INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E S T I s t r . Nico lae F i l ipescu 53-55 , 020916 Bucures t i 2 , ROMÄNIA

tel. 01.211 78 42; 01.211 78 43; 01.211 78 50; fax 01.211.49 06; e-mail: office@incdurban.ro

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR.: 7 ETAPA a II-a - 2004 TITLUL: Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV –

Reactualizare Strategia de dezvoltare Planul de măsuri

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu

- Februarie 2004 -

COLECTIV DE ELABORARE Ing. Viorica Niculescu Arh. Ioan Peleanu

Ing. Elena Stancu Geogr. Silvia Ioniţă

Ing. Mariana Dorobanţu

Ing. Florin Chiperi

Soc. Georgiana Georgescu

Ec. Gabriel Preoteasa

Ing. Luiza Minculescu

Ec. Cristina Dima GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Tehn. Sorin Ungureanu

Tehn. Laura Boroiu TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Dactilo. Gabriela Niţu

Tehn. Sorin Ungureanu

BORDEROU – ETAPA a II-a

PIESE SCRISE: Strategia de dezvoltare

Program de măsuri

PIESE DESENATE: CARTOGRAME:

1. Agricultura – Dezvoltare – Lucrări pentru îmbunătăţiri funciare

2. Gestiunea deşeurilor – Dezvoltare

3. Agricultura – Dezvoltare – Zonarea producţiei agricole

4. Industria – Dezvoltare

5. Turismul

PLANŞE:

1. Mediul – Dezvoltare

2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – Dezvoltare

3. Gospodărirea apelor – Dezvoltare

4. Reţele de transport – Dezvoltare

5. Reţele electrice şi telecomunicaţii – Dezvoltare

6. Reţele energetice – Dezvoltare

7. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – Dezvoltare

8. Turismul – Dezvoltare

9. Contextul suprateritorial – Dezvoltare

CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE ……………………………………………………………… 1

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ………………………………………… 3

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 3

1.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 3

1.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 12

1.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 15

1.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 19

1.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 19

1.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 23

1.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 28

1.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 29

1.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii …………………………………. 34

1.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 35

1.1.4.7.Gestionarea deşeurilor ……………………………………. 39

1.1.5. Zonificarea teritoriului ……………………………………….. 42

1.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………. 43

1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………….. 43

1.2.2. Resursele umane ………………………………………………. 46

1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ………………………………….. 47

1.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 47

1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 54

1.3.3. Turismul ………………………………………………………… 59

1.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………… 61

2. PROGRAM DE MĂSURI ………………………………………………… 63

2.1. STRUCTURA TERITORIULUI ……………………………………. 63

2.1.1. Mediul ………………………………………………………….. 63

2.1.2. Patrimoniul natural şi construit ……………………………… 65

2.1.3. Reţeaua de localităţi …………………………………………… 66

2.1.4. Infrastructurile tehnice ……………………………………….. 70

2.1.4.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) …………… 69

2.1.4.2.Reţele hidroedilitare ………………………………………. 71

2.1.4.3.Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări) …. 71

2.1.4.4.Reţele de transport ………………………………………… 72

2.1.4.5.Reţele de telecomunicaţii ………………………………….. 74

2.1.4.6.Reţele energetice …………………………………………… 74

2.1.4.7.Gestionarea deşeurilor …………………………………….. 77

2.2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ …………………………… 79

2.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ………………… 79

2.2.2. Resursele umane ……………………………………………….. 79

2.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR …………………………………… 80

2.3.1. Agricultura, silvicultura ………………………………………. 80

2.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii …….. 83

2.3.3. Turismul ………………………………………………………... 85

2.3.4. Servicii economice şi sociale …………………………………… 85

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

1

INTRODUCERE

După parcurgerea etapei de diagnostic, bazată pe analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea, s-a conturat o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriului studiat.

Astfel “Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean” constituie prin demersul său conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi de evaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.

Totodată, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean defineşte principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a teritoriul studiat, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială urmărită.

Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este în primul rând realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii:

• creşterea competitivităţii teritoriului administrativ respectiv în cadrul economiei naţionale;

• stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;

• valorificarea superioară a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent pe teritoriul judeţului;

• protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor construite ale localităţilor;

• ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor de eroziune şi alunecare a terenurilor;

• ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante;

• corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului, cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale, cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.

Dată fiind complexitatea şi varietatea problemelor desprinse din analiza situaţiei existente, pentru jalonarea principalelor direcţii şi niveluri de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov, au fost reţinute următoarele opţiuni directoare mai importante:

• valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole, silvice, turistice şi hidrografice;

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

2

• dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţelei regionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;

• conservarea, reabilitarea şi protecţie mediului natural şi construit;

• asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele defavorizate din punct de vedere economic şi social.

Propuneri de amenajare şi dezvoltare a teritoriului zonal au fost considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

• continuarea reformei economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de viaţa comunităţilor;

• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa a II-a (E II) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:

• măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei;

• relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi al industriei, ceea ce va asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului natural, economic şi social a teritoriului judeţean;

• restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vederea dezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi, în limitele unor accese corespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol teritorial.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţii, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone protejate naturale şi construite, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, etc.

Propunerile făcute pentru prima etapă, constituie priorităţi în vederea atingerii prevederilor de largă perspectivă a strategiilor de amenajare a teritoriului judeţean.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

3

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1.1. Mediul

a) Factorii de mediu

Strategia din domeniul mediului înconjurător are ca obiectiv general îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

• Strategia pentru aer

Pentru calitatea aerului şi implicit pentru cantitatea de emisii provenite din diferite procese de producţie există cerinţe legale standardizate.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul Ilfov sunt:

• reducerea emisiilor de “pulberi în suspensie” şi NO2, în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valoarea CMA la agenţii economici S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A. (zona Pantelimon);

• modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agenţii economici susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;

• reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante;

• modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate centralele termice orăşeneşti sau comunale.

• Strategia pentru apă

Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizările orăşeneşti şi comunale, cât şi pentru calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane există cerinţe legale standardizate.

Strategia de îmbunătăţire a calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor cu poluanţi a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de epurare.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Ilfov sunt:

• încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali, şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor;

• completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare la staţiile de epurare, ale agenţilor economici: “Protan” Glina, “Viscofil” Popeşti Leordeni, “Arteca” Jilava, “Agromec” Ciorogârla, “Danubiana” Popeşti Leordeni, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1 Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC”, “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC”, “ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov şi altele;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

4

• exploatarea corespunzătoare, completări şi modernizări în cadrul serviciilor de

gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti, Snagov;

• realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: Glina (pentru apele uzate ale municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Brăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie);

• eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie (Jilava, Dumitrana, Periş etc.);

• desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor de orice natură, care nu au protecţie impermeabilizată.

• Strategia pentru sol Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor, dar şi ca urmare

a gestiunii deficitare a deşeurilor.

Ţelul îl constituie reabilitarea solului degradat de către aceste activităţi antropice.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru atingerea acestui ţel sunt: • adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării cantităţilor de hidrocarburi eliminate

pe sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului; • eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide

poluante; • închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a

terenurilor ocupate de acestea.

Direcţiile cu privire la propunerile care vizează modul de gestiune a deşeurilor sunt incluse la capitolul “Infrastructurile tehnice”.

b) Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

Funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este de următoarele tipuri:

• poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii, cu caracter temporar;

• poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostrăzii, datorită traficului zilnic desfăşurat;

• poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;

• poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Poluarea aerului

Execuţia lucrărilor de construcţie a autostrăzii constituie pe de o parte, o sursă de emisii de praf, datorită circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite. Suplimentar, pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

5

Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a autostrăzii, s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare. Evaluarea impactului poluanţilor emişi, s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor, luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi Ordinului 756/97.

În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-se normele standardizate.

Măsuri de protecţie a calităţii aerului

• Ca măsuri generale, se recomandă adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante, folosirea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor evacuate în atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul emisiilor să nu depăşească limitele standardizate:

- în cazul staţiilor de mixturi asfaltice şi staţiilor de betoane este necesară echiparea cu filtre textile;

- în centralele termice şi staţiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie folosit combustibil corespunzător (gaze naturale sau combustibil lichid uşor CLU);

- limitarea emisiilor de substanţe poluante provenite de la utilaje constă în folosirea de utilaje şi camioane de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor.

Poluarea apei

Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi: • Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate

etc.), în cazul în care acestea se desfăşoară în apropierea cursurilor de apă; • Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă, care în timpul

ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, sol, etc.);

• Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constitui surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de către apele meteorice;

• Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.

Măsuri de protecţie a calităţii apelor

• Se recomandă evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă.

• Pentru organizările de şantier şi bazele de producţie se recomandă proiectarea unui sistem de canalizare, epurare şi evacuare atât a apelor menajere, provenite de la cantină, spaţii igienico-sanitare, cât şi pentru apele meteorice care spală platforma organizărilor de şantier.

Poluarea solului

Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii, organizările de şantier pot genera o serie de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt:

• staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate, topire agregate, topire bitum, încărcare buncăr cu mixtură;

• depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

6

• deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere,

deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).

Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza freatică.

Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului, sau mişcări de terasament fiind, necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţia fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.

Măsuri de protecţie a calităţii solului

• Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, vor fi redate circuitului normal de folosinţă după încheierea lucrărilor de construcţie, iar în cazul în care se constată degradări ale acestora, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

• Amplasarea organizărilor de şantier va evita zonele cu soluri valoroase.

• Decaparea solului vegetal se va face în limita stratului necesar, iar depozitarea provizorie a pământului excavat este recomandabil să se facă pe suprafeţe cât mai reduse.

• Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar după încheierea lucrărilor acestea trebuie reamenajate pentru a fi readuse la folosinţa iniţială.

• Stocarea materiilor prime care intră în procesul de fabricare a mixturii asfaltice, a carburanţilor, a diferitelor tipuri de deşeuri se va face în recipiente speciale.

• O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie vor putea fi reciclate şi refolosite.

• Deşeurile rezultate, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi depozitate în siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă, reciclare sau incinerare.

Flora şi fauna

Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui (trafic de maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri, etc., toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calităţii iniţiale.

Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha de teren.

În aceste condiţii, în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de arbori. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă):

• km 22 – km 23 Pădurea Surlari • km 24 – km 26 Pădurea Vlăsia.

Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie, poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

7

Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din şantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.

Măsuri de protecţie a florei şi faunei

• Se recomandă amplasarea unor bariere fizice, pentru a nu se afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiei, având caracter temporar.

• După închiderea lucrărilor de construcţie a autostrăzii, antreprenorul are obligaţia să ia măsuri de ecologizare în scopul aducerii mediului, respectiv vegetaţia, la starea iniţială.

Zgomotul şi vibraţiile

Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata perioadelor de construcţie.

În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp, nivelul de zgomot atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.

Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nu numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul natural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone împădurite.

Măsuri de protecţie

• Traseele mijloacelor de transport (traficul greu) vor trebui să evite intravilanul localităţilor.

• Atât în organizarea de şantier cât şi în zona fronturilor de lucru este necesar a se lua toate măsurile de protecţie antifonică pentru personalul aferent.

Monitoringul factorilor de mediu

Pe perioada execuţiei lucrărilor pentru autostradă este necesar a se desfăşura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul depăşirii valorilor admisibile. În acest sens se propun următoarele măsuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Inspectoratului de Protecţia Mediului Ilfov:

• identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii specifice de poluanţi;

• stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata execuţiei lucrărilor;

• urmărirea modului de funcţionare a instalaţiilor de depoluare şi măsuri privind curăţirea lor periodică;

• verificarea periodică a etanşeităţii rezervoarelor de stocare a carburanţilor sau substanţelor toxice dacă e cazul;

• gestionarea controlată a deşeurilor rezultate din organizările de şantier.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

8

Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Poluarea aerului

Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosferă sunt evacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de carbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor care circulă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.

Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie (COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările făcându-se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare, se constată că nivelurile de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se încadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOx există mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii.

Măsuri de protecţie a aerului

Autostrada va atrage o parte din traficul desfăşurat în prezent pe drumurile naţionale DN 1 şi DN 1A.

Acest fapt se va materializa în fluentizarea traficului pe cele două drumuri şi implicit va conduce la o reducere a emisiilor de substanţe poluante degajate în atmosferă cu aproximativ 25 %.

Atragerea pe autostradă a unei părţi a traficului local va reduce nivelul poluării manifestat în prezent datorită circulaţiei în localităţi.

Se preconizează că în viitorul apropiat se va introduce obligativitatea utilizării benzinei fără plumb, aşa cum s-a întâmplat în ţările Uniunii Europene.

Poluarea apei Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele

uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii.

Ca urmare a traficului intens care se desfăşoară de autostradă, apele meteorice care spală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere.

Măsuri de protecţie a apelor

Pentru apele meteorice care spală platforma autostrăzii se recomandă amplasarea următoarelor tipuri de construcţii pentru epurarea apelor meteorice: bazine decantoare, separatoare de grăsimi şi bazine de dispersie, acestea din urmă fiind prevăzute când apa se evacuează pe terenul înconjurător.

Pentru construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii, se recomandă ca apele uzate să fie colectate şi introduse în construcţii de epurare modelate. Apa epurată va fi evacuată apoi la cel mai apropiat emisar.

Poluarea solului

Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de servicii.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

9

Măsuri de protecţie a solului

Tendinţa este ca în viitor să fie introduse reglementări privind reducerea adaosului de plumb din benzină şi ca autovehiculele să fie utilate cu dispozitive antipoluante. Acestea vor contribui la diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi în consecinţă la diminuarea depunerii a lor pe sol.

În ceea ce priveşte deşeurile provenite de la spaţiile de servicii, acestea vor fi colectate şi transportate la gropile de gunoi amenajate, ale localităţilor apropiate.

Prejudicii aduse florei şi faunei

Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.

Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.

Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.

Măsuri de protecţie

Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei autostrăzii se vor amplasa împrejmuiri.

Prin amplasarea gardurilor, mortalitatea animalelor este redusă considerabil, însă prevederea împrejmuirii agravează efectul de fragmentare manifestat asupra habitatului faunei.

Acolo unde trebuie să se menţină continuitatea spaţiului natural pentru a se conserva viaţa sălbatică este imperios necesar să se completeze amenajările rutiere cu pasaje care să permită traversarea denivelată a drumului.

Zgomotul şi vibraţiile

Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.

Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculele efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.

Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB, încadrându-se în general în limitele admisibile.

O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni) unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.

În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.

Monitorizarea factorilor de mediu

După intrarea în exploatare a autostrăzii este necesară aplicarea unui program de monitorizare a factorilor de mediu.

• Pentru protecţia calităţii aerului se recomandă a se face măsurători în special în zonele unde autostrada trece aproape de localităţi.

• Pentru protecţia calităţii cursurilor de apă, în cazul în care apele meteorice ce spală platforma autostrăzii sunt epurate, se recomandă monitorizarea eficienţei de funcţionare a staţiilor de epurare.

• Măsurile adoptate pentru protecţia faunei, prin realizarea împrejmuirilor cât şi a podeţelor de traversare trebuie urmărite periodic, cu sprijinul reprezentanţilor ocoalelor silvice.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

10

Poluarea accidentală

Poluarea accidentală este rezultatul deversării de poluanţi ca urmare a producerii unui accident în care sunt implicate autovehicule ce transportă substanţe toxice sau periculoase (hidrocarburi, produse chimice, explozibili etc.).

Riscul poluării accidentale creşte odată cu creşterea traficului. Impactul asupra mediului (apă de suprafaţă, apă subterană, sol) depinde de vulnerabilitatea zonei, precum şi de cantitatea şi natura produsului deversat.

Poluarea apelor

În cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule, care transportă hidrocarburi lichide, sau alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe platforma autostrăzii sau pe terenurile învecinate.

Dacă are loc o deversare bruscă într-un curs de apă şi este incompatibilă cu capacitatea de diluaţie a acesteia, se poate produse o distrugere totală sau parţială a florei şi faunei pe un tronson de o lungime de zeci de km, funcţie de confluenţele din aval.

Dacă deversarea are loc într-o apă stătătoare, atunci toate formele de poluare sunt nocive şi refacerea calităţii apei este lentă.

Dacă accidentul s-a produs într-o zonă unde apa subterană este cantonată în terenuri aluvionare, timpul de înaintare a apei este suficient de mare pentru a se evita riscul de distribuţie a apei poluate. Depoluarea este dificilă, dar zonele poluate pot fi fixate.

Măsuri de protecţie

Pentru limitarea impactului negativ se pot lua următoarele măsuri: • blocarea scurgerii şanţurilor; • devierea circulaţiei; • curăţarea şanţurilor şi a terenului.

Se propune realizarea unor construcţii pentru epurarea apei meteorice care spală platforma autostrăzii, înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

Poluarea solului

Sursele de poluare pentru sol sunt aceleaşi ca şi pentru apa de suprafaţă şi apa subterană şi anume deversarea de substanţe toxice sau periculoase ca urmare a producerii unui accident de circulaţie.

Impactul asupra solului, depinde de sensibilitatea solului şi de tipul şi cantitatea produsului deversat.

Măsuri de protecţie

Măsurile propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane privind blocarea scurgerilor şanţurilor, devierea circulaţiei, curăţarea şanţurilor şi a terenului sunt măsuri obligatorii şi pentru protecţia solului.

Poluarea sezonieră

Poluarea sezonieră apare ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea siguranţei circulaţiei pe perioada de iarnă, când autostrada poate fi acoperită cu polei sau gheaţă. Cea mai utilizată substanţă este clorura de sodiu.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

11

Poluarea apelor

După topirea gheţii, soluţia de săruri rezultată se scurge sau este proiectată lateral de circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat şi/sau în apele naturale.

Impactul asupra apelor constă în transferul NaCl în apele de suprafaţă şi/sau în pânza freatică, prezenţa sărurilor sub forma ionilor fiind constatată până la distanţe de 100 m de drum.

Măsuri de protecţie

• Clorura de sodiu, precum şi celelalte materiale care se folosesc în timpul iernii trebuie să fie stocate în depozite acoperite şi pe suprafeţe impermeabile, pentru a nu se produce poluări prin antrenarea lor de către apele meteorice.

• Optimizarea cantităţii de sare utilizată: utilizarea soluţiei de saramură în tratamentul preventiv pare a fi o soluţie bună în acest sens.

• Se vor proteja zonele sensibile pentru evitarea utilizării de substanţe cu concentrări ridicate.

Poluarea solului

Poluarea solului poate să apară ca rezultat al infiltrării apelor pluviale care spală platforma autostrăzii antrenând substanţele folosite pentru dezgheţ.

După topirea gheţii soluţia de săruri rezultată se strânge sau este proiectată lateral prin circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat.

O parte din cantitatea de sare utilizată se va acumula în sol, în orizontul de 10 – 40 cm.

Măsuri de protecţie

Se recomandă ca substanţele folosite pentru dezgheţ să fie ţinute în depozite acoperite şi pe platforme impermeabile. Dacă locul de depozitare nu este acoperit, în jurul depozitului se vor construi şanţuri de gardă, unde să fie colectate apele pluviale care şiroiesc pe depozit.

Se recomandă de asemenea a se acorda o atenţie deosebită terenurilor sensibile, cu capacitate mare de acumulare, prin utilizarea unor doze optime de săruri pentru dezgheţ.

Poluarea vizuală

Este posibil că va exista o presiune puternică în sensul amplasării în imediata apropiere a autostrăzii şi a căilor de acces la aceasta a unor elemente de mobilier urban purtătoare, în principal, de mesaje publicitare, care se adaugă la elementele de construcţie aparţinând autostrăzii pot avea un impact specific asupra peisajelor naturale.

Măsuri de protecţie

Impactul vizual exercitat de autostradă şi elementele aferente va fi ţinut sub control prin măsuri de proiectare şi prin reglementări urbanistice şi de disciplină în construcţii.

c) Zone expuse inundaţiilor

Strategia de dezvoltare a amenajării teritoriului judeţean trebuie să includă printre obiectivele generale şi pe cele de limitare a efectelor fenomenelor de risc naturale.

Acest obiectiv este în conformitate cu principiile pe care se bazează dezvoltarea durabilă a continentului european, lansate la Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) din 2001.

Concret, obiectivul operaţional îl constituie apărarea împotriva inundaţiilor.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

12

Acţiunile generale constau în aplicarea unor măsuri structurale care vizează întreţinerea sau realizarea de noi lucrări hidrotehnice specifice, respectiv acumulări permanente şi nepermanente, regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri.

O importanţă deosebită o are şi aplicarea continuă a măsurilor nestructurale, care reprezintă de fapt gestionarea riscului la inundaţii.

Această gestionare comportă trei categorii de măsuri: • măsuri de prevenire, de pregătire pentru a face faţă acestui fenomen; • măsuri operative în perioada de producere a fenomenului; • măsuri de refacere şi restabilire după producerea fenomenului.

Un alt pachet de măsuri nestructurale, de care trebuie să se ţină seama este acela al legislaţiei şi reglementărilor în acest domeniu, în concordanţă cu activitatea de amenajare a teritoriului judeţului.

d) Zonarea seismică

Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”, unităţile administrativ-teritoriale urbane din judeţului Ilfov amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismice sunt:

U.A.T. Nr. de locuitori Intensitatea seismică

(MSK) Municipiul Bucureşti 2.013.911 VIII Oraşul Buftea 20.328 VIII Oraşul Otopeni 10.220 VIII

Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 1999 Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VIII este de 50 de ani

se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul M.L.P.T.L. are în subordine la nivelul judeţului Ilfov, Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele).

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Aceasta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

1.1.2. Patrimoniul natural şi construit

Strategia de dezvoltare în domeniul culturii după cum s-a arătat anterior, se fundamentează pe principiile de bază ale Comunităţii Europene şi este structurată pe următoarele coordonate definitorii: accesul liber şi egal la informaţie, patrimoniul cultural, creaţia culturală, racordarea la cerinţele comunităţilor, ale societăţii româneşti şi ale integrării europene.

Zonele construite protejate sunt acele teritorii care deţin unul sau mai multe bunuri de patrimoniu aflate într-o relaţie funcţional-estetică armonioasă cu vecinătăţile, fiind necesară extinderea protecţiei în afara bunului de patrimoniu propriu-zis. Asigurarea protecţiei bunurilor

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

13

de patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activităţilor umane pentru asigurarea unui echilibru între elementele existente şi cele adăugate. În acest sens, la nivel naţional s-au avut în vedere următoarele acţiuni:

- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, fără a afecta integritatea bunurilor de patrimoniu cultural imobil, să le integreze în viaţa comunităţii umane;

- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente măsuri tehnico-administrative pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil;

- elaborarea de studii care să contribuie prin măsuri operaţionale la creşterea capacităţii statului de a se opune pericolelor care ameninţă integritatea patrimoniului cultural (Studii de delimitare a zonelor de protecţie aferente monumentelor, P.U.Z. zonă protejată etc.);

- înfiinţarea la nivel naţional şi judeţean a unor organisme pentru protecţia, conservarea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, precum şi a unor centre de formare a cadrelor specializate în acest domeniu.

Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şi mecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a patrimoniului cultural naţional. În acest sens există cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, precum şi a zonelor protejate ale acestora în cadrul documentaţiilor de urbanism.

Astfel delimitarea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, conform „Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”, se va face pe baza unor studii de specialitate iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale împreună cu organismele teritoriale de specialitate ale Direcţiei Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Până la definitivarea acestor studii, care vor fi integrate în documentaţiile de urbanism (în conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001 – art. 7), autorizarea lucrărilor de construcţie în vecinătatea monumentelor istorice, va respecta prevederile Legii nr. 422/2001 – art. 59 privind măsurile ce se impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii, precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate, reglementează modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de bunuri de patrimoniu cultural construit şi anume, prin instituirea de zone protejate, ceea ce presupune un mod controlat de intervenţie.

În judeţul Ilfov, ca de altfel în toată ţara, bunurile patrimoniului naţional sunt din ce în ce mai ameninţate de distrugere, nu numai datorită cauzelor naturale de degradare, dar şi ca urmare a impactului necontrolat al vieţii sociale şi economice. De aceea se propun măsuri urgente de protejare a monumentelor istorice aflate în pericol.

Pornind de la problemele semnalate şi de la obiectivul major respectiv, protejarea, conservarea şi valorificarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit (monumente istorice şi fond etnografic) se propun următoarele:

• Continuarea şi urgentarea întocmirii studiilor de specialitate în baza cărora să se delimiteze zonele de protecţie a monumentelor istorice din „Lista monumentelor istorice” CIMEC, cu prioritate pentru cele declarate de interes naţional excepţional prin Legea nr. 5/2000 (Anexa III);

• Elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism (PUZ) şi regulamentele aferente în vederea instituirii zonelor construite protejate, care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor pe patrimoniu cultural din zonă; acestea trebuie să fie întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de urbanism pentru zone protejate construite”, în curs de aprobare de către M.T.C.T. Se recomandă ca, pentru

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

14

localităţile care deţin mai multe monumente istorice, studiile de fundamentare pentru delimitarea zonelor de protecţie a acestora să fie elaborate într-o singură etapă, astfel încât să se poată defini exigenţele pentru întreg teritoriul studiat şi delimitarea zonelor protejate din localitate.

• Depistarea în continuare a valorilor din teritoriu care ar putea fi incluse în „Lista monumentelor istorice”;

• Propunerea de înscriere a unor noi monumente valoroase pe lista monumentelor istorice de valoare excepţională în conformitate cu Legea nr. 5/2000;

• Definirea prevederilor adecvate pentru asigurarea protecţiei şi integrităţii monumentelor, care să fie incluse în documentaţiile de urbanism specifice;

• Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice, integrarea acestora în circuite turistice existente sau noi;

• Adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice;

• Protejarea valorilor de patrimoniu cultural situate în zona de influenţă a viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov, pentru fiecare categorie de monumente istorice, după cum urmează.

Monumente şi situri arheologice - măsurile tehnice arheologice recomandate de specialiştii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova) care trebuie avute în vedere pentru protejarea, salvarea, conservarea şi restaurarea siturilor arheologice afectate de lucrările la autostradă, sunt:

- cercetarea arheologică de suprafaţă: studii de identificare / verificare, evidenţă, perimetrare, cartare, determinare cronologică şi etno-culturală a siturilor arheologice;

- descărcarea de sarcină arheologică a acestor situri pentru eliberarea terenurilor necesare autostrăzii şi a lucrărilor conexe;

- supravegherea arheologică a lucrărilor în adâncime la autostradă în vederea identificării unor situri nereperate. Prin monitorizarea lucrărilor la autostradă se urmăreşte preîntâmpinarea distrugerii unor situri arheologice nereperate, neclasate;

- se va interzice formarea de gropi de împrumut pentru executarea lucrărilor aferente autostrăzii.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

În cazul în care, traseul autostrăzii care se va realiza trece în vecinătatea unor zone protejate, pentru reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural construit din aceste zone afectate de traseul autostrăzii, se recomandă măsuri suplimentare de protecţie mai ales în situaţiile în care distanţele sunt mai mici decât cele de protecţie admise sau în cazul în care se deschid perspective asupra unor zone care oferă imagini incompatibile cu normele din diferite ţări europene. Dintre aceste măsuri menţionăm: reducerea poluării fonice prin ziduri antifonice, integrarea vizuală a autostrăzii în peisaj, sau refacerea perspectivei prin dizlocarea unor funcţiuni, sau mascarea lor prin lucrări de amenajare peisagistică:

• Conştientizarea populaţiei privind importanţa de nivel naţional a patrimoniului cultural din judeţul Ilfov;

• Mediatizarea acţiunilor de protejare şi crearea mijloacelor de publicitate pentru pomovarea valorilor existente în teritoriu;

• Crearea în cadrul aparatului Consiliului Judeţean a unui compartiment specializat în protejarea monumentelor istorice (coordonare, control şi iniţiativă).

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

15

Zone naturale protejate Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor floristică şi faunistică şi structurilor

fizico-geografice este specific zonei de câmpie. Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în cazul

judeţului Ilfov, stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecţie, respectiv Pădurea Snagov (10 ha) şi Lacul Snagov (100 ha).

În afară de acestea menţionăm şi cele trei zone naturale protejate, declarate prin acte legislative anterioare Legii nr. 5/2000: Pădurea Căldăruşani, Pădurea Râioasa, Zona naturală Scroviştea

Regimul ariilor naturale protejate prevăzute prin Legea nr. 5/2000, dar şi a celor propuse prin acte anterioare este stabilit prin Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

• menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

• asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural.

Bunurile de patrimoniu natural identificate, urmează să fie însoţite de documentaţii ştiinţifice, avizate de Academia Română, apoi înaintate Consiliului Judeţean Ilfov sau Consiliilor Locale în scopul instituirii regimului de arie naturală protejată.

Alături de aceste arii naturale protejate, vor fi ocrotite şi conservate totodată în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufişurile naturale, vegetaţia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea.

Până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare, autorităţile administraţiei publice locale au datoria şi obligaţia să pună sub regim provizoriu de ocrotire, bunurile patrimoniului natural.

Un obiectiv important îl constituie crearea unei zone verzi, cu inserţii de teren agricol, denumită „centura verde - galbenă”, fiind expresia unei politici specifice de amenajare a teritoriului în jurul Capitalei. Aşa cum a fost propusă a fi delimitată prin proiectele anterioare, respectiv Pr. Nr. 155/1988 „Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov” şi Pr. Nr. A.3 „Elemente de sinteză privind dezvoltarea durabilă a Zonei Periurbane Bucureşti”, „centura verde - galbenă”, este prezentă în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Dâmboviţa. Ea se prezintă sub forma unei benzi continue în jurul municipiului Bucureşti, cu lăţime de cca. 20-30 Km. şi cuprinde elemente necesar a fi ocrotite cum sunt:

– Pădurile situate la distanţe de până la cca. 30 Km. de Capitală; – Lacurile Căldăruşani, salba de lacuri de pe valea Colentina, acumularea Mihăileşti etc.; – Tronsoane ale cursurilor de apă Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Mostiştea, Sabar etc.; – Terenuri agricole de mare valoare, ce fac parte din categoria I-a şi a I-a de fertilitate; – Zone tradiţionale de agrement –sport precum Snagov, Căldăruşani, Cernica, Brăneşti,

Mogoşoaia, Buftea etc.

1.1.3. Reţeaua de localităţi Constituit actualmente din două oraşe şi 102 sate grupate în 37 de comune, ansamblul

aşezărilor umane de pe teritoriul judeţului Ilfov are unele particularităţi legate de potenţialul său evolutiv şi de dezvoltarea spaţială generate de modul atipic în care a fost dimensionată, organizată şi statuată această formaţiune politico-administrativă, inclusiv reglementarea regimului administrativ al localităţilor apropiate de Bucureşti:

- din punct de vedere funcţional şi al relaţiilor reciproce, aşezările ilfovene nu sunt structurate în reţea, datorită neconcordanţei între distribuţia istorică în teritoriu,

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

16

naturală, corespunzătoare unor elemente geografice care şi-au pierdut însă capacitatea de determinare a relaţiilor spaţiale, sociale şi funcţionale între aşezări, şi un sistem de căi de acces şi comunicaţie dezvoltat relativ recent, dispus radial, puternic centrat pe oraşul Bucureşti, care găzduieşte – de altfel, în afara teritoriului judeţului – majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi serviciilor de nivel judeţean; figura acestui sistem este aceea de arbore, în care lipsesc ramificaţiile intermediare;

- oraşul Bucureşti, deşi este un pol major de manifestare a fenomenelor de dezvoltare şi creştere economico-socială, exercită o influenţă relativ redusă asupra teritoriului imediat înconjurător, în care procesele de difuzie au început să se facă simţite numai foarte recent şi pe arii limitate; urbanizarea, dezvoltarea şi modernitatea se desfăşoară, intens dar limitat în spaţiu, în legătură cu:

- extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier, ale unor funcţiuni urbane proprii Capitalei pentru care aceasta nu are în prezent resurse de spaţiu sau de mediu – comerţ, depozitare, mici industrii, locuire - mai ales secundară, eventual cu grad înalt de confort

- locaţiile dotărilor periurbane tipice: aeroport, mari suprafeţe comerciale, servicii, IMM

Impactul produs de existenţa autostrăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier, mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de: locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de agrement, etc.

Pentru ca impactul apariţiei autostrăzii asupra aşezărilor ilfovene să fie favorabil în sensul unei contribuţii pozitive la dezvoltarea spaţială a judeţului, se impune ca procesul de dotare şi echipare să se extindă în profunzimea teritoriului judeţean, în cadrul unor politici orientate către atingerea obiectivului de dezvoltare echilibrată a teritoriului.

Faţă de aceste premise, obiectivele strategice pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei de localităţi a judeţului Ilfov, sunt următoarele:

- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial;

- reducerea disparităţilor structurale între spaţiul puternic urbanizat al Capitalei şi spaţiile construite din teritoriul judeţean;

- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonelor rurale şi dintre zonele localizate diferit în teritoriu;

- structurarea şi ierarhizarea în spaţiu a reţelei de localităţi;

- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu al judeţului;

- dezvoltarea spaţială, economică şi socială a localităţilor în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de recreere, petrecerea timpului liber şi pentru turism ecologic, cultural şi rural.

Pe de altă parte, faţă de primejdiile implicate de o expansiune necontrolată a urbanului - mai ales în raport cu ecosistemele şi peisajele fragile – forestiere, fluviatile, lacustre şi de cultură, care constituie un valoros patrimoniu, sunt necesare politici de protejare a acestuia.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

17

Pentru a gestiona aceste fenomene în mod durabil se propune o politică de dezvoltare a unităţilor teritorial – administrative parcurse de traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, bazată pe două principii:

- descurajarea activităţilor, dezvoltărilor şi extensiilor spaţiale care sunt de natură să altereze mediul şi /sau să diminueze patrimoniul natural şi cultural, în cadrul căruia terenul însuşi este o resursă deosebit de preţioasă, inclusiv în termeni băneşti;

- încurajarea activităţilor şi dezvoltărilor corespunzătoare unui profil socio-economic bazat pe servicii, comerţ, recreere, turism, agricultură /silvicultură /piscicultură şi activităţi industriale încadrate strict în modele durabile de dezvoltare.

Aplicarea acestor politici impune determinarea unor profile economico-funcţionale ale localităţilor, corespunzătoare tradiţiilor, potenţialelor şi tendinţelor care se manifestă firesc în cadrul liberei iniţiative, care să fie susţinute şi consolidate prin politicile locale de dezvoltare – deciziile privind investiţiile, reglementările urbanistice, regimurile de autorizare ş.a.

Comunele al căror teritoriu administrativ este parcurs de autostrada Bucureşti-Braşov sunt: Voluntari, Ştefăneştii de Jos, Dascălu, Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu.

Pentru comunele Gruiu şi Snagov, împreună cu Periş, Ciolpani şi Nuci se preconizează predominanţa unui profil de turism, agrement şi servicii.

Comunele Dascălu şi Moara Vlăsiei se înscriu într-o arie în care dezvoltarea va avea loc prin punerea în valoare cu prioritate a unei funcţionalităţi socio-economice bazate pe potenţialul de creştere a activităţilor în agricultură, comerţ şi recreere, alături de Grădiştea, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla, Dragomireşti Vale, Mogoşoaia, Corbeanca şi Baloteşti, aflate în poziţii de proximitate secundară faţă de teritoriul administrativ al oraşului Bucureşti.

Situată la limita teritoriului administrativ al Capitalei, comuna Voluntari şi celelalte unităţi teritorial-administrative care formează prima coroană de aşezări din jurul acesteia: Afumaţi, Pantelimon, Tunari, Dobroieşti, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale şi Chitila, aflate practic în mare parte într-un continuum spaţial cu Bucureştiul, fac parte, din punct de vedere al profilului socio-economic, dintr-o grupare care mai include oraşele judeţului: Buftea şi Otopeni, cu potenţial predominant de localizare a funcţiunilor industriale, de servicii, comerciale şi de recreere. Fără a se situa limitrof faţă de Capitală, comuna Ştefăneştii de Jos va întregi această grupare spaţială, ţinând seama atât de relaţia cu teritoriile comunelor Afumaţi şi Voluntari şi intravilanele acestora, cât şi de profilul economic pe care şi-l conturează şi care va fi probabil întărit de situarea acestei comune pe traseul autostrăzii.

Aceste localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin modificarea arbitrară a organizării teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spaţiu pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le generează în propriul său mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului judeţului – în care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.

Specificitatea geometriei teritoriului judeţului Ilfov – forma inelară, împrumutată şi celor 2 grupări economico-funcţionale de localităţi aflate în poziţii de proximitate imediată şi secundară faţă de Capitala care ocupă centrul inelului – împiedică relaţiile spaţiale directe între localităţile situate pe segmente diametral opuse sau diferite ale perimetrului teritoriului administrativ al oraşului Bucureşti, care va continua să comande comunicarea şi traficul între acestea exercitând concomitent o intensă acţiune polarizatoare asupra teritoriului înconjurător.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

18

Pentru a diminua efectul acestei forţe, care inhibă dezvoltarea prin sterilizarea potenţialelor de dezvoltare endogenă, se impune consolidarea funcţională şi infrastructurală a aşezărilor din prima şi a doua coroană de localităţi şi dezvoltarea lor prin încurajarea investiţiilor şi a acţiunilor de amenajare a teritoriului şi prin localizarea cu prioritate a dotărilor şi echipărilor în aceste localităţi.

O caracteristică funcţională comună a grupărilor de localităţi definite prin potenţialele dominante de profilare economică este rolul de cazare şi generare a unei forţe de muncă semnificative, al cărei debuşeu este în mod tradiţional economia Capitalei, un contingent în continuă creştere fiind constituit din persoane cu venituri medii şi mari, care aleg să locuiască în afara oraşului Bucureşti, în forme de habitat specifice, care imprimă anumite trăsături spaţiale şi impun o nouă modalitate de abordare a dezvoltării – respectiv a dotării şi echipării – a numeroase localităţi clasificate ca făcând parte din mediul rural, situate în toate zonele funcţionale, între cele mai caracteristice fiind Corbeanca, Baloteşti, Moara Vlăsiei şi Snagov.

Pentru comuna Snagov, care este situată atât pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov cât şi în zona cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii, poate fi oportună luarea în considerare atribuirea unui rol de servire în teritoriu pentru arealul de nord a judeţului (comunele Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea), în timp ce satele Corbeanca, Baloteşti şi Moara Vlăsiei pot prelua în comun roluri de servire şi influenţă pentru sub-zona de nord al zonei circulare de proximitate secundară cu potenţial mixt de dezvoltare a funcţiunilor şi activităţilor agrare, comerciale şi de recreere.

Patrimoniul natural şi cultural aflat în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor va putea fi protejat prin instituirea unui regim de centură /zonă “verde-galbenă”, prevăzut de Legea privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi art.10: “în vederea protejării elementelor cadrului natural a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi a asigurării de spaţii de agrement şi recreere în planurile urbanistice se va prevedea înfiinţarea de centre sau zone verzi în jurul Capitalei României…”.

Regimul de centură verde este diferenţiat şi flexibil şi permite dezvoltări “moderate”, aspectul expansiunii intravilanelor urmând a fi abordat de la caz la caz.

Pentru etapa actuală, extinderile de intravilane prevăzute prin planurile de urbanism general aflate în vigoare constituie o rezervă de teren considerabilă, de natură a satisface necesităţile pe termen scurt şi mediu, în condiţii de protejare a cadrului natural şi a calităţii mediului prin procesele de planificare urbanistică de detaliu şi de autorizare a construcţiilor.

Pentru modernizarea şi ameliorarea structurală a teritoriului judeţului Ilfov în contextul dezvoltării spaţiale echilibrate şi realizării coeziunii economice şi sociale la nivel regional propunem orientarea politicilor publice de amenajare a teritoriului judeţului către următoarele obiective:

- asigurarea alimentării cu apă şi energie a tuturor locaţiilor populate din teritoriul intercomunal

- echiparea localităţilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie

- echiparea gospodăriilor cu sisteme individuale /locale de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, alimentare cu energie

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie

- asigurarea serviciului universal de telefonie fixă

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transmisie de date şi voce

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de salubritate

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transport public

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

19

- asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi şi racordarea la infrastructura de transport interregional şi internaţional fără a periclita mediul şi

- asigurarea accesului egal pentru toţi locuitorii la servicii:

- de învăţământ primar, secundar inferior şi secundar superior (liceal);

- de sănătate (asistenţă medicală curentă, generală, specializată şi de urgenţă);

- administrative şi juridice;

- financiar-bancare;

- crearea şi menţinerea de locuri de muncă în afara sectorului agricol, la nivelul localităţilor;

- creşterea competitivităţii şi a capacităţii de adaptare a economiilor locale la acţiunea forţelor pieţei;

- creşterea valorii adăugate create în economiile locale;

- diversificarea profilelor economiilor locale, respectiv specializarea şi crearea de clustere legate de economia Capitalei ca sursă de difuzie a proceselor de creştere /dezvoltare economică.

1.1.4. Infrastructurile tehnice

1.1.4.1. Gospodărirea apelor

Având în vedere că în ultima perioadă economia românească a cunoscut mutaţii importante, apropiindu-se tot mai mult de o economie de piaţă funcţională, precum şi faptul că România negociază aderarea la Uniunea Europeană, se impune o activitate susţinută pentru organizarea şi orientarea strategiei şi a politicilor din domeniul gospodăririi apei spre cele de nivel european.

În contextul prezent, conceptul gospodăririi durabile a resurselor de apă înseamnă utilizarea următoarelor principii de bază:

• principiul bazinal – realizarea gospodăririi apei pe bazine hidrografice, îmbinând problemele economice, sociale şi de protecţia mediului şi integrând toţi utilizatorii de apă din bazinul hidrografic;

• principiul gospodăririi unitare cantitate – calitate – realizarea gospodăririi apei ţinând seama de interdependenţa dintre cele două dimensiuni ale apei: calitate – cantitate;

• principiul solidarităţii – utilizarea durabilă a resurselor de apă se realizează la capacitatea maximă numai dacă la procesul de planificare, dezvoltare şi utilizare a acestora participă toţi factorii interesaţi sau afectaţi (stat, administratorii resurselor, utilizatorii, societatea civilă);

• principiul poluatorul plăteşte – cheltuieli legate de poluarea mediului şi a efectelor acesteia asupra diverşilor utilizatori vor fi suportate de cel care a produs poluarea;

• principiul economic – beneficiarul plăteşte – apa produce valoare economică în toate formele ei de utilizare, ca urmare se impune recuperarea costurilor generate pentru asigurarea serviciilor de apă;

• principiul accesului la apă – este un drept fundamental al omului, accesul la o apă curată, suficientă şi la un cost adecvat.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

20

Pentru gospodărirea judicioasă a apelor, la nivelul judeţului se au în vedere următoarele obiective specifice:

- satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor; - îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu

apă şi canalizare existente în localităţile judeţului; - extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în toate

localităţile judeţului; - îmbunătăţirea calităţii apei precum şi protecţia şi conservarea acesteia prin

reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea staţiilor existente de epurare a apelor uzate, dar şi realizarea de noi astfel de staţii;

- reducerea riscului la inundaţii şi secetă; - reabilitarea ecologică a apelor şi reabilitarea cursurilor de apă; - sensibilizarea şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte gospodărirea şi protecţia apei; - implicarea comunităţilor locale în modul de gestionare al resurselor de apă şi în cel al

serviciilor de apă şi canalizare.

Principalele acţiuni care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prezentate sunt:

Satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor necesită: - aducţiunea Potlogi – Bucureşti, locul de priză este resursa subterană din zona

Potlogi, locul de debuşare este mun. Bucureşti, L = 40 km şi qtr = 2,0 m3/s: - aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, locul de priză acviferul de adâncime din

zona Călugăreni, locul de debuşare mun. Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s; - aducţiunea Crivina- Bucureşti, L = 25 km, qtr = 6 m3/s (în etapa finală); - derivaţia Glina – Argeş, din râul Dâmboviţa în râul Argeş, L = 22 km, qtr = 10

m3/s; - derivaţia Mihăileşti - Sabar, din acumularea Mihăileşti în râul Dâmboviţa,

L = 28 km, qtr = 2 m3/s, alimentează cu apă industrială partea de S-E a mun. Bucureşti.

Continuarea lucrărilor existente pentru asigurarea sursei de apă a sistemelor centralizate de alimentare cu apă din localităţile judeţului;

Realizarea surselor de apă pentru noile sisteme de alimentare cu apă. În principal sursa acestor sisteme este apa subterană, captările disponibile în teritoriu fiind:

Nr. crt.

Captarea propusă Debit preconizat (l/s)

0 1 2 1 Ciolpani (N), (A) 36,0 2 Gruiu – Lipia (N), (A) 36,0 3 Grădiştea (N), (A) 15,0 4 Moara Vlăsiei (N), (A) 24,0 5 Nuci (N), (A) 20,0 6 Periş (N), (A) 35,0 7 Baloteşti (N), (A) 30,0 8 Corbeanca (N), (A) 18,0 9 Dascălu (N), (A) 15,0 10 Buftea (E), (A) 20,0

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

21

0 1 2 11 Popeşti – Leordeni (N), (A) 60,0 12 Afumaţi – Ştefăneşti (N), (A) 80,0 13 1 Decembrie (N), (A) 45,0 14 Otopeni (N), (A) 33,0 15 Otopeni – Tunari (N), (A) 50,0 16 Vidra – Berceni (N), (A) 50,0 17 Chitila (N), (A) 40,0 18 Bragadiru (E), (A) 100,0 TOTAL 707,0

(N) = captări noi (A) = acvifer de adâncime (E) = extinderi

Localităţile prezentate vor fi definitivate în urma unor studii hidrogeologice, care vor reactualiza debitele preconizate.

