1

MINISTERULăEDUCA IEIăNA IONALE

INSPECTORATULăŞCOLARăJUDE EANăVASLUI CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI

GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă1ăăHUŞI, VASLUI - P.J. GR DINI AăCUăPROGRAMăPRELUNGITăNR.ă2ăHUŞIă– STRUCTUR

COMUNIC RIăMETODICOăŞTIIN IFICE PREZENTATE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUIăINTERJUDE EAN

,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ EDITIA A III-A

HUŞIă

28 MAI 2014

2

Lucrãrileă dină aceastãă publica ieă auă fostă propuseă laăSimpozionulă ă interjude eană ,,ă S ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ă,ăedi iaăaăIII-a,ăorganizatădeăGr dini aăcuăProgramăPrelungit Nr. 2 , Huşi,ăVaslui,ăînăcadrulăProiectuluiăeduca ionalăinterjude eanăăcuprins în CAERI 2014 aprobat de MENă ă cuă nr.ă 24337/1ă dină 07.03.2014ă laă pozi iaă 1325. Proiectul este derulat ca sustenabilitate a Proiectuluiăinterna ionalăComeniusăă,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ă’’ăderulatăîn perioada 2008-2010,ă înăparteneriată cuăunit iă şcolareădin:ă Italia,ăFran a,ăSuedia,ăBulgaria,ăLetonia,ăSpania,ăAustriaăşiăRomânia. Coordonatori :

1. Prof. Zoica Popescu –inspector de specialitate –înv mântăpreşcolarăăI.S.J.ăVasluiă

2. Prof. Berica Ecaterina- directorăăăGr dini aăcuăP.P.ăNr.ă1ăHuşi,ăVaslui

3.ăProf.ăGu uăCulinaă- metodist CCD Vaslui – responsabilăfilialaăHuşi

4. Prof. Ursachi Manuela –specialitateaăbiologieălaăColegiulăNa ională,,Cuza-Vod ’’ăHuşi

Ini iatori:ă Berica Ecaterina, Bondar Eugenia, Ungureanu Maria, C t nescu Mariana, Botezatu Geta Parteneri:

INSPECTORATULă COLARăJUDE EANăVASLUIăă

CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI

Tehnoredactare : Berica Ecaterina, Bondar Eugenia

RESPONSABILITATEA PENTRU CONTINUTUL MATERIALELOR PUBLICATE

REVINE IN EXCLUSIVITATE AUTORILOR

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Aşaăcumăîiăînv măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilieăşiăînăsocietate,ăs ărespecteănormeleă

deă igien ,ă aşaă trebuieă s -iă înv mă s ă respecteă natura.ăAşadar,ă noiă caă educatoriă trebuieă saă leă insufl mă

sentimenteă deă admira ieă fa ă deă frumuse ileă naturiiă şi,ă totodat ,ă s ă leă form mă reprezent riă şiă no iuniă concreteă

asupraărealit ii,ăpeăcareăs ăleătransform mătreptatăînăconvingeri,ădeprinderiădeăp strareăşiădeăocrotireăaămediuluiă

înconjur tor.ă

Realizareaă acestoră obiectiveă seă poateă realizaă numaiă prină extindereaă activit iiă înă afaraă procesuluiă deă

înv mânt,ă prină apropiereaă copiluluiă totă maiămultă deă natur .ă Prină observ riă directeă sauă dirijate,ă putemă s ă leă

form măcopiilorăoăgândireăintutiv ăînăraportăcuănatura,ăpentruăaăleădezvoltaărespectulăfa ădeăaceastaăşiădorin aădeă

aă oă ocroti.ă Copiiiă dobândescă astfelă cunoştin eă elementareă despreă unele fenomene legate de succesiunea

anotimpuriloră (c dereaă frunzelor,ă cea a,ă ploaia,ă înghe areaă apei,ă topireaă z pezilor,ă etc.).ă Deă asemenea,ă copiiiă

înva ă s ă deosebeasc ă animaleleă s lbaticeă deă animaleleă domestice,ă p s rileă migratoareă deă celeă nemigratoare,ă

animalele care aduc foloase omului decele care pricinuiesc daune.

Cunoaştereaămediuluiăînconjur torăseărealizeaz ăşiăprinădiferiteăjocuriădidactice,ăcuămaterialănaturalăsauă

peăbaz ădeă ilustra ii.ă Jucându-se,ă copilulă cunoaşteă şiădescoper ă lucruriă noi,ă informa iileădevenindăaccesibileă şiă

atractive.

Copiiiă deă ast zi,ă viitoriă cet eniă aiă mileniuluiă III,ă auă nevoieă deă convingeri,ă abilit iă şiă comportamentă

ecologic.ăGr dini aă ofer ă cadrulă adecvată şiă optimă pentruă educa iaă ecologic ă aă preşcolaruluiă şiă realizareaă unor

obiective,ă precum:ădezvoltareaă capacit iiă deăaă cunoaşteă şiă în elegeămediulă înconjur tor,ă stimulareaă interesuluiă

pentruăcunoaştere,ă formareaăuneiăatitudiniăpozitiveăşiăresponsabileăfa ădeănatur ,ă formareaăcapacit iiădeăaăluaă

decizii,ădeăaăaveaăini iativ ăecologic ,ădeăaăseăimplicaăînăac iuniăconcreteădeăprotejareăaămediuluiănaturalăşiădeăa-l

exploraăcuămijloaceăspecificeăvârstei.ăActivit ileăecologiceădesf şurateăînăgr dini ăstimuleaz ăcopilulăpentruăaă

desf şuraă activit iă experimentaleă prină careă s ă contribuieă laă p strareaă s n t iiă mediuluiă înă careă tr ieşte:ă

colectareaă deşeuriloră reciclabile,ă ecologizareaă spa iuluiă dină jurulă gr dini ei,ă colectareaă planteloră medicinale,ă

plantareaăflorilorăşiăaăcopacilor,ăeconomisireaăapeiăsauăaăenergieiăelectrice.

Aşadar,ăs -iăînv măpeăcopiiiănoştriăc ă„pământul, cu tot ce are el, este mama noastră şi tot ceea ce i se

întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ” (Sieux Seattle)

PROFESOR MANUELA URSACHE

COȚEGIUȚăNA IONAȚ „CUZAăVOD ”,ăHUŞI

4

DECLARA IAăDREPTURILORăMEDIULUI

BERICA ECATERINA

GR DINI A CU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE ULăVASLUI

ARGUMENT

Mediulăesteăoăfiin ăvie,ăesteăunică iăindivizibil.ăFiecareăfiin ăesteădefinit ăprinărela iileăsaleăcaăoăparteăintegrant ăaămediului.ă

Fiin eleă umaneă au ,,ă drepturileă omuluițț,ă dară toateă celelalteă fiin eă au,ă deă asemenea,ădrepturiă careă suntă specificeă specieiă loră iă adecvată pentruă rolulă iă func iaă loră înă cadrulăcomunit ilorăînăcareăacesteaăexist .ă

Drepturile fiecarei fiin e sunt limitateă deă drepturileă altoră fiin eă iă oriceă conflictă întreădrepturileălorătrebuieăs ăfieărezolvateăîntr-unămodăcareămen ineăintegritatea,ăechilibrulă iăstareaădeăs n tateăaămediului

DECȚARA IAăDREPTURIȚORățEDIUȚUI

1. Mediul iătoateăfiin eleădinăcareăesteăcompus au urm toareleădrepturiăinerente:ă

A. Dreptulălaăvia ă iădeăaăexista;ă

B. Dreptul de a fi respectat;

C. Dreptul de a continua ciclurile lui vitaleă iăaăproceselorăf r întreruperi ale omului;

D. Dreptul de a-şi men ineăidentitateaă iăintegritatea sa;

E. Dreptulălaăap ăcaăsurs ăaăvie ii;ă

F. Dreptul la aer curat;

G.ăDreptulălaăs n tateă;ă

H. Dreptul de a nu fi contaminat, poluat cu de euriătoxiceăsauăradioactive;ă

I. Dreptul de a nu avea structura modificat genetic sau perturbat într-un mod careăamenin ăintegritateaăsauăfunc ionareaăvital iăs n toas .

2. Fiecare fiin areădreptulălaăunălocăpentruăaăjucaărolulăs uăînămediulănostruăpentruăfunc ionareaăsaăarmonioas .ă

3. Fiecare fiin areădreptulălaăbun stareă iădeăaătr iăliberă, f r tortur ăsauătratamenteăăsadice aplicate de c tre fiin eleăumane.

5

OBȚIGA IIȚEăFIIN EȚORăUțANEăFA ăDEăMEDIU

1.Oriceăfiin ăuman ăesteăresponsabil ăs respecte iătr iasc în armonie cu mediul.

2ăFiin eleăumane,ătoateăstatele,ăprecumă iătoateăinstitu iileăpubliceă iăprivateătrebuieăs :ă

A. Se asigure c ăbun starea fiin eiăăumane contribuieălaăbun stareaămediului,ăînăprezentă iăînăviitor;

B. S ărespecte, s protejeze, s ăconserve i,ădup ăcaz, s restabileasc integritatea vital a ciclurilor ecologice şiăa proceselor de mediu;

C. S ăgarantezeăc ădauneleăcauzateădeăînc lc riăaleădrepturilorămediuluiădeăc treăom sunt remediateă iăc ăceiăresponsabiliăsuntătra iălaăr spundereăpentruărestabilireaăintegrit iiă iăs n t iiămediului;ă D. S ăîmputerniceasc ă fiin ele umaneă iăaăinstitu iile s aperere drepturile mediului iăaătuturorăfiin elor;ă

E. S ăstabileasc ă m surile deăprecau ieă iărestrictive pentru a preveni activitatea uman de la a provocaădispari iaăunorăspecii,ădistrugereaăecosistemelorăsauăperturbarea de cicluri ecologice;

F. S ă garanteze paceaă iăeliminareaăarmelorăbiologiceănucleare şichimice ;

G. S ăpromoveze practicile de sprijin şi respectăpentruămediuă iăpentru toateăfiin ele,ăînăconformitateăcuăpropriileălorăculturi,ătradi iiă iăobiceiuri.

VA RUGAM S RESPECTA I

DREPTURILE MEDIULUI !

VA RUGAM

S RESPECTA I

DREPTULăLAăVIA ăALăVIITOARELORăGENERA II !

6

1.ăComunic riăştiin ifice:ă,,Educa iaăecologic ăălaăvârstaă

preşcolarit iiă- referate metodico-ştiin ifice”;

7

EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC

PROFESOR MANUELA URSACHE COLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,

HUŞI, JUDE ULăVASLUI Înă ultimiiă ani,ă seă puneă totă maiă multă accentulă peă rolulă dezvolt riiă durabileă şiă deă aceea,ă înăformareaăintelectual ăaătinereiăgenera ii,ăcunoştin eleăecologiceătrebuieăs ăocupeăunălocăaparte.ăEduca iaăecologic ăareăunăcaracterăinterdisciplinar,ăcuprinzândăînăariaăsaărealitateaăambiental ăceleămaiădiverseăaspecte ale sale – ecologice, economice, sociale, juridice, politiceă şiă culturale.ăEaă înseamn ,ădeă fapt,ădeprindereaăunuiămodădeăvia ăşiăprezint ăoăserieădeăparticularit iămetodologice. Plecând de la scopul final al demersului educativ – adoptarea unui comportament ecologic adecvată şiă ac iuniă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor,ă seă potă creaă modalit iă deă trecereă deă laă oăinformareă teoretic ăprină implicareă individual ă spreăoăac iuneăconcret .ăEsteăbineăştiută faptulăc ăeleviiăsuntăreceptiviălaăceeaăceăliăseăspuneăînăleg tur ăcuămediulăşiăsuntădispuşiăs ăac ioneze,ăparticipând activ laămodelareaăproprieiăpersonalit i. Educa iaă ecologic ă îşiă propuneă s ă conduc ă elevulă spreă formareaă unuiă punctă deă vedereă maiăobiectivă asupraă realit ii,ă s -lă inciteă laă participare,ă s ă devin ă conştientă deă viitor,ă deă faptulă c ă via aăgenera iilor viitoareăşiăcalitateaăeiădepindă într-oămareăm sur ădeăac iunileăşiădeăopiniileăsale.ă Înăacestăcontext,ă misiuneaă tuturoră educatoriloră esteă deă aă instruiă tinereleă vl stareă pentruă a-şiă în elegeă mediulănaturalăşiăpentruăaăac ionaăastfelăîncâtăacestămediuăs ăle permit ăvie uireaăpeămultăîncercataăşiăb trânaăplanet ăTerra. Maiătrebuieăspusăc ăeduca iaăecologic ăesteăpreocupareaăcurent ăşiăconstant ăaădasc lilor,ăavândăconvingereaă c ă problemeleă deă mediuă suntă oă prioritateă şiă trebuieă abordateă deă întreagaă comunitate. Aşadar,ămenireaă noastr ă esteă nobil ,ă dară şiă dificil ă deoareceă trebuieă s -iă facemă peă ceiă neinstrui iă s ăp trund ă înă resorturileă intimeă aleă existen eiă loră biologiceă şiă s -şiă asumeă r spundereaă fa ă deă via aăprezent ăşiăviitoare.ă Modalit iădeăcercetareăaăecosistemelor Ecosistemeleănaturaleăşiăantropiceăpotăfiăanalizateăprinăurm toareleătipuriădeăactivit iăpracticeăşiărecreative:

Excursiaădeăobservare,ădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic ; Jocuri distractive; Realizarea unor proiecte de mediu; Sfaturi practice; Realizarea de portofolii tematice. Înă cadrulă lec iiloră sauă înă excursieă esteă necesară s ă abord mă problemeă deă ecologieă careă s ă

contribuieăgradatălaăformareaăuneiăconştiin eăecologice.ăValen eleăinforma ionaleăăsuntămultipleăşiăvorădeveni eficiente dac ăauăconstan ăşiăatractivitate. Excursiaădeădocumentareăşiădeăcercetareăbiologic

Pornindă deă laă necesitateaă îmbin riiă teorieiă cuă practica,ă aă munciiă independenteă cuă activit ileăorganizate pe grupe de elevi, excursia de documentare este nu numai un mijlocădeăînv areăatractivăşiăeficient,ă ciă şiă oă modalitateă deă realizareă aă unoră aspira iiă aleă eleviloră şiă profesoriloră deopotriv ,ă spreăredescoperireăşiăcercetareăştiin ific .

