Download - investitii referat

Transcript

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MAREFACULTATEA DE STIINTE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT

EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR SAU EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE CU AJUTORUL INDICATORILOR STATICI

Evaluarea eficienţei economice a investiţiilor se face printr-un sistem de indicatori care reprezintă o mulţime de informaţii cu referire la activităţile de investiţii şi de producţie ce cuantifică eforturile, efectele şi compararea acestora.

Indicatorii folosiţi în studiile de fezabilitate pot fi calculaţi la nivel micro sau macroeconomic, statici sau dinamici, de volum sau de eficienţa economica, generali sau specifici, tehnici sau economici etc.

Indicatorii care au o folosinţă imediată, datorită uşurinţei în calcul şi puterii de a oferi informaţii semnificative asupra viitoarei afaceri sunt indicatorii statici: valoarea investiţiei, investiţia specifica, termenul de recuperare a investiţiei, randamentul economic al investiţiei, cheltuielile specifice recalculate etc.

Aceşti indicatori au dezavantajul că nu ţin cont de influenţa factorului timp asupra proceselor investiţionale şi de producţie. Astfel, în calcule, se consideră că indiferent de momentul în care se fac cheltuielile sau se obţin veniturile importanţa banilor este aceeaşi. Or, este cunoscut că importanţa banilor investiţi, care este data de profitul adus într-un interval de timp, depinde de momentul la care sunt investiţi, de nivelul eficienţei economice a activităţii unde au fost cheltuiţi, de viteza de rotaţie a cestora etc.

Acest fapt impune ca după o evaluare preliminară a eficienţei economice (prin intermediul indicatorilor statici) sa se calculeze si indicatorii dinamici, care vor completa informaţiile iniţiale si vor sta la baza fundamentării deciziei de investiţii.

Următoarele studii de caz vor reflecta modul în care pot fi folosiţi indicatorii statici, de volum sau de eficienţă economică la evaluarea proiectelor de investiţii (studii de oportunitate, prefezabilitate, fezabilitate etc.).

SC “Coca-cola” SA producatoare de bauturi racoritoare doreste sa retehnologizeze fabrica „X” pentru imbutelierea sucului la 2 litri in sistem PET.Sa se determine varianta de investitii optima, stiind ca avem in fata 2 variante, prezentate in tabelul urmator:

Nr.crt. Indicatori Unitatea de masura Varianta 1 Varianta 2 1 Investitia totala(It) RON 30.000 39.000 2 Capacitatea de

productie(qh)Mii baxuri 1.300 1.850

3 Cheltuieli anuale de productie(Ch)

RON/bax 5,3 5,2

4 Venit anual din productie(Qh)

RON 13.000 23.000

5 Durata de functionare(Df)

ani 10 10

INVESTITIA TOTALA(It): indicator de volum ce cuantifica efortul investitional pt. realizarea obiectivului. It = Id + Icol +Icon +Smc +Pi +PcIt-investitia totalaId-investitia directaIcol-investitia colaterala (apa, energie, cai de acces)Icon-investitia conexaSmc-stoc de mijloace circulantePi-pierderi de profit rezultate in urma scoaterii din circuitul economic a resurselor financiare alocate pt. finantarea investitieiPc-pierderi din profit rezultate in urma scoaterii temporare din folosinta a unor capacitati de productie, in vederea modernizarii

V1-varianta optima pt.ca are efort investitional mai mic

Cum investiţia totală este un indicator de volum ce cuantifică efortul, se va alege acea variantă pentru care efortul este minim, respectiv varianta I.

Acest indicator este un indicator de volum si nu se poate alege varianta optima numai prin prisma mărimii lui (este posibil ca varianta II, care presupune o investiţie totală mai mare, să asigure achiziţionarea unor utilaje mai performante care să conducă la diminuarea semnificativă a cheltuielilor anuale de producţie şi implicit la creşterea profitului anual, a productivităţii muncii, a veniturilor anuale, calităţii producţiei etc.). De aceea este necesar sa se calculeze şi alţi indicatori care să ia în discuţie atât eforturile cât şi efectele.INVESTITIA SPECIFICA(Si):indicator ce exprima efortul investitional facut pt. obtinerea unei unitati de capacitate;poate fi exprimat atat fizic,cat si valoric.

In acest caz vom folosi ambele situaţii în care capacitatea de producţie este exprimata atât fizic, cât şi valoric, folosind relaţiile ;Fizic:

Valoric:

Iti-investitia totalaqhi ,Qhi-capacitatea de productie exprimata fizic,respectiv valoricFizic:

RON / bax

RON / baxValoric:

RON investitie pt.1 RON venit

RON investitia pt.1 RON venitV2-varianta optima

Trebuie menţionat că în calculele de eficienţa" economică a investiţiilor, în documentaţiile de investiţii, Qhi, semnifica atât capacitatea de producţie exprimată în lei cât şi valoarea producţiei sau venitul anual ce se va obţine din producţia de bază, la varianta i.TERMENUL DE RECUPERARE(Ti):reprezinta perioada de timp in care se recupereaza investitia din profitul anual.

Iti-investitia totalaPhi-profitul annual

ani

aniV2-varianta optima

COEFICIENTUL DE EFICIENTA ECONOMICA(ei):este inversul termenului de recuperare si exprima profitul obtinut la 1 RON investit.

profit obtinut la 1 RON investit

profit obtinut la 1 RON investitV2-varianta optima

CHELTUIELI RECALCULATE(Ki):indicator ce exprima efortul total cu investitia si productia,facut pt.realizarea investitiei si functionarea noului obiectiv.

Iti-investitia totalaD-durata de functionare a viitorului obiectivChi-cheltuieli

Daca Chi-constante,relatia devine:

V1-varianta optimaSe observa ca indicatorul cheltuielile specifice recalculate, calculat în funcţie de capacitate de producţie exprimată valoric,

este mai favorabil în varianta I. Ca urmare, pe ansamblul acestui indicator, putem considera varianta optimă, varianta I, deoarece surprinde, aşa cum am spus, şi influenţa structurii producţiei.

CHELTUIELI SPECIFICE RECALCULATE(Hi):exprima efortul total facut pt.obtinerea unei unitati de capacitate;se exprima atat fizic,cat si valoric.Fizic:

Valoric:

In situatia in care qhi,Qhi sunt constante,relatia devine:Fizic:

Valoric:

Fizic:

RON / bax

RON / baxValoric:

efort total / 1 RON productie

efort total / 1 RON productieV2-varianta optimaRANDAMENTUL ECONOMIC(Ri):exprima profitul final ce se obtine la 1 RON investit.

In situatia in care Phi-constant,relatia devine:

profit obtinut la 1 RON investit

profit obtinut la 1 RON investitV2-varianta optima

In funcţie de randamentul economic, varianta II este mai eficienta deoarece asigură un profit final mai mare la fiecare leu investit.

In concluzie, pe baza analizei tuturor indicatorilor, se poate aprecia că varianta optimă este varianta II.

EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE CU AJUTORUL INDICATORILOR STATICI

SC “XXL” SRL are la dispozitie 2 variante de investitii pentru construirea unei linii tehnologice de producere a celulozei si hartiei,in conformitate cu urmatorul tabel:

Nr.crt. Indicatori Unitatea de masura Varianta 1 Varianta 21 Investitia totala(It) RON 25000 28000

2Capacitatea de productie(qhi)

Mii baxuri 195 198

3 Cheltuieli anuale(Ch) RON / bax 33 394 Venituri anuale(Qh) RON 30000 35000

5Durata de

functionare(Df)ani 6 6

Pe durata de realizarea a obiectivului,3 ani, investitia se esaloneaza astfel:

Varianta 1 Varianta 2Anul 1 20% 25%Anul 2 30% 25%Anul3 50% 50%

Dupa cel de-al 2-lea an,in anul 3,se vor da in folosinta capacitatile de productie caracterizate de urmatorii indicatori:

Nr.crt. Indicatori Unitatea de masura Varianta 1 Varianta 2

1 Cheltuieli anuale de productie

RON 14500 15500

2 Valoarea productiei RON 18000 17000

In anul 3,la cele 2 variante,capacitatea de productie va fi 185,respective 200 mii baxuri.

Nr.crt. Indicatori Unit.de masura

d 1 d 2 d 3 D1 D2 D3 D4 D5 D6

1 It RON 5000 7500 12500 - - - - - -2 Capacitatea

de product. qh

Mii baxuri

- - 185 195 195 195 195 195 195

3 VeniturirQh(V)

RON - - 18000 30000 30000 30000 30000 30000 30000

4 Ch RON - - 14500 6435 6435 6435 6435 6435 64355 Ph RON - - 3500 23565 23565 23565 23565 23565 23565

Nr.crt. Indicatori Unit.de masura

d 1 d 2 d 3 D1 D2 D3 D4 D5 D6

1 It RON 7000 7000 14000 - - - - - -2 qh baxuri - - 200 198 198 198 198 198 1983 Qh(V) RON - - 17000 35000 35000 35000 35000 35000 350004 Ch RON - - 15500 7722 7722 7722 7722 7722 77225 Ph RON - - 1500 27278 27278 27278 27278 27278 27278

Investitia specifica(Si):

Fizic:

Valoric:Si reprezintă investiţia specifică calculată în funcţie de capacitatea fizică;

- investiţia specifică stabilită în funcţie de capacitatea valorică;

Pp i - profitul parţial (din perioada de realizare) în varianta i;qhi, Q hi - capacitatea medie exprimată fizic (qhi) sau valoric (Qhi);Investiţia specifică în funcţie de capacitatea exprimată fizic, va fi :Fizic:

RON / bax

RON / baxValoric:

RON investit pt. 1 RON profit

RON investit pt. 1 RON profitV1-varianta optima

Timpul de recuperare:

ani

aniV1-varianta optima

Coeficientul de eficienta economica(e):

profit annual obtinut la 1 RON investit

profit annual obtinut la 1 RON investitV1-varianta optima

Cheltuieli recalculate(K):

Ron

RonV2-varianta optima

Cheltuieli specifice recalculate(h):Fizic:

Valoric:

Fizic:

RON / bax

RON / baxValoric:

efort total / 1 RON investitie

efort total / 1 RON investitieV2-varianta optima

Randamentul economic(Re):

RON profit final obtinut la 1 RON investit

RON profit final obtinut la 1 RON investitV1-varianta optima

Pentru a vedea care din cele două variante este optima, vom analiza indicatorii statici prezentaţi în tabelul de mai sus.Observam ca în cazul investiţiei specifice în funcţie de capacitatea de producţie exprimata fizic valoarea mai mare o are

investiţia din varianta I. Având în vedere ca investiţia specifica trebuie să fie minima, rezultă că varianta optima este varianta I.

Deoarece structura producţiei diferă în cadrul celor două variante (QhI QhiI) a fost calculată şi investiţia specifica în funcţie de venitul

rezultat din activitatea de bază (capacitatea de producţie exprimată valoric). Conform acestui indicator, varianta optima este tot varianta II, corespunzătoare unui efort investiţional minim la l leu

capacitate de producţie, în consecinţă, pe ansamblul acestui indicator, varianta optima este varianta II.În raport de termenul de recuperare este optima varianta II deoarece asigura recuperarea investiţiei într-un timp mai mic, la

fel ca si coeficientul de eficienţă economică, unde s-a obţinut un profit anual mai mare la l leu investit.In funcţie de indicatorul cheltuieli recalculate, varianta optimă este varianta I, corespunzătoare unui efort total minim.

Totuşi acest indicator, fiind un indicator de volum, nu poate indica varianta optimă. In consecinţa s-a calculat indicatorul cheltuieli specifice recalculate.

Conform indicatorului cheltuieli specifice recalculate, în funcţie de capacitatea de producţie exprimata fizic, varianta optimă este varianta I, corespunzătoare unui efort total minim la l unitate de capacitate fizică (bax). Deoarece structura producţiei diferă în cadrul celor două variante (Qh i * Qh n), elewv trebuie calculate cheltuielile specifice recalculate în funcţie de l capacitatea exprimată valoric. Conform acestui indicator, varianta l optimă este varianta II, corespunzătoare unui efort total minim l la 1 leu capacitate de producţie. Ca urmare, pe ansamblul acestui indicator, varianta optimă este varianta II.

Randamentul economic al investiţiei este cel mai important l indicator şi exprima profitul final (obţinut după recuperarea l investiţiei) ce revine la l leu investit. Conform acestui indicator, j varianta optimă este varianta II corespunzătoare unui profit final l mai mare la l leu investit.

în concluzie, analizând toate datele de mai sus, rezulta că j varianta optimă este varianta I.

PROBLEMA NR.3

SC “XXL” SRL producatoare de corpuri de iluminat are la dispozitie 3 variante de investitia privind infiintarea unei fabrici in Romania.Sa se aleaga varianta optima folosind indicatorii Ki si hi,in toate formele de exprimare.

Nr.crt. Indicatori Unitatea de masura Varianta 1 Varianta 2 Varianta 31 It RON 65000 50000 650002 qh Buc 1000 950 16003 Ch RON / buc 130 150 1404 Qh RON 32000 30500 310005 Df ani 6 6 6

Daca Ch constante,relatia devine:

Fizic:

Valoric:

Fizic:

RON / buc

RON / bucValoric:

efort total pt.1 RON productie

efort total pt.1 RON productieV1-varianta optimaSe constata că varianta optimă este varianta I, căreia îi corespunde cel mai mic efort total la l leu producţie.

în concluzie, după calculul cheltuielilor recalculate (sub toate formele de exprimare), varianta optimă este varianta I, conform indicatorului cheltuieli specifice recalculate raportat la valoarea producţiei. Această forma de exprimare a cheltuielilor specifice recalculate este cea mai cuprinzătoare, deoarece cuantifică efortul total, efectele totale şi ţine cont si de structura producţiei.

PROBLEMA NR.4

In vederea imbunatatirii activitatii la SC “Canal 7” SRL,societatea furnizoare de TV prin cablu isi propune sa reduca cheltuielile anuale de productie pt.care s-au propus 3 variante de investitii:

Nr.crt. Indicatori Unit.de masura Existent Varianta 1 Varianta 2 Varianta 31 It RON - 14000 14300 140002 Ch RON 8000 7500 6800 70503 Df ani - 6 6 6

Sa se aleaga varianta optima utilizand:T,K,H si R.

Ch0-cheltuieli in faza initialaChi-cheltuieli in varianta i

ani

aniV2-varianta optima

RON profit suplimentar la 1 RON investitie

RON profit suplimentar la 1RON investitia

RON profit suplimentar la 1 RON investitiaV2-varianta optima

V2-varianta optima

Ph-sporul de profit obtinut pe seama reducerii cheltuielilor

profit final suplimentar la 1 RON investit

profit final suplimentar la 1 RON investit

profit final suplimentar la 1 RON investitV2-varianta optima

EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE ALOCATE CRESTERII COMPETITIVITATII PRODUCTIEI DESTINATE EXPORTULUI

Diversificarea formelor de comerţ şi a contractelor externe I constituie preocuparea principala a echipei manageriale din orice l unitate comercială.

Impactul dintre investiţii şi activitatea de comerţ exterior l se manifesta prin:• asigurarea unui volum sporit de produse pentru piaţa l externă prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de l

producţie sau modernizarea, dezvoltarea şi retehnologizarea celor existente;• achiziţionarea din import a unor utilaje şi instalaţii pentru i dotarea unităţilor existente sau a celor nou constituite;• achiziţionarea din import a unor materii prime sil materiale care nu se executa în ţară sau care sunt mai l bune şi

la preţuri mai reduse decât cele autohtone;• realizarea în ţara a unui volum sporit de produse care sol duca la diminuarea importului;• constituirea de societăţi mixte, în ţară şi în străinătate; l• realizarea în ţara a unor societăţi comerciale în întregime! pe bază de capital străin;• executarea unor lucrări de construcţii-montaj pestei hotare sau în ţară dar pentru investitori străini.Indiferent de forma de manifestare a activităţii de investiţii în comerţul exterior, la elaborarea documentaţiilor de investiţii

trebuie sa se urmărească asigurarea creşterii eficienţei economice a schimburilor economice internaţionale practicate de societatea comercială, în întreaga activitate de comerţ exterior, dar în mod deosebit la obiectivele cu producţie pentru export; trebuie sa se aibă în vedere: ridicarea calităţii produselor exportate (fiabilitate, durabilitate) concomitent cu îmbunătăţirea formei de prezentare şi a design-ului; reducerea costurilor de producţie şi adaptarea produselor româneşti la standardele internaţionale; informarea producătorilor asupra pieţei mondiale, a orientărilor tehnicii în domeniul respectiv; efectuarea de studii de marketing, pe feluri de produse şi pe pieţe de desfacere, îmbunătăţirea activităţii de publicitate; creşterea adaptabilităţii societăţilor comerciale româneşti la diversele schimbări tehnologice, cerinţe subiective şi tradiţionale; preferinţe geografice; încheierea de convenţii de vânzare cu termene variabile în funcţie de tendinţele pieţei mondiale, cu mai mulţi parteneri din ţară sau străinătate etc.

Activitatea de comerţ exterior este o activitate complexă în care intervin aspecte diverse, fapt ce impune o analiză atenta, bine documentată, pentru orice decizie ce se ia în acest domeniu. C)e aceea, pentru evaluarea eficienţei economice se impune folosirea unui sistem de indicatori de eficienţă economică a investiţiilor.

SC “ANNA” SRL,unitate specializata in fabricarea tesaturilor si confectiilor desfasoara o activitate de import-export caracterizata de urmatorii indicatori economici:

Nr.crt. Indicatori Simbol indicatori Unit.de masura Marimea indicatorului

1 Productia fizica destinata exportului qetqec mii tesat.

mii buc conf.

40003200

2 Val.prod.destin.exportuluiPt.confectiiPt.tesaturi

QeQe’

miiRONmii EUROmii RON

mii EUROmii RON

mii EURO

980000150000915000950006500055000

3 Importul anual pt.productie MM’

mii RONmii EURO

40000061000

4 Import pt.productia exportata MeMe’

mii RONmii EURO

10250058500

5 Chelt.materiale pt.productia exportata CMeCMe’

mii RONmii EURO

30800070000

6 Chelt.nemateriale pt.productia exportata

CNeCNe’

mii RONmii EURO

38500065500

7 Chelt.totale pt.productia exportata CeCe’

mii RONmii EURO

693000135500

8 Volumul investitiilor Iti mii RON 600000

9 Importul total pt.investitii Iti’ mii EURO 19500

10 Productia fizica realizata qtqc mii tesat.

mii b.conf.

55004900

11 Durata functionarii obiectivului Df ani 6

Consiliul de Administratie doreste o analiza pt. a evalua activitatea de comert exterior.

PRODUCTIA ANUALA DESTINATA EXPORTULUI(Qe):poate fi exprimata atat fizic,cat si valoric,in RON si in valuta.Fizic:

Valoric:

pi-pretul in RONPi-pretul in valutaqi-cantitatea anuala de produse din sortimentul i

Avand in vedere caracterul eterogen(confectii+tesaturi),productia in unitatile fizice poate fi exprimata astfel:4000 mii tesaturi si 3200 mii buc.confectii.Acestei productii fizice ii corespunde o productie valorica de 65000 mii RON tesaturi si 915000 mii RON confectii,respective 55000 EURO la tesaturi si 95000 EURO la confectii.

IMPORTUL ANUAL PT.PRODUCTIE(M):exprima intregul effort ce trebuie facut pt.desfasurarea procesului de productie si se masoara fizic si valoric.Exprima cantitatea de materii prime si materiale ce se importa pt.desfasurarea procesului de productie.Fizic:

Valoric:

-pretul de achizitie a sortimentului i,in RON

-pretul de achizitie a sortimentului i,in valuta

-cantitatea de materiale,produse importate din sortimentul iIn acest caz,importul pt.productie este 400000 mii RON,respective 61000 mii EURO.Din aceasta suma 102500 mii RON sunt folositi pt.productia ce face obiectul exportului,adica 58500 mii EURO.Astfel ca,in urma realizarii calculelor,este necesar un import de 90000 RON,respective 43000 mii EURO pt. tesaturi,iar pt.confectii 310000 RON,respective 18000 mii EURO.

Pt.productia destinata exportului de tesaturi se importa materii prime in valoare de 67000 RON,respectiv 48500 mii EURO,iar pt.confectii diferenta de 35500 RON,respectiv 10000 mii EURO.

Nr.crt. Specificatie Unit.de masura Marimea indicatorului1 Importul total pt.productie

Pt.confectii

Pt.tesaturi

mii RONmii EUROmii RON

mii EUROmii RON

mii EURO

40000061000310000180009000043000

2 Import total annual pt.prod.destinata exportului

Pt.confectii

Pt.tesaturi

mii RONmii EURO

mii RONmii EUROmii RON

mii EURO

10250058500

35500100006700048500

3 Import annual total pt.prod.livrata la intern

Pt.confectii

Pt.tesaturi

mii RONmii EURO

mii RONmii EUROmii RON

mii EURO

21500052000

700002050014500031500

IMPORTUL SPECIFIC PT.PRODUCTIE(b):exprima importul ce revine pe unitatea de capacitate de productie,putand fi calculate atat in RON,cat si in valuta.In RON:

In valuta:

N,N’-importul in RON,respective in valutaq-unitatea de capacitate de productiePt. a-l defalca pe tesaturi si confectii facem urmatorul tabel:

Nr.crt. Import specific pt.productie

Valoarea importului

Productia realizata Marimea importului in RON

Marimea importului in

EUROmii RON

mii EUROmii buc conf

mii tesat

RON / buc

RON /

EURO / buc

EURO / 1 Pt.intreaga

productiePt.confectii

Pt.tesaturi

310000180009000043000

4900490055005500

63260

16360

-3.67

-7.81

2 Pt.prod.ce face obiectul importului

Confectii

Tesaturi35500100006700048500

3200320040004000

11093

16750

-3.12

-12.12

3 Prod.livrata la intern

Confectii

Tesaturi

700002050014500031500

1700170015001500

41176

96667

-12.05

-21

APORTUL VALUTAR ANUAL(Av’):exprima incasarile pe care le face unitatea economica intr-un an de zile.

Qe-val.productiei destinata exportului(valuta)Me’-val.importului pt.productia ce face obiectul exportului

Nr.crt. Semnificatii Val.prod.dest.exportului(Qe’) Import pt.prod.exportata(Me’)

Aportul valutar(Av’)

1 Confectii 915000 10000 9050002 Tesaturi 65000 48500 165003 Total productie

exportata980000 58500 921500

APORTUL VALUTAR SPECIFIC(A’v): Aportul valutar specific arata câte unităţi valutare se obţin bucată, un metru cub etc.).

Nr.crt. Specificatie Aportul valutar Prod.destin.exportului Aportul valutar specific1 Sortimentul:

ConfectiiTesaturi

9050016500

32004000

282.81 EURO4.125 EURO

APORTUL VALUTAR NET:exprima valoarea nou creata prin activitatea de comert extern si reprezinta partea din pretul extern ce se realizeaza la exportul unui produs peste valoarea in valuta a materiei prime din tara si din importurile utilizate.

Qe’-val.productiei exportate in valutaCMe’-chelt.materiale in valuta

EURO

PROFITUL IN VALUTA(PV’):Pv’=Q’n-(C’Me+C’Ne)Q’n-val.productiei exportete in valutaC’Me-chel.mat.in valutaC’Ne-chelt.nemat.in valutaPv’=150000-(70000+65500)=14500 EURO

CURSUL DE REVENIRE BRUT(Crb): Acest indicator exprimă raportul în care se afla valoarea producţiei la intern faţă de piaţa internaţională, respectiv arată câţi lei-producţie se exportă pentru a obţine o unitate valutară Mărimea acestui indicator trebuie sa fie cât mai mică. In cazul în care cursul de revenire brut se situează sub cursul oficial al valutei respective, în care se face calculul indicatorului, situaţia poate fi considerată ca buna. Daca nivelul indicatorului este peste cursul de revenire stabilit la nivelul economiei naţionale, avem de a face cu o activitate cu eficienţa scăzuta, sub nivelul mediu pe economia naţională. Formula de calcul pentru acest indicator este:

RON pt.1 EURO

Nr.crt. Specificatie Prod.exportata in mii RON

Prod.exportata in mii EURO

Crb

1 Confectii 915000 95000 9.632 Tesaturi 65000 55000 1.183 Total prod.exportata 980000 150000 6.53

Indicatorul astfel calculat exprimă şi raportul în care s găseşte productivitatea muncii interne faţa de productivitatea muncii pe plan internaţional, la produsele sau activităţile pentr care s-a calculat cursul de revenire brut. Cu cât nivelu productivităţii muncii pe plan intern este mai mare decât ce existent pe piaţa internaţională, cu atât cursul de revenire net v fi mai mic. Şi acest indicator poate fi calculat pentru întreaga producţie exportata sau pe sortimente de produse care fa obiectul activităţii de export. In activitatea curenta, aces indicator este cunoscut sub denumirea de curs valutar si se referă la ansamblul economiei naţionale. Indicatorul cursul de revenire brut poate fi calculat şi pentru produsele care se importă, Este normal ca în acest caz el sa fie cu atât mai favorabil, cu cât este mai mare.Calculul indicatorului s-a făcut atât pe total, cât şi pe două sortimente luate în calcul.CURSUL DE REVENIRE NET(Crn):este puternic influentat de marimea pretului intern al produselor,iar pt. o mai buna apreciere a eficientei economice se va calcula cursul de revenire care exprima nivelul chelt.corelate cu cele ale materiei prime ce se fac pt. obtinerea unei unitati de aport valutar.

PRODUCTIA EXPORTATA CE REVINE LA 100 RON INVESTITIE:se exprima atat in RON,cat si in valuta.

In RON:

In valuta:

1 EURO =163.33 : 25 =6.53 RON

IMPORTUL PT.INVESTITII:pt.realizarea obiectivelor de investitia se recurge,uneori,la importul de utilaje sau unelte /instalatii care,pe plan intern sunt deficitare sau exista greu.

Ui-nr.de utilaje/instalatii de acelasi felPi-pretul de achizitie unitaryExprimarea acestui indicator se face in valuta si in situatia de fata are valoarea de 19500 EURO.

IMPORTUL SPECIFIC PT.INVESTITII:Pt.1 an de investitii:

Pt.intreaga durata de functionare:

Ii’-importul total pt.investitiiq-productia fizica destinata exportuluiD-durata de functionareIn situatia de fata acest indicator nu poate fi calculat deoarece nu putem calcula productia totala pt.ca avem 2 sortimente prod.de confectii si de tesaturi,care nu pot fi insumate.

PONDEREA IMPORTULUI PT.INVESTITII IN TOTALUL INVESTITIILOR:

Folosim un curs de schimb 1 EURO =3.3 RON si Ii exprimat in RON.

pondere nesemnificativa

IMPORTUL GLOBAL:

IMPORTUL GLOBAL SPECIFIC:

In situatia de fata ,acest indicator nu poate fi calculat deoarece nu pot fi insumate capacitatile de productie(confectii+tesaturi).

APORTUL VALUTAR ANNUAL: acest indicator stabileste masura in care investitia contribuie la realizarea aportului valutar.Pt.1 an:

Pt.intreaga durata de functionare:

EFICIENTA ECONOMICA A INVESTITIILOR-INFLUENTA FACTORULUI TIMPProcesele economice, deci şi cele investiţionale, se desfăşoară în timp. Cheltuielile se fac într-o perioadă de timp, pe f

durata de realizare a investiţiei şi de funcţionare a viitorului(obiectiv, iar rezultatele se obţin în altă perioada de timp, în perioada de serviciu a viitorului mijloc fix. Cum aceeaşi sumă

de wni cheltuită (sau obţinută) în perioade diferite de timp are o alta valoare economică, se impune asigurarea comparabilităţii acestora la un anumit moment de pe axa timpului, în general, acest moment este momentul prezent, al începerii cheltuirii fondurilor investiţionale.

Metoda folosita pentru asigurarea echivalării la un anumit moment a sumelor ce se derulează în perioade diferite de timp este tehnica actualizării. Aceasta tehnică are o largă utilizare în fundamentarea deciziilor economico - financiare, cum ar fi : calculul indicatorilor dinamici, stabilirea momentului optim de înlocuire a utilajelor, stabilirea sumelor lunare ce trebuie plătite în cazul restituirii unor credite, stabilirea coeficientului intern de eficienţa economică în cazul unor afaceri etc.

Prin tehnica actualizării se cuantifică o serie de aspecte referitoare la rata inflaţiei, rata de risc a proiectului, rata dobânzii, nivelul mediu al eficienţei economice în domeniul în care se face afacerea, dar şi alte aspecte referitoare la factori tehnici, sociali, culturali, cutumiari etc. La toate acestea se adaugă influenţele mediului tehnic si tehnologic, caracterizat printr-o perimare fizică si morală a capacităţilor de producţie.Studiile de caz prezentate demonstrează ca timpul economic este o resursă de care oamenii de afaceri au nevoie pentru a desfăşura activităţi orientate spre obţinerea de profit. Resursă importantă, factorul timp, deşi infinit, nu poate fi înlocuit cu celelalte resurse, care de obicei sunt finite si se pot combina între ele. în domeniul afacerilor timpul irosit este pierdut pentru totdeauna si nu mai poate fi recuperat sau substituit.

SC “XXL” SRL are in proiect realizarea unei investitia,respective o linie tehnologica de imbuteliere a berii XXL la doza de 0.5 l.Consiliul de Administratie are la dispozitie 2 variante de investitii care sunt caracterizate de urmatorul tabel:

Nr.crt. Indicatori Unit.de masura Varianta 1 Varianta 2

1Capacitatea de productie

mii doze 14000 18300

2 Venituri anuale mii RON 855000 985000

3Chelt.anuale de productie

mii RON 415000 465000

4Durata eficienta de functionare

ani 6 6

5 Durata de proiectare ani 2 2

Valoarea invest.din care:In anul 1In anul 2

mii RON

mii RONmii RON

180000

9000090000

195000

95000100000

Consiliul de Administratie admite o rata de actualizare de 15%.

MARIMEA IMOBILIZARILOR:depinde de volumul chelt.,durata de realizarea a obiectivului si modul de esalonare a acestor cheltuieli.

Ih-invest.din anul h de realizareah-durata(in ani)k-coef.de corectie,care in cazul de fata ia val.0.5

RON

RONSe observa ca cel mai mare volum de investitia este in varianta 2.

EFECTUL ECONOMIC AL IMOBILIZARILOR:exprima efectul nerealizat ca urmare a imobilizarii fondurilor respective in cadrul procesului investitional.

e-eficienta economica medie pe ramura(=15%)

RON

EFECTUL ECONOMIC SPECIFIC IMOBILIZARILOR:exprima efectul economic al imobilizarilor ce revine la 1 RON investit.

RON la 1 RON investit

RON la 1 RON investitProcesul de actualizare are 3 momente:m-momentul inceperii lucrarilor de investitiin-momentul punerii in functiune a obiectivuluip-momentul scoaterii din functiune a obiectivului

m-momentul inceperii lucrarilor de investitii

INVESTITIA ACTUALIZATA:

Ih-investitia totala

factor de actualizare

PROFITUL ACTUALIZAT:

Daca Ph constant,relatia devine:

Profit(V1) =855000-415000 =440000Profit(V2) =985000-465000 =520000

RON

RANDAMENTUL ECONOMIC AL INVESTITIEI ACTUALIZAT:este dat de raportul dintre profitul actualizat si It actualizata,minus 1.

TERMENUL DE RECUPERARE A INVESTITIEI ACTUALIZAT:pt.calcularea acestui indicator se pleaca de la situatia in care

de Ta;explicitand profitul,relatia devine:

ani

n-momentul punerii in functiune a obiectivului

INVESTITIA ACTUALIZATA:

PROFITUL ACTUALIZAT:

Daca Ph constant,relatia devine:

RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT:

TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT:este acelasi ca in momentul m.Ta1 =0.16 aniTa2 =0.14 ani

p-momentul scoaterii din functiune a obiectivului

INVESTITIA ACTUALIZATA:

PROFITUL ACTUALIZAT:

Daca Ph constant,relatia devine:

RANDAMENTUL ECONOMIC ACTUALIZAT:

TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT:este acelasi ca in momentul n.Ta1 =0.16 aniTa2 =0.14 ani V1-varianta optima

EFICIENTA PROIECTULUI DE INVESTITII CU AJUTORUL METODEI “BIRD”

Activitatea de investiţii necesita resurse financiare, l căror formare este stimulata de mecanismele economiei de piaţă si de pârghiile financiare si fiscale utilizate de stat. In economia de piaţă este caracteristică autonomia gestiunii resurselor de investiţii. Acoperirea nevoilor de finanţare a investiţiilor se faci în principal, din surse interne (autohtone).

Pentru nevoile de retehnologizare, de schimbări structurai se apelează şi la surse externe pentru investiţii (importul dl capital). Creditele externe sunt de mai multe categorii şi anume:

- credite guvernamentale sau cu garanţie guvernamentali în spatele cărora este statul;- credite bancare, unde riscul este exclusiv al băncilor;- c. credite acordate de instituţii internaţionale: Fond Monetar Internaţional, Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi dezvoltare etc.In cadrul acestor credite întreprinzătorii porticul apelează cu prioritate la ultima categorie, fapt pentru care în

continuare se prezintă metodologia de evaluare a proiectelor de investiţii specifica B.I.R.D., care de altfel se constituie si ca metodologie de evaluare a proiectelor de investiţii din ţara noastră.

Metodologia B.I.R.D. prezintă o serie de particularităţi, din care mai importante sunt:a. Toate proiectele au la bază tehnica actualizării, compararea eforturilor si a efectelor făcându-se la momentul începerii realizării investiţiei.b. Fiecare proiect este însoţit de o analiză economică, făcuta prin prisma economiei naţionale, si o analiză financiară, efectuată din punctul de vedere al investitorului. Cele două analize diferă prin structura cheltuielilor, la nivel microeconomic nu sunt incluse în costuri taxe, dobânzi, impozite etc., deoarece, acestea, pentru economia naţională, nu sunt cheltuieli ci venituri. c. Pentru fiecare proiect se calculează pragul de rentabilitate, care exprimă nivelul minim de folosire a capacităţilor de producţie, nivel sub care nu poate scădea producţia deoarece întreprinderea ar lucra cu pierderi. d. In costurile de producţie nu se includ amortizările, deoarece contravaloarea mijloacelor fixe a fost luată în calcul prin intermediul investiţiilor. Eforturile sunt însumate pentru investiţii si pentru producţie.

e. Proiectele investiţionale sunt însoţite de un studiu de senzitivitate, prin care se testează sensibilitatea proiectului la o serie de modificări care pot apărea în derularea proceselor investiţionale sau de producţie, aşa cum ar fi cazul creşterii preţurilor la materiile prime, reducerii cererii la produsele finite, scăderea preţului unitar de vânzare etc. Analiza de senzitivitate ce implică probleme referitoare la risc şi specifice problemelor investiţionale.

SC ”XXL” SRL, BAIA MARE,producatoare de cuptoare electrice,achizitioneaza un depozit in valoare de 90000 EURO.Suma este din fondurile proprii ale sc si este esalonata pe 2 ani,astfel:45500 EURO in primul an si 44500 EURO in anul 2.Chelt.de functionare a depozitului sunt de 24000 EURO /an,iar durata de functionare este de 10 ani.Veniturile obtinute sunt in suma de 52000 EURO /an.In anul al 10-lea de functionare,depozitul este vandut la o valoare reziduala de 25000 EURO.Sa se analizeza eficienta economica a proiectului de investitia prin intermediul metodologiei BIRD,stiind ca valoarea impozitelor si taxelor anuale este de 10000 EURO, iar in ultimul an de 15000 EURO.Firma respective este scutita de la plata impozitului in primii 2 ani,rata de actualizare este de 15%,iar rata dobanzii este de 16%.cheltuielile de functionare vor demara numai incepand cu data achitarii ultimei transe corespunzatoare primului an de functionare.

ANALIZA ECONOMICA

Nr.crt. IndicAtori

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

1 Inv 45500 44500 - - - - - - - -2 Ch 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 240003 Venit

anuale0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000

4 Ch tot 69500 68500 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 240005 CF -69500 -16500 28000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 280006 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.24727 Ch tot

act60437.2 51792.8 15780 13723.2 11932.8 10375.2 9021.6 7845.6 6823.2 5932.8 193664.4

8 Venit tot act

0 39317.2 34190 29733.6 25854.4 22479.6 19546.8 16998.8 14783.6 12854.4 215758.4

9 CF act -60437.2 -12475.6 18410 16010.4 13921.6 12104.4 10525.2 9153.2 7960.4 6921.6 22093.910 a=25% 0.8 0.64 0.512 0.409 0.3276 0.2621 0.2097 0.1677 0.1342 0.107311 CF act -55600 -10560 14336 11452 9172.8 7338.8 5871.6 4695.6 3757.6 3004.4 -6531.2

Raportul

Avand in vedere ca RIRE =0.19 si rata dobanzii =16%,investitia merita facuta.Proiectul e fezabil la a =15% si VNA =22093.95.

ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara evidentiaza eficienta economica din punctul de vedere al investitorului.Diferenta ce o particularizeaza de analiza economica este modul de stabilire a structurii veniturilor si cheltuielilor,unde se iau in consideratie atat valorile reziduale ale echipamentelor/utilajelor ce au facut obiectul investitiei,cat si taxele si impozitele pe care societatea le are cu DGFP.

Nr.crt. IndicAtori

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

1 Invest 45500 44500 - - - - - - - -2 Ch.de

expl.24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 24000

3 Impozsi taxe

- - 10000 - - - - - - 15500

4 Ch tot 69500 68500 34000 24000 24000 24000 24000 24000 24000 395005 Venit

dinexpl.

0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000

6 Venit rezid.

- - - - - - - - - 25000

7 Venit tot 0 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 52000 770008 CF1 -69500 -16500 18000 28000 28000 28000 28000 28000 28000 37500 1375009 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.247210 Ch tot

act60437.2 51792.8 22355 13723.2 11932.8 10375.2 9021.6 7845.6 6823.2 9764.4 204071

11 Ven tot act

0 39317.2 34190 29733.6 25854.4 22479.6 19546.8 16998.8 14783.6 19034.4 221938.4

12 CF act -60437.2 -12475.6 11835 16010.4 13921.6 12104.4 10525.2 9153.2 7960.4 9270 17867.3513 a=20% 0.8333 0.6944 0.5787 0.4823 0.4019 0.3349 0.2791 0.2326 0.1938 0.161514 CF act -57914.3 -11457.6 10416.6 13504.4 11253.2 9377.2 7814.4 6512.8 5426.4 6056.2 -4410.7

Raportul

Proiectul, din punct de vedere al investitorului,are o eficienta mai redusa pt.ca rata dobanzii este de 16%,iar RIRF este 0.1604.

ANALIZA ECONMICA SI FINANCIARA

SC “XYZ” SRL are ca obiect de activitateproducerea de piese auto.Urmeaza sa realizeze o investitia in valoare de 99500 EURO,esalonata pe 2 ani,astfel:58500 EURO in primul an si 41000 EURO in anul 2.Lucrarile de modernizare sunt estimate a fi finalizate in 2 ani.60% din suma de bani reprezinta fonduri proprii si 40% credite BCR cu o dobanda de 22%.Perioada de rambursare a creditului este de 6 ani.SC estimeaza un volum de vanzari de 11300 buc/an,cu pretul mediu de 34 EURO/buc.Cheltuielile anuale pt.intretinerea investitiei sunt de 18300 EURO/an,iar cheltuielile variabile de 24 EURO/buc.Durata de functionare a obiectivului este de 8 ani,iar rata de actualizare este de 15%.In primii 2 ani,datorita unor sincope in vanzari,acestea se vor reduce cu 65%.a)Sa se evalueze proiectul de investitia cu metodologia BIRD,stiind ca societatea plateste un impozit de 17081 EURO in fiecare an si ca a avut o perioada de gratie de 4 ani.b)Analizati capacitatea de rambursare a creditului.

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3Valoarea investitiei 58500 EURO 41000 EURO 95500 EURO

1 Cash flow – flux de numerar

Fonduri proprii 35100 EURO 24600 EURO 59700 EUROCredite BCR 23400 EURO 16400 EURO 39800 EURO

Venituri anuale=34 EURO/buc*11300 buc=384200 EUROVenituri anuale pt.primii 2 ani=384200*35%=134470 EUROCheltuieli=18300 EURO+(24*11300)=289500 EURO

ANALIZA ECONOMICANr.crt. Indic

atori1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total

1 InvestTotala

58500 41000 - - - - - - - -

2 V tot 0 0 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 3842003 Ch de

prod.0 0 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500

4 Ch tot 58500 41000 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 2895005 CF -58500 -41000 -155030 -155030 94700 94700 94700 94700 94700 947006 a=15% 0.8696 0.7591 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.24727 Ch act 50871.6 31000.1 190346.2 165536.1 143939.4 125150.8 108823 94637.5 82304.8 71564.4 1064174.18 V act 0 0 88414 76889.9 191024.2 166089.6 144420.7 125594.9 109228 94974.2 996635.99 CF act -50871.6 -31000.1 -101932.2 -88646.1 47084.8 40938.8 35597.7 30957.4 26923.2 23409.8 271883.210 a=20% 0.8333 0.6944 0.5787 0.4823 0.4019 0.3349 0.2791 0.2326 0.1938 0.161511 CF act -48748 -28470.4 -89715.8 -74770.9 38059.9 31715 26430.7 22027.2 18352.8 15294 7670.612 a=32% 0.75 0.5739 0.4348 0.3294 0.2495 0.1890 0.1432 0.1085 0.0822 0.062313 CF act -43875 -23529.9 -67407 -51066.8 23627.6 17898.3 13561 10274.9 7784.3 5899.8 -106832.7

ANALIZA CAPACITATII DE RAMBURSARE A CREDITULUI

Obp-obligatia de plataOh-valoarea credituluid-perioada de implementare a proiectului

La inceputul perioadei de rambursare,daorita faptului ca nu s-a platit nimic in primii 2 ani,creditul de 39800 EURO va deveni 54836.56 EURO.

RA-rata anuala de rambursarea-rata dobanzii(=0.22)n-numarul de ani(=5)

Rata anuala de rambursare pt.creditul de 39800 EURO,in conditiile unei rate a dobanzii de 22% este de 19160.53 EURO.

Ani Credit Oblig.la incep.de an

Dobanda anuala Oblig.ramasa de plata+dob

RA Oblig.ramasa la sfarsitul anului

1 23400 0 5148 5148 0 285482 16400 28548 9888.56 38436.56 0 54836.563 - 54836.56 12064.043 66900.603 19160.53 47740.0734 - 47740.073 10502.816 58242.889 19160.53 39082.359

5 - 39082.359 8598.119 47680.478 19160.53 28519.9486 - 28519.948 6274.38 34794.328 19160.53 19160.537 - 19160.53 4215.31 19160.53 19160.53 0

ANALIZA FINANCIARA

Nr.crt. Indicatori

d 1 d 2 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 Total

1 Invest 58500 41000 - - - - - - - - - -2 Fonduri

proprii35100 24000 - - - - - - - - - -

3 Credite 23400 16400 - - - - - - - - - -4 Ch de

prod.0 0 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500 289500

5 Dob.la credite

5148 9888.56 - - - - - - - - - -

6 Ramburs.la

credite

0 0 19160.5 19160.5 19160.5 19160.5 19160.5 - - - - -

7 Impoz.+taxe

0 0 0 0 17081 17081 17081 17081 17081 17081 17081 17081

8 Total costuri

63648 50888.5 308660.5 308660.5 325741.5 323741.5 323741.5 306581 306581 306581 306581 306581

9 V din exploat.

0 0 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200

10 V tot 23400 16400 134470 134470 384200 384200 384200 384200 384200 384200 384200 38420011 CF -40248 -

34488.5-

174190.5-

174190.558458.4 58458.4 58458.4 77619 77619 77619 77619 77619

12 a=15% 0.8696 0.7561 0.6575 0.5718 0.4972 0.4323 0.3759 0.3269 0.2843 0.2472 0.2149 0.186913 V tot act 20348.6 12400 88414 77737.1 191024.2 166089.6 144420.7 125594.9 109228 94974.2 82564.5 71806.9 1190603.414 Ch tot

act55348.3 38476.8 202944.3 176492 161958.6 139953.4 121694.4 100221.3 87160.9 94974.2 65884.5 57299.9 1302408.9

15 CF act -34999.6 -26076.8

-114530.2

-99602.1 29065.5 25271.5 21974.5 25373.6 22067 19187.4 16680.3 14506.9 100478.7

16 a=32% 0.7575 0.5739 0.4348 0.3294 0.2495 0.1890 0.1432 0.1085 0.0822 0.0623 0.0472 0.035717 CF act -

30487.86-

19792.9-75738 -57378.3 14585.3 11048.6 8371.2 8421.6 6380.2 4835.6 3663.6 2770.9 -123319.7

Societatea renunta sa mai realizeze investitia deoarece RIRF este mai mica decat rata dobanzii(0.14<0.22).

Top Related