Reducerea riscului la inundaţii şi secete: - lucrări de apărare împotriva eventualelor inundaţii pe cursul apelor Argeş,

Sabar, Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Valea Saulei, Valea Pasărea, Valea Sindrişiţa, Ialomiţa, Cociovaliştea, Mostiştea. Aceste lucrări sunt preconizate a se realiza în perioada 2005 – 2022 şi vor apărea aproximativ 1.000 gospodării, 5.000 ha teren agricol, 80 obiective economice, 30 km reţea stradală şi 9 km cale ferată;

- reducerea riscului la inundaţii în partea de nord-est şi de sud a judeţului. Fenomenul este posibil ca urmare a capacităţii insuficiente de descărcare a evacuatorilor barajelor de pe râul Colentina în Buftea şi Cernica;

- creşterea gradului de siguranţă al barajelor existente pe râul Colentina; - amenajării Văii Saulea pentru asigurarea tranzitării debitelor naturale şi a

evacuărilor din sistemele de canalizare ale construcţiilor din zona de nord a Bucureştiului;

- reabilitarea sistemelor de inundaţii existente; - realizarea, în perspectiva de lungă durată (după 2022), a unor acumulări care să

servească ca sursă de apă pentru sistemele de irigaţii. Aceste lucrări sunt: - acumularea Tâncăbeşti, pe valea Snagovului. Volumul total va fi de

13,5 mil.m3, suprafaţa lacului (la NNR) de 215 ha. - acumularea Săftica, pe râul Cociovaliştea. Sursa principală de apă a

acestei acumulări va fi râul Ialomiţa, prin intermediul canalului Bilciureşti – Ghimpaţi. Volumul total va fi de 6,0 mil. m3, iar suprafaţa (la NNR) de 109 ha.

- acumularea Baloteşti, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de 1,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 115 ha.

- acumularea Căciulaţi, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de 7,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 128 ha. Sursa principală de apă a acumulării va fi râul Ialomiţa.

- acumularea Buriaş, pe râul Ialomiţa. Volumul total este de 43,0 mil. m3, cu o suprafaţă 550 ha.

Protecţia şi conservarea calităţii apei; restaurarea ecologică.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

22

Se va realiza prin reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de acumulare de pe răul Colentina, respectiv:

- salubrizarea lacurilor; - refacerea apărărilor de mal; - eliminarea descărcărilor necontrolate în lacuri; - stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară.

De asemenea se propune restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov pe o suprafaţă de 155 ha.

* * *

Traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov, care străbate judeţul în partea de nord, are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi a lucrărilor de gospodărire a apei aflate în zonă.

Impactul asupra apelor de suprafaţă se poate manifesta prin: - modificarea regimului natural de scurgere, în special în zonele de formare a

procesului de şiroire; - creşterea vulnerabilităţii la poluare în anumite zone.

Contact direct cu autostrada au râurile Pasărea, Mostiştea, Coviovaliştea, o parte din Valea Snagov, râul Ialomiţa.

Regimul natural de scurgere al acestor ape nu va fi afectat pentru că traversările se vor face cu poduri peste cursul de apă întâlnit.

Pentru evitarea acestei probleme s-au luat câteva măsuri de protecţie (conform “Studiului de fezabilitate Autostrada Bucureşti – Braşov – Studiu de impact asupra mediului” elaborat de ECOTERRA – SRL, proiectant de specialitate şi SEARCH CORPORATION, proiectant general, în septembrie 2002) cu caracter general şi anume:

• alegerea traseului astfel încât să fie evitate zonele sensibile la eroziune puternică; • măsuri de reducere a vitezei apei râurilor; • perdele forestiere de protecţie a albiilor. Rolul acestora este de a înălţa fundul

albiilor, în zona plantată, prin colmatare naturală şi a oferi protecţie permanentă malurilor împotriva curenţilor de apă.

Pentru traversarea râul Prahova s-a proiectat un pod în lungul râului, pentru a nu afecta exploatările existente. În zonă au fost proiectate lucrări de regularizare a albiei şi de apărări de maluri.

O altă manifestare a impactului autostrăzii asupra mediului natural este poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier.

Tipurile acestei poluări sunt următoarele: • poluare pe durata execuţiei autostrăzii - are caracter temporar, maximul valorii

atingându-se în perioada de funcţionare la capacitatea maximă a bazelor de producţie;

• poluare cronică - se manifestă în perioada de funcţionare a autostrăzii, ca urmare a traficului zilnic desfăşurat;

• poluarea accidentală - este urmare a accidentelor rutiere în care sunt implicate autovehicule cu diverse transporturi de produse toxice sau erozive;

• poluarea sezonieră - este urmarea activităţilor pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioada iernii.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

23

În toate tipurile de poluare prezentate, apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de acumulare) vor fi afectate.

Pentru evitarea acestui fenomen se recomandă: • evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă (Snagov,

Ialomiţa, Cociovaliştea); • proiectarea unui sistem de canalizare (colectarea, epurarea şi evacuarea) apelor

uzate menajere şi meteorice; • realizarea construcţiilor prin care se diminuează concentraţia poluanţilor (bazine de

sedimentare, separatoare de grăsimi).

Lucrările propuse în chema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Ialomiţa se află în zona de influenţă a autostrăzii.

Acestea sunt viitoarele acumulări Vlăsia, Moara Vlăsiei, Căciulaţi, destinate asigurării apei pentru irigaţii, în principal, şi pentru agrement.

De asemenea, forajele pentru captarea apei subterane propuse în zonele: Gruiu – Lipia, Moara Vlăsiei, Dascălu, Afumaţi – Ştefăneştii de Jos şi Otopeni – Tunari se vor afla în zona de influenţă a acestei autostrăzi.

Având în vedere această situaţie, este necesar un studiu de impact, în urma căruia să se poată lua măsurile corecte de protejare a acestor lucrări.

1.1.4.2. Reţele hidroedilitare

Alimentare cu apă

Rezolvarea problemelor identificate se face prin acţiuni specifice. La nivelul judeţului există un „Plan de acţiune pentru asigurarea alimentării cu apă a aglomerărilor umane în judeţul Ilfov”. Pentru fiecare localitate în parte sunt specificate acţiunile de implementare a acestui plan. Astfel pentru oraşul Buftea, este necesară:

- reabilitarea resursei de apă prin rezolvarea problemelor tehnice apărute la forajele existente;

- extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 2.500 m3; - reabilitarea a circa 20 km de reţea de distribuţie a apei şi extinderea acesteia cu

48 km.

În oraşul Otopeni este necesară: - extinderea sursei de apă cu încă 7 puţuri forate; - extinderea volumului de înmagazinare a apei potabile cu un rezervor de 1.000 m3; - reabilitarea reţelei de distribuţie a apei pe o lungime de 8,3 km şi extinderea acesteia

cu 7,2 km.

Pentru comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat sunt necesare următoarele acţiuni care vor îmbunătăţi acest sistem:

- mărirea debitului de apă la sursă prin extinderea fronturilor de puţuri existente; - mărirea capacităţii de înmagazinare a apei potabile prin reabilitarea de rezervoare; - reabilitarea şi extinderea reţelei existente de distribuţie a apei potabile.

Comunele care se alimentează în prezent din pânza freatică vor beneficia de introducerea sistemului centralizat.

Lucrările concrete pentru fiecare oraş şi comună sunt prezentate în continuare.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

24

PLAN DE ACŢIUNE PRIVIND ASIGURAREA ALIMENTĂRII CU APĂ

Reţeaua de distribuţie (km) Nr.

crt. Oraş /

Comună Foraje

necesare (buc)

Rezervoare necesare Reabilitare

(R) Extindere

(E) Nouă (N)

Acţiuni necesare extinderii

0 1 2 3 4 5 6 7 BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. Or. Buftea - 2.500 20,0 48,0 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje R

2. Or. Otopeni 7 1.000 8,3 7,2 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

3. Afumaţi 1 1.000 - 37,5 - Reţele E Rezervoare E Foraje E

4. Berceni 5 2.000 - - 27,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

5. Bragadiru 7 1.000 3,2 23,5 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

6. Brăneşti 7 1.000 - 42,5 - Reţele E Rezervoare E Foraje E + R

7. Cernica 15 2.000 - - 23,4 Reţele N Rezervoare N Foraje N

8. Chiajna 15 2.000 - - 26,2 Reţele N Rezervoare N Foraje N

9. Chitila 4 1.000 1,5 32,5 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

10. Ciorogârla 4 1.500 - - 22,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

11. Clinceni 4 1.500 - - 42,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

12. Cornetu 5 1.000 2,0 22,2 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

13. Dărăşti Ilfov 2 500 - - 11,6 Reţele N Rezervoare N Foraje N

14. 1 Decembrie 5 1.000 2,0 13,5 . Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

15. Dobroieşti 12 2.000 - - 28,6 Reţele N Rezervoare N Foraje N

16. Domneşti 12 2.000 - - 27,7 Reţele N Rezervoare N Foraje N

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

25

0 1 2 3 4 5 6 7 17. Dragomireşti

Vale 8 1.500 - - 12,1 Reţele N

Rezervoare N Foraje N

18. Găneasa 8 1.500 - - 31,5 Reţele N Rezervoare R Foraje R

19. Glina 5 1.000 2,0 19,2 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje R + E

20. Jilava 8 1.500 - 14,4 - Reţele E Rezervoare E Foraje E

21. Măgurele 5 5.000 5,1 26,3 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

22. Mogoşoaia 10 1.000 - - 31,9 Reţele N Rezervoare E Foraje E

23. Pantelimon 5 2.500 2,5 31,9 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

24. Popeşti Leordeni

5 2.000 1,8 31,3 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

25. Ştefăneştii de Jos

10 2.000 - - 34,4 Reţele N Rezervoare N Foraje N

26. Tunari 6 1.000 - - 29,8 Reţele N Rezervoare N Foraje N

27. Vidra 12 2.000 - - 33,1 Reţele N Rezervoare N Foraje N

28. Voluntari 15 2.500 13,5 94,9 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA 29. Baloteşti 1 1.000 2,5 11,4 - Reţele E + R

Rezervoare E Foraje E + R

30. Ciolpani 10 2.000 - - 18,1 Reţele N Rezervoare N Foraje N

31. Corbeanca 14 2.000 - - 13,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

32. Grădiştea 5 1.000 - - 16,4 Reţele N Rezervoare N Foraje N

33. Gruiu 12 2.000 - - 40,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

34. Moara Vlăsiei

10 2.000 - - 47,2 Reţele N Rezervoare N Foraje N

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

26

0 1 2 3 4 5 6 7 35. Nuci 7 1.500 - - 57,7 Reţele N

Rezervoare N Foraje N

36. Periş 10 2.000 - - 29,5 Reţele N Rezervoare N Foraje N

37. Snagov 5 1.000 12,0 13,2 - Reţele E + R Rezervoare E Foraje E

38. Dascălu 5 1.000 - - 40,0 Reţele N Rezervoare N Foraje N

39. Petrăchioaia 5 1.000 - - 22,4 Reţele N Rezervoare N Foraje N

TOTAL 286 63.000 76,4 469,5 665,6

Canalizarea apelor uzate

Asigurarea unui standard de viaţă ridicat şi a protejării mediului natural, impune colectarea apelor uzate de la consumatori precum şi epurarea acestora înainte de evacuarea în emisar.

Legislaţia în vigoare asigură această condiţie prin Legea nr. 107/1996 – Legea apelor, care interzice realizarea de lucrări noi sau extinderi ale sistemului de alimentare cu apă fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare (art. 16. b).

Ca urmare, acţiunile pentru asigurarea alimentării cu apă prezentate vor fi dublate de cele pentru asigurarea canalizării şi epurării apelor uzate rezultate.

Acţiunile propuse vor avea ca suport documentaţii tehnice elaborate de persoane de specialitate.

Lucrările concrete, necesare îmbunătăţirii sistemului de canalizare în localităţile judeţului sunt:

E – extinderi R – reabilitare N – Nouă

Nr. crt. Oraş / Comună Lungime reţea canalizare

(km) Staţie de epurare

(l/s) Acţiuni necesare

0 1 2 3 4 1. Or. Buftea 33,2 88,0 Reţele E

Staţie epurare R 2. Or. Otopeni 12,2 17,4 Reţele E

Staţie epurare E + R 3. Afumaţi 42,1 11,3 Reţele N

Staţie epurare N 4. Berceni 27,0 37,0 Reţele N

Staţie epurare N 5. Bragadiru 19,6 14,0 Reţele E

Staţie epurare E + R 6. Brăneşti 42,3 18,0 Reţele E

Staţie epurare E + R 7. Cernica 23,4 16,0 Reţele N

Staţie epurare N

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

27

0 1 2 3 4 8. Chiajna 26,2 13,7 Reţele N

Staţie epurare N 9. Chitila 28,6 21,6 Reţele E

Staţie epurare N 10. Ciorogârla 22,0 14,0 Reţele N

Staţie epurare N 11. Clinceni 42,0 8,4 Reţele N

Staţie epurare N 12. Cornetu 24,2 8,5 Reţele E

Staţie epurare E + R 13. Dărăşti Ilfov 11,6 13,0 Reţele N

Staţie epurare N 14. 1 Decembrie 11,5 16,0 Reţele E

Staţie epurare E + R 15. Dobroieşti 28,6 11,2 Reţele N

Staţie epurare N 16. Domneşti 27,7 10,8 Reţele N

Staţie epurare N 17. Dragomireşti Vale 12,1 7,5 Reţele N

Staţie epurare N 18. Găneasa 31,5 7,2 Reţele N

Staţie epurare N 19. Glina 21,2 12,2 Reţele E

Staţie epurare N 20. Jilava 13,4 22,3 Reţele E

Staţie epurare E + R 21. Măgurele 27,0 40,0 Reţele E

Staţie epurare E + R 22. Mogoşoaia 31,9 9,0 Reţele N

Staţie epurare N 23. Pantelimon 27,4 27,3 Reţele E

Staţie epurare N 24. Popeşti Leordeni 25,8 25,9 Reţele E

Staţie epurare N 25. Ştefăneştii de Jos 34,4 7,0 Reţele N

Staţie epurare N 26. Tunari 29,8 6,5 Reţele N

Staţie epurare N 27. Vidra 33,1 14,0 Reţele N

Staţie epurare N 28. Voluntari 92,1 51,2 Reţele E

Staţie epurare N BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA – MOSTIŞTEA

29. Baloteşti 7,9 11,5 Reţele E + R Staţie epurare E + R

30. Ciolpani 18,1 7,6 Reţele N Staţie epurare N

31. Corbeanca 13,0 6,4 Reţele N Staţie epurare N

32. Grădiştea 16,4 5,0 Reţele N Staţie epurare N

33. Gruiu 40,0 12,1 Reţele N Staţie epurare N

34. Moara Vlăsiei 47,2 10,0 Reţele N Staţie epurare N

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

28

0 1 2 3 4 35. Nuci 57,7 5,3 Reţele N

Staţie epurare N 36. Periş 29,5 12,5 Reţele N

Staţie epurare N 37. Snagov 15,2 32,3 Reţele E + R

Staţie epurare E + R 38. Dascălu 40,0 4,4 Reţele N

Staţie epurare N 39. Petrăchioaia 22,4 4,8 Reţele N

Staţie epurare N TOTAL 1.109,3 661

Viitoarea autostradă Bucureşti – Braşov – Borş, va traversa zona nordică a judeţului şi nu va avea impact asupra sursei de apă subterană, care se situează la medie şi mare adâncime.

Comunele situate pe traseul viitoarei autostrăzi, care-şi propun introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă, vor acorda o atenţie sporită amplasării forajelor pentru captarea apei subterane, traseului aducţiunilor de apă potabilă, sau amplasamentului gospodăriilor de apă.

1.1.4.3. Amenajări pentru agricultura

Lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii şi desecări - drenaje

Aproximativ 88,5 % din suprafaţa agricolă a judeţului necesită lucrări ameliorative, lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, în scopul refacerii şi sporirii potenţialului agricol.

Propunerile privind dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:

• Elaborarea unor studii de oportunitate privind reabilitarea tehnică a lucrărilor de irigaţii în: sistemele Buftea – Căciulaţi, Berceni – Vidra – Frumuşani, Bragadiru – Jilava, Otopeni – Căldăruşani (dintre acestea s-a întocmit studiu de fezabilitate numai pentru sistemul Berceni – Vidra – Frumuşani);

• Pe teritoriile localităţilor aparţinând judeţului Ilfov, în raport cu profilele economice şi funcţionale ale acestora;

• Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului;

• Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor;

• Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată;

• Prevenirea şi stoparea eroziunii solului prin respectarea tehnologiilor determinate pentru combaterea eroziunii de suprafaţă, prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 1

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

29

1.1.4.4. Reţele de transport

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului Ilfov, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport.

Reţeaua rutieră

Programul în sectorul rutier elaborat în august 2003 de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Administraţiei Naţionale a Drumurilor, are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutiere existente, în deosebi pentru drumurile europene, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Obiectivele prioritate, privind reţelele de transport sunt menţionate în programul ministerului privind cei 3 ani de guvernare.

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale.

Pentru judeţul Ilfov programul prevede lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale:

- Reabilitare primară etapa a V-a • DN 1A Bucureşti – Centură Ploieşti Vest km 13 + 000 – 64 + 400 etapa a VI-a • CB Centură Bucureşti (începere execuţie în 2004) • DN 1 str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni (începere execuţie în 2004)

- Reabilitare etapa a X-a • DN 7 Bucureşti – Târgovişte etapa a XIV-a • DN 4 Bucureşti – Olteniţa

- Autostrăzi • Proiect în execuţie

Autostrada Bucureşti – Constanţa Tronsonul Bucureşti – Fundulea Tronsonul Fundulea – Lehliu

• Proiecte în pregătire Centura Nord – fără finanţare asigurată Centura Sud – fără finanţare asigurată Bucureşti – Ploieşti – cu finanţare în curs de negociere

- Proiecte prioritare Cu finanţare internă şi externă, începerea execuţiei în 2003 – 2004: • DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire

la 6 benzi de circulaţie • DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi de

circulaţie

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

30

• DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni • DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4

benzi de circulaţie • DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila • Autostradă Centura Bucureşti – Inel II • Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi de circulaţie.

După cum urmează din anexele la Legea 71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţie se prevăd următoarele lucrări:

• Autostrăzi - Bucureşti – Braşov prin Râşnov - Bucureşti – Albiţa cu racordare de la Dumbrava (studiu de fezabilitate) - Bucureşti – Constanţa (în construcţie) - Bucureşti – Giurgiu(de largă perspectivă) - Autostrada de centură - Bucureşti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj – Timişoara

Moraviţa • Drumuri expres sau 4 benzi:

- Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele - Bucureşti – Giurgiu (în construcţie)

Sectorul de autostradă care se va construi pe teritoriul judeţului Ilfov face parte din autostrada Bucureşti – Braşov, care se încadrează în Programul Naţional de modernizare a drumurilor şi de construcţie a unor reţele de autostrăzi şi drumuri expres aprobate de Guvern.

Autostrada Bucureşti – Braşov se încadrează în reţeaua generală de autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă zona de mijloc a ramurei coridorului IV Paneuropean de Transport Rutier care va străbate teritoriul României de la Vest la Est, având ca scop următoarele:

- integrarea în reţelele de transport trans-europene; - descongestionarea şi siguranţa traficului; - reabilitarea şi dezvoltarea zonală.

Autostrada Bucureşti – Braşov, va face legătura între Municipiul Bucureşti, capitala ţării şi Municipiul Braşov, aflat în centul ţării.

Lungimea totală a autostrăzii este de 174 km, pe teritoriul judeţului Ilfov având o lungime de 31 km.

În lungul autostrăzii au fost localizate un număr de 33 localităţi din care 6 localităţi în judeţul Ilfov.

În studiul de fezabilitate, elaborat de S.C. Search Corporation, pentru viitoarea autostradă s-a ales un traseu optim, adaptat la condiţiile locale cu implicaţii minime asupra cadrului natural şi vieţii social-economice şi cultural istorice. De asemenea autostrada trebuie să:

• primească trafic; • să ocupe suprafeţe minime de teren; • pentru construcţia ei să se evite, pe cât posibil, demolările; • după construcţia ei să se refacă infrastructura afectată.

În concluzie autostrada nu este doar un proiect tehnic, ci unul economico-tehnic, ea trebuind să fie rentabilă.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

31

Pentru autorizarea viitoarelor investiţii în zonă se impune să se ţină cont de traseul autostrăzii prevăzut în studiul de fezabilitate.

De asemenea se impune corelarea studiilor de fezabilitate între judeţele de pe traseul viitoarei autostrăzi spre Albiţa, coridorul IX Paneuropean cu racordare spre Iaşi/Sculeni şi Suceava.

Atât autostrada Bucureşti – Braşov, cu racordare de la Dumbravă spre Albiţa, cât şi celelalte autostrăzi şi drumul expres Bucureşti – Turnu Măgurele vor asigura o legătură rapidă şi directă a judeţului cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătoriilor, cât şi a transportului de marfă, reducerea accidentelor de circulaţie, reducerea consumului de combustibil, scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor, etc.

Pentru o cât mai bună funcţionare a traficului rutier reţeaua locală – drumuri judeţene şi drumuri comunale – necesită lucrări de modernizare şi reabilitare a tuturor traseelor de pe teritoriul judeţului,

Se impune cu prioritate modernizarea Drumului Judeţean Snagov – Moara Vlăsiei.

În ceea ce priveşte pietruirea drumurilor comunale au fost pietruiţi 6 km de drumuri comunale, sunt în execuţie 4 km şi în stadiul de proiect 2 km.

Transporturi periurbane de călători

Pentru realizarea unui transport eficient, economic şi în condiţii de siguranţă şi confort se propun studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între capitală, zona metropolitană şi comunele şi satele din judeţul Ilfov.

Reţeaua feroviară

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România, până în anul 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, situaţie, datorită în principal unei finanţări neadecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare care cuprinde:

• programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă • programul de întreţinerea al instalaţiilor SCB şi electrificare • programul de reparaţii capitale şi modernizare • principalele programe de modernizare de căi ferate.

Judeţul Ilfov este traversat pe direcţia nord-est de coridorul IV şi pe direcţia nord-sud de coridorul IX, coridoarele de transport paneuropene stabilite la Conferinţa Paneuropeană a Transporturilor de la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa de la Helsinki din iunie 1997. Cele două coridoare sunt multimodale, având o mare importanţă în structura traficului derulat pe reţeaua C.F.R.

Principalele obiective şi propuneri prezentate în Strategia de dezvoltarea elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Secţiunea I Căi de comunicaţie sunt incluse în programul de modernizare a infrastructurii feroviare pentru judeţul Ilfov, acestea sunt:

♦ Reabilitarea tronsoanelor feroviare aferente sectoarelor coridoarelor IV şi IX coridoare paneuropen de transport: - linie cu viteză mare

• Tronson Bucureşti – Braşov (167 km), Câmpina – Comarnic (în lucru) • Tronson Bucureşti Nord – Brăneşti (30 km) • Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km) • Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km)

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

32

♦ Se mai propune: - Linie cu viteză mare

• Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi - Linie cu viteză sporită

• Tronson Bucureşti – Titu – Piteşti ♦ Lucrări proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor

Ferate Române - Linii noi de cale ferată

• Linia Bucureşti - Băneasa - Aeroportul Otopeni cale ferată simplă electrificată în lungime de 11 km, din care 6,5 km în subteran şi 3,5 km pe estacadă

• Linia Bucureşti – Panduri – Domneşti cale ferată dublă electrificată în lungime de 10 km

• Linia Bucureşti Pipera – Căciulaţi cale ferată dublă electrificată în lungime de 15 km

- Dublări linii existente • Voluntari – Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava • Bucureşti Nord – Mogoşoaia • Bucureşti Obor – Pantelimon • Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa

- Electrificări linii existente • Bucureşti Progresu – Jilava • Chiajna – Jilava • Bucureşti Sud – Popeşti Leordeni – Berceni – Jilava

♦ Lucrări de căi ferate pentru realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată ca alternativă a transportului în comun în municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, pe următoarele trasee:

• Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor în lungime de 20,1 km • Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor, în

lungime de 42 km • Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju –

Bucureşti Progresu, în lungime de 31,5 km • Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan –

Titan Sud, în lungime de 26,3 km • Bucureşti Nord – Bucureşti Bămeasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni

– Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (întreaga linie de Centură Bucureşti) – în lungime de 75 km.

Trenurile care vor circula pe linia de Centură Bucureşti vor servi deplasării salariaţilor din zonele industriale străbătute şi deplasării persoanelor din comunele adiacente: Popeşti Leordeni, Căţelu, Cernica, Glina, Aluniş, Măgurele, Vârteju, Bragadiru, Chiajna.

De asemenea în programul ministerului privind cei 3 ani de guvernare sunt menţionate următoarele:

• sisteme informative, XSELL, de eliberare bilete şi rezervare locuri în staţia Bucureşti Nord grupa A;

• Săgeata Albastră pe traseele: - Bucureşti – Piteşti - Bucureşti – Medgidia - Bucureşti – Urziceni

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

33

• Instalaţii electrice de semnalizare în staţia Bucureşti Nord – lucrări în execuţie; • Achiziţia de echipamente şi sisteme de testare în complexul feroviar Bucureşti; • Sisteme informative; • Sisteme de telecomunicaţii:

- reţeaua magistrală de cabluri cu fibră optică; - reţeaua digitală de transmisii digitale; - reţeaua telefonică digitală cu servicii integrate.

Transport intermodal de călători – feroviar

Pentru rezolvarea cât mai eficientă a transportului de călători în capitală şi realizarea unor legături cât mai facile cu localităţile din judeţul Ilfov şi a rezolvării problemei celor care fac naveta se propune folosirea unui transport intermodal feroviar + auto.

Acest transport este format, pe de o parte din terenuri, alcătuite din rame electrice şi pe de altă parte din microbuze.

În principal acest transport intermodal constă în transportul călătorilor cu rame electrice pe linii de cale ferată existente, care de la staţiile sau punctele de oprire se vor îmbarca în microbuze care îi vor transporta pe arterele rutiere existente spre zona centrală a capitalei sau spre localităţile din judeţul Ilfov.

Transportul pe calea ferată prin folosirea ramelor electrice are avantaje deoarece sunt uşoare, permite un acces lejer în/din vehicul, dezvoltă acceleraţii mari pe distanţe scurte, au un confort sporit, siguranţă mare, grad de poluare mic şi consum de energie mic.

Pentru implementarea acestui mod de transport sunt necesare o serie de lucrări de sistematizare în staţii în punctele de oprire la intersecţia căii ferate cu arterele rutiere, precum şi lucrări de dublări şi electrificări de linii de cale ferată existente etc.

De asemenea în punctele de oprire vor fi amenajate şi staţii auto pentru microbuze, care vor fi dotate cu instalaţii de filtrare a noxelor, sistem EURO 3.

Prin folosirea acestui transport se va încerca o reducere a traficului auto care traversează capitala, se vor crea noi locuri de muncă şi se va îmbunătăţii legătura cu localităţile din cadrul judeţului.

Pe planul de situaţie sunt prezentate punctele de oprire şi direcţiile traseelor rutiere necesare desfăşurării transportului intermodal de călători care va facilita legătura capitalei cu localităţile din judeţul Ilfov şi cu celelalte judeţe.

Reţeaua aeriană

Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni

Pentru Aeroportul Internaţionala Bucureşti - Otopeni atât în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional cât şi în Programul de “Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului” elaborat de M.C.T.C. sunt cuprinse lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire.

În urma Programului elaborat de M.C.T.C. s-au finalizat următoarele lucrări: - terminal Sosiri etajul I şi etajul II; - terminal Plecări; - parcare supraetajată Sosiri.

De asemenea în vederea sporirii gradului de securitate a aeroportului sunt în curs de finalizare lucrări constând în: supraveghere exterioară cu camere video şi împrejmuirea perimetrală în lungime de 1.500 m.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

34

Dintre lucrările în execuţie amintim: - clădire administrativă corp B, C; - clădire multifuncţională corp A, B; - hangar autospeciale; - prelungire cale de rulare; - instalaţii tehnice.

Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa

Deşi Aeroportul Internaţional Bucureşti – Băneasa nu se află pe teritoriul judeţul Ilfov el deserveşte acest teritoriu.

Conform Programului strategiei de dezvoltare a aeroportului s-au finalizat următoarele lucrări:

- împrejmuire perimetru aeroport; - realizare Drum Tehnologic perimetral; - reparare suprafeţe de mişcare; - achiziţionare de noi echipamente aeroportuare; - reamenajarea salonului oficial, a cupolei aerogării, a sistemului de iluminare a

platformei aeroportului; - refacerea sistemului de marcaj aeroportuar.

Compania naţională de transport aerian – TAROM a intrat într-un Program de restructurare, care împreună cu Planul de Afaceri pentru perioada 2002 – 2005, propuse de consultantul Lufthansa Consulting şi TAROM au fost aprobate de către Comitetul de coordonare a Proiectului. Conform Planului de Afaceri aprobat, TAROM urmează să atingă pragul de rentabilitate în anul 2005.

Reţeaua navigabilă Se propune reluarea problemei navigaţiei pe râul Argeş – port 1 Decembrie – care în

ultimii ani, din considerente economice, a suferit o amânare.

Avantajele realizării programului de amenajare complexă hidroenergetică, de navigaţie şi de protecţia mediului, a râului Argeş între Acumularea Mihăileşti şi Olteniţa, sunt destul de importante pentru ca propunerea să nu fie reţinută în Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţean.

Finalizarea canalului Argeş – Dunăre, realizat în proporţie de 60 % va oferi judeţului posibilitatea unei legături navigabile pe Dunăre cu toate ţările riverane acesteia. Dunărea fiind parte din coridorul VII de transport pan-european.

De asemenea se studiază şi posibilitatea realizării unui canal navigabil Glina – Budeşti cu port la Glina.

Navigaţia pe viitoarele canale poate fi considerată un nou factor de dezvoltare socio-economic a zonei şi de integrare a judeţului Ilfov în sistemul de transport european, cu posibilitatea de a fi inclus în principalele coridoare de transport Euro-Asiatice.

1.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii

Direcţia de telecomunicaţii Bucureşti a dezvoltat în ultimii ani o serie de programe de îmbunătăţire a serviciilor de telefonie fixă în judeţul Ilfov. În această direcţie s-a implementat într-o serie de localităţi sistemul de racordare prin unde radio (sistemul DECT Radio Acces 1900).

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

35

Abonaţii au acces complet într-o reţea flexibilă şi uşor expandabilă, eliminându-se dificultăţile şi costurile legate de instalarea conductelor (aeriene sau subterane) necesare unui sistem clasic.

Cu toate acestea, în multe alte localităţi nu s-a rezolvat încă problema telefonizării rurale.

Se impune instalarea de centrale telefonice într-o serie de comune unde gradul de telefonizare este foarte scăzut (sub 5 %). În această categorie sunt comunele Nuci (unde nu există centrală telefonică), Dascălu, Grădiştea, Petrechioaia (centrale telefonice manuale), Vidra, Cernica, Ciorogârla, Clinceni.

O prioritate a Direcţiei de Telecomunicaţii Bucureşti constă în telefonizarea acelor localităţi unde nu este nici măcar un post telefonic, iar în localităţile slab telefonizate este necesară o extindere a reţelelor existente, în paralel cu o înlocuire a celor cu durata de utilizare depăşită.

1.1.4.6. Reţele energetice

Alimentarea cu energie electrică

1. Surse de producere a energiei electrice

În perioada de după 1990, datorită unei reduceri a necesarului de energie electrică pentru sectorul industrial, centralele din componenţa S.E. Bucureşti au asigurat acest necesar şi au avut un rol important în livrarea de energie în SEN. Având în vedere eforturile de retehnologizare şi restaurare a unităţilor energofage, se poate spune că actualele capacităţi de producţie energetică asigură în continuare necesarul energetic scontat.

Se asigură de asemeni puterea necesară în rezervă pentru executarea programelor de reparaţii şi întreţinerea precum şi pentru compensarea capacităţilor ieşite accidental din funcţionare.

Menţinerea siguranţei şi eficientizarea funcţionării echipamentelor din componenţa centralelor a impus realizarea unor programe de reparaţii şi investiţii prin care s-a urmărit îmbunătăţirea continuă a performanţelor de funcţionare.

Astfel, programul de reabilitări şi modernizări prevede: a) proiecte de investiţii privind realizarea unor soluţii moderne de cogenerare

corespunzător sarcinii de bază din CET Grozăveşti (50 MW), CET Bucureşti Vest (120 – 180 MW), CET Bucureşti Sud (70 – 160 MW) şi CET Titan (7 – 13 MW);

b) finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET;

c) reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadrării în cerinţele normativelor în vigoare;

d) lucrări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu europene.

2. Perspective pe perioada scurtă şi medie privind dezvoltarea reţelelor electrice

Strategia de dezvoltare a S.C. “Electrica Muntenia Sud” S.A. – Sucursala Ilfov se bazează pe criteriul dezvoltării durabile şi are următoarele scopuri şi obiective:

a) alimentarea tuturor consumatorilor în condiţii de calitate şi siguranţă cu limitarea impactului asupra mediului;

b) reducerea pierderilor de energie în reţelele de distribuţie; c) minimizarea costurilor de exploatare, mentenanţă şi reparaţii; d) finalizarea acţiunilor de electrificare rurală.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

36

2.1. Reabilitarea reţelelor electrice de înaltă tensiune (110 KV)

Reabilitarea reţelelor de înaltă tensiune constă în înlocuirea stâlpilor şi conductoarelor cu grad de uzură peste 68 %, stâlpi de beton, conductoare nestabile termic, precum şi a cablurilor (110 KV) cu nivel de uzură peste 80 %.

Staţii de transformare

Lucrările de modernizare şi retehnologizare ale staţiilor de transformare constau în înlocuirea celulelor de medie tensiune actuale în mediu SF6 sau vid.

Pentru o mai bună alimentare a zonelor limitrofe municipiului Bucureşti se propune realizarea de noi staţii în localităţile Odăi (oraş Otopeni şi Voluntari).

Linii electrice de distribuţie 110 KV

Unele linii electrice de 110 KV necesită remedieri ale traseelor LEA în vederea creării şi respectării culoarelor de protecţie specifice, conform normelor în vigoare PE 104/93 şi RGU (Regulamentul General de Urbanism).

Pentru încadrarea unor noi staţii de transformare (Otopeni şi Voluntari) sunt necesare noi lucrări LEA 110 KV (Otopeni – Chitila) şi LES 110 KV.

2.2. Reabilitarea reţelelor electrice de distribuţie de medie şi joasă tensiune

Dezvoltarea reţelelor de medie şi joasă tensiune în următorii 10 ani va urmări cu precădere alimentarea noilor consumatori ce vor apărea în această perioadă (casnici şi terţiari).

Cunoscând că în multe localităţi aceste reţele au un grad de uzură ridicat (peste 17 % din reţele sunt de prin anii ’60) se impune restructurarea acestora urmărindu-se:

a) Înlocuirea reţelelor de distribuţie publică şi a posturilor de transformare care funcţionează la tensiunea de 10 KV (Voluntari, Dobroieşti) cu reţele de 20 KV. Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesară cu cât reţeaua actuală este aproape de saturaţie din punct de vedere al capacităţii de distribuţie. Această acţiune presupune pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuirea echipamentelor din posturile de transformare cu echipamente de 20 KV (introducere posturi 20/0,4 KV tip RMU cu izolaţie în SF6 sau vid).

b) Reducerea volumului de reţele de joasă tensiune în mediul urban şi rural prin mărirea numărului de posturi de transformare uscate, de putere mici şi mijlocii (gama de puteri 250 – 400 KVA) de 20/0,4 KV.

c) Înlocuirea în reţelele electrice aeriene de joasă tensiune a conductelor revigorate cu conductoare izolate torsadate (tip funie).

d) Îmbunătăţirea mijloacelor de măsurare şi de urmărire a calităţii şi consumului de energie electrică.

e) Modernizarea iluminatului public în localităţile rurale, în special pe arterele periferice.

2.3. Electrificarea rurală

În cele 29 localităţi din judeţul Ilfov unde sunt 1.298 gospodării neracordate la reţeaua electrică, se estimează un necesar de 233 miliarde lei pentru electrificarea acestora. În următorii ani (până în 2007) se vor executa lucrări de extindere a reţelelor electrice în localităţile Petrechioaia, Cornetu, Dascălu, Nuci, Moara Vlăsiei, 1 Decembrie, Grădiştea, Clinceni, Afumaţi, Ciolpani, Glina, Ştefăneştii de Jos, Corbeanca, Tunari, Bragadiru, Măgurele, Buftea, Brăneşti, Chitila, Jilava, Voluntari, Cernica.

Lungimea totală a extinderilor de reţea se ridică la 423,05 km. Sunt necesare 35 noi posturi de transformare PTA şi 1 PCZ.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

37

Reţele de fluide energetice

Menţinerea reţelelor în bună stare de funcţionare prin supravegherea conductelor în vederea depistării defecţiunilor şi a pazei armate pentru evitarea agresiunilor infracţionale asupra conductelor.

Se vor crea drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul intervenţiilor la conducte) şi se vor stabili drepturile de servitute legală în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 (art. 81 şi 82), Legea petrolului 134/1995 (art. 7 şi 8), Ordinul 52/2002 anexa nr. 4, Ordinul 371/2002 anexa nr. 4.

Se vor respecta noile distanţe de siguranţă în concordanţă cu prevederile Ordinului nr. 52/2002 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei şi etanului şi Ordinului 371/2002 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere.

In aceste condiţii, trebuie ca pentru noile amplasamente să se respecte distanţele normate, iar pentru cele existente trebuie mărit gradul de siguranţă al conductelor, cu micşorarea distanţei de siguranţă, în conformitate cu prevederile reglementărilor aprobate prin Ordinele mai sus menţionate.

Se vor devia conductele de ţiţei Constanţa –Călăreţi - Mavrodin – Piteşti din zona de nord a viitoarei autostrăzi de centură prin localităţile Dascălu – Moara Vlăsiei – Baloteşti, lungimea traseului fiind de circa 30 km faţă de 24 km în prezent.

Conductele de ţiţei ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cu cele de gaze asociate) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centură.

In conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 35/2004 privind unele măsuri de unificare a activităţii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere SC CONPET SA Ploieşti îndeplineşte funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. In aceste condiţii, există premisele pentru realizarea, în anumite zone, a unor trasee comune în care să fie grupate conductele de ţiţei şi produse petroliere.

La alegerea traseelor conductelor de ţiţei şi produse petroliere faţă de diversele obiective din teritoriu se vor respecta prevederile Ordinelor 52/2002 şi 371/2002.

Se va demonta conducta de gaz petrolier lichefiat (GPL) care în prezent nu mai este în funcţiune, dar care, prin faptul că este încă plină cu combustibil şi este amplasată foarte aproape de locuinţe, anexe gospodăreşti şi clădiri publice, constituie un permanent pericol de explozii şi incendii.

Transportul si distribuţia gazelor naturale

Activitatea de distribuţie a gazelor naturale în localităţile judeţului Ilfov va trebui corelată atât cu măsurile de creştere a siguranţei în exploatare a sistemului, cât şi cu solicitările de extindere a alimentării cu gaze în toate localităţile judeţului, în concordanţă cu condiţiile asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi.

Se vor crea drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul intervenţiilor la conducte) şi se vor stabili drepturile de servitute legală în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 (art. 81 şi 82) şi Legea petrolului 134/1995 (art. 7 şi 8).

Se va realiza înfiinţarea şi realizarea distribuţiilor cu gaze a tuturor localităţilor din judeţul Ilfov, prin racordarea localităţilor din zona de nord şi nord est a judeţului, mai îndepărtate de traseele de transport a gazelor: Periş, Ciolpani, Nuci, Dascălu, Petrăchioaia.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

38

In vederea rezolvării deficitului de gaze datorat consumului ridicat pe timpul iernii în Municipiul Bucureşti şi în localităţile racordate, dar şi pentru reducerea distanţelor de siguranţă prin transformarea actualului inel de presiune înaltă DN 700 mm în inel de presiune medie, se propune realizarea unui nou inel de presiune înaltă, în afara municipiului, cu diametrul DN 800 – 1000 mm pe următorul traseu informativ, care va completa actualul traseu executat între Afumaţi şi Buciumeni:

• In zona de est - sud est – între Găneasa şi Adunaţii – Copăceni (traseu informativ) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Găneasa, Brăneşti (jud. Ilfov), Fundeni, Plătăreşti, Frumuşani (jud. Călăraşi), Berceni, Vidra (jud. Ilfov) şi Adunaţii-Copăceni (jud. Giurgiu) – în lungime de circa 56 km

• In zona de sud vest – vest – nord vest – între Adunaţii-Copăceni şi Buciumeni (traseu informativ) cu DN 800 – 1000 mm şi care va trece pe teritoriul localităţilor Adunaţii-Copăceni, oraş Mihăileşti; Buturugeni, Grădinari, oraş Bolintin-Vale, Ulmi (jud. Giurgiu), Tărtăşeşti, Ciocăneşti, Crevedia (jud. Dâmboviţa), oraş Buftea, Buciumeni (jud. Ilfov).- în lungime de circa 58 km.

Conductele de gaze asociate ale schelei de petrol Bolintin vor fi deviate (împreună cu cele de ţiţei) pentru a respecta distanţa de siguranţă faţă de viitoarea autostradă de centură.

In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării subterane de gaze naturale, astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafaţă şi, eventual, subterane.

La alegerea traseelor conductelor de înaltă, medie şi redusă presiune, precum şi a amplasamentelor staţiilor de reglare măsurare (de la presiune înaltă la presiune medie) şi staţiilor de reglare de sector (de la medie la redusă presiune) faţă de diversele obiective din teritoriu se va ţine seama de prevederile Normativului Departamental 3915-1994, Normativului I 6 – 1998 şi SR 8591 – 1997.

La termene de 1 – 2 ani se va reactualiza harta traseelor reţelelor de gaze de înaltă presiune, de ţiţei şi produse petroliere pentru a se putea actualiza periodic zone cu restricţii de construire. Zonele de protecţie a conductelor (5 m de o parte şi de alta) vor fi îngrădite.

Alimentare cu căldură

Se va reorganiza şi dezvolta activitatea în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării.

Se va urmări ca, acolo unde au fost prevăzute sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice, dar care nu au funcţionat corect, să fie reabilitate şi modernizate, eliminându-se improvizaţiile făcute de locatari, cu pericol de incendii şi intoxicaţii.

Odată cu sursele de căldură, se vor reabilita şi reţelele aferente prin montarea, direct în pământ, a reţelelor preizolate, dotate cu senzori de umiditate.

La consumatorii racordaţi la sistemele centralizate de producere a energiei termice, vor monta contoare de căldură, apă rece şi apă caldă menajeră.

La locuinţele colective, acolo unde se doreşte de către locatari, se vor realiza centrale termice de bloc sau scară de bloc, realizându-se un confort sporit, reducându-se pericolul de incendiu şi de intoxicaţii. Centralele termice vor fi realizate cu respectarea normelor PSI, ISCIR şi cele de siguranţă în domeniul utilizării gazelor naturale. Aceste centrale vor fi corelate cu o alimentare corectă cu apă pentru umplerea instalaţiei şi pentru prepararea apei calde menajere, precum şi cu o canalizare capabilă să preia debitele sporite de apă uzată.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

39

In paralel, se vor crea condiţii pentru reabilitarea termică în primul rând a locuinţelor colective în conformitate cu prevederile OG 29/2000 (aprobată prin Legea 325/2002) privind reabilitarea termică a fondului construit.

Se vor încuraja locuitorii pentru utilizarea de noi surse naturale energetice, complementare celor clasice: energia solară pentru prepararea apei calde menajere, pentru încălzit, energia geotermală, energia eoliană.

Realizarea instalaţiilor termice va respecta prevederile normativelor I 6 – 1998, I 13 – 2002 şi prescripţiei tehnice ISCIR PT A1 – 2002.

Acolo unde se utilizează GPL în sistem mic – vrac se vor respecta şi prevederile normativului I 31-1999.

1.1.4.7. Gestionarea deşeurilor

În judeţul Ilfov se preconizeazã realizarea de acţiuni în domeniul gospodăririi deşeurilor, în perspectiva anilor 2005 – 2015, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurãrii protecţiei factorilor de mediu.

Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile implementării la nivelul judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrală a Deşeurilor (GID), integrat sistemului naţional, care are definite următoarele obiective de gestiune a deşeurilor:

Obiectiv principal:

Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul actual de gospodãrire a deşeurilor

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Ilfov, precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiective specifice:

• Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - Leordeni şi SC ECOREC SA );

• Organizarea şi dotarea corespunzatoare a sistemului de colectare şi transport a deşeurilor menajere;

• Inchiderea depozitelor menajere neamenajate existente;

• Stabilirea unor amplasemente zonale optime pentru rampe de tranzit;

• Realizarea a unui amplasament ecologic de depozitare finală în zona N-NE a Municipiului Bucureşti;

• Identificarea prin consiliile locale a unor noi amplasamente (la nivel local sau zonal) pentru amenajarea platformelor de tranzit al deşeurilor, în conformitate cu HG nr.162/2002, privind depozitarea deşeurilor.

Obiectivele specifice ale strategiei de gestionare a deşeurilor sunt legate de Directiva Consiliului 99/31 CE privind depozitele de deşeuri.

Directiva impune restricţii semnificative asupra modului în care gropile pot fi utilizate pentru eliminarea deşeurilor, inclusiv condiţiile tehnice pentru proiectarea şi operarea gropilor, monitorizare şi închidere, precum şi restricţii privind tipul de deşeu ce poate fi depozitat în gropi.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 2

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

40

Măsuri specifice

Pentru atingerea obiectivelor specifice se impune adoptarea de măsuri speciale:

• Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

• Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile;

• Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

• Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea 426/2001 privind aprobarea OU 78/2000 - regimul deşeurilor;

• Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase;

• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile prin următoarele măsuri: - compostarea tuturor deşeurilor vegetale în gospodăriile proprii din mediul rural; - creşterea gradului de prelucrare industrială a alimentelor şi folosirea semipreparatelor; - colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie.

O importanţă deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:

• supravegherea şi întreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi ai căror proprietari nu au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creează posibilitatea apariţiilor de depozitări necontrolate de deşeuri;

• eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;

• optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);

Acţiuni ale administraţiilor publice locale pentru reducerea cantitativă, colectarea selectivă, valorificarea şi tratarea ecologică a deşeurilor

• implicarea Consiliului Judeţean în realizarea unei strategii unitare la nivel de judeţ în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor;

• asigurarea serviciilor eficiente de salubrizare, colectare, transport şi depozitare deşeuri menajere cât şi a celor din construcţii şi demolări;

• organizarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile;

• supravegherea şi intreţinerea rampelor de tranzit;

• supravegherea şi întretinerea permanentă a stării de salubritate a localităţilor, a căilor de comunicaţie auto şi CF, cursurilor de apă, fondului forestier, în colaborare cu administratorii implicaţi;

Pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor menajere în judeţul Ilfov se propune:

• identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care să deservească asocieri de localităţi :

- Ciolpani, Periş, Baloteşti

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

41

- Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei; - Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia; - Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu; - Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;

• identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile: Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascălu;

• extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni, Berceni;

• extinderea Platformei Vidra pentru localitatile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti şi Măgurele;

• extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogârla, Dragomireşti, Chiajna şi Chitila ; • amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea; • amenajare groapa de gunoi în com. Balotesti; • amenajare depozit ecologic în com. Jilava; • amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia; • amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş – Consiliul local

Mogoşoaia.

Depozite de deşeuri menajere cu capacitate epuizată care trebuie închise

Nr. Crt

Localitatea unde este amplasat depozitul

Suprafaţa ocupată de depozit (ha)

Volumul (estimat) deşeurilor depuse în

depozit (mc) 1 Bragadiru 1 5400

2 Ciolpani 1,5 7200

3 Mogoşoaia 1,5 8400

4 Periş 2,5 15200

5 Stefăneştii de Jos 1,1 5900

6 Volunatri 4,41 27500

7 Dobroieşti 1,5 8700

8 Afumati 6 22176

9 Moara Vlăsiei 1 4100

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov şi măsuri de reducere a acestuia

Impactul în perioada lucrărilor de execuţie

Conform HG nr.155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor”, antreprenorul, ca generator de deşeuri are obligaţia să ţină evidenţa lunară a producerii, stocării, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor.

Impactul în perioada de exploatare (funcţionare)

Deşeurile solide sau apele uzate provenite de la spaţiile de serviciu vor fi colectate şi transportate la gropile de gunoi amenajate ale localităţilor apropiate, responsabilitatea gestionării lor revenind administratorului autostrăzii.

Deşeurile care rezultă din operaţiile de curăţare a instalaţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi grăsimilor. Administratorul

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

42

autostrăzii va avea obligaţia să întreţină aceste instalaţii, să colecteze periodic nămolul şi să-l transporte la cele mai apropiate staţii de epurare.

Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul asupra mediului să fie minim. De asemenea se vor aplica măsuri de protecţie de tipul: împrejmuire pentru evitarea depozitării ilegale de deşeuri în gropile de împrumut, şanţuri de gardă de jur împrejur pentru a se evita colectarea apei. După încheierea lucrărilor, gropile trebuie reamenajate, nivelate şi acoperite cu sol vegetal pentru a fi readuse la folosinţa iniţială.

Deşeurile menajere rezultate din activitatea zilnică desfăşurată de personal în cadrul bazelor de producţie trebuie colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop.

1.1.5. Zonificarea teritoriului

Din analiza stadiului actual de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov rezultă că acesta dispune de resurse naturale variate, resurse umane numeroase şi o infrastructură de producţie şi comunicaţii valoroasă care îi conferă un potenţial important pentru dezvoltarea unei economii cu o structură complexă inclizând ramuri cu o contribuţie potenţial importantă la creşterea economică: industria, turismul, agricultura, transportul şi depozitarea, serviciile.

Punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor resurse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a tuturor localităţilor şi zonelor judeţului constituie obiectivul general al strategiei de dezvoltare economico-socială a teritoriului studiat.

Politicile de amenajare a teritoriului urmăresc crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea echilibrată a proceselor de dezvoltare, în vederea realizării coeziunii social-economice a teritoriului. Pe de altă parte, distribuţia spaţială a resurselor naturale şi umane, a infrastructurii de producţie şi comunicaţii asigură suportul dezvoltării diferenţiate a structurilor economice, în cadrul unor areale definite prin asocierea spaţială a unor entităţi teritorial-administrative cu potenţiale de dezvoltare similare, specifice.

Analiza specificităţii socio-economice, ambientale, (infra)structurale a diferitelor areale care compun teritoriul judeţului Ilfov trebuie să ţină seama de realitatea complexităţii structurale de ansamblu a unui teritoriu cu suprafaţă mică şi populaţie relativ puţin numeroasă sau densă, dar care are caracteristici deosebite, imprimate de o evoluţie istorică şi politico-administrativă atipică şi care constituie hinterlandul nemijlocit al unui oraş-capitală de importanţă europeană şi de dimensiuni mari. Această situaţie presupune un anumit grad de interferare a trăsăturilor specifice unor zone strict delimitate, caracterul funcţional, economic social al fiecărei entităţi teritoriale care compune acest teritoriu fiind influenţat de apropierea – variabilă – de Capitală, ale cărei funcţiuni

Arealul format din unităţile teritorial administrative care formează prima centură de aşezări din jurul Capitalei: Voluntari, Ştefăneştii de Jos – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Tunari, Dobroieşti, Pantelimon, Afumaţi, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila şi Buftea, cu premise solide pentru înscrierea într-un proces accelerat de urbanizare şi perspective pentru includerea în sistemul administrativ al Capitalei, constituie o zonă cu potenţial funcţional şi economic mixt, în care vor predomina industria, serviciile, comerţul şi funcţiunile de recreere şi agrement.

Zona cu potenţial de dezvoltare a funcţiunilor şi activităţilor agrare, comerciale şi de recreere, cuprinde comunele Dascălu, Moara Vlăsiei – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Corbeanca, Baloteşti, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla şi Mogoşoaia.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

43

Comunele Gruiu, Snagov – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Periş, Ciolpani şi Nuci, ale căror teritorii se grupează în nordul judeţului şi care deţin un patrimoniu natural specific, caracterizat între altele de un bogat fond forestier, dar şi de tradiţia activităţilor de agrement şi recreere, formează o zonă cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii.

În concluzie, sectoarele economice ale căror tradiţii şi potenţiale de creştere diferenţiază structural zonele funcţionale ale teritoriului judeţului Ilfov sunt: turismul şi funcţiunile de recreere şi agrement, comerţul, serviciile, industria şi agricultura, în timp ce din punct de vedere spaţial zonificarea urmează caracterul mixt al tramelor majore care se suprapun în textura geografică a teritoriului judeţului: schema radiar-concentrică a dispunerii aşezărilor şi arterelor de transport – în care oraşul Bucureşti ocupă un loc central şi dominator – şi schema relativ diagonală nord-vest /sud-est a elementelor dominante de cadru natural - în principal cursurile de apă - rezultând o puternică diferenţiere a premiselor spaţiale ale dezvoltării.

Faţă de această stare de fapt, se impune ca obiectiv strategic al activităţilor de amenajare a teritoriului judeţului Ilfov crearea premiselor spaţiale pentru realizarea unei eficienţe echivalente în funcţionarea structurilor economico-sociale diferite, independent de localizarea în teritoriu.

Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează :

• Dezvoltarea şi consolidarea reţelei de localităţi în cadrul unei relaţii de

complementaritate cu Capitala

• Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul judeţean ca reţea de facilitare a accesului

locuitorilor la servicii /dotări, la oportunităţile de muncă şi la reţelele de transport

interregionale şi internaţionale

• Protecţia mediului şi a patrimoniului în teritoriul judeţean

În raport cu profilele sectoriale care determină zonificarea teritoriului, direcţiile de punere în valoare a potenţialului structural de dezvoltare a turismului şi activităţilor de recreere şi agrement, comerţului, serviciilor, industriei şi agriculturii în teritoriul judeţean vizează consolidarea profilelor economice, funcţionale şi patrimoniale definite de potenţialele identificate, expansiunea, intensificarea şi multiplicarea activităţilor lucrative, corespunzător direcţiilor strategice de dezvoltare sectorială la nivel naţional şi regional, ca premisă esenţială pentru dezvoltare, în sensul creşterii bunăstării generale, creşterii calităţii vieţii şi participării depline a tuturor locuitorilor judeţului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică.

Principala măsură de amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiei publice în vederea atingerii acestor obiective va fi facilitarea creării premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin asigurarea spaţiului fizic necesar, prin crearea de rezerve de terenuri şi clădiri, operaţiuni de viabilizare şi echipare şi facilităţi instituţionale.

1.2. STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ

1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

• Estimarea evoluţiei populaţiei judeţului ilfov pe termen lung – scenarii de evoluţie

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei (sau al unei subpopulaţii) plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

44

Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

Există două tipuri de abordări tendenţiale:

a) abordarea tendenţială pură – porneşte de la extrapolarea tendinţelor trecute şi actuale;

b) abordarea tendenţială motivată - extrapolează tendinţele trecute şi actuale, dar ţinând cont de schimbări certe care vor interveni în viitor în anumite evoluţii.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţari mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.

Există două tipuri de abordări normative:

a) abordarea normativă pură – stabileşte anumite obiceiuri în materie de creştere demografică sau de nivel al evoluţiei componentelor;

b) abordarea normativă referenţială – face referire la evoluţia unor popoare mai dezvoltate şi admite ipoteza că populaţia studiată va avea în viitor o evoluţie similară cu cea a popoarelor de referinţă.

In elaborarea prognozei demografice a populaţiei judeţului Ilfov s-a luat drept model studiul "România 2020", elaborat de Academia Română în anul 1998. Astfel, în estimarea evoluţiei populaţiei judeţului Ilfov s-au avut în vedere trei scenarii, unul tendenţial şi două scenarii normative.

Formularea ipotezelor privind evoluţia principalelor fenomene demografice a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Ilfov: o fertilitate scăzută şi accentuarea îmbătrânirii demografice.

Prognoza a fost realizată la nivel de judeţ luând în considerare trei scenarii:

- Varianta "reper" – o abordare tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei;

- Varianta "echilibru" – o abordare normativă care presupune o creştere a ratei fertilităţii până la un nivel apropiat valorii de simplă înlocuire a generaţiilor;

- Varianta "creştere" – o abordare normativă ce presupune o creştere mai rapidă a ratei fertilităţii până la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.

I.1. SCENARII ALE EVOLUŢIEI FERTILITĂŢII, MORTALITĂŢII ŞI MIGRAŢIEI LA NIVEL DE JUDEŢ

Ipotezele privind evoluţia populaţiei din Judeţul Ilfov

Varianta „reper”, varianta pesimistă a prognozei demografice, porneşte de la ipoteza că cele două componente ale mişcării naturale a populaţiei vor avea valori constante în perioada prognozată, egale cu valorile înregistrate în 2001, în timp ce soldul migraţiei va creşte, rămânând însă negativ pe întreaga perioadă.

Varianta „echilibru” porneşte de la ipoteza unei creşteri moderate a valorilor celor trei componente ale mişcării populaţiei.

Varianta „creştere”, varianta optimistă a prognozei, se diferenţiază de varianta echilibru prin ipoteza unei creşteri substanţiale a ratei fertilităţii, care ar ajunge în 2021 la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

45

Ipoteze privind mişcarea naturală Varianta „reper” Varianta „echilibru” Varianta „creştere”

Anul 2001 2021 2001 2021 2001 2021 Rata totala a fertilităţii 1,53 1,53 1,53 1,9 1,53 2,2 Speranţa de viaţă - Bărbaţi 66,8 66,8 66,8 69 66,8 73 - Femei 75,4 75,4 75,4 78 75,4 80

Ipoteze privind mişcarea migratorie

Soldul migratoriu va rămâne constant, pozitiv, egal cu cel înregistrat în perioada 1996-2001 şi anume 5388 per cincinal.

Estimări ale volumului si caracteristicilor populaţiei judeţului Ilfov pe termen lung Varianta “reper”

Grupa de vârstă (%) E(0) Anul Populaţia <15 ani 15-64 65+ RBN* RBM* Femei Bărbaţi RTF

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53 2006 282.8 15.1 69.7 15.1 12.24 11.61 75.4 66.8 1.53 2011 286.9 16.2 69.3 14.5 11.61 12.51 75.4 66.8 1.53 2016 288.6 16.9 68.2 14.9 10.51 13.05 75.4 66.8 1.53 2021 288.4 15.8 68.6 15.7 9.48 13.36 75.4 66.8 1.53

* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF şi ale speranţei de viaţă ar rămâne constante la valoarea din 2001, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o uşoară creştere însoţită însă de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Astfel, populaţia totală ar creşte în cei 20 de ani cu cca. 4%. Ponderea populaţiei tinere ar scădea de la 16,6% la 15,8% în timp ce segmentul de populaţie vârstnică ar creşte de la 14,4% la 15,7%., pe fondul unei scăderi continue a ratei natalităţii şi o creştere accentuată a mortalităţii. Varianta “echilibru”

Grupa de vârsta (%) E(0) RTF Anul Populaţia (mii pers.) <15 ani 15-64 65+ RBN* RBM* Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53 2006 282.9 15.1 69.7 15.1 12.28 11.60 75.5 66.9 1.53 2011 287.5 16.4 69.0 14.5 11.99 12.50 75.8 67.1 1.58 2016 290.6 17.5 67.9 14.7 11.44 13.03 76.4 67.7 1.67 2021 293.0 17.1 67.7 15.2 11.09 13.17 77.4 68.5 1.81

* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar creşte de la 1,53 la 1,81 în 2021, speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu doi ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o creştere de 5% însoţită de atât de creşterea ponderii populaţiei tinere de la 16,6% la 17,1% cât şi de cea a ponderii populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%. Rata brută a natalităţii ar cunoaşte o scădere, iar mortalitatea ar avea în această perioadă o evoluţie ascendentă.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

46

Varianta “creştere”

Grupa de vârsta (%) E(0) RTF Anul Populaţia (mii pers.) <15 ani 15-64 65+ RBN* RBM* Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.53 2006 283.2 15.1 69.7 15.0 12.36 11.46 76.0 67.6 1.55 2011 288.8 16.5 69.1 14.5 12.31 12.16 77.1 69.1 1.63 2016 293.9 18.0 67.6 14.6 12.17 12.35 78.3 70.7 1.79 2021 299.7 18.1 66.7 15.2 12.30 12.00 79.4 72.2 2.04

* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar cunoaşte o creştere

substanţială de la 1,53% la 2,04% speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu patru ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o creştere de 8%. În aceste condiţii ponderea populaţiei tinere ar creşte de la 16,6% la 18,1% iar cea a populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%.

În cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei judeţului Ilfov volumul acesteia ar urma să crească în următorii 20 de ani. În acelaşi timp, ponderea populaţiei cu vârste de peste 65 ani ar cunoaşte o uşoară creştere ceea ce ar menţine fenomenul de îmbătrânire demografică. Pentru a ameliora acest proces sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la creşterea natalităţii, în special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni):

- flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

- crearea de facilităţi de planificare familială; - suport economic pentru familiile cu copii; - atragere / reducerea emigraţiei tinerilor.

1.2.2. Resurse umane

Incidenţa mai mare a bolilor infecţioase, speranţa de viaţă mai redusă decât mediile naţionale, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei fac necesare măsuri precum:

- creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii; - derularea unor programe de educaţie sanitară; - campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase.

Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea), precum şi pe cele în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra).

Principalul obiectivele de dezvoltare din domeniul educaţiei îl reprezintă:

• Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului de adaptare la cerinţele pieţei forţei de muncă

Principalele direcţii:

• Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin servicii de consiliere profesională oferită acestora)

• Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor).

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

47

Aceste măsuri vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţului.

Principalul obiectiv în domeniul forţei de muncă îl constituie îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii.

Principalele direcţii:

• Creşterea ratei de ocupare şi reducerea şomajului prin:

1. programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

2. programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu.

3. programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor.

Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.

1.3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

1.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura

Încadrarea agriculturii judeţului Ilfov în strategiile naţionale – obiective şi propuneri de dezvoltare

Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii judeţului Ilfov se regăsesc în următoarele documente recente: • “Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti - Ilfov” elaborat de Agenţia de

Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov • “Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005” • “Programul de Guvernare pe perioada 2001- 2004” • “Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană – iunie 2001” • “Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR

Programul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală conţine principii strategice generale şi sectoriale, în cadrul cărora sunt puse în evidenţă politicile şi acţiunile specifice derivate din documentele care guvernează procesul de aderare.

Obiectivele generale derulate la nivelul judeţului Ilfov sunt: • Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile

economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.

• Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin: - Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

48

- Organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea

operativă a tuturor problemelor agricole: · sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa

terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale; · mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate; · servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte

chimice, pesticide, acordarea asistenţei; · îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-

veterinare, baze furajere etc.); · servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi

animale;

- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală.

Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltării agriculturii au în vedere următoarele: • Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport; • Realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare consumului populaţiei; • Obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile; • Distribuţiea şi comercializarea, corespunzător cerinţelor de consum; • Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se

ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil; • Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului; • Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici; • Creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei; • Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu; • Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură.

Zonarea pedologică - Cerinţele ameliorative ale solurilor

Aşa cum reiese din cartograma grupării terenurilor după pretabilitatea la folosinţa arabilă, cea mai mare parte a terenurilor necesită o serie de lucrări sau măsuri ameliorative care să prevină noi degradări sau să amelioreze situaţia existentă.

Cerinţe ameliorative Clasa de

pretabilitate Hidro- ameliorative Agro-pedo-ameliorative II - Nivelare – modelare

- Controlul apelor freatice (menţinerea la nivelul actual)

- Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active)

- Lucrări de agrotehnică antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)

III - Controlul apelor freatice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m)

- Nivelare – modelare - Lucrări de desecare –

drenaj

- Lucrarea solului la umiditatea optimă - Afânare adâncă - Afânare adâncă după efectuarea

lucrărilor de desecare - Lucrări de agrotehnică antierozională

(arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

49

Zonarea producţiei agricole

În susţinerea obiectivelor incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii zonei studiate sunt necesare: • reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice pentru toate comunele din zonă şi

stabilirea notelor de bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi; • reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole; • studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului

productiv al pământului; • proiecte de refacere şi îmbunătăţire a capacităţii productive a pajiştilor; • studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole specifice.

Proiectarea noilor structuri a culturilor de câmp trebuie să ţină cont de zonarea producţiei agricole, de recomandările agrotehnice privind proiectarea asolamentelor, de corelaţia cu efectivele de animale şi de industrializarea producţiei agricole.

Zonarea producţiei agricole constituie un demers esenţial în orientarea de ordin calitativ a agenţilor economici din agricultură, pentru promovarea în cultură a plantelor cu favorabilitate optimă şi producţii ridicate.

În scopul punerii în valoare a suprafeţelor agricole cu favorabilitate ridicată studiile de specialitate (Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România – Studiu privind stadiul actual şi propuneri de dezvoltare a agriculturii în teritoriul riveran Dunării - 1998) au stabilit zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole şi speciile de animale.

Stabilirea nivelului de fertilitate şi al potenţialului economic are la bază studii complexe privind condiţiile naturale şi tehnico- economice existente.

Cercetările de profil au stabilit 6 zone de producţie agricolă. Delimitarea zonelor s-a făcut funcţie de tipurile de sol şi a mărimii teritoriului comunal.

ZONA (comune componente) Produse agricole care caracterizează zona

1. BUFTEA (Mogoşoaia, Otopeni, Buftea, Corbeanca, Periş)

Carne, lapte, porumb, legume, ouă

2. TUNARI (Pantelimon, Dobroieşti, Voluntari, Tunari, Baloteşti, Snagov, Ciolpani)

Carne, lapte, cereale (grâu, orz, porumb), legume, plante tehnice, pomi

3. AFUMAŢI (Brăneşti, Găneasa, Afumaţi, Ştefăneştii de Jos, Dascălu, Petrăchioaia, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Gruiu, Nuci)

Lapte, carne, porumb, legume, ouă, sfeclă de zahăr

4. GLINA (Glina, Cernica) Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb), legume, plante tehnice

5. BRAGADIRU (Ciorogârla, Domneşti, Clinceni, Bragadiru, Cornetu, Măgurele, Dărăşti–Ilfov, Jilava, 1 Decembrie, Vidra, Berceni, Popeşti - Leordeni)

Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb), legume, pomi, vii

6. CHIAJNA (Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila) Lapte, carne, porumb, legume

Profil dominant pe total judeţ Lapte, carne, legume, porumb

Potenţialul productiv al solurilor stabilite pe baza notelor de bonitare pentru condiţiile naturale şi cele potenţate prezintă diferenţieri pe zone şi categorii de folosinţă după cum se poate constata din tabelul nr.1. Zonele cu cele mai favorabile condiţii din punct de vedere al categoriilor de folosinţă sunt evidenţiate prin contrast de culoare.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 3

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

50

Tabelul 1. Notele de bonitare pe categorii de folosinţă

N - naturale P - potenţate Vii Livezi

ZONA Note de bonitare

Arabil de vin meri-peri Păşuni Fâneţe

Buftea -

N P

65 108

54 56

66 84

44 64

36 48

Tunari - N P

70 82

55 55

56 84

51 79

0 64

Afumaţi N P

67 103

53 57

59 68

44 60

36 82

Glina - N P

63 102

52 81

51 91

36 75

0 0

Bragadiru N P

58 96

52 54

66 82

44 52

12 0

Chiajna N P

59 82

41 55

33 84

46 72

0 0

Total judeţ N P

61 106

47 61

57 89

39 73

28 36

Sursa: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998 Condiţiile naturale ale judeţului Ilfov fiind dintre cele mai favorabile, nota medie de

bonitare a terenului arabil este de 61 puncte faţă de 54 puncte cât este media pe ţară.

Prin lucrări de îmbunătăţire a potenţialului productiv (lucrări de îmbunătăţiri funciare, mecanizare, chimizare, tratamente fitosanitare) notele de bonitare potenţate cresc în toate zonele şi la toate categoriile de folosinţă agricolă.

Varietatea de culturi cărora li s-au atribuit note de bonitare scoate în evidenţă favorabilitatea naturală a terenului fiecărei zone pentru diferite culturi. Cu ajutorul acestor note se pot face programe pentru dezvoltarea producţiei agricole, prognoze, strategii.

Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului funciar agricol pentru anumite folosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:

• producţia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramură cu potenţial ridicat de dezvoltare;

• zootehnia – subramură de bază a producţiei agricole se apreciază că se va reface cantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei agricole asigurând condiţii de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru principalele culturi agricole, notele de bonitare, atribuite pe zone, se pot urmări în tabelul nr.2, unde zonele cu cele mai favorabile condiţii pentru diferitele varietăţi de culturi sunt de asemenea evidenţiate prin contrast de culoare.

Tabelul 2. Notele de bonitare pentru principalele culturi N - naturale P - potenţate

ZONA Note de bonitare Grâu Porumb Floarea

soarelui Sfeclă de

zahăr Cartofi Legume

Buftea N P

66 85

64 106

66 95

62 105

55 90

63 112

Tunari N P

70 83

69 100

69 89

69 98

61 80

65 112

Afumaţi N P

67 86

66 96

67 92

66 96

59 83

64 100

Glina N P

64 87

62 93

65 87

62 92

55 79

59 96

Bragadiru N P

60 85

57 11

58 95

55 105

48 84

55 115

Chiajna N P

59 81

58 81

61 77

56 78

49 69

57 82

Total judeţ N P

62 92

62 105

63 94

60 103

51 88

60 112

Sursa datelor: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

51

Evoluţia organizării producţiei agricole

Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici ai zonei geografice în care este situat judeţul Ilfov, strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole: • Crearea pieţei funciare, sprijinirea cu credite şi facilităţi a organizării exploataţiilor agricole,

a înfiinţării asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex; • Asigurarea asistenţei tehnologice, pedologice şi agrochimice, de protecţie a plantelor şi

veterinare, la nivelul fermierului; • Promovarea unor metode de creditare – credite de susţinere a unor comune sau zone

defavorizate, a unui anumit sector sau a unei anumite culturi considerate la un moment dat prioritare.

Obiectivele pe termen scurt şi mediu vizează următoarele:

• Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea unei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei;

• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole.

Programul privind evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2010 prevede ca obiective specifice:

- reducerea numărului gospodăriilor individuale; - eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare,

prestare de servicii, cumpărare; - creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu

personalitate juridică.

Evoluţia producţiei agricole vegetale

Aplicarea principiilor reformei în agricultură cuprinde întreaga suprafaţă agricolă a judeţului atât în sectorul de stat cât şi în sectorul privat. Modificări de suprafeţe între cele două sectoare (posibile odată cu definitivarea aplicării Legii 18/1991 a fondului funciar şi Legii 16/1994 cu privire la arendarea suprafeţelor) vor avea ca efect mărirea suprafeţelor din sectorul privat.

Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi diverse forme asociative în scopul aplicării unor tehnologii moderne constituie una din metodele de eliminare a situaţiilor în care teren agricol de bună calitate este rămas necultivat.

Tendinţe în evoluţia producţiei vegetale • orientarea producţiei agricole în concordanţă cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şi

externe; • dezvoltarea exploataţiilor agricole performante prin relansarea semnificativă a procesului

investiţional bazat pe programe cu finanţare internă şi externă; • creşterea capacităţii de protecţie a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi eroziunii solurilor; • extinderea suprafeţelor irigate; • efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor de pregătire a solului (arat, fertilizat etc.); • efectuarea însămânţărilor în epoca optimă pentru fiecare cultură; • folosirea unor soiuri timpurii şi semitimpurii rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone de

cultură, care să depăşească prin timpurietate perioadele critice de secetă; • asigurarea cu seminţe de calitate şi tratate cu insectofungicide contra bolilor şi dăunătorilor; • efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor la timp prin praşile mecanice şi manuale;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

52

O prioritate în dezvoltarea producţiei agricole este şi organizarea de exploataţii agricole deci o comasare a terenurilor agricole, având ca efect aplicarea de tehnologii performante cu respectarea asolamentelor specifice culturilor.

Avându-se în vedere aspectele rezultate din evaluarea critică a situaţiei existente se propune:

- stimularea producătorilor de materii prime (cereale, plante tehnice, fructe, animale etc.) indiferent de forma de proprietate asupra pământului;

- folosirea seminţelor de calitate superioară şi producerea acestora de la agenţi economici agricoli autorizaţi la nivel de judeţ;

- organizarea reţelelor de colectare a produselor agricole; - încurajarea prin politici de stimulare a dezvoltării şi reevaluării reţelelor de prestări

servicii în procesul producţiei agricole: mecanizare, transport, chimizare, îmbunătăţiri funciare;

Perspectiva dezvoltării sectorului culturilor de câmp impune adoptarea unor măsuri precum:

- reechilibrarea structurii culturilor de câmp în vederea practicării unor asolamente specifice fiecărei zone de producţie agricolă;

- efectuarea lucrărilor mecanice în termen optim; - valorificarea producţiei prin contracte premergătoare recoltării şi fixarea preţurilor

produselor la nivelul eforturilor financiare făcute de producător şi a cerinţelor pieţei; - perfecţionarea sistemului de recoltare, transport şi păstrare a producţie agricole.

Perspectiva sectorului zootehnic

Din analiza situaţiei existente se constată o scădere a efectivelor de animale şi păsări în comparaţie cu 1990.

Teritoriul judeţului dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole, problemele care se pun fiind legate de creşterea gradului de utilizare a acestora, reabilitarea şi modernizarea lor, îmbunătăţirea raţiilor furajere, folosirea de animale de mare productivitate, în vederea realizării unor produse de calitate şi competitive.

Tendinţele în evoluţia acestui sector al agriculturii permite conturarea următoarelor propuneri:

♦ încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni ♦ creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al

complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor ♦ sprijinirea gospodăriilor populaţiei unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor

şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite

Măsurile de natură tehnică vizează creşterea producţiei şi productivităţii prin: - îmbunătăţirea stării tehnice a capacităţilor de producţie în zootehnie, a

echipamentelor zootehnice - dezvoltarea reţelei de informare şi consultanţă tehnică;

Măsurile de dezvoltare a exploataţiilor zootehnice vizează soluţii pentru: - monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor; - îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor şi asigurarea unor efective şi

producţii animale care să satisfacă necesarul de consum a populaţiei şi crearea de disponibilităţi;

- repunerea în circuitul productiv a construcţiilor zootehnice abandonate;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

53

- încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şi

fâneţe; - mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologicii

moderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile tehnologice adecvate dimensiunii acestora;

- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primară a produselor animale;

- aplicarea legislaţiei privind sprijinul acordat de către stat crescătorilor de animale

În acest sens sunt necesare: - soluţii organizatorice şi tehnologice pentru valorificarea suprafeţelor de păşuni şi

fâneţe; - stimularea organizării crescătorilor de animale în asociaţii profesionale şi înfiinţarea

de cooperative, care să le asigure factorii de producţie necesari, desfacerea avantajoasă a producţiei animale ca şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale.

Tendinţe în evoluţia producţiei animale

În producţia animală se conturează o creştere a interesului agricultorilor pentru valorificarea superioară a producţiei vegetale prin creşterea numărului de animale, atât la nivelul exploataţiilor familiale cât şi a celor comerciale.

În anul 2003 s-au înfiinţat 6 societăţi cu profil zootehnic. În anul 2004 vor fi populate încă 3 societăţi de profil – ferme de taurine.

Perspectiva sectorului îngrăşămintelor - folosirea intensivă a îngrăşămintelor de toate tipurile; - diversificarea şi specializarea pe produse pesticide pentru specificul judeţului; - colaborarea cu firmele producătoare şi de comercializare a acestora; - ierbicidarea culturilor păioase; - fertilizarea culturilor;

Perspectiva dotării cu maşini agricole - dotarea cu tractoare şi utilaje agricole moderne care să corespundă nevoilor din

zonă; - asigurarea utilajelor agricole necesare pentru efectuarea recoltatului în timp

optim, precum şi mijloace de transport pentru transportul producţiei din câmp la beneficiari.

Silvicultura

Dezvoltarea silviculturii la nivel naţional cuprinde concepte şi obiective pentru consolidarea fondului forestier, exploatarea raţională a resurselor pădurii şi creşterea rolului şi funcţiilor pădurii în protecţia mediului. In acest sens pe teritoriul judeţului Ilfov se pot contura următoarele obiective principale:

- Menţinerea integrităţii fondului forestier prin aplicarea regimului silvic unitar, tuturor pădurilor, atât a celor din proprietatea statului, cât şi a celor ce aparţin proprietăţilor particulare;

- Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin: stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului

forestier;

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

54

excluderea păşunatului din păduri ; conversia arboretelor din lăstari la codru; reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate din luncile Argeşului,

Ialomiţei şi altele;

- Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestieră în zonele destinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;

- Gospodărirea în spiritul dezvoltării durabile a pădurilor prin ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi prin intensificarea activităţii de protecţie şi pază a pădurilor;

- Trecerea în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor a cca. 2.000 ha păduri administrate de către Regia Autonomă a Protocolului de Stat, în vederea aplicării măsurilor silvice necesare redresării acestor păduri aflate în declin ecologic;

- Organizarea gestiunii pădurilor private prin gospodărirea unitară a fondului forestier atât din domeniul public cât şi din cel privat.

1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Strategia de dezvoltare a industriei, producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor judeţului Ilfov are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale stabilite în Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Programul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (iunie 2001), Programul de Preaderare (septembrie 2001) şi pe strategiile de dezvoltare sectorială şi regională cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare 2002-2005. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială a României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996 privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), în Strategia Economică a României pe Termen Mediu (2001-2004), precum şi în Programul Naţional de Dezvoltare Regională a ţării.

Misiunea strategică a activităţilor din industrie, producţia, distribuţia de energie şi construcţiile la nivelul judeţului Ilfov se defineşte prin urmărirea creşterii competitivităţii şi a performanţei domenilor amintite în vederea întăririi capacităţii lor de adaptare la cerinţele pieţei interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe ansamblu.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmarirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi lungi.

Obiectivele generale urmărite pentru activităţile din industrie, producţia şi distribuţia energiei, precum şi pentru construcţii considerăm a fi:

• Realizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii competitivităţii şi eficienţei în utilizarea factorilor de producţie atraşi

• Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau majoritar de stat

• Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe

• Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM-urilor

• Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie şi a platformelor industriale prin:

• Promovarea activităţilor de construcţie în condiţii de competitivitate şi cu respectarea standardelor de calitate

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

55

Obiectivele specifice vizate de strategia de dezvoltare a industriei, , producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor au în vedere:

- Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul Jilava, S.C Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele

- Creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi din capitală

- Revigorarea industriei extractive prin facilitarea creării de alianţe strategice cu parteneri naţionali sau străini.

- Stimularea activităţilor din care se obţin produse cu valoare adăugată mare

- Încurajarea investiţiilor directe şi a investiţiilor de portofoliu private autohtone şi străine

- Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului punându-se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de legume

- Industria alimentară se poate dezvolta pe baza resurselor existente în fiecare unitate administrativ-teritorială, specializându-se pe anumite grupe de produse cerute pe piaţa locală.

- Orientarea promovării externe a producţiei industriei alimentare prin urmărirea exploatării avantajului competitiv al realizării unor produse ecologice

- Restructurarea în industrie, producerea, distribuţia energiei şi construcţii trebuie să aibă în vedere complementaritatea sectoarelor economice în vederea utilizării eficiente a resurselor existente (vezi cartograma)

- Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi”

- Valorificarea amplasamentelor industriale dezafectate de la Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi Jilava

- Amenajarea de parcuri industriale şi promovarea incubatoarelor de afaceri şi a altor activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor în localităţile Bragadiru, Buftea, Jilava, Pantelimon şi Popeşti-Leordeni pentru primele opţiuni şi în Măgurele pentru a doua.

- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către consumatorii persoane fizice şi monitorizarea strictă a distribuţiei de energie termică şi electrică către consumatorii persoane juridice

- Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent

- Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari.

- Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este mai mare.

Industria ilfoveană beneficiază de oportunităţi deosebite de dezvoltare datorate în principal proximităţii sale cu Bucureştiul, dar nu numai. Un exemplu în acest sens îl reprezintă dinamica deosebită înregistrată de industriei alimentară, a băuturilor şi tutunului care asigură 72,5 % din valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de ramură.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 4

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

56

Investiţiile din bani publici vor trebui să focalizeze expansiunea iniţiativelor private în preluarea de către autorităţile centrale sau a celor locale a unui efort material substanţial necesare unor activităţi productive pentru:

- pregătirea terenurilor rămase după dezafactarea întreprinderilor în cazrul platformelor industriale pentru primirea de noi activităţi destinate industriei şi meşteşugurilor;

- operaţionalizarea căilor de acces spre zonele în care se realizează structuri industriale

La nivelul judeţului Ilfov exista în perioada curenta 9 active imobiliare ce pot fi valorificate în scopul înfiinţării de parcuri industriale de diferite profile. Aceste imobile sunt identificate astfel:

Unitatea Localitatea Descriere şi suprafaţa (mp) SOCIETATEA CONSTRUCŢII, MONTAJ, INSTALAŢII S.A.

BRAGADIRU Hala pentru: confectii metalice, tamplarie, depozitare si doua corpuri cladire pentru birouri

Total=8.228, Util=300 SOCIETATEA DE CONSTRUCTII, MONTAJ, INSTALATII - SCMI S.A

BRAGADIRU Teren+sedii ateliere Total=8.600, Util=6.500 Hala productie-produse

alimentare sau nealimentare Total=756, Util=700 Casă+teren

Total=1.000, Util=50 PROGRESUL S.A JILAVA Atelier electric

Teren=1127, Util=600 Apartament expermenta

Total=41 Util=41 ACUMULATORUL S.A PANTELIMON Hală producţie

Total=503, Util=441 Birouri pavilion administrativ

Total=760, Util=478

S.C.M. POPEŞTI-LEORDENI - IVCO SRL

POPEŞTI-LEORDENI Sedii administrative si ateliere pentru prefabricate beton

Total=60.000.

Există oportunităţi pentru creare de incubatoare de afaceri la Buftea, iar pentru transfer de tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele.

În contextul cerinţelor economiei de piaţă şi a promovării dezvoltării durabile, activităţile industriale, cele de producere şi distribuţie a energiei electrice şi de construcţii, trebuie să îşi extindă preocupările dincolo de rezultatele directe ale producţiei şi consumului şi să aibă în vedere externalităţile cu impact negativ asupra mediului. Astfel, trebuie să se aibă în vedere ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a depozitelor industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul şi Neferal localizate în zona Pantelimon.

Îmbunătăţirea calităţii subansamblelor auto în condiţiile respectări condiţiilor de mediu poate transforma cei doi producători locali de baterii auto şi radiatoare în furnizori pentru producătorii interni de autoturisme, dar şi pentru comercializare pentru consumatorii individuali.

Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

57

Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea producţiei reprezintă premise importante pentru cucerirea de noi pieţe pentru producţia de subansamble auto, materiale izolante şi benzi transportoare din cauciuc. Aceste activităţi se pot dezvolta în comuna Jilava.

Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extinde capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor activităţi ale industriei prelucrătoare. Sunt foarte solicitate ambalajele de tip tetra pack pentru ambalarea sucurilor, a băuturilor alcoolice produselor lactate. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru.

Industria de prelucrare a lemnului, care este deja prezentă pe piaţa externă cu produse de genul cherestelei, poate, în cazul în care este sprijinită de autorităţile locale, să valorifice la export produse cu valoare adăugată mare (mobilă, tâmplărie, parchet). În industria mobilei, a artizanatului şi decoraţiunilor interioare poate fi utilizată ca materie primă răchita şi stuful ce pot fi exploatate în zonele de mlaştină ale judeţului. Industria lemnului se poate dezvolta în localităţile Bragadiru, Otopeni, Voluntari.

Firmele care se ocupă de confortul termic al construcţiilor se pot dezvolta pe baza creşterii cererii pe piaţa acestor produse

Recuperarea materialelor refolosibile se poate utiliza pentru economisirea de materie primă şi pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizate în comunele Glina şi Vidra.

Resursele minerale localizate în judeţul Ilfov pot constitui suportul pentru industria extractivă şi materie primă pentru industria materialelor de construcţii. Valorificarea lor poate reprezenta importante oportunităţi pentru dezvoltarea economică a anumitor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. În tabelul de mai jos propunem localizarea acestor exploataţii.

Resurse exploatabile în industria extractivă

Localitatea Resurse Petrol şi gaze Petrol Gaze 1 Decembrie x Berceni x Bragadiru x Brăneşti x Domneşti x Găneasa x Glina Jilava x Măgurele x Moara Vlăsiei x Periş x Popeşti-Leordeni x

Sursa – Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti-Ilfov, 2000-2002

Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din mase plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice de către unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni).

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

58

Resursele de gaze naturale ale judeţului pot fi exploatate pentru producerea de energie termică şi în procesul de producţie al unor produse din industria prelucrătoare.

În exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale trebuiesc luate măsuri pentru prevenirea degradării mediului, iar modificările survenite asupra ecosistemului să fie minime.

Resurse exploatabile în industria materialelor de construcţii

Localitatea Resurse Argile comune Nisipuri şi pietrişuri Baloteşti x Brăneşti x Buftea x Grădiştea x Pantelimon x

Activitatea de exploatare şi de prelucrare a materialelor de construcţii beneficiază de o importantă piaţă de desfacere la nivel de judeţ datorită extinderii infrastructurii rutiere, a lucrăilor de construire, reabilitare şi modernizare a clădirilor civile şi industriale, a aeroportului Otopeni. Pot fi dezvoltate unităţi de producţie, exploatare şi prelucrarea a materialelor de construcţii la: Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.

Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură, pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Otopeni.

Condiţiile pedoclimatice din judeţ permit obtinerea unei producţii de cereale, legume şi fructe ce pot fi valorificate în unităţi ale industriei alimentare. Astfel, se pretează a fi înfiinţate în fiecare unitate administrativ-teritorială unităţi de morărit şi panificaţie, inclusiv paste făinoase. Producţia de porumb şi floarea soarelui poate fi valorificată prin înfiinţarea unor mici fabrici de ulei (obţinut prin presare la rece) de floarea-soarelui şi de porumb. Propunem înfiinţarea de astfel de unităţi în localităţile: Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia, Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov. Am propus aceste localităţi în baza claselor de pretabilitate a solurilor şi a cererii la export de produse ecologice.

Tendinţe în evoluţia industriei alimentare:

• Obţinerea de produse ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate, sucuri naturale de fructe şi legume, alimente pentru sugari)

• Alimente semipreparate ce pot constitui materie primă pentru serviciile de catering

• Prelucrarea cerealelor pentru obţinerea de alimente naturiste şi pentru vegetarieni

• Înfiinţarea de microîntreprinderi pentru prelucrarea cărnii şi a laptelui în localităţile cu potenţial ridicat de creştere a animalelor

• Prelucrarea resturilor de vegetale şi carne pentru obţinerea de hrană pentru animalele de companie

• Producerea de băuturi alcoolice naturale din fructe şi/sau din cereale şi a altor produse cum sunt alcoolul medicinal, drojdii etc. prin utilizarea resurselor locale.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

59

Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente în localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci, Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.

• Poteţialul piscicol al judeţului poate fi valorificat prin ofertarea de produse specifice (peşte sărat, peşte afumat, file de peşte, icre etc.). Localităţile unde se pot dezvolta cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Brăneşti, Cernica, Cornetu, Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştefăneşti de Sus, Tunari.

Tendinţe în evoluţia confecţiilor de îmbrăcăminte şi cea a pielăriei şi încălţămintei

• Firmele producătoare de confeţii de îmbrăcăminte se pot orienta către modele din fibre naturale de in, cânepă. În acest mod se poate încuraja producţia locală de plante tehnice.

• Resure locale se pot utiliza şi în industria pielăriei şi a încălţămintei încurajându-se astfel, indirect, crescătorii locali de animale.

Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii îmbrăcăminte, precum şi înfiinţarea altora noi sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1 Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.

Apele geotermale din judeţ pot constitui o alternativă mai ieftină pentru sistemul de termoficare a localităţilor din apropiere, precum şi pentru îmcălzirea serelor existente, dar şi pentru altele noi. Localităţile unde se pot exploata ape geotermale sunt: Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

1.3.3. Turismul

Condiţiile naturale specifice judeţului Ilfov, la care se adaugă resursele antropice, constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

Astfel potenţialul turistic permite practicarea unei game variate de forme de turism, satisfăcând nenumărate motivaţii sociale şi individuale.

Prezentăm mai jos principalele forme de turism practicabile în funcţie de principala motivaţie:

• turismul de odihnă şi recrere practicat în cea mai mare măsură, mai ales în week-end în majoritatea zonelor de agrement;

• turismul religios cuprinde vizitarea mănăstirilor Cernica, Pasărea, Căldăruşani, ansamblul monahal Snagov etc.;

• turismul cultural practicat de grupuri care vizitează muzeele, centrele de ceramică de la Snagov, de ţesături de la Ţigăneşti, de împletituri de răchită de la Ciolpani şi Bâlteni etc.;

• turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit, vânătoare, înot, canotaj, tenis de câmp etc.) desfăşurat în mod deosebit în zona Snagov. În perspectivă acumularea Mihăileşti, pe Argeş ar putea deveni una din principalele arii de sporturi nautice.

În concordanţă cu tipurile de resurse, valoarea şi varietatea acestora, în judeţul Ilfov au fost conturate următoarele 5 arii de atractivitate turistică prioritară, cu potenţial amenajabil pentru turism-recreere:

1. Bălteni – Ciolpani – Snagov 2. Căldăruşani – Grădiştea 3. Mogoşoaia – Buftea

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Cartograma 5

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

60

4. Argeş 5. Cernica – Brăneşti

Complexele şi punctele turistice propuse a fi amenajate în cadrul arealelor mai sus menţionate sunt următoarele:

- Snagov, Ţigăneşti, Ciopani (arealul 1); - Căldăruşani (arealul 2); - Mogoşoaia, Buftea şi pădurea Râioasa (arealul 3); - Cornetu şi Ordoreanu (arealul 4); - Cernica, Pantelimon II, Pustnicu şi Vadu Anei (arealul 5).

Funcţiunile turistice propuse pentru aceste complexe şi puncte de turism – agrement se prezintă astfel:

AREAL

Complex, punct turistic Odihnă şi recreere Balnear Sporturi

nautice Pescuit sportiv

Vână-toare Tranzit

1 2 3 4 5 6 7 Bălteni – Ciolpani – Snagov Snagov * * * * Ţigăneşti * * Ciolpani * *

Căldăruşani – Grădiştea Căldăruşani * * * *

Mogoşoaia – Buftea Mogoşoaia * * * Buftea * * * * Pădurea Râioasa * *

Argeş Cornetu * * * * Ordoreanu * * *

Cernica - Brăneşti Lac Pantelimon II * * * * Cernica * * * Pustnicu * * * * Vadu Anei * * * *

În raport cu funcţiunile turistice determinate pe baza resurselor existente şi a condiţiilor

de punere în valoare ale acestora (accesibilitate, poziţie în zonă, situarea faţă de Capitală, gradul de solicitare previzibil) au fost avute în vedere:

- structuri diversificate pentru primire-cazare, alimentaţie, agrement, tratament, preponderent cu regim de funcţionare permanentă:

- structuri de primire, alimentaţie şi agrement cu funcţionare preponderent sezonieră, dar cu posibilitatea utilizării unora în tot timpul anului.

Propunerile de amenajare pe areale, complexe şi puncte de turism – recreere sunt detaliate în tabelul anexat.

Pentru toate dotările şi amenajările propuse sunt necesare parcaje corespunzătoare, iar pe drumurile de circulaţie turistică se propun panouri de presemnalizare ale obiectivelor de atractivitate turistică şi ale structurilor de servire turistică.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

STRUCTURI TURISTICE SI CAPACITATI PROPUSE IN JUDETUL ILFOV

COMPLEX HOTELIER BRASERIE STAND COMPLEX CLUB CLUB PADURE TEREN

HOTEL BALNEAR MOTEL CABANA CASUTE BUFET PESCUIT STRAND AGREMENT AGREMENT NAUTIC AGREMENT SPORT

C AP C AP CT C AP C AP C AP C AP NR NP

1 Snagov 150 200 250 300 500 300 250 200 200 5000 ** * * * *2 Tiganesti 60 100 50 * *3 Ciolpani 100 120 * * *4 Caldarusani 300 250 80 100 50 2000 * *5 Mogosoaia 200 250 100 50 1000 * * *6 Buftea 200 270 300 250 100 * * *7 Pad. Raioasa 200 250 * *8 Cornetu 60 80 * * *9 Ordoreanu 200 1000 * *10 Lac Pantelimon ll 400 350 200 100 3000 * * * *11 Cernica 200 300 50 500 * * *12 Pustnicu 200 300 50 * * * *13 Vadu Anei 200 250 50 * * * *

350 470 250 300 500 160 200 1900 1800 80 ## 460 1350 700 12500 5 8 9 8 11

C .......... NR. LOCURI DE CAZARE NR ........... NR. LOCURI DE PESCUITAP ........ NR. LOCURI ALIMENTATIE PUBLICA NP ........... NR. PERSOANE IN STRAND CT ........ NR. PROCEDURI MAJORE / ZI (TRATAMENT )

CERNICA - BRANESTI

TOTAL JUDET

SAT DE VACANTAAreal / Complex

punct turistic

BALTENI - SNAGOV

CALDARUSANI-GRADISTEA

MOGOSOAIA - BUFTEA

ARGES

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

61

Pentru toate complexele şi punctele turistice riverane unor cursuri de apă sau unor lacuri şi bălţi se propun lucrări de consolidări şi amenajări ale porţiunilor de maluri incluse în aria prevăzută a fi pusă în valoare.

In ceea ce priveşte reţeaua de localităţi – prin realizarea amenajărilor propuse – unele dintre ele îşi pot amplifica mult funcţiunea turistică, iar altele, pot căpăta o astfel de funcţiune.

Localităţi cu importante funcţiuni turistice pot fi:

- Snagov – staţiune turistică având funcţiuni complexe (odihnă, recreere, tratament, sporturi nautice etc.);

- Buftea – centru turistic cu funcţiuni complexe (odihnă, recreere, sporturi nautice, tranzit);

- Mogoşoia, Cernica, Brăneşti, Ciolpani, Izvorani - centre turistice cu funcţiuni de recreere şi agrement;

- Grădiştea - centru agroturistic cu funcţiuni de odihnă şi recreere.

De asemenea un obiectiv principal în relansarea turismului îl constituie şi înfiinţarea parcului de distracţii DRABULA PARC, obiectiv cuprins în programul M.T.C.T. privind cei 3 ani de guvernare.

1.3.4. Servicii economice şi sociale

Dacă în trecut la nivelul judeţului Ilfov predominau serviciile adiacente activităţii agricole şi celei industriale, în prezent au înregistrat o dinamică deosebită serviciile comerciale, cele de transport şi telecomunicaţii.

Misiunea strategică determinată pe baza situaţiei serviciilor economice şi sociale din judeţ se defineşte prin necesitatea diversificării acestora în condiţii de competitivitate şi adaptabilitate la cererea exprimată.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmărirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi lungi.

Obiectivele majore ce trebuie urmărite la nivel în domeniul serviciilor economice şi sociale sunt următoarele:

• Dezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice prin:

- Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă

• Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare prin:

- Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi a societăţii informaţionale

- Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în legumicultură şi floricultura

• Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a clor juridice prin:

- Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.

- Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile locale a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

62

• Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin:

- Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivelele şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne

- Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni

- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţile rurale

- Crearea şi reabilitarea infrastructurii pentru cultură

Proximitatea Bucureştiului ca mare metropolă naţională şi europeană reprezintă pentru judeţul Ilfov o oportunitate de dezvoltare aparte a serviciilor economice şi sociale în special a celor comerciale, de transport, a serviciilor conexe activităţilor turistice care au un potenţial valoros prin resursele balneare mezotermale, resursele silvice, cinegetice şi ca locaţie.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

63

2. PROGRAM DE MĂSURI

Domeniul / subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

1 2 3 2.1. Structura teritoriului 2.1.1.Mediul Mediu: stabilirea unui set de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea stării de calitate a mediului

AER • Prevenirea, eliminarea, limitarea poluării precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului în

localităţile: Măgurele, Bragadiru, Jilava, Popeşti Leordeni, Glina, Pantelimon, Dobroeşti, Voluntari, Afumaţi, Otopeni, Mogoşoaia, Chitila şi Chiajna

I

• Implementarea programelor de reducerea emisiilor la indicatorul “pulberi în suspensie” şi oxizi de azot în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valorile CMA la agenţii economici S.C. “Acumulatorul” S.A. şi S.C. “Neferal” S.A. de pe platforma industrială Pantelimon

I

• Implementarea programelor de adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici noi, dezvoltaţi pe vechile platforme industriale: Pantelimon, Glina, Jilava, Popeşti Leordeni, Voluntari şi Bufrea – Chitila

I – II

Îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia mediului de către administraţiile publice locale, autorităţile publice descentralizate care au atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi de către toţi agenţii economici care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa directivelor UE, conform programelor de implicare ale acquis-ului comunitar de mediu în România

• Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb) rezultaţi din traficul auto, sub valoarea CMA prin dotarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi folosirea benzinei fără plumb pe marile artere de circulaţie care converg către Capitală

I – II

• Modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate centralele termice orăşeneşti sau comunale (spitale, şcoli etc.) prin programul ISPA

I

APA • Implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă de către toţi

agenţii economici care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa reglementărilor specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integral al poluării, precum şi acelor agenţi economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului

I

• Proiectarea, construirea şi/sau extinderea reţelelor de canalizare în localităţi, precum şi interzicerea autorizării construcţiilor în localităţile care nu sunt echipate din punct de vedere tehnico-edilitar, cu excepţia localităţilor individuale.

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

64

1 2 3 • Reutilizarea apelor uzate epurate în condiţiile reducerii la minim a efectelor negative

asupra mediului. I

• Încadrarea în structurile de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reţele de canalizare ale localităţilor

I

• Completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare la staţiile de epurare a agenţilor economic: “Protan” Glina, “Viscofil” şi “Danubiana” Popeşti Leordeni, “Agromec” Ciorogârla, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1 Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC” şi “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC” şi “ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov şi la staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov

I – II

• Realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile Glina (pentru epurarea apelor uzate colectate din canalizarea municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Brăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie)

I

• Exploatarea corespunzătoare şi modernizarea staţiilor de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov, în vederea conformării cu normele tehnice în vigoare

I

• Eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie Jilava, Dumitrana, Periş etc. şi colectarea integrală a reziduurilor petroliere în recipiente speciale

I

• Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură, care nu au protecţie impermeabilizată

I – II

SOL • Desfiinţarea sistemelor individuale de colectare a apelor uzate – fose septice, puţuri

absorbante – de către toţi deţinătorii de locuinţe individuale sau colective I

• Prevenirea deteriorării calităţii solului prin: I - ameliorarea sau schimbarea folosinţei locuinţelor devenite improprii pentru

protecţia agricole

- adoptarea celor mai adecvate tehnici şi tehnologii de gospodărire şi ameliorare a solurilor de către toţi deţinătorii de teren

• Adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării calităţilor de hidrocarburi eliminate pe sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

65

1 2 3 • Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante I • Restaurarea terenurilor degradate în diverse condiţii pentru a se reface pe cât posibil

peisajele naturale anterioare degradării I – II

• Închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea la Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Petrăchioaia, Dascălu, Baloteşti, Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia, Tunari, Voluntari, Afumaţi, Găneasa, Brăneşti, Cernica, Berceni, Vidra, Jilava, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Bragadiru, Domneşti, Ciorogârla, Chiajna şi identificarea unor amplasamente pentru amenajarea unor rampe ecologice şi a unor staţii de transfer (vezi gestiunea deşeurilor)

I – II

• Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere conform OUG 78/2000, aprobat cu modificări prin Legea nr. 426/2001

I

• Realizarea incineratoarelor zonale pentru deşeuri periculoase şi deşeuri rezultate din activitatea medicală

I

• Implementarea unui sistem de colectoare selectivă a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi I • Urmărirea aplicării legislaţiei noi apărute în acest domeniu I – II Armonizarea legislativă şi instituţională cu

Uniunea Europeană în domeniul protecţiei mediului

• Implicarea specialiştilor din domeniul mediului în activitatea de adoptare a acquis-ului comunitar

I

2.1.2. Patrimoniul natural: protecţia lui printr-un ansamblu de măsuri care să-i garanteze conservarea şi utilizarea durabilă

• Reîncadrarea ariilor naturale protejate stipulate prin Legea nr. 5/2000, cât şi a celorlalte arii naturale protejate, declarate prin acte normative anterioare, în categoriile menţionate de Legea nr. 462/2001

I

• Extinderea reţelei judeţene de arii naturale protejate prin identificarea altor bunuri de patrimoniu natural

I – II

• Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, conform categoriilor stabilite prin Legea nr. 462/2001

I

• Atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea unor structuri de administrare şi elaborarea planului de management a acestora

I – II

• Interzicerea realizării oricăror construcţii în pădurile şi plantaţiile forestiere care fac parte din fondul forestier naţional

I

• Respectarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcţii deosebite de protecţie

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

66

1 2 3 • Identificarea speciilor de plante şi animale sălbatice care necesită o protecţie strictă

fiind interzise: I – II

- orice forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vânătoare; - perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie; - distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; - recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea

cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale; - deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop, fără autorizaţiei

de mediu competente.

Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit – monumente istorice

• Protejarea monumentelor istorice de valoare naţională excepţională, prin întocmirea studiilor de delimitare a zonelor de protecţie aferente fiecărui obiectiv, precum şi a documentaţiilor de urbanism (comuna Mogoşoaia şi comuna Snagov)

I – II

• Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice din unităţile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural: Snagov, Mogoşoaia

I – II

• Delimitarea zonelor de protecţie pentru toate siturile şi monumentele istorie şi de artă pe măsura includerii lor în listele oficiale emise de Ministerul Culturii / CIMEC

I – II

Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice • Măsuri de salvare a monumentelor istorice aflate în pericol I – II Valorificarea potenţialului cultural • Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice prin integrarea

acestora în circuite turistice prin acţiuni comune ale operatorilor de turism, autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox

I – II

• Instruirea operatorilor de turism pentru adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice

I – II

• Mediatizarea acţiunilor de protejare şi multiplicarea mijloacelor de publicitate a valorilor existente în teritoriu prin acţiuni comune ale operatorilor de turism, autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox

I – II

2.1.3. Reţeaua de localităţi Cooperare pentru dezvoltare • Realizarea unor relaţii şi forme de cooperare instituţională între localităţi în special cu

municipiul Bucureşti - corespunzătoare relaţiilor de complementaritate spaţială şi funcţională cu acesta - pe baza principiilor dezvoltării durabile

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

67

1 2 3 • Punerea în valoare în termeni financiari a externalităţilor generate de vecinătatea

oraşului Bucureşti – în special a celor privind calitatea mediului, resursele naturale şi agrementul – şi de prezenţa în teritoriu a operatorilor economici înregistraţi în afara teritoriului judeţului

I

• Promovarea unor relaţii de parteneriat public-privat între agenţii economici şi colectivităţile locale pentru realizarea de investiţii în infrastructură şi protecţia mediului

I

Locuirea • Utilizarea prudentă a rezervelor de spaţiu din intravilanele localităţilor urbane şi rurale pentru obţinerea eficacităţii maxime faţă de interesele de dezvoltare ale comunităţilor, creşterii veniturilor acestora şi protecţiei mediului, peisajelor şi resurselor natuale

I

• Acordarea pe scară largă a facilităţilor legale pentru reabilitarea termică şi a faţadelor clădirilor de locuinţe, în particular a celor colective

I

• Multiplicarea oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii locuirii prin extinderea reţelelor edilitare (alimentare cu apă, electricitate, canalizare, încălzire) şi îmbunătăţirea serviciilor de furnizare de utilităţi în toate localitîţile judeţului

I

• Construirea de locuinţe sociale cu suprafeţe locuibile şi echipare corespunzătoare în comunităţile în care se înregistrează o prezenţă semnificativă a gospodăriilor în situaţii de dificultate

II

• Ameliorarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea învăţământului – repararea, consolidarea, modernizarea, echiparea cu utilităţi şi sisteme de încălzire centralizate /locale, a clădirilor şcolare din mediul rural, asigurarea evacuării apelor uzate, salubrizării, stabilităţii construcţiilor, evitarea situaţiilor de risc – în toate localităţile

I - II

• Evaluarea şi satisfacerea necesităţilor de spaţiu pentru asigurarea educaţiei de bază pentru toţi locuitorii judeţului – educaţie compensatorie, de a 2-a şansă şi pentru persoane cu nevoi speciale şi grupuri vulnerabile – prin valorificarea fondului imobiliar existent – în toate localităţile judeţului

I - II

• Asigurarea spaţiilor necesare pentru realizarea normei de populare a unei săli de clasă în învăţământul primar şi gimnazial - în toate localităţile judeţului

I - II

• Asigurarea reţelei şcolare cu mijloace de transport pentru transportul specializat al elevilor pentru asigurarea accesului acestora la orice unitate de învăţământ primar şi gimnazial într-un interval de 30 min. pornind din orice aşezare a judeţului

I - II

Servicii: învăţământul

• Asigurarea spaţiilor şi infrastructurii pentru generalizarea învăţământului preşcolar - în toate localităţile judeţului

I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

68

1 2 3 • Echiparea şi dotarea cădirilor şcolare, inclusiv a bibliotecilor şcolare pentru accesul la

informaţie şi cunoaştere - în toate localităţile judeţului I – II

• Revizuirea periodică a specializărilor şi a spaţiilor necesare pentru acestea în unităţile de învăţământ liceal, şi a localizării lor în teritoriu la nivelul întregului complex teritorial regional Ilfov-Bucureşti, ţinând seama de rezultatele monitorizării evoluţiei pieţei forţei de muncă inclusiv în cooperare cu sectorul economic, şi individualizarea curriculelor pentru pregătirea resurselor umane în domenii cu potenţial specific de dezvoltare locală şi regională în condiţiile descentralizării deciziei şi responsabilităţilor cu privire la resursele financiare şi materiale

I – II

• Crearea condiţiilor de cazare, dotare şi infrastructură pentru atragerea şi reţinerea cadrelor didactice calificate în mediul rural

I - II

• Amenajarea de terenuri şi construirea de săli de sport pe lângă unităţile şcolare de toate gradele cu peste 300 elevi – în toate localităţile judeţului

I - II

• Modernizarea şi echiparea completă cu utilităţi a taberelor şcolare de pe teritoriul judeţului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale, serviciilor descentralizate şi sectorului particular, în vederea reducerii sezonalităţii şi integrării complete în circuitele turismului pentru tineret

I

• Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei primare şi de specialitate (în ambulator) în toate localităţile judeţului şi de urgenţă

II

• Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructură (sedii pentru cabinete/ dispensare) echipate, mijloace de transport adecvate, locuinţe, terenuri) pentru creşterea numărului personalului medical în mediul rural

• Înfiinţarea de noi sedii pentru serviciile medicale de urgenţă şi asigurarea accesului la acestea din orice punct al teritoriului judeţean în 20 min., prin localizarea şi dotarea cu mijloace de transport corespunzătoare a unităţilor

I - II

Servicii: sănătatea

• Înfiinţarea pe termen scurt a 3 staţii de salvare (Snagov, Nuci şi Grădiştea , cf. Prefectura Ilfov)

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

69

1 2 3 • Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi şi redistribuirea spaţiilor pentru activităţi

comunitare, bolnavi cronici, persoane cu probleme medico-sociale speciale: - Înfiinţarea de centre medico-sociale pentru persoanele sărace care nu plătesc

asigurări de sănătate - Înfiinţarea unui cămin-spital pentru persoane în vârstă bolnave, fără aparţinători - Înfiinţarea unui oficiu pentru asistenţa familială cu furnizarea de consultanţă şi

consiliere familială şi acordarea de asistenţă familiilor în situaţii de risc - Dezvoltarea şi modernizarea aşezămintelor pentru asistarea vârstei a 3-a şi a

persoanelor cu handicap

I - II

• Facilitarea extinderii infrastructurii renovării, modernizării, utilării, echipării cu utilităţi a dotărilor pentru acordarea asistenţei medicale din toate localităţile judeţului, asigurarea aceesibilităţii lor în condiţii şi durate rezonabile pentru toţi locuitorii judeţului, prin îmbunătăţirea infrastructurii, organizării şi exploatării transportului şi traficului

I - II

• Revizuirea, extinderea şi modernizarea sistemului de aşezăminte pentru protecţia copilului

I - II

Servicii: cultura • Creşterea rolului aşezărilor rurale în viaţa culturală - Crearea premiselor infrastructurale pentru consolidarea rolului şcolilor,

bibliotecilor, căminelor culturale şi organizaţiilor neguvernamentale şi informale din mediul rural în viaţa spirituală a comunităţilor

- Modernizarea, dotarea şi echiparea clădirilor din mediul rural care adăpostesc instituţii culturale

- Crearea condiţiilor de infrastructură fizică pentru dezvoltarea lecturii publice şi pentru asigurarea bazei de informare şi studiu de utilitate publică

I - II

Servicii: sportul • Asigurarea infrastructurii pentru practicarea sportului pentru toţi • Amenajarea de dotări pentru practicarea sportului pe lângă instituţiile de învăţământ şi

de ocrotire a copilului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciilor descentralizate ale statului şi sectorului privat

I

Servicii: tineretul • Atragerea tineretului în forme de educaţie alternativă, activităţi tehnico-aplicative din domeniul informaţiei şi la activităţi culturale şi sportive specifice prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi sectorului privat

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

70

1 2 3 • Asigurarea de spaţii pentru centre de tineret şi pentru desfăşurarea de programe de

dezvoltare a spiritului antreprenorial, reconversie profesională, informare agricolă, consiliere şi informare pentru tinerii întreprinzători ş.a. prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi sectorului privat

II

Servicii: administraţie, justiţie, finanţe, bănci

• Repararea şi modernizarea clădirilor publice existente, extinderea lor în localităţile cu potenţial de urbanizare şi de poli de servire /dezvoltare

• Gruparea sediilor pentru servicii publice descentralizate prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene şi serviciilor descentralizate, inclusiv construirea de clădiri pentru activităţi multisectoriale

• Crearea de facilităţi în vederea măririi numărului de cabinete avocaţiale, notariale şi executoriale în mediul rural

II

2.1.4. Infrastructurile tehnice 2.1.4.1. Gospodărirea apelor • Satisfacerea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe: - aducţiunea Potlogi – Bucureşti, L = 40 km, qtr = 2,0 m3/s I - aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s II - aducţiunea Crivina – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 6 m3/s II - derivaţia Glina – Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s II - derivaţia Mihăileşti – Sabar, L = 28 km, qtr = 2 m3/s II • asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi a secerei prin realizarea acumulărilor:

Tâncăbeşti (V = 13,5 mil. m3), Săftica (V = 6,0 mil. m3), Baloteşti (V = 1,0 mil. m3), Căciulaţi (V = 7,0 mil. m3)

II

- mărirea capacităţii de evacuare a acumulărilor situate pe r. Colentina între Buftea şi Cernica

II

- amenajarea văii Saulea în vederea asigurării tranzitării debitelor naturale şi a evacuărilor sistemelor de canalizare ale noilor locuinţe din zona de nord a municipiului Bucureşti

I

• protecţia şi conservarea calităţii apei prin: - reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de pe râul Colentina I - restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

71

1 2 3 2.1.4.2. Reţele hidroedilitare • Oraş Buftea – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu

apă şi canalizare a apelor uzate I

• Oraş Otopeni – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate

I

• Reabilitarea şi extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în comunele: Afumaţi, Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Chiajna, Chitila, Ciorogârla, Cornetu, Dărăşti – Ilfov, 1 Decembrie, Dobroieşti, Glina, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Voluntari, Baloteşti, Periş, Snagov.

I

• Reabilitarea, extinderea şi realizarea (după caz) a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în localităţile: Cernica, Clinceni, Domneşti, Dragomireşti Vale, Găneasa, Vidra, Ciolpani, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci, Dascălu, Petrăchioaia

II

2.1.4.3. Amenajări pentru agricultură • Studiu de evaluare a oportunităţii reabilitării tehnice a lucrărilor de irigaţii în sistem pe

teritoriile localităţilor; Buftea, Berceni, Vidra, Bragadiru, Jilava, Otopeni şi Căldăruşani I Lucrări de îmbunătăţiri funciare

Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative • Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul

ameliorării procesului de sărăturare a solului I – II

• Urmărirea (prin sistemele administrative Berceni, Brăneşti şi Buftea) a bunei funcţionări a sistemelor de irigaţie existente, a aplicării normelor de udare corespunzătoare culturilor

I – II

• Întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de desecare în scopul asigurării funcţionalităţii lucrărilor existente prin acţiuni de: decolmatarea canalelor de desecare şi curăţirea acestora de vegetaţie, întreţinerea gurilor de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare - evacuare etc.

I – II

• Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu celelalte instituţii descentralizate I – II Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

• Promovarea documentaţiilor privind privatizarea amenajărilor de irigaţii prin transferul de la Societatea Naţională „ Îmbunătăţiri funciare”-SA, la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii

• Promovarea managementului exploatării sistemelor de îmbunătăţiri funciare • Cointeresarea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului

irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii (conform legii nr. 573/2003)

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

72

1 2 3 2.1.4.4. Reţele de transport

Reţele rutiere Realizarea unei reţele de viteză şi transport de mare capacitate • Autostrăzi Realizarea legăturilor rutiere majore, de

nivel naţional şi interregional - Autostrada Bucureşti – Constanţa – proiect în execuţie I - Autostrada Bucureşti – Ploieşti – proiect în pregătire I – II - Centura Nord – proiect în pregătire I – II - Centura Sud – proiect în pregătire I – II - Crearea de rezerve de terenuri pentru asigurarea culoarelor de acces la autostrăzi

prin măsuri administrative şi documentaţii de urbanism la nivel zonal şi local

• Reabilitare primară - DN 1A Bucureşti – Centură Ploieşti Vest I

Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe reţeaua de drumuri naţionale

- Centură Bucureşti I - DN 1 – str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni I • Reabilitare - DN 7 Bucureşti – Târgovişte I - DN 4 Bucureşti – Olteniţa I • Proiecte prioritare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe drumurile naţionale - DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire la

6 benzi de circulaţie I

- DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi de circulaţie

I

- DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni I - DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4 benzi

de circulaţie I

- DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila I - Autostradă Centura Bucureşti – Inel II I - Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi I Reabilitarea transportului periurban de călători

• Studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între capitală şi comunele şi satele din judeţul Ilfov

I

Reţele feroviare Reabilitarea tronsoanelor feroviare pentru un • Linii cu viteză mare:

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

73

1 2 3 - Tronson Bucureşti – Braşov (167 km) (Câmpina – Comarnic în lucru) I transport de mare capacitate şi viteză - Tronson Bucureşti Nord – Brăneşti (30 km) I – II

- Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km) I – II - Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km) I – II - Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi I – II • Linii cu viteză sporită - Tronson Bucureşti – Titu – Ploieşti I – II

• Linii noi de cale ferată - Tronson Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni I – II - Tronson Bucureşti – Panduri – Domneşti I – II

Implementarea lucrărilor proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor Ferate Române

- Tronson Pipera – Căciulaţi I – II • Dublări linii existente - Voluntari – Bucureşti Sud – Jilava I – II - Bucureşti Nord – Mogoşoaia I – II - Bucureşti Obor – Pantelimon I – II • Echipări linii existente - Bucureşti Progresu – Jilava I – II - Chiajna – Jilava I – II - Bucureşti Sud – Berceni – Jilava I – II

• Realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată: - Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor (20,1 km) I – II

Realizarea unui transport intermodal de călători – feroviar + auto

- Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor (42 km) I – II - Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju –

Bucureşti Progresu (31,5 km) I – II

- Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan – Titan Sud (26,3 km)

I – II

- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni – Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (75 km)

I – II

• Realizare de staţii sau puncte de oprire la intersecţia căii ferate cu reţeaua rutieră I – II Reţele aeriene

Modernizarea infrastructurii a mijloacelor de • Lucrări de modernizare a Aeroportului Internaţional Otopeni I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

74

1 2 3 protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire a aeroporturilor existente

Reţele navigabile Dezvoltarea transportului navigabil

• Amenajare complexă hidroenergetică şi de navigaţie pe râul Argeş între Acumularea Mihăileşti şi Olteniţa

II

• Canal Navigabil Glina – Budeşti II • Porturi 1 Decembrie şi Glina II

2.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii Creşterea gradului de telefonizare a localităţilor din judeţ

• Extensia centralelor telefonice digitale cu preluarea liniilor din centralele manuale sau analogice (Afumaţi, Buftea, Snagov)

I

• Instalarea de centrale telefonice digitale în localităţile deservite în prezent de centralele manuale (Petrăchioaia) sau nu sunt telefonizare (Nuci)

I

• Extensia reţelelor telefonice în localităţile slab telefonizate I – II Telefonizarea localităţilor neracordate la reţele telefonice

• Racordarea localităţilor: Lupania, Balta Neagră, Micşuneştii Mari, Micşuneşti Moară, Merii Petchii, Bălteni, Burias, Creaţa, Gagu, Runcu, Piteasca, Vânători, Creţuleasca, Surlari, Ordoreanca, Teghes, Dimieni

I – II

2.1.4.6. Reţele energetice • Finalizarea perioadei de testare şi intrarea în exploatare comercială a grupurilor nr. 3 şi

4 de către 100 MW din CET Bucureşti Sud, după reabilitare profundă I Continuarea programului de reparaţii şi

investiţii pentru eficientizarea funcţionării echipamentelor din componenţa centralelor • Finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a

cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET I

• Program de retehnologizare şi instalări de grupuri noi constând în proiecte de investiţii privind:

a) soluţii moderne de cogenerare dimensionate corespunzător sarcinii de bază din:

CET Grozăveşti – 50 MW I – II CET Bucureşti Vest – 120 – 180 MW I – II CET Bucureşti Sud – 70 – 160 MW I – II CET Titan – 7 – 13 MW I b) Retehnologizare cazane, inclusiv arzătoare cu NOx redus la CET Progresu II • Reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadrării în cerinţele normativelor

specifice în vigoare I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

75

1 2 3 • Lucrări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu

europene I – II

Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente în judeţ

• Utilizarea unor tehnologii avansate în domeniu (întrerupătoare cu hexaflorură de sulf, întrerupătoare cu vid, oxizi metalici, etc.)

I – II

• Înlocuirea stâlpilor de susţinere LEA ce prezintă un grad avansat de uzură I – II Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de înaltă tensiune • Remedierea traseelor LEA în vederea respectării culoarelor de protecţie specifice

conform normelor în vigoare PE104/93 şi RGU – art. 11 I – II

• Generalizarea tensiunii de 20 KV (Comunele Voluntari, Dobroieşti) I – II • Înlocuirea echipamentelor degradate fizic şi moral cu echipamente performante I – II

Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de distribuţie de medie tensiune

• Retehnologizarea staţiilor IT/MT • Realizarea staţiilor noi Odăile şi Voluntari • Modernizarea posturilor de transformare aeriene: a) mărirea parametrilor de siguranţă şi fiabilitate I b) extinderea utilizării transformatoarelor uscate I – II c) echiparea gradului de încărcare în reţea a posturilor de transformare I – II

• Remedierea reţelelor existente în concordanţă cu normativele specifice (PE 106; PE 107) I Îmbunătăţirea distribuţiei energiei electrice de joasă tensiune în localităţile judeţului • Extinderea reţelelor pentru racordarea celor 1.298 gospodării în prezent neelectrificate

(423 km reţea; 33 PTA) I – II

• Remedierea iluminatului public (conf. HG 577/1997) I – II Transportul fluidelor energetice (ţiţei, gazolină, benzină, motorină, CLU, GPL)

• Reabilitarea reţelelor de transport şi a instalaţiilor anexe, acolo unde apare uzura fizică şi morală

I – II Menţinerea reţelelor în bună stare de funcţionare

• Crearea drepturilor de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul intervenţiilor la conducte) şi de determinare a dreptului de servitute legală în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82, Legea petrolului 134/1995 art. 7 şi 8, Ordinul 52/2002 anexa 4 şi Ordinul 371/2002 anexa 4

I – II

• Controlul permanent şi paza traseului reţelelor I – II Modificarea traseului reţelelor pentru respectarea distanţelor de siguranţă faţă

• Asigurarea distanţelor de siguranţă şi protecţie în conformitate cu prevederile legale în vigoare

I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

76

1 2 3 • Modificarea traseului conductelor de ţiţei în afara zonei viitoarei autostrăzi de centură a

Municipiului Bucureşti II centrele populate, autostrăzi etc. conform

Ordinului ANRM 52/2002 şi Ordinului MIR 371/2002 • Rezolvarea intersecţiilor cu autostrăzile în conformitate cu normele în vigoare II • Cuplarea conductelor în culoare II • Dezafectarea reţelei de GPL I Transportul şi distribuţia gazelor naturale

• Înlocuirea conductelor de la reţelele de repartiţie de medie presiune, reţelele de distribuţie şi branşamente de presiune redusă

I Organizarea şi dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în condiţiile creşterii siguranţei în exploatare şi asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi

• Extinderea lucrărilor de revizii la 10 ani şi a celor de verificare la 2 ani a instalaţiilor interioare de gaze, la toate punctele de ardere conform Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1-2002 „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”

I – II

• Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale I – II • Etapizarea racordării localităţilor la reţelele de gaze: Racordarea de noi localităţi la reţelele de

gaze - Punerea în funcţiune a lucrărilor în localităţile: Voluntari, Afumaţi, Berceni, Brăneşti, Dobroeşti, Dragomireşti Vale, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Stefăneştii de Jos

I

- Proiectarea şi începerea execuţiei lucrărilor în localităţile: Ciolpani, Dărăşti llfov, Dascălu, Găneasa, Grădiştea, Nuci, Periş, Petrăchioaia,

II

• Realizarea unui inel de presiune înaltă în afara Municipiului Bucureşti, pe un traseu exterior viitoarei autostrăzi

II Rezolvarea problemelor de deficit în alimentarea cu gaze (debit şi presiune necorespunzătoare) în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute

• Sporirea capacităţii de acumulare a înmagazinării subterane de la Bălăceanca, coordonat cu traseul viitoarei autostrăzi

II

• Delimitarea unor culoare de protecţie de-a lungul conductelor în colaborare cu responsabilii fiecărei reţele

I – II Introducerea unor măsuri de protecţie a conductelor magistrale şi principale de transport a gazelor naturale • Pichetarea traseului conductelor prin borne amplasate în axul conductei la ce mult 50 m una

de alta; în punctele de schimbare a direcţiei se vor monta 2 borne. I – II

• In vederea realizării de noi trasee şi a exploatării acestora în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82 şi Legea petrolului 134/1995 art. 7 şi 8, trebuie create drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat de execuţia

I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

77

1 2 3 lucrărilor şi de stabilire a dreptului de servitute legală

• Transformarea actualului inel de presiune înaltă în inel de presiune medie, cu reducerea corespunzătoare a distanţelor de siguranţă, după punerea în funcţiune a viitorului inel de înaltă presiune

II

Alimentarea cu căldură • Incurajarea utilizatorilor particulari (populaţie, agenţi economici) pentru a-şi eficientiza

sistemele proprii de alimentare cu căldură şi preparare apă caldă menajeră prin instalaţii performante, întreţinere corectă, izolaţii corecte a construcţiilor, surse de energie complementare

I – II Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării

• Reabilitarea şi modernizarea surselor centralizate de producere a energiei termice, acolo unde acestea există

I

• Realizarea centralelor de bloc sau scară de bloc I – II • Ridicarea nivelului de dotare tehnico-edilitară a localităţilor pentru a se putea beneficia

de avantajele alimentării cu gaze naturale I – II

• Identificarea şi studierea unor noi surse naturale energetice, în mod complementar, în funcţie de condiţiile specifice zonelor şi utilizatorilor

II

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei termice, acolo unde există

• Inlocuirea actualelor conducte montate în canale termice cu conducte preizolate, montate direct în pământ şi dotate cu senzori de umiditate

I – II

• Introducerea şi generalizarea contorizării atât la surse, cât şi la consumatori, cu preluarea automată a datelor

II Crearea unui cadru tehnic, legislativ, şi administrativ adecvat pentru ca întregul ansamblu producţie – distribuţie – utilizare să devină eficient

• Crearea condiţiilor administrative şi financiare pentru aplicare prevederilor OG 29/2000 (Legea 325/2002) privind reabilitarea termică a fondului construit, corelat cu reabilitarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor

II

• Crearea şi dezvoltarea unui sector de servicii specifice în oraşe şi localităţile-centre polarizatoare pentru a asigura:

II

- consultanţă şi educaţie tehnică - întreţinere - credite cu dobânzi moderate 2.1.4.7. Gestionarea deşeurilor • Reducerea impactului şi a riscurilor

pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul actual de gospodãrire a

• Identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care să deservească asocieri de localităţi :

- Ciolpani, Periş, Baloteşti

I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

78

1 2 3 deşeurilor - Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;

- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia; - Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu; - Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;

• Identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile: Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascalu ;

• Extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni, Berceni;

• Identificarea prin consiliile locale a unor noi amplasamente (la nivel local sau zonal) pentru amenajarea platformelor de tranzit al deşeurilor, în conformitate cu HG nr.162/2002, privind depozitarea deşeurilor, • Extinderea Platformei Vidra pentru localităţile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti si Magurele;

• Extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogarla, Dragomireşti, Chiajna si Chitila. • Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea • Amenajare groapa de gunoi în com. Baloteşti • Amenajare depozit ecologic în com. Jilava • Amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia I – II • Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş - Consiliul local Mogoşoaia I – II • Închiderea depozitelor de deşeuri menajere cu capacitate epuizată: Bragadiru, Ciolpani,

Mogoşoaia, Periş, Stefăneştii de Jos,Volunatri, Dobroieşti, Afumati, Moara Vlăsiei. I – II

• Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - Leordeni şi SC ECOREC SA );

I – II

• Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

I – II

• Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile;

I – II

• Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

I – II

• Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea 426/2001 privind aprobarea OU 78/2000-regimul deşeurilor

I – II

• Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din

I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

79

1 2 3 gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase

• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile • Supravegherea şi intreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi a căror

proprietari nu au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creeaza posibilitatea apariţiilor de depozitări necontrolate de deşeuri

I – II

• Eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;

I – II

• Optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);

I – II

• Elaborarea, în baza art. 38 şi art. 56 din Legea nr. 215/2001 privind Administraţia Publică Locală, a unui Regulament de Salubritate care, rin norme care tratează modalităţile şi condiţiile în care trebuie să se desfăşoare activitatea de salubritate, să oblige administraţiile publice locale să asigure salubrizarea corespunzătoare a localităţilor

2.2. Structura socio-demografică 2.2.1. Evoluţia demografică Ameliorarea fenomenului de îmbătrânire demografică prin creşterea natalităţii

• Flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor. Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea) precum şi în cele cu în care se înregistrează rate scăzute ale natalităţii (Berceni, Dărăşti Ilfov, Măgurele, Cornetu, Brăneşti , Otopeni, Ciolpani).

I-II

• Crearea de facilităţi de planificare familială (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I

• Suport economic pentru familiile cu copii (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I – II

• Atragere / reducerea emigraţiei tinerilor (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I-II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

80

1 2 3 • Creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii. Această măsură

vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea).

I 2.2.2. Resurse umane • Reducerea incidenţei mari a bolilor infecţioase şi creşterea speranţei de viaţă la naştere • Derularea unor programe de educaţie sanitară. Această măsură vizează unităţile

administrativ teritoriale în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra)

I – II

• Campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase. Astfel de campanii urmeză să fie derulate la nivelul întregului judeţ.

I – II

• Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului de adaptare la cerinţele pieţei forţei de muncă

• Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin servicii de consiliere profesională oferită acestora). Această măsură vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.

I – II

• Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor). Această măsură vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.

I – II

• Îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii.

• Programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.

I – II

• Programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu (Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava).

I – II

• Programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor (Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava).

I – II

2.3. Structura activităţilor 2.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura Managementul fondului funciar, organizarea şi perfecţionarea pieţei funciare precum şi a exploataţiilor agricole

• Continuarea aplicării prevederilor Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000 în vederea constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi pădurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate.

I – II

• Informarea producătorilor agricoli despre piaţa funciară, legislaţia funciară şi sprijinirea

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

81

1 2 3 acestora pentru efectuarea schimbării categoriilor de folosinţă a terenurilor slab productive

Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură.

• Dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură. (îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, distribuirea de îngrăşăminte chimice)

I – II

Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală.

• Acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Special de Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) măsura ” Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole.”

I

• Soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale.

• Îmbunătăţirea infrastructurii în agricultura judeţului • Iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de

bonitare pe categorii de folosinţe şi culturi în cadrul celor 6 zone: 1 – Buftea, 2 – Tunari, 3 – Afumaţi, 4 – Glina, 5 – Bragadiru, 6 – Chiajna.

Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole

• Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea unei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei,

II

• Eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare, prestarede servicii, cumpărare;

• Creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu personalitate juridică;

• Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole, în localităţile care obţin producţii performante vegetale şi animale: Periş, Ciolpani, Snagov, Gruiu, Mogoşoaia, Otopeni, Brăneşti, Petrechioaia, Jilava, Vidra, Glina, Baloteşti, Pantelimon

• Încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni • Creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al

complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor

Hidro- ameliorative I – II Lucrări sau măsuri ameliorative ale calităţii solurilor care să prevină noi degradări sau să • Controlul apelor fratice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m)

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

82

1 2 3 • Nivelare – modelare • Lucrări de desecare - drenaj

amelioreze situaţia existentă.

Agro-pedo-ameliorative

• Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active) • Afânare adâncă după efectuarea lucrărilor de desecare • Lucrări de agrotehnică antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie) Protecţie solurilor pe traseul autostrăzii • Limitarea la strictul necesar a zonei de defrişare a terenului • Efectuarea de replantări şi lucrări de întreţinere a plantaţiilor • Acoperirile vegetale cu tipuri şi esenţe (arbuşti şi pomi) care slăbesc agresivitatea

proceselor de degradare

• Măsuri de reconstrucţie ecologică pe terenurile agricole ocupate temporar şi degradate • Amplasarea organizării de şantier pe terenuri mai puţin valoroase

Silvicultura Conservarea fondului forestier • Păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat I – II • Gospodărirea unitară a pădurilor din domeniul public şi privat I – II • Conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de ecosisteme, biotopuri, specii şi peisaje

în toate pădurile din judeţ I – II

• Ocrotirea speciilor forestiere valoroase (stejarul) I – II • Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor forme de vegetaţie forestieră, în afara

fondurilor forestiere (împădurirea zonelor de luncă, a terenurilor pe care se manifestă degradări etc.)

I – II

• Crearea unei reţele unitare de arii forestiere protejate la nivelul judeţului Ilfov I • Extinderea regenerării naturale a pădurilor în zona de luncă a râurilor I – II Gestionarea durabilă a pădurii prin

desemnarea unor obiective silvoturistice şi peisagistice

• Ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi extinderea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor în scopul asigurării stabilităţii şi calităţii arboretelor în toate pădurile judeţului

I – II

• Reconstrucţia pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere ecologic (pădurea Râioasa)

I

Ajustarea structurală a silviculturii • Optimizarea structurilor administrative, respectiv a celor trei ocoale silvice Bucureşti, Brăneşti şi Snagov

I

• Intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor I

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

83

1 2 3 • Diversificarea valorificării produselor accesorii (fructe de pădure, plante medicinale

etc.) I – II

Organizarea gestionării private a pădurilor • Introducerea controlului de regim silvic în pădurile private I • Analiza posibilităţii de gestiune a pădurilor private prin ocoale silvice I 2.3.2.Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

• Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul Jilava, S.C Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele.

I Realizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii competitivităţii şi eficienţei în utilizarea factorilor de producţie atraşi. • Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau

majoritar de stat I

Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe

• creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi din capitală în industria alimentară. Conlucrarea între producătorii şi distribuitorii de alimente din Ilfov cu reţelele de distribuţie din Bucureşti în vederea dezvoltării pieţei de profil.

I – II

• Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din mase plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice de către unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni).

I – II

• Valorificarea amplasamentelor industriale şi promovarea parcurilor industriale şi a altor activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor la Buftea, Bragadiru, Jilava, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, iar pentru transfer de tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele

I – II

• Creşterea competitivităţii produselor din industria alimentară şi a băuturilor, prin utilizarea unor tehnologii de înaltă performanţă

I – II

• Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului punându-se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de legume cu potenţial de dezvoltare în lunca Argeş-Sabar

I – II

• Promovarea managementului industrial modern şi competitiv bazat pe componentele de I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

84

1 2 3 calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) şi marketing

• Extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către consumatorii persoane fizice prin utilizarea apelor geotermale în localităţile Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş, Măgurele şi Dumitrana.

I – II

• Utilizarea deşeurilor pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizate în comunele Glina şi Vidra.

I – II

• Înfiinţarea unor mici fabrici de ulei în localităţile Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia, Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov.

I Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM-urilor • Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii

îmbrăcăminte sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1 Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.

I

• Dezvoltarea unor unităţi de exploatare şi prelucrare a materialelor de construcţie în localităţile Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.

I

• Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extinde capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor activităţi ale industriei prelucrătoare. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru

I

• Localităţile unde se pot dezvolta cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Brăneşti, Cernica, Cornetu, Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştefăneşti de Sus, Tunari

I

• Înfiinţarea de IMM-uri profilate pe producerea de alimente ecologice, de semipreparate şi mâncare pentru animalele de casă. Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente în localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci, Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.

I

• Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi” I – II Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie • Ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a

depozitelor industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul S.A. şi Neferal I

• Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.

I – II

• Utilizarea apelor geotermale pentr încălzirea serelor în localităţile Snagov, Otopeni, I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

85

1 2 3 Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

• Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură, pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Otopeni

I – II

• Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent (ex: Bragadiru) I – II Promovarea activităţilor de construcţie în condiţii de competitivitate şi cu respectarea standardelor de calitate

• Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari

I – II

• Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este mai mare.

I

2.3.3. Turismul Valorificarea resurselor turistice prin dezvoltarea staţiunii turistice Snagov

• Construirea unui hotel (150 locuri), complex balnear (250 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri)

I – II

• Ciolpani – construirea unui motel (100 locuri) I – II Valorificarea resurselor prin amplificarea funcţiei turistice de recreere şi agrement • Căldăruşani – construirea unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II • Buftea – construirea unui hotel (200 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II • Cornetu – construirea unui motel (60 locuri) I – II • Lac Pantelimon II – construirea unui sat de vacanţă (400 locuri) I – II • Cernica – construirea a 200 de căsuţe I – II • Pusnicu – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II • Vadu Anei – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II Promovarea turismului cultural şi a turismului de tranzit

• Mogoşoaia – construirea unui minihotel de până la 50 locuri şi a unui sat de vacanţă (200 locuri)

I – II

• Otopeni – construirea unor pensiuni care să totalizeze un număr de 100 locuri I – II • Dezvoltarea localităţii Grădiştea în centru agroturistic şi atestarea gospodăriilor

ţărăneşti care oferă posibilitatea de cazare şi masă conform legilor în vigoare I – II

• Construirea unor structuri turistice de alimentaţie, complementare spaţiilor de cazare I – II • Amenajarea unor structuri de agrement în localităţile Ţigăneşti, Ciolpani, Căldăruşani,

Mogoşoaia, Buftea, Cornetu, Pantelimon II, Cernica, Pusnicu, Vadu Anei I – II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

86

1 2 3 • Amenajarea ca zonă de agrement a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului 2.3.4.Servicii economice şi sociale Dezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice

• Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă I-II

Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare

• Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi a societăţii informaţionale

I-II

• Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în legumicultură şi floricultură

I-II

Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a celor juridice

• Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.

I-II

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile locale a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line în toate unităţile administrativ teritoriale ale judeţului

I-II

Îmbunătăţirea serviciilor sociale • Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivele, precum şi a unităţilor sanitare şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne

I - II

• Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni I • Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţile

rurale I-II

• Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru cultură I-II