8

Excursiaă biologic ă areă numeroaseă obiective:ă recunoaştereaă floreiă şiă aă fauneiă şiă aă unor monumenteă aleă naturii,ă recoltareaă materialuluiă biologic,ă recunoaştereaă ecosistemeloră studiate,ădeterminareaăşiăvalorificareaăunorăplanteămedicinale,ămelifereăşiăaromatice.

Înăcorela ieăcuăscopulăpropus,ăexcursiileăpotăfiăorganizateăînainteaăunuiăcapitol (pentru recoltarea diferitelorătipuriădeăr d cini,ătulpiniăsauăfrunzeăş.a.)ăsauăconcomitentăcuăpredareaălaăclas ă(cunoaştereaăleguminoaselorăcultivateă şiă aăcelorădină floraă spontan )ăsauădup ă terminareaăunuiăcapitolă (cunoaştereaăangiospermelor dintr-un areal apropiat). Reuşitaă excursieiă depindeă deă îndemânareaă cadruluiă didactică deă aă organizaă excursia,ă deăpreg tireaăprofesional ăaăacestuia,ăprecumăşiădeăpreg tireaăteoretic ăşiăpractic ăaăelevilor. Eleviiăvorăfiăîmp r i iăînăgrupe,ăavândăresponsabilit iăbineăstabiliteăpentruătraseulăşiăactivitateaăpractic ăînăteren,ăcaăînăexemplulăceăurmeaz . Grupa Obiective Echipament Activitatea

desf şurat Valorificarea materialului

1. Etapeleă excursieiă şiă condi iileăde mediu

Caiet de însemn ri

Însemn ri Harta traseului

2. Descrierea ecosistemului de p dure

Mapa de teren Observa ii,ădetermin ri

Material biologic proasp t

3. Studiulă planteloră endemiceă şiăpeăcaleădeădispari ie

Determinator de plante

Observa ii,ădetermin ri

Material biologic proasp t

4. Descrierea ecosistemului terestru

Aparat de fotografiat

Observa ii,ădetermin ri

Material biologic proasp t

Jocurile distractive

Jocurileă distractiveă auă caă scopă educa iaă ecologic ,ă sanitar ă sauă civic ,ă precumă şiă relaxareaă(energizarea):

- ridic -te sau stai jos; - prepar ăsalata de fructe; - jocul igienei; - joculăpeăcalculatorăş.a. Educaţia ecologică

1.ăLuptaăpentruăsupravie uire Materialeănecesare:ăstegule e,ăhârtieăcolorat ăsauăalteăobiecte. Seăîmpartăcopiiiăînădou ăechipe:ăERBIVOREă(maiămulte),ăCARNIVOREă(maiăpu ine).ăFiecareăcopilăîşiăalege un animal dintr-oăcategorieătrofic .ăErbivoreleăauăunăspa iuădeărefugiu.ăSeătraseaz ăunăperimetruăînă careă seă odihnescă şiă îşiă aducă hrana.ă Seă ascundeă hranaă reprezentat ă deă stegule eă sauă hârtieă colorat ă(num rulăstegule elorăseăpoateăcomunicaălaăînceputulăactivit ii)ălaădiferiteădistan eăşiăînădiferiteădirec iiăde la locul de refugiu. Regulile jocului:

- carnivoreleăvorăvânaăerbivorele,ăcareăpleac ăînăc utareaăhranei; - primeleătrebuieăs ărespecteăposibilit ileădeăap rareăaleăerbivoreloră(loculădeărefugiuăşiăaăfaceăpeă

mortul – play dead); - câştig ăerbivoreleădac ăauăreuşităs ăîşiăaduc ătoat ăhranaăînăcas ; - câştig ăcarnivoreleădac ăvâneaz ătoateăerbivorele.

Pentruăob inereaăvictoriei,ăparticipan iiătrebuieăîncuraja iăs ăîşiăfoloseasc ăimagina ia. 2.ăArtaăşiădeşeurile

9

Materialeă necesare:ă recipienteă dină plastică deă diferiteă m rimi,ă dopuriă dină plastic,ă cauciucă sauă plut ,ăhârtie,ăziare,ăcarton,ăsârmeăşiăalteăobiecteădinămetală(aceădeăsiguran ,ăagrafeădeăbirou),ăpanglici,ăpungiăde plastic sau hârtie, cutii de carton, plastic, cârpe (haine vechi), ambalaje de diferite tipuri, castane, nuci,ă boabeă deă fasole,ă conuriă deă brad,ă foarfeceă şiă lipici,ă capse,ă carioci,ă creioaneă colorate,ă acuarele,ăm rgele,ănasturi,ăband ăadeziv . Exemple de obiecte care pot fi confec ionate:ă p puşi,ă m r işoare,ă tablouri,ă obiecteă deă decor,ăsuportăpentruăcreioaneăsauăpentruălumân ri,ăcaseteădeăbijuterii,ăetc Pentruă confec ionareaă unuiă ghiveciă deă floriă avemă nevoieă de:ă g leat ă deă plastică (deformat ,ăfisurat ăsauăspart ),ăhârtieăcreponat ,ăstaniol,ălipici,ăfoarfece,ăacuarele,ăpanglic ăş.a. 3. Categorii trofice Materiale necesare: hârtie, pix. Seăconfec ioneaz ăbileteădinăhârtieăpeă careă seă scriuădiferiteănumeădeăplanteă şiă animale.ăFiecareă copilăalegeăunăbilet,ădup ăcareă liă seăcereă s ăg seasc ăceilal iă reprezentan iăaiă categorieiă troficeădinăcareă facăparte:ăproduc tori,ădescompun tori,ăconsumatoriăI,ăconsumatoriăII,ăconsumatoriăIII.ăÎnămodulăacesta,ăseăpoateăprezentaăpiramidaătrofic ăşiăseăpotăidentificaăre eleătrofice. Realizarea unor proiecte de mediu

Eleviiă potă fiă implica iă înă proiecteă şiă programeă deă educa ieă ecologic ă înă cadrulă unoră activit iăcurenteă sauă aă unoră activit iă extracurriculare.ă Printreă elementeleă cheieă careă conducă spreă reuşitaă unuiăastfelădeăproiect,ăseănum r :ăidentificarea unei probleme reale, implicarea elevilor de diferite categorii deăvârst ,ăstabilireaăunuiăplanădeăactivit i.

Realizareaăproiectelorăcuăajutorulăelevilorăpoateăsupliniăcaren eleăcurriculareăreferitoareălaăslabaăreprezentareăaăelementelorădeăeduca ie ecologic ,ădeterminândăconştientizareaăinterdependen eiădintreăcalitateaă mediuluiă şiă calitateaă vie ii.ă Deă asemenea,ă astfelă deă activit iă contribuieă laă dezvoltareaăcompeten elorăînădomeniileărela iilorăsociale,ăaleăprotec ieiămediuluiăşiăaleădemocra ieiăşi nu în ultimul rând,ă formeaz ă atitudiniă precum:ă respectulă fa ă deă natur ,ă responsabilitateaă înă luareaă deciziiloră şiăinteresulăpentruăcunoaştere. Sfaturi practice Dispari iaă unuiă num ră mareă deă speciiă deă planteă şiă animale,ă înc lzireaă global ,ă ploaiaă acid , smogul,ăsub iereaăstratuluiădeăozon,ăresuseleălimitate,ătoateăacesteaăsuntăproblemeădeămediuăpeăcareănuăputemăs ă leăoprimăşiă înăfa aăc roraăneăcuprindeădeseoriăunăsentimentădeăinutilitate.ăPentruăaăamelioraăsitua iaăîntr-oăoarecareăm sur ,ăputemăîncercaăo schimbare prin reducerea pagubelor cauzate de risipa deăelectricitate,ămetale,ă hârtie,ă lemn;ăputemăfiămaiăaten iăatunciă cândăarunc mădeşeurileăcareănuă suntăbiodegradabileă şiă substan eleă toxice,ă careă prină acumulareaă loră înă natur ,ă afecteaz ă s n tateaă tuturor organismelorăvii.ăIat ăcâtevaăsfaturiădeăcareătrebuieăs ă inemăcont,ădac ăneădorimăîns n toşireaăplaneteiănoastre:

folosi iădetergen ilorăcareănuăcon inăsulfa i; selecta iădiferen iatădeşeurileăcareăpotăfiăutilizateăulteriorăcaămateriiăprime,ă încercând astfel

s ăprotej măresurseleănarurale; economisi iăapa,ăîntrucâtăpurificareaăeiănecesit ăoăcantitateămareădeăenergie; economisi iăenergiaătermic ,ăfolosindăînămodăra ionalăc ldura; evita iă utilizareaă pesticideloră şiă aă altoră substan eă chimiceă pentruă înl turarea insectelor,

cautândămetodeăalternativeă(deăexempluăfolosireaăîngr ş mintelorănaturale);ă folosi iăbazineleăpentruăp strareaăapeiăînăgr din ; nuăcump ra iăsuveniruriăcareăsuntăconfec ionateădinăpieleădeăanimale;

10

atunciăcândeămerge iălaăpicnic,ăfolosi iătacâmuri,ăpahareăşiăfarfuriiădinămaterialeăreciclabile asigura i-v ăc ăpungileădeăgunoiăpeăcareăleăarunca i,ăvorăajungeălaăcontainere; citi iăpublica iiăcareăabordeaz ătemeădespreăconservareaămediuluiăînconjur tor,ăapoiăoferi i-le

sauărecomanda i-le prietenilor; reconsidera i-v ă stilulă deă via ,ă gândindu-v ă laă consecin eleă ac iuniloră propriiă asupraă

mediuluiăînconjur tor. Realizarea de portofolii tematice

Portofoliulăesteăoămetod ădeăevaluareăcareăpermiteăanalizaăunorăproduseădeăexcep ieărealizateădeă

c tre elevi într-oăperioad ăanterioar ăevalu rii,ăprecumăşiăalteădocumenteă(jurnale,ăfişeădeăinformareăşiădocumentare,ăeseuri,ădiplomeăetc.)ăcareăpotăpledaăcaăpremis ăfavorizant ăpentruăexercitareaăcuăsuccesăaăcompeten elorăactuale. Concluzii

Prin astfel deăactivit iărecreative,ăeleviiăîşiăpotădezvoltaăsim ulăpractic,ăcapacitateaădeăînv areăprinădescoperire,ăspiritulădeăobserva ie,ăcreativitateaăşiădragosteaăpentruănatur . Continuitateaă vie iiă peă acestă p mântă depindeă deămuncaă educatoriloră deă ast zi,ă deă gândireaă şiăefortulănostruădeăaămen ineăechilibrulăînămediulănaturalăprinăformareaăuneiăconştiin eăecologiceădeăsineăst t toareăînărândulăoamenilor.ăActivitateaănoastr ăştiin ific ăşiăeduca ional ătrebuieăs ăduc ălaăformareaăunorăviitoriăcet eniăcareăs ăcunoasc ăbineăpercepteleăvie iiăînăsensulăeiăecologicăreal. Neîn elegereaă realit iiă f r ă aplicareaă unoră m suriă corespunz toareă tehniceă şiă educa ionaleăînseamn ăoăpeierdereă imens ăceă seăvaă reflectaăpeămultimpleăplanuri,ă careă seă refer ă laă flor ă şiă faun ,ăintegritateaăecosistemelor,ăaăproduc ieiăşiăproductivit ii,ăaăs n t iiăînăgeneral.ăArăfiăutilăs ăîn elegemăşiăs ăneăamintimăînăpermanen ăunăproverbăchinezesc: „Dacă te gândeşti la ziua ce va urma, ia-ţi de mâncare; Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac; Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii”.

BIBLIOGRAFIE: Genesis,ăPublica ieădeăbiologieă– Editura Arves, 2008, Craiova, p. 43 Natura,ăPublica ieădeăbiologie,ăvol.49ă– Arad, 2007, p.209

11

“SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”

MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY

GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI

“Toţi suntem unul - păsări, plante, animale, minerale.

Toţi suntem diferite manifestări ale aceleiasi energii esenţiale.” Alejandro Lerner, scriitor argentinian

“Nu vom salva tot ce ne-ar placea să salvăm, dar vom salva mai mult

decât dacă n-am fi încercat deloc. ‘’ (Sir Peter Scott)

Societateaăcontemporan ăseăafl ăast ziăîntr-unămareăimpas:ănuăîşiămaiăcunoaşteăgeneza.ăAparent,ăomul modern a uitat de unde a plecat şiănuăîşiămaiăaduceăaminteădeănatura sa. În zilele noastre, cei mai mul iădintreăoameniă tr iescă într-o lume artificial ,ă înăcareă lucrurileăanormaleăcreeaz ănormalitatea.ă Înăfa aă ac iuniiă omului,ă cuă urm riă asupraă reliefului,ă vegeta iei,ă climeiă şiă resurselor, mediul natural al planeteiănoastreăseădegradeaz ădinăceăînăceămaiămultăşiădinăceăînăceămaiărepede.ăRaportulădintreăzoneleăverzi,ănaturale,ăşiăspa iileăantropiceă(createăsauămodificateădeăom)ăseăinverseaz ăacumăînăfavoareaăcelorădinăurm ,ăcontrastulădintre celeădou ăzoneădevenindăevidentăşiăizbitor. Darălaăînceputănuăaăfostăaşa.ă„Laăînceput,ăDumnezeuăaăcreatăcerurileăşiăp mântul...ăAtunciăDumnezeuăaă zis:ă țS ă deaă p mântulă vegeta ie:ă planteă careă s ă fac ă s mân ă şiă pomiă fructiferiă careă s ă deaă rodă cuăs mân înăel,ăpotrivităsoiuluiălor.țăŞiăaşaăaăşiăfost.ă(...)ăDumnezeuăl-aăcreatăpeăomădup ăchipulăS u.ă(...)ăDumnezeu i-aă binecuvântată şiă le-aă zis:ă țFi iă roditoriă şiă înmul i i-v ,ă umple iă p mântulă şiă supune i-l; domni iăpesteăpeştiiăm rii,ăpesteăp s rileăcerului şiăpesteătoateăvie uitoareleăcareămişun ăpeăp mânt!ă(...)ăDumnezeu S-aăuitatălaătotăceăaăf cutăşiătoateăerauăfoarteăbune.ăDomnulăDumnezeuăl-aăluatăpeăAdamăşiăl-aăaşezatăînăgr dinaăEdenăcaăs ăoălucrezeăşiăs ăoăp zeasc ."ă(Genezaă1:1ă- 2:15) Aşadar,ăconformăBibliei,ălaăînceputulăexisten eiăvie iiăpeăaceast ăplanet ,ănormalitateaăeraăvia aăînăarmonieăcuănaturaăşiăcuăDumnezeu,ăprezen aăuman ăfiindăunaăpunctual ,ăinsular ,ăînămijloculăvastuluiăpeisaj natural. Apoi, de-aălungulăistoriei,ăaşez rileăomeneştiăaflateăînăcontinu ăînmul ireăauăr masătotuşiăpentruă mult ă vremeă risipiteă înă cadrulă lumiiă naturale.ă Ast zi,ă lucrurileă stauă cuă totulă altfel,ă pentruă c ădensitateaăactual ăaăpopula ieiăGlobuluiăschimb ăînămodăradicalădateleăproblemei.ăLuândăcaăreferin ăzoneleăceăprezint ăoămareădensitateăuman ,ăşiăînăacelaşiătimpăurban ,ădevineăevidentăc ăspa iileăverziăauăr masădoarănişteă insule,ă oazeă înămijloculăvastuluiă peisajă cucerită acumădeă omăşiă deă construc iileă sale.ăPrezen aăşiăac iunileăoamenilor,ăcantona iăşiăconcentra iăînăcâtevaămariăzoneădeăpeăglob,ăafecteaz ădinăp cateă şiă restulă zonelor,ă r maseă înc ă înă stareănatural ,ă nepopulateă şiă nepoluate.ăOmulă consum ,ă caăoăl cust ,ătotăceăîiăieseăînăcale,ăpentruăa-şiăsatisfaceăconfortulăşiănevoile,ăaflateăînăcontinu ăcreştere,ăîns ăf r ăaăseăgândiăşiălaăceăr mâneăînăurmaăsa,ăf r ăaăseăgândiăşiălaăgenera iileăviitoare. Înăaceast ălumeăaflat ăînăplinăprocesădeăglobalizare,ăesteăacceptat ăidéeaăc ăguverneleănuămaiăpotărezolvaăsingureăproblemeleăsocialeăşiădeămediuăcareăapar,ădeăaceeaăsocietateaăcivil ătrebuieăs ăaib ăunărolăimportantăprinăasumareaăunorăăastfelădeăresponsabilit i.ă Societateaăcivil ăesteăceaăcareăseăafl ăcelămaiăaproapeădeăoameniăşiănatur ,ăcunoscându-le cel mai bineănevoileăşiăproblemeleăputândăs ăofereăsolu iiăadecvate.ăPrinăserviciileăpeăcareăleăofer ,ăorganiza iileănonguvernamentaleă suntă ună actoră importantă înă furnizareaă bun st riiă socialeă şiă protec ieiămediuluiă înăscopulă creşteriiă calit iiă vie ii.ă “Ceaămaiă persistent ă şiă urgent ă întrebareă aă vie iiă este:ă ceă faciă pentruăceilal i?” Dr. Martin Luther King Jr. “Ecologiaăesteăştiin aălupteiăpentruăexisten .” Greg Cooper Voluntariatul este cel pe care se bazeaz ajutorul oferit si el reprezint ăoăcaleăprinăcareăoriceăomăcap t ăexperien ,ă seăpoateăexprima,ă seăpoateă implicaă înăproblemeleăcomunit iiă şi mediului din care faceăparteăşiănuănumai. Voluntariatul reuneşteăoameniădiverşiă- deăvârste,ăcategoriiăsocialeăşiăorient ri diferite – careăsuntăuni iădeăconvingereaăcomun c pot produce, împreun , o schimbare în bine pentru

12

mediuăşiăînăcomunitateăşi reprezint ăunăelementăesen ialăalătuturorăsociet ilorăiarălaănoiăînă ar ăseăafl ăînăplin ădezvoltare. “Chiarădac ăeăunălucruăm runt,ăf ăcevaăpentruăceiăcareăauănevoieădeăajutor.” Albert Schweitzer Normele şi regulile care asigur un comportament civilizat, corect cu mediul înconjur tor seăstabilescăînăfunc ie de particularit ileădeăvârst şi individuale ale copiilor. Aceste norme şi reguli se reg sesc în codul de comportare. Codulădeăcomportareăesteădescoperităpasăcuăpasăprinăcontacteleădirecteăcuădiferiteăsitua iiărealeă sauă createă inten ionat.ă Acestaă seă exerseaz ă înc ă deă laă intrareaă copiiloră înă gr dinit .ă Ac iunileăsimple vor constitui baza celor trainice (capacit i,ăcomportamente). Gr dini aăşiăfamiliaăajut ăcopilulăs se familiarizeze cu normele şiăregulileădeăconvie uireădin natur pentru a deveni odat cu vârsta conştien iădeă rolulă loră înămen inereaăechilibruluiăecologic.ăAdul iiă şi copiii din grupele mari sunt modele pentru cei mici dac respect cuă stricte eă normeleă şi regulile de comportare civilizat în mediul înconjur tor. Cei miciăînva s le identifice, s le respecte, s le imite. Înă ăceeaă ăceăpriveşteă ă înv mântulăpreşcolar,ăpentru a asigura dezvoltarea socio-emo ional ă a copiilor, este necesar ca activitateaănoastr laăgrup ăs ăcuprind ăac iuniăsauăelemente careăs ă asigure formarea i dezvoltarea la copiiăaăabilit iloră(deă interac iuneăcuă adul ii,ăcuăcopiiiăde vârste apropiate, deăaăacceptaă iărespectaădiversitatea)ăcâtă iăaăatitudinilorăfa ădeăaspecteăcuăimpactălaănivelăsocială iădeămediu (într-ajutorare,ăimplicare,ăăeduca ieăecologic ă iăcivic . Responsabilizareaă copiluluiă pre colară esteă oă aptitudineă ceă trebuieă înv at . Însu irea acesteia ajut ăla maturizarea copilului. Un copil responsabil câ tig ă încrederea celor din jur,ăaăp rin ilor,ăprieteniloră iăesteăoăpersoan ăpeăcareăteăpo iăbaza. Înăcadrulăgr dini eiăcopiiiăsuntă ăfamiliariza i cu regulile grupei, ce trebuie respectate. Astfel ei devinăresponsabiliăcuăordineaă iăcur eniaăînăsalaădeăgrup ,ă cu îngrijirea plantelor, cu distribuirea anumitor materiale etc. Ac iunileă ă desf urateă ă înă ă cadrulă parteneriateloră ă educa ionaleă ă încheiateă cuăanumiteă institu ii,ă cumă ară fi:ă Inspectoratulă pentruă Situa iiă deă Urgen ,ă Poli ia,ă Comunitateaă local ,ăBiserica,ădiferiteăasocia iiăetc.,ăconducă laăresponsabilizareaăcopiiloră iă implicareaă loră înăactivit ileădeăvoluntariat. Gr dini aă „Spiridu ii” areă înă tradi ieă participareaă laă ac iuniă deă voluntariată înă campaniileăecologiceălaăcareăparticip ăcadreleădidactice,ăcopiiiă iăp rin iiăacestora: -cur areaă iă înfrumuse areaă prină plantareă deă floriă aă cur iiă gr dini eiă ă iă spa iuluiă verdeă dinăimediata apropiere – ac iuneăceăseădesf oar ăînăfiecareăanăînălunaăaprilieăcuăocaziaăderul riiăproiectuluiăeduca ională„ coala Altfel”.ăCuăaceastaăocazieăimplic măp rin iiăcareăvinăs ăajuteăeducatoareleă iăcopiiiăînă cur areaă spa iuluiă verde,ă s pareaă iă plantareaă deă floriă iă copaciă ornamentali,ă tundereaă tufeloră deătrandafiriă iăaăpomilorăfructiferi; -participarea la proiecte precum: “Copilul i mediul”, “Mic i ecologist”-activitate ecologic de plantare de cop cei în loca ile pe care coordonatorii proiectului le propun sau participarea la proiectul “Earth voice” prin realizarea unei expozi ii cu lucr ri plastice pe tem ecologic . -reciclarea hârtiei prin parteneriatul cu Polichrom Industry 2006 SRL , Editura Ars Libri pentru colectarea hârtiei; -realizarea de activit i în cadrul domeniului tiin sau om i societate care au ca scop formarea de deprinderi specific ocrotirii mediului înconjur tor dar i sensibilizarea copiilor cu privire la importan a respect rii naturii în vederea cre terii calit ii vie ii (prezentarea imaginilor care reflect urm rile polu rii asupra mediului înconjur tor-apa, aer, sol, faun , flor ). -stimularea copiilor de a refolosi obiecte în scopul utiliz rii lor zilnice: realizarea de lucr ri practice folosind materiale din natur sau juc rii din materiale reciclabile, parada costumelor concepute din acelea i materiale, folosirea sticlelor din plastic golite i t iate drept recipiente cu ap la activitatea plastic , utilizarea de ziare i reviste vechi în cadrul activit ilor practice-colaje, etc. Produsele create

13

de copii necesit materiale din natur adunate cu dragoste, combinate creativ pentru a reda ineditul, a ne surprinde i bucura sim urile. Ele reflect rezultatele ob inute de copii în domeniul cunoa terii, esteticii i creativit ii. Însu irea tehnicilor de combinare a plantelor i realizarea unor adev rate opere de art , provocatoare estetic i tiin ific, este arta pe care copilul o înva experimentând. -realizarea de excursii în natura în scopul form rii i dezvolt rii dragostei pentru aceasta i aplicarea unor conduite de respect fa de mediu prin accentuarea practic a ideii de cur are a spa iului folosit i l sarea acestuia în aceea i stare în care a fost g sit. Prin drume ii, vizite, excursii copiii descoper c natura se afl într-o continu mi care i transformare, c exist legi nescrise. Ei afl c oamenii protejeaz i p streaz copacii seculari, plantele rare, rezerva iile naturale i parcurile na ionale unde plantele, animalele, peisajele sunt în siguran pentru a se bucura i admira frumuse ea i genera iile viitoare. De asemenea, cu astfel de ocazii, copiii înva s studieze conexiunile ce apar

între organisme i mediul lor de via . -expozi iile organizate în gr dini de educatoare i copii au ca obiectiv însu irea cuno tintelor despre mediu i formarea capacit ilor i a deprinderilor intelectuale, practic ac ionale. Prezentarea în expozi ii a unor plante ornamentale, aranjamente florale, insectare i ierbare, c r i ilustrate, fotografii, etc. necesit o mare grij în selectarea lor pentru a reliefa elementele esen iale ale unei teme sau specificul unei activit i, realiz rile i preocup rile copiilor, cu scop instructiv. În final pot spune c un copil sensibil, activ i eficient în rela iile cu natura se formeaz de la cea mai fraged vârst în familie, continuând în gr dini , apoi în coal pentru a deveni un promotor al echilibr rii rela iilor existente de veacuri într-un mediu în care ne na tem i pe care dorim s -l cunoa tem cercetându-l i p strându-l. BIBLIOGRAFIE 1. Biblia, Geneza 1:1 - 2:15 2. Andrei Eugen Lakatos, Arhitecturaă durabil ă – întreă ecologieă şiă teologie,ă Edituraă Sofia,ă 2010, Bucuresti, p.91 3. Autor colectiv, Medicii i Biserica, Vol. V , Editura Arhiepiscopia Clujului, 2013, Cluj, p.127

NATURA, CASA MEA

P TRUŞELăADRIANAăANGELA GR DINI AăP.P.ă,, PALATUL FERMECAT”

ARAD Aşaăcumăîiăînv măpeăcopiiăs ăvorbeasc ,ăs ăseăcomporteăînăfamilie,ăînăşcoal ăşiăînăsocietate,ăs ă

respecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor. Deci,ăcaăeducatori,ătrebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileă

naturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii. Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ă

devin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă Darăsimplaă instruireă laăoreleădeăcursănuăasigur ădeplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteă

necesarăs ăfacemăextins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropiereaăcopiluluiătotămaiămultădeănatur .

14

Voiă relataă înă continuareă prină ceă tipuriă deă activit iă amă realizată educa iaă ecologic ă aă micilorăpreşcolariăînăgr dini . 1.ăPercepereaăşiăobservareaănaturii.ăAceast ăprim ăetap ăpoateăfiărealizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileăînănatur ,ăexcursii,ă tabere. Esteăprimulăpasădeăcontactănemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiăconstituieăpremiseleăetapelorăurm toare. Înăplimb rileăpeăaleileăparculuiăgr dini ei,ăcopilulăobserv ăoămul imeădeăăfiin eămiciăcareăzboar ădinăfloareăînăfloare.ăUnăgând celăs-a l satăchiarăpeămânaălui.ăNu-lăstriveşteăpentruăc -şiăaduceăaminteăversurileăînv ate:,,…Copilăcaătineăsuntăşiăeu…Şi-miăplaceăs ăm ăjocăşiămie”.(E.ăGârleanu,ăGând celul) Valorificareaă observa iiloră şiă aă descrieriloră dină lumeaă planteloră şiă animaleloră esteă util ă chiară şiăprinărealizareaăunorădeseneăpeăbaz ădeăcuvinteăcareăexprim ăfenomeneăaleăvie ii:ăplant ,ăsoare,ăsecet ,ăgr din ădeălegume,ăstupădeăalbine,solulăşiăanimalele,ămuşuroiădeăfurnici,floareăşiăs mân ,etc. 2.ăDeterminareaă tr iriiăunorăsenza iiăşiă sentimenteăşiăconştientizareaăcopiilorăasupraăacestora. În urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviăcerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ăetap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaăbeneficiileăunuiămediuă curat,ă s n tos,ă precumăşiă apartenen aănoastr ă laă sistemeleănaturaleădeăvia ă şiăcomunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă 3.ă Implicareaă personal .ă Prină discu ii,ă înă urmaă stabiliriiă loculuiă şiă roluluiă fiec ruiaă înă spatiuă şiătimp,ăînăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiăde folos. Activit ileăpractice:ăplantareaădeăflori,ăarbuşti,ăp strareaăcur enieiăînăsalaăşiăcurteaăgr dini ei,ălaăloculădeăjoac ,ăbunaărela ieăcuăvie uitoareleădinăjur-suntăexerci iiăecologiceăcareăvorăformaăstereotipuriăşiămai târziu comportamente ecologice. Înămodelareaă ecologic ă aă copilului,ă ună rolăhot râtoră revine şi familiei:ă bunici,ă p rin i,ă fra iămaiămari,deălaăcareăcopilulăimit ămoduriădeăac iuneăşiădeăcomportare-pozitive sau negative. 4.ă Asumareaă responsabilit ii.ă Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formareaă uneiă structuriăcomportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateădeă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaăcomportamentuluiăecologic.ăEsteăimplicităfaptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaăsenzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ărespectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.

Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ională“Ecogr dini a”, care-şiăpropuneăs ăcontribuieălaăcreştereaăgraduluiădeăconştientizareăalăcopiilorăasupraăproblemelorădeămediu.ăSuntăîncurajateădiscu iileăşiămuncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului. 5.ăAlc tuireaăuneiă strategiiădeăac iune. Aceast ăetap ă reprezint ă trecereaăspreăac iuneaăconcret .ăFaptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăeste suficient. Realizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leăpermit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu. Prinăparticipareaăactiv ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunorăschemeălogiceădeăac iuneăşiăgândireăspecificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiăorientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiănoi. Copiiiă ştiuă c ă p dureaă esteă „ prietena” omuluiă datorit ă mareluiă s uă rolă deă aă reîmprosp taăpermanentăaerulăoraşelorămoderne.

Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeăpredareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.

Orice prilej oferit de activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prină intermediulăexcursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ăpentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti. Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupeiăcunoscăîndemnul:

15

- Nuădistruge iănatura! - Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice! - Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesar al

omului! Peă lâng ă activit ileă ar tateă maiă susă (excursiaă şiă vizita)ă prină careă educatoareleă potă realizaăeduca iaăecologic ăînăgr dini ămaiăsuntăoămultitudineădinăcareăamintesc:ăactivit iăpracticeădesf şurateădeă preşcolariă înă spa iileă verziă dină perimetrulă gr dini elor,ă activitateaă muzical ă adaptat ă laă tematicaăinspirat ă dină frumuse ileă naturiiă poateă influen aă copilulă înă direc iaă dorit ,ă filmeleă artisticeă şiădocumentare, emisiunile radio-tv., dedicate ecologiei, revistele pentru copii – sunt un izvor important deă informareă şiă documentareă privindă natura,ă literaturaă pentruă copiiă – inspirat ă dină via aă planteloră şiăanimalelor, vizionarea de diafilme, etc. Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz ănuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turi deăşcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor. Deăaceeaăamăconsideratănecesarăşiăfirescăs ăac ionezăşiăasupraăfamiliilorăcopiilor, pentru a-i face s ă în eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiăanimalelorădepindeă înămareăm sur ă succesulă form riiă laăcopiiiăpreşcolariă aăunorădeprinderiă ecologiceăcorecte.ăGr dini aă noastr ă aă organizat înă acestă scopă ac iuneaă „Ceaămaiă frumoas ă curte” laă careă şi-au concursulăp rin ii,ăcopiiiăşiăeducatoarele.ăAc iuneaăs-aădesf şuratăpeăparcursulăaătreiăluni,ăiarălaăfinalăaăfostăpremiat ăceaămaiăfrumoas ăcurte.ă

„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”

Degeabaăcopilulăînva ălaăgr dini ăs ăocroteasc ăunăanimalăsauăoăplant ,ădac ăînăfamilieăîşiăvedeăp rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ămil ă asupraă acestora.ă Astfel,ă copii,ă p rin i,ă buniciă şiă educatoareă amăcolectatămaculatur ,ăîmpreun ăamăplantatăpomiăşiăarbuştiăînălocurileădeăjoac ăaleăcopiilor.ăP rin iiăsuntăpermanentăal turiădeănoiăînăactivit ileădeăcur ireăaăcur iiăgr dini eiăşiăaălocurilorădeăjoac ,ălaăfelăcumăsuntăşiăşcolariiădeălaăŞcoalaăN.B lcescu,ăcuăcareăcolabor măşiăcuăcareăamădesf şuratăac iuneaă„Neăjuc măîntr-oăcurteămaiăcurat ”. În cadrul parteneriatului pe care îl avem cu Centrul „Ghiocelul” Arad,ăcuăocaziaăs rb torilorădeăiarn ,ăamăconfec ionat,ăîmpreun ăcuăcopiiiădinăcentru,ăpodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun din PET-uri, podoabeăcuăcareăamăîmpodobităăunăbradădeăCr ciun.ă

„PodoabeăpentruăbradulădeăCr ciun”

16

Totădinăsticleădeăplastic,ăînăcadrulăuneiăactivit iăpracticeă„Floare pentru mama”, am realizat flori de plastic pe care le-amăpictatăşi pe care le-amăd ruitămamelorăcuăocaziaăzileiădeă8ăMartie.ăPrinăacesteăactivit i,ă peă lâng ă faptulă c ă amă reciclată PET-uri,ă copiiiă auă înv ată c ă „nimic nu se pierde totul se transform ”.

„Floare pentru mama”

Beneficiileăpeăcareăcredemăc ădesf şurarea activit ilorăcuăcaracterăecologicăînăgr dini ăsunt: ●ăăăăăăăăăăSensibilizareaăcopiilorăînăproblemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic; Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aăacesteia: ape, plante, animale, etc; Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc; Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaăindividului,ăaăsocieta iiăşiămediului; Formarea unei atitudini dezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaăigienei mediului; Educa iaă copiiloră şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aămediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăa deşeurilor. Conştientizareaă şiă sensibilizareaă comunit iiă locale,ă aă copiiloră şiă p rin iloră fa ă deă problemeleămediului; Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiăîntre inereaăspa iilorăverzi;

17

Formarea unui comportament etic, civic; Formarea unor deprinderi de conservare a naturii; Implicarea copiilor în colectarea materialelor reciclabile – hârtieăşiăPET-uri. Amă prezentată înă aceast ă lucrareă varietateaă deă modalit iă folositeă înă gr dini ă prină careă micii preşcolariă suntă înv a iă s ă cunoasc ă naturaă şiă s ă protejezeă mediulă înconjur tor.ă „Naturaă îşiă ofer ăfrumuse eaă şiă grandoarea,ă trebuieă s ă înv mă copilulă s ă oă vad ă cuă ochiiă sim uluiă şiă ală ra iunii,ă s ă oăîn eleag ăşiăs ăoăpre uieasc ! BIBLIOGRAFIE: LILEU ALEXANDRA – „O conduită ecologică corectă” în Tribuna invatamantului Nr. 41/21, oct. 1991 , ,Bucuresti , pag.5 FALK IAURA – „Ocrotirea si conservarea mediului inconjurator” in Revista de pedagogie, 1981, Bucuresti,pag.146 PROGRAMAăACTIVIT ILORăINSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎNăGRADINI AăDEăCOPII,ăedi iaăaăII-aărevizuit ăăşiăad ugit ,ăăăăăăă 2005,ăBucureştiăă

P MÂNTULăESTEăCASAăNOASTR ! S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!

OBREJAăNU A CARANFIL ANCA-ELENA

GR DINI AăCUăP.P. NR. 4 BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI

Motto:

,,ăNuăvomăfiăniciodat ădestulădeărecunosc toriăfa ădeăP mântulăcareăne-aădatătotul!’’ă ConstantinăBrâncu i

Suntemă ceeaă ceă gândim,ă ceeaă ceă sim im,ă ceeaă ceă facem,ă pentru noi sau pentru cei din jurul nostru.ă timăc ăBunulăDumnezeuăaăcreatăP mântul,ăPlanetaăAlbastr ăcuă frumuse iădeănedescrisă iă cuăbog iiănecuprinse.ă - Deăceănoi,ăoameniiăamădevenităast ziădu maniiăv zu iă iănev zu iăaiăCrea ieiăSfinte? - De ceă întin măprină gesturileănoastreă iă ac iunileăpeă careă leă facem,ă fa aă imaculat ă aăunuiăP mântă careăneăna te,ăneăhr ne teă iăneăocrote teădeămiiădeăani? Buniciiă iăstr buniciiăno triătr iauăînăpaceă iărespirauăoănatur ăînăcareăbucuria,ăsperan a,ăfericireaăerauăridicateălaărangădeăVia ăţViitor.ăNaturaăesteăfoarteăimportant ăpentruăfiecareăpersoan .ăEaăseăg seşteăpretutindeni,ăreprezint ăfrumuse ea,ămagia,ăfarmeculăTerrei.ă Acum locul acestui deziderat al fericirii este luat încet, încet de alte sintagme cum ar fi: Poluare, De euri,ăOtr vireăcuăbun tiin .ăDinăp cateăaziăTerraăprezint ănenum rateă„lipsuri”,ădeoareceăp durileăsuntăînănum răfoarte mic dinăcauzaădefriş rilor,ăanimaleleădisparădinăcauzaăvânatuluiăexcesiv,ăapeleăsuntă

18

murdareăpentruăc ălumeaă„le-a confundat” cuăcoşurileădeăgunoi,ăiarăaerulădevineătotămaiănocivădinăcauzaăgazelorătoxiceăproduseădeăuzineăsauămaşini.ăCuăsauăf r ăinten ie, noi neădistrugemăpropriulăc min. AmăprimităunăP mântăcuratăcuăcâmpiiăm noase,ăizvoareălimpeziă iăcristaline,ădealuriă iămun iăa c rorăcresteăstr pungăseninulăcerului,ăcuăp s riă iăanimaleăcareătr iauăînăarmonie,ă iăceăvomăd ruiăcelorăcareăvinădup ănoi? Esteă întrebareaă careă neă fr mânt ă pentruă c ă suntemă responsabiliă deă viitorulă copiiloră no tri,ă aăcopiilor pe care-iăeduc mă iăleăd măstartulăînăvia ,ăcaăeducatori,ămame,ăp rin i. Venimăziădeăziăînămijloculăcopiilorăcareăneăprivescăcuăochiiăseniniă iăcura iăcaălacrima,ăcura iăsuflete teăiă înc ăneîntina iădeăr ulăcareă î iă faceăprezen aădinăceă înăceămaiămultă înă jurulănostru.ăPrină totăceea ce facemădincoloădeău ileăînchiseăneădefine teănumeleă iătitulaturaă,,Eco’’,ăneăreprezint ăînăceaămaiămareăm sur ăpentruă c ă totulă pulseaz ădeă frumuse e,ăvia ,ă speran ăcareăoă transmitemăgenera ieiă deăviitoriăap r toriăaiăp mântului.ă Laă gr dini ă nuă bog iaă cuno tin eloră deă ecologieă intereseaz ă ciă cunoa tereaă iămen inereaă înăforulăinteriorăalăcopiilorăaădou ăst riă– dorin aădeăaăcunoa teăuniversulălumiiăviiă iăputereaădeăaăocrotiăformeleă deă via .ă Copiiiă auă nevoieă s ă perceap ă celă maiă mareă adev ră dină spa iulă viului:ă plantele,ăanimalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescă iămor,ăl sândăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie. Amăcrezută iăcredemăcuăardoareăc ăputemăs ămaiăschimb măcevaădinăcomportamentulăgre ităalăsemenilorăno tri. Consider măc ă toateăac iunileănoastreă trebuieă înso iteădeăexempleădeăbun ăpractic ,ă copilulăs ăvad ă iăs ăsimt ,ănuăs ăîiăspunem.ă Educa iaă ecologic ă areă ună rolă însemnată înă unitateaă noastr .ă Mijloaceleă celeă maiă eficienteă pentruătransmitereaă acestoră înv minteă c treă copii,ă suntă celeă legateă deă particularit ileă loră deă vârst :ăobserv rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileă ecologice,ă diafilmeleă iă diapozitivele,ăplimb rile,ăexcursiileă iădrume iile.ăAvândăîncredereăînăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgândită iăfolosităîn cadrulăactivit ilorăcuăcon inutăecologicăjocuriăavândăcaăteme:ă“ Ce se aude? ”, “ Via ă– foc – ap !”, “ Veveri aălaăaluneă”, “ Ce se vede? ”, “ Ce ai mirosit? ”,ăă’’ăDetectiviiă”,,,ăA eaz ăfiecareăelementălaălocul lui ”,’’Labirintul’’,ă prină careă copiiiă auă în elesă c ă numaiă aflându-se în mijlocul naturii îi pot cunoa teătainele.ăConvorbirileălibere:ă„Deăceătrebuieăs ăîngrijimănatura?”, „Cumăavemăgrij ădeămediulăînconjur tor?”, „ Deăceăîng lbenescăfrunzeleăcopacilor?”,ărezolv ămulteădintreăsemneleădeăîntrebare pe careă leă auă copiiiă laă aceast ă vârst ă referitoareă laămediulă înconjur tor.Lecturileă dup ă imaginiă „Ce stim despreăprim var ?”, „Animalele domestice si puii lor”, „La munte”,ăaducăaproapeădeăcopilăoăanumit ăideeă sauă secven ă dină realitateaă înconjur toare,ă ajutându-lă s ă exploreze,ă s ă analizeze,ă sa-şiă pun ăîntreb riă înă leg tur ă cuă aspecteleă întâlnite,ă s -şiă exprimeă st riă sufleteştiă şiă s ă ini iezeă ac iuni.ă Oă alt ămodalitateă deă realizareă aă educa ieiă ecologiceă oă reprezint ă activit ileă plastice,ă practice,ă muzicale, pove tile, povestirile create de copii, careă urm rescă atâtă verificareaă cunoştin eloră câtă şiă dezvoltareaăimagina ieiăpreşcolarului. Activit ileă deă educa ieă ecologic ă ajut ă copiiiă s ă manifesteă sensibilitateă fa ă deă mediulăînconjur torăşiăproblemeleăcuăcareăacestaăseăconfrunt ;ăcontribuie,ăprinăemo iileăputerniceăgenerateădeăexempleăoferite,ălaăformareaăînăsufleteleăcopiiilorăaăunorăsentimenteădeăocrotireăşiăprotec ieăaămediului.ăRevistaăgr dini eiă,,UniversulăEco’’ă,ăconcursulăjude eană iăsimpozionulăorganizatăpeăaceea iătem ăaducăînăaten ieăproblemeăcareăfr mânt ăînămomentulădeăfa . Amăcolectatăselectiv,ăamăparticipatălaăactivit iădeăvoluntariatădândăunăexempluăcopiilorădarămaiăalesăp rin ilor,ă(p rin iiăauăfostămereuăaproapeădeănoi,ăpartenerulănostru),ăsuntemăuni iă iăîncerc măprinătoateăac iunileănoastreăs ă tragemăunăsemnalădeăalarm :ăSpunemăNU-Polu rii,ăDistrugerii!ăAmăplantatăpomi ori,ă floriă multicolore,ă amă îngrijită spa iiă verziă dină curteaă gr dini ei,ă dină parcurileă ora ului,ă amărealizat din diferiteă de euriă obiecteă deă oă frumuse eă deosebit ,ă amă admirată necuvânt toareleă deă laăgr dinaăZoo,ăamăfostăîncânta iăeducatori-copii,ădeăfrumuse eaăparcurilorădinăora ulănostru.

19

F r ă implicareaă p rin iloră nuă avemăposibilitateaă deă aă cl diă oă temelieă solid ă înă comportamentul celor mici.Dac ăînăfamilieăcopilulăvedeălucruriăfrumoase,ăvedeăc ămamiă iătatiărespect ămediulăînconjur toră iăimplicităP mântul,ă copilulăvaăconsideraăacestă exempluăedificatoră iădemnădeă luată înăseam .ăUn vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpreşcolariăsuntăpubliculăcelămaiăimportant,ăcelămaiăavidădeăinforma iiădeăbun ăcalitate,ăcuăaplicabilitateăpeătotăparcursulăvie ii.ăă Venim cu un îndemn pe care-lăadres măcelorămariă iăcelorăcareăleăpas : -P mântulăeste casa noastr !ăP stra i-l curat! -Apeleălumiiăstingăseteaănoastr !ăNuăleăpolua i! -P durileăsuntăpl mâniiăno triăs n to i!ăNuăleădistruge i! -Florile suntăbucuriaăsufletelorănoastre!ăNuăc lca iăpeăele! -Nuă arunca iă gunoaieă careă distrugă s n tateaă planeteiă noastre!ăVoiă ceiă cuă putereă iă posibilit iăconstrui iăsta iiădeăcolectareă iăuzineădeăreciclare!ăNuăareăniciăunărostăs ăsec tuimăresurseleăplanetei!!! Dac ă a iă reu ită s ă folosi iă ună ambalajă deă plastic,ă recicla i-lă dup ă utilizare ! C uta iă containerele de colectareă selectiv ă aă de eurilor !ă Fi iă ocrotitoriiă iă sanitariiă Planetei ! Oricareă dintreă noiă poateă a ezaăplasticul la Plastic, hârtia la Hârtie, sticla la Sticla.ăOricareădintreănoiăpoateăfiăunămedicăcareăvindec ăP mântul. Dac ă seă stric ă cevaă laă casaă înă careă locuim,ă repar mă situa ia.ăA aă trebuieă s ă neă purt mă iă cuămareaă nostr ă cas ,ă Terra.ă Planetaă esteă înă pericolă deă aă fiă sufocat ă deă gunoaie,ă substan eă chimiceădeversateă iă alteămizerii.ă Trebuieă s ă oprimă aceast ă crim !ă Trebuieă s ă facemă cevaă pân ă nuă este prea târziu! Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie!ă Nu doar planetaă oă distrugem,ă ciă îns iă via aă noastr !ă Trebuieă s ă oprimă invaziaă gunoaielor!ăTrebuieăs ălupt măînăfiecareăziăcuăindiferen a,ănep sarea,ălipsaădeăeduca ie! Mizeriaăaruncat ălaăco ulădeăgunoiă iănuăpeăstrad ăesteăantisepticulăpeăcareăîlăpunemăpeăr nileăplanetei!ăP strareaăapelorăcurateăesteăantidotulăcontraăinfect riiăP mântului. Salva iăTerra!ăP stra i-o curat ă!!!

S.O.S.-SALVA IăP MÂNTUL!!!!

Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiăpeăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăcelorăcare, prin exemplul personal, pot forma comportamentele ecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieădeăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineărecep ionat ,ăînc ădeălaăceleămai fragede vârste. Deă aceea,ă a aă cumă noiă educatoareleă neă ocup mă deă educa iaă intelectual ,ă deă ceaă moral ă iăestetic ,ădeădezvoltareaăaptitudiniloră iăsentimentelor,ădeăeduca iaăvoin ei,ăesteămomentulăs ăneăocup măiă deă educa iaă ecologic ă prină careă s -iă înv mă peă copiiă ,,DEăCEă ?ă " iă maiă alesă ,,CUMă ?ă "ă trebuieăprotejat ăNATURA...,ă iară cândă copilulă începeă s - iă deschid ă spreă natur ă iă ochiiămin ii,ă aă sufletului,ăcând prin gesturile pe care le face vis-a-visă deă mediulă înconjur toră neă demonstreaz ă c ă aă ajunsă nuănumaiă s ă îiă plac ă ceeaă ceă vedeă înă jurulă luiă – plante,ă animale,ă p s ri,ă dealuri,ă râuri,ă etc.ă – ci iă s - iăîndrepteăeforturileă(ălaăputereaă iănivelulăspecificăvârsteiă)ăspreăaăocrotiătoateăacestea,ăsauăchiarămaiămult,ăspreăaăîndreptaăgre elileăf cuteădeăgenera iileătrecute,ăvomăputeaăspuneăc ămuncaănoastr ăeducativ ănuăaăfost în zadar!

"Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenin at ăazi, înseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomeniriiă"

Eugen Pora

20

BIBLIOGRAFIE : 1.ăăCiobotaru,ăMelania,2005,ăEduca iaăecologic ăînăgr dini ,ăEdituraăCDăPress,ăBucureşti. Cucoş,ăConstantin,2006,ăPedagogie,ăEdituraăPolirom,ăIaşi. Programa activit iloră instructiv-educativeă înă gr dini aă deă copii,ă Edi iaă aă II-aă revizuit ă şiă ad ugit ,ăBucureşti,ă2005.

S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

CERCHEZ ELENA ALINA

AURA OPREA GR DINI AăCUăP.P.ăNRă5ă

BÂRLAD, JUDE ULăVASLUI

Esteăgreuăs ădefinim cuvântul „natur ”.ăDeoareceăcuvântulăăseărefer ălaăvia ăînăgenerală– tipuri variateădeăplanteă iăanimale,ăclimaă iăvremeaă iătoateăcelelateălucruriăcareăneăînconjoar .ăSeăpareădeciăc ăacest cuvânt, „natur ”,ăesteăunulăpeăcareăfiin eleăumaneăîlăcunoscăfoarteăbineădeoareceăauăavutăocaziaăs ăobserveăsauăs ăînve eădespreăelăînăc r ileădeăgeografie,ăbiologie,ăchimie,ăetc.ă

Naturiiăîns ăîiăplaceă”s ăseăascund ” – areăatâtădeămulteăsecreteă iămistereălaăcareăfiin eleăumaneănici n-auăîndr znităs ăseăgândeasc .

S ă tr ie tiă ă înănatur ă cuă totă corpul,ă cuă ă toateă sim urile,ă cuă ă toat ă curiozitatea,ă cuă ă toat ăîn elegereaă iăpasiunea,ăconstituieăcheiaăăreal ăaăăocrotiriiăămediuluiăînconjur tor!

Copiiiă trebuieă s ă cunoasc ă natura,ă s ă con tientizezeă necesitateaă protej rii tuturor formelor de via ăexistente.ăActivit ileădesf urateăînăgr dini ătrebuieăs ăsensibilizezeăsufleteleăcopiilor,ăs -iăfac ăpeă ace tiaă s ă întind ă oă mân ă naturiiă iă p mântului.ă Cumă activit ileă dină gr dini ă suntă bazateă înămajoritatea cazurilor pe jocăvomăîncercaăînăcontinuareăs ăd măexempleădeăcâtevaăjocuriăcareăauădreptătem ămediulă înconjur toră iă seăpotădesf uraă înămijloculănaturiiă înăuneleădintreăviziteleă întreprinseăcuăgrupaăînăafaraăgr dini ei.

OGLINDAăPLIMB REA

Materiale necesare: o oglind ădeăplasticămic ăpentruăfiecareăcopil Desf urareaăjocului: Explica i-le copiilor c ăvorăfolosiăoglindaăpentruăaăvedeaăp dureaăprecumăoăv dăochiiă diferiteloră animale.ă Trebuieă s ă fieă foarteă aten iă s ă nuă seă împiediceă deoareceă seă voră folosiă deăoglind ăpentru a vedea.

1. Ruga iăcopiiăs ădeaăexempluădeăunănumeădeăpas re.ăP s rileăv dăp dureaădinăînaltulăceruluiăa aăc ăeiăvorătrebuiăs ă in ăoglindaădeasupraăcapuluiăcuăfa aăîndreptat ăspreăp mântă iăs ămearg ăspreăun copac care este punctual de sosire.

2. tiuă copiiă ceă esteă specială laă vedereaă iepura ului?ă Unghiulă loră deă vedereă esteămultă maiămareăpentruă aă puteaă z riă poten ialiiă du mani.ă Ruga iă copiiiă s ă in ă oglindaă cuă fa aă laă eiă înă dreptulănasuluiăastfelăvorăputeaăvedeaăatâtăînăfa ăcâtă iăînăspateăînăacela iătimp.

3. Ruga iăcopiiiăs ăfac ăoăc l torieăpeăpodeauaăp duriiăajutându-seădeăoglind ăpretinzândăc ăsuntăni teă oriceiădeăp dure.

21

4. Cumăprive teăunăgând cel?ă ine iăoglindaăîndreptat ăînăsusă(maiăjosădeănivelulăochilor)ă iăve iăaveaăocaziaăs ăprivi iăoăinteresant ăcupol deăfrunzeă iănori. SPA IULăDEăOBSERVA IE Materiale necesare: cercuri sau inele

Loculădeădesf urare:ăînăp dureăsauăparc

Desf urareaăactivit ii: Împ r i iăgrupaădeăcopiiăînămaiămulteăsubgrupe.ăDa iăfiec reiăsubgrupeăcâteăunăcercăsauăunăinel.ăCopiiătrebuieăs ăplasezeăcerculăîntr-unălocăalesădeăeiădinăp dure.ăRuga iăcopiiăs ăobserveăceăseăafl ăînăspa iulăloră deă observa ieă (plante,ă ghinde,ă frunze,ă pene,ă conuri...).ă Fiecareă subgrup ă seă întoarceă apoiă iădeseneaz ăpeăplan eălucrurileăpeăcareăle-au observat. OCHI DE VULTUR Materiale necesare:ăobiecteădinănatur ăpotriviteăpentruăjocă(ghinde,ăpene,ăpietricele,ăflori,ămu chi,ăetc) Desf urareaăactivit ii: Varianta 1:

1. Acoperi iăobiecteleăcuăalteămaterialeădinănatur ă(frunzeămari). 2. Descoperi i-le pentru o perioad ăscurt ădeătimpă(1-3ăminute)ă iăspune i-leăcopiilorăs ăfieăfoarteă

aten iălaăceăseăafl ăsubăfrunze. 3. Ruga iăcopiiiăs ăpleceăînăc utareaăunorăobiecteăsimilare.

Varianta 3: 1. ar ta i-le copiilor 6-7ă(num rulădepindeădeăvârstaăcopiilor)ă imaginiăcuăp s riăsauăanimale care

tr iescăinăp dure. 2. Acoperi i-le.

Cere i-leăcopiilorăs - iăaminteasc ăcâtămaiămulteăp s riăsauăanimaleădinăimaginileăprezentateăanterior. B ULăC L TOR Materiale necesare:ăfireădeăa /lân ădeădiferiteăculori Desf urareaăactivit ii:

1. Copiii trebuieăs - iăg seasc ăunăb ăcuălungimeaădeă50-100 cm 2. Spune i-leăcopiilorăs ăcolectezeăobiecteăpeăcareăleăg sescăînăzonaăîmp durit . 3. Copiiiăcolecteaz ăpene,ăfloriăuscate,ăiarb ,ăetcăcuăajutorulăb uluiăsiăleăprindădeăacestaăcuăajutorulă

firuluiădeălân .

La sfâr itulăplimb riiăcopiiăfolosescăobiecteleăg siteăpentruăaăpovestiăîntâmplarea.ăPute iăs -iăîncuraja iăs - iăaminteasc ăundeăauăg sităunăanumităobiectă iăs ăconduc ăunăcolegăpân ălaăloculărespectivăsauăs ăcreeze o poveste despre câte un obiect colectat.

S CULE ULăCUăSURPRIZE Materiale necesare:ăunăs cule ădinăpânz Desf urareaăactivit ii:

Înătimpulăplimb riiăînămijloculănaturiiăîncuraja iăcopiiiăs ăaduneădiferiteăobiecteăpeăcareăleăg sescăînă natur .ă Pune i-leă peă toateă înă s cule ă iară laă sfâr itulă plimb riiă fiecareă copilă vineă laă s cule ,ă pip ieăobiectulă iăleăspuneăcolegilorăcaracteristicileăacestuia.ăColegiiătrebuieăs ăghiceascădespreăceăobiectăesteăvorba.ăCelăcareăghice teăvaăalegeăurm torulăobiect

PRIETENUL MEU - COPACUL

22

Materiale necesare:ăe arfe O zon ă împ durit .ăAsigura i-v ă înainteă c ănuăexist ă înă zonaă respectiv ăobstacoleăpericuloaseă

pentruăcopiiă (ap ,ăg uri,ăbuturugi...)ă iă c ă suntădestuiăcopaciăpozi iona iă laăoădistan ă rezonabil ă iă c ătrunchiurileănuăsuntăînăîntregimeăacoperiteădeămu chi. Desf urareaăjocului Copiiiă trebuieăs ăformezeăperechiădeăcâteădoi.ăDinăperecheăpoateăfaceăparteăsiăunăp rinteădac ăactivitateaăseădsf oar ăîmpreun ăcuăfamilia.ăUnămembruădinăperecheătrebuieălegatălaăochiăiarăcel laltăîlăconduceă peă oă rut ă erpuit ă laă unulă dintreă copaci.ăCopilulă legată laă ochiă trebuieă s ă simt ă copacul,ă s -l pip ie,ă s -lă miroaseă (chiară s -lă ating ă cuă limba)ă atâtă timpă câtă consider ă ă c ă voră recunoa teăcaracteristicileăluiă iăalt dat .ăCopilulălegatălaăochiăvaăfiăcondusăapoiălaăpunctulădeăpornire,ăe arfaăesteăîndep rtat ăiarăeiătrebuieăs ăpleceăînăc utareaăprietenuluiăcopac.ăSeăcontinu ăjoculăpân ăceăto iăcopiiiăî iăvorăg siă„prietenul”.ăAsigura i-v ăc ăparteneriiăcopiilorălega iălaăochiăîiăconducăpeăace tiaădinăurm ăînăsiguran ăînspreă iădeălaăcopac.ăDa iămereuăindica iiăverbale. Acestăjocăesteăunămodăpl cutăădeăaăvorbiădespreădiferiteleătipuriădeăcopaciăcareătr iescăînăzonaărespectiv ă iădeăaăsudaărela iileădeăgrup.

BIBLIOGRAFIE: www.earthkids.com www.teachingideas.co.uk

METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC

LAăCOPIIIăPREŞCOLARI

CUCU ELENA LILIANA

GR DINI AăCUăP.ăN. NR.1 „ PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI

Educa iaăecologic ăesteăoăform ădeăeduca ieăcare,ăprintr-unăsistemădeăac iuniăspecificeăasigur ă

formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaă conduiteiă ecologice,ăcomportamentuluiăecologicăsauăeticiiăecologice.ăSeăfundamenteaz ă înă familieă – înainteădeăgr dini ă– prin puterea exempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulăvie ii.

Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiilorăpreşcolariăcunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiă lumiiă înă careătr iesc,ăprecumă şiă deă a-iă informaă pentruă via ,ă printr-ună comportamentă intelectuală şiă oă structur ă adecvat ă aăpersonalit ii,ădeăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor.

Copiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şi în observ riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ăprecumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiădezvoltare a lor, am folosit: experimentul, muncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prinădescoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ăşiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorul copiilor, a fostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amăpusă diferiteă semin eădeă legumeă (ridichi,ă salat ,ă fasole,ăgrâuăetc.).ăDeălaăînceputăamăatrasăaten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieă

23

puse într-un loc de unde ei le potă urm riă zilnic.ă Le-amă pusă laă fereastr ,ă avândă grij ă s ă umezeasc ăp mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăunuiăghiveci,ăcareănuăaăfostăudatădeloc.ăDou ăghiveceăle-am pus într-ună col ă maiă întunecat,ă transmi ându-leă c ă dup ă ceă voră ap reaă planteleă s ă m ă întrebe ce îi intereseaz .ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatat:

- copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecteălegateădeădezvoltareaăplantelor,ăcaădeăpild :ă”Deăcâteăzileăauănevoieăplanteleăcaăs ăcreasc ?”, „Ceăseăîntâmpl ădac planteleănuăauădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câteăplanteăfacăs mân ?” etc.

- copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ăapar ăodat ăplanta,ădintr-o boaba.

Acesteămanifest ri,ăprecumăşiăcuriozitatea pe care au avut-oăcopiii,ăconsiderăc ăsuntămaiăimportanteăşiămaiăcaptivanteădecâtăactivit ileăobişnuiteădesf şurateăzilnic.ăCuăalteăcuvinte,ăprinăspecificulăstructuriiălor,ăplanteleăpermităcercetareaămaiăam nun it ,ădescompunereaălorăînăp r iăcomponente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileăcareăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.

Prinăobserv rileăcuătemaă„Ghiocelulăşiăvioreaua”, „Crizantemaăşiătuf nica”, „Roşiaăşiăardeiul”, copiiiăauăv zutăşiăauăîn elesăc ăplanteleăauănevoieădeăaer,ăap ,ăc ldur ,ălumin ăpentruăaăseămen ineăînăvia ,ăc ăr d cinaăabsoarbeăapaăşiăs rurileăminerale,ăiarăfrunzaă„prepar ” hrana plantei. În ghiveciul aşezatălaăîntuneric,ăplantaăcreşteămultămaiăîncetăcomparativăcuăcelelalteăghivece,ăiarădac ăoăplant ă(dup ăceăaăcrescut)ăesteăaşezat ălaăîntuneric,ădevineăpalid ,ăvestejindu-se.ăPentruăaăconvingeăcopiiiăc ăexist ăoăleg tur ăîntreălumin ăşiăculoareaăverdeăaăplanteiăamăaşezatăplantaăînăcondi iiădeălumin şiăeiăauăsesizatăc ăîncepeăs ăînverzeasc ,ăs ăîşiărevin .ăAstfelăle-amădemonstratăc ăplanteleăauănevoieădeălumin ăpentruăa nu muri.Pentruăaăobservaămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăpentruăaăveniăînăsprijinulălorăsauăamplasatăînăarboriiădinăcurteaăgr dini ei c su e,ăhran ăşiăap ăpentruăp s ri.ăCopiiiăauăîn elesăc ăp s rile,ăpentruăaăsupravie ui,ăauănevoieădeăad post,ăhran ăşiăap .

Al turiădeăcelelalteămetodeăşiăprocedeeădidacticeăfolositeăînăcunoaştereaămediului,ăunălocăimportantăîlăocup ăjoculădidactic.ăPrinăcerin eleăpeăcareăleăimpuneăparticipan ilor,ădeăa-şiăasumaăroluri,ădeăaărespectaăreguli,ădeăaăelaboraăplanuriădeărezolvare,ădeăaăluaădecizii,ădeăaăcomparaăşiăevaluaărezultatele,ăjoculădidacticăcreeaz ăcadrulăorganizatoricăînăcareăseădezvolt ăcuriozitatea copiilor, spiritul deăinvestigareăşiăformeaz ădeprinderiădeăfolosireăspontan ăaăcunoştin elorădobândite.

Laăgrupaămic ,ădup ăobservareaăunorăanimaleădomesticeăşiăs lbatice,ăamădesf şuratăjoculă„Cine a venit?”,ăînăcareăcopiiiăauăavutăcaăsarcin ădidactic ăs ărecunoasc ăşiăs ădenumeasc ădiferiteăanimaleăpeăcare le-amădesenatăpeăjetoane:ăvulpea,ălupul,ăcâinele,ăpisica,ăiepuraşul,ăprecumăşiăunaădinătr s turile caracteristice acestora. Laăgrupaămijlocie,ăînăjocurileădidacticeăînăcareăseăfixeaz ăcunoştin eleăcopiilor despreănatur ,ăanimale,ăcopiiiăsuntăsolicita iăs ădenumeasc ăfelulăanimalului,ăapoiăauăposibilitateaăs ădescopereăceeaăceăesteăînăgeneralăşiăînăcomunălaăoăanumit ăspecieădeăanimale.

Laăgrupaămare,ădatorit ăexperien eiădobânditeăşiăcunoştin elorăînsuşite,ăcopiiiăauădescrisătr s turileăcareădeosebescăunăanimalădeăaltulă(exemplu:ăcâineleăşiălupul;ădiferen eădeăvolum,ăprivireaăfioroas ăaălupului,ăputereaăacestuiaăînăcompara ieăcuăaăcâineluiăetc.).ăPlecândădeălaăconstatareaăc ăpreşcolarilorăleăplacăactivit ileăşiăjocurileădespreăanotimpuri,ăamădesf şuratălaăgrupaămareăjoculădidactic „Cândăseăîntâmpl ăşiădeăce?”.ăJoculăaăavutăurm toareleăobiective:ăs -şiăsistematizezeăcunoştin eleădespreăaspecteleăceloră4ăanotimpuri,ăs ăsesizezeăleg turileădintreăfenomeneleădinănatur ,ădinăvia aăanimalelor,ăaăplantelorăşiămuncaăoamenilor,ăs ăstabileasc ăsuccesiuneaădiferitelorătransform ri.

24

Caăsarcin ădidactic ăcopiiătrebuiauăs ădescrieăilustra iileăprimiteăînăplicuri,ăs ăstabileasc ăleg turileădintreăcon inutulăilustra iei şiăplanşaăceăreprezint ăunulădinăanotimpuri,ăs ăaşezeăjetonulăînăc su aăcorespunz toareăanotimpuluiăceăoăreprezint ăşiăs ămotivezeăalegerea.Convorbirileălibere:ă”De ce trebuieăs ăcur măpomii?”, „ Ce s-arăîntâmplaădac ănuăamăaveaăap ,ăaer,ăsauălumin ?”, „Cum ne îngrijim natura?”, „Cumăsuntăpedepsi iăceiăcareăoădistrug?”,ăîntreb rileăpeăcareăle-am pus copiilor, r spunsurileădateăauăar tatădorin aălorădeăaăcunoaşteăfenomeneleăceăseăpetrecăînănatur ,ăiarăexplicareaălorăcorect ăaăfostăoăleg tur ăimportant ăîn în elegereaădintreăfenomeneăşiăinterdependen aălor.

Înăactivit ileăpracticeădeăîngrijireăaăplantelorădinăsalaădeăgrup ,ăcopiiiăauăavutăposibilitateaăs -şiăverificeădirectăcunoştin eleăreferitoareălaăevolu iaăacestora,ăs -şiăformezeădeprindereaădeăaăîngriji natura fiindăconştien iăc ădeămunca lor depinde dezvoltarea lor.Înăcadrulăplimb rilorăprinăîmprejurimileălocalit iiăcopiiiăauăavutăocaziaăs ăobserveătoateăaspecteleădinănatur .ăImpresiaădeosebit ăl sat ăcopiilorăde observarea naturii le-a creat posibilitateaăexecut riiăînăcadrulăactivit ilorăplastice,ăaăunorătemeăcuăvalen eăeducativeăcumăauăfost:ă„Frumuse ileănaturii”, „Gr dinaăbunicilor”, „Floareaăpreferat ”, „Cea maiăfrumoas ăgr din ” etc.

Drume iileăcuăcopiiiăînăzonaăsuburban ăşiăînăîmprejurimileăoraşului,ăcuăobservareaăgospod riilorăde in toareădeăp s riăşiăaălanurilorădeăcerealeăauădatăposibilitateaăcopiilorăs ădescopereămodulădeăvia ăalăp s rilorăşiăvegeta iaăplantelor.ăDeăasemenea,ăauăavutăposibilitateaăs ăobserveăinsecteăşiăalteăanimaleămici înămediulălorănaturalădeăvia .ăCuăaceast ăocazieăauăfostăcunoscuteăşiărecoltateăplanteămedicinaleăşiăfloriădeăcâmp,ăprecum:ămacul,ăalb strele,ămuşe elul,ăm ceşul,ăcoadaăşoriceluluiăetc.ăCerin aăpuneriiăcopiilor în contact cu natura vie devine premisa de baz ăînăformareaălorăecologic .

Cuăprilejulăacestorăactivit i,ăcopiiiăauăînv atăs ăprotejezeănaturaăşiăs ăp strezeămediulănatural.ăOăplant ărupt ăf r ărost,ăprovocareaăuneiăsurp riăprinăjoacaăpeămalulăapelor,ăscrijelireaăsauărupereaăcopacilor, focurile aprinseălaăîntâmplareăşiănesupravegheate,ădevastareaăfâne elorăşiăp şunilorăpotăduceăla degradarea patrimoniuluiădeăfrumuse iăaleănaturii.Un impact deosebit l-au avut excursiile la monumenteleănaturiiădinăzon .ăÎnăzonaănoastr ăsuntădeclarateămonumenteăaleănaturii:ăFânea aădeălaăGlodeni,ăTeiulăargintiuădinăoraşăşiăPlopulădeălaăRafaila.ăCuăacestăprilej,ăcopiiiăauăfostăpuşiăînăsitua iaădeăaăadmiraăfrumuse eaăflorilor,ăf lniciaăarborilor,ăprecumăşiăfaptulăc ăacesteămonumenteăauărezistatăde-a lungulăsecolelorăşiăcaăurmareăaăprotej riiălorădeăc treăoameni.

Cuăcopiiiădeălaăgrupaăpreg titoareăs-auăorganizatăactivit iăinăcomunăcuăeleviiădeălaăciclulăprimarădeăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „Mihai David” dinăoraş,ămembriiăaiăcerculuiă„Prietenii naturii”, studiindu-se mediul natural al râului Bârlad. S-aăconstatatăc ăapaărâuluiăesteăpoluat ăcaăurmareăaăactivit ilorăumaneăriverane.ăSurseleăpolu riiăauăfost:ădejec iileădeălaăcresc toriaădeăporciădeălaăTodireşti,ăreziduurileădeălaăabatorulădinăNegreşti,ăerbicideleăşiăpesticidelorăadministrateăculturilorăagricoleădinăzon ,ăgunoaieleădinăgospod riileăcet enilorădinăamonte.ăIngineriiăresponsabiliăcuăprotec iaămediuluiăauăconstatatădispari iaăspecieiădeăpeşteăporcuşur,ăsingureleăspeciiăr maseăfiindăceleăr pitoareăşiăacesteaăînănum răfoarteămic.

Copiiiăauăconstatatăc ăvia aăplantelorăşiăaăanimalelorănuădepindeănumaiădeămen inereaăfactorilorănaturaliăfavorizan iăci,ăîntr-oăfoarteămareăm sur ,ăşiădeăatitudineaăomuluiăcare,ădeseori,ădinăintereseăeconomiceăsauădinăignoran ,ăinfluen eaz ănegativăechilibrulăecologic. Dinăacesteăactivit i,ădinăexperimentulăcuăsemin ele,ădinăjocurileăşiădiscu iileăpurtate,ăcopiiiăşi-auăformatăoăatitudineăpozitiv ăpentruănatur ăînăgeneral.ăEiăşi-auăformatădeprinderiădeăaăoăprotejaăşiădeăaăoăîngriji.

O alt ămodalitateădeăformareăaăcomportamentuluiăecologicăfolosit ăcuăsuccesălaăgrupaăpreg titoareăaăfostăpreg tireaăşiăprezentareaăînăcadrulăuneiăserb riăaăsceneteiăecologiceă„S ăfimă

25

civiliza i!”,ăunăcolajădeăversuriăşiăcânteceăprinăcareăcopiiiăşi-auăfixatăşiăconsolidat reguli de comportare careăvizeaz ăprotejareaănaturii.ăDeăasemeneaăînăcadrulăproiectuluiă„ECOGR DINI A”, proiect organizatăînăparteneriatăcuăŞcoalaăcuăclaseleăI-VIII „M. David” şiăGr dini aă„Voinicel” Vaslui s-au preg tităşiădesf şuratăactivit iăpracticeădeăamenajareăşiăîngrijireăaăunorăspa iiăverzi,ădeăcultivareăaăflorilor, copiii dovedindu-seăfoarteăreceptiviăchiarădac ăactivit ileăleăsolicitauăunăăefortăfizic.

Toateăactivit ileăauăavutăunăcaracterăatractiv,ăcopiiiăfiindăantrena iădirectăînăactivit iăconcreteăşiărecompensa iăcuăstimulente,ăăjetoaneăcuăplanteăşiăanimale,ădeăasemenea,ăcâteăoăfloareămic ăînăăghiveciăpentruăacas ăînăvedereaăîngrijirii,ăînăscopulăînt ririiăcomportamentului ecologic format.Satisfac iaămeaăcaăşiăeducatoareăaăconstat înăidentificareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăcol ulăviu,ădeătotăceeaăceăînseamn ănatur :ăîngrijireaăflorilorădinăsalaădeăgrup ,ăcur ireaăspa iuluiăverdeădinăincintaăcur iiăgr dini ei,ăprotejareaăcuiburilorăp s rilorăşiăad posturilorăoric reiăviet i,ăfirimiturileăl sateăpeăpervazulăgeamului,ăaten ionareaăcolegilorăcareăîncalc ăacesteălegiănescriseăaleănaturii.ăŞiăaiciăm ăreferălaăceiăcareănuărespect ăindicatorulă„Nuăc lca iăiarbaăşiăflorile”,ăsauăpeăceiăcareăăîncercauăs ăstriceăcuiburile.

În concluzie, potăspuneăc ănuăexist ăactivit iiăanumeăpentruăoăeduca ieăecologic ăciăprinătoateăactivit ileăşiăac iunileădesf şurateăînăgr dini aănoastr ,ăcopiiiăîşiăpotăînsuşiănumeroaseăno iuni,ăcunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE:

1. Abbout L, Roger R, Quality education un the early years, Open University Press, 1995 2. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000 3. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 4. Bouillerce B, Carréă E,ă Cumă s ă neă dezvolt mă creativitatea,ă trad.ă deă Iuliană Moga,ă edituraă

Polirom, 2002, Iasi 5. Bruce T, Early childhood education, Hodder and Stoughton, 1997 6. CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996 7. David T, Educational provision for our youngest children, European perspectives, Paul

Chapman Publishing,1993 8. IonescuăM,ăRaduăI,ăDidacticaămodern ,ăCluj-Napoca, editura Dacia, 2001 9. MarinescuăD,ăDreptulăMediuluiăInconjur tor,ăedituraăSansaăSRL,ăBucureşti,ă1996 10. Moyles JR, Just playing?, Open University Press, 1989 11. PârvuăC,ăEcologieăGeneral ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999 12. Slade P, Child Play, London Jessica Kingsley,1997 13. StugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994 14. Wilshire B, Role Playing and Identity, Indiana University Press, 1982 15. Winnicott D, Playing and Reality, London Penguin, 1974 ***ăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

26

EDUCA IAăăECOLOGIC ă– NECESITATEAăCUNOAŞTERIIăNATURIIăŞIăOCROTIREA ACESTEIA

HOTNOG LUCIA GRÃDINI A CU P.N. VÃLENI

JUD. VASLUI “Naturaăpoateăs - iăslujeasc ădeăcarte,ădeăprofesor,ăde pov uitor…Eaăteăîndeamn ,ăeaăteăcheam ,ăeaăî iăprocur ă- cu mici mijloace - totăceeaăceăveiăaveaănevoieămaiătârziu.ăNuăînchideăaceast ămareăcarteăplin ădeăînv turiă!ăăăăăăăăăă” ( I. Simionescu, 1983 )

Naturaăesteăfiin aăvie,ăeaăareăvia aăăceănoiăoăfolosim pentru a evolua, pentru a transforma. Asemeneaănouã,ăeaăseădezvoltãăşiăcreşte.ăŞiăeaăesteăoăformãăaămateriei,ăcaăşiănoi.ăEsteăsubădomniaăOmului,ăregeleăblândărareori,ădarădeseoriăcrudăşiăegoist. Naturaăneăînva ăpermanentăşiănelimitat:ăînăacelaşiăloc,ăînămomenteădiferite,ăpo iăvedeaăaspecteădiferite. Omulăîşiăînfrumuse eaz ăpropriulăspirităprinăintermediulănaturiiăşiăseăpoateăschimbaăăpermanent,ăcaăşiănaturaăcareăevolueaz ăşiăcreeaz ătransformându-seăpermanent.ăŞiăomulă- esteăcreatorăşiăartist,ădar numai printr-oăstrâns ăsimbioz ăcuănatura.ă“Omulăsfin eşteălocul” - spuneăunăîn eleptăproverb,ăsurprinzândăşiădefinindăînsuşirileăumaneăformateăînăprocesulăeduca iei. S n tateaăşiăvia aăomuluiăsuntăpericlitate,ănumeroaseăcazuriădeăîmboln viri,ădeădeceseăşiăchiarăoămortalitateăînămasãăconstituindăconsecin eănegativeăaleăpolu riiăgenerateăînădiferiteăzoneăaleăGlobului. Naturaăneăd ruieşteăcuăbucurieăşiăsimplitate,ădinăplin,ănecondi ionat,ătoateăbunurileăsale. Înă condi iileă epociiă contemporane,ă caracterizateă prină creştereă demografic ,ă industrializareă şiă prinăac iuneaă deseoriă necontrolat ă aă omuluiă asupraă mediului,ă seă puneă totă maiă acută problemaă protec ieiămediuluiă înconjur tor.ă Înă aceast ă problem ă laturaă educativ ă areă ună rolă determinant.ă Educa iaă pentruămediu neăpriveşteăînăegal ăm sur ăpeăto i,ăadul iăsauăcopii,ăiarăproblemaă,ădeşiănuăeănou ,ăseăpuneătotămaiă acut,ă devenindă obiectă deă studiuă laă uneleă clase,ă sauă obiectivă înă cadrulă unoră disciplineă caă ştiin e,ăchimie, biologie, geografie. Educa iaă ecologic ă nuă este doar o necessitate obligatorie a zilei de azi ,ea este criteriul principal al stiluluiă deă via ă durabilă şiă unicaămodalitateă deă supravie uireă aă omeniriiă înă viitor.Pentruă realizareaă cuăsuccessăaăeduca ieiăecologiceăesteăesen ial ăîmbinareaăefectiv ăaăformelor de “educa ieăalternativ ” cu formeleădeăeduca ieăinstitu ionalizat . Educa iaă ecologic ă presupuneă nuă numaiă formareaă unuiă comportamentă corectă fa ă deă mediulăambiant,ădară şiă implicareaăactiv ă şiă chibzuit ă înăprocesulădeăadoptareăaădeciziilorădeămediu.ăDac ăneăîntreb măceăşans ăareăeducatiaăpentruămediuă într-oă lumeămânat ădeă intereseămaterialeă şiă ceăefecteăarăavea,ănuătrebuieăs ăfimăp r si iădeăoptimism,ăs ăfimăconvinşiăc ,ăînceput ădeălaăvârstele cele mai mici, va reuşi în timp s conduc la formarea unei conduite adecvate, iar omul de mâine va fi capabil s discearn asupra binelui şi a r ului, s ac ioneze în folosul naturii şi a sa. Scopulă esen ială ală educa ieiă privindă protec iaămediuluiă înconjur toră esteă deă aă oferiă posibilitateaăfiec ruiaă s -şiămanifesteă atitudineaă personal ,ă responsabilitateaă fa ă deămediulă înă careă tr ieşte.ăAcestălucruă începeă cuă mediulă familială undeă importanteă şiă relevanteă suntă putereaă exempluluiă şiă ceaă aăcuvântului . În şcoal , înv area trebuie s se dezvolte în mod natural, pornind de la ce ştie elevul în sensul descoperirii variet ii formelor şi a fenomenelor naturii, pe cale experimental . O înv are eficient va da copilului posibilitatea s redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta, în care profesorul

27

joac rolul unui ghid . Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturiiăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericireaăomenirii. Educa iaăecologic ăaccentueaz ăăcinciămariăobiective: Conştientizarea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă şiă sensibilitateă fa ă deă întregă mediulă şiăproblemeleălui;ăleădezvolt ăabilitateaădeăaăpricepeăşiădeăaădeosebiăstimulentele,ădeăaăprocesa,ărafinaăşiăextindeăacesteăpercep ii;ăcontribuieălaăfolosireaăacestorăabilit iănoiăînămaiămulteăcontexte. Cunoaşterea: ajut ă eleviiă s ă capeteă oă în elegereă deă baz ă privindă func ionareaă mediului,ăinterac iuneaă oameniloră cuămediulă şiă despreă cumă apară şiă cumă potă fiă rezolvateă problemeleă legateă deămediu. Atitudinea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăunăsetădeăvaloriăşiăsentimenteădeăgrij ăpentruămediu,ămotiva iaăşiădevotamentulădeăaăparticipaălaămen inereaăcalit iiămediului. Deprinderi: ajut ă eleviiă s ă capeteă abilit ileă necesareă identific riiă şiă investig riiă problemelorămediuluiăşiăs ăcontribuieălaărezolvareaăproblemelorăacestuia. Participarea: ajut ăeleviiăs ăcapeteăexperien ăînăutilizareaăcunoştin elorăşiăabilit ilorădobândite,ăînăvedereaăunorăac iuniăpozitiveăşiăbineăgânditeăcareăvor conduce la rezolvarea problemelor mediului. Aducereaă eleviloră înă mediulă înconjur toră înă modă regulată esteă oă parteă important ă aă unuiă programăconştientădeăeduca ieăaămediului.ăNimicănuăpoateăînlocuiăpropriileăexperien eăcareăîiăajut ăpeăeleviăs -şiăîn eleag propriaăcomunitate,ăsistemeleănaturaleăşiăproblemeleămediului. Proiecteleăeducativeădeăeduca ieăpentruămediu, jocurile didactice, se înscriu în coordonatele unor preocup riă organizate,coordonateă ,sistematizateă deă abordareă ecologic ă aă problematicii lumii contemporane;ăeleăsuntăoăcaleădeămodernizareăaăînv mântuluiă,deăcareădepindeăposibilitateaădeăaăalegeă,înăviitor,ăîntreăunămediuăcuratăşiăs n tosă,întreăunăpublicăinformată,educatăcareăconştientizeaz ăgraveleăproblemeădeămediuăşiăunăpublicăcareăignor ăşiăesteăindiferentăălaăacesteăprobleme. Exemple de jocuri didactice pe teme de ecologie: ,,S ăPROTEJ MăNATURAă(Miciiăecologişti)”. SCOP: Verificareaăcunoştin elorăelevilorăînăleg tur ăcuănormeleădeăcomportare specificeăasigur riiăşiăprotej riiănaturii. Formareaădeprinderiiădeăaăculegeădateănecesareăînăscopulăinform riiăpeăo tem ădat . Activizarea vocabularului elevilor cu cuvinte care denumesc antonime. Consolidarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut. OBIECTIVEăOPERA IONALE: s ăidentificeăimaginileăînăcareăomulăac ioneaz ăînăfavoareaămediului; 2.ăs ăidentificeăac iunileăomuluiăprinăcareăseădeterioreaz ănaturaă(careăproducădistrugeri); 3.ăăs ăaşezeăînăalbumulăpotrivit imagineaădecupat ăanterior,ămotivândăalegerea; 4.ăăăs ăg seasc ăantonimeleăunorăcuvinteădate; 5.ăăăs ăinterpretezeăcorectămelodiaăşiătextulăunuiăcântec. SARCINAăDIDACTIC : Identificareaăşiăgrupareaăimaginilorăînăfunc ieădeăurm rileăacestoraăasupra mediului (protejarea sau distrugerea lui). Alegereaăunorăcuvinteăcuăsensăopusăşiăutilizareaălorăcorect ăînăpropozi ii. Interpretareaăadecvat ăaăunuiăcântecăcunoscut. REGULI DE JOC: R spunsurileăbuneăsuntăaplaudate,ăceleăgreşiteăsuntăcorectate de colegi. Câştig ăechipaăcareăaşeaz ăprimaăjetoaneleăcorect.

28

ELEMENTE DE JOC: Mişcarea,ămânuireaămaterialelor,ăaplauzelor,ăsurpriza. DESF ŞURAREAăJOCULUI: Grupaăvaăfiăîmp r it ăînădou ăăsubgrupe,ăfiecareăs ăleăaşezeăpe care trebuie s ăleăaşezeăpeăpanouădup ăăurm toareleăcriterii: - peăpanoulăalbăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeăîngrijireăa mediului(s direaăpomilor,ăadunareaăşiăaruncareaăgunoaielorăînălocuriăspecialăamenajate,ăetc.) - peăpanoulăgriăseăaşeaz ăimaginileăcareăreprezint ăac iuniădeădeteriorareăa mediului:(t iereăpomilor,ăfocăînăp dure,ăaruncareaăgunoaielorăpeăjos). Dup ăceăfiecareăechip ăaşeaz ăimaginileăseăverific ăcuăîntreagaăgrup dac ăauăfostăcorectăaşezate.ăCâştig ăechipaăcareănuăaăf cutăniciăoăgreşeal ă. VARIANT : Eleviiăauădou ăalbume: S ăocrotimănatura. Nuădistruge iănatura. Anteriorăplanific riiăşiădesf şur riiăjocului,ăeleviiăauădreptăsarcin ădeăaădecupaăacas ădinărevisteăsauădinăc r iăimaginiăcuăac iuniăaleăomuluiăasupraămediului. Fiecare copil va lipi imaginea sa în albumul la care credeăc ăseăpotriveşte,ămotivândăalegerea. Înăăparteaăaădouaăaăjoculuiăseăvaădesf şuraăunăexerci iuădeălimbaj:ăliăseăvor spuneăelevilorăcuvinte,ăiarăeiăvorăg siăopusulăluiă(antonimul)ăşiăvaăformula propozi iiăcuăceleădou ăantonime. Cuvinteleăaleseătrebuieăs ăcorespund ătemeiăjoculuiăşiăs ăpun ăeleviiăîn situa iaădeăaăconştientizaăceleădou ămodalit iădeăac iuneăasupraămediului:ăuna benefic ăşiăaltaăd un toare. Exemplu: curat – murdar, poluat – nepoluat, bun – r uăetc. În ultima parte a jocului vor interpreta un cântec cunoscut în care este eviden iat ădragosteaăşiăgrijaăfa ădeănatur :ă,,Frumoas -iăstradaănoastr ă’’.

JOC DIDACTIC: ,,S CULE ULăCUăSURPIZE”. SCOP: Recunoaştereaăşiădenumireaăunor obiecte de uz personal; Demonstrareaăşiădenumireaăac iuniiăpeăcareăoăîntreprindemăcuăajutorul acestora; Consolidareaăunorădeprinderiădeăigien ăpersonal . SARCINAăDIDACTIC :ă REGULI DE JOC: Elevulăchematăalegeăunăobiectădinăs cule ,ăîlăpip ieăşiăf r ăs ăseăuiteăîlănumeşte,ăapoiăîlăarat ăcopiilorăşiăspuneădup ăceăl-aărecunoscutădeăceătrebuieăfolosit.ăCeilal iăvorăexecutaăac iuneaăcareăpoateăfiăîndeplinit ăcu obiectul respectiv( acolo unde este cazul). ELEMENTEDEăJOC:ădeschidereaăşiăînchidereaăsacului,ăghicirea,ăimitareaăac iunilor,ăaplauze. MATERIALăDIDACTIC:ăunăs cule ăînăcareăseăg sescădiferiteăobiecteădeăuzăpersonal:ăpahar,ăperiu ădeădin i,ăpieptene,ăoglind ,ăprosop,ăs pun,ăsavonier ,ăbatist ,ăşerve el,ăperieădeăhaine,ăperieădeăghete. DESF ŞURAREAăJOCULUI: Înv toareaăvaăaduceăînăclas ăunăs cule ăcuăsurprize.ăEleviiăchema iăvorăveniăînăfa aăclasei,ăşiăf r ăs ăseăuiteăintroducămânaăînăs cule ăşiăspun:ă,,Euăamăg sităoăperiu ădeădin i’’.ăOăvaăscoateădinăs cule ,ăoăvaăar taăşiăvaăexplicaănecesitateaăşiăimportan aăfolosiriiăacesteiaă(cumătrebuieăutilizat,ăcândăşiă

29

deăceăesteăbineăs -l folosim într-unăanumităfel)ădup ăcareăvaătrebuiăs ăimiteăfolosireaăei.ăDac ăr spunsulăesteăbunăvaăfiăaplaudat,ăiarădac ănuăesteăcorect,ăvaăfiăchematăaltăelevăpentruăaădaăr spunde. Şcoalaădeăaziă ,ă şcoalaădeămâineăareăsacraămisiuneă ,printreăaltele,ăs -iă înve eăpeăeleviăs ă tr iasc ăfrumosă şiă s n tos.Dreptulă deă aă aveaă ună mediuă s n tosă esteă ună dreptă fundamentală ală fiec reiă fiin eăumane.Înscriindu-se în registrul bogat al “noilorăeduca ii”,educa iaăecologic ăpermiteădeschidereaăşcoliiăspreăproblematicaă lumiiăcontemporane.ăSeăcontureaz ,ădinăceă înăceămaiămult,ă ideeaăc ă şcoalaă trebuieăconsiderat ă înăansamblulămodalit iloră socialeădeăeduca ieăcareăconstituie,ădeă fapt, sistemul social de educa ie.ă Multeă dintreă noileă modalit iă deă educa ieă satisfacă nevoiaă deă educa ieă permanent ă aăindividului. Într-oăsocietateătotămaiăgr bit ăşiăartificializat ,ăaceast ăeduca ieăvineăăs ăăăpropun ăcaăfinalitateă dezvoltarea conştiin eiăecologiceăşiăaăaptitudinilorănecesareăpentruăcaăoricareăcet eanăs ăjoaceăunărolăactivăşiăconstructivăînăconservareaăresurselorănaturale,ăînăactivit ileădeăprevenireăaăpolu riiăşiăprotec ieăaămediuluiăperceputăcaăsuportăalăvie ii.

Dac ăeiă ,ă elevii,ă crescă ast ziă înă spiritulăecologiei,ăpoateăc ămâineăTerraăvaădeveniămaiăcurat ,ămaiă verdeă şiămaiă vesel ,iar oă lec ieă bineă înv at ă înă copil rie,ă înă şcoal ,ă seă transform ă înă deprindereăpentru un adult. Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeăs n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec ieiămeduluiăînconjur tor.ăDeăăaceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcâtăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăăumane.ăCopiiiă ă ă trebuieă ă ă convinşiă ă ă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuă ă ă curat,ănepoluată ăvia aă ăomuluiă ănuă ăesteăăposibil ă. BIBLIOGRAFIE 1. ComanăM.,ăD sc lescu,ăA.ă(2008):ăGhid de bune practici de mediu, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2. Gr dinaru, Ilie (2000) – Protecţia mediului,ăEdituraăEconomic ,ăBucureşti; 3. Nedelcu,ăGabriela;ăNedelcu,ăM d lina(2003)ă– Educaţia ecologică şi voluntariatul în protecţia

mediului,ăFunda iaăpentruăCultur ăşiăEduca ieăEcologist ăEcotop,ăEdituraăTreira,ăOradea; 4. Momanu Mariana, Introducere in teoria educatiei, Ed. Polirom, Iasi, 2002;

S ăFACEMăÎMPREUN ăPRIMIIăPAŞIăÎNăECOLOGIE

GU UăMIHAELA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12

HUŞI, JUDE ULăVASLUI Într-oă variant ă foarteă simpl , Ecologia este ştiin a care se ocup cu studiul mediului înconjur tor, cu totăceăcuprindeăelă(inclusivăom).ăEcologiaăesteăoăştiin ătân r ,ăcareăevolueaz ăcontinuu. Gr dini aă esteă treaptaă deă înv mântă careă faceă primiiă paşiă înă formareaă uneiă conduiteă şiă gândiriăecologice,ă careă presupuneă ac iuniă concreteă pentruă conservarea,ă gospod rirea,ă ocrotireaă şiă protec iaămediului.ăCopilulădeăgr dini ăînva ăs ăexplorezeămediulăînconjur tor,ăs ăpun ăîntreb ri,ăs -şiăexprimeăst riăsufleteşti,ăs ăiubeasc ăfrumosulădinănatur ,ăs ăini iezeăac iuni.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăfieăoăeduca ieădespreămediu,ă prinămediuă şiă înămediu.ă Pornindădeă laăpremisaă c ă scopulă educa ieiă ecologiceăăesteă deă aă preveniă deteriorareaămediului,ă înă acestă sensă copilulă deă acum,ă adultulă deămâineă trebuieă s ă

30

ac ionezeăconştientăpentruămen inereaăşiăîmbun t ireaăpermanent ăa calit iiăacestuia.ăPentruăfacilitareaăîn elegeriiăfactorilorăcareădeterioreaz ămediulăvoiădaăcâtevaădefiniriăaiătermenilor.ă - Prin deseu se întelege o parte dintr-oămaterieăprim ăsauădintr-un material ce ramâne în urma unui proces tehnologic prin care seărealizeaz ăunăanumităprodusăsauăsemifabricat.ăDeşeulăseămaiăpoateăutilizaăînăcursulăaceluiaşăprocesătehnologic. Deşeulăesteăunămaterialăcareăprinăelăînsusi,ăfar ăaăfiăsupusăuneiătransