Download - Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

Transcript
Page 1: Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

Anul XVI, Nr. 5/ Mai 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: [email protected]; http://www.cdimm.org/

SăptăMâNA europeANă A IMM-urIlor

Lansată în 2009, Săptă-mâna europeană a IMM-uri-lor este coordonată de către Direcţia Generală Întreprin-deri şi Industrie a Comisiei Europene drept una dintre măsurile care implementeazăPrincipiul 1 din Actul privind Întreprinderile Mici pentru Europa, care stipulează că „UE şi statele membre trebuie să creeze un me-diu în cadrul căruia întreprinzătorii şi afacerile de familie să poată prospera şi în care antreprenoria-tul să fie răsplătit”.

Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010, care se desfăşoară între 25 mai – 1 iunie, are drept scop:

- să furnizeze informaţii despre ceea ce autori-tăţile UE, naţionale, regionale şi locale oferă drept suport pentru micro-întreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii;

- să promoveze antreprenoriatul astfel încât mai multe persoane, şi în special cele tinere, să ia în considerare în mod serios antreprenoriatul ca o opţiune de carieră;

- să recunoască contribuţia întreprinzătorilor la bunăstarea, locurile de muncă, inovaţia şi competi-tivitatea din Europa.

Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010 este o campanie pan-europeană care are loc în 37 de ţări participante, care este totuşi total descentralizată pentru ca evenimentele şi activităţile să aibă loc cât mai aproape posibil de întreprinzătorii existenţi şi de cei potenţiali.

Evenimentele vor fi organizate la nivel naţional, regional sau local de către diverse organizaţii, de în-treprinderi, de organismele abilitate să acorde spri-jin, precum şi de autorităţile naţionale, regionale şi locale din ţările participante.

Aceste evenimente ar trebui să fie o ocazie pentru IMM-urile existente de a-şi împărtăşi experienţele şi de a-şi dezvolta afacerile.

Evenimentele organizate includ, printre altele, zilele por-ţilor deschise la o serie de în-

treprinderi, o oportunitate pentru întreprinzători de a se familiariza cu unele dintre provocări şi de a cunoaşte sa-tisfacţia pe care o aduce administrarea propriei afaceri.

Aproximativ 99% din întreprinderile europene sunt IMM-uri, care au sub 250 de angajaţi. Acestea repre-zintă principalul angajator din UE şi, în acelaşi timp, sunt o sursă majoră de noi locuri de muncă - întreprin-derile mici deţin cheia redresării economiei europene.

Cu prilejul Săptămânii europene a IMM-urilor, Co-misia Europeană a pregătit broşura: Secretul suc-cesului 2010: Multiplele aspecte ale antrepre-noriatului european.

Antonio tajani - Vicepreşedinte al Comisiei europene însărcinat cu industria şi cu antre-prenoriatul, a declarat: „Cele 36 de portrete de mici întreprinzători prezentate în această publicaţie ne arată diferitele parcursuri străbătute de femei şi bărbaţi din 36 de ţări europene pentru înfiinţarea propriilor lor întreprinderi, precum şi varietatea largă a ideilor din spatele acestor afaceri. Pentru a rămâne competitivă, Europa trebuie să-şi mobilizeze întregul potenţial uman disponibil şi să stimuleze spiritul în-treprinzător în societăţile noastre. Prezenta broşură, propusă în cadrul iniţiativei „Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010”, reprezintă o ocazie ideală pen-tru aceasta. Cele 36 de portrete ne dovedesc că toţi putem reuşi cu ajutorul unor stiluri şi aptitudini foarte diferite!”

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/enterprise/policies/entrepre-neurship/sme-week/index_ro.htm

Margareta CăpÎlNeANCoordonator Centrul europe Direct Maramureş

Page 2: Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 5/2010

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

Lansate în 2008, premiile RegioStars recom-pensează cele mai bune proiecte finanţate de po-litica regională a Uniunii Europene, care vizează reducerea diferenţelor de dezvoltare în teritoriu. Toate regiunile europene sunt invitate să înscrie pro-iecte cofinanţate din Fondul european de dezvoltare, Fondul social european sau Fondul de coeziune. Anul acesta au intrat în competiţie 87 de proiecte.

Un institut suedez care oferă microfinanţare fe-meilor imigrante care doresc să îşi lanseze propria afacere şi un proiect german de telemedicină se numără printre cele şase iniţiative câştigătoare ale ediţiei din 2010 a concursului RegioStars. Trofeul de cristal le-a fost înmânat laureaţilor de către Johannes Hahn, comisar european pentru politică regională.

Între 2007 şi 2013, UE alocă 308 miliarde de euro politicii regionale, care devine astfel al doilea domeniu cu cele mai mari cheltuieli, după politica agricolă comună. Deşi cea mai mare parte din sumă (peste 80%) este destinată regiunilor care se confruntă cu cele mai mari dificultăţi, de ajutor european pot beneficia toate regiunile care îşi pro-pun să devină mai competitive şi mai atractive.

Ajutorul este alocat prin intermediul a trei in-strumente specifice. Fondul de coeziune ajută statele membre al căror PIB pe cap de locuitor se

regIuNIle, ÎN luMINA reFleCtoArelor

situează sub 90 % din media europeană (în speci-al ultimele ţările care au aderat la UE). Prin acest fond se finanţează proiecte din domeniul transpor-tului sau mediului.

Fondul social european finanţează forma-rea profesională, asistenţa pentru ocuparea forţei de muncă şi inserţia profesională. Datorită aces-tui fond s-a putut concretiza o inţiativă lituaniană privind formarea adulţilor în domeniul informaticii, recompensată cu unul dintre premiile RegioStars.

Ultimul instrument, Fondul european de dez-voltare regională (FEDER), finanţează, printre altele, infrastructura de transport, IMM-urile, cer-cetarea, educaţia şi cultura. Pe lista iniţiativelor câştigătoare se află şi un proiect belgian vizând re-conversia unui sit minier, care a primit 3,2 milioane de euro prin intermediul FEDER.

Recompensând cele mai bune proiecte regionale, concursul RegioStars îşi propune să determine şi alte regiuni să lanseze iniţiative inovatoare cu aju-torul fondurilor europene. Candidaţii pentru ediţia din 2011 se pot înscrie deja la concurs - data limită:16 iulie 2010.

Detalii despre Premiile RegioStars:http://ec.europa.eu/regional_policy/coope-ration/interregional/ecochange/regiostars_en.cfm?nmenu=4#intro

AgeNDA DIgItAlă A ueTehnologiile comunicaţiilor şi multimedia

Tehnologiile informaţiei şi telecomunicaţiilor sunt elemente-cheie ale strategiei UE privind sus-ţinerea creşterii economice, combaterea schimbă-rilor climatice şi abordarea problemei îmbătrânirii populaţiei.

Comisia Europeană a prezentat un plan de acţi-une pe cinci ani în sectorul telecomunicaţiilor, me-nit să impulsioneze potenţialul digital al Europei.

Cifrele vorbesc de la sine: - Aproximativ 30% din cetăţenii UE nu au utilizat niciodată internetul, în ciuda faptului că, în prezent, comerţul şi serviciile sunt din ce în ce mai accesibileon-line. În SUA, valoarea investiţiilor în domeniul TIC este de două ori mai mare decât în UE. - Doar 1% dintre cetăţenii europeni beneficiază de o de o conexiune internet de mare viteză prin fibră optică, în timp ce în Japonia şi în Coreea de Sud, acest procent se ridică la 12% şi respectiv 15%.

Planul de acţiune al Comisiei susţine utilizarea într-o mai mare măsură a tehnologiilor informaţiei în toate sectoarele societăţii. Sunt identificate şap-te obiective, începând cu eliminarea obstacolelor care stau în calea derulării de activităţi economice peste graniţele naţionale.

Pentru a ameliora accesul la conţinutul on-line legal, Comisia intenţionează să simplifice sistemul de gestionare a drepturilor de autor şi procedurile transfrontaliere de acordare a licenţelor. Alte mă-suri vizează facilitarea operaţiunilor de plată electro-nică şi simplificarea sistemului de facturare on-line.

De asemenea, se doreşte intoducerea mai ra-pidă şi pe scară largă a tehnologiei de internet de mare viteză. Comisia doreşte să adopte măsuri care să atragă investiţiile în reţelele de bandă largă şi de fibră optică.

Continuare în pagina 3

Page 3: Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 5/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

ŞtIrI europeNe

◊ principiul „poluatorul plăteşte”, aplicat băncilor

Comisia pro-pune instituirea unei taxe în sec-torul bancar care să acopere costul lichidării băncilor falimentare.

Planul propune ca guvernele să utilizeze veniturile obţinute în urma colectării acestor taxe impuse băn-cilor pentru a crea fonduri care să funcţioneze con-form unor reguli comune. Aceste fonduri ar putea fi folosite pentru a soluţiona falimentele bancare, în mod organizat.

Banii ar putea acoperi costurile presupuse de taxele juridice, operaţiunile temporare, cumpăra-rea şi gestionarea activelor toxice etc. Reprezen-tând o sursă imediată de lichidităţi, aceste fonduri pentru soluţionarea crizelor bancare ar contribui la controlarea crizelor şi ar preveni vânzarea în regim de urgenţă a activelor.

Câteva ţări, printre care se numără Germania şi Suedia, au introdus sau analizează posibilitatea de a introduce taxe impuse băncilor. Nu s-a ajuns însă la un consens în ceea ce priveşte cuantumul taxei sau modul de folosire a fondurilor.

Unele ţări doresc să utilizeze fondurile pentru a contracara alte crize bancare sau pentru a com-pensa pierderile cauzate de criza actuală, în timp ce alte state văd acest instrument drept o modali-tate de a-şi reduce deficitul.

Mai multe informaţii:http://ec.europa.eu/news/economy/100526_ro.htm

◊ ue adoptă noi măsuri pentru îmbunătă-ţirea condiţiilor de locuit ale comunităţii rome

Parlamentul European şi-a dat acordul pentru o propunere a Comisiei Europene care face posibilă utilizarea fondurilor regionale europene pentru îm-bunătăţirea locuinţelor pentru comunităţile margi-nalizate. Această măsură, convenită în prealabil de statele membre, va fi deosebit de bine primită de populaţia romă, estimată la aproximativ 10-12 mi-lioane de persoane în Europa, care trăiesc adesea în condiţii extreme de sărăcie şi de segregare.

Legislaţia privind fondurile structurale a fost anterior foarte restrictivă în materie de investiţii în locuinţe, eligibilitatea fiind limitată la cele două-sprezece noi state membre ale UE (excepţii recente au fost introduse pentru măsurile privind eficienţa energetică şi energia regenerabilă) şi la renovarea locuinţelor colective existente în zonele urbane. Însă, majoritatea populaţiei rome locuieşte în zone rurale segregate şi în locuinţe unifamiliale.

Măsurile nou adoptate vor extinde utilizarea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) pentru a include intervenţiile în materie de locuinţe în favoarea comunităţilor marginalizate din toate statele membre. Modificarea se adresează explicit, dar nu exclusiv, populaţiei rome şi vizează înlocui-rea locuinţelor existente, precum şi construirea de noi locuinţe atât în zonele rurale, cât şi urbane.

Finanţarea prin FEDER nu se va aplica proprie-tăţii private, ci numai proiectelor implementate de autorităţile publice.

Fondurile structurale europene cofinanţează deja o serie de proiecte adresate comunităţii rome, cum ar fi educaţia pentru preşcolari, ocuparea for-ţei de muncă, microfinanţarea şi egalitatea de şan-se (în special, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi).

Spre exemplu, prin investiţiile UE (1,11 milioa-ne de euro) se va realiza un nou proiect de re-generare urbană, într-unul din cele mai mari car-tiere de romi din Ungaria, în oraşul Nyiregyhaza.

Mulţi europeni ezită să utilizeze noile tehnologii, din motive care ţin de respectarea vieţii private. În acest sens, Comisia doreşte să introducă reguli mai stricte privind protecţia datelor personale. În viitor, operatorii de internet ar putea fi obligaţi să infor-meze utilizatorii cu privire la eventualele probleme de securitate care ar putea avea impact asupra da-telor lor personale.

De asemenea, planul Comisiei încurajează o utilizare mai creativă a soluţiilor IT pentru aborda-rea unor probleme precum schimbările climatice şi îmbătrânirea populaţiei. Telemedicina şi iluminatul eficient din punct de vedere energetic sunt date drept exemplu. De asemenea, se prevede intro-ducerea unei tehnologii care să permită accesarea on-line a fişelor medicale.

Page 4: Jurnal cdimm nr.5 Mai Europe Direct Maramures

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: [email protected]; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALIMihai PĂTRAŞCU

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: [email protected]ţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

Şcoala segregată va fi desfiinţată, urmând ca dru-murile, terenurile de joacă şi serviciile pentru îngri-jirea copiilor să fie reînnoite.

Pe lângă finanţarea disponibilă prin programele de politică regională, Parlamentul European a alo-cat 5 milioane de euro Comisiei Europene pentru un proiect pilot privind incluziunea romilor, care cuprinde trei aspecte: educaţie preşcolară, microfi-nanţare şi sensibilizare. Proiectul se implementeazăpe parcursul lui 2010 şi se adresează în principal comunităţii rome din Europa Centrală şi de Est şi se încadrează în iniţiativele Anului 2010 - Anul eu-ropean de luptă împotriva sărăciei şi excluziunii.

Informaţii suplimentare: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=518&langId=ro

◊ propunerile Ce privind accelerarea in-vestiţiilor din instrumentele structurale

Parlamentul European a adoptat recent, în pri-ma lectură, o poziţie favorabilă cu privire la pro-punerea Comisiei Europene de modificare a Re-gulamentului 1083/2006 al Consiliului, referitor la fondurile structurale şi de coeziune, în vederea ac-celerării investiţiilor cofinanţate prin instrumentele structurale.

România face parte, alături de Ungaria, Letonia, Lituania şi Estonia, dintre statele membre ale Uni-unii Europene care vor beneficia de noile prevederi. Statele menţionate s-au confruntat cu o diminuare semnificativă a Produsului Intern Brut, în urma re-cesiunii economice. Din acest motiv, ele vor fi eligi-bile pentru acordarea de plăţi în avans în anul 2010 (2% din Fondul Social European şi 4% din Fondul pentru Coeziune) şi vor primi o tranşă suplimentară de pre-finanţare în valoare totală de 776 milioane de euro.

Din aceasta sumă, României îi revin 278 milioanede euro. Acest flux de lichidităţi va facilita efectu-area plăţilor către beneficiari, permiţând astfel de-rularea mai rapidă a proiectelor care contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi generând un ritm mai accelerat de absorbţie a fondurilor europene.

O noutate pe care o aduce propunerea Comisiei Europene este aceea că stagiile de ucenicie pentru tineri, cursurile de formare profesională şi proiec-tele pentru lucrări publice, care în mod normal s-ar fi încadrat doar pentru finanţare naţională, vor fi acum eligibile pentru finanţare european.

Modificările aduse Regulamentului 1083/2006 au în vedere inclusiv flexibilizarea regulii de dez-angajare automată (obligaţia statelor membre de a restitui sumele necheltuite). În prezent, statele membre sunt obligate să returneze Comisiei Euro-pene toate fondurile pe care nu le-au utilizat timp de doi ani de la aprobarea cererii de finanţare sau de trei ani în cazul UE-12 (cele zece statele mem-bre care au aderat în 2004, România şi Bulgaria), Portugaliei şi Greciei.

Vechile proceduri prevedeau că 2010 este anul în care trebuie să fie dezangajate sumele rămasenecheltuite din alocările aferente anului 2007. Modificarea adusă regulamentului va înlătura riscul pierderii în acest an a fondurilor respective, noile reguli oferind o marjă de timp mai mare pentru proiectele care nu au fost încă aprobate sau imple-mentate în perioada specificată.

O altă modificare importantă adusă Regula-mentului, care va accelera procesul de aprobare a proiectelor majore în domeniul mediului, vizeazăcreşterea plafonului de finanţare pentru aceste proiecte, de la 25 la 50 de milioane de euro. Toto-dată, se stabileşte un prag unic de 50 de milioane de euro pentru proiectele majore. În acelaşi timp, proiectele din domeniul mediului cu o valoare cu-prinsă între 25 şi 50 de milioane de euro nu vor mai fi supuse procedurii specifice de aprobare a proiec-telor majore, procedură care necesită un timp mai îndelungat de analiză.

Noile prevederi urmează să fie adoptate la ni-velul Consiliului Afaceri Generale, la reuniunea din data de 14 iunie şi ar putea intra în vigoare în vara acestui an.

Sursa: www.dae.gov.ro