REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

Dragos Mihai Șef Serviciu Arii Protejate

INFRASTRUCTURA VERDE CONTRIBUȚIA PRACTICILOR SILVICE DURABILE LA

CONSERVAREA CAPITALULUI NATURAL

Resurse regenerabile

Resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umanã:

resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili, regenerabile - apã, aer, sol, florã, fauna sãlbaticã,

inclusiv cele inepuizabile - energie solarã, eolianã, geotermalã şi a valurilor

Resursele regenerabile sunt resursele care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate. Resursele

regenerabile pot să se refacă și pot fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite rațional. Odată ce

resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depășește rata lor naturală de refacere, ele se vor

diminua și în cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi susținută de o resursă regenerabilă este

determinată de rata de refacere și de mărimea disponibilului acelei resurse.

Pădurile reprezintă una din resursele naturale regenerabile cu pondere insemnată din punct de vedere

economic, in actualul context de dezvoltare a societății umane. Mai mult, ele prezintă importanță nu doar

prin prisma furnizării de materii prime, ci și din punct de vedere al furnizării unei game variate de servicii

(recreere, protecția unor obiective antropice impotriva unor fenomene naturale, reglarea ciclului apei in

natură etc)

DEFINIȚII

Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul predominant îl

au populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta (Codus Silvic) Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de arbori, cât şi al condiţiilor

staţionale Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea

pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc

Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să îşi

amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel

încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme (Codul Silvic – preluare Conferinta Ministerială Helsinki 1993)

Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării durabile

Regimul codrului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din sămânţă Regimul crângului - modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea vegetativă

Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea acesteia,

incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi arbuştilor, cu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului

Tăiere rasă – tratament cu tăieri unice pe o anumită suprafață

Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere,

determinată de modificarea prevederilor amenajamentului silvic în scopul executării de lucrări, instalaţii şi

construcţii necesare gestionării pădurilor

Scoatere definitivă din fondul forestier naţional - schimbarea definitivă a destinaţiei forestiere a unui teren în altă destinaţie, în condiţiile legii

PRINCIPII ACTUALE DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR

Principiul continuității – pădurea este organizată și gospodărită astfel încât să asigure an de an pe o

durată nelimitată producții cel puțin constante sau crescânde de lemn și alte bunuri și să exercite

concomitent și în condiții optime, funcțiile de formare și conservare a mediului de viață.

Păstrarea unei suprafețe de pădure suficient de mare pentru a realiza în bune contiții funțiile de

producție, de protecție și de altă natura

Organizarea in timp si spațiu a procesului de folosire a funcțiilor pădurii

Principiul naturalității – fundamentarea geografică și ecologică a amenajării și culturii pădurii

Cunoașterea ecologiei speciilor, a ecotipurilor și proveniențelor

Cunoașterea structurilor complexelor teritoriale forestiere de diferite ranguri în legătură cu clima,

relieful, roca care le determină precum și a unităților elementare de mediu – stațiunile

Cunoașterea structurii și modului de desfășurare a proceselor ecosistemice în pădurea naturală

Diferențierea măsurilor de gospodărire în funcție de însușirile speciilor forestiere, ale stațiunilor, ale

ecosistemelor naturale, ale complexelor teritoriale de ecosisteme

Principiul multifuncționalității – valorificarea resurselor concomitent cu eficientă maximă a tuturlor

funcțiilor pădurii (ex. producția de lemn, hidrologic-antierozională, recreativă, ecologică etc)

Principiu selectivității – caracterul selectiv al lucrărilor silvice (ameliorarea speciilor selectie fenotipică si

apoi genotipică)

Principiul stabilității – stabilitatea ecosistemelor prin pastrarea/îmbunătățirea (optimizarea) diversității

componentelor ecosistemului

GOSPODARIREA PĂDURILOR REGIMURI ȘI TRATAMENTE

Tratamentul forestier este modul special cum se face exploatarea și se asigură regenerarea unei păduri, în cadrul aceluiași regim, în vederea atingerii unui anumit scop. În sens mai larg tratamentul include întregul ansamblu de măsuri culturale prin care pădurea este condusă de la întemeiere până la exploatare și regenerare. Tratamentele se grupează in trei mari categorii:ce - Tratamente cu tăieri unice pe o anumită suprafață; - Tratamente cu tăieri repetate pe aceeași suprafață; - Tratamente cu tăieri continue pe aceeși suprafață.

Regimul forestier este definit prin modul de regenerare a arboretelor – generativ (din sămânță), vegetativ (din lăstari sau drajoni) sau mixt. - Regimul de codru – arboretele se regenerează natural sau artificial din semințe (ca o

excepție de la regulă, culturile de plopi selecționați care provin din butași) - Regimul de crâng – arboretele se regenereaza din lăstari sau drajoni (ex. cvercinee,

acerinee, tei, salcie, salcâm etc.) - Regimul de crâng compus – arboretele se regenerează din sămânță și din lăstari sau

drajoni

TRATAMENTE

Principalele tratamente aplicate in „regimul de codru”

Regenerare sub masiv Regenerare in si la

marginea masivului

Regenerare pe teren descoperit

Taieri selective (repetate) Taieri rase (unice)

Regenerare

continua

Structura

pluriena

Regenerare

periodica

Structura ±echiena

Regenerare periodica

Structuri diverse

Regenerare

naturala

Structura echiena

Regenerare

artificiala

Structura

echiena

Codru gradinarit

G

Progre-

sive

P

Succe-

sive

S

Progresive in

margine de

masiv

Pm

Succesive in

margine de

masiv

Sm

Benzi

alaturate

BA

Benzi

alterne

Ba

Benzi la

margine

de masiv

Bm

Rase pe

parchete

R

Notă : tratamentul se aplica pe aboret - unități amenajistice (u.a.), care in cuprinsul unei paduri au de regula suprafețe cuprinse intre 0,5 – 50 ha

FUNCȚIILE PĂDURILOR

Pădurile

Formarea solului

Stabilitatea versanților

Reglarea circuitului apei

Stocarea carbonului

Controlul calității

atmosferei

Conservarea biodiversității

Conservarea

habitatelor amenințate

Asigurarea adăpostului şi a coridoarelor de

migrare a faunei sălbatice

rare şi ameninţate

Asigurarea producției de

lemn, biomasă

energetică şi bunuri

nelemnoase

Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea cunoaşterii în

domeniul mediului, vieţii

economico-sociale, culturale,

educaţionale, religioase etc.

PĂDURILE ŞI SCHIMBĂRILE DE MEDIU

Schimbările de mediu determină:

- Creșterea frecvenței și intensității furtunilor provocând apariţia doborâturilor produse de vânt;

- Creșterea intensității evenimentelor extreme, cum ar fi seceta și inundațiile;

- Modificarea condițiilor climatice cu implicații privind adaptarea speciilor existente la noile condiții

Intensificarea acţiunii factorilor biotici, detetrmină : - Creșterea vulnerabilității pădurilor la acțiunea factorilor perturbatori (slăbilirea rezistenței, diminuarea

creșterilor, uscarea arborilor și arboretelor, etc.) - Favorizării factorilor biotici dăunători – agenți fitopatogeni, insecte (extinderea arealului, creșterea

numărului de generații, reducerea activității dușmanilor naturali, apariția înmulțirilor în masă)

Efectele schimbărilor de mediu asupra pădurilor se reflectă asupra:

- Stării de sănătate a arborilor și arboretelor

- Schimbări în compoziția arboretelor cu efecte asupra celorlalte componente ale ecosistemului

- Migrării altitudinale a etajelor de vegetatie : transformarea stepei în semideșert, a silvostepei în stepă, a

câmpiei forestiere în silvostepă etc., cu o uşoară tendinţă de urcare a limitei superioare a vegetaţiei

forestiere.

- Schimbări în procesele fenologice

- Prelungirii sezonului de vegetatie în etajele submontan şi montan

- Reducerii creşterii curente in volum a arboretelor din câmpii şi coline

- Schimbări în calitatea lemnului (urmare a intensificării vătămărilor biotice și abiotice)

PĂDURILE ŞI SCHIMBĂRILE DE MEDIU

Rolul pădurilor în atenuarea efectelor

schimbărilor de mediu

Pădurile contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor de mediu prin:

- Stocarea carbonului în păduri, acumularea și menținerea acestuia în depozite

ecosistemice forestiere (biomasă, litieră, sol)

- Stocarea carbonului în produsele din lemn recoltabile

- Substituirea materiilor prime prelucrate cu consum mare de energie

- Substituirea combustibililor fosili cu biomasă lemnoasă (prin culturi forestiere

energetice, dar numai în afara fondului forestier)

Rolul multifuncțional al pădurilor

Pădurile

Servicii de aprovizionare

Hrană

Materiale

Energie

Servicii de reglare

Atenuarea efectului toxic al deșeurilor și

noxelor

Stocarea carbonului

Controlul compoziției atmosferei

Prevenirea eroziunii și a evenimentelor

extreme, reglarea debitelor de apă

Servicii culturale

Interacțiuni spirituale și simbolice cu mediul

Interacțiuni fizice și intelectuale cu mediul

PROVOCĂRI PENTRU SILVICULTURĂ

- Actualizarea cunoștințelor cu privire la evoluția ecosistemelor forestiere in condițiile actuale de mediu precum și in perspectivă;

- Identificarea metodelor adecvate pentru a raspunde acestor provocări;

- Adaptarea metodelor de gospodarire a pădurilor la noile cerințe și provocări date atat de multifuncționaliutatea actuală a padurilor ținînd cont și de schimbarile climatice și de mediu;

VA MULTMESC PENTRU ATENŢIE