Am remarcat asta când eram clasaîntâi. Şi am revăzut aceeaşi succe-siune în abecedarul fiului meu. ÎntâiA, apoi M. Primele litere învăţate. Su-ficiente pentru a scrie, în premieră,acest atât de drag cuvânt: MAMA.

Lucrurile bune nu se schimbă ni-ciodată, nu? Reţetele, de exemplu.

Dar mamele? Ar putea arăta, oare,altfel decât – de pildă – „Muma luiŞtefan cel Mare”? Altfel decât ne-amimaginat noi mamele din poeziilesemnate de Coşbuc, Goga sau Şt. O.Iosif? „Măicuţă bătrână, cu brâul delână”.

Respectăm, ba chiar iubim tradi-ţiile. Mâncărurile vechi, din legumeadevărate, cu carne veritabilă. Carenu ne lipsesc din meniu. Însă, spiritulunui nou model matern însufleţeşterestaurantele noastre.

O mamă tânără şi modernă găteştepentru clienţii „La Mama”. Pregăteştemâncăruri din bucătăria citadină, ac-tuală, românească. Este o mamă careare cont de facebook.com şi care ştiesă caute pe google reţete inedite. Iardacă nu le găseşte, inovează. Ne ui-meşte. Virtualii ei fii ar spune că e„cool”. Iar cei pe care mama asta anoastră i-a trimis să înveţe british en-glish o strigă „Mum!”.

Dar tot mama este.Adică a noastră mamă...

“La Mama”...

CONSUMATOR

Dragoş Mărgoi:“Sărut mânapentru masă!”

Vacanţă ca la...Anul 1 l Numărul 1 l Iulie 2012 l Se distribuie gratuit şi exclusiv în lanţul de restaurante “La Mama” l www.lamama.ro

2 3

INTERVIU

Pleci în vacanţă pe litoralul românesc? Ne vei lipsi! Dar noi îţi vom rămâne aproape.Te aşteptăm în Mamaia, pe faleză, în cel mai reconfortant restaurant “La Mama”.

TEHNOLOGIE4

Mamaia acasă

Petrişor Tănase:“Mâncareade gutuireprezintăbucătăriaromânească”

De la mumă la “Mum”

“La Mama”inoveazăîn piaţa

de profil:aplicaţie

pentrusmartphone

Publicaţie editată de SC IMPRIMA SRLpentru SC TROTTER RESTAURANT SRLSe distribuie în restaurantele „La Mama” din:str. Barbu Văcărescu nr. 3 (R1), str. Delea Veche nr. 51 (R2), str. Episcopiei nr. 9(R3), Splaiul Independenţei nr. 210 – 213 Galeria comercială „Orhideea” (R4),şos. Bucureşti – Ploieşti nr. 44 A Galeria comercială „Feeria” (R5), Piaţa AlbaIulia nr. 2 (R6), Faleza Cazino Mamaia (R8) şi str. Băcani nr. 1 (R9)Contact pentru departamentul editorial şi publicitate: nvb@imprima.roContact pentru partenerii restaurantelor: office@lamama.ro

Jurnalul de POFTĂ BUNĂ • iulie 2012 • Se distribuie gratuit în restaurantele “La Mama”

Până la începutul anilor2000, atunci când restau-rantele “La Mama” au “in-vadat” salutar listadestinaţiilor preferate alebucureştenilor amatori demâncat în oraş, să ieimasa pe îndelete (deci, nuîn goana de tip fast-food),altundeva decât în confor-tul casei tale, era un lux.Musai îmbrăcat la ţol fes-tiv, alegeai o locantă ce seputea lăuda cu o ampla-sare avantajoasa (de pre-ferat în buricul târgului), cumuzică plăcută urechilor,cu feţe de masă scrobiteşi cu ospătari pompoşi.Totul părea perfect, maipuţin ceea ce te interesacel mai tare: gustul mân-cării, pe care-l găseai ciu-dat, fără personalitate,deloc aţâţător, străin decel cu care te obişnuiserămesele copioase şi caldedin familie.

“La Mama” a pătrunsatunci pe piaţă cu un con-cept ce a smuls din rădă-cini vechile obiceiuri,plantând în loc o idee plinăde savoare: poţi mânca înoraş ca la mama acasă. Tepoţi bucura de felurile tra-diţionale, cunoscute încădin copilărie, într-o atmos-feră cochetă, dar caldă şiprietenoasă, căpătândpentru un preţ deloc pipe-rat porţii generoase, dincare să te înfrupţi pe sătu-rate. Şi poţi să te îmbracicum te simţi confortabil;vei fi la fel de bine primitde gazde amabile, zâmbi-toare, gata să-ţi facă peplac şi să-ţi potoleascăfoamea în cel mai scurttimp.

De atunci şi până în ziuade azi, lucrurile bune nu s-au schimbat deloc. Doars-au înmulţit! Meniul a de-venit tot mai bogat şi ispi-

titor. Locaţiile tot mai răsfi-rate, spre bucuria pofticio-şilor din toate colţurileCapitalei. În vacanţă, lamare, dacă ţi-e dor demâncarea “La Mama”, unrestaurant te aşteaptă pefaleza de lângă Cazinouldin Mamaia. Dacă în viaţasau în firma ta se petrecevreun eveniment special,“La Mama” îşi va puneşorţu-n brâu şi-ţi va orga-niza o petrecere de neui-tat! Iar pentru o îmbinarefericită a tradiţiei cu spiri-tul cosmopolit al vremuri-lor actuale, cei maicapricioşi gurmanzi suntinvitaţi să deguste specia-lităţi noi în meniul restau-rantului, savori de pe altemeleaguri, cocteiluriparfumate şi limo-nade răcoroase.

Şi pentru căbrandul “LaMama” are miez

legat de tradiţie, dar spiritdeschis inovaţiilor de ul-timă oră, a fost lansată şio aplicaţie pentru smart -phone, carete face să

ţii aproape, oriunde te-aiafla, de restaurantul tăupreferat.

Ce-ar mai fi de spus?Doar atât: sărut mânapentru masă!

Dragoş Mărgoiwww.ecuisine.ro

Pentru mine, ca pasionat şiimplicat în “industria deliciilorgustative”, a fost o plăcută sur-priză să găsesc în “La Mama” unprieten al vinului (a mea mamăn-a prea încurajat înclinaţiilemele şi - dacă e să fiu sincer -chiar şi-acum, la 40 şi ceva deani, câţi am, încă încearcă să măîndrume părinteşte spre o ca-rieră de biblioteconomist, func-ţionar notarial sau contabil).

Şi mai plăcut a fost să aflu,însă, că surprizele cu vinul de“La Mama” sunt abia la început:din vara asta, încep ofertele spe-ciale de vinuri asortate celor maiîndrăzneţe dintre mân-cărurile din meniu, iardin toamnă lista se ex-tinde, pentru a cu-prinde o diversitate şimai mare de podgorii.Cât timp noi ne prăjimla soare, ospătarii facantrenamente cu greu-tăţile noului meniu, fri-giderele pentru vin sepregătesc de oaspeţinoi, iar bucătarii îşisparg capetele în şe-dinţe de experimente,pentru ca o masă “LaMama” să devină maimult decât simpla po-tolire a foamei, şianume o experienţă

gastronomică în adevăratul sensal cuvântului.

Căci mâncarea fără vin e ca...(şi-aici completaţi voi după cumvă taie capul, dar eu vă spun cămâncarea fără vin pur şi simplu“e păcat, mamă!”).

Aşa încât, abia aştept să nerevedem, cu vinurile noi de “LaMama”. Despre care veţi puteaafla istorioare, explicaţii şi reco-mandări - în acest colţ de pa-gină.

Cezar IoanPublisher

www.vinul.ro

27 februarie 1999. Deve-nită ziua „La Mama”, este –de fapt – data în care amdeschis primul nostru res-taurant. Cel de pe bulevar-dul Barbu Văcărescu (colţ cuŞtefan cel Mare). Cu doar58 de locuri la mese, „LaMama” Ştefan cel Mare arămas cel mai mic dintrerestaurantele noastre, dar adevenit un model de urmat(şi de depăşit) şi mai ales ovaloroasă pepinieră de per-sonal pentru cele opt lo-cante deschise ulterior.

Acelaşi – numeric – miccolectiv de angajaţi, perso-nalul din Ştefan cel Mare aevoluat ca o adevărată fami-

lie, de pe vremea lui Geor-gian Correntti (primul direc-tor de aici), până în prezent,când Oana Manolache con-duce restaurantul de peBarbu Văcărescu. De altfel,Oana este convinsă căaceasta este o cheie a suc-cesului: coeziunea întremembrii echipei care cola-borează pentru bunul mersal lucrurilor. Şi tot managerulrestaurantului din Ştefan celMare exemplifică teoria saprin evenimentul care a de-monstrat-o: revelionul 2007 – 2008, organizat aici.„Atunci, în doar câteva ore,zecile de clienţi care alese-seră să-şi petreacă revelio-

nul la noi ajunseseră să secunoască. Veneau din mediisociale diferite, dar îşi spu-neau pe nume, povesteauamintiri personale, ba chiarîşi făceau confidenţe. Iaraceastă apropiere familiarăcontaminase şi relaţia chel-ner – client, ospătarii noştrifiind trataţi ca nişte invitaţi lapetrecere”, povesteşte OanaManolache.

De fapt, printre atâteaevenimente şi amintiri, seestompează principala per-formaţă a restaurantului „LaMama” Ştefan cel Mare: ceipeste 13 ani de existenţă.

Primul nostru restaurant

Masa la care te simţi ca la mama acasă

Vin „La Mama”!

„La Mama”Ştefan cel Mare

RECURSLA

ISTORIE

PARTENERI

Top HoReCa a fost fondată în 1991,cu scopul de a oferi clienţilor soluţiiPoint of Sale personalizate. Pe par-cursul celor 20 de ani de experienţă s-au pus bazele unor parteneriate sta-bile cu peste 1000 de hoteluri şi res-taurante din toată ţara (şi nu numai).

Odată cu maturizarea şi dezvoltareaproduselor, am construit un nou pa-chet de identitate, care include în pri-mul rând un nou nume. Astfel, TopHoReCa a devenit eXpresSoft, unnume care defineşte mult mai bine

produsele şi serviciile pe care le ofe-rim, dar şi industria în care activăm.

În momentul de faţă, eXpresSoft re-prezintă cel mai prestigios brand ro-mânesc ce oferă servicii şi soluţiiinformatice pentru: HoReCa, retail, sa-loane de înfrumuseţare, clinici medi-cale, spitale şi cabinete despecialitate.

Detalii de contact: Tel: +40 21 20111 02; e-mail: sales@tophoreca.ro;web: www.expressoft.ro

„Top HoReCa” a devenit

Sunt vegetarieni deoarece nu suportă ca animalele să fie ucise pentru a li se consumacarnea. Sau pentru că aşa li se pare sănătos. Sau la modă. Sau doar pentru că sunt ex-

centrici. Oricare ar fi motivaţia lor, pentru vegetarieni s-au deschis res-taurante speciale, ba chiar şi reţele hoteliere sau centre SPA unde se

face “dezintoxicare” de carne. Ştiinţific, nutriţioniştii afirmă căun consum excesiv de carne poate favoriza boli cardiovascu-

lare, obezitate şi cancer, iar un regim exclusiv vegetarianpoate conduce la un deficit de proteine structurale,

zinc, iod, fier şi vitaminele D şi B12.

Până de curând, carnea era considerată o sursă vi-tală de proteine şi grăsimi, generatoare de energie. În ul-

timii ani, carnea grasă a început să fie înlocuită devegetalele bogate în proteine. Prima victimă a acestei detro-

nări a fost carnea de porc, după ce specialiştii au dovedit că grăsimea gustoaselor şuncu-liţe se depune direct pe vasele sanguine, pe care le poate bloca. Au urmat apoi isteriileprovocate de vacile nebune şi de puii gripaţi aviar, campanii mediatice care i-au speriatchiar şi pe cei mai convinşi dintre carnivori.

La extrema cealaltă, există vegetarieni care exclud din meniu peştele şi fructele de mare,dar nu consumă nici măcar miere, pe care o consideră de origine animală! Numai că, aşacum carnivorii au probleme din cauza aterosclerozei precoce şi acumulărilor de toxine, ve-getarienii nu îşi pot asigura un aport corect de nutrienţi esenţiali sănătăţii. Din acelaşi motiv,

chirurgii consideră că vegetarienii sunt pacienţi di-ficili: coagularea sângelui este lentă, iar cicatri-zarea – întârziată.

Carnivorii au argumentele lor: carnea este o sursăideală de proteine, zinc, seleniu şi vitamine din comple-xul B. De aceea, ei nu sunt nevoiţi, ca vegetarienii, să su-plinească un deficit care le-ar putea provoca o carenţăde fier, zinc sau chiar anemie – cei mai expuşi fiind copiii care nuconsumă carne, sau cei care adoptă diete vegetariene drastice pentru a slăbi.

Vegetarienii contraargumentează: organismul are nevoie de purificare, în condiţiile în carecarnea aduce o serie de toxine şi reziduuri ce îngreunează digestia. În general, consumulexclusiv de vegetale poate fi considerat o adevărată dieto-terapie, menită să încetineascăîmbătrânirea, să prevină boli grave, să menţină frumuseţea, silueta şi tonusul.

De ce n-am fi carnivori? Carnea de porc, oaie, dar şi cea de vită, pasăre şi vânat conţinegrăsimi şi colesterol. De asemenea, sunt destule studii care susţin că există substanţe can-cerigene şi în carnea carbonizată (gătită la grătar, la frigare sau la rotisor).

De ce n-am fi vegetarieni? Cele mai recente studii demonstrează că o alimentaţie vegeta-riană strictă afectează capacităţile intelectuale ale puber-adolescenţilor (10 – 16 ani), dincauza des pomenitelor carenţe de vitamine – complexul B. Alimentaţia macrobiotică (regimvegetarian sever, bazat doar pe consumul de cereale, seminţe, legume şi fructe) provoacă înspecial un deficit de vitamina B12. Şi, implicit, probleme neurologice grave. Neexistând învegetale, aportul natural de vitamină B12 este bazat doar pe consumul de origine animală.

- Care este, după părerea ta,preparatul reprezentativ al bu-cătăriei tradiţionale româneştişi cu ce denumire ar trebui săapară acesta în meniu?- Avem destule preparate pe carenu le întâlnim la alte popoare:brânza telemea, toba, caltaboşul,salata de vinete, ciupercile cu us-turoi, ciorba de perişoare cu roşii,ciorba de pui cu zdrenţe de ou,ciorba de raţă, ciorba de scoicispecifică zonei de sud a ţăriinoastre, melcii cu usturoi şi multpătrunjel, sarmalele în foi de viţă(fierte în vin alb), mititeii, tocanade pui, puiul gătit ca la MamaMare, tochitura moldovenească,mâncarea de fasole verde cu pui,muşchiul împănat cu usturoi şicostiţă (apoi trecut prin mălai aro-mat cu cimbru), friptura coaptă înaluat, fripturi de vânat coapte înţest, poale în brâu. Şi ar mai fimult, mult mai multe...! Dacă ar fisă numesc un singur preparat re-prezentativ al bucătăriei româ-neşti, aş alege mâncarea de gutui,un fel străvechi, dar nu prea cu-

noscut în zilele noastre.- Pe lângă acesta, ce alt fel demâncare nu ar trebui să lip-sească din meniul unui restau-rant cu specific românesc?- Ciorbele (deşi etimologia acestuicuvânt ne face să ne gândim laTurcia). Apoi, mâncărurile gătiteenumerate mai devreme. Şi, nu înultimul rând, plăcintele.- Care ar fi, în gastronomie, or-dinea importanţei gustului, as-pectului, compoziţiei şiprezentării?- Prezentarea este primordială.Apoi ar urma aspectul, gustul şicompoziţia. Preparatele devin fan-tastice când toate aceste patrucalităţi sunt pregnante.- Dintre celebrităţile pe care le-ai cunoscut (din afara gastro-nomiei), despre cine ştii că gă-teşte foarte bine?- Ehe, sunt mulţi... Uite, marea ac-triţă Rodica Popescu Bitănescuface nişte mâncăruri fantastice -pune mult suflet. Şi soţia actualu-lui preşedinte, Maria Băsescu, gă-teşte excepţional. Mai excelează

în bucătărie soţia domnului AdrianNăstase, Mioara Roman, DeliaNartea (de la Teatrul de Comedie),marea actriţă Catrinel Dumitrescu.Lui Andi Moisescu îi place să facămâncare – şi, de cele mai multeori, îi iese bine.- Ştim că eşti şi tu autor, dar –dintre clasici – ce carte de bu-cate recomanzi amatorilor:Sanda Marin sau Nicolae Ole-xiuc Colea?- Ambele!- Ce găteşti cel mai des acasă,pentru familie?- Mâncăruri cu specific asiatic:pui cu dovlecei, pui cu legume,Nem – un fel de pacheţele de pri-măvara, umplute însă cu carne depui şi muguri de mazăre. Mai gă-tesc mâncăruri africane (pui Yasa,banane Madatzi), tocane dincarne, spaghete preparate în stilulpur mediteranean, mâncărurivechi din zona sudică a Franţei şimâncăruri vechi englezeşti.- Este cunoscută preferinţa tapentru mâncarea de gutui. Cealt preparat – pe care să îl poţi

comanda într-unrestaurant – îţi placefoarte mult?- Pentru că nu găsescîn meniuri mâncare degutui, soţia îmi pregă-teşte acasă felul meupreferat (a cărei reţetă aînvăţat-o de la bunicamea). La restaurant,comand de obi-cei fructe demare, prepa-rate cât sepoate deiuţi, tocanecu mămă-ligă şi puifript.- Pro-babilcăexistăo în-trebarela carete aşteptai,sau o doreai,dar nu a venit.

Formuleaz-o chiar tu şioferă-ne şi răspunsul laaceasta.- Întrebare: cine naibate-a pus să fii primul bu-

cătar TV? Răspuns: EU !

E VARĂ! VĂ RECOMANDĂM SALATELE DEDICATE SEZONULUI ESTIVALSALATÃ CU SOMON AFUMAT

Somon afumat, ouă, salată verde, salatălolo rosso, rucola, roşii, castraveţi verzi,capere, ceapă roşie, boabe de muştar,ulei de măsline, condimente.

SALATÃ DE LEGUME CU VITÃAntricot de vită, ardei gras roşu, fa-sole verde, salată verde, rucola, salatălolo rosso, măsline negre rondele,roşii, usturoi, ulei de măsline, condi-mente.

SALATÃ DE PASTE CU PASTRAMÃ DE PORC

Paste de casă, pastramă de porc, ciu-perci, măsline negre rondele, ardei grasroşu, morcov, salată verde, salată lolorosso, rucola, maioneză, usturoi, ulei demăsline, condimente.

SALATÃ ROMÂNEASCÃ DE VARÃ

Telemea de vacă, roşii, castraveţi verzi,ceapă roşie, ardei gras roşu, salatăverde, salată lolo rosso, ulei de măsline,condimente.

Şi-a început cariera în 1975, când s-a înscris la o şcoală de bucătari şia făcut practică la restaurantul „Turn”, de lângă Sala Palatului. După doiani, Petrişor Tănase lucra deja pe litoral, la Hotelul „Riviera”. Prin 1981 a„stat şi învăţat” în Germania, de unde a preluat savoarea bucătăriei nem-ţeşti, dar şi rigoarea specifică. A mai gătit şi pentru „Berlin”, unde i-a de-lectat pe marii actori care jucau în acea vreme la Teatrele Mic şi„Constantin Tănase”, situate în apropierea restaurantului bucureştean. Totîn acea perioadă, „Petrişor era S.R.L.”: presta în paralel pentru ambasa-dele Zair, Burundi şi Gabon. După Revoluţie, Petrişor Tănase a ajuns sălucreze la Palatul Parlamentului, unde s-a făcut remarcat „pe sticlă”, fiind

cooptat în echipa unei emisiuni de mare succes, difuzată de cea mai im-portantă televiziune privată din România. Se poate spune că este primulbucătar care a apărut la TV. A preparat mâncăruri alese pentru foştii pre-şedinţi George Bush şi Ion Iliescu, dar şi pentru mari actori, ca StevenSegal şi Florin Piersic. A cochetat cu cinematografia (un mic rol în filmul“Une place parmi les vivants”), a regizat spoturi publicitare şi emisiuni te-levizate, a scris scenarii, a fost producător al multor emisiuni TV. În pre-zent, Petrişor Tănase este secretar general al A.N.B.C.T. (AsociaţiaNaţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism), organizaţie cu o tradiţiede 40 de ani în România.

PETRIŞOR TĂNASE: “Mâncarea de gutui reprezintă bucătăria românească”

CARNIVORI VS VEGETARIENITENDINŢE ÎN HORECA

Jurnalul de POFTĂ BUNĂ • iulie 2012 • Se distribuie gratuit în restaurantele “La Mama”

Jurnalul de POFTĂ BUNĂ • iulie 2012 • Se distribuie gratuit în restaurantele “La Mama”

CARLSBERG,O ISTORIE ACURAJULUI

Carlsberg este o marcă in-ternaţională de top, o bereconsumată în peste 140 deţări din întreaga lume. Pepiaţa din România, Carlsberga fost prezent în portofoliulde branduri al companieiURBB începând cu luna maia anului 2001, iar pe seg-mentul de piaţă super pre-mium deţine în prezent opoziţie puternică. Încă de laintrarea sa pe piaţă, Carls -berg a devenit sinonim cu inovaţia. Este suficientămenţionarea lansării ambala-jului cu eticheta transparentăNo look label şi sticla spe-cială Carlsberg cu logo em-brosat şi un design moderncare evidenţiază valorile măr-cii: să cauţi tot ce e mai bunpentru tine, să faci un pasînainte şi să realizezi lucrurilecare trebuie.

Când vorbim despre Carl sberg, vorbim despre ra-finament, despre pasiuneapentru excelenţă vizibilă întoate activităţile dedicateconsumatorilor, despre ino -vaţiile designului acestei bericonsumate peste tot în lume,din SUA până în Japonia, dinDanemarca până în Austra-lia.

Din 2001 până în prezent,Carlsberg a reuşit să clă-dească universul de cincistele al uneia dintre cele maiapreciate beri super pre-mium din România, un uni-vers fascinant, care ducemai departe istoria celorpeste 150 de ani, inspirândoamenii din întreaga lumeprin permanenta căutare aperfecţiunii. E momentul po-trivit să sărbătorim asta.

That calls for a Carlsberg!

Din doar câteva click-uri, micul dejun, prânzul sau cinasunt mai aproape de tine. Te invităm să descarci aplicaţiagratuită „Restaurant La Mama”, pe orice tip de smart -phone: din AppStore (Apple) sau Android Market (Goo-gle). Apoi, trebuie să intri – de pe telefonul tău mobil – peadresa www.lamama.ro, de unde vei fi ghidat prin in-strucţiuni simple.

Ce vei descoperi, astfel? Îţi poţi asigura, de exemplu, omasă liberă, prin aplicaţia „Rezervări”.

Consulţi anticipat listele noastre cu feluri de mâncare,în secţiunea „Meniu”, de unde poţi alege din peste100 de bucate diverse.

Aplicaţia „Noutăţi” te ţine lacurent cu cele mai noi me-niuri speciale, promoţii, pro-duse de sezon şi evenimentedin restaurantele „La Mama”.

Dacă vrei să rămâi conec-tat cu prietenii tăi de pe face-book, expediezi – prinopţiunea „Trimite” – o staresau o poză din locaţiile noas-tre, iar noi o vom redistribui înreţeaua de socializare.

Nu ştii cum să ajungi la unuldintre cele opt restaurante „LaMama”? Renunţă la sugestiataximetristului! Telefonul tău îţiva arăta unde te afli şi careeste drumul pe care trebuie săîl parcurgi – în aplicaţia „Loca-ţii”.

Pentru a utiliza aplicaţia „Res-taurant La Mama”, trebuie să aiun iPhone (minimum 3G), sau untelefon cu sistem Android 2.1.

Vă mulţumim că aţi ales una din-tre locaţiile noastre şi vă oferim câteun cupon de 10 lei pentru fiecare100 de lei cheltuiţi în restaurantele„La Mama”.

Vă invităm să reveniţi la noi! Veţiplăti mai puţin - cu valoarea înscrisăpe cupoane.

În schimbul acestor vouchere nuputeţi primi contravaloarea în mo-nedă.

Puteţi primi şi folosi aceste cu-poane în perioada 6 iunie – 1 sep-tembrie 2012.

Are – în cartea de identitate –33, dar pe 24 iunie 2012 a împli-nit 11 ani de când lucrează pen-tru „La Mama”. A parcursascendent întreaga scară ierar-hică: ospătar, barman-casier, şefde sală, asistent de manager.Acum, DanielaMihai este di-rectorul res-taurantului „LaMama” dinCentrul Vechi.

Cum aajuns să lu-creze pentrunoi? E o po-veste simplă,dar emoţio-nantă, pe careDana o repetăcu plăcere.„Era iunie2001. Deşi lo-cuiam în Tulcea (oraşul meunatal), a trebuit să mergem – cumama şi sora mea – la prăşit, înlocalitatea Victoria. Începuserămpe întuneric, dar spre amiazăsoarele devenise arzător. Eragroaznic doar să stai în bătaiarazelor, darămite să mai şi sapi!Observându-mi sfârşeala, soramea – care lucra deja pentru<<La Mama>> - mi-a sugerat căar trebui să o urmez în Bucureşti.Mă temeam, însă, de un oraşatât de mare şi de ceea ce ţi s-ar

putea cere să faci la serviciu. Căe foarte greu, adică. Sora meam-a asigurat că, pe lângă a prăşila 40 de grade, a munci într-unrestaurant este floare la ure-che!”. După câteva zile, pe 24iunie, Daniela Mihai se prezenta

în faţa primului eişef de la „LaMama”: CristiNicolae. Iaracum, Danei îiplace să glu-mească, spu-nând desprecomparaţia carea convins-o săvină în Bucureşti:„Parcă nu mi semai pare la fel deistovitor prăşi-tul...”.

A muncit cuardoare, dor-

mind uneori doar câteva ore dincele 24 ale zilei. A învăţat şi dincultura companiei, dar mai alesdin greşeli. Pentru carieră, a fostnevoită să renunţe la o relaţiepersonală care durase şase ani.Daniela Mihai nu regretă nimicdin toate acestea. Nu se vede înaltă parte. Ar alege din nou „LaMama”. Dacă, ipotetic, lanţul derestaurante nu ar mai exista,Dana şi-ar lua o pauză, să seodihnească. Şi n-ar mai lucra,apoi, în HoReCa.

“La Mama” - şi pe telefon

DANIELA MIHAI:De la prăşit la management

CARIERE

9 0 d e l e i = o s u t ă

Ştim că apreciezi mâncărurile noastre. Altfel, nu te-aiafla, acum, într-un restaurant „La Mama”. Şi mai ştim căsunt zile (sau ore) în care nu poţi ajunge la noi. Nicio pro-blemă! Venim noi la tine! Acasă sau la birou.

Aceleaşi preparate delicioase îţi vor fi aduse – dupăcaz: reci, calde sau fierbinţi – pe baza unei simple co-menzi telefonice, făcute celui mai apropiat restaurant „LaMama”.

Iată numerele de telefon pentru fiecare dintre zone.„La Mama” Centrul Vechi: 0725.52.62.62, “La Mama”Ştefan cel Mare: 0723.292.863, “La Mama” Delea Veche:0723.292.846 , “La Mama” Ateneu: 0721 LA MAMA(52.62.62), “La Mama” Orhideea: 0724.505.605, “LaMama” Feeria: 0729 LA MAMA (52.62.62) şi “La Mama”Piaţa Alba Iulia: 0728.853.853.

Timpul de livrare va fi precizat telefonic, acesta putândvaria în funcţie de comandă, zona de livrare, condiţiilemeteo şi de trafic.

Pentru comenzile la domiciliu, plata nu se poate facecu card bancar.

Ca „La Mama”... şi la tine acasă

În fiecarevineri,

începând cu ora 20.Vinuri bune

la pahar.DJ Live.

Gustări dinpartea casei.

Informaţii şi rezervări la0721.102.101

www.cafepedia.eu