Intrebari conducatori auto marfa

Intrebari conducatori auto marfa1. Mecanica

001. La deplasarea n treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile motoare este:

a) egal cu momentul motor

b) n functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare dect momentul motorc) mai mare dect momentul motord) mai mic dect momentul motor

002. Turatia maxima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turatie este:

a) egala cu turatia corespunzatoare momentului maxim realizat de motorb) egala cu turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motorc) mai mare dect turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motord) mai mica dect turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor

003. Care este rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin comprimare ?

a) limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motoruluib) micsoreaza consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehicululuic) permite cresterea momentului motor la urcarea rampelord) permite cresterea puterii motorului la demarare

004. Schimbatorul de viteze permite:

a) cuplarea progresiva a motorului cu transmisiab) mersul napoi al autovehiculului inversnd sensul de rotatie al motoruluic) modificarea fortei de tractiune n functie de variatia rezistentelor la naintared) utilizarea motorului la o turatia mai mica dect turatia de mers n gol

006. De ce se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa se lase motorul sa functioneze cteva minute n gol:

a) pentru a asigura o racire lenta a motoruluib) pentru a asigura o racire lenta a turbosuflanteic) pentru a asigura ungerea suflanteid) pentru revenirea uleiului n baie

007. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) Ambreiajulb) mecanismul de directive

c) sistemul de frnared) suspensia

008. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) cutia de vitezeb) mecanismul de directive

c) sistemul de frnared) suspensia

009. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?

a) Diferentialulb) mecanismul de directive

c) sistemul de frnared) suspensia

010. Care este rolul transmisiei?

a) asigura alimentarea motorului cu amestec carburantb) asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motricec) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelord) transforma energia chimica a combustibililor n energie mecanica

011. Care este rolul transmisiei?

a) amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motriceb) asigura alimentarea motorului cu amestec carburantc) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelord) transforma energia chimica a combustibililor n energie mecanica

012. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) Ambreiajulb) arborii planetary

c) cutia de vitezed) transmisia cardanica

013. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) arborii planetary

b) diferentialulc) transmisia cardanicad) transmisia principala

014. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?

a) Ambreiajulb) arborii planetary

c) diferentialuld) transmisia principala

015. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?

a) Ambreiajulb) Diferentialulc) transmisia cardanicad) transmisia principala

016. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?

a) arborii planetary

b) cutia de vitezec) diferentialuld) transmisia principala

017. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini?

a) Ambreiajulb) cutia de vitezec) transmisia cardanicad) transmisia principala

018. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca rotile aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii diferite?

a) Ambreiajulb) arborii planetary

c) cutia de vitezed) diferentialul

019. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motriceb) distribuie momentul motor la rotile motricec) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferited) permite ntreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere

020. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motriceb) distribuie momentul motor la rotile motricec) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferited) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia

021. Care este rolul ambreiajului?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motriceb) distribuie momentul motor la rotile motricec) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferited) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini022. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motriceb) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisieic) permite ntreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motriced) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

023. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motriceb) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferitec) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisieid) permite mersul napoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului

024. Care este rolul cutiei de viteze?

a) distribuie momentul motor la rotile motriceb) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferitec) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la rotile motriced) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

025. Care este rolul transmisiei cardanice?

a) amplifica momentul motor transmis la rotile motriceb) distribuie momentul motor la rotile motricec) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferited) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei

026. Care este rolul diferentialului?

a) distribuie momentul motor la rotile motriceb) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisiac) permite ntreruperea transmiterii fluxului de putered) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

027. Care este rolul diferentialului?

a) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferiteb) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisiac) permite ntreruperea transmiterii fluxului de putered) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

028. Prin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de viteza?

a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresivab) ambreierea progresiva, concomitent cu accelerarea pna la turatia economicac) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratieid) schimbarea ct mai rapida a treptei de viteza

029. Prin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de viteza?

a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresivab) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratieic) schimbarea ct mai rapida a treptei de vitezad) sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de acceleratie

030. Evitarea socurilor la ambreiere depinde de modul n care se actioneaza pedala de ambreiaj:

a) dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedaleib) n pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajuluic) ntre pozitiile ce corespund apasarii complete si cea de realizare a prizei de ambreiered) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia

031. Efectuarea carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai riguros control al actionarii pedalei de ambreiaj, n scopul evitarii socurilor n transmisie?

a) Accelerareab) nu exista diferente semnificative ntre exigentele de operare specifice diferitelor situatiic) pornirea de pe locd) schimbarea n treapta superioara de viteza

032. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

a) nu exista riscurib) pericolul de derapajc) suprancalzirea retarderuluid) uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului

033. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

a) nu exista riscurib) pericolul de derapajc) suprancalzirea ambreiajuluid) suprancalzirea retarderului

035. Momentul motor transmis la rotile motrice:

a) este mai mare dect la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza selectatab) este mai mic dect la arborele motorului, datorita pierderilor din transmisiec) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinznd de treapta de viteza selectatad) poate fi si mai mic si mai mare dect la arborele motorului, n functie de pozitia de apasare a pedalei de acceleratie

036. n care din treptele de viteza, dintre cele enumerate, se nregistreaza cea mai mare forta de tractiune la rotile motrice si implicit cel mai mare consum de combustibil?

a) priza directab) treapta IIc) treapta IIId) treapta IV

038. Turometrul indica turatia:

a) arborelui cardanicb) arborelui de iesire din cutia de vitezec) motoruluid) rotilor motrice

039. Turometrul indica turatia:

a) arborelui cardanicb) arborelui de iesire din cutia de vitezec) arborelui primar al cutiei de vitezed) rotilor motrice

040. n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj deculoare verde, motorul functioneaza n zona de:

a) consum specific maximb) moment motor maximc) presiuni de injectie minimed) putere maxima

041. n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza n zona de:

a) consum specific maximb) consum specific minimc) presiuni de injectie minimed) putere maxima

042. Pentru a nregistra consumuri minime de combustibil, turatia motorului trebuie mentinuta n intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:

a) neagrab) portocaliec) rosied) verde

043. Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se nregistreaza la deplasarea autovehiculului cu motorul functionnd n intervalul de turatii:

a) apropiate de cele ralantib) evidentiat pe turometru cu marcaj de culoare portocaliec) n care motorul dezvolta momentul maximd) n care motorul dezvolta puterea maxima

044. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) momentul motor dezvoltat este cel mai mareb) scade semnificativ forta de tractiunec) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motoruluid) uzura mecanica a motorului este cea mai mica

045. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) creste semnificativ consumul de combustibil pe 100 Km parcursib) momentul motor dezvoltat este cel mai marec) motorul functioneaza la turatii economiced) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului

046. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:

a) momentul motor dezvoltat este cel mai mareb) se nregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motoruluic) solicitarea mecanica si termica a motorului este maximad) uzura mecanica a motorului este cea mai mica

047. Exploatarea motorului n zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:

a) conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100 Km parcursib) conduce la economii de combustibilc) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerarid) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice

048. Exploatarea motorului n zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:

a) comporta riscul aparitiei socurilor mecanice n transmisie, n regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)b) conduce la economii de combustibilc) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerarid) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice

049. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?

a) Euro 1b) Euro 2c) Euro 3d) Euro 5

050. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?

a) Euro 1b) Euro 2c) Euro 3d) la unele tipuri de motoare Euro 4

051. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?

a) se adauga la lichidul de racire al motorului, respectndu-se proportiile de amestec prescrise de fabricantb) se adauga la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibilc) se adauga la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectueaza cu periodicitatea prescrisa n manualul de exploatare al autovehicululuid) se alimenteaza n rezervorul special cu care sunt prevazute autovehiculele la care se impune folosirea acestora

052. Unde se injecteaza substanta AdBlue, n scopul asigurarii reducerii emisiilor de noxe ale motoarelor?

a) n camerele de ardereb) n galeria de admisiec) n galeria de evacuared) n pompa de nalta presiune

053. Catalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de ultima generatie au rolul:

a) de a filtra particulele rezultate n urma arderii incomplete a combustibiluluib) de a mbunatati performantele de tractiune ale autovehicululuic) de a reduce consumul de combustibild) de a reduce emisiile de noxe

054. La frnarea de urgenta, blocarea rotilor conduce la:

a) marirea spatiului de frnare daca se blocheaza rotile puntii spateb) marirea spatiului de frnare, indiferent de rotile care se blocheazac) reducerea spatiului de frnare daca se blocheaza rotile puntii fasad) reducerea spatiului de frnare pna la oprirea autovehiculului

055. Blocarea rotilor puntii fata conduce la:

a) cresterea eficientei sistemului de frnareb) micsorarea uzurii pneurilorc) pierderea controlului directieid) pierderea stabilitatii autovehiculului

056. Blocarea rotilor puntii spate conduce la:

a) cresterea eficientei sistemului de frnareb) micsorarea uzurii pneurilorc) pierderea controlului directieid) pierderea stabilitatii autovehiculului

057. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:

a) pe drumuri cu aderenta mareb) pe drumuri cu aderenta scazutac) pe drumuri cu declivitate pronuntatad) pe drumuri cu mbracaminte din beton

058. Sistemul ABS permite:

a) blocarea diferentialului pentru evitarea patinarii rotii cu aderenta mai scazutab) blocarea rotilor n cazul frnarilor de urgent

c) cresterea aderentei la frnared) evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei frnarii

059. Dispozitivele de frnare de ncetinire se utilizeaza:

a) la coborrea pantelor lungib) la urcarea rampelor lungic) pentru ncetinirea vitezei de rotatie a rotii care patineazad) pentru reducerea vitezei de rotatie a rotilor puntii spate

060. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) frnei de stationareb) mecanismului de directive

c) sistemului de alimentare a motoruluid) sistemului de rulare

061. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) frnei de stationareb) mecanismului de directive

c) sistemului de frnared) sistemului de rulare

062. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:

a) frnei de stationareb) frnelor fiecarei roti n partec) mecanismului de directive

d) sistemului de rulare

063. Sistemele de siguranta antiblocare de tip ABS intervin asupra:

a) frnei de stationareb) sistemelor de frnare de ncetinirec) sistemului de alimentare a motoruluid) sistemului de frnare de serviciu

064. Daca martorul ABS se aprinde n timpul deplasarii la o frnare brusca:

a) nu se va ntmpla nimicb) rotile vor alunecac) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzoruld) vehiculul va intra n derapaj

065. Sistemul ASR este proiectat pentru:

a) asigurarea frnarii pe pante lungib) asigurarea stabilitatii remorcii/semiremorciic) frnarea rotilor motoare prin obturarea galeriei de evacuared) mpiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc

066. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:

a) asigurarea frnarii pe pante lungib) asigurarea stabilitatii vehiculului n cazul derapariic) pozitionarea globala a vehicululuiprevenirea blocarii rotilor la frnare

067. Care din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?

a) sistemul ABSb) sistemul ASRc) sistemul de blocare a diferentialuluid) sistemul de frnare de ncetinire

068. Sistemele de frnare de ncetinire realizeaza efectul de frnare actionnd n mod indirect asupra:

a) ABS-uluib) rotilor directoarec) rotilor motoared) tuturor rotilor

069. Efectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza prin:

a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la rotile motriceb) cresterea presiunii aerului din circuitele de frnarec) debreiere si ambreiere progresivad) obturarea galeriei de evacuare a motorului

070. Efectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza prin:

a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la rotile motriceb) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frnare de la toate rotilec) actionarea sistemului frnei de serviciud) frnarea arborelui de iesire din cutia de viteze

071. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

a) hydraulic

b) mechanic

c) pneumaticd) pneumo-hidraulic

072. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

a) electromagneticb) mechanic

c) pneumaticd) pneumo-hidraulic

074. Marimea fortei de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:

a) cantitatea de lichid hidraulic care se comanda a fi injectat n carcasa acestuia, prin selectarea treptei de frnareb) declivitatea drumului pe care circula autovehicululc) treapta de viteza cuplatad) viteza de circulatie a autovehiculului

075. Marimea fortei de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:

a) declivitatea drumului pe care circula autovehicululb) treapta de frnare selectatac) treapta de viteza cuplatad) viteza de circulatie a autovehiculului

076. De ce trebuie sa se tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?

a) efectul de frnare se produce cu ntrziere previzibila fata de momentul activarii retarderuluib) efectul de ncetinire nceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj

c) pentru ca activarea retarderului sa produca efectul de ncetinire a autovehiculului, cutia de viteze trebuie sa fie cuplata ntr-o treapta de vitezad) retarderul se dezactiveaza automat, odata cu apasarea pedalei de frna

077. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?

a) la activarea celor care realizeaza ncetinirea prin obturararea galeriei de evacuareb) la activarea frnelor de ncetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASRc) la activarea intarederului hydraulic

d) la activarea retarderului hidraulic

078. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?a) la activarea frnelor de ncetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASRb) la activarea intarederului hydraulic

c) la activarea retarderului electromagneticd) la activarea retarderului hidraulic

079. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto are dificultati n a mentine o viteza de deplasare constanta

b) nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivarec) protejeaza transmisia la suprasarcini\

d) realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia

080. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto are dificultati n a mentine o viteza de deplasare constantab) nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivarec) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare n timpul conducerii autovehicululuid) prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza

081. Care este utilitatea tempomatului?

a) este un echipament care poate fi utilizat de regula n cazul n care conducatorul auto are dificultati n a mentine o viteza de deplasare constantab) nici o utilitate deosebita, mai ales n contextul n care utilizarea tempomatului presupune n mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, att la activare, ct si la dezactivarec) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare n timpul conducerii autovehicululuid) preia controlul interactiv al tractiunii, n conditiile mentinerii vitezei de deplasare din momentul activarii

085. n ce regim de exploatare a tempomatului exista riscul producerii de socuri n transmisie?

a) la dezactivarea tempomatuluib) la eliberarea pedalei de acceleratie n urma activarii tempomatuluic) la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fixate la prima activared) pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua

086. Ce conditii trebuie sa aveti n vedere sa se realizeze naintea dezactivarii tempomatului de la maneta de comanda, pentru a evita socurile pe care le poate provoca aceasta interventie?

a) dezactivarea tempomatului nu poate produce socuri n transmisia autovehiculului, deci nu este necesar sa se intervina n prealabil asupra nici unei alte comenzib) ntreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice, prin debreiere sau deplasarea schimbatorului de viteze n pozitie neutral

c) preluarea controlului sistemului de frnare, prin actionarea frnei de serviciud) preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a acceleratiei

087. Avnd n vedere particularitatile functionale, este de preferat ca frna de serviciu sa se actioneze:

a) bruscb) n mod continuuc) pna la blocarea rotilord) treptat si controlat

088. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) micsorarea uzurii anvelopelorb) pierderea maniabilitatii autovehicululuic) pierderea stabilitatii autovehicululuid) reducerea distantei de oprire

089. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) cresterea distantei de frnare necesare pentru oprirea vehicululuib) micsorarea uzurii anvelopelorc) reducerea distantei de oprired) reducerea timpului de reactie

090. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?

a) Derapajulb) micsorarea uzurii anvelopelorc) pierderea stabilitatii autovehicululuid) reducerea distantei de oprire

091. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder actioneaza numai daca:

a) ambreiajul este cuplatb) autovehiculul este n miscarec) pedala de frna este apasatad) schimbatorul de viteze este cuplat ntr-o treapta de viteza

092. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare?

a) nivelul scazut al combustibilului n rezervorb) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricantc) se accelereaza cu frna de ncetinire activate

d) usile autovehiculului nu sunt nchise corespunzator

093. La folosirea excesiva pe un timp ndelungat a retarderului hidraulic, eficienta frnarii scade datorita:

a) folosirii frnei de motorb) functionarii ABS-uluic) rularii la turatii marid) suprancalzirii uleiului

094. Ce trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?

a) dezactivarea retarderului, precum si schimbarea treptelor de frnare, sa se faca numai mpreuna si odata cu actionarea controlata a frnei de serviciub) manevrarea secventiala a acesteiac) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de traffic

d) sa activez retarderul numai n urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a frnei de serviciu

095. Ce trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?

a) manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de frnareb) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de traffic

c) sa activez retarderul numai n urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a frnei de serviciud) sa identific si sa cuplez n mod direct treapta de frnare adecvata necesitatilor impuse de conditiile de drum si de trafic

096. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?

a) blocarea transmisieib) nu exista nici un fel de riscc) socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de frnared) suprasolicitarea transmisiei

097. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?

a) blocarea transmisieib) imposibilitatea controlului fortei de frnare realizatec) lipsa asistarii electronice a frnariid) suprasolicitarea transmisiei

098. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborrea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului n conditii de siguranta si confort?

a) cuplarea treptelor de frnare superioare sa se opereze numai n urma, sau odata cu actionarea frnei de serviciub) cuplarea treptelor superioare de frnare ale retarderului sa se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum n aliniamentc) evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea pantelor lungi, pentru a evita suprancalzirea acestuiad) evitarea folosirii simultane a retarderului si a frnei de serviciu

099. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborrea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului n conditii de siguranta si confort?

a) cuplarea treptelor de frnare superioare sa se opereze numai n urma, sau odata cu actionarea frnei de serviciub) dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de frnare sa se comande, de preferat, pe parcursul abordarii virajelorc) evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea pantelor lungi, pentru a evita suprancalzirea acestuiad) evitarea folosirii simultane a retarderului si a frnei de serviciu

100. Coborti o panta cu retarderul activat. Se modifica forta de frnare dezvoltata de retarder n urma eventualei schimbari de treapta de viteza, sau pe parcursul efectuarii acestor operatiuni?

a) Dab) Nuc) numai daca se cupleaza o treapta inferioara de vitezad) numai daca se cupleaza o treapta superioara de viteza

101. n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?

a) n conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umedb) n conditiile n care carosabilul este acoperit cu polei sau gheatac) n conditiile n care carosabilul este uscatd) la coborrea pantelor lungi

102. n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?

a) n conditiile n care carosabilul este umedb) n conditiile n care carosabilul este uscatc) la coborrea pantelor lungid) la oprire

103. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care carosabilul are aderenta redusa?

a) derapajul puntii motoareb) patinarea puntii de directive

c) pierderea maniabilitatii autovehicululuid) suprancalzirea retarderului

104. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care carosabilul are aderenta redusa?

a) Acvaplanareab) patinarea puntii motoarec) pierderea maniabilitatii autovehicululuid) pierderea stabilitatii autovehiculului

105. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:

a) conditiile de trafic si starea drumuluib) rezistentele la naintare ale autovehiculului si marimea vitezeic) sarcina si turatia motoruluid) turatia motorului si conditiile de trafic

106. Consumul specific de combustibil al motorului este:

a) cantitatea de combustibil consumata la deplasarea autovehiculului cu viteza constantab) cantitatea de combustibil consumata pentru parcurgerea unei distante de 100 kmc) cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de lucru mechanic masurata n KWh sau CPhd) distanta parcursa prin consumarea unui litru de combustibil

107. Pentru reducerea consumului de combustibil se recomanda:

a) actionarea intercooler-luib) actionarea regulator-limitatorului de turatie al motoruluic) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel nct motorul sa aiba n permanenta o rezerva de putere ct mai mared) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel nct sa se asigure functionarea motorului n plaja de turatii delimitata prin marcajul de culoare verde pe turometru

108. Pentru a obtine un consum de combustibil ct mai redus la o viteza si un drum date se recomanda:

a) sa se aleaga treapta de viteze care asigura functionarea motorului la turatii mai mici dect turatia de mers n gol a acestuiab) sa se asigure functionarea motorului la turatia corespunzatoare puterii maximec) sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze pentru a asigura o rezerva de putere mared) sa se utilizeze, att ct permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze

109. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenteaza consumul de combustibil ?

a) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta aerodinamica a autovehicululuib) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta la naintare a autovehicululuic) da, deoarece uzndu-se n exploatare maresc consumul de combustibil;d) nu

110. n conditiile rulajului n palier la viteza de croaziera de 60 km/h, sesizati ca motorul functioneaza n intervalul de turatii economice att n treapta a V-a, ct si n treapta a VI-a. n conditiile date, cuplarea carei trepte de viteza conduce la reducerea semnificativa a consumului de combustibil?

a) a prizei directeb) a treptei a V-ac) a treptei a VI-ad) n conditiile date, consumul de combustibil nregistrat este acelasi, indiferent de treapta de viteza care se cupleaza

111. Ce trebuie sa aveti n vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului de deplasare n conditii de siguranta si confort, urmarind optimizarea consumului de combustibil?

a) circulnd cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelasi, si nu depinde de treapta de viteza selectatab) turatia motorului sa fie ct mai apropiata de cea de relantic) turatia motorului sa fie ct mai mare, de preferat n intervalul evidentiat prin marcaj de culoare portocalie sau rosied) turatia motorului sa fie n zona celor economice, interval evidentiat prin marcaj de culoare verde

112. La demaraj si la accelerari, din considerente de siguranta, exploatarea eficienta si economica a autovehiculelor impune ca operatiunile de schimbare a treptelor de viteza superioare sa se initieze:

a) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de cea de functionare stabila la relanti

b) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara a zonei verzic) la turatii ct mai apropiate de limita superioara a zonei verzid) la turatii ct mai ridicate, care sa protejeze fata de riscul diminuarii dinamicitatii impuse accelerarii

113. Cum influenteaza frnarile puternice si accelerarile rapide consumul de combustibil ?

a) amndoua au un efect neglijabil asupra consumului de combustibilb) amndoua cresc consumul de combustibilc) numai accelerarile rapide cresc consumul de combustibild) numai frnarile puternice cresc consumul de combustibil

114. n curba sau n viraj, forta centrifuga tinde sa:

a) alinieze vehiculul pe traiectorie circular

b) deplaseze pasagerii nspre partea din fata a autovehicululuic) mareasca viteza de deplasare a autovehicululuid) mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului

115. La deplasarea n curba, deraparea spre alta banda se produce atunci cnd:

a) forta centrifuga este inferioara aderenteib) forta centrifuga este superioara aderenteic) forta de tractiune este inferioara aderenteid) forta de tractiune este superioara aderentei

116. Ce trebuie sa aveti n vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia actionarii comenzilor autovehiculului n conditii de siguranta si confort?

a) actionarea ct mai rapida a comenzilor, astfel nct sa nu poata fi remarcate de pasagerib) actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilorc) operarea simultana a ct mai multor comenzid) toate interventiile asupra comenzilor sa fie remarcate si de pasageri

117. n curba, pericolul rasturnarii autovehiculului este mai mare atunci cnd:

a) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o naltime mare n raport cu solulb) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o naltime mica n raport cu solulc) forta centrifuga este inferioara aderenteid) miscarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari dect cele laterale

118. Influenteaza masa autovehiculului distanta de frnare ?

a) cu ct masa este mai mare, cu att distanta de frnare este mai mareb) cu ct masa este mai mare, cu att distanta de frnare este mai mica deoarece creste aderenta si forta de frnare

c) depinde de experienta conducatorului autod) nu, n cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor

119. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:

a) n priza directab) n treapta a VI-ac) n treapta I-ad) n ultima treapta de viteza

120. n aceiasi treapta de viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:

a) neagrab) portocaliec) rosied) verde

121. n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:

a) asigura nvingerea rezistentei aeruluib) asigura nvingerea rezistentei la rulare a autovehicululuic) asigura nvingerea rezistentelor interne ale transmisieid) permite efectuarea de accelerari, n caz de necesitate

122. n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:

a) asigura nvingerea rezistentei aeruluib) asigura nvingerea rezistentelor interne ale transmisieic) permite abordarea rampelor, n mod dynamic

d) scuteste conducatorul auto de efectuarea asigurarii n vederea efectuarii manevrelor de depasire

123. Circulnd la viteza de croaziera, existenta sau lipsa rezervei de putere disponibile pentru o eventuala accelerare se poate constata dupa:

a) indicatorul de turatie a motoruluib) pozitia pedalei de acceleratiec) pozitia si cursa libera a pedalei de ambreiajd) treapta de viteza cuplata

124. Daca n timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se recomanda:

a) sa se actioneze sistemul intarderb) sa se ruleze n treapta de priza directac) sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de vitezed) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze

125. Punerea n functiune a instalatiei de climatizare:

a) are drept consecinta scaderea consumului de combustibilb) are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibilec) determina cesterea uzurii motoruluid) determina cresterea rezistentelor la naintare

128. Puterea transmisa la rotile motrice:

a) este egala cu cea dezvoltata de motorb) este mai mare dect cea dezvoltata de motorc) este mai mica dect cea dezvoltata de motord) poate fi mai mica sau mai mare dect cea dezvoltata de motor, n functie de treapta de viteza care se cupleaza

130. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:

a) consumului de combustibilb) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motricec) momentului motord) rezistentei aerodinamice

131. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:

a) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motriceb) randamentului transmisiei cardanicec) stabilitatii autovehicululuid) uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si maniabilitatii autovehiculului

132. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:

a) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motriceb) functionarii mecanismului de directie si a suspensieic) puterii motoruluid) stabilitatii autovehiculului

133. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de nmatriculare al autovehiculului?

a) consola fatab) masa incarcata maxim admisac) raza de virared) sarcina utila

134. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de nmatriculare al autovehiculului?

a) Ampatamentulb) consola fatac) puterea neta maximad) sarcina utila

135. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de nmatriculare al autovehiculului?

a) Ampatamentulb) numarul de locuri, inclusiv locul soferuluic) raza de virared) sarcina utila

136. Gradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autovehiculului influenteaza n mod direct modificarea:

a) conditiilor de confort si de siguranta a deplasariib) fortei de tractiune la rotile motricec) pozitiei centrului de greutate al autovehicululuid) presiunilor n pneuri

137. Gradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autovehiculului influenteaza n mod direct modificarea:

a) aderentei dintre pneuri si calea de rulareb) conditiilor de confort si de siguranta a deplasariic) presiunilor n pneurid) tinutei de drum a autovehiculului

138. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasariib) distanta de frnare necesara opririi autovehiculului n conditii de sigurantac) maniabilitatea autovehicululuid) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

139. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasariib) consumul de combustibilc) maniabilitatea autovehicululuid) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

140. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:

a) confortul si siguranta deplasariib) inertia autovehicululuic) maniabilitatea autovehicululuid) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului

141. n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze n mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?

a) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole.b) la intrarea n autogari, curti sau garajec) la pregatirea abordarii unui sector de drum n rampad) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata

142. n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze n mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?

a) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericoleb) la efectuarea manevrelor de iesire de pe partea carosabilac) la ncetinire n mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de frnared) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata

143. Ce trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis ?

a) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilorb) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la traffic

c) se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului n virajed) supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii

144. Ce trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis?

a) creste distanta de frnareb) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilorc) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la traffic

d) suprancarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii

145. Care din factorii enumerati influenteaza n mod direct distanta de frnare necesara pentru oprirea autovehiculului?

a) naltimea vehicululuib) masa autovehiculului si gradul de ncarcarec) presiunea n pneurid) treapta de viteza cuplata

146. Care din factorii enumerati influenteaza n mod direct distanta de frnare necesara pentru oprirea autovehiculului?

a) aderenta si viteza autovehicululuib) lungimea vehicululuic) presiunea n pneurid) treapta de viteza cuplata

147. La dublarea vitezei de deplasare, n aceleasi conditii de drum, distanta de frnare necesara pentru oprirea vehiculului creste de aproximativ:

a) 10 orib) 2 oric) 4 orid) 6 ori

148. Circulnd cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de frnare necesara pentru oprirea vehiculului n conditiile unui carosabil umed, fata de cea necesara n conditiile circulatiei pe carosabil uscat, creste de aproximativ:

a) 10 orib) 2 oric) 4 orid) 6 ori

149. n aceleasi conditii de drum, distanta necesara pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj, fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:

a) aproximativ aceiasib) de circa 2 ori mai marec) de circa 2 ori mai micad) de circa 4 ori mai mare

2. Prevenire accidente

001. Cele mai multe accidente de circulatie au drept cauza:

a) conditiile meteorologice nefavorabileb) defectiunile tehnicec) erorilor umaned) infrastructura

002. Accidentele de circulatie n care un autovehicul intra n coliziune cu cel care circula n fata au drept cauza principala:

a) distanta de siguranta insuficientab) neadaptarea vitezeic) neatentiad) pierderea aderentei

003. Suplimentar fata de costurile directe ale unui accident de circulatie, acesta conduce la costuri legate de:

a) imobilizarea vehiculului;b) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;c) timpul pierdutd) toate cele trei variante constituie costuri suplimentare;

004. Indicati care este pozitia corecta a minilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas?

a) n dreptul orelor 10 si 14b) n dreptul orelor 8 si 16c) n dreptul orelor 9 si 15d) in dreptul orelor 11 si 13

005. Care sunt riscurile legate de o pozitie gresita a minilor pe volan ?

a) destabilizarea rotilor de directive

b) diminuarea timpului de reactive

c) o precizie slaba a traiectoriei autovehicululuid) scaderea raportului de transmitere al transmisiei directie

006. O pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si n ordinea indicata a urmatoarelor reglaje:

a) reglarea centurii de siguranta, oglinzilor retrovizoare si a scaunuluib) reglarea centurii de siguranta, scaunului si a oglinzilor retrovizoarec) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de sigurantad) reglarea scaunului, spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta

007. O pozitie corecta la volan presupune:

a) conducatorul auto sa aseze ntr-o pozitia care sa evite adormirea la volan chiar si n caz de obosealab) conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba acces usor la comenzile autovehicululuic) conducatorul auto sa se plaseze ct mai aproape de volan pentru a avea acces usor la comenzile autovehicululuid) conducatorul auto trebuie sa se aseze si sa-si regleze oglinzile retrovizoare astfel nct sa elimine unghiurile moarte din spatele si de pe laturile autovehiculului

008. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:

a) folosirea incorecta a culoarului de deplasareb) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitateac) percepere eronata a distantelord) scaderea rezistentei la oboseala

009. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:

a) scaderea concentrariib) scaderea timpului de anticiparec) scaderea timpului de observare a potentialelor pericoled) scaderea timpului de reactie

010. Aprinderea unei tigari n timpul conducerii autovehiculului:

a) conduce la nlaturarea senzatiei de obosealab) conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accidentc) este o actiune care ajuta la cresterea concentrariid) toate variantele de mai sus

011. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a autovehiculului (oscilatiile de nclinare a autovehiculului n jurul axei longitudinale)?

a) Acceleratieb) Ambreiajc) schimbator de vitezed) volan

012. Oboseala poate fi cauzata de:

a) alimentatie inadecvatab) alimentatie insuficienta, prea grasa sau neechilibratac) lipsa somnuluid) toate cauzele enumerate pot provoca oboseala

013. Consumul de alcool poate avea ca efecte:

a) efecte sedative sau anularea inhibitiilorb) nlaturarea oboseliic) organizarea proceselor intelectualed) revigorarea organismului

014. n timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:

a) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorieb) consumul de alcoolc) cresterea capacitatilor de anticipared) scaderea timpului de reactie

015. Sanatatea si o vedere buna:

a) nu sunt suficiente pentru o conducere n sigurantab) pot fi afectate de consumul de alcool sau droguric) sunt indispensabile unei conduceri n sigurantad) toate variantele enumerate sunt adevarate

016. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,3 :

a) debuteaza riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

017. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,5 care poate fi produsa de consumul a doua pahare de vin:

a) debuteaza riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

018. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,8 :

a) debuteaza riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

019. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 :

a) debuteaza riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori

020. Consumul de alcool poate avea ca efect:

a) consumul de alcool poate provoca toate efectele enumerateb) diminuarea capacitatii de gndirec) evaluarea gresita a vitezelord) reducerea cmpului vizual

021. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?

a) alcoolul este absorbit n organism foarte rapid dar eliminarea lui se face ntr-un timp mult mai mareb) alcoolul este absorbit lent n organism dar eliminarea se face rapidc) eliminarea alcoolului din organism se face numai dupa 14 ore de somnd) timpul de absorbtie al alcoolului n organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa

022. Ordinea n interventie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este:

a) alertarea autoritatilor, oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilorb) degajarea cailor respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilorc) imobilizarea fracturilor, degajarea cailor respiratorii si oprirea hemoragiilord) oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor

023. nainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulatie, trebuie sa va convingeti:

a) ca au fost conservate probele de la locul accidentuluib) ca autovehiculul cu care urmeaza sa se efectueze transportul asigura confortul necesarc) ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asigurated) ca victima va fi asistata pe timpul deplasarii de o persoana competenta

024. n ce fel trebuie asezat ntr-un mijloc de transport un ranit care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale?

a) culcat pe o parteb) este indicat sa nu fie miscat pna la sosirea salvariic) n pozitie sezndd) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o pozitia orizontala a corpului

025. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lnga garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica, ranit n urma unui accident de circulatie ?

a) grupa sanguina a victimeib) modul cum s-a manifestat hemoragiac) numele, prenumele si posibilitatile de contactare a celui, care a aplicat garould) ora si minutul cnd s-a aplicat garoul

026. Urgentele n cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este semnificatia acestei clasificari n ordinea I, II si II:

a) accidentati cu vatamari corporale severe, accidentati cu vatamari corporale grave, accidentati cu vatamari minoreb) accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi sau hemoragii, accidentati cu vatamari minorec) accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi, accidentati cu hemoragiid) accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu hemoragii, accidentati cu fracturi

027. Conduceti un autocamion pe un drum n panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:

a) nu se actioneaza nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind n urcare se va opri de la sineb) se actioneaza ferm pedala de frna, simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului de viteze la punctul mortc) se actioneaza ferm pedala de frna, tinndu-se cont de dotarea cu ABSd) se trece ntr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frna de serviciu pentru ca autovehiculul se afla n coborre

028. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere ntr-o intersectie cu sens giratoriu:

a) circulnd pe drumul cu prioritate aveti prioritateb) tuturor vehiculelor care patrund n intersectia respective

c) vehiculelor care circula n interiorul intersectieid) vehiculelor care vin din partea dreapta

029. n care din urmatoarele situatii se suspenda exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice:

a) conducerea autovehiculului fara diagrama tahografb) depasirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condusc) depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus

d) lasarea libera a volanului n timpul mersului

030. n care din urmatoarele situatii se dispune masura anularii permisului de conducere:

a) daca titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarre judecatoreasca ramasa definitiva pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehiculeb) pentru conducerea sub influenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune;c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depasirea;d) pentru nesemnalizarea schimbarii directiei de mers.

031. Este permisa circulatia cu un autovehicul avariat n urma unei coliziuni usoare:

a) da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avarieib) da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avarieic) da, dar numai pna la primul service autod) da, pna cnd posesorul are posibilitatea sa-l repare

032. Elementele conducerii preventive sunt:

a) numai prevederea si judecatab) numai vigilenta si prevedereac) vigilenta si ndemnarea

d) vigilenta, prevederea, judecata

033. Factorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt:

a) alcoolul si medicamenteleb) numai stupefiantelec) oboseala si alcooluld) oboseala, alcoolul, stupefiantele

034. Factorii care influenteaza distanta de frnare sunt:

a) aderenta partii carosabile si vitezab) dimensiunea si profilul anvelopeic) numai viteza de deplasared) viteza, masa vehiculului, aderenta

035. Prin distanta de oprire ntelegem:

a) distanta de frnare pna la oprireb) distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frna pna la oprirec) distanta parcursa ntre momentul sesizarii obstacolului si actionarea pedalei de frnad) suma dintre distanta de reactie si distanta de frnare

036. Distanta de oprire n siguranta reprezinta:

a) distanta fata de autovehiculul din fatab) distanta parcursa att n timpul de reactie, ct si pe timpul frnariic) distanta parcursa numai n timpul de reactive

d) distanta parcursa numai pe timpul frnarii

037. Cum influenteaza viteza de deplasare distanta de oprire n siguranta:

a) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de doua orib) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru oric) la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de trei orid) nu si modifica valorile prin dublarea vitezei

038. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel nct:

a) luminile de ntlnire sa nu deranjeze pe cei care circula din sens opus.b) sa permita oprirea autovehiculului n limita cmpului visual

c) sa permita oprirea ct mai rapida a autovehiculului;d) sa permita oprirea vehiculului n maxim 10 m;

039. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cnd acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:

a) cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulareb) cresterea eficientei manevrei de frnarec) mbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virared) limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vntului lateral

040. Principala cauza generatoare de accidente este:

a) defectiunile tehnice ale sistemului de iluminatb) oboseala n timpul conduceriic) starea necorespunzatoare a drumului publicd) viteza peste limitele admise

041. De ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie torentiala o distanta mult mai mare fata de autovehiculele care circula din fata:

a) deoarece distanta de oprire este mult mai mareb) distanta de oprire n siguranta nu se modifica fata de carosabilul uscatc) n asemenea conditii nu apare nici un pericold) pentru ca vizibilitatea este diminuata

042. Pentru a controla un derapaj, va trebui sa:

a) frnati progresiv autovehicululb) nu accelerati, frnati progresiv si contrabracati rotilec) nu accelerati, nu frnati, contrabracati rotiled) rotiti volanul pna cnd rotile directoare devin paralele cu axa longitudinala a autovehiculului

043. A conduce preventiv nseamna:

a) sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoaseb) sa atentionezi ceilalti participanti la trafic privind greselile facutec) sa conduci cu viteza constantad) sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice

044. Cum se semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau semibariere?

a) cu indicatoare de avertizare Trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariereb) cu unul din indicatoarele Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere sau Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere nsotite de indicatorul Oprirec) numai cu indicatorul Oprired) numai cu unul din indicatoarele Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere sau Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere"

045. Cui i revine responsabilitatea pregatirii autovehiculului pentru efectuarea cursei?

a) conducatorului autob) coordonatorului de transportc) persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutierd) personalului de specialitate cu aceste atributii

046. Ce trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?

a) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat n acest sens odata reglate de catre furnizor, si respectiv refacute cu ocazia inspectiilor tehnice periodice,b) controlul periodic ale acestora este inutil si nu se justificac) operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze "la rece"d) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, n functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele

047. Ce trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?

a) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat n acest sensb) presiunile sa fie conforme cu recomandarile precizate de fabricantc) presiunile sa fie stabilite si adaptate periodic, n mod corespunzator categoriilor si conditiilor de drum specifice traseelor care urmeaza sa se parcurga n mod obisnuitd) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, n functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele

048. Ce trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de carosabil umed, acoperit de mzga?

a) curatirea periodica a farurilorb) refacerea periodica a presiunilor n pneuric) schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbrizd) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin ncercari de frnare controlate

049. Ce trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de carosabil umed, acoperit de mzga?

a) curatirea periodica a suprafetelor vitrateb) refacerea periodica a presiunilor n pneuric) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin ncercari de frnare controlated) verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al frnarii (de ex.: ABS, ASR, etc.)

050. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?

a) lanturi antiderapanteb) set de becuri de rezervac) triunghiuri reflectorizanted) trusa medicala de prim-ajutor

051. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?

a) roata de rezervab) stingatoare de incendiuc) triunghiuri reflectorizanted) trusa de chei

052. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cnd acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:

a) cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulareb) cresterea eficientei manevrei de frnarec) mbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virared) limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vntului lateral

053. Verificarea carui subsistem de frnare al autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat naintea plecarii la drum?

a) a frnei de ncetinireb) a frnei de serviciuc) a frnei de stationared) a sistemului de frnare a remorcii

054. Cum se verifica functionarea frnei de serviciu a autovehiculului?

a) exclusiv prin controlul rezistentei la apasare si respectiv a cursei pedalei de frnab) prin controlul presiunii aerului din instalatia de frnarec) prin ncercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frna de serviciud) prin ncercari de pornire de pe loc cu frna de stationare actionata

055. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisieb) nlocuirea catalizatoruluic) nlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibild) verificarea si completarea plinurilor

056. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisieb) nlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibilc) nlocuirea garniturilor de etansare ale usilor si portierelord) verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri

057. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:

a) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisieb) nlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibilc) schimbarea lichidului din instalatia de racierd) verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate si a stergatoarelor de parbriz

058. Care este durata totala apreciata a operatiunilor de pregatire a autovehiculului, effectuate de conducatorul auto naintea plecarii n cursa?

a) circa 1 zib) circa 1-2 orec) circa 20-30 de minuted) circa 5 minute

059. n situatii de risc caracteristice circulatiei n viraje, derapajul poate fi evitat prin:

a) accelerare la iesirea din virajb) bruscarea frnei de serviciuc) debreiered) evitarea actionarii frnei de serviciu

060. n situatii de risc caracteristice circulatiei n viraje, derapajul poate fi evitat prin:

a) accelerare la iesirea din virajb) debreierec) manevrarea intermitenta si pendulara a volanuluid) manevrarea lina a volanului operata n mod continuu, fara ntreruperi

062. Cauza principala pentru care un conducator de autobuz trebuie sa evite frnarile bruste este:

a) reducerea costurilor de ntretinere si reparatiib) reducerea uzurii frnelorc) reducerea uzurii pneurilord) siguranta si confortul pasagerilor

063. La deplasarea n linie dreapta, trebuie:

a) sa circulati ct mai aproape de marcajul care delimiteaza marginea din stnga a benziib) sa circulati ct mai aproape de marginea din dreapta a drumuluic) sa circulati pe mijlocul benziid) sa circulati pe mijlocul drumului

064. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:

a) sa circulati ct mai aproape de marginea din dreapta a drumuluib) sa circulati pe mijlocul benziic) sa circulati pe mijlocul drumuluid) sa va apropiati de axul median

065. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:

a) sa circul ct mai aproape de marginea din dreapta a drumuluib) sa controlez spatiile lateralec) sa schimb viteza dupa virajd) sa schimb viteza n viraj

066. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe parcursul abordarii virajelor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:

a) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireazab) oglinzilor de pe partea catre care se vireazac) rotii spate, de pe partea catre care se vireazad) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare

067. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe parcursul abordarii virajelor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:

a) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireazab) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea opusa virajuluic) oglinzilor de pe partea catre care se vireazad) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare

3. Reglementari tr. marfa

001. Autocamioanele cu masa total maxim autorizat mai mare de 3,5 tone vor efectua inspecia tehnic periodic la intervale de:

a) 1 an de la ultima inspecieb) 2 ani de la ultima inspeciec) 3 ani de la ultima inspecied) 6 luni de la ultima inspecie

002. n cazul efecturii transportului rutier de mrfuri n cont propriu n trafic internaional prin document de transport se nelege :

a) avizul de nsoire al mrfurilorb) copia conform a certificatului de transport n cont propriuc) copia conform a licenei de transportd) scrisoarea de transport C.M.R.

003. Viteza maxim reglat la limitatoarele de vitez care echipeaz autovehicule concepute i construite pentru transportul de mrfuri, nu trebuie s depeasc:

a) 100 km/hb) 85 km/hc) 90 km/hd) 95 km/h

004. Conductorul auto trebuie sa prezinte in caz de control urmtoarele documente:a) cartea de identitate a vehicululuib) copia conforma a licenei de transport in copiec) documentul de transportd) licena de transport in original

005. La ce organism se poate adresa conductorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al deteriorrii mrfurilor pe parcurs:

a) autoritilor locale din regiunea unde se afl in momentul respective

b) autoritilor vamale din ara de destinaiec) autoritilor vamale sau altor autoriti competente din ara de plecared) autoritilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autoriti competente din ara n care se gsete

006. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule nchiriate este necesar:a) ca autovehiculul s dein licen de execuieb) contractul de nchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se menioneaz valabilitatea contractului in foaia de parcurs de ctre administratorul firmei

c) contractul de nchiriere sa fie la bordul autovehiculului in copie

d) contractul de nchiriere sa fie la bordul autovehiculului in original sau in copie conforma cu originalul

007. Mrfurile transportate sub prevederile Conveniei vamale referitoare la transportul rutier de mrfuri in trafic internaional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse controlului vamal:

a) da, cu avizul asociaiilor garanteb) da, daca organele vamale considera ca e necesarc) ntotdeaunad) nu

008. Conductorii auto care au peste 45 de ani i efectueaz transport de mrfuri trebuie s efectueze examinarea medical i psihologic la urmtoarele intervale:

a) 1 an examinare medical i 1 an examinare psihologicb) 1 an examinare medical i 2 ani examinare psihologicc) 1 an examinare medical i 3 ani examinare psihologicd) 6 luni examinare medical i 1 an examinare psihologic

009. Inspeciile tehnice periodice se efectueaz:

a) in cadrul staiilor autorizate de RARb) in orice staie service pentru reparaiic) in orice staie tehnica autorizata de ARRd) in orice staie tehnica autorizat de constructorul vehiculului

010. Care dintre urmtoarele documente trebuie s se afle la bordul vehiculului cu care se efectueaz transport contra cost de mrfuri:

a) avizul de nsoire al mrfurilorb) certificatul de competen profesional al conductorului autoc) certificatul de transportd) licena de transport

011. Suplimentar fa de documentul de transport, n cazul transportului contra cost de mrfuri generale n trafic naional, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de agreare ADRb) certificatul de formare profesional ADRc) fia de sigurand) legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto

012. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui vehicul trebuie s se afle:

a) certificatul de transport rutier n folos propriub) copia conform a certificatului de transport rutier n cont propriuc) copia conform a licenei comunitared) licena de transport rutier public

013. Scrisoarea de transport tip C.M.R. se ntocmete n minim:

a) doua exemplareb) patru exemplarec) trei exemplared) un exemplar

014. Cine este responsabil de pierderea total sau parial a mrfurilor sau deteriorarea mrfurilor sau ntrzierea la transport?

a) Destinatarulb) Expeditorulc) Intermediaruld) transportatorul

015. Cu ocazia unui control n trafic, conductorul auto care efectueaz transport rutier contra cost de mrfuri generale trebuie s prezinte:

a) avizul de expediie al mrfurilorb) avizul medical i psihologic al conductorului autoc) certificatul de competen profesional al conductorului autod) fia de siguran pentru mrfurile transportate

016. Scrisoarea de transport prevzut de Convenia C.M.R. constituie:

a) documentul care permite accesul la profesia de transportatorb) dovada calitii de operator de transport rutier publicc) dovada efecturii formalitilor vamaled) proba contractului de transport

017. n cazul efecturii transportului rutier de mrfuri n cont propriu, conductorul auto trebuie s prezinte cu ocazia unui control n trafic urmtorul document:

a) cartea de identitate a vehicululuib) certificatul de transport n cont propriuc) copia conform a certificatului de transport n cont propriud) licena de transport, n copie

018. Carnetul TIR poate fi folosit:

a) pn la data stabilit de Ministerul Transporturilorb) pentru mai multe autovehicule, funcie de numrul de voleic) pentru mai multe cltorii, funcie de numrul de voleid) pentru o singur cltorie

019. Convenia C.M.R. se aplic:

a) transporturilor efectelor de strmutareb) transporturilor efectuate pe baza conveniilor potale internaionalec) transporturilor funerare internaionaled) transporturilor internaionale de mrfuri perisabile

020. Conform Conveniei C.M.R. operatorul de transport este rspunztor pentru:

a) avarierea mrfii din cauza unui viciu propriu al acesteiab) pierderea totala sau parial a mrfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberrii acesteiac) proveniena mrfurilord) transportul mrfurilor periculoase a cror natur i caracteristici au fost inute ascunse cu intenie de ctre expeditor

021. Operatorul de transport are obligaia s asigure existena la bordul vehiculelor in cazul transportului rutier de mrfuri n trafic internaional in Turcia:

a) avizul medical si psihologic al conductorului autob) carnetul TIRc) copia conforma a licenei de transport in copied) licena de transport in original

022. Imobilizarea unui vehicul se dispune n cazul svririi de ctre conductorul acestuia a unei dintre urmtoarele fapte:

a) conducerea unui vehicul despre care exist date sau informaii c face obiectul unei fapte de natur contravenionalb) conducerea unui vehicul nmatriculat n alt arc) neprezentarea copiei conforme a licenei de execuied) nu respect timpii de conducere i de odihn prevzui de lege

023. Cine are obligaia s verifice exactitatea meniunilor din scrisoarea de transport CMR?

a) conductorul autob) destinatarulc) expeditoruld) ncrctorul

024. Transportul rutier internaional de mrfuri poate fi executat cu capul tractor nmatriculat in Romnia iar semiremorca n strintate:

a) dab) da, daca vehiculul intr in grupa de clasificare Euro 4c) da, dac vehiculul intr in grupa de clasificare Euro 3d) nu, ntruct cabotajul e interzis in Romnia

025. n cazul transportului rutier naional contra cost de mrfuri, prin document de transport nelege:

a) autorizaia de transport marf prin servicii regulateb) copia conform a licenei de transportc) licena de transport valabil pentru transportul rutier de mrfurid) scrisoarea de transport tip C.M.R.

026. n ce condiii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinaie :

a) doar dac este completat prima pagin a carnetului TIRb) doar dac toate birourile CNADNR din frontier au acceptat carnetul TIRc) doar dac toate birourile de poliie a frontierei au acceptat carnetul TIRd) doar dac toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIR

027. Conform conveniei C.M.R., transportatorul este rspunztor pentru:

a) avarierea ambalajelor din cauza condiiilor meteorologiceb) avarierea mrfii din cauza unui viciu propriu al acestuiac) ncrcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuiad) pierderea totala sau pariala a mrfii

028. La primirea mrfii, conductorul auto este obligat s verifice:

a) coninutul fiecrui coletb) daca marfa acoper 70% din sarcina utila a vehicululuic) exactitatea meniunilor din scrisoarea de transportd) starea tehnica a vehiculului

029. Acordul european ATP stabilete reguli privind:

a) transportul de mrfuri agabaritice n trafic internaionalb) transportul de mrfuri periculoase n trafic internaionalc) transportul de mrfuri perisabile n trafic internaionald) transportul de pesticide n trafic internaional

030. Acordul european referitor la transportul rutier n trafic internaional al mrfurilor periculoase (ADR), stabilete reglementri privind:

a) efectuarea unui transport rutier n trafic intenional de mrfuri agabariticeb) efectuarea unui transport rutier n trafic intenional de mrfuri generalec) efectuarea unui transport rutier n trafic intenional de mrfuri perisabiled) efectuarea unui transport rutier n trafic intenional de mrfuri i deeuri periculoase

031. Care sunt rspunderile transportatorului atunci cnd circul sub convenia CMR:

a) s nu consume buturi alcooliceb) s nu piard parial, marfa de la ncrcare pn la destinaiec) s nu piard total sau parial sau s nu avarieze marfa de la ncrcare pn la destinaied) s nu piard total, marfa de la ncrcare pn la destinaie

032. Documentul care permite reducerea i simplificarea formalitilor i controalelor vamale este denumit:

a) carnet TIRb) certificat ADRc) factur fiscal

d) scrisoare de transport

033. Pn cnd este valabil carnetul TIR:

a) pn n ultima zi de valabilitate stabilit de asociaia garantb) pn n ultima zi de valabilitate stabilit de Ministerul Transporturilorc) pn n ultima zi de valabilitate stabilit de societatea de asigurri care a eliberat carnetuld) pn la terminarea operaiunii TIR la biroul de destinaie

034. Pentru a conduce un ansamblu de vehicule la care masa total maxim autorizat a remorcii este mai mare de 7,5 tone, un conductor auto are nevoie de:

a) permis de conducere categoria BEb) permis de conducere categoria Cc) permis de conducere categoria CEd) permis de conducere subcategoria C1E

035. Un conductor auto poate efectua transporturi de mrfuri periculoase dac:

a) deine certificat de pregtire profesional conform acordului A.D.R.b) deine certificat de pregtire profesional conform acordului A.T.P.c) deine certificat de pregtire profesional conform conveniei C.M.R.d) deine certificat de pregtire profesional eliberat conform conveniei T.I.R.

036. Operaiunea de transport rutier efectuat de ctre un operator de transport rutier strin cu ncrctur ntre cel puin dou puncte de ncrcarea/descrcare aflate pe teritoriul Romniei se numete:

a) cabotajb) sabotajc) transport internd) transport internaional

037. Operatorii de transport rutier romni pot desfura transport contra cost de mrfuri ntre dou state membre UE n baza:

a) autorizaia multipl CEMTb) autorizaiei de transport internaional avnd Romnia ca ar de tranzit sau de destinaiec) copia conform a certificatului de transport n cont propriu n trafic internaional nsoit de scrisoarea de transport tip CMRd) copiei conforme a licenei comunitare

038. Transportul rutier contra cost se poate efectua:

a) cu vehicule la bordul crora se afl copia conform a licenei comunitareb) numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.c) numai conform prevederilor Conveniei C.M.R.d) numai conform prevederilor Conveniei T.I.R.

039. Scrisoarea de transport trebuie s conin urmtoarele date:

a) locul i data ntocmirii saleb) seria i numrul copiei conforme a licenei de transportc) seria i numrul licenei de transport a operatorului de transportd) valoarea mrfii transportate

040. Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenei comunitare a altui operator de transport:

a) dab) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o nelegerec) da, pentru o perioada de maximum 2 sptmnid) nu

041. Ce trebuie s conin documentul de transport n cazul transporturilor combinate:

a) categoria i tipul vehiculului rutier folositb) msurile ce urmeaz a fi luate n caz de accidentc) numele i adresa expeditorului i destinataruluid) traseul ce urmeaz a fi parcurs, indicndu-se orele i punctele de oprire

042. n cazul efecturii transportului naional de mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:

a) avizul de nsoire a mrfurilorb) copia conform a certificatului de transport n cont propriuc) copia conform a licenei de transportd) scrisoare de transport C.M.R.

043. n cazul transportului rutier naional de mrfuri contra cost, prin document de transport se nelege:

a) avizul de expediie a mrfurilorb) copia conform a certificatului de transportc) factura fiscal

d) scrisoarea de transport tip C.M.R.

044. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra cost, prin document de transport se nelege:

a) autorizaia pentru transportul internaional de marfb) carnetul T.I.R.c) copia conform a licenei de transportd) scrisoarea de transport tip C.M.R..

045. n cazul transportului rutier naional de mrfuri generale contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de agreare ADRb) certificatul de formare profesional ADRc) fia de sigurand) legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto

046. n cazul transportului rutier naional de mrfuri contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) autorizaiile de transport marfb) certificatul de competen profesional al conductorului autoc) certificatul privind ncadrarea vehiculului n normele de poluare i siguran rutierd) licena de execuie a vehiculului

047. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, n cazul efecturii transportului rutier naional n cont propriu, la bordul autovehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de transport n cont propriub) copia certificatului de nmatriculare al vehicululuic) copia conform a certificatului de transport n cont propriud) licena de transport

048. n conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului care efectueaz transport rutier naional de mrfuri n cont propriu trebuie s se afle:

a) contractul de munc al conductorului autob) copia conform a licenei comunitarec) documentul de transportd) licena de execuie a autovehiculului

049. n cazul efecturii transportului rutier naional de mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:

a) avizul de nsoire al mrfurilorb) copia conform a certificatului de transport n cont propriuc) copia conform a licenei de transport

d) scrisoarea de transport C.M.R.

050. n cazul transportului rutier naional de mrfuri generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de agreare ADRb) fia de siguranc) instruciunile de sigurand) legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto

051. n cazul transportului rutier naional de mrfuri n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) autorizaiile de transport marfb) certificatul de competen profesional al conductorului autoc) certificatul de transport n cont propriud) certificatul privind ncadrarea vehiculelor n normele de poluare i siguran rutier

052. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri generale contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) cartea de identitate a vehicululuib) certificatul de formare profesional A.D.R. al conductorului autoc) certificatul de transport n cont propriud) legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto

053. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de competen profesional al conductorului autob) certificatul de omologare internaional a vehicululuic) certificatul privind ncadrarea vehiculului n normele de poluare i siguran rutierd) licena de execuie a vehiculului

054. n cazul efecturii transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:

a) avizul de expediie a mrfurilorb) copia conform a certificatului de transportc) factura fiscal

d) scrisoarea de transport tip C.M.R.

055. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) certificatul de agreare eliberat de R.A.R. conform prevederilor A.D.R.b) fia de siguranc) instruciunile de sigurand) legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto

056. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:

a) cartea de identitate a vehicululuib) certificatul de competen profesional al conductorului autoc) certificatul de omologare internaional a vehicululuid) certificatul privind ncadrarea vehiculelor n normele de poluare i siguran rutier

057. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:

a) s asigure existena la bordul vehiculului a licenei de execuieb) s nu permit intervenia conductorului auto la ncrcarea i repartizarea ncrcturiic) s nu permit intervenia persoanelor neautorizate asupra aparatelor tahograf i a limitatoarelor de vitezd) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor echipate cu tahograf digital fr suficiente foi de nregistrare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportului

058. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:

a) s nu permit conductorului auto s participe la asigurarea i fixarea mrfurilor ncrcateb) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor fr completarea nregistrrilor pe diagramelec) tahograf necesare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportuluid) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor fr licena comunitar la borde) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor fr suficiente foi de nregistrare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportului

059. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:

a) s asigure existena avizului medical i psihologic al conductorului auto la bordul vehicululuib) s asigure existena documentului privind verificarea tehnic efectuat nainte de plecarea n curs la bordul vehicululuic) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au tahograful defectd) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor ncrcate cu mrfuri care au aparatul de marcat fiscal defect

060. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:

a) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au limitatorul de vitez defectb) s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au sistem antiblocare la frnarec) s nu permit plecarea n curs a vehiculului fr documentul privind ntreinerea vehiculelord) s nu utilizeze la efectuarea transporturilor contra cost vehicule nmatriculate pe o perioad nedeterminat

061. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:

a) s planifice transporturile astfel nct conductorul auto s poat respecta prevederile legale privind timpul de odihn

b) s planifice transporturile astfel nct conductorul auto s poat respecta prevederile legale privind utilizarea alternativ a celor dou cartele tahografice pe care le deine

c) s plteasc conductorul auto funcie de distana parcurs i/sau de cantitatea de mrfuri transportat n fiecare lun

d) s utilizeze numai conductori auto angajai cu contract de munc care au cel puin dou cartele tahografice valide

4. Reglementari scociale

001. Care din urmatoarele date trebuie sa fie mentionate de catre conducatorul auto pe foaia de nregistrare (diagrama tahograf) la nceputul folosirii acesteia:

a) kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la nceputul zilei de munca

b) ora introducerii foii de nregistrare n aparatul tahografc) perioada de conducere din ziua anterioarad) viteza maxima care poate fi nregistrata pe foaia de nregistrare

002. nainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze n centrul foii de nregistrare(diagramei tahograf) urmatoarele date:

a) durata serviciului din ziua curentab) localitatea de la care ncepe sa utilizeze diagrama (locul de la care ncepe efectuarea cursei)c) perioada de conducere din ziua anterioarad) seria permisului de conducere

003. Care din urmatoarele date trebuie mentionate de ctre conducatorul auto pe o diagram tahograf la nceputul utilizarii acesteia:

a) numele si prenumele conducatorului autob) ora introducerii diagramei n aparatc) perioada de odihna zilnicad) timpul de condus din ziua anterioara

004. Timpul de odihna zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?

a) da, daca acesta a fost descarcatb) da, daca acesta este stationat si echipat cu pat de dormitc) da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de dormitd) nu

005. n cazul unui echipaj dublu, n timp ce vehiculul se afla n mers, cel de-al doilea conducator auto care nu este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica ?

a) da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormitb) da, daca odihna este de minim 9 ore consecutivec) nu, autovehiculul trebuie sa fie opritd) nu, se considera timp de conducere

006. Un conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odihna saptamnala redusa la 30 de ore. Cte ore de odihna trebuie luate n compensare si n ce interval de timp ?

a) 12 ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoareb) 15 ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamnic) 21 de ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamnid) 24 de ore pna sfrsitul urmatoarelor patru saptamni

007. Un conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odihna saptamnala redusa la 24 de ore. Cte ore de odihna trebuie luate n compensare si n ce interval de timp ?

a) 12 ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoareb) 12 ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamnic) 21 de ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamnid) 24 de ore pna sfrsitul urmatoarelor patru saptamni

008. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna saptamnal normal este de:

a) 24 de oreb) 36 de orec) 40 de ored) 45 de ore

009. Perioada saptamnala de odihna a unui conducator auto poate fi redusa la mai putin de 45 de ore, cu conditia sa fie compensata ulterior. Aceasta nu poate nsa sa fie redusa la mai putin de:

a) 12 oreb) 24 orec) 30 ored) 36 ore

010. Perioada de odihna saptamnala redusa este de minimum de 24 de ore, dar mai putin de 45 de ore. Reducerea este compensata printr-o perioada de odihna luata pna la sfrsitul:

a) celei dea doua saptamni care urmeazab) celei dea patra saptamni care urmeazac) celei dea treia saptamni care urmeazad) saptamnii urmatoare

011. Perioada saptamnala de odihna a conducatorului auto:

a) are doua zileb) ncepe obligatoriu n ziua de vineri a fiecarei saptamniic) nu este necesara daca nu a fost atins numarul maxim saptamnal de ore de conducere nu a fost deposit

d) urmeaza dupa 6 perioade zilnice de conducere consecutive

012. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control n trafic foile de nregistrare (diagramele tahograf) pentru:

a) saptamna n cursb) saptamna n curs si ultima zi lucrata din saptamna precedent

c) saptamna n curs si ultimele 15 zile anterioare acestei saptamnid) ziua n curs si ultimele 28 de zile

013. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare:

a) 2 anib) 3 anic) 4 anid) 5 ani

014. Care dintre urmatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind nlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului auto prin pauze separate:

a) 15 min. + 30 min.b) 15 min. +15 min. + 15 min.c) 20 min. + 25 min.d) 30 min. + 15 min.

015. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi nlocuita cu:

a) pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin 30 de minuteb) o pauza de cel putin 20 de minute si alta de cel putin 25 de minutec) o pauza de cel putin 30 de minute si alta de cel putin 15 minuted) trei pauze de cel putin 15 minute

016. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de:

a) minim 8 ore dar mai mic de 10 oreb) minim 8 ore, dar mai mic 11 orec) minim 9 ore dar mai mic de 11 ored) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore