Download - Jurnal Nr 936

Transcript
Page 1: Jurnal Nr 936

Solicitată de JURNAL, Doina Gaitur, angajată a Ambasadei R.Moldova la Moscova, a declarat că printre victime nu se nu-mără cetăţeni moldoveni. Informaţiile apărute pe site-urile ruseşti cu privire la decesul unui cetăţean moldovean în exploziile produse luni dimineaţă în metroul din Moscova nu s-au confirmat. Numele vehiculat s-a dovedit a fi al unei persoane victimă a atentatelor teroriste din 2004. Jurnal TV a fost prima televiziune din R.Moldova care a relatat imediat despre evenimentele tragice din capitala Rusiei şi a prezentat pe larg în cadrul unor ediţii speciale derularea evenimentelor din Moscova.

MARŢI, 30 MARTIE 2010

ISNN 1857-0771PRET: 3,00 LEI

www.jurnal.md

16,73 ▼ 12,41 ▼

ANUL X, NUMĂRUL 22 (936)

bilete de avion tel.: 806-806

mytravel® Apele au început să se limpezească după ce Mihai Ghimpu a declarat că se va supune recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

NiColAe NeGru >P6

>P5

>P3>P8

>P7

>P2

Ziua unirii la Chişinău

un post cosmopolit, Publika TV: străin acasă

ANIVERSARE // Tinerii au dansat „Hora Unirii” în Piaţa Marii Adunări

Naţionale

TINERII au dansat „Hora Unirii” în Piaţa Marii Adunări Naţionale

Planurile lui Voronin au dat chixEŞEC // În 2009, comuniştii au încercat de două ori să formezealianţe de guvernare

Teroare la Moscova

ATAC TERORIST // Două femei kamikaze au curmat viaţa a cel puţin 38 de persoane

Page 2: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 2 | Actualitate

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA

PREŞEDINTE: Val Butnaru

Apare din 1999

Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower,

cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova

Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45

GSM 068.58.37.77 OrangeGSM 079.98.37.77 Moldcell

fax: 23.42.30e-mail: [email protected]

internet: www.jurnal.md

REDACţIA:

DIRECTOR: Aureliu Cornescu

[email protected]

REDACTOR-ŞEf: Rodica Mahu

[email protected]

REDACTOR-ŞEf ADJUNCT: Mariana Raţă

[email protected]

EDITORIALIŞTI:Nicolae NegruPetru Bogatu

REPORTERI:Vitalie Hadei

[email protected]

Irina [email protected]

Svetlana [email protected]

Marina Liţ[email protected]

Victoria [email protected]

Svetlana Panţ[email protected]

REDACTOR STILIzATOR: Ilie [email protected]

EDITOR fOTO: Elena [email protected]

DESIgN: Alex Marchitan

[email protected]

Corneliu [email protected]

MANAgER PRODUCţIE & AbONAMENTE: Veaceslav Dreglea

„Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA

Preşedinte JURNAL TRUST MEDIAVal Butnaru

[email protected]

DIRECTORAdrian Gîţu

[email protected]

DIRECTORI DEPARTAMENTE:

DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNICArtur Hasnaş

[email protected]

DIRECTOR PUbLICITATEVirginia Prodan

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT CONTAbILITATEVictoria Ursu

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol

[email protected]

DIRECTOR DEPARTAMENT WEb Vitalie Harea

[email protected]

JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”,

JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi

a postului de radio JURNAL fM.

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate

”REfORMA ADVERTISINg”.

ŞEf DEPARTAMENT PUbLICITATE PRINT:Alina Vdovicenco

[email protected] 23.46.79

GSM 068.30.21.45

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor

publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică)

sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice

oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplarevineri: 17.180 exemplare

TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova

Comanda nr. 438

Ziua Unirii la ChişinăuANIVERSARE // Tinerii au dansat „Hora Unirii” în Piaţa Marii Adunări Naţionale

În sfârşit, au putut să o facă deschis, fără teama că vor fi persecu-taţi sau arestaţi. Peste 300 de tineri, majoritatea dintre care sunt basarabeni ce îşi fac studiile în România, au simulat Marea Unire a Basarabiei cu România îmbrăţişându-se şi spunând unul altuia „Noi suntem români”. La 27 martie, tineri din diferite colţuri ale ţării, dar şi cei de peste Prut au încins o horă a Unirii în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului, dedicată celor 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România din 1918.

Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: “Unire”, tinerii au mers pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, s-au îndreptat spre clădirea Sfatului Ţării, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii.

„Mulţumim vameşilor”Deşi greutatea băţului de care

e prins tricolorul li se înfigea pu-ternic în umăr, tinerii mărşuiau cu spatele drept şi plini de demnitate. Ei au pornit din scuarul Universită-ţii Ion Creangă până în Piaţa Marii Adunări Naţionale. La eveniment, alături de tinerii basarabeni, au participat studenţi din Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti. „Suntem peste 150 de studenţi şi ţinem să le mulţu-mim vameşilor că de această dată au fost binevoitori şi am traversat fără probleme hotarul”, a spus o tânără din mulţime.

Amintim că primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut por-

niţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-ro-mână. De această dată ei au reuşit să treacă şi iată că la 27 martie întreg centrul Chişinăului răsuna de melodii patriotice, lozinci româ-neşti, iar în clipele când se făcea linişte se auzea doar cum flutură în bătaia vântului zeci de drapele – şi liniştea era românească. Nu au rămas indiferenţi nici oficialii de pe ambele părţi ale Prutului, care la rândul lor au luat parte la manifes-tări.

„România este cel mai sincer prietenal R.Moldova”

Preşedintele Camerei Deputa-ţilor din România, Roberta Anasta-se, şi preşedintele parlamentului, Mihai Ghimpu, au depus împreună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

„E un moment important pentru orice român şi eu am ales să sărbătoresc această zi chiar aici la Chişinău. E şi ziua mea astăzi şi m-am gândit că e cel mai frumos să o sărbătoresc acolo unde are cele mai multe semnifi-caţii”, a spus Roberta Anastase şi a asigurat că „România va fi tot timpul pentru R.Moldova cel mai bun şi sincer prieten”. Preşedin-tele interimar, Mihai Ghimpu, este de părere că Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim cu toţii limba română. „Altfel nu s-ar fi produs acea Unire în 1918”, a menţionat Ghimpu.

Primăria bălţi a ignorat evenimentul

Şi la Bălţi, pentru prima dată au răsunat cântece patriotice şi a fost înălţat drapelul românesc. Mai bine de 100 de tineri veniţi din România, din diferite regi-uni – Muntenia, Ardeal, Moldova, au sărbătorit împreună cu cei de acasă Marea Unire a Basarabiei cu România. Deşi vineri au fost pre-zente la o acţiune legată de aniver-sarea a 66-a de la intrarea trupelor sovietice în oraşul Bălţi, autorită-ţile locale au refuzat să participe

la manifestările de sâmbătă. În acest context, e de menţionat că în 1918 anume oraşul Bălţi a fost prima localitate din Republica Democratică Moldovenească ce s-a pronunţat favorabil unirii Basara-biei cu România.

Rock pentru Unire De asemenea, Unirea Basarabi-

ei cu România a fost sărbătorită în mai multe oraşe din România, cum ar fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoa-ra, Bacău etc. La Bucureşti, spre exemplu, Ziua Unirii s-a sărbătorit în ritmurile muzicii rock, pe când textele unor piese erau pline de patriotism.

Organizaţia Studenţilor Basa-rabeni din Bucureşti a pus la cale un concert dedicat aniversării a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România, concert care a adunat în incinta unui club de noapte peste 1500 de persoane din R. Moldova şi România. Pe aceeaşi scenă au avut prestaţie astfel de formaţii ca Alternosfera, Gândul Mâţei, Snails, Cătălin Josan, Leyla, Serge, adoraţi de tinerii de pe ambele maluri ale Prutului. Bucureştiul a avut parte de o noapte albă dedicată Basarabi-ei, numită „Noaptea Unirii!”

Svetlana Panţa

Page 3: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Realitatea | 3

Planurile lui Voronin au dat chixEŞEC // În 2009, comuniştii au încercat de două ori să formeze alianţe de guvernare

emma Nicholson: „Alegerile din 5 aprilie trebuia să fie repetate”Parlamentarul britanic, Baronesa de Winterbourne, Emma Nichol-son, reaminteşte că alegerile din 5 aprilie 2009 nu s-au desfăşurat corect, iar rezultatele scrutinului au fost fraudate.

Aflată într-o vizită la Chişinău, ba-ronesa a declarat că, la 5 aprilie 2009, a observat mai multe încălcări în proce-sul de vot, în special, în regiunea trans-nistreană, unde a monitorizat alegerile. De aceea, susţine Emma Nicholson, alegerile oricum trebuia să fie repetate.

Totuşi, observaţiile şi concluziile oficialului britanic nu au fost incluse în raportul de monitorizare a alegerilor elaborat de OSCE. “Punctele mele de vedere nu au fost trecute în raport, deşi era clar că sistemul a fost corupt, iar în Transnistria drepturile omului au fost încălcate”, a specificat Nicholson, subli-niind că acum R. Moldova se află într-o situaţie mult mai bună. „Aţi încheiat o săptămână de succes la Bruxelles, ceea ce este o adevărată realizare şi merită felicitat întregul popor. Instituţiile internaţionale au pus umărul pentru ca reformele din ţara dumneavoastră să capete contur”, a mai spus oficialul britanic.

Amintim că, la 5 aprilie 2009, baronesa Emma Nicholson a participat alături de alţi 130 de observatori la mo-nitorizarea alegerilor din R. Moldova. Deşi partidele de opoziţie şi organizaţii-le nonguvernamentale au semnalat mai multe încălcări în procesul de votare, raportul de monitorizare elaborat de OSCE a constatat că alegerile au fost corecte.

Serafim Urechean ar fi putut ajunge prim-ministru al R. Moldova dacă în urmă cu no-uă luni accepta oferta făcută de Vladimir Voronin (foto) în schimbul aşa-numitului „vot de aur” în favoarea candida-turii Zinaidei Greceanâi pen-tru funcţia de preşedinte al republicii. La 2 iunie 2009, cu o zi înainte de organizarea alegerilor repetate pentru funcţia de şef al statului, Vo-ronin i-a propus lui Urechean un plan de guvernare cu Zi-naida Greceanâi-preşedinte, Vladimir Voronin-speaker, iar Serafim Urechean-premi-er al R. Moldova. Planul însă a eşuat pentru că Urechean a refuzat s-o voteze pe Grecea-nâi. Liderul Alianţei Moldova Noastră susţine că nici nu crede că planul lui Voronin s-ar fi realizat, pentru că liderul Partidului Comuniş-tilor era decis să provoace anticipate.

n Mariana RAŢĂ

Negocieri în taină

Invitat în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Urechean a dezvăluit că s-a întâlnit de mai multe ori cu Voronin în „golubeatnikul” acestuia de la Preşedinţie şi reşedinţa de stat de la Condriţa, iar la întrevederi a participat şi reprezentantul UE în R. Moldova, Kalman Miszei.

„Preşedintele Uniunii Eu-ropene de atunci, Mirek Topola-nek, a spus că opoziţia trebuie să ajungă la un consens cu Partidul Comuniştilor. Mihai Ghimpu şi Vlad Filat nici nu au vrut să audă de asta, dar eu am acceptat”, a mărturisit Urechean.

Liderul AMN a specificat că după întâlnirile cu Voronin, Mark Tkaciuk i-a transmis, prin inter-mediul unui deputat din AMN, un proiect de acord între PCRM şi AMN. „Acest proiect se referea anume la faptul ca Voronin să rămână în funcţia de speaker, iar

Urechean - premier. Mi-a spus că Iura (Iurie Roşca – n.r.) a trăit bine pentru că a intrat în alian-ţă cu el şi trebuie să votez şi eu. Atunci i-am spus lui Voronin că va fi imposibil ca el să rămână în această funcţie şi, pentru ca să accept, trebuie să se retragă din viaţa politică. El nu a vrut şi îmi spunea că vrea să sărbătorească 70 de ani în funcţia de preşedin-te al Parlamentului”, susţine Urechean.

Voronin vroia anticipate

În pofida discuţiilor pe care le purtau, Urechean nu crede că Vo-ronin îşi dorea cu adevărat o ali-anţă. „Comuniştii erau convinşi că după evenimentele din aprilie

vor acumula mult mai multe voturi la alegerile anticipate şi de aceea încercau să le provoace. Din acest motiv a fost propusă Zinaida Greceanâi, pentru că ştiau că ni-meni din opoziţie nu o să voteze. Să fi fost înaintat Marian Lupu pentru funcţia de preşedinte, votam”, a spus Urechean. Acest scenariu a fost confirmat şi de fostul comunist Victor Stepaniuc.

„Ştiam despre asta, dar sunt convins că Voronin nu dorea nicio alianţă. El a fost sfătuit de antu-rajul său că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluţie pentru PCRM. Pentru mine, dar şi alţi colegi de-ai mei, a fost o dramă lucrul acesta”, spune Stepaniuc.

Amintim că după eşuarea celei de-a doua încercări de a o alege pe Greceanâi preşedintă a republicii, Voronin l-a acuzat pe

Serafim Urechean că s-ar fi răz-gândit să o voteze pe Greceanâi după ce cu o zi înainte de votare acesta s-ar fi întâlnit la Moscova cu unul din capii lumii interlope, Grigore Caramalac, cu care Voro-nin se află în relaţii ostile.

Diacov – preşedinte?

După alegerile anticipate din 29 iulie, comuniştii au mai încer-cat o dată să formeze o alianţă. De această dată, Voronin şi l-a ales în calitate de potenţial aliat pe preşedintele de onoare al Parti-dului Democrat, Dumitru Diacov. Invitat al aceleiaşi emisiuni de la JURNAL TV, Diacov a declarat că a primit şi el o ofertă din partea lui Voronin, după alegerile din 29 iulie, atunci când PCRM s-a con-vins că planul lor cu anticipatele a dat greş.

„Voronin îmi propunea func-ţia de preşedinte al ţării, iar el să fie speaker. Guvernul urma să fie format din PCRM şi PDM. Nu am acceptat şi i-am spus că trebuie să discute cu toată fracţiunea, şi nu doar cu mine. Propunerea a fost foarte tentantă, dar nu era curată. Încerca să ne atragă într-o cursă”, a conchis Diacov.

Amintim că îndată după ale-gerile anticipate de anul trecut, Voronin a declarat că nu trebuie să fie subapreciat Diacov. „El ştie ce face şi face bine”, spunea Voro-nin pe data de 30 iulie.

„Totul e folclor”

Contactat de JURNAL, Mark Tkaciuk ne-a declarat că nu a existat nicio propunere pen-tru Serafim Urechean. „Noi am elaborat împreună cu AMN un plan anticriză de coaliţie, dar nu a fost vorba despre repartizarea funcţiilor în stat. Nimeni din PCRM nu i-a propus lui Urechean funcţia de premier. E folclor ceea ce povesteşte el”, susţine Tkaciuk, precizând că PCRM nu şi-a dorit anticipate, acestea fiind rezulta-tul refuzului opoziţiei de atunci de a vota şeful statului. Tkaciuk dezminte şi informaţiile făcute publice de Diacov. „Eu nu ştiu ni-mic despre propunerea ca Diacov să fie preşedinte”, s-a eschivat deputatul comunist.

Page 4: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 4 | La marginea Europei

Moldova ICT Summit 2010, care va avea loc în perioada 30-31 martie 2010 la Chi-şinău, va servi drept un punct de plecare pentru lansarea unei poziţionări clare a R.Moldova şi prezentarea unei oferte imbatabile pieţei regionale şi internaţio-nale de servicii IT. Astfel industria IT din R.Moldova poate înregistra o creştere de 3-4 ori pe parcursul unui singur an. Este declaraţia făcută astăzi în cadrul unei conferinţe de presă de către organizato-rii acestui eveniment. Summit-ul se va desfăşura sub patronajul Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comuni-caţiilor (MTIC), partenerii fiind National ICT Association, USAID CEED Project, Microsoft Moldova.

“Industria IT are toate şansele să devi-nă în scurt timp un catalizator al dezvoltării economice a R.Moldova. Una dintre cele mai

importante teme ale acestui forum va fi for-mularea unei oferte unice a R.Moldova pentru piaţa serviciilor IT regionale şi internaţionale”, a declarat Dona Şcola, viceministrul MTIC. Drept exemplu, viceministrul MTIC a declarat că “unul din modele ar putea fi transformarea R.Moldova într-o zonă IT specializată în tes-tarea noilor produse software a producătorilor internaţionali”.

Veaceslav Cunev, preşedintele Asociaţiei Companiilor TIC, a declarat că “industria IT a R.Moldova şi exporturile de produse IT creşte anual de cel puţin două ori şi este unul dintre domeniile care, practic, nu au fost afectate de criză. Poziţionarea clară a R.Moldova pe piaţa internaţională a serviciilor IT va permite să accelerăm ritmul creşterii anuale în volum pâ-nă la 3-4 ori. Aceasta va fi posibil doar în cazul unei cooperări cu statul şi această cooperare a început deja cu MTIC”.

Sergiu Botezatu, reprezentantul USAID Moldova, a declarat că “organizaţia noastră face

tot posibilul pentru a contribui la poziţionarea R.Moldova pe piaţa internaţională de servicii IT. În acest scop am adus la Chişinău 10 personali-tăţi notorii din lumea IT care ne vor ajuta să ne poziţionăm cât mai eficient pe plan internaţio-nal”.

Oleg Macari, directorul companiei F-Line Techologies, a declarat că “IT companiile văd în acest eficentizarea colaborării cu statul şi cu potenţialii clienţi. Suntem siguri că în prezent R.Moldova are o şansă unicală de a-şi crea o IT industrie durabilă care va asighura o creştere economică”.

Moldova ICT Summit 2010 va conţine câteva compartimente importante, în special: ICT4Business - o platformă pentru compa-niile din domeniul TIC din Moldova sau cele din străinătate interesate de piaţa autohtonă, pentru a comunica cu potenţialii lor clienţi în chestiunile de business, inclusiv prezentarea noilor produse sau servicii. Discursurile şi discuţiile vor accentua utilizarea tehnologiilor

TIC pentru gestionarea şi dezvoltarea busine-ssului tradiţional. ICT 4 Professionals - Sesi-uni oferite de catre profesionisti cu renume ce vor impartasi ultimele inovatii tehnologice si vor oferi solutii pentru munca cotidiana a colegilor de breasla. Este o oportunitate exce-lenta pentru profesionistii din domeniul TIC sa se dezvolte. Development4ICT - o platformă pentru directorii generali ai companiilor TIC din Moldova şi alţi actori din piaţa TIC, printre care autorităţile, clienţii şi partenerii interna-ţionali. Prezentările vor accentua posibilităţile şi scenariile de dezvoltare viitoare a industriei TIC din Moldova, atât în contextul ţării cât şi la nivel mondial.

La summit vor participa în număr mare atât lideri şi specialişti din sectorul TIC din Moldova, cât şi din străinătate. În lista spea-ker-ilor internaţionali sunt Robert Farish, Vice President, Regional Director Russia and CIS Countries IDC, Tomislav Bronzin, USAID RCI Innovation Center Senior Advisor.

Moldova iCT Summit 2010 va servi un punct de lansare pentruo nouă poziţionare a r.Moldova pe piaţa regională şi internaţională a serviciilor iT

Reuniunea Grupului consul-tativ al donatorilor pentru Moldova, de la Bruxelles, con-stituie un eveniment istoric. Pe lângă atragerea fondurilor de susţinere financiară im-portante, am reuşit să demon-străm că Republica Moldova a depăşit statutul de ţară izolată în plan internaţional, a declarat premierul Vlad Filat în cadrul unei conferinţe de presă organizată la întoarce-rea delegaţiei RM din capitala Uniunii Europene.

În urma acestei vizite, Republi-ca Moldova va beneficia de asistenţă financiară în valoare de 2,6 miliarde, pe parcursul anilor 2010 – 2013, din partea donatorilor externi. Potrivit premierului, în suma totală este inclusă asistenţa oferită de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în baza acordului semnat în ianuarie 2010 şi fondurile prevăzute în Acordul de finanţare a Programului „Compact" semnat la Washington în 2010. Din cele 2,6 miliarde dolari, 52 % le re-prezintă granturile, circa 48% sunt bani pe care Republica Moldova îi va primi cu o rată a dobânzii de până la 1,2%, cu o perioadă de graţiere cu-prinsă între 5-10 ani.

Un interesdeosebit faţă de RM

„Am plecat la Bruxelles cu dorin-ţa de a demonstra că ştim ce avem de făcut mai departe, că suntem plini de optimism şi realism. Un prim mare pas a fost făcut, dar acesta este doar începutul. Acest suport financiar oferit Republicii Moldova este doar un exemplu a ceea ce înseamnă inte-grare în comunitatea internaţională. Integrarea europeană nu este doar un deziderat politic. Comunitatea in-ternaţională a manifestat un interes deosebit faţă de noi, fapt demonstrat şi prin prezenţa unor personalităţi de prim rang, şi prin faptul că la reuniu-ne au participat 32 de instituţii bilate-rale şi 10 multilaterale de dezvoltare”, a mai spus premierul.

Relansarea R. Moldova va avea loc prin reforme

Potrivit lui Vlad Filat, progra-mul „Relansăm Moldova” reprezin-tă foaia de parcurs pentru realizarea misiunii de dezvoltare a Republicii Moldova. El scoate în evidenţă nece-sitatea sprijinirii finanţării reforme-lor în agricultură, servicii publice, a mediului de afaceri, consolidarea sistemului judecătoresc şi comba-terea corupţiei. „Am reuşit să con-vingem partenerii de dezvoltare că Guvernul RM este angajat ferm în combaterea corupţiei, relansarea economiei şi reformarea sistemu-lui judiciar. Viziunea ambiţioasă a Guvernului de a relansa ţara prin reforme juridice, economice şi soci-ale a avut sprijinul partenerilor de dezvoltare”, a mai spus Filat.

Asistenţa financiară oferită de partenerii europeni de dezvolta-re va fi utilizată pentru realizarea proiectelor în sectoare ce ţin de reabilitarea drumurilor, sănătate, salubrizare, în sectorul energetic, aprovizionarea cu apă, serviciul public, protecţia socială, educaţie şi dezvoltarea businessului. Guver-nul Republicii Moldova va primi asistenţă din partea Comunităţii Europene în valoare de 550 milioane euro, din partea ţărilor membre ale

UE – 187,57 milioane euro. De remar-cat aici că România a acordat RM un grant în valoare de 102 milioane euro, SUA – 227,41 milioane euro, in-stituţiile financiare internaţionale – 57, 52 milioane euro (FMI, Banca Mondială, ONU şi Banca Mondială de Investiţii).

Va influenţa Acordul de Asociere RM – UE

Premierul Vlad Filat a semnat în cadrul Forumului Parteneriat pentru Moldova împreună cu co-misarul european pentru Extinde-re şi Politică de Vecinătate, Ştefan Fule, memorandumul dintre Co-misia Europeană şi RM cu privire la Programul de asistenţă pentru Moldova pentru anii 2011-2013. Acest program prevede asistenţă în valoare de 273, 4 milioane euro, pentru aprofundarea cooperării şi parteneriatului dintre RM şi UE, în implementarea reformelor în dome-nii prioritare precum ar fi: buna gu-vernare, statul de drept, asigurarea libertăţilor fundamentale, comerţ şi dezvoltare durabilă. Guvernul RM alături de partenerii de dezvoltare europeni s-a angajat printr-o decla-raţie semnată să cheltuie eficient şi transparent asistenţa oferită Repu-blicii Moldova pentru recuperarea economică.

Potrivit lui Vladimir Filat, asis-tenţa oferită demonstrează sprijinul şi încrederea partenerilor europeni. Anterior, Stefan Fule a menţionat că Uniunea Europeană susţine plenar programul Guvernului „Relansăm Moldova”. „Pentru Uniunea Euro-peană, Moldova este mai mult decât un vecin, este un partener apropi-at”, a conchis comisarul european. Wolfgang Behrendt, primul secretar al Comisiei Europene în Moldova, a declarat că Moldova a înregistrat un adevărat succes, şi susţinerea acordată statului nostru va influ-enţa pozitiv procesul de negociere a Acordului de Asociere RM-UE, de liber schimb şi de liberalizare a re-gimului de vize.

Svetlana CorobCeanu

Ajutorul Occidentuluine deschide noi orizonturi

R. Moldova va primi un suport financiar în valoare de 2,6 miliarde dolari

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europeneal Republicii Moldova

anunţă concurs pentru ocupareafuncţiilor publice diplomatice vacante:

1) Şef al Direcţiei Drept şi Relaţii Consulare a Departamentului Afaceri Consulare;2) Şef al Direcţiei Personal, Legislaţie şi Contencios;3) Şef-adjunct de Direcţie, Departamentul Drept Internaţional;4) Consilier a Departamentului Drept Internaţional - 4 funcţii vacante; 5) Secretar I a Departamentului Drept Internaţional;6) Secretar I a Departamentului Cooperare Multilaterală;7) Secretar I a Departamentului Afaceri Consulare.

Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul Ministerului (str. 31 August 1989, nr. 80, MD – 2012, mun. Chişinău ), precum şi pe pagina web a MAE IE: www.mfa.gov.md Contacte: telefon: 578 333; e-mail: [email protected]

Guvernele Tarlev şi Greceanâi au secretizat ilegal hotărârile cu pri-vire la alocarea banilor. La această decizie a ajuns Curtea de Conturi (CC) după ce a examinat 12 hotărâri de Guvern secretizate de fostele Executive comuniste şi desecreti-zate de actuala guvernare.

Potrivit preşedintelui CC, Ala Po-pescu, alocarea de resurse financiare pentru scopurile enunţate în hotărâ-rile de Guvern secretizate nu poartă caracter secret, de aceea secretizarea a fost neîntemeiată. Ba mai mult, la alocarea banilor în multe cazuri nu s-a indicat clar sursa de finanţare.

“Prin hotărârile secrete se alocau mijloace din Fondul de rezervă al Gu-vernului, din mijloacele generale acu-mulate la bugetul de stat, din mijloacele provenite din privatizarea obiectivelor pasibile privatizării şi ulterior erau, prin rectificari, introduse în Legea bu-getului. Aceasta era metoda”, a precizat Popescu pentru Ştirea Zilei.

400 de milioane cu grefa „secret”

Printre altele, una dintre hotărârile de Guvern secretizate se referea la aloca-rea a 15,8 milioane de lei pentru reparaţia sediului Curţii de Conturi. Popescu spu-ne că nu ştie de ce Guvernul Greceanâi a secretizat acest document. „Achiziţiile publice trebuie să fie transparente şi des-chise”, a specificat preşedinta CC.

În general, prin intermediul celor 26 de hotărâri de guvern desecretizate de Guvernul Filat au fost alocaţi, în se-cret, aproape 400 de milioane de lei. Cele „mai scumpe” hotărâri secretizate sunt: hotărârea cu privire la alocarea a 50 de milioane de lei pentru majorarea chel-tuielilor pentru întreţinerea drumurilor (hotărârea a fost adoptată în august 2009

– n.r.), hotărârea cu privire la alocarea a 10 milioane de lei pentru „Teleradio Mol-dova” (octombrie 2008 – n.r.), hotărârea care stabileşte alocarea a 50 de milioane de lei pentru procurarea sediului amba-sadei R. Moldova în Ucraina (septembrie 2008 – n.r.). În afară de aceasta, 70 de mili-oane de lei au fost alocaţi în mod secret în 2008 pentru construcţia Portului de pa-sageri Giurgiuleşti şi pentru construcţia tronsonului de cale ferată Cahul – Giur-giuleşti. Precizăm că lucrările de con-strucţie a tronsonului au fost efectuate de firma „Moldconstruct Market”, la care fiul lui Vladimir Voronin, Oleg, lucrează în calitate de economist.

Desecretizare pentru discreditare?

Referindu-se la documentele de-clasificate de noua guvernare, Vladimir Voronin a declarat în cadrul unei emisi-uni de la Pro TV Chişinău că hotărârile şi deciziile de Guvern erau trecute la secret în mod legal. Liderul PCRM aten-ţionează şi asupra faptului că actuala guvernare desecretizează documente selectiv, urmărind interese electorale.

Şi fostul prim-vicepremier Igor Do-don susţine că hotărârile Guvernului co-munist privind alocarea banilor publici erau legal secretizate, în conformitate cu Legea cu privire la Secretul de Stat.

Solicitat de Ştirea Zilei, Dodon a declarat că secretizarea hotărârilor de Guvern ce se referă la alocări financiare a fost argumentată. „Unele dintre ele au fost secretizate din simplul motiv că era vorba de rezerve de stat. Potrivit legii, rezervele sunt un subiect al secretului de stat. La fel ca şi dotarea organelor de forţă”, a spus Dodon. Ex-ministrul Economiei crede că prin declasificarea documentelor, actualul Executiv urmă-reşte discreditarea fostei guvernări.

Mariana raţă

Secretele ilicite ale guvernării comunisteILEgAL // guvernul greceanâi a secretizat documentece vizau proiecte în valoare de sute de milioane de lei

Page 5: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Focus | 5

— Dle prim-ministru, aţi reve-nit recent de la Bruxelles, unde a avut loc Şedinţa Gru-pului Consultativ – Forumul „Parteneriat pentru Moldo-va”. Care a fost semnificaţia acestui eveniment? Pe cât de importantă a fost această şedinţă pentru Republica Moldova? Prin organizarea Forumului

„Parteneriat pentru Moldova”, ne-am propus să mobilizăm sprijin pentru Strategia Guvernului de depăşire a crizei economice şi im-plementarea agendei de reforme a Moldovei „Relansăm Moldova”.

Mesajul pe care l-am comuni-cat partenerilor de dezvoltare a fost că Guvernul pe care îl conduc are o viziune clară şi realistă pentru a asigura parcursul şi dezvoltarea Moldovei într-un stat democratic, bazat pe supremaţia legii, econo-mie de piaţă funcţională, care poate aspira la statutul de membru al Uniunii Europene. Integrarea eu-ropeană este prioritatea noastră de bază, iar Guvernul RM este angajat în procesul de modernizare a ţării prin implementarea unor reforme profunde.

Am informat comunitatea internaţională despre progresele înregistrate până în prezent în vederea promovării reformelor politice, economice şi sociale, şi am discutat sincer cu partenerii noştri de dezvoltare despre provocările cu care ne confruntăm.

Dar cel mai important, împre-ună cu colegii mei din Guvern, am prezentat partenerilor de dezvol-tare priorităţile de modernizare ale ţării, definite în documentul strategic „Relansăm Moldova”.

— Aţi putea deschide paran-tezele referitoare la acest document?„Relansăm Moldova” reprezin-

tă pentru noi foaia de parcurs pen-tru realizarea viziunii de dezvoltare în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi evidenţiază în acelaşi timp necesităţile de finanţare întru sprijinirea reformelor în infra-structură, servicii publice, mediu de afaceri, administraţie publică, consolidarea sistemului judecăto-resc şi combaterea corupţiei.

După cum am declarat şi la Bruxelles, Guvernul este determi-nat, prin reforme, politici şi acţiuni concrete, să schimbe modelul de dezvoltare economică, pentru asi-gurarea relansării economice, sta-bilităţii şi prosperării ţării. Suntem decişi să transformăm Moldova dintr-o ţară cu o economie extrem de reglementată, închisă, bazată pe remitenţe, într-o economie deschi-să, orientată la export, cu servicii publice de calitate, guvernare responsabilă şi eficientă, societate bazată pe cunoştinţe şi tehnologii moderne.

— Cu ce rezultate concrete veniţi de la Bruxelles?Am reuşit să convingem parte-

nerii de dezvoltare că Guvernul RM este angajat ferm pe calea liberali-

„Astăzi nu există nici în interior, nici în afară forţe care se pot opune

procesului de integrare europeană a ţării noastre”Interviu cu Vlad filat, prim-ministru al Republicii Moldova

zării economiei, combaterii corup-ţiei, reformării sectorului judiciar şi asigurării unei guvernări bune în sectorul public.

Viziunea ambiţioasă a Guver-nului de relansare a RM prin refor-me politice, economice şi sociale a obţinut sprijinul partenerilor de dezvoltare. Aş dori să menţionez că la Forum au participat 32 de insti-tuţii bilaterale şi 10 multilaterale de dezvoltare.

Partenerii de dezvoltare şi-au exprimat sprijinul puternic pentru strategiile Guvernului prezentate în documentul „Relansăm Moldo-va” şi au alocat suport financiar în valoare totală de 2,6 miliarde dolari SUA (1,936 miliarde euro) pe parcur-sul următorilor patru ani 2010-2013.

Dar mult mai important decît banii este acel suport moral pe care l-am simţit din partea partenerilor de dezvoltare. Este o deschidere fără precedent faţă de Republica Moldova şi urmează ca această deschidere să-şi găsească reflectare în rezultate concrete, în atinge-rea obiectivelor pe care ni le-am propus.

— Aţi putea să vă referiţi ceva mai în detalii la modul în ca-re vor fi folosiţi aceşti bani?Noi am declarat la Bruxelles,

dar şi anterior, că vom fi cât se poa-te de transparenţi şi vom asigura condiţiile necesare ca aceşti bani să fie utilizaţi eficient. Cu atât mai mult cu cât sunt vizate domenii importante pentru noi: reabilitarea drumurilor, agricultură, apro-vizionarea cu apă şi salubrizare, sănătate, sector energetic, serviciu public eficient, dezvoltare regiona-lă, protecţie socială, educaţie, refor-ma de descentralizare, dezvoltarea businessului, e-guvernare etc.

Marea parte a resurselor mo-bilizate vor fi alocate în primii trei

ani – 559 milioane euro în 2010, 509 milioane euro — în 2011, 475 milioa-ne euro — în 2012 şi 298 milioane euro în 2013.

— Aţi semnat şi careva docu-mente la Bruxelles?Împreună cu partenerii noştri,

Martin Raiser şi Štefan Füle, de la Banca Mondială şi, respectiv, Comi-sia Europeană, am semnat Declara-ţia Finală a Forumului „Parteneriat pentru Moldova”, prin care ne-am angajat să implementăm eficient şi transparent asistenţa oferită RM pentru recuperarea economică, continuarea reformelor economice, politice şi sociale în scopul atin-gerii obiectivelor de modernizare, definite în documentul strategic „Relansăm Moldova”.

De asemenea, în cadrul Foru-mului am semnat împreună cu Štefan Füle, Comisarul Uniunii Eu-ropene pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Memorandumul din-tre Comisia Europeană şi Republica Moldova cu privire la Programul Naţional Indicativ 2011-2013 în ca-drul Instrumentului European de Vecinătate şi Cooperare. Prin acest Program, RM va obţine asistenţă în valoare de 273,4 milioane euro pentru aprofundarea cooperării şi parteneriatului dintre RM şi Uni-unea Europeană şi implementarea reformelor în trei domenii priorita-re: Buna guvernare, stat de drept şi asigurarea libertăţilor fundamen-tale (reforma administraţiei publi-ce, facilitarea Acordului de Asociere RM – UE); Dezvoltare Socială şi Umană (protecţie socială, reforma-rea sistemului de sănătate, reforme în educaţie şi piaţa muncii); Comerţ şi Dezvoltare Durabilă (Mediu şi Efi-cienţă Energetică, dezvoltare locală şi regională). Din suma alocată pen-tru Programul Naţional Indicativ – 41,16 milioane euro vor fi folosiţi

pentru Programul de Reformă a Instituţiilor Statului şi racordarea acestora la valorile, standardele şi practicile UE.

— Presa a relatat şi despre întrevederile bilaterale pe care le-aţi avut la Bruxelles…   Într-adevăr, am avut mai multe

întrevederi bilaterale cu înalţi ofici-ali europeni, cum ar fi: Jose Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, Jerzy Buzek, Preşedinte-le Parlamentului European, Monica Macovei, şefa Delegaţiei Parlamen-tului European pentru RM, Stefan Fule, Comisar pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate (PEV), Johannes Hahn, Comisar Eu-ropean pentru Politica Regională, Viviane Reding, Vicepreşedinte al Comisiei Europene, Comisar pentru justiţie, drepturile fundamentale şi cetăţenie, Cecilia Malmstrom, Comisar european pentru Afaceri Interne, Gunter Oettinger, Comi-sar european pentru Energie, Olli Rehn, Comisar european pentru afaceri economice şi monetare, Wil-fred Martens, Preşedintele Partidu-lui Popular European, Joseph Daul, Preşedintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, Martin Schulz, Preşedin-tele Alianţei Progresiste a Socialişti-lor şi Democraţilor din Parlamentul European.

Am abordat subiecte ce ţin de relaţiile moldo-comunitare şi situ-aţia internă din RM. Am fost apre-ciaţi pentru demararea negocierilor pe marginea Acordului de asociere la Uniunea Europeană şi Acordului de Comerţ Liber şi Aprofundat, a dialogului dintre UE şi RM în do-meniul drepturilor omului, pentru eforturile depuse de a începe la 15 iunie 2010 negocierile privind libe-ralizarea regimului de vize, pentru eforturile de stabilizare şi relansare

economică, semnarea acordului cu FMI.

Mesajul transmis ţării noastre a fost: Decizii corecte şi determi-nare în implementarea reformelor, pentru ca drumul spre integrare europeană al RM să fie mai rapid.

— În perioada aflării Dvs. la Bruxelles, în capitala Belgiei a avut loc cea de-a doua run-dă de negocieri dintre RM şi UE pe marginea Acordului de asociere.Într-adevăr, am participat

alături de echipa de negociatori ai RM la cea de-a a doua rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere între RM şi UE. Sunt mândru de succesele realizate de echipa de negociatori. Am convenit şi am închis provizoriu majoritatea articolelor ce se referă la tematica contactelor interumane. De ase-menea, au fost închise provizoriu o parte din articolele cu privire la cooperarea economică, sectorială şi financiară şi a fost atins un înalt grad de convergenţă în negocierile privind protecţia consumatorilor, sănătăţii publice, statisticii şi soci-etăţii informaţionale.

În cadrul aceleiaşi runde au fost lansate negocierile în domeniile dialogului politic şi reformei, coope-rării în domeniul politicii externe şi de securitate comune; justiţiei, libertăţii şi securităţii; cooperării economice, sectoriale şi financiare; cooperării şi contactelor interuma-ne.

— Cum aţi caracteriza pe scurt vizita la Bruxelles?Drept una extrem de importan-

tă şi utilă, rezultatele concrete ale căreia vor fi resimţite de cetăţenii noştri.

— Domnule prim-ministru, din istoria recentă a Republi-cii Moldova cunoaştem că, într-un moment similar, în anul 1999, chiar în ajunul semnării unui document  important ce ne apropia considerabil de Uniunea Europeană, fracţiunile PCRM şi PPCD din Parlament au demis guvernul Sturza, astfel zădărnicind procesul de integrare europeană. Nu poate şi astăzi să se producă evenimente similare?Este exclus. În primul rând,

există voinţa cetăţenilor pentru in-tegrare europeană, clar exprimată în toate sondajele. Circa 70 la sută din populaţie sprijină fără echivoc aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Sunt convins că astăzi nu există nici în interi-or, nici în afară forţe care se pot opune, chiar dacă doresc, procesu-lui de integrare europeană a ţării noastre.

— Vă mulţumim pentru inter-viu şi vă dorim succese în continuare.    

Interviu realizatde Cristina baCIu

PP

Page 6: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 6 | Politică

cu Nicolae NEGRUAlb şi negru

Scrisori din casa de nebuni

O pastilă pentru schimbarea sexului

banii vorbesc $ banii se întâlnesc € banii se înmulţesc

ObservaTOr

un „dobânditor de bună credinţă”?Posibilitatea revenirii TVR 1 în spaţiul informaţio-nal al Republicii Moldova, anunţată vineri de minis-trul Justiţiei, Alexandru Tănase, nu poate decât să ne bucure. “Sistarea retransmiterii postului TVR1 a constituit una din cele mai mari ilegalităţi comise de guvernarea comunistă.

Noi am reglementat pe cale amiabilă acest dosar ajuns la CEDO, iar în două luni TVR1 va fi retransmisă în ţara noastră”, a declarat Tănase, citat de Jurnal.md. El a mai spus că, „cel mai probabil”, TVR 1 nu va obţine fosta frecvenţă, deoarece aceasta este ocupată de un alt agent economic, care „este un dobân-ditor de bună credinţă, iar dacă vom încerca să-l înlăturăm, atunci ar putea apărea unele probleme”.

În fond, nu contează pe care anume frecvenţă va emite TVR1, dacă aceasta va acoperi teritoriul RM şi va putea fi recepţionată ca mai înainte în toate casele din RM. Ceea ce ne surprinde este cali-ficativul de „dobânditor de bună credinţă” folosit de Tănase. Prin ce s-a manifestat „buna credinţă” a postului 2 Plus? Prin faptul că a râvnit la o frecvenţă care, ştia bine, este în litigiu? Sau pentru că a reuşit să-l „convingă” pe Valeriu Frumusachi, membru al CCA, să voteze cu membrii-comunişti pentru eliminarea TVR1, după ce acesta jurase, la „Jurnal de Chişinău”, că nu-i va lipsi pe copiii moldoveni de TVR1?

Paul borzaC

„Îmi pare rău că i-am susţinut, în 1994, pe agrarieni, şi ei pe urmă m-au încurcat să promovez în alte ritmuri reformele. Regret mult că am făcut alianţă cu fron-tiştii, crezând că ei într-adevăr sunt devotaţi cu trup şi suflet cauzei naţionale..., spunea Mircea Snegur, în iunie 2001, după revenirea comuniştilor la putere.

„Istoria partidelor politice din RM” publicată recent de ziaristul Igor Volniţchi, consilier principal de stat şi purtător de cuvânt al prim-ministru-lui Vlad Filat, ne oferă o viziune pa-noramică asupra parcursului tuturor formaţiunilor politice din RM, fără nicio excepţie, de la apariţia până la ieşirea de pe scena publică, indiferent de durata existenţei şi ponderea aces-tora. Uzitata frază „a umplut un gol”, pe care o rostim uneori la prezentarea unor cărţi pe care nu le-am citit, este cât se poate de la locul ei în cazul dat. Cartea este cu atât mai preţi-oasă cu cât, în mod paradoxal, despre partidele din RM se vorbeşte mult, dar se scrie foarte puţin, iar ceea ce se scrie are uneori mai multe tangenţe cu literatura decât cu realitatea politică.

Provenit din categoria jurnaliştilor de agenţie de presă mai puţin vizibili publicului, obişnuit să muncească în „subteran”, Igor Volniţchi a făcut ceea ce vedetele noastre jurnalistice, deprinse să „zboare” din alegeri în alegeri, de la un eveniment festiv la altul, mereu cu gândul la audienţă, nici nu s-au gândit să facă. Este o lucrare pe care nu poţi să o improvizezi, să o scrii la repezeală, căci e necesară multă muncă de rutină.

Structurată în două părţi, cartea este, în prima parte, un ghid, un îndrumar cu un minim de informaţie fără de care nu se poate naviga pe Bâcul politicii moldoveneşti, fiindu-le de folos tuturor jurnaliştilor, politologilor, politicienilor de pe toate treptele ierarhice, dar şi diplomaţilor, care vor dori să înţeleagă ce se întâmplă pe scena politică moldovenească. Cartea este cu atât mai preţioasă cu cât Volniţchi a fost, în-cepând cu 1997, cronicar al vieţii politice din RM. În partea a doua a cărţii, găsim interviurile sale cu mai mulţi politicieni vizibili din ultimii zece ani, mulţi dintre care au şi dispărut de pe scenă, fără să lase vreo urmă. Alţii sunt pe cale de a dispărea, iar unii sunt proaspăt apăruţi. E curios să vezi cât de rupţi erau unii de realitate.

Îi dorim lui Igor Volniţchi să se apuce de altă carte nu mai puţin necesară, care s-ar numi, de exemplu, „strategia de comunicare a Guvernului Filat”. Suntem siguri că e pregă-tit deja să o scrie. (N.N.)

rafTul pOliTic

urmele partidelor în sufletul patriei

Ieri am vorbit despre dezechilibrul demografic şi lipsa de femei din satele noastre, ca să fim mai concreţi. Fără niciun fel de patriotism şi dragoste de republică independentă, ele şi-au lăsat bărbaţii neamului acasă, în frig şi mizerie, şi au plecat în Europa, la cald şi la confort. Să spunem lucrurilor pe nume: în timp ce bărbaţii neamului se luptă din răsputeri cu nevoile cotidi-ene, cu intemperiile şi foamea, soţiile lor cosmopolite se lăfăiesc, huzuresc în societatea occidentală de consum şi supraconsum.

De aceea nu trag pe acasă cu cinci-nalele şi chiar decenalele. Vă imaginaţi prin ce frustrări şi lipsuri materiale, prin ce şocuri existenţiale trec bărbaţii neamului natal? Dar asta e o jumătate de problemă. La urma urmei, nu i-a obligat nimeni să se căsătorească, au făcut-o benevol şi nesiliţi de nimeni. Pe noi ne îngrijorează faptul că lipsa femeilor duce la descreşterea număru-lui de copii, ceea ce la rândul său duce la descreşterea numărului de şomeri, pe de o parte, ceea ce e pozitiv, dar şi la descreşterea numărului de soldaţi

ai armatei naţionale, ceea ce e negativ, dar mai cu seamă la descreşterea popu-laţiei totale, ceea ce e catastrofal, căci subminează prestigiul internaţional al ţărişoarei noastre.

Când spui că vii dintr-o republică parlamentară cu doar 4 milioane de oa-meni, din care 2 milioane sunt absenţi din motive neîntemeiate, despre ce prestigiu poate fi vorba? Aşa că e nevoie de o soluţie, o soluţie cât mai rapidă, căci nu se mai pot aştepta daruri de la natură. Pentru ce avem academia lui Jucenco şi Duca? Nu pentru soluţii multianuale? Dacă nu au idei, le putem oferi noi ideile noastre noi, spuse Co-zonac.

De ce nu s-ar elabora o pastilă ca, luând-o cu apă sau cu lapte sau chiar cu vin, bărbaţii să se poată transforma, temporar sau permanent, în femei şi viceversa? Elaborarea unei asemenea pastile ar revoluţiona ştiinţa demo-grafică, îl susţinu Scurtoi, ar face-o mai flexibilă, mai puţin dependentă de metodele tradiţionale de concepţie, adăugă el. Asta ne-ar face mai puţin de-pendenţi de noi înşine, sublinie Cozo-

nac. Eu nu am de gând să mă transform în babă! se revoltă moş Dumitru. De ce nu? – se miră Sobcor. Femeile sunt egale cu bărbaţii şi au aceleaşi drepturi! – accentuă el.

Aceleaşi drepturi, dar nu şi aceleaşi posibilităţi, replică moş Dumitru cu o neobişnuită vervă pentru anii săi. Da’ eu nu sunt de acord să mă transform în bărbat! strigă liceana Ala. Aşa se de-clanşă o dispută generală: o parte din nebuni era de acord să se transforme, temporar sau permanent, în femei sau bărbaţi şi viceversa, altă parte – nu era de acord categoric din diverse motive exprimate aluziv şi confuz. Numai eu nu mă puteam hotărî nicidecum.

Acuma stau şi mă gândesc: totuşi cât de puternice sunt prejudecăţile noastre: consumăm zilnic o mulţime de medicamente, dar o pastilă care ar corecta dezechilibrul demografic întâmpină atâta rezistenţă! Eh, încă nu ne-am obişnuit să punem interesul naţional mai presus de cel personal...

al vostru eugenicer, alteregonom, ambientulier,

Ion buraga

Resetarea Alianţei

Apele au început să se limpe-zească după ce Mihai Ghimpu a declarat că se va supune recoman-dărilor Comisiei de la Veneţia. Acum partidele Alianţei pentru Integrare Europeană au de reparat fisurile apărute între timp în barca lor şi de recuperat o întârziere faţă de PCRM în ce priveşte pregătirea pentru alegerile anticipate. Pregătire atât în sensul unor acţiuni de comunicare cu populaţia RM, cât şi a unei con-centrări maxime asupra problemelor curente, a reformării economiei şi afacerilor publice.

Debarasându-se de obsesia refe-rendumului, Alianţa poate descoperi în sfârşit că adevăratul atu nu era în mâneca lui Ghimpu, ci le-a fost oferit chiar de Comisia de la Veneţia. Nu comuniştilor, cum s-a crezut greşit, ci guvernării actuale le erau favorabile recomandările acestei prestigioase comisii. În afară de faptul că nu mai poate pretinde dizolvarea Parlamen-tului până la 16 iunie 2010, cum a făcut-o până acum, PCRM este sfătuit să participe la modificarea Consti-tuţiei. Eschivându-se, comuniştii îşi iau asupra lor răspunderea pentru un eventual blocaj similar în viitor.

În loc să profite de decizia Co-misiei de la Veneţia, să speculeze faptul că PCRM înaintează condiţii ilegale şi boicotează în mod nele-gitim şedinţele Parlamentului, AIE

a dat cu piciorul în recomandările respective, repezindu-se să prindă „cioara de pe gard”, şi, astfel, per-miţându-le comuniştilor, care şi-au însuşit ceea ce nu le aparţinea, să-şi facă jocul necinstit.

Lipsa unui centru coordona-tor al AIE, care să lucreze asupra unei strategii comune de ieşire din criza politică şi constituţională, s-a făcut simţită ca niciodată. Fabula lui Donici despre lebădă, rac şi ştiu-că descrie cât se poate de precis acţiunile liderilor AIE. Din deficit de comunicare şi înţelegere, s-a ajuns la o situaţie pur şi simplu absurdă: doi lideri ai AIE, care prin decembrie făceau declaraţii triumfaliste privi-tor la rezultatul viitoarelor alegeri anticipate, au adoptat un ton catas-trofist, punându-şi speranţa doar în referendum, deşi pentru o victorie în referendum sunt necesare 1 305 mii de voturi, în timp ce alegerile anticipate pot fi câştigate cu 800 mii de voturi. Unde e logica?

Indiferent dacă vor merge în cadrul unui sau două blocuri sau fie-care partid în parte, AIE trebuie să se gândească la o strategie de câştigare a alegerilor, pe care să o realizeze împreună. Pentru aceasta e nevoie de o resetare, o fortificare a Alianţei. Fricţiunile apărute în timp între PL şi PLDM nu mai pot fi trecute cu ve-derea, căci riscă să producă o breşă în barca AIE. Acestea sunt mult mai periculoase decât disensiunile peri-odice manifestate de Marian Lupu şi colegii săi de partid asupra cursului politic al Alianţei, deoarece iau forma unei confruntări de orgolii rănite.

De exemplu, nu este clar de ce Filat a trebuit să insiste asupra nu-mirii lui Sergiu Cociorva în funcţia de comisar al poliţiei din Chişinău, fără a coordona lucrul acesta cu primarul

Dorin Chirtoacă, dacă însuşi minis-trul Catan a declarat mai înainte că Sergiu Cociorva a făcut campanie electorală pentru PCRM, încălcând Legea poliţiei. Ca să nu mai spunem că nu erau de neglijat nici mărtu-riile lui Mătăsaru. Pe de altă parte, nu este clar de ce Dorin Chirtoacă trebuie să facă declaraţii nesusţinu-te de probe la adresa lui Cociorva, din care ar rezulta că nu Voronin, nu ministrul Papuc, nu viceministrul Zu-bic, nu comisarul Botnari, nu viceco-misarul Gumeniţă, ci un adjunct de şef de direcţie se face responsabil de moartea lui Boboc, de bătăile şi tortura tinerilor de după 7 aprilie.

E necesar ca liderii PLDM şi PL să se întâlnească şi să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt aces-tui duel „berbecesc” ridicol. Iniţiati-va trebuie să vină de la Filat, căci a lui a fost prima mişcare.

În contextul alegerilor anticipate,

ar fi cazul să se vorbească în cadrul AIE şi despre rolul aparte al lui Dorin Chirtoacă, în calitatea sa de primar al municipiului Chişinău, unde sunt concentraţi circa un sfert din alegă-torii RM. Ar fi timpul ca el să înceapă să realizeze măcar unul din proiec-tele europene promise în campania electorală, căci după 29 iulie nu mai poate spune că Voronin i-a pus beţe în roate. Altfel, cel puţin în Chişinău, el se poate pomeni în rolul de frână nu numai pentru propriul partid, dar şi pentru AIE.

Ca să-şi sincronizeze acţiunile, partidele AIE trebuie să stabilească împreună, dacă nu data precisă, cel puţin luna alegerilor anticipate. Acestea pot fi, după cum a spus mi-nistrul Justiţiei, Alexandru Tănase, cumulate cu alegerile locale, impor-tant este să se ajungă de pe acum la o înţelegere în acest sens.

Page 7: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Politică | 7

cu Petru BOGATUBogat şi sărac

Lobby occidentalpentru mass-media de la Chişinău?

Vrând-nevrând, te bate gândul că ploaia de investiţii în mass-media, care, du-pă mai mulţi ani de secetă cumplită, cade în ultimele luni asupra Basarabiei ca o mană cerească, nu este întâmplă-toare, ci pornită la comandă. Se pare că noile proiecte TV, sprijinite financiar de capitalul privat din Germania şi România, au în spate, de fapt, un puternic lobby politic occidental.

Se creează impresia că se derulează un episod semnificativ al exportului de democraţie. Aceste lucruri, bineînţeles, nu se văd cu ochiul liber. Ele sunt ascunse îndărătul unor eufemisme. Şi nici nu-i de mirare. Cine îşi închipuie, spune Dorin Tudo-ran, că poate exporta demo-craţia aşa cum exportă grâu sau carne, petrol sau cipuri, se află în cea mai profundă eroare.

Oricum, apariţia la Chişi-nău a celor două televiziuni de ştiri, Jurnal TV şi Publika TV, eliberează informaţia, ofe-ră o imensă platformă de dez-bateri, creând astfel condiţii pentru funcţionarea normală a mecanismelor democraţi-ei în Republica Moldova. În plus, concurenţa dintre ele va stimula, fără doar şi poate, un produs mediatic de calitate şi, concomitent, va oferi tele-spectatorului alternativă.

Un post cosmopolit

Până aici, toate bune şi frumoase. Atâta doar că televiziunea investitorului român ridică, înainte încă de a se lansa, mai multe semne de întrebare în ceea ce priveşte strategiile ei de conturare a propriei identităţi.

Se anunţă că 20 la sută din programul său Publika TV îl va transmite în limba rusă. Nu este vorba, deci, de o emisiune-două, ceea ce ar fi de înţeles, ci de un mod de exprimare. De aici, în treacăt fie spus, şi litera K în denumi-rea postului. Astfel, redacţia de la Chişinău a canalului românesc Realitatea TV pre-tinde să comunice cu basara-benii în două limbi. De unde şi senzaţia că televiziunea ţine cu tot dinadinsul să se impu-nă drept una preponderent cosmopolită.

Se pleacă, probabil, de la premisa că majoritatea po-pulaţiei, fiind bilingvă, este nu numai capabilă să urmăreas-că emisiunile şi în română, şi în rusă, ci şi nepăsătoare faţă de limba în care i se transmite mesajul. În acelaşi timp, se speră, pesemne, că pe aceas-tă cale se va putea capta seg-mentul de telespectatori din

sânul minorităţilor naţionale care nu posedă româna. Fals. E un calcul total greşit.

Se vede de la o poştă că nici SOV, nici managerii săi nu cunosc Republica Moldova. Habar n-au de specificitatea publicului autohton. E de mirare că ei nu cunosc nici Belgia. Ce are una cu alta? Multe. Experienţa ţării multi-lingve aflată în inima bătrânu-lui continent este extrem de relevantă pentru noi. Să ne lămurim.

Frământările identitare au condus în Belgia la o sensi-bilizare pronunţată a senti-mentelor naţionale. Disputele dintre valoni şi flamanzi au îmbrăcat forma unor războa-ie lingvistice. Acest fapt, în cele din urmă, s-a soldat cu o divizare a ţării pe criterii etnice. În consecinţă, statul a fost împărţit în patru regiuni lingvistice. Pe acelaşi princi-piu, s-au separat partidele, justiţia, educaţia şi presa. În Bruxelles, de exemplu, există formaţiuni politice, tribunale, şcoli, ziare şi televiziuni dis-tincte pentru flamanzi, valoni şi germani.

bilingvismul imposibil

Nu afirm că situaţia de la noi este o clonă a celei din Belgia. Similitudini sunt, totuşi, o sumedenie. Autoidentifica-rea naţională deficitară a po-pulaţiei majoritare din Republi-ca Moldova îi induce de multe ori senzaţia de neîmplinire sau frustrare. Acest fapt exacer-bează până la refuz factorul lingvistic. În Basarabia, limba română, după cum ar zice lau-reatul Premiului Nobel pentru literatură, Herta Muller, este instantaneu şi necondiţionat prezentă, la fel ca propria-ţi piele. Şi tot atât de vulnerabilă ca aceasta, atunci când alţii o nesocotesc, o desconsideră sau chiar o interzic.

Într-o atare împrejurare, bilingvismul în presa de la noi, ca şi în cea din Belgia, de altfel, este sortit eşecului. Un post de televiziune sau de radio care îşi va propune să vorbească în două limbi va fi perceput drept venetic atât de românolingvi, cât şi de rusolingvi. De acest lucru s-a convins, de exemplu, canalul Pro TV Chişinău care acum câţiva ani a încercat, fără succes, să lanseze mai multe programe în limba rusă.

Ar mai fi de adăugat că Publika TV, fiind o televiziune de nişă, va avea un public, de regulă, cu educaţie medie sau superioară. Altfel zis, se va adresa unor oameni care au conştiinţă naţională bine definită. În această situaţie, canalul lui SOV riscă, aidoma eroului dintr-un celebru film de Nikita Mihalkov, să rămână străin acasă.

Publika TV: străin acasăNu ştim deocamdată de la cine are mandat magnatul Sorin Ovidiu Vântu, vorba colegului Cătălin Tolontan, să treacă Prutul. E puţin probabil s-o facă pe propria-i răspundere. Nu ne vine a crede că se aventurează să caute profitul pe o piaţă televizuală cu audienţă mică şi cu risc mare.

Adevărul care (ne) doare

SCRISOAREA DE MARţI // Memoria istorică aplică un tratament diferit nazismului şi comunismului

De mult timp îmi doream să vizi-tez Cimitirul de la Ţiganca (r. Cante-mir), însă am reuşit s-o fac abia acum. În luna lui Făurar am vizitat cimitirul unde îşi găsesc somnul de veci 1020 de ostaşi români care şi-au dat viaţa pen-tru patrie, pentru reîntregirea popo-rului român. Ostaşi care au trecut Pru-tul în vara lui 1941 pentru a-şi dezrobi fraţii de jugul bolşevic. Acest cimitir a fost construit în anii 1941-1942.

După 1944, a fost demolat. În apro-pierea sa a fost construită o fermă, iar porcii care erau scoşi la „plimbare” au râmat şi au scos osemintele ostaşilor din pământ. O parte din cruci a fost aruncată şi folosită la construirea fun-damentului unei fabrici din apropiere, iar altă parte a fost aruncată în râul Prut. În vara lui 2007, când Prutul şi-a micşorat debitul, câteva dintre ele au

fost găsite pe malul râului. Ascultam cele relatate de către

părintele Hrisostom (în vechea greacă înseamnă ,,gură de aur”) şi în minte îmi veni un caz similar care a avut loc la începutul lui 2007, când Cimiti-rul românesc „General Dragalina” din Tighina a fost făcut una cu pământul de către autorităţile separatiste de la Tiraspol, care au dezgropat osemin-tele cu buldozerele şi le-au împrăştiat peste tot, sfidând orice normă interna-ţională.

Dacă ar fi să ne uităm cum sunt trataţi ostaşii ruşi în România, putem găsi, de exemplu, în Bacău un cimitir militar unde sunt îngropaţi aproxi-mativ 5000 de ostaşi sovietici, alături de 5513 ostaşi români şi 117 militari germani. Cimitirul Eroilor din muni-cipiul Bacău are o suprafaţă de 2 hecta-

Dintotdeauna, am ştiut că morţii trebuie respectaţi indiferent de faptul au fost buni sau răi în timpul vieţii. Însă cred că de această lege nescrisă nu au ţinut cont cei care atât în perioada regimului sovietic, cât şi astăzi mai profanează morminte sau chiar cimitire întregi.

re, iar în centrul complexului se află o capelă comemorativă realizată în 1933 de primăria Bacău.

Memoria istorică aplică un trata-ment diferit nazismului şi comunis-mului. Nazismul este mai bine cu-noscut decât comunismul, deoarece dulapul cu cadavre a fost larg deschis de către trupele aliate, în timp ce cri-mele comunismului sunt acoperite de un strat de ceaţă. Aproape fiecare om ştie astăzi de Auschwitz. Câţi dintre ei ştiu ceva despre Gulag sau despre foametea artificială (cunoscută şi sub numele de holodomor) declanşată în Ucraina în anul 1933? Dar despre foa-metea organizată peste mai bine de un deceniu în Basarabia ocupată de sovie-tici?

Astăzi, e nevoie mai mult ca ori-când să le spunem lucrurilor pe nume, fiindcă numai aşa putem face ca lucru-rile să revină la normalitate. Ororile care au avut loc şi încă mai au loc tre-buie condamnate.

Mihai Creţu, membru al Ligii Studenţilor

basarabeni din galaţi

Cimitirul de Onoare al Eroilor Români de la Ţiganca

Page 8: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 8 | Reporter special

Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate angajează:

COORDONATOR PROIECT

În baza acordului privind asistenţa umanitară şi cooperarea tehnică semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, şi a Acordului de înţelegere semnat între reprezentat de Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, se afla in desfasurare prima faza a proiectului moldo-el-veţian “Regionalizarea Serviciilor de Terapie Intensivă şi de Urgenţă Pediatrice în Republica Moldova” - REPEMOL. Agenţia de implementare a proiectului este Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate din România. Prima faza a proiectului a inceput in luna septembrie 2008 si este preconizata a se incheia la sfarsitul lunii august 2010. Faza a doua a proiectului este planificata a se incheia la 31 decembrie 2011.

COORDONATORUL LOCAL TREBUIE Să DEţINă URMăTOARELE CALIFICăRI:

Calificări generale:- studii superioare - coordonarea a cel puţin unui proiect în domeniul sănătăţii- experienţă demonstrată în coordonarea şi implementarea proiectelor (minim 3 ani); - experienţă de lucru în domeniul serviciilor de sănătate (minim 5 ani);

Calificări specifice:- experienţă în domeniul sănătăţii publice si a managementului sanitar; - experienţa în cadrul organizaţiilor internaţionale constituie un avantaj; - experienţa în relaţiile cu instituţiile din domeniul sanitar, ONG şi mass-media con-stituie un avantaj.

Cunoştinţe şi deprinderi:- cunoştinţe operare PC (Word, Excel, PowerPoint, Outlook, Internet Explorer); con-stituie un avantaj cunoştinţele de operare cu un soft de statistică. - cunoaşterea foarte bună a limbii engleze (scris, citit şi vorbit); cunoaşterea limbii ruse şi/sau franceze constituie un avantaj.

Abilităţi şi competenţe personale: - capacitatea de a lucra în echipă;- abilităţi de comunicare interpersonală şi de negociere a conflictelor;- abilităţi de planificare, organizare si stabilire a priorităţilor, management al timpului; - deţinere permis de conducere tip B constituie un avantaj.

Persoanele interesate sunt rugate sa trimită un CV şi scrisoare de intenţie până mier-curi 14 aprilie 2010, la adresele de e-mail: [email protected] si [email protected] sau prin poştă la adresa Str. A. Mateevici, Nr.23 B, Chişinău, Republica Moldova, Attn. Aurora Dragomiristeanu – team-leader proiect REPEMOL.

Numai candidaţii selectaţi pentru interviu vor fi contactaţi.

Teroare la MoscovaRĂzbOI // Atacul terorist din capitala Rusiei a curmat viaţa a cel puţin 38 de persoane

Cel puţin 38 de persoane au murit luni dimineaţa şi alte 65 au fost rănite la Moscova, în urma a două explozii ce au avut loc la două staţii de metrou.

Prima explozie a avut loc la staţia de metrou Lubianka din centrul Moscovei şi au fost ucise 26 de persoane. Sediul central al Serviciului Federal de Securitate, fostul KGB, este situat deasupra gurii de metrou, iar Ambasada R. Moldova în Federaţia Ru-să se află la o depărtare de 300 de metri de staţie. La faţa locului s-au deplasat imedi-at echipe de intervenţie, însă accesul lor a fost îngreunat de faptul că deflagraţiile au avut loc la o oră de vârf, când traficul este la cote maxime în capitala rusă.

Cea de-a doua explozie a avut loc la 40 de minute după prima deflagraţie. Aceas-ta s-a produs în staţia de metrou Park Kul-turî. 12 persoane au murit în urma celei de-a doua deflagraţii, a declarat Viktor Biryukov, şeful Biroului de Informare şi Relaţii Publice a Departamentului de poli-ţie. Incidentele au avut loc la o oră de vârf, când mii de persoane se aflau în metrou.

Mai bine de jumătate din cei peste 70 de răniţi în dublul atentat de la Moscova sunt în stare gravă, iar potrivit unor sur-se, printre răniţi sunt şi copii, transmite newsru.com. Potrivit şefului Serviciului Federal de Securitate din Rusia, Aleksan-dr Bortnikov, încărcătura bombei care a explodat în staţia „Lubianka” ajunge la echivalentul a 4 kg de trinitrotoluen, iar cea din „Park Kulturî” - la 2 kg, potrivit Itar-Tass.

Serviciul rus de informaţii FSB a con-firmat că autorii ambelor atacuri sunt do-uă femei-kamikaze, anunţă Ria Novosti. Cele două dispozitive explozive au fost detonate la înălţimea de 100-120 de centi-metri, deci la nivelul pieptului.

Premierul rus Vladimir Putin a de-clarat că organizatorii atacului terorist vor fi nimiciţi. Exploziile de la metroul din Moscova ar putea reprezenta răspun-sul unor militanţi din Caucazul de Nord la operaţiuni recente ale poliţiei ruse îm-potriva unor lideri ai acestora, a declarat prim-vicepreşedintele Consiliului Federa-ţiei, Aleksandr Torşin, citat de Interfax.

Solicitată de JURNAL, Doina Gaitur, angajată a Ambasadei R.Moldova la Mos-cova, a declarat că printre victime nu se numără cetăţeni moldoveni. Informaţiile apărute pe site-urile ruseşti cu privire la decesul unui cetăţean moldovean în ex-ploziile produse luni dimineaţă la metroul din Moscova nu s-au confirmat. Numele vehiculat s-a dovedit a fi al unei persoane victimă a atentatelor teroriste din 2004.

Jurnal TV a fost prima televiziune din R.Moldova care a relatat imediat des-pre evenimentele tragice din capitala Ru-siei şi a prezentat pe larg în cadrul unor ediţii speciale derularea evenimentelor din Moscova.

„Războiul vine în oraşele lor”

Gândurile tuturor s-au îndreptat imediat spre separatiştii ceceni, care nu

ar fi la primul atac sângeros îndreptat îm-potriva ruşilor. Suspiciunile se îndreaptă spre liderul rebel Doku Umarov, care luptă pentru un emirat islamic în întreaga regi-une caucaziană. La 15 februarie, Umarov declara, într-un interviu postat pe site-ul islamist kavkazcenter.com, că "sângele nu va mai fi limitat la oraşele din Caucazul nostru. Războiul vine în oraşele lor". Potri-vit postului tv american CNN, un site de Internet asociat separatiştilor ceceni a re-vendicat atentatele comise luni dimineaţa la metroul din Moscova.

Imediat după explozie, autorităţile au avansat posibilitatea ca exploziile să fie comise de separatiştii ceceni, care luptă de multă vreme pentru indepen-denţa faţă de Rusia.

Cecenia este o republică din sud-vestul Rusiei, din regiunea Caucaz, cu o populaţie cuprinsă între 600.000 şi 800.000 de persoane. Majoritatea locu-itorilor acestei republici sunt musul-mani sunniţi.

Mii de persoane au fost ucise şi 500.000 de ceceni au fost strămutaţi în timpul conflictului cu Moscova.

Cele mai sângeroase atacuri ale cecenilorîn Rusia

O femeie cecenă a ucis în august 2004 nouă persoane şi a rănit alte 51 în ca-drul unui atac sinucigaş comis în apropi-erea unei staţii de metrou din nord-estul Moscovei. În februarie 2004, un atentator

sinucigaş a detonat o bombă în metroul din Moscova provocând moartea a 40 de persoane şi rănirea altor 100, iar în 2003, alte 15 persoane au fost ucise în cadrul unui atac sinucigaş comis în timpul unui concert din Moscova.

Teroriştii ceceni au ucis sute de persoane în 2004, la o şcoală din Beslan, în Rusia. Aceştia au fost suspectaţi şi de detonarea a două avioane în acelaşi an, într-un atac soldat cu moartea a 89 de persoane.

Zeci de moscoviţi s-au prezentat la medic cu căderi nervoase şi atacuri de cord, după exploziile de la metrou. Măr-turiile celor care au scăpat cu viaţă din atacuri sunt de-a dreptul impresionan-te. Aleksandra Antonova, martoră a ex-

ploziilor de la staţia Lubianka, a descris panica din metrou: "Eram într-o stare de şoc. Am fost asurzită de zgomotul exploziei, însă la început nu m-am gân-dit că era un atac terorist. Apoi am vă-zut fumul şi mi-am dat seama că fusese o explozie. Singurul meu gând a fost să mă îndepărtez cât mai repede posibil".

Condoleanţele au început să curgă din toate colţurile lumii, exprimând sprijinul comunităţii internaţionale pentru Rusia. Atât Mihai Ghimpu, pre-şedintele interimar al R.Moldova, cât şi Vlad Filat, prim-ministru al R.Moldova, au adresat mesaje de compasiune auto-rităţilor ruse.

bogdan VLaICu

Page 9: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Observator | 9

Tendinţele primăvară/vară 2010 la Shopping MallDova Fashion ShowE timpul să ne reînnoim garderoba cu stil, cu stofe de calita-te, cu nuanţe calde şi naturale. Tendinţele fashion ale acestei primăveri au putut fi admirate în data de 19 martie la Shopping MallDova Fashion Show. Mărci de renume precum Mango, Celio, Aridon, Sisley, BSB, Ted Lapidus, Noble Gallery, Pennyblack, Vis-à-Vis şi Promenade au dat tonul vestimentaţiei pentru acest sezon. Modelele au defilat alături de vedetele din showbizul au-tohton care au prezentat piesele de rezistenţă ale colecţiilor.

Fiecare colecţie s-a evidenţiat prin originalitate, individualitate şi dinamism, la fel ca şi perso-nalităţile care le-au prezentat pe podium.

Noua colecţie Aridon adu-ce dinamică şi fascinaţie, iar la Fashion Show ţinuta vestimentară a fost prezentată de către solistul formaţiei Sunstroke Project, Sergiu Yalovitski.

Frumoasa prezentatoare TV Vera Terentiev a defilat pe podium într-o rochie neagră de la Pro-menade, inspirând romantism şi puritate. În acest sezon, ţinutele vestimentare Promenade se carac-terizează prin utilizarea nuanţelor naturale, a fanteziei, a prospeţimii, a individualităţii, a stofelor uşoare şi gingaşe, care redau spiritul călă-toriilor şi al aventurilor.

Magazinul multibrand Vis-a-Vis, în care se regăsesc colecţii atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei ale unor renumite mărci europene, prezintă în acest sezon articole centrate pe romantism şi femini-tate. Colecţia pentru femei valori-zează subtilul farmec feminin prin structuri pline de personalitate, la fel ca şi ţinuta prezentatoarei Livia Gîrdea care a strălucit defilând pe podium.

Inocenţa şi simplitateasunt în vogă

Colecţia Mango din acest se-zon, denumită “Pure light”, îmbină două elemente-cheie: inocenţă şi simplitate. Mango combină în si-luetele sale naturaleţea şi simplita-

tea, în timp ce experimentează cu proporţiile şi contrastul. Modelul de succes Irina Cojocaru a defilat pentru Mango atribuind colecţiei rafinament şi inocenţă.

În sezonul primăvară-va-ră 2010, Celio prezintă articole vestimentare în culori clasice, în combinaţie cu nuanţele de trend. Pentru odihnă activă sunt sugesti-ve tricourile polo în dungi, precum şi o varietate de tricouri cu impri-

meuri grafice expresive. Vestimen-taţia Сelio se caracterizează prin eleganţă, modernism şi inovaţie de stil, aceasta afirmând şi interpre-tul Pasha Parfeni care este un fan înrăit al acestui brand.

Colecţiile prezentate sunt disponibile deja în magazinele din Shopping MallDova. Indiferent de stilul pe care îl abordaţi, cu sigu-ranţă veţi găsi modele interesante şi combinaţii cromatice delicate.

La 80 de ani navighează pe internetHObbY // Ion ţepeş din satul bardar, Ialoveni, este pasionat de computer şi tehnica de ultimă generaţie!

Lui Ion Ţepeş din satul Bardar, Ialo-veni, i-a plăcut dintotdeauna să se deo-sebească de ceilalţi locuitori ai satului. Încă din tinereţe îl pasiona tehnica, iar acum, la 80 de ani, a descoperit gad-geturile şi spune că ar fi păcat să nu se bucure de ele, scrie „Apropo magazin”.

Nea’ Ion a studiat la şcoala de meserii din sat, după care a lucrat şofer. Iniţial, a condus tractorul, apoi a urcat pe o combină agricolă, iar în 1990 a condus un automobil de tip sovietic GAZ-84. Acestea au fost precedate de „Volga”, prima sa maşină, şi o motocicletă. El a fost primul care a avut televizor în sat, la care priveau vecinii, rudele şi alţi curioşi. Deşi acum are 80 de ani, marea pasiune pen-tru tehnică nu l-a abandonat.

Interesat de tot ce apare nou

„În 1995, când s-au mai schimbat tim-purile, la noi au început să apară noi modele de televizoare, camere video şi tot felul de tehnică. Pe toate le-am cunoscut de la fiul meu Vlad. El mi-a dat o cameră video şi am început să lucrez. Datorită lui, am cunoscut toată tehnica asta nouă. Să lucrez cu acea cameră video m-au ajutat nişte prieteni de-ai fiului meu. M-au învăţat cum să o mânuiesc, cum să programez meniul.

Îmi era foarte interesant şi mereu am fost curios să aflu ce tehnică nouă mai apare. De atunci s-au pornit toate. Vlad cânta pe la nunţi, iar eu filmam. Ei, şi după ce filmam, l-am văzut pe Vlad cum monta la compu-ter. Atunci am învăţat „Adobe Premiere”, program în care se montează filmul video.

despre vedetele autohtone. Şi asta pentru că are o nepoată destul de cunoscută: interpre-ta Corina Ţepeş. Ba mai mult, pentru a fi la curent cu informaţiile de ultimă oră, şi-a instalat pe casă câteva antene parabolice şi tunere.

Cu toate astea, cuplul Ţepeş nu uită nici de gospodărie. Acum că s-a mai încălzit, nu prea au când sta la televizor şi internet, pen-tru că au opt iezi care le ia timpul.

“Mă trezesc dimineaţa şi îi hrănesc cu bi-beronul, le fac curat în curte, apoi duc caprele pe deal la păscut”, îşi dezvăluie programul nea’ Ion. Însă, cum pasiunea pentru tehnica de ultimă generaţie îl urmăreşte peste tot, nu se poate lipsi de telefonul mobil, căruia îi cu-noaşte foarte bine funcţiile. Şi dacă credeaţi că asta e tot ce deţine în materie de gadgeturi simpaticul pensionar, ei bine – nu. Nea’ Ion mai are şi un I-Pod. Iar atunci când merge pe deal cu caprele la păscut, îşi mai alină sufle-tul cu muzică.

“E foarte bun telefonul mobil, dar îmi este cam greu cu cartelele de reîncărcare pentru că foarte repede se consumă banii. De aceea mai economisesc”, ne-a declarat dl Ţepeş, precizând că este abonat la două com-panii de telefonie mobilă.

Unicul regret privind tehnica de ultimă generaţie este: „Îmi pare rău că pe timpul când eram tânăr nu erau aşa televizoare, telefoane mobile, tunere. Acum dacă sunt, de ce să nu mă bucur şi eu de ele măcar un pic? Chiar dacă uneori mă mai dor picioarele, mâinile, ori capul, viaţa-i foarte interesantă şi bună. Tare-i bine să fii tânăr, atunci zbori”, ne-a mărturisit foarte bucuros de viaţă nea Ion Ţepeş.

Diana burLaCu

La început, montam la computerul băiatului meu, însă cu timpul am strâns bani şi mi-am cumpărat computerul meu la care montez şi azi”, ne-a declarat Ion Ţepeş, precizând că la început i-a fost mai greu.

Adorabilul bunic are şi un mare of. În ziua de azi, tehnica progresează atât de rapid încât nu reuşeşte să-şi cumpere un model că imediat apare altul mai performant. „Iată, spre exemplu, acum a apărut o cameră, HD, şi chiar mi-e foarte interesant”, spune el, accesând rapid google, cu o îndemânare de invidiat, pentru a ne convinge şi pe noi cât de bine se descurcă şi cât de performante sunt respectivele camere. „Nu mai am putere să-mi cumpăr şi HD, sunt foarte calitative, dar şi scumpe”, ne mărturiseşte cu tristeţe dl Ţepeş.

Ascultă muzică de pe I-PodNea’ Ion a adunat bani şi şi-a cumpă-

rat un computer şi s-a conectat la internet. Bine că a pătruns conexiunea şi în mediul rural. „Nu m-a învăţat nimeni, singur am învăţat cum să lucrez la el. Îmi place inter-netul pentru că aflu multe noutăţi. Cel mai mult îmi place să stau pe youtube, pe google. Citesc ştirile din presa noastră, din Israel şi alte ţări, citesc despre artişti, dar cel mai des mă uit la camerele video”, mai spune el. Pasiunea pentru tehnică a dlui Ion Ţepeş din Bardar nu s-a limitat aici. Din pensia eco-nomisită timp de un an, cuplul Ion şi Maria Ţepeş au reuşit să-şi cumpere, anul trecut, un televizor LCD cu cea mai mare diagonală.

Cel mai mult le place să privească ştiri

Page 10: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 10 | Cultură

Fernand COMBET,SchrummSchrumm

cu Emilian Galaicu-PăunCarte la pachet

„Într-o bună dimineaţă, Schrumm-Schrumm fu anunţat că autobuzul Societăţii de Excursii Duminicale la Nisipurile Mişcătoare îl aştepta în faţa casei”, astfel începe (kafkian) unul din cele mai cumplite romane ale secolului XX, „SchrummSchrumm”, de Fernand Combet, Cartier, 2010, pentru a lua apoi o turnură dostoievskiană, şi asta fiindcă „Neînţelegere” e un fel de Casă a morţilor (de vii), cu deschidere spre „Arhipelagul GULAG”, via „1984”!

Publicat în 1966 la o casă mică – au-torul e un orgolios şi respinge propune-rea Gallimardului –, romanul stârneşte entuziasmul criticii franceze ce îi „îm-pleteşte lauri mari cât nişte frunze de palmier” (Eric Dussert), impunându-l

pe tânărul scriitor cu „fizic de cuceri-tor mongol”. Este începutul sfârşitului, alte trei cărţi ale autorului marcând traiectoria intrării în anonimat, în ca-re se şi stinge, pe 29 decembrie 2003. Noroc că aceeaşi casă Gallimard are inspiraţia să reia romanul, după patru-zeci de ani de la ediţia princeps, şi ast-fel începe glorioasa postumitate a unui scriitor uitat de toată lumea.

A reda trama naraţiunii – ca orice parabolă, scrierea are o linie de subiect bine conturată – echivalează cu decu-parea unor siluete; or, personajele sunt bine reliefate, iar linia melodică dacă nu polifonică, cel puţin contrapuncti-că. Nu atât logica acţiunii – o logică pe dos, după cum stă scris în

„Sfânta Evanghelie din Neînţelege-re”: „Cei ce vor vorbi despre Neînţelege-re nu găsesc cuvinte pentru a o descrie. Şi aşa se cuvinte, căci ea e creată după chipul şi asemănarea (…) a ceea ce omul nu poate înţelege” –, cât urmărirea pâ-nă în pânzele albe a spectacolului des-fiinţării personajului, odată prins în mecanismul implacabil al fatumului, fac atmosfera cărţii irespirabilă. Altfel zis, între imaginea pictată a „unui om prins în nisipuri până la piept” (cap. 1) şi realitatea Nisipurilor Mişcătoare în care SchrummSchrumm „se scufun-da, neînduplecat” (cap. final) nu e decât un singur arc voltaic – la cea mai înaltă ficţiune!

Pentru radio europa Liberă

Tineri pianişti basarabeni la Piatra NeamţCea de-a XIX-a ediţie a Concursului de Pian „Carl Czer-ny”, organizat de Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamţ, a reunit pe scena sălii „Theodor Macarie” zeci de concurenţi din R. Moldova, reprezentând cinci instituţii muzicale – Liceul de Muzică „Ciprian Porum-bescu”, Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”, Şcoala de muzi-că „Alexei Stârcea”, Şcoala de Muzică „Eugen Doga” şi Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău.

Concursul de Pian „Carl Czerny” cuprinde două etape – tehnică şi interpretare. La fel ca în anul precedent, tine-rii din Republica Moldova au uimit juriul prin virtuozitate, prin asiduitatea cu care s-au pregătit de competiţia artisti-că. „Copiii din Chişinău sunt bine pregătiţi, talentaţi şi spo-resc calitatea concursului prin prestaţia lor interpretativă. Orice festival este pentru copii o şansă în plus de a se face cunoscut, este o experienţă care îi face să crească, le creează o motivaţie în plus de a studia. Totodată, se realizează şi un schimb de experienţă”, a precizat managerul proiectului, Mihăiţă Alb. În acelaşi context, preşedintele juriului, confe-renţiarul universitar doctor Maria Bodo, a menţionat: „Am fost bucuroşi să ascultăm interpretări de valoare pornind de la vârste fragide. Ne-au impresionat interpretările bazate pe agilitatea din toate puncte de vedere: al sunetului, ritmului, dinamicii, pedalizării; tot ce se investeşte pentru o artă de valoare nu este niciodată în zadar”.

Laureaţi ai concursului au devenit Dumitru Mihalcean (Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”, profesor Irina Bogataia), Maxim-Leonid Rezan (Şcoala de Muzică „Eugen Doga”, pro-fesor Elina Tamazlâcaru-Prisacari), Mihaela Culea (Liceul „Ciprian Porumbescu”, profesor Larisa Jar), Talmaci Ecateri-na (Liceul „Ciprian Porumbescu”, profesor Angela Beleaev), Suruceanu Marina (Liceul „Ciprian Porumbescu”, profesor Ludmila Pancovschi) şi Lazarenco Mariana (Colegiul de mu-zică „Ştefan Neaga”, profesor Irina Bogataia).

Carl Czenry a învăţat pianul la o vârstă fragedă cu ta-tăl său. A debutat public la 9 ani, în 1800, iar la 15 ani era deja un profesor căutat în Viena secololui al XIX-lea. Czerny a triumfat în calitate de compozitor şi interpret şi a fost un mare pedagog, numărându-se printre „părinţii” studiului didactic muzical.

evelina TaMazLâCaru

Cu prilejul centenarului celebrei soliste de operă Maria Cebotari, la cinematograful „Odeon” va fi proiectat astăzi filmul documentar ARIA, pro-ducţie a Studioului „Viaţa” (co-producător, Eugen Sobor). Re-gia filmului e semnată de Vlad Gh. Druck, scenariul îi apar-ţine lui Dumitru Olărescu, consultant – Aurelian Dănilă, autor al unor studii şi cărţi de referinţă consacrate Mariei Cebotari, primadona operelor din Dresden, Berlin şi Viena.

Începutul la ora 18.00, in-trare liberă.

Maria Cebotari, la odeon

La Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” va avea loc miercuri, 31 martie, ora 16.00, vernisajul unei ample ex-poziţii de icoane „Lumină din lumină”. Organizată de Uniu-nea Artiştilor Plastici, în colaborare cu Muzeul Serviciului Vamal din R. Moldova şi cu colecţionarii Andrei şi Petru Costin, expoziţia va fi deschisă până la 18 aprilie 2010.

o expoziţie de icoane în Săptămâna Patimilor

Producţia „Avant de mourir” de Val Butnaru, rea-lizată în cadrul proiectului „Dramaturgi români contemporani”, a fost difuzată în premieră la Radio România Cultural.

Piesa dramaturgului Val Butnaru vorbeşte despre destinul a doi basarabeni emigranţi care se întâlnesc într-un subsol, la Paris. Îi desparte vârsta, dar îi uneşte condiţia de expatriat, tangoul, dragostea. „Un spectacol actual despre speranţă, pe care o dansăm până în ultima clipă, avant de mourir (înaintea de a muri)”, spune regizorul spectacolului, Petru Hadârcă.

Dacă Stalin a deportat un milion de români basarabeni, azi, alt milion pleacă de-acasă în lume. Drama lor poate fi su-biect de film, de roman sau de piesă. Spectacolul nu e însă un documentar. Dramaturgul a urmărit relaţia sensibilă dintre un sexagenar şi o tânără în condiţiile emigraţiei.

„Eu i-am făcut să danseze, restul nu mă mai interesează”, mărturiseşte Val Butnaru.

Într-adevăr, cele două personaje ale piesei – Magda şi Ovi-diu, interpretate de cunoscuţii actori Mircea Rusu şi Emilia Popescu – dansează aproape tot timpul spectacolului pe mu-zica celebrului tangou al lui Pantazi, alias Georges Boulanger, devenit, parcă, al treilea personaj. „Avant de mourir” a intrat în repertoriul Teatrului Naţional Radiofonic din România.

După jurnal.ro

Cunoscuţii actori Mircea Rusu şi Emilia Popescu sunt protagonoşti ai spectacolului radiofonic „Avant de mourir” de Val Butnaru, difuzat la Radio România Cultural

„Avant de mourir”, un spectacol despre speranţă

Teatrul de Dramă şi Come-die „Nadejda Aroneţki” din Tiraspol şi-a marcat vineri, 26 martie, aniversarea a 40-a într-o atmosferă caldă, cu-adevărat sărbătorească.

În sala spaţioasă a teatrului se aflau oficiali de la Tiraspol, invitaţi de onoare din Chişinău şi mulţi admiratori ai artei scenice. Aceştia au urmărit cu respiraţia tăiată un spectacol lansat în premieră – „Jo-urdain, Jourdain” de Mihail Bul-gakov. Profesionalismul, devota-mentul faţă de meserie, spiritul de echipă, cultivat de strălucita regi-zoare Nadejda Aroneţki, mentorul teatrului, s-au păstrat până astăzi în trupa tiraspoleană.

Potrivit regizorului Vladimir Mihelson din Sankt Petersburg, ca-re a montat comedia „Jourdain, Jo-urdain” la Tiraspol, acest spectacol e de asemenea „un imn consacrat entuziaştilor care slujesc scena”. Trupa teatrului are în componenţa sa artişti cu experienţă, discipoli ai Nadejdei Aroneţki, dar şi tineri ac-tori interesaţi de dramaturgia con-temporană, de explorările artistice şi de posibilităţile de evoluţie profe-sională. Repertoriul Teatrului „Na-dejda Aroneţki” (directoare, Maria Cârmâz) include nu doar spectacole de divertisment sau piese cu tentă

La Tiraspol vor fi spectacole şi în limba română?Teatrul „Nadejda Aroneţki” – 40 de ani

sentimentală, ci şi montări în care sunt atacate probleme ale conşti-inţei civice, ale demnităţii umane. O astfel de producţie scenică a fost prezentată recent şi în cadrul Ga-lei Premiilor UNITEM – ne referim la piesa „...în Sala vânătorilor” de Victor Merejko, montată de Tudor Cibotaru, care a propus o viziune regizorală inventivă şi curajoasă.

La manifestarea dedicată ce-lor 40 de ani ai Teatrului „Nadejda Aroneţki” au răsunat aplauze fre-netice şi urări cordiale. Au rostit cuvinte de preţuire Sandu Grecu, preşedintele Uniunii Teatrale din R. Moldova, şi Titus Jucov, vicepre-şedintele UNITEM. Sandu Grecu a dat citire mesajelor de felicitare din partea preşedintelui interimar al R.

Moldova Mihai Ghimpu şi a premi-erului Vlad Filat, care a oferit acto-rilor teatrului tiraspolean, membri ai UNITEM, suma de 5 000 de lei. Unul dintre cei mai valoroşi actori ai teatrului, membru al trupei din 1969, Igor Taran (interpretul prin-cipal din comedia „Jourdain, Jour-dain”) a avut surpriza de a afla în seara manifestării că, prin decretul preşedintelui interimar M. Ghim-pu, i-a fost conferit titlul de Artist al Poporului din R. Moldova.

Pentru prima dată în ultimii ani, în sala teatrului tiraspolean au răsunat şi cuvinte în limba româ-nă, rostite de oaspeţii din Chişinău. După ce a luat cuvântul Sandu Gre-cu, a vorbit şi Igor Smirnov, preşe-dintele autoproclamatei republici nistrene, care s-a arătat „nedume-rit” că în teatrul tiraspolean nu există şi o trupă moldovenească şi a declarat, în faţa sălii arhipline, că la toamnă pe această scenă trebuie să se joace teatru şi în „limba moldo-venească”.

Liderul tiraspolean s-a arătat dispus să susţină teatrul şi printr-un dar „de lux” – un autobuz nou, confortabil, prevăzut pentru depla-sări şi turnee. La rândul lor, actorii, copleşiţi de generozitatea conducă-torilor, au declarat că rămân soli-dari cu valorile universale.

Irina neChIT

Page 11: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Sport | 11

Kubanul lui Dan Petrescu şi emil Caras a debutat cu dreptul Internaţionalii moldoveni Igor Armaş şi Victor Golovatenco au început cu dreptul la noua lor echipă, antrenată de româ-nul Dan Petrescu. Kuban Krasnodar a câştigat duminică cu 2-0 meciul cu Avangard Kursk în prima etapă a ligii secunde din Rusia.

Ciobanu la Congresul ueFA: Cluburile nu trebuie să pună piedici jucătorilor să se prezinte la echipele lor naţionalePreşedintele Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (FMF), Pavel Ciobanu, a vorbit la Congresul UEFA de la Tel Aviv despre importanţa susţinerii tinerelor talente, comportamentul fotbaliştilor pe teren, dar şi despre identitatea naţională a jucătorilor convocaţi la echipele lor naţionale. Acesta a vorbit şi despre faptul că cluburile din Europa nu trebuie să pună piedici jucătorilor să vină la echipele lor naţionale.

Ciobanu, care este vicepreşe-dinte al Comitetului pentru fotbal din cadrul UEFA, a fost desemnat de preşedintele acestui comitet, celebrul Franz Beckenbauer, să prezinte raportul respectiv. Potri-vit lui Ciobanu, federaţiile de fot-bal din Europa trebuie să depună eforturi pentru a preveni cazurile când jucătorii comit acte grave de indisciplină şi când arbitrii sunt minţiţi.

A apărat cauza Moldovei

De asemenea, Ciobanu a men-ţionat importanţa echipelor naţio-nale în fotbalul modern. „Echipele naţionale reprezintă mândria unei ţări. Globalizarea în fotbal are un impact asupra echipelor naţiona-le. Comitetul pe care îl reprezint a evidenţiat această problemă şi solicităm susţinerea tuturor fede-raţiilor pentru a păstra identitatea fotbalistică a unei ţări. Astfel, trebuie de întreprins o serie de ac-

ţiuni vizavi de această problemă, cum ar fi instruirea antrenorilor autohtoni. Totodată, noi credem că este necesar de a înăspri regulile în ceea ce priveşte relaţiile dintre cluburi şi echipele naţionale. Jucătorii ar trebui să fie lăsaţi de cluburi să se prezinte la echipele lor naţionale de seniori, dar şi de tineret. Acest lucru va contribui substanţial la întărirea echipelor naţionale”, a declarat Ciobanu în cadrul Congresului UEFA.

Astfel, preşedintele FMF a atras atenţia asupra faptului că federaţia de specialitate din Rusia interzice jucătorilor cu dublă cetă-ţenie să vină la echipa naţională a Republicii Moldova, dar şi ale altor ţări din CSI.

Acest discurs a fost ţinut de Pavel Ciobanu cu câteva zile înain-te de a-şi serba a 55-a aniversare. Cu acest prilej, echipa redacţiei JURNAL de Chişinău îi urează La Mulţi Ani! celui alintat de micro-bişti „Ze Maria”.

V.h.

Victoria a fost obţinută greu, abia în a doua repriză, deşi par-tida a fost dominată de elevii lui Petrescu. Oaspeţii nu au reuşit să creeze niciun moment de peri-col. Până la urmă, apărarea lor a cedat după o oră de joc, perioadă în care Gigel Bucur a hărţuit-o permanent, construind şi ratând. Atacantul român a fost foarte activ, dar nu s-a lipit de gol. În apărare, Armaş şi Golovatenco au fost magistrali. Mai mult, Armaş a putut a marca după o lovitură de cap, iar Golovatenco a oferit mai multe pase utile colegilor săi din

atac. A fost un 2-0 fără dubii la primul joc.

Acest meci nu poate repre-zenta decât o încălzire, pentru că promovarea va trebui rezolvată în faţa unor contracandidate pu-ternice, precum FC Himki, Ural sau Kamaz. Şi ceea ce va fi foarte greu sunt deplasările pe distanţe enorme, de mii de kilometri, care vor însemna şi câte şapte-opt ore de zbor. „Am avut emoţii, pentru că era primul meci şi pentru că presiunea cade, indiscutabil, pe umerii mei”, a declarat după meci Dan Petrescu, antrenor Kuban.

Preşedintele FMF, Pavel Ciobanu, prezintă raportul Comisiei pentru fotbal la Congresul UEFA de la Tel Aviv

Sheriffantasticii se pregătesc de

Liga CampionilorFC Sheriff a surclasat, cu scorul de 3-0, Iskra-Staly Râbniţa şi s-a distanţat la zece puncte de aceasta. Astfel, tiraspolenii pot să-şi pregătească strategia pentru preliminariile Ligii Campionilor, unde anul trecut au fost la un pas de accederea în grupe.

Mai mult pe bancă în manda-tul lui Leonid Kuciuk, brazilianul Jimmy Franca a deschis scorul în minutul 55 şi, cu nouă reuşite, a devenit golgheterul celor de la FC Sheriff, alături de Aleksandr Erohin. Celelalte două goluri au fost marcate pe final de Vitalie Bulat (min. 82) şi Marco Djurovic (min. 89).

Antrenorul principal al celor de la FC Sheriff, Andrei Sosniţki, a de-clarat că a fost un meci foarte greu, chiar dacă scorul a fost de 3-0. „Pri-ma repriză a fost foarte tensionată. Ambele echipe au prestat un joc de expectativă. Noi am presat mai mult, iar după ce am marcat primul gol, lucrurile au intrat în normal. A fost o victorie foarte importantă pentru noi, ceea ce ne dă speranţe pe viitor”, a spus Sosniţki.

Obiectiv pentru Iskra-Staly – locul doiîn Divizia Naţională

La rândul său, antrenorul lui Iskra Staly, Vlad Goian, a declarat că a fost un meci echilibrat, doar că FC Sheriff a fructificat şansele de gol pe care le-a avut. „Scorul e acela

pe care l-aţi văzut cu toţii. Pe tabelă nu se vede că jocul a fost echilibrat. Dacă cei de la FC Sheriff au marcat trei goluri, atunci putem spune că au meritat victoria”, a spus Goian. Tehnicianul celor din Râbniţa a precizat că echipa sa se va bate pentru locul doi în Divizia Naţiona-lă. „Locul doi, acesta este obiectivul nostru. Cred că vom întâlni pe FC Sheriff în Cupa Moldovei. Sper că atunci vom reuşi mai multe”, opi-nează Goian.

Dacii ameninţaţi de zimbri

FC Zimbru mergea ca un metronom în Divizia Naţională. Aceştia au înregistrat şase victorii din tot atâtea posibile, devansând în clasament pe cei de la Olimpia Bălţi şi apropiindu-se la patru puncte de ocupanta locului trei, FC Dacia. Ultima victimă a zimbri-lor au fost cei de la FC Tiraspol, pe care i-au învins cu scorul de 2-0. Această revenire a zimbrilor se datorează în primul rând revenirii lui Adrian Sosnivschi. Acesta a dat pasa de gol în minutul 31 lui Piotr Hvorostianov, iar în minutul 82 a

transformat un penalti. Sosnovschi a marcat trei goluri în cele şase meciuri disputate de la începutul anului.

Dacii nu se regăsesc FC Dacia a pierdut locul doi

în Divizia Naţională, iar acum tremură serios pentru păstrarea poziţiei a treia. Echipa patronată de Gabi Stati a pierdut două puncte preţioase pe terenul nou promova-tei Sf. Gheorghe Suruceni, după ce a jucat la egalitate, scor 2-2. Dacii au controlat jocul cu Sf. Gheorghe, dar au luat două goluri din faze fixe. Mai mult, FC Dacia a avut emoţii, pentru că trebuit să egaleze. Astfel, FC Dacia rămâne fără nicio victorie în acest an, iar dacă în următoarele două etape nu se regăseşte, riscă să piardă locul trei.

În alte meciuri ale etapei XXIV-a s-au înregistrat următoare-le rezultate: FC Nistru–FC Academia UTM 0–2; FC Viitorul–CSCA Rapid 1–0, FC Dinamo–FC Olimpia 0-0.

FC Sheriff este lidera clasamen-tului cu 59 de puncte, Iskra-Staly – 49 puncte, FC Dacia – 46 puncte, FC Zimbru – 42 şi FC Olimpia – 41 de puncte.

Etapa viitoare din Divizia Naţională va avea loc pe data de 3 aprilie.

Vitalie haDeI

Cu nouă reuşite, brazilianul Jimmy Franca ţinteşte titlul de golgheter al Diviziei Naţionale

Page 12: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu

Medicina naturistă

12 | Privirea

Arsurile termice sunt unele din cele mai frecvente trauma-tisme la copii. Ele constituie 20 la sută din totalul traumatismelor acute la copiii de vârstă pediatrică, ne arată statistica din R. Moldova. Peste 60 la sută din toţi copii cu arsuri termice internaţi sunt copii cu vârsta până la trei ani.

Astfel, anual, Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emili-an Cotaga” din Chişinău tratează 650–700 de copii care au avut de suferit de pe urma arsurilor. Este o realitate care a determinat Minis-terul Sănătăţii să lanseze campa-nia „O casă fără pericole pentru copilul tău”, susţinută financiar de Agenţia Elveţiană pentru Dezvol-tare şi Cooperare.

Arsurile. Când şi cum au loc

„Cei mai mulţi copii internaţi cu arsuri, în practica mea, au fost copii care s-au opărit cu lichidul din vasele cu conţinut fierbinte lă-sate pe marginea mesei, pe podea sau în orice alt loc accesibil copii-lor”, ne spune Sergiu Monu, medic combustiolog în Secţia Arsuri şi Chirurgie Plastică de la Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coţaga” din Chişinău. „Nu mai miră pe nimeni faptul că în spital sunt internaţi copilaşi ca-re s-au opărit cu ceaiul sau cafeaua lăsată pe marginea mesei ori au căzut în cratiţa cu borş lăsată pe podea”.

Pe locul doi sunt arsurile provocate de obiectele incandes-cente, cum ar fi plita încinsă, rola fierbinte, fierul de călcat. Acestea pot provoca arsuri profunde. Apro-po, tot mai multe mămici calcă hainele sau gătesc cu copilul în braţe, ceea ce poate duce la urmări grave.

Nu mai puţin periculoase sunt arsurile provocate de obiecte incandescente – lumânări, candele sau chiar rugurile…

„Menţionăm că arsurile nu la-să doar cicatrici sau deformări pe corp, ci pot provoca chiar decesul bolnavului. Dacă în oraşe copiii se opăresc cu diferite lichide fier-binţi, lăsate la nimereală, cei de la sate sunt expuşi unui risc cu mult mai mare din cauza sobelor sau a plitelor fierbinţi.”

„În caz de accident, primul ajutor îl acordă persoana care se află cu copilul. În caz de arsură termică uşoară, trebuie, în primul rând, înlăturată haina, dar nu şi în locurile prinse de corp. În jurul acestora, îmbrăcămintea va fi tăiată cu o foarfecă. E necesar ca locul afectat să fie ţinut sub un jet de apă rece timp de 5–10 minute sau, în lipsa apei curgătoare, locul afectat se scufundă într-un vas cu apă. Se aplică un bandaj steril, dar fără a efectua presiune asupra plăgii, căci, altfel, rana devine mai profundă.

Neapărat, părinţii vor chema ambulanţa. În niciun caz nu trebuie de aplicat pe rană substanţe uleioase. Ele vor agrava situaţia”, este sfatul medicului, care ne mai spune: „Dacă suprafeţele afectate sunt mari, se evită răcirea cu apă. Locurile afectate se înfăşoară cu un cearşaf curat. Bolnavului trebuie să i se dea să bea cât mai multă apă, suc, ceai, căci pier-derile de lichid pot provoca un şoc hipodermic, din care copilul este scos cu greu.

Totodată, i se vor administra 15–20 picături de valeriană sau analgină şi se va evita expunerea la razele solare. Dacă nu există posibilitatea de a chema ambu-lanţa – lucru des întâlnit în satele îndepărtate – copilul trebuie de urgenţă transportat la cel mai apropiat punct medical. Chiar da-că, la prima vedere, arsura nu pare gravă, trebuie consultat medicul specialist”.

Sfaturi pentru părinţi

Medicul se adresează pă-rinţilor: „Pentru a evita toate aceste pericole, trebuie să oferiţi siguranţă copilului chiar acasă. E necesar să ţineţi minte câteva reguli simple: să nu lăsaţi copilul fără supraveghere în bucătărie – spaţiul din casă cu un grad mare de accidentare; să stabiliţi un loc sigur pentru obiectele inflamabi-le – lumânări, chibrituri, candele, dar şi pentru obiectele fierbinţi; să nu beţi lichide fierbinţi când aveţi copii în braţe; să nu lăsaţi vase cu conţinut fierbinte la îndemâna copiilor…

Daniela boroDaChe

Păziţi-vă copiii de arsuri… Transformaţi-vă casa într-un loc

fără pericole pentru copiiVeronica are trei anişori. Adineaori, era un copil vesel şi pus pe joacă. Însă, acum două săptămâni, viaţa i-a dat o lovitură, dar şi o lecţie foarte dură pentru părinţii ei. Fetiţa se juca la bucă-tărie fără supravegherea maturilor, s-a împiedicat şi a căzut în-tr-o cratiţă cu apă fierbinte pe care mama o lăsase la întâmpla-re. Ca rezultat, fetiţa s-a ales cu arsuri pe o suprafaţă de 30 %, pe piept, mâini şi spate. Copilul a fost internat în stare gravă de şoc termic. Deşi, după două săptămâni, starea Veronicăi s-a ameliorat, peste zece zile, fetiţa a suportat o operaţie plastică.

Patru miniştri din R. Moldova au studiat la Universitatea

„Al.I. Cuza” din IaşiŞi primarul Chişinăului este absolvent

al Liceului „ Costache Negruzzi”

Patru membri ai Guvernului Republicii Moldova au studiat la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi. Grupului de miniştri i se adaugă guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, cel care a absolvit Liceul „Costache Negruzzi”, în 1997.

Prorectorul Universităţii „Al.I. Cuza”, prof. dr. Gheorghe Iacob, ne-a ajutat să îi descoperim pe toţi cei cinci basarabeni, studenţi sau doctoranzi ai instituţiei din executivul Moldovei. „Avem mai mulţi „ieşeni” la Chişinău decât în Guvernul României, unde, din cunoştinţele mele, nu este momen-tan niciunul”, a spus prorectorul Gheorghe Iacob. Însuşi premierul Vlad Filat a terminat Dreptul în 1994, fiind coleg de an cu ministrul Justiţiei Alexandru Tănase. În anul III, respectiv anul universitar 1992–1993, lor le-a predat actualul decan al Facultăţii de Drept şi judecător la Curtea Constituţională, prof.dr. Tudorel Toader, care atunci ţinea seminariile de Drept Penal şi Drept Procesual Penal. „Au fost mai mulţi absolvenţi buni în generaţia aceea. Mulţi dintre ei făcuseră şi literele,

cazul lui Alexandru Tănase, care a terminat tot aici, fiind coleg cu un frate de-al său. În acelaşi an au mai fost Dragoş Blănaru, care acum este cadru didactic la o universitate din Chişinău, Victor Munteanu de la Fundaţia „Soros” sau Alex Tureanu, parlamentar în mandatul trecut”, a

spus prof.dr. Tudorel Toader.Alexandru Tănase a fost în

timpul facultăţii reprezentantul Programului Naţiunilor Unite pen-tru Dezvoltare. „Atunci se dădea admitere, era repartizare la absol-vire şi puţine locuri, dar erau mulţi basarabeni. Am avut încredere în ei ca studenţi. Erau oameni maturi în atitudine, comportament, studii. Erau oameni serioşi. Am ţinut legătura şi cu Victor Munteanu, şi cu Tănase. Relaţiile mele cu lumea juridică din Republica Moldova au evoluat constant. Prin aceste legături cu facultăţile de acolo, pro-gramele de colaborare, le-am văzut evoluţia şi după finalizarea studi-ilor”, a declarat decanul Tudorel Toader.

Vlad Filat a iniţiat şi condus mai multe afaceri la Iaşi, între 1994 şi 1998, fiind director general la RoMold Trading SRL şi preşedinte al consiliului administrativ al Soci-etăţii „Dosoftei”. În 1996, actualul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, a terminat Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, specia-lizarea Finanţe. Între anii 1995 şi 1998, vicepremierul Ion Negrei a urmat studiile de doctorat în cadrul Facultăţii de Istorie, pe care nu le-a finalizat din motive familiale. Şi Loretta Handrabura, ministrul adjunct în cadrul Ministerului Educaţiei, a absolvit doctoratul în Filologie în 2000, în cadrul Facultă-ţii de Litere. (ziaruldeiasi.ro)

Dorin Chirtoacă

Page 13: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md Il paradiso | 13

Jurnalul iubirii

Tânăr cuminte

Am 32 de ani şi 1,60 m. N-am fost însurat şi nici nu am copii. Sunt cuminte şi fără vicii. Aş vrea să cunosc o domnişoară din centrul Mol-dovei cu vârsta între 25 şi 33 de ani. (390)

Văduvă asigurată

Sunt văduvă şi am 53 de ani, asigurată ma-terial. Aş dori să fac cunoştinţă cu un bărbat care ar vrea să-mi fie alături. (391)

Tânăr şi optimist

Am 25 de ani. Locuiesc într-un oraş din nordul republicii. Aş dori să cunosc o domni-şoară simplă, drăguţă, serioasă, cu vârsta între 20 şi 25 de ani. Aştept cu nerăbdare clipa când te voi găsi. (393)

bărbat cu intenţii serioase

Am 36 de ani, 1,70 m, fără obligaţii. Aş dori să cunosc o doamnă sau domnişoară de apro-ximativ 33 de ani, pentru a forma o familie pu-ternică. (394)

Îmi caut jumătatea

Bărbat cu studii superioare, material asi-gurat, fără vicii. Deşi am 50 de ani, arăt mult mai tânăr datorită faptului că practic sportul. Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 40 şi 44 de ani, pentru a forma o familie. (395)

femeie în floarea vârstei

Am 43 de ani şi un serviciu stabil. Sunt mo-destă şi liniştită. Aş vrea să cunosc un bărbat cumsecade cu spaţiu locativ pentru o relaţie de durată. (396)

În căutarea fericirii

Am 26 de ani, studii superioare, serviciu permanent. Locuiesc la ţară şi aş vrea să cu-nosc o domnişoară din provincie care doreşte să întemeieze o familie. (397)

femeie din centrul Moldovei

Am 45 de ani, 1,60 m şi 50 kg. Aş vrea să cunosc un bărbat liniştit din centrul Moldovei care nu consumă alcool şi nu fumează, cu vâr-sta între 45 şi 55 de ani. Dacă vrei să mă înţelegi şi să-mi fii alături, sună-mă! (398)

O fire foarte veselă

Am 32 de ani, 1,72 m şi 65 kg. Locuiesc în-tr-un centru raional. Am un copil. Sunt o fire foarte veselă. Aş vrea să cunosc un bărbat seri-os, educat, bun la suflet şi fără vicii, cu vârsta între 30 şi 35 de ani. Dacă vrei să întemeiezi o familie trainică, sună-mă! (399)

femeie din Chişinău

Sunt din Chişinău şi am 47 de ani. Aş vrea să cunosc un bărbat din capitală de aceeaşi vârstă. (400)

Jumatatea ta˘Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARţi şi ViNERi ale JURNALULUi şi în tabloidul APRO-PO poţi găsi sufletul care să-ţi ali-ne singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimi-te-ne datele tale pe adresa redac-ţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Într-o relaţie, dragostea merge „mână-n mână” cu respectul, o comunicare bună, sacrificiul, mici compromisuri, arta de a negocia etc. Dar pentru a exista o relaţie, toate acestea au un punct de plecare – dragos-tea. Deci putem spune că iubirea este de ajuns pentru a începe o relaţie. Pe parcurs, toate se înva-ţă, iar dragostea este cea care se simte...

Rita îmi spune că nu ai putea niciodată să foloseşti dragostea ca argument raţio-nal: „Să explici sau să analizezi dragostea se poate face doar din exterior. Ca să vezi un lucru aşa cum este, trebuie mai întâi să te îndepărtezi de el. Nu ştiu dacă dragostea este de ajuns. Am să-ţi spun când mă voi îndepărta de ea şi când voi putea privi din afară”. Poate pentru că Rita nu a întâlnit încă marea dragoste...

Socio-psihologul francez Jacques Salome menţiona: „Nu e de ajuns să îi spun te iubesc dacă nu pot primi toată această dragoste în mine. Nu e de ajuns să vreau să fiu iubit dacă relaţia mea nu este în acord cu darul iubirii primite. Nu e de ajuns să mă las iubit dacă nu sunt sigur de propriile mele sentimente.

Dar uneori e de ajuns să-mi asum riscul de a spune toate acestea şi mai multe pentru a începe să construim împreună dincolo de întâlnire, o relaţie plină de viaţă”. Până la urmă, dragostea este „motorul” relaţi-ei, motorul „maşinii frumoase şi fiabile care nu se demodează niciodată”, după cum spunea şi Florin.

Mi s-a întâmplat de multe ori să mă „hrănesc” cu dra-goste, mi s-a întâmplat să mă „hrănesc” cu dragostea pe care o simţeam faţă de o anumită persoană, dar care nu simţea acelaşi lucru şi mi-am dat seama că nu mă voi putea agăţa toată viaţa de el, nu îl voi putea „zidi” lângă mine pentru a-l învăţa să simtă ceea ce simt eu pentru el. Şi am învăţat că dragostea mea nu este de ajuns pentru amân-doi oricât de multă aş fi avut de oferit...

Am avut parte de respect, o comunicare perfectă, sacrifi-cii, compromisuri, am stăpânit bine arta de a negocia, dar nu există dragoste, ceea ce a fost un paradox. Ne lipsea ceea ce era cel mai important într-o relaţie – iubirea, iar celelalte degeaba mai existau. „Dragostea mi-ar fi

Ne-am îndrăgostit prin clasa a şaptea unul de altul. În fiecare zi, veneam pe acelaşi drum de la şcoală şi, de fiecare dată, mă trăgea de cosiţele mari. Astfel, îşi manifesta dragostea copilărească. Înainte de a absolvi, am început a ieşi pe la poartă. Întâlnirile au durat până când Mihai a fost înro-lat în armată.

Eu studiam colegiul de medicină în capitală. Cei doi ani au trecut repede, pen-tru că mereu eram ocupată cu învăţătura. Voiam să devin medic. Acesta era scopul vieţii mele, dar vroiam să-l am alături ca soţ pe Mihai. După ce a satisfăcut serviciul militar, a revenit în sat şi întâlnirile au continuat până ce, într-o toamnă, am decis să ne căsătorim. Eu eram singura fată la părinţi, iar el era fiu de primar. Părinţii mei au făcut o nuntă ca în poveşti, după care a început viaţa de zi cu zi. Eu lucram asistentă medicală la un spital din Chişinău, iar el – muncitor acolo unde se plătea bine, pentru că nu avea profesie, în afară de permisul de şofer cu toate categoriile. Ne înţelegeam bine. Părinţii mei vroiau să locuim la ei, pentru că nu puteau să permită ca fiica lor să construiască casă, să muncească mult,

doar eram una la părinţi.La doi ani după căsătorie, am născut un

băieţel care semăna leit cu soţul meu.

fără loc în lumeDupa naşterea fiului, relaţiile dintre noi

au început să se schimbe. Mihai a început să fie indiferent de tot ce ne lega mai înainte. Venea târziu acasă, a lăsat serviciul şi a găsit altul, de unde iar a plecat, zicând că nu îl aranjează. Părinţii mei mă ajutau să cresc feciorul, pe când soţul meu se distra undeva departe de familie.

Au trecut câţiva ani aşa până când, într-o zi, soţul meu mi-a spus că trebuie să divorţăm, pentru că el nu mă iubeşte. Am rămas şocată de vorbele lui, de omul pe care l-am iubit mereu. Mi-am dat seama că, până la 28 ani, nu a avut loc alt bărbat în viaţa şi inima mea. Au urmat lacrimi şi regrete, vorbe murdare, care au trecut până la urmă. Unica bucurie a părinţilor mei era nepotul, ce creştea în ochii lor şi nu în ochii tatălui lui. Acesta nu venea nici să-l vadă, fiindcă căzuse în mrejele unei femei.

Îmi dădeam seama că eram tânără şi simpatică şi nu-mi găseam locul meu. La ce-remonii nu eram cu nimeni – nici cu fetele, nici cu femeile căsătorite. Mereu singură.

Timpul le aranjează pe toate la locul lor. Fiul meu, Marius, creştea şi se bucura de copilă-ria lui, iar eu lucram medic. Mi-am realizat şi unul din scopurile mele. Am devenit medic.

Viaţa nu se termină, dacă o trăieşti din plin

Într-o seară, după ce am fost la ziua de naştere a unei colege de serviciu, am chemat un taxi ca să merg acasă, la apartamentul meu, pe care mi l-au cumpărat părinţii. De obicei, nu vorbesc cu străinii, dar cu taxi-metristul am început a discuta, parcă ne cunoşteam de mult timp. Am făcut schimb de telefoane, după care ne-am întâlnit. Soarta lui era ca şi a mea. Soţia l-a părăsit după ce a plecat peste hotare. Avea şi el un băiat de-o seamă cu al meu. Peste câteva luni, am decis să ne căsătorim. Locuim împreună de opt ani. Avem o fetiţă – rodul dragostei noastre. Sunt fericită şi împlinită. Părinţii mei sunt mândri de ginerele lor. Oriunde se duc spun că Dumnezeu le-a auzit rugăciunea ca fata lor să fie fericită. Sfatul meu pentru femeile care divorţează şi rămân singure cu copiii este:

„Nu disperaţi. Viaţa nu se termină, dacă o trăieşti din plin”.

Dragostea din copilărie s-a spulberat la maturitate

Dragostea sinceră şireciprocă e de ajuns?„Ceea ce îmi face inima să bată cu putere nu este niciodată supraa-preciat, ci este exact aşa cum trebuie să fie. Iar dacă el este bărbatul care face ca inima mea să sară din piept, atunci îmi este de ajuns, dragostea îmi este de ajuns.” Acestea sunt cuvintele unei prietene, cuvinte care îmi răsună în cap de fiecare dată când cineva îmi spune că iubirea nu este de ajuns într-o relaţie...

Te-ai gândit în vreun moment al existenţei tale dacă dra-gostea este o chestiune supraevaluată într-o relaţie? Florin, un prieten, îmi spunea: „Nu. Dragostea nu este de ajuns, în schimb este indispensabilă! E ca la maşini, nu este sufici-ent să ai un motor puternic, îţi mai trebuie roţi, benzină, şi totuşi, fără motor, nu îţi merge maşina. Şi ca să rămân pe aceeaşi linie, o să compar dragostea cu o maşină veche, dar frumoasă şi fiabilă, care nu se demodează niciodată”.

fost de ajuns, pentru că îmi este mai uşor să învăţ decât să învăţ să simt.

Nu ar fi drept faţă de noi să ne mulţumim cu surogate ale fericirii, ci să avem curajul să căutăm în continuare marea iubire, să nu aşteptăm, peste ani, să ne trezim lângă un om şi să nu ştim cine este. Viaţa este imprevizibilă, nu trebuie să stăm să o analizăm prea

mult pentru că pierdem esen-ţialul, iar iubirea poate apărea oricând.

Dragostea reciprocă şi since-ră e de ajuns pentru a începe o relaţie! Dragostea reciprocă şi sinceră este de ajuns şi pe par-cursul relaţiei, pentru că odată cu ea vine şi respectul, iar cele-lalte „ingrediente” se pot învăţa! Dragostea sinceră şi reciprocă e de ajuns!

Page 14: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 14 | Poveşti adevărate

cu Lidia BOBÂNĂLa noi acasă

Inga, femeia cu virtuţiInga a împlinit în ziua aceea 34 de ani. Femeie plăcută la chip, serioasă şi plină de virtuţi. Una îi lipsea – nu era mă-ritată şi, până la vârsta ceea, nu a cunoscut trup de bărbat. Avea sentimentul că îi lipseşte ceva important. Prietenele au convins-o să-şi sărbătorească ziua de naştere la restau-rant: „De ce să aduni bani, dacă nu te bucuri de ei”.

Berbec Vă sugerăm să nu vă asumaţi ni-ciun risc astăzi, pentru că sunteţi nervos şi s-ar putea să mizaţi greşit. Nu călătoriţi cu maşina! Sunteţi predispus la acciden-

te. Ar fi bine să evitaţi discuţiile în contradictoriu.

Taur Aveţi de rezolvat o mulţime de pro-bleme, pe care le-aţi tot amânat. Aveţi ten-dinţa să începeţi mai multe treburi deodată. Vă sfătuim să vă organizaţi cât mai riguros.

La nevoie, nu ezitaţi să cereţi ajutor celor din familie! Spre seară, s-ar putea să ajungeţi în vizită la prieteni.

Gemeni Vă recomandăm să fiţi deose-bit de prudent astăzi, pentru că puteţi avea probleme cu sănătatea sau chiar accidente. Nu vă suprasolicitaţi! Ar fi bi-

ne să evitaţi călătoriile lungi şi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteţi deveni irascibil şi nu este exclus să vă luaţi la ceartă.

Rac La serviciu, sunteţi indispus în ur-ma unei discuţii cu şeful direct. Nu este indicat să vă exteriorizaţi nemulţumirea. Vă recomandăm să vă menajaţi sănăta-

tea. Eforturile pe care intenţionaţi să le faceţi spo-resc riscul de accidente cerebrale.

Leu Dimineaţa, vă treziţi obosit şi ner-vos. Încercaţi să vă controlaţi agresivi-tatea, pentru că riscaţi să declanşaţi un conflict! Vă sfătuim să nu faceţi vizite,

chiar dacă insistă partenerul de viaţă. Profitaţi de timpul liber pentru a vă odihni!

Fecioară Dimineaţa, sunteţi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadă. Vă recomandăm să reduceţi programul de muncă. În ritmul acesta,

riscaţi să vă îmbolnăviţi. După-amiază, s-ar putea să vă loviţi de o problemă financiară.

Balanţă Plecaţi într-o călătorie foarte importantă, care vă poate aduce câş-tiguri serioase. Să vă păstraţi calmul şi să nu ridicaţi tonul la o persoană mai în

vârstă. Pe plan sentimental, puteţi avea probleme dacă sunteţi prea încăpăţânat.

Scorpion Aveţi mare nevoie de un îm-prumut. Până la urmă, reuşiţi să faceţi rost de bani. Păstraţi-vă calmul şi odih-niţi-vă mai mult! Sunteţi predispus la

probleme de sănătate.

Sagetător Dimineaţa, aveţi dificultăţi de comunicare şi sunteţi neinspirat. S-ar putea să deveniţi agitat şi nervos. Să amânaţi întâlnirile de afaceri şi călători-

ile. De asemenea, este indicat să evitaţi activităţile complexe, care necesită atenţie şi concentrare. Pu-teţi avea succes în activităţile legate de cămin.

Capricorn E posibil să plecaţi într-o de-legaţie. Nu sunteţi în cea mai bună dis-poziţie şi aveţi tendinţa să exageraţi. Să nu vă susţineţi părerile cu încăpăţânare

şi să evitaţi discuţiile în contradictoriu. S-ar putea să fiţi nervos pentru că nu staţi prea bine cu banii.

Vărsător Astăzi, aveţi tendinţa să criti-caţi toată lumea. Încercaţi să vă tempe-raţi spiritul critic! Fiţi atent pe ce daţi ba-nii! S-ar putea ca partenerul de viaţă să

nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceţi. Ca să evitaţi o ceartă, să mergeţi împreună la cumpărături.

Peşti E posibil să primiţi o veste proas-tă de la o rudă îndepărtată. Aceasta vă indispune şi vă obligă să vă schimbaţi programul. Plecaţi într-o călătorie ne-

prevăzută. Vă sfătuim să fiţi atent, pentru că există riscul să fiţi implicat într-un accident.

Horoscop 30 martie 2010

Toate prietenele Ingăi erau măritate, aveau câte unul-doi co-pii, iar ea le invidia pentru asta. Nu punea mare preţ pe soţii acestora. Aproape toţi erau înfumuraţi, de altfel ca toţi bărbaţii care deţin o funcţie undeva, indiferent de importanţă.

Cunoştinţa cu VladimirÎn ziua aceea, Inga a stat ore

bune în frizerie, s-a chitit ca nici-odată. Petrecerea a fost frumoasă, cu multă veselie, cu dansuri. Nu s-ar fi despărţit dacă localul nu s-ar fi închis după miezul nopţii. Un taxi le-a dus pe rând la casele lor.

Inga a rămas ultima. Era beată şi veselă. Aşa a urcat în vehicul. Pe drum, a adormit. Şoferul a trezit-o cu greu, a ajutat-o să urce scările, i-a deschis uşa şi, plecând, a uitat cheile de la apartamentul Ingăi în buzunar.

Abia a doua zi, spre seară, a venit să i le întoarcă. Era sâm-bătă, şi femeia, după petrece-re, a dormit toată ziua. Când a trezit-o soneria, era în pijama şi boţită. A deschis, sperând că e vreo prietenă de-a ei, însă în prag stătea un bărbat chipeş. I-a întins cheile: „Au rămas la mine din întâmplare. Vă rog, să mă scuzaţi”. L-a invitat la o cafea. Fireşte că au vorbit despre una, despre alta, s-au simţit bine împreună şi au hotărât să se mai vadă. Bărbatul era de prin Cău-şeni, avea doar mamă şi locuia la gazdă. Aşa zicea el! S-au văzut mai multe luni, au petrecut îm-preună. Inga oriunde se ducea, îl lua şi pe dânsul.

Apoi, Vladimir s-a mutat la ea. Gazda costa scump, iar el îi spunea că trimite toţi banii mamei sale, care e bolnavă rău. De fapt, Inga îl asigura cu tot. El nu aducea niciun bănuţ în gospodărie. Fata nu se deranja din cauza asta, pentru că avea un salariu bun şi alte posibi-lităţi de câştig. Uneori, Vladimir, ca vadă cât de mult ţine la dânsul,

îi zicea: „Mă duc, Inga, de la tine. Mi-i ruşine, fato, că stau pe capul tău şi nu te ajut cu nimic. Poate se face mama bine şi, atunci, facem o nuntă la Căuşeni de o să răsune raionul”. Inga îl liniştea ca să nu-şi bată capul cât ea e în stare să facă faţă cheltuielilor.

Inga a rămas însărcinată

Într-un cuvânt, Vladimir trăia la Inga ca în sânul lui Dum-nezeu. Când şi-a sărbătorit Inga cea de-a 37 aniversare, l-a dobo-rât pe Vladimir cu noutatea că e gravidă. Bărbatul s-a schimbat la faţă. N-a sărutat-o, n-a felicitat-o şi nici nu i-a spus vreun cuvânt. A ieşit din casă fără să-şi ia rămas bun. Uite aşa, ca un străin. Inga a suferit mult această despărţi-

re. Credea că într-o zi o să o ia de nevastă. S-a sfătuit cu prietenele şi acestea au convins-o să nască: „Nu-l căuta, tu ai cu ce creşte un copil. Dacă vine vremea, te aju-tăm şi noi”.

Când i-a venit sorocul, a născut o frumuseţe de fată. A nu-mit-o Vlada, în amintirea tatălui biologic. Nu îi lipsea nimic nici copilei şi nici mamei. Un vierme însă o rodea pe Inga – ce ar fi să-l anunţe pe Vladimir că are o fiică. A telefonat la dispeceratul între-prinderii unde lucra acesta şi a aflat că s-a eliberat din serviciu şi că munceşte în altă parte. Cei de la dispecerat i-au dat un număr de telefon şi o adresă. Şi-a luat fetiţa şi, într-o seară, s-a dus la noua casă a lui Vladimir.

Viermele care o rodea pe Inga

I-a deschis o femeie de vreo 40 de ani, elegantă, bine păstra-tă şi frumuşică. „Dar mata cine eşti?”, a întrebat-o stăpâna apar-tamentului. Inga i-a răspuns, i-a arătat şi copilul, la care nevasta ceea a pufnit în râs: „Ia coţcar, ia escroc şi ăsta! Nu-i la mine, dragă, l-am alungat! Ştii cu câte femei a trăit în oraşul acesta până şi după tine?! Acum e la alta, i-am văzut împreună prin centru. Nu-l căuta, are patru copii la ţară. Ne scurge pe noi, proastele, şi îi ţine pe ei...” „Dar mamă-sa, întreabă Inga, mai trăieşte?” „Care mamă, femeie dra-gă, a crescut la orfelinat! Cum? Nici n-ai ştiut asta?”

orice bănuţ pentru iulia – fetiţacu oase de sticlă

De la opt luni este imobilizată în ghips. Este povestea cutremură-toare a Iuliei, o fetiţă de cinci anişori din satul Peresecina, raionul Orhei. Micuţa suferă de „boala oaselor de sticlă”, în terminologia medicală – osteogeneză imperfectă.

Până acum, a suferit paispreze-ce fracturi ale membrelor inferioa-re, iar în prezent este imobilizată în ghips din cauza piciorului drept, la care a avut o intervenţie de corecta-re a lungimii femurului.

Pentru a-i reda şanse la o viaţă şi copilărie fericite, Iulia are nevoie de un tratament în valoare de 12 mii de dolari, care poate fi făcut în capi-tala Rusiei.

Toţi cei care doresc să contri-buie la împlinirea acestui vis pot să doneze bani la cele trei conturi des-chise la Banca de Economii: cont în euro – 2805136978200, cont în dolari – 2805536840200, contul în lei – 280953644981. Contul este deschis pe numele mamei Iuliei, Uli-ana Leahovici.

Page 15: Jurnal Nr 936

Jurnal de Chişinãu Marţi, 30 Martie 2010 www.jurnal.md

Afis,

Divertis | 15

mEtEO Marţi Miercuri Joi

Chişinău 5°C...17°C 8°C...18°C 6°C...17°C

Bălţi 4°C...16°C 7°C...17°C 5°C...16°C

Cahul 6°C...18°C 9°C...19°C 6°C...18°C

Unui confrate invidios

Confratele, prin multe primeneli,De la succesu-i are ameţeliŞi, îndoieli defel de mai încap,De la succesul meu – dureri de cap...

Prietenilor de pahar

Murind, scăpăm de timpuri greleŞi-ajungem oale şi ulcele,Iar câte unul dintre noiAjunge până şi butoi...

Gheorghe BÂLICI

epigrame

BIG BANC Doi pureci stau pe un trotuar. Unul dintre ei fumează. La un moment dat, trece un câine. Când îl vede, purecele nefumător îi spune celuilalt: - Stinge ţigara că vine MAXI TAXI!

Culmea răbdării: să numeri firele de păr ale pisicii cu mănuşa de box.

Cum slăbeşte burlacul şi cum se îngraşă un bărbat căsătorit?Burlacul: Se uită în frigider şi se gândeşte: hmm aceeaşi mâncare mai bine ma culc, iar cel căsătorit se uită în pat şi zice: hmm aceeaşi nevastă mai bine mănânc.

Soţul se uită atent la soţia sa şi-i zice:-Rochia ta nouă este prea îndrăzneaţă. Se vede totul prin ea.-Ei şi? O femeie cinstită nu are nimic de ascuns...

DIFICIL

SIMPLU

integramă

Sudoku

Mica publicitateACUM ANUNţUL TăU VA APăREA

DE TREI ORI PE SăPTăMâNă:MARţI, JOI ŞI VINERI:

TEL.: 090023456.

VâNZăRI

Vând casă cu 17 ari, cu vie pe rod, copaci roditori, fântână, care se află în orăşelul Corneşti, raionul Ungheni, în raza acţiunii acordului micului trafic de frontieră cu România. Tel.: 0 236 61 211; 068 17 06 49.

Primesc la gazdă o domnişoară ordonată, în sectorul Botanica. Tel.: 069 79 36 67

SERVICII

COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice, fiscale, funciare privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor, reprezentarea în instanţe de ju-decată de diferit nivel, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, precum şi executarea lor. Tel.: 232212. GSM: 068274174.

TeaTre

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

30.03 „Uşa” de M. Vişniec, ora 18.0031.03 „Uşa” de M. Vişniec, ora 18.0001.04 „Visul unei nopţi de vară” după Shakespeare, ora 18.00 02.04 „Tachee, Ianke şi Kadîr” de V.I. Popa, ora 18.00

„Satiricus Ion Luca Caragiale”

31.03 PREMIERĂ! „7 aprilie 2009” de Constantin Cheianu, Irina Nechit, ora 18.00

Teatrul Republican „Luceafărul”

15.04 „Romeo şi Julieta” după William Shakespeare, ora 18.00 16.04 „Cabaret Jacksonville” regia B. Focşa, ora 18.00

Spectacole pentru copii la Teatrul Republican „Luceafărul”18.04 „Aladin” după „O mie şi una de nopţi” regie B. Focşa, ora 12.00

Teatrul municipal

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

31.03 „Dragi mi-s romaniţele” de S. Prokofiev, G. Sapghir, ora 11.00, rus.01.04 „Salut, copilărie!” de T. Jucov, ora 11.00, rom.03.04 „Şiragul trucurilor” de Josef Rácêk, ora 11.00, rus.07.04 „Puişorul de aur” de V. Orlov, ora 11.00, rus.

Teatrul Municipal de Păpuşi „guguţă”

03.04 „Căpriţa Ştrengăriţa” M. Supo-nin, ora 11.0010.04 „Albina salvează lumina”, Iu. Fi-lip, ora 11.00

CONDOLEANţE

Magiştrii şi rezidenţii Catedrei Farmacologie şi Farmacologie Clinică a USMF „Nicolae Teste-miţanu” exprimă regretul pentru trecerea în nefiin-ţă a mamei profesorului universitar Victor Ghica-vîi. Sincere condoleanţe familiei sale îndurerate şi celor dragi. Dumnezeu s-o odihnească!

Tată la 75 de ani, graţie bananelorLa 75 de ani, Gerry Burks a devenit cel mai vârstnic tătic din Marea Britanie. Pe 12 mar-tie, acestuia i s-a născut un băieţel, Ryan. Bărbatul – con-fundat la maternitate cu tatăl soţiei sale de 41 de ani – pune virilitatea pe seama dietei sale bazată pe banane.

Gerry şi Dawn mai au un băie-ţel de 6 ani, Daniel, Gerry având şi trei copii dintr-o căsătorie anterioa-ră, încheiată în 1985, relatează „The Sun”. Cei doi s-au căsătorit în 2000, după zece ani de prietenie platoni-că. Dawn a fost cea care a insistat ca prietenia să se transforme în altceva. Ea şi-a mărturisit într-un final sentimentele pentru Gerry. Acesta nu mai munceşte de la 71 de ani, însă este o persoană activă, cu o dietă echilibrată. El este convins că bananele l-au ajutat să fie din nou tătic, chiar şi la această vârstă.

De altfel, un specialist citat de „The Sun” explică faptul că bana-nele sunt foarte bogate în zinc,

esenţial pentru o spermă de bună calitate. Iar faptul că bărbatul a continuat să aibă o viaţă sexuală activă chiar şi la această vârstă înaintată l-a ajutat să-şi păstreze virilitatea.

În ciuda a ceea ce se crede, bărbaţii care fac sex rar nu sunt

şi mai fertili, sperma lor fiind de proastă calitate. Şi în cazul bărba-ţilor există un ceas biologic – după 40 de ani ei sunt mai puţin fertili. Gerry nu e nici pe departe cel mai vârstnic tătic din lume. Indianul Nanu Ram Jogi a reuşit să facă un copil la vârsta de 90 de ani.

Page 16: Jurnal Nr 936

www.jurnal.md Marţi, 30 Martie 2010  Jurnal de Chişinãu 16 | Zigzag

Jennifer Aniston, lesbiană de dragul prietenei ei, Courtney CoxJennifer Aniston – care nu se bucură de prea mare noroc în plan amoros – ar putea interpre-ta rolul unei lesbiene în sitco-mul „Cougar Town”, în care joacă prietena ei, Courtney Cox.

Vedeta de 41 de ani, fosta soţie a lui Brad Pitt, a fost convinsă chiar de Courtney, în vârstă de 45 de ani, care interpretează rolul unei mame singure care se întâlneşte cu bărbaţi mult mai tineri decât ea, conform „The A List”.

În ciuda aparenţelor, se pare că Jennifer se gândea la acest rol de ceva vreme, însă programul în-cărcat – vedeta tocmai a terminat filmările la comedia „The Bounty Hunter”, în care joacă alături de Gerard Butler – nu i-a permis până acum să-şi concretizeze planurile.

În prezent, Jennifer Aniston fil-mează pentru comedia „Just Go With It” împreună cu mai noul ei partener de platou, Adam Sandler. Nu de mult a încheiat filmările la „The Switch”, care urmează să fie lansat în toamnă.

MI5, serviciul britanic de in-formaţii interne, a descope-rit că al-Qaida lucrează mână în mână cu medicii şcoliţi chiar în Marea Britanie. Aceştia au ajuns să implante-ze în siliconul folosit pentru mărirea de sâni material explozibil, care nu poate fi detectat. Materialul a fost folosit ulterior în atacurile sinucigaşe.

Materialul explozibil astfel „ambalat” reuşeşte să treacă fără a fi detectat de aparatele de scanat din aeroporturi, relatează „The Sun”. Noua tactică al-Qaida are

Grenadă pe bază de ardei iute Experţii militari din India au creat de curând o grenadă um-plută cu seminţe de Bhut Jolokia, recunoscut oficial de Guinness World Records ca cel mai iute ardei de pe planetă, relatează Ananova.

Această grenadă de mână împrăştie o substanţă atât de iute încât persoanele care au participat la primele experimente nu au mai putut vedea timp de câteva ore şi au rămas cu probleme respiratorii. „Grenada cu ardei iute este o armă neletală, iar când este folosită îi obligă pe terorişti să se predea. Efectul său este atât de usturător încât poate duce chiar la sufocare”, a declarat cercetăto-rul indian R.B. Srivastava.

Liderii militari susţin că această in-venţie îi va putea ajuta să ţină sub control grupurile de protestatari şi să-i facă pe terorişti şi criminali să-şi părăsească as-cunzătorile.

Brian Wansink, profesor de marketing şi economie aplicată la Universitatea „Cornell” din New York (SUA), şi fratele său, Craig Wansink, profesor de ştiinţe religioase în Virginia şi, totodată, preot prezbiterian, au analizat 52 din cele mai cunos-cute lucrări care au ca subiect „Cina cea de Taină”, realizate între anii 1000 şi 2000.

Cu ajutorul unei tehnologii computerizate, ei au ajuns la concluzia că, de la un secol la altul, de-a lungul unui mileniu, mărimea farfuriilor aşezate

în faţa lui Iisus şi a discipoli-lor săi, raportată la mărimea medie a capetelor personajelor pictate, a crescut până la 65,5%. Mărimea felului principal de mâncare prezentat în tablou a crescut cu 69,2%, iar mărimea bucăţii de pâine din pictură a crescut cu 23,1%.

Atunci când starea de con-servare a picturilor le-a permis specialiştilor să vadă în ce con-stă felul de mâncare principal, ei au putut observa că era vorba despre peşte fript sau anghilă (18%), friptură de miel (14%) sau

Agentul de presă al actriţei Sandra Bullock – laureată cu premiul Oscar în 2010 pentru rolul din drama „The Blind Side” – a declarat că aceasta nu a contactat niciun avocat specializat în divorţuri.

Marţi, site-ul TMZ.com a publicat o ştire potrivit căreia actriţa americană ar fi contactat mai mulţi avocaţi specializaţi în divorţuri. Acelaşi site a afirmat că Lan-ce Spiegel, avocatul care s-a ocupat de divorţurile lui Mi-chael Jackson, Charlie Sheen şi Heather Locklear, se afla în fruntea favoriţilor pentru a fi ales de Sandra Bullock.

Săptămâna trecută, Jesse James, soţul acuzat de infidelitate, a negat aceste informaţii într-un comuni-cat remis revistei „People”, cerându-i, totodată, scuze soţiei sale pentru neplăce-rile provocate. „Majoritatea acuzaţiilor care mi se aduc

Grigori Perelman, în vârstă de 44 de ani, a declarat că a avut tot ce a vrut în viaţă, cu toate că trăieşte în mizerie într-un apartament din Rusia, informeaza „9 News”.

Bărbatul primise premiul pentru rezolvarea Conjecturei lui Poincare, una din cele mai grele probleme matematice concepute vreodată.

Fost cercetător al Institutului de Ma-tematică „Steklov” din Sankt Patersburg, Perelman a declarat simplu că nu este interesat de bani sau faimă. „Pentru mine a contat întotdeauna interesul pe care mi-l provoacă o anumită sarcină şi nu gradul de dificultate al acesteia, raportat la o anumi-tă sumă de bani. Ceea ce mi s-a propus este

josnic din start. Eu nu aş putea niciodată rezolva o problemă pentru o motivaţie pur financiară. A fost o plăcere pentru mine şi nu merit aceşti bani”, a declarat Grigori.

O vecină a bărbatului nu este de ace-eaşi părere cu matematicianul, menţio-nând că banii nu i-ar strica pentru a scăpa de insectele ce s-au refugiat în apartamen-tul bărbatului, în care domneşte mizeria.

„Am fost o dată în apartamentul său şi am rămas uimită. Are o masă, un scaun şi un pat cu o saltea murdară, care a fost lăsată de foştii proprietari”, a spus Vera Petrovna.

Matematicianul spune că nu doreşte să fie expus în public, precum un animal din grădina zoologică.

Claudia Schiffer, mămică a treia oară

un matematician rus a refuzat 1 milion de dolari pentru rezolvarea unei ecuaţii

„Cina cea de Taină” a devenit din ce în ce mai copioasă de-a lungul secolelor

Sandra Bullock şi Jesse James,la dubii cu divorţul

implanturi letale, marca al-Qaida

Claudia Schiffer a anunţat că va avea încă un copil, al treilea, alături de soţul său, Matthew Vaughn. Bebeluşul urmează să se nască în luna mai. Este o fetiţă, a doua a cuplului, informează Bang Media.

Un rus – numit cel mai deştept om din lume – a refuzat premiul de 1,1 milioane de euro pentru rezolvarea unei ecuaţii. Bărbatul a refuzat premiul, în ciuda faptului că trăieşte în mizerie.

Actriţa americană Sandra Bullock şi soţul ei, Jesse James, nu au contactat avocaţi specializaţi în divorţuri, aşa cum anunţase, marţi, site-ul TMZ.com, au declarat agenţii de presă ai celor doi soţi, pentru revista „People”.

Cina cea de Taină, ultima masă a lui Iisus Cristos alături de discipolii săi, potrivit Noului Testament, a devenit, în pictură, din ce în ce mai copioasă de-a lungul secolelor. Artiştii desenează farfurii şi cantităţi de alimente din ce în ce mai mari.

în presă sunt false şi nefon-date. Nu voi mai face niciun alt comentariu public despre această chestiune privată”, a declarat Jesse James, soţul actriţei Sandra Bullock.

Sandra Bullock, în vârstă de 45 de ani, şi Jesse James,

în vârstă de 40 de ani, s-au cunoscut în 2004, pe platou-rile de filmare ale emisiunii „Monster Garage”, prezen-tată de James pentru postul Discovery Channel. Sandra Bullock şi Jesse James s-au căsătorit în iulie 2005.

şi variante. Explozibilul poate fi implantat şi în fese, după cum a descoperit MI5.

Descoperirea a ieşit la iveală după ce nigerianul Umar Farouk

Supermodelul şi soţul său, re-gizorul Matthew Vaughnnd, aşteaptă cu ne-răbdare naşterea celui de-al treilea copil, în luna mai. Unica problemă este numele, la care încă nu s-au gândit, dar cu siguranţă va fi unul neobişnuit, a declarat cuplul.

Supermodelul în vârstă de 39 de ani susţine că pofteşte la bere pe timpul sarcinii, dar că, din motive de siguranţă, optează pentru variantele de bere fără alcool. „Am pofte ca orice altă femeie gravidă şi îmi doresc să beau bere. Doar bere fără alcool”, a declarat ea pen-tru postul german de televiziune RTL.

Frumoasa germană mai are un băiat, Caspar, de 7 ani şi o fiică, Clementine, de 5 ani, alături de soţul Matthew Vaughn.

Claudia s-a căsătorit cu Matthew în mai 2002 şi, de atunci, formează un cuplu de invidiat.

Abdulmutallab a fost la un pas de a arunca în aer un avion plin de pasageri. Explozibilul pe care acesta îl avea asupra sa se afla ascuns în pantaloni.

Intervievaţi, mai mulţi experţi în chirurgie cosmetică au confirmat că acest plan poate fi realizat. Ar fi nevoie de scanere extrem de sofisticate pentru ca explozibilul să fie detectat, însă acestea nu se află momentan în dotarea aeroporturilor.

Numai 140 de grame de PETN – explozibilul care face pereche cu astfel de implanturi – ar fi de ajuns pentru ca un avion să se prăbuşească, au spus experţii britanici.

friptură de porc (7%).Porţiile mai mari de ali-

mente aşezate în farfurii mai mari îi stimulează pe oameni să mănânce mai mult, au afir-mat cercetătorii americani.

În opinia lui Brian Wan-sink, acest fenomen reflectă succesul agriculturii de-a lungul ultimelor zece secole, în timpul cărora omenirea a cunoscut o creştere enormă a producţiei, a distribuţiei, a securităţii alimentare, a can-tităţii şi a posibilităţii de a-şi procura hrană. „Aşa cum arta

imită viaţa, aceste schimbări se reflectă în picturile care prezintă cea mai celebră cină din istorie. Pictorii nu au făcut decât să localizeze lucrările sale în culoarea epocii în care au activat”, a mai spus acesta.

Articolul celor doi specia-lişti a fost publicat în revista britanică „The International Journal of Obesity”. Pe lân-gă rolul ştiinţific pe care îl comportă, studiul are menirea de a atrage atenţia oamenilor asupra cantităţii de alimente pe care le consumă.