Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiSTETNHARDT, NICOLAE

iurnalul fericirii / N. Steinhardt ; postf. qi repelebio-bibliografice de Virgil Bulat - Rohia : EditulaMan[stirii Rohia,2005

ISIIN 973-87153-0-X

I. Bulat, Virgil (postf.I

82r.135.1-94

'91\'laniistirea RohiaRohia nr. lBcod 435.6 12, Maratnuregwww.nra nast i rca-t'oh i a. rocancelarie@nranastirea-rolria.ro

ISBN: 913-81153-0-X'fchnorcdactor: Nicoiae-Dragog I(ercl<e;

N. Steinhardt

Jurnalul fericirii

Postfa!6 gi repere bio-bibliografice de

VIRGIL BULAT

EDITURA MANASTIRII ROHIA

Rohia, 2005

, *4r{r,

CUPRINS

PS Justinian Chira, in loc de CuvAnt inainte .................5

PS Justin Sigheteanul, Argument ......... ............9

Jurnalul fericirii

Note

Lista prescurtdrilor onomastice ....417

N. Steinhardt, Autobiografie ........420

Virgil Bulat, Repere bio-bibliografice ..........424

Vrgil Bulat, Aparilii postume ......432

Opinii despre N. Steinhardt

gi despre Jurnalul.fericirii...... ............436

Virgil Bulat, Leclia Jurnalului fericirii ........439

Arhim. Mina Dobzeu, Ce reprezintd botezul

lui Nicolae Steinhardt? ......... ...........,.454

Pirinlii de astdzi ai mdndstirii Rohia, au socotit cd sunt datori saadune la un loc toatd opera Pdrintelui Nicolae, atdt cea religioasd cdt gi cealaicd -gi sd o editeze in editura proprie sub titlul: Opeia integraiit N.Steinhardt. Lucm pe care l-au gi pornit cu prima gi c-ea rnai imlportantddintre lucrdri, Jurnalul fericirii gi se va continua cu celelalte titluri pand lapublicarea lor integrald

lq prirna aparitie ?n Editura niSndstirii; pdstrAnd textul integral alJuntalului, vom adduga in loc de Cuvdnt inainte, cuvdntarea p.S. JuJtiniande la inmormAntarea Pirintelui Nicolae, (argumentul), autobiografia gimdrturisirea Pdrintelui, aflate in arhivele mdndstirii, textul in xerocopiedin ,,Cartea de aur" scris la prima vizitdin 1973, precum qi cAteva imaginireprezentative cu Pdrintele, rronah in Mdndstirea Rohia. Toate acestea voravea darul sd intregeascd irnaginea monahului Delarohia, din care nu potlipsi urmdtoarele:

1. Nicolae Steinhardt, omul de culturd, eseistul qi criticul literar.2. N. Steinhardt evreul convertit la ortodoxie gi rnonahul cdrturar.3. Jurnalul fericirii testament * rndrturisire de credintd.4. Rolul Mdnastirii Rohia - agezdmdntul care u o..otit atAt autorul

cAt qi opera gi i-a oferit linigtea necesard pentru a trdi gi scrie.Pentru toate lui Hristos slavd!

Mdndstirea RohiaSf. Ierarh Nicolae6 decembrie 2004

TREI SOLUTII

Testament Politic

Pentru a iegi dintr-un univers concentralionar - 9i nu e neapSrat

ncvoie sd fie un l|agdt, o temnitd ori o altd forma de incarcerare; teoria

so aplicd oricarui-tip de produs al totalitarismului - existd soluiia

lrnis'ticd) a credinfei. Despie aceasta nu va fi vorba in cele ce trmeazd,ea fiind consecinia harului prin esenfd selectiv.

Cel6 trei solufii la cari ne referim sunt strict lumeqti, au caracter

lrractic qi se infEliqeazd ca accesibile oriqicui.

Solufia intdi: a lui Soljeniffln

\n Primul cerc, Alexandru Isaievici o rnenfioneazd pe scurt,

lcvenind asupr6-i in volumul I al Arhipelagailui Gulag'Ea consta, pentru oricine pSgeqte peste pragul Securitalii -sau

altui organ uttuiog ^de

anchet6, in a-gi spune cu .hotdrAre: in clipa

iloeasta "chiar morl ii este permis a-qi vorbi consoldndu-se: pdcat de

tirrerefele ori vai de bdtrdne,tele mele, de nevasta mea, de copiii mei, de

rline, de talentul ori de bunurile ori puterea mea, de iubita mea, de

vinuiile pe care n-am sd le mai beau, de cdrlile-pe care n-an'I sd le mai

critesc, d^e plimbbrile pe care n-am sd le mai fac, de muzica pe care

rr-am sd o mai asculi etc. etc. etc. Dar ceva e sigur 9i ireparabil:

clo-acum incolo sunt un om mort.Dacd aga gdndeqte, negovditor, insul e salvat. Nu i se mai poate

fitce nimic. Nu rnai are cu ce fi ameninfat, qantajat, amigit,imbrobodit. De vreme ce se considerd moft nimic nu-l mai sperie,

inrbrobodi, atrage, afala. Nu mai poate ft amorsal. Nu mai are -llinttca nu mai sperd, fiindcb a ieqit din lume - dupb ce jindui, ce pdstra

sau re{obAndi, pe ce igi vinde sufletul, lini$tea, onoarea. Nu mai existd

nruneta in care sa-i poatd fi achitat prelul trddbrii.Se cere insd, fire$te, ca hotdrdrea sb fie ferntd, definitiva' Te

rlcclari clecedat, primegti a te invoi morlii, desfiinlezi orice speranfd.

f Justin Hodea SigheteanulArhiereu - vicar

12 13

fe poti legreta. ca doamna d'lloudetot, 1r.ti r-t greta, insa aceasteisi'rcide.re.mo.ald;i prir anticipatie nu cla greg. Riicul unei cedrri. alconsirn{irii la denunt, al u'ei recun,a;tir-i 'l.anteziste o pi"rit .ude sivlir$ire.

Solufia a doua: a lui Alexandru Zinoviev

- Este _cea gisiri de unur clin pers;onajele ciirtii inarlimitegiiuyoase.. Personajr-il e un olr tAndr, pieze'tat sutr porecla aregorici71trbag.iul. Solulia st/ain toralcr nectdctltare i, siste*. Z rrbcrgitil i,u aredomiciliu stabii. n, are acte in..g,,ii, nu e i' canrpul

'riincii; e u'vagabond, e.un parazit..e u! coate goare 5i o hai'ana. rraiegte de azipe mdine. din ce i se cld, din ce pica. din te nriri ce. E irlbrdcal in,zdrente Muncepte pe apucate. uneori, cAnci;i dacd i ," iu.,rt. prilejul.l;i pc-trece rrai toata vie'ea ?n pu;crrii ori iagare o.'-,-'rnia, doarrnepc r'rnde apucd. Hoina'e;te. Penlru nirr-iic in lJme ttu inrrd in sisteur,rrici rldcar i' cea urai. neinsemnatd, rnai picitoasd, mai neangajantnsh-rjb. Nicj rniicarpdzitor la porci nu se baga. n.rnnanl pilda erouluiunei nuvele a lui Arthu'Schnitzler: u.--.1", obsedat'0. n-l.u o.lispundere, siar';;eq;tc p()rcar. Nl), ztrrhr.rgirti s-a proiectat (in stilexistenlialist) odala pentru tutcrcarrna cainc clc pripas, capia r-aioasa,ca lugd-r-_budist cerq;etor', srl i rrti t, rrcburr l )? t t t t. t t l iritr.d) l i'bcrtate.

Un aserne'ea onl, aflat irr rra'siricrr soe ict.tii, e q;i cl irnrin. niciasul)ra,lui nrr 1u.tJc rrndc cxcrcita prisrLrrri. ,,,, ,,,i cc-i

'lua, nu arr ce-ioferi Il pot oricard inchicle, hirtui. clispr.crt'i, batjocori: Ju, r. scapa.

odata llentru totdeauna a consirntit a-gi 'tr.rii

'ia1a contbrrl exenrplului

5i nrodelulur unui perpetuu azil de n.aptc. Din siricie, neircrecrere,neseriozitate 5i-a {icut un crez; se aseaniinh unul anirnal sdlbatec, uneifiare-jigarite. unui talhar la drunrLrl nrar.e. E, Ferrante palla al luiStendhal. F. zacharias Lichter ar lui Matei cilinescu. E un iurodivdilaic, un dn11e1 neplictisit (iar \\zota' c.bora'cr pe-acesi pimant cenurre poarti'/ Der lfuntlerer), tmjidov ratzicitor.

$i-i slobod la gurd, r,orbe$te cre istov, cri gras ceror r,aiprimejdioase anecdote, nr,r;tie ce-i respectul, toate le ia de slls. spunece-i trece prin nrinte. roste;te ade'di'ur.i pe cuire ccilalti nu-qi p"ringddui si le -qopteasci. E copirur di' po'estea regei'i gor, a iLiiAndersen. E bu{'onur regcrui Lear. E rupLrr din ?hbula- - gi eaiudrirzneati a iui l-a F'ontaine: habar n,_, ur" de zgardi.

E liber'. liber. liber.

t-i

Solutiaatreia::rlui\4/instonChurchillEiVladintirBukovski

Ea sc rezunrti: in prezen!a tiralliei, asullriIii, tl]izeriei,

rr.,nor-ctcirilor, urgiilor, n[pastclor, prime.idiilor nu ntttnai cd nu te dai

lratrrt, ci clinrpotriva scoli din ele polta nebttnd de a trdi 5i de a lLrpta-_' in nrar.tie 19.19. t'hurchill ii spllne Marthei Bibescu: ,,Va f i

lrizboj. Pral';i pulbere se va alege din imperiul britanic' N4oarlea rte

lrindeq;tc pe to1i. Ictr eu.sirul t'd iilineresc ar rfutudzeci cle cttti"-' Lu'cat iii n"rerge r'ai riu, cu cAt sunt g.eut.lfile ntai itnense, cu

ciit e;ti urai lovit, ,.,-rii in-rpr..tn'at ot'i tllai suptts atacririior, cu cAt nu

rnai intrevezi vreo nadejdi probabilisticd ;i rafionald, cu cdt cenuqiul.

inlunericul gi VAscosul se iniensificf,. se pulrdvesc ;i se hcoldccsc tnai

inextricabil, cu cAt pericolul te sfi-unteai5 rnai direct, cr't atAt eqti nlai

.ior.nic cle lupti 9i cirno;ti un sirnlintant (crescand) de inexplicabila 9i

covdr;iloare eulorie .

i:gti asaltat din toate pzirtilc, cu for{e infinit mai tari ca.ale tale:

Iup1i. Te infr6ng: le sficlezi.'lr:;ti pierdut: ataci. (A9a vorbea churchilliir' 'toaO;. nazi i1l ascy!i clintii ;;i culitui, .intine.re.gti Te furnicd

fericirea, nespusa fericir"c ile a lovi ;i tu, lic chiar infirlit mai pr-r{in. Nu

nurrai ci nu'cleznadajduier;ti. crl rrtr tc tlcclari invitis;i rapus. clar 9i

giilti Oin ltlin bucuriai'czi.sten1ei,:t ittlpotrivit'ri 5i incerci o senzalie de

nar alrrica. rlettrettta voio;ic'SolLrfia aceasta, fireEte, presupune o titrie cJc c'lracter

exceplionaii. o conceplie rnilitari a vie!.i.i, o.fbrlridabilir indArlire

,,iro,.i,ia a rrupului, o vo'inli de olel innobilat 9i o sindtate spit'ituoliarlarllantinn.

'E probabil cd presuptttre 9i un duh sportir': sir-li placa

b6tdha in sine - incdier-ctrea , urzri ntr-rlt decat sttccesltl.

Egieasaltltardgiabsolut6,deoareceebazatspeutrparadoX:penrdsuri ic ei te lovesc ;i-1i fac tnai tnult rdr-r $i-fi impun suferinte din

ce in ce prai nedrepte 5i te itlcollesc in loctrri rrrai 17rrd de ic;ire, tu te

veselersti nrai tare. 1u te intlre;ti. tu intinere;til- - i, solr-i{ia Churchill se itientif ica ;;i solulia Vladir-rrir IlLrkovski.

Buliovski porzestegte cd atunci c-and a primit pritr-ra collvocale la sediul

kGB n-,, pgtut inciide un ochi toalar soaptea. Firesc lttcru, i;;i va spune

.litorut cartii sale de arr-rintiri, cull-r Iltt se poate mai llresc:

nesigur.anta. fti"o, emo{ia. Dar Bukoyski urmeazd: n-anl tlai pi-ttu1

doilii tlc trerdbtlarz. Abia agteptall sa se f'aca ziLid- sz-t fiu irl flta lor,

sd le spun tot ce cred eu despre ei gi sd intru in ei ca un tanc. Fericiremai mare nu-mi puteam inchipui.

Iatd de ce n-a donnit: nu de teamd, de ingrijorare, de emo{ie. Cide nerdbdarea de a le striga adevdrul delaobriz gi o" u intra in ei caun lanc!

cuvinte mai extraordinare nu cred sd se fi pronunlat ori scrisvreodatd in lume. $i md intreb - nu pretind ca e ugu .u* ,prn .r, nu,cdtugi de pufin, md intreb doar, nu pol sd nu md ?ntreb - daca nu curnvauniversul acesta, cu toate roiurile fui de galaxii cuprinzdnd fiecare miiori.rnilioane de galaxii fiecare cu miliarde de sori gi cel pufin cdtevamiliarde. de plan-ete in jurui acestor sori, dac6 nu cumva toate spaliile,distanfele qi sferele acestea mdsurate in ani-lumina, parseci gicatralioane de mii de mile, toatd viermuirea aceasta de maferie, aqtri,comete., satelili, pulsari, quasari, gduri negre, pulberi

"os-i"",meteori, mai qtiu eu. ce, toate erele, toli eonii, ioate timpurile gi toatecontinuumurile spafio-temporale gi toate astrofizicile nbwtonibne orirelativiste au luat fiinla gi existd numai pentru ca sd fi putut fiexprimate aceste cuvinte ale lui Bukovski.

Concluzie

Tustrele solulii sunt certe gi frr6 greg.Altele pentm a iegi dintr-o situalie-lirnitd, dintr-un univers

concentralionar, din mrejele unui proces kafkian, dintr-un joc de tipdomino, labirint sau cameri de anchetd, din teamd gi panica, din oric'ecursd de goareci, din orice co$mal'fenomenal nu ;tiu sa exisie. Numaiacestea trei. Insd oricare din ele e bund, suflcientE gi izbdvitoare.

Luali aminte: Soljenifdn, Zinoviev, Churchill, Bukovski.Moafiea. consimlit5, asumat6, anticipati, provocati; neplsarea giobrrznicia; vitejia insotitd de o vesblie turbat6. Liberi

^sunteti si

alegeli. Dar se cuvine sa vd dali seama cd - rumegte, omenegte ,roiultrJ- altd' cale de a infrunta cercul de fier - care-i in bund parte qi de cretd(vezi starea de asediu a lui camus: temeiul dictaturii e o fantasmit.-fiica) - e foarte indoieinic sd gdsi{i.

. . veli protesta, poate, considerdnd cd soluliile subinfeleg o formdde viafd echivalentd cu moarlea, ori mai rea ca moaftea ori inplicdndriscul mor{ii frzice in orice clipd. Asta aga este. Vd mirafi? pentru cdnu l-a!i citit pe lgor Safarevici, pentru cd incr nu ati aflat citotalitarismul nu e atat inchegarea un^ei teorii economice, biologice ori

t6

sociale cdt mai alessecretul celor ce nu se

viafa, nu moartea.Moaftea, ins6, cine,

cdlcat.

manifestarea unei atraclii pentru moafie. Iarpot incadra in haul totalitar e simplu: ei iubesc

Singur, a invins-o? Cel ce cu moartea o a

Nicolae Niculescu *

* E inutil, credem, a explica rafiunea adoptdrii acestui pseudonim. Rearnintinl

cd textul fusese destinat unei circulalii mai rnult san mai pulin restranse. E, de

aseutcnea, inutil a insista asupra legdturii intrinseci dintre cele doud testamente ale

lui N. Steinhardt. Cuv6ntul era pentlil el doar o expresie a faptei'

17

creion qi hirtie nici gand sd fi.avut la inchisoar^e. Ar fi agadarnesincer s[ incerc a susfire cd ,jurnalul" acesta a fost tinut cronologic; escris api'ds cpup, in temeiul unoi amintiri proaspete gi vii. oe vrelne ce nul-am putr,rt insera in duratd, cled cd-mi esie pennis a-l prezenta pe s6rite,aga culll, de data aceasta in mod real, mi s-ar-iperindat irnaginile, aducerileanrinte, cugetele-in acel puhoi de impresii cdmia ne placE a-i da numelede.conqtiinld. Efectul, dbsigur, bate'inspre artificiar; e un risc pe caretrebuie sd-l accept.

t8

Cred, Doamne!Aiuti necredinfei mele.

Marcu 9,24

l9

Ianuarie, 1960

- Un pahar? N-am spart nici un pahar... Nu lin minte...Acesta mi-e rdspunsul... gi cu adevdrat nu tin minte. Sau totuqi l-am

spart? in August, de zlua ei ,si i mea? Sau nu l-am spart? Nu gtiu. 'Ba

da,gtiri. Desigur cd l-am spart. ln August, seara, la masd, ugile inspre terasdlarg deschise. Dar totodatd parcl nici nu-mi reamintesc. lin gi nr"r {inminte. Totui in decoril acesta ireal gi subtil, cu grijd ticluit, mi indearnndsd md refugiez in confuzie qi sd rnd pierd in tulburare: qi privirile ei, caldegi compdtimitoare, gi privirile /o4 iscusite gi galege. Toboganul consirniirirse desfigoard iin inaintea mea; n-am dec6t sd md las sd lunec.

A$ plltea sI jur cd nu-mi aduc aminte - in deplind bund credinf5; cutoate cd-mi dau searna c5 aga s-au petrecut lucrurile, cutrr le rcpetd ea - unpahar de cristal, firrmos - cu precizia mcnrorici uuui Computer, cufidelitatea benzii de magnetolbn, ou i1'rocrita sfiiciune a-elevuluisArguincios care gtie prca binc lcctia. Mir rrit la ca e ea, dar ca in vis, facelucruri nea$teptate, volbcglc altfi,l: Si, siuclor-ric cLl ea, gi lumea e al.ta, esuprarealist[. Uite, rista c srrprulcalisnrul; obiectele, aceleagi. cunosc altdorAnduire, au altr'r llnalitatc, Ytr ^sit zit'ri se poate Si aSa. Acurn, da, ceainicule o femeic, soba c un clclhnt... Max Ernst, Dali, Duchamp... Dar qiStrigiitul lui Munch, imi vine s/azbier, sd mE degtept din cogmar, sd mdintorc pe vechiul nost'pdnrAnt, bun gi blAnd, unde, cuminti, lucrurile suntceea ce gtiln cd sunt qi rdspund rnenirii pe care le-o atribuirn dintotdeauna... Ag vrea sd ies din oragul acesta nelinigtit al lui Delvaux, dincAmpul acesta al lui Tanguy, cu membre despicate, rnoi gi reintregite dupdafinit61i bizare, dupd impere chieri altele dec6t cele statornicite \anot... Lanoi, pe pdnrAnt. Aici nu poate fi pdrnAntul. Asta nu-i ea. Decorul istadostoievskian gi expresionist nu poate fiinp aievea... Md ingei, rudsentelesc: irni dau ifose" imaginez desigur scena aceasta delirantd dedragui unui rol pe care mi-ar pl6cea sd-l joc...

I-a llnna urmei nici nu gtiu bine de l-am spart sau nu. Din cristal,gros. Dacd recunosc cb l-am spart, spun adevdrul (adevdrul obiectit) qi,odatl ce am rostit adevdrul, trebuie sd merg mai departe gi sb recunosctotul gi deci cd Nego a vorbit duqmdnos. (Asta-i tot scopul gedin{eiacesteia de anchetl noctuma, in care ea md apdrd cu atAta suipectd grijd,

20

imi intinde at6t cle amical prdjina de. salvare; cdci ea'-vrel"l::de nota

maximd la memorizat.'iii"iup^Uild de a u.ita vreun amdnunt' iatd cd sare

rdnduu.ile cand e uoriu-a.'iri;";i'vorbele mele de atunci le trece sub

tdcere ori le citeazd ilt*Lti;i ii i-atprna.: ,,Cine le-a spus? nu-mi pot

rearninti. cineva, careva di*tre cei prezenli, siiu doar cd s-au pronunlat..."

Acest ,,s-au" l-p"rro,,i;;il,';u-" Logiitlca qi-n structuralism' c^t e

A. .".pf i* l, udt"su tnea 5i cutn tttd injose;te')A;adar. "",bi;;

"i'uil in truiiiure si adevdr 5i nu- rnai existh

cotlon unde s5 lxa p"i;i;;p;$;;t in zona de lumind' ascunzigurile dispar

instantaneu. ori, dacd nu-mi aduc aminte, da^cd. fac psihic gestul

destinderii qi ,etu*aiii ,"a^pi"rJ-itl fyTqf .confuziei, rn-, rdtdcesc in

neaducerea aminte, ,r,i'au,"ipiuaa dulcclui delir al evanescenlei 9i atunci

recunosc, recunosc Re;ilU';;''"'i"t"L imi este,tg."ll l]llii,cd totul e

cenugiu 9i aidoma, p";il;;ilic nu are insernndtaG 9i plefizie' Pdtrund

in lumea noului .o*"""iiuiiieraturii f6rd personaje: a iui SE' a iui El gi a

CELORLALJI, undi ilUl-':;t SINPL^! iitt' se confunda in n.rullimea

nediferenliata. persoiali"JGu'(."-i aia?) se cerne rnirunt, se frrami1eaz6,

trece toatd Prin sitd'Oricutn a9 face. sunt PierdutEgti pierdut, "iii

pt"!ti.!ti, --a f"uga"d duiosul balansoar al ceddrii 5i

oboselir, ar scarbei, ii .ir-irii, ai prietJ'iei recunoscdtoare. (Ea face doar

tut ceeace poate fut".'iii'ta ,i.,a uirt". in faletele cristalului sclipesc

lumAndrile de Pe masa festivS')'""'""3;;;;ffi;$fi#; Ja',asta tlebyla sa-firi fie soartl, asta, nu alta.

Oare nu-s .rr-, ,turrri,l"tt"';"iil-rl" imbatranit in concesii 9i ceddri' in

msinare mdnii, i" ,;d;ri;"r.S,','in-zvAcniri de invidie, de mdndrie

Urufffi:'i. p"ri.'rnereu*treze. satisfEcute dar niciodatd rndrel 5i pe

deplin, merelr ",unt]t.,^-nu-l

iot'i meu fires.c printre Tytl1"i' printre

cdldicei, haznauaasta odihnitoare a '"nunt6tii

qi supunerii' a confitmdrii

adevdrului adevdrat ;":i;;';;paiu1 logic- al unor lungi- purulet:].113-:3

bun s6 md mai u*ag..l'p" O*ti,"tite dEpdrtate ale mAndriei 9i dernntidftt'/

inaccesibile. Calea-i barald defi nitiv'Ce-are a face dacd l-am spprt sau nu? Are' Ceva imi spune stdruitor

cd are. Stdruitor, d;it;;td*alin1"t"g prea bine - din ce in ce mai bine

oe mdsurd "" lrngu ilil;;;"^n1"rg'.'inuinte cu oblojite mdnugi - cd

[";:;'; i*,aiai*. .;';;;i.i.. i,u'd".trnea totul. $.i drdcovenia e ch

oricum ag suci-o ,oipttt i"-tuptun.q ramAn' bri pe calea adevarultri ori

pe a lunecdrii in ceita degertd'ciunii, rot pierdut sunt. tol va tlebui sd

h;";;;. A.aiu aou'"ia #;;;ti;inai a'netiror 5i parcd m.ai c.u indttrare

calea neadu".rli u-inti,'.if"u ."r*i-iei, unde toaie-s egale 9i lipsite de

scns, de irnPortanld.Sunt Pierdutl

21

Pierdut'i A! rlr. latd ca din furclurile pautelimon'lui qi alccluceresii - ale rnahalalei gi satului - mrjepte deodata un atr ganil, , atreia .solulie.

Alnu, u'rilinta cedarii e de la dia'ol. iri jurnu-i ceata. in uiine nu-idelir: sunt in plina realitate, ce vad e adevi.rat. Fantelimonul gi clrc"."usnrlxr $optesc'- aselnenea_unor.colegi de-nddejde care suflii precis: ce, te lagip.rirs.de fanrasrragolie'l Ia vino-1iin fire. tja,

"a. Da,'totJii e adevarat. SI

trrcalrn.gi cirric gi abil. ILepeta, abil. Da, existd, mai existi o negAndita atreia solutie. Dato'iir- ra in ciipa asta e sa 'fii

vLrlgarl de iut,r-,, ,1"indernanatec. clc rcllisritor'. .Fii tdran, ovreiagule. l-li',i,ahalagin. lvectMutache pe carc l-..rtrrrt slujnica; nea panii g'dlcet,o'trp..o.. r,rea sd-lingele vecinul; nea lrrtit'ri pe care consoarta riu-l duce d'e naq uuc.ltie,sulPantlele incurcd luure. rro,s-ur.can bdtri)nr.L1 la car.e farritiile ; tl". Nu suntpe venusberg gi asta nu-i noaptea Valpurgici. Sunr intr.-iin birou dc anchetlal SecuritSlii, pe calea plevncr

idegea-ba, punar-rdu-mi octretaril ncgri,rn-ali irrvartit cu rnir5ina prin ctrrtea lValnraison).;i asta-i t,cai e a tr.ecutdc partca lor'... Dc cc? curn oare'/ Nu sc poatc! Dc cc. nLr;tiu;i nici rru rriairrtercscazri. iar,cit privc;rc irnposibrlitatca. iara .a t" po"r!.'sa nu fiLrscolastrc, r,rutdclcrnrruI inghea!6, orice ar spune Aristotel.

Paharr,rl'/ Dcsig,r cd gtiu. Desigur_ca.l-a'i spart. (Un gest sta'gacisi cat de ru$irar 'ia,,, siir;ir.-n, ?i"uiiitl;';;,.;';;;Jio,ii" aecat penelxfe$te.) Dar singura nrcu datoric acLlnr ^c sa fiu calm, istet siincapdfanat. Dur. lirr.c clc cap. [.,]r.suz. I-aconic. inrbulhat.

.Solulia a treia. Nici nu rccLlnosc cii l-arn sllart, nici nu rnd las pradlametelii. Ni:i lu prostia f icii, rrici ru vraja buinrircirii. ci ult..uu,minciuna. Minciuna liniqtita gi priceputd.

Asta-mi rdmane, asta e calea a treia; sa fi' tdran degtept girnahalagiu viclean. Calrn qi datrz., La inalfinrea lor. A ei $i d loil N; mai sus.N,-mi aduc aminre,. punct $i. ga!?. $i

'n, stiu. $i tac. $i amulesc. N,

recunosc. Nu cedez. Nu gtiu, dom'le . NLr-rni -aduc

aminte ie nimic. ca unlap logodit Nici in pat nici sub pat. Nici ?n car uici in cirutd. ca fasolea

'r zrua. de Pagti. Neq Lache la iarmaroc: nu lasd nici o para'dirpre\. neasimqc.he la judecat6: nu se lasd el infundat. Nea Gruicr 1a tocmeila:'nu sinu $l lal'nu.

latr a treia solutie - nea$teptatd gi stra'ie: minciuna. Mi'cir_rnabinecu.vAntjrta. goptitl de Hristos.'(Hristos: El e, nr-r rn-a uitai, tat clopoteletoate. Voi fi al Lui. Su't al Lui. Al L'i am tbsi rnercu. in cea nrai infi'radintre. fracliuni de secu'dr al Lui de'in pentru totdeau'a.) Minciunanerrrginatd, dornoald, cAt rnai iscusita. Fe.c:ionrl lui nect nrci" ,,aute;trl.l'ata la plecare: sci nu_./ii jidal frico.s, sit ttu te cac'i iti ltontaroni.Suprarealismul e de la paris, delirr-ir o fi bun la Zriricir, la ca6nea. AicirrLr-i iicolo. Aici se oprc$te trenu-n gard, nu gara la t..n. Ri.i c tara Iui to,r.

2).

a Farrariofilor gi a lr.ii Siourbe-Zenrrta. aici Vlad Jepeg i-a tras pe solii turciin 1eapi. nu le-a spus ,,trageli intAi dumneavoastrd, dotnnilol en-{lezi", iarPetrache Carp i-a ardtat lui Vodd Carol ci porumbttl se trl5ndncd cu tlAna,aici e pc via{i gi pc nloarte. aici nu e decor sofisticat gi supretrr de

nebunatic, uu-s clraperii gi delicii nLr-i paradis ori iad artificial, aici e ca ladugheani, ca ta tejghea, ca la obor; ca la proces de clironouie: nu-i cttgiuvaericale . e cu pietre. cu bolovarti (9i dintr-odat5 gAndul tnd poartd spreBrAncuqi, !5ran hotdrAt care-gi cioplegte rnaterialul cu gcsturi rnari de

cosa;). Aici e scdldirtoarea Vitezdal :te arunci ori ba. Aici, acurr. acLlllt,acunt. Aici de decluri batete, aici, pe loc, alegi.

Acurn trebuie sii nn oleg, .sd md proieclez. Md avAnl'/ Pol'l Vlelau'?

$tiu'? Cc curios lucru: vdd cd dacd vreau sd aptlc pe calca crc;tillisrlluluitrebuie sI rnint. Culn a rninlit 5i poporr.rl acesta (in rnijloctrl citrttia tlt-atnndscut ;i spre care ud simt mereu atras) ;i birlc a l?icut cAnd a lbst ttcvtlitsd se plece fesului, neamfului, nroscovititllri. l'rebtric sii nrint aq;a ctttll inmaterlatici solu{ia uneori nn poatc li grisitti clccAt urai intAi corlplicAnddatele, ocolind niezul problcmei. 'frcbuie sd mint. Asta itrscatlnd cdlucmrile nu sunt atAt cle sitnple. Lutlea r-ru c simpld. Asta iuseamnd c6 binea zis .lulicn Benda cAnd a zis cd trrdyte pe cei ce complici htct'rtrile sirrple,dar nu rnai pulin pe cei ce sirrplifica lucrurile coniplicate.

Clegtinismul, biiete, uu-i tot Lura cil prostia. Apele rdului 'l'Argului

gi rAulr-ri Doamnei uu curg pentnt netoti $i clopotele bisericii Capra nu batnurnai pentrLr babe cucemice. Las'cd gi alea cAt is de surde 5i tot opotrivesc.

Ca e pe-un scaun la vreo doi metri in stAnga rnea; ei in la1a, la birou.A, a{i r,'rea voi sa md las cuprins dc vraja semi-visului, de fulnul artlefitoral unei scenografii suprarealiste... lntelectualii or fi slabi, dar ctllloa$tereacdr[ilor rru-i fErI de folos cdci poatc da, acuti. senza{ia unui de.iit t'tr orirrrlcar a nrrui tle.ja intagine... lald cA prinde bine. Nici bucltea nu-i delep6dat. Nr.r. oi fl eu ovrei gi scnsibil, dar a{i Lritat (9i ai uitat gi lu, cAnd ai

calculat cLr ei, cdci bundvoinla ta cc poate fi de ur: rnijlocul de a md atrageal5turi de tine, de a-rni ugura druurul. de a-mi auri ;i a-mi ?ndLrlci pilula defierc calc-i de cdcat? uite ci ant inceput sd vorbesc burltienos, caniciodatii, gi ce stenic e! ce tninunat rnd sitttt chirurgii gi rnilitarii d-aiase vedc cir iu.iurd, ca sd tru pialdzi cot-itactttl cu fapta, sti t-ttt se lase furali denepdsarc. si nLt le fie tot unu), ati uitat cd sunt ndscrtt la mahala;i trait la

1ar5. Pantclinronul gi Clucereasa.DLrr'. Sinrplu. Plin de inleleapta qiretertie. Mai e timp. Creq;tinismul

nu e neapdrat bleg.A;adar:--- Nrr !in mirtte nirnic. Nu ;titr sa fi spart vretttl pahar. Nu l-atn aLtzit

pt: comescanltl nostru spunAnd ceva dlt$ritdlios.

l-l

-. Md, ai fost la masa aceea? $i nu s_a discutat dugmdnos?

- La masd am fost, era ziuamea qi ?n aju' fusese'a ei. Oar nu s_adiscutat dugmdnos.

- Nu 1ii minte?

- Nu.

- _Ql paharu {ii minte cd l-ai sparl!- Nici.

o^^..'.*, Ya: li-€. prie-tend. ($i mi-o aratd, ciramatic, ceremonios.)Kecuno$tl ci ii-e prietend?

- Recunosc.

- Atunci? De ce ar spune cra ai auzit ce n_ai auzit? Ce, nu culrvavrei sd spui cd minte?

^ Nu. gtiu. Nu spun cd minte. Spun ca nu_mi reamintesc eu nimic.ceainicul e ceainic. Soba nu-i eiefant. in pamanf incoileqte graut.Din piatrd se fac case ,si se dnreazd rtutri. A,-irio.";;-i^il;, ezeu arneordnduiehl ql ul mdgtilor. {"p4, Coetdrtd grert cle ,ai- - -lar ea? Ea e cu ei * simpiu ca bund z1ua. E de partea cealaltd. Da,au lzcut ei ceva incd. nelzcut. Au adus, e drept, in Luile

-iei'nou; pana

acum dacd voiai sd pic'zi un oln te adresai dtigrnanilo,lrai,-roii.i dc carea.drvorlat, prictcn'lui rlc.ca.e s-a rupt, asociarLrlrri pe carc i-a tar6t ratribunal; aportul nrttlui, i.rrovatia cc. mai clc seanri! ";;;-.; pentru adishuge.un ins ci nr.r rrrcrg,ra ccri,lii.ci la prictcnii-t,ii, i.li."aJta,'la copii,l: j-b:"^':l:.,,t. c.ci yr9 c^r.c-i.iunclrc: ;i-rr cirr.c 5i_. pris.

"i,.'.;;"ii;lproste$re.rncrederca $r sctca dc albcIirrrrc.

. Arl.efeali. Anrclcala c scnzatia cca lnai chinrritoarc. Nici o durerenu-i atdt.de cunrplitd. A'c1!ala. Lr-rmca se invdrtc, s. J.rilr.", t" desfaci$r tu, e$tr. rupt in buca{i. obiectele se rdsucesc, am vdzut eu un filn"rexpresionist dupd Crimd.;i pedeapsa,' toate erau strAmbe: acoperigurite,gardurile, felinarele. chinui e atioce. Rdstumarea, p.i"1.nri'te acuzd.Pl::llil_:-r... pTib".l"r". Pa."" ctincolo, aclrm e din ce in

". *ui plictisiia,!::l-r.::,rtjj?,Uite-1i marfa!") mai chircitl. Cutremurul spintecd iolul qi_tisprnteca lirnia. pe o Iinie mediand.

-- Hqi, hai, Dostoievski nu a predicat amefeala, ci pe Domnur Hristos.Hai, inlelege gi dd-1i seama de ce nu-ti vine a'crede,

"i, "sti pi"" fi"icos ginu e gti sofisticat. A pdtruns $.1-n

'tjn9 ceva din bruta' vulpenie arnahalagiului, din incrpdtanarea garanului. Hai, gtii ." uia" a*t,hai nute .rnai amdgi, ai gi ales; poli rezista qi egti treaz'pe deprin, tra; inletege -oricAt te-ar uimi, te-ar sp-erih - da-1i seama cit ai 'castigar,

iin.-r p" NU in!l:l:: ".al

tau.-suprareaiisnrur e doar o reorie. ri"ru ni-l ioi'u-,.,a'.u,risrr,arcr nu-l ceaindric de opiurn 5i nici salon al suavelor rniresnre, aici e unticdlos de birou de anchetd, statistica dovedegte ", *"li;i;; nu-i vis:Val6ry avea dreptate.

24

Ai vrea tu sd te refugiezi in fricd, in brumd, in coqmar... ai vrea... Arti ugor, - ce dulce ar fi sd te poli addposti intre vis 9i via!5, in confuzie sau

iuccrt, printre delicioase cadavle sall pe masa de operalii, intre umbreld 9irrra;ina' de cusut, in cada lui Marat transfonnatd in balon zburdtot, laSanrarkand intr-un palat din o mie de nopfi 9i o noapte, in delir: delirul,izvorul tuturor compromisurilor. Dar nu te mai po{i recuza. Cine fi-ar oferilrlirpost? S-a zis cu tine, ovreiagule, intelectualule, or[ganule:.ai inc.dlptopincile realitalii, au sd-ii bdtdtoreascd tdlpile. De-acum s-a isprdvit cu

rlclicatelurile qi iluziile mdngAietoare, cu pleoapele lSsate peste lascive,otlihnitoare alcatuiri de alte lumi, mai bldnde, mai ductile. Nu te rnai poqi

rcllgia in ir-naginar: egti bun de front, bun de rezistenla, bun de minciunislinte gi grijuliu ticluite, bun de inddrdtnicie. Egti bun de foc. Nu !i-a rners

lir refonnare, Nuhdm. Inainte, marg!

- Nae Ionescu spune cd citte nlt are sAnge rotnAuesc poate fi ,,bunItornAn", dar cu nici un pre! gi orice s-ar peh'ece nu poate fi ,,RomAn".

Aqa gi este, dacd nu-i decAt pe mdsura putinlelor omeneqti. Dar ce

luu e cu putinld la oameni e cu putin!5 la Dumnezeu. Pe cale omeneascd,obignuiti, dupd fire, nu po{i trec-e de la insuqirea de ,,bun RomAn" la stareade ,,Rorrdn".-Dar prin bbtezul sAngelui, ca vdrul meu Teodor la Mdrdqegti,clar pe cale de transfigurare? Cum de nu gi-a adus Nae Ionescu aminte de

Maiei 19,26, de Maicu 10,27, de Luca 18,21? Cum de n-a inleies cd 9iaici existd un drnm presdrat cu flori de iasomie gi cu minuni, al innoiriicare face ca toate sd devini cu putinld, ugoare? Cui crede cd vinul se poatepreschimba in sdnge, nu-i vine greu a recunoa$te cd duhul poate sdvdr;irnutafii semiotice cu sAngele.'

Biologic, etnic, da. Mistic, problemele se pun insd cu totul altfel 9iceea ce nu e cu putinld pe un plan devine cu totul posibil, degrabd, pe

cclSlalt.(Matei 19,26:,,Dar Iisus, privind la ei le-a zis'. La oameni aceasta

c cu niputinli, ia Dutnnezeu insh toate sunt cu putin!5"; Marcu 10,2'7:

,,lisus pt'ivind la ei, le-azis'. La oameni lucrul e c:r neputin,td,^dar nu labrrrnn"r"r. Cdci la Dumnezeu toate sunt cu putinld"; Luca 18,27: ,,lat P.la zis: Cele ce sunt cu neputiniS la oameni sunt cu putin!6 la Dumnezeu '

- Aten{ie la acel privind la ei care aratd cdtd insemnitate didea Iisustrccstor cuvinte pline de tAlc, gi gren, poate, nu de inleles, ci de asimilat.)

2tl August, 1964

Nintcni rn se.face cregtin, mdcar de prirneqte botezul, ca mine,tArzig in vialrir. GAldesc ci nu-i altminteri nici in conversiulile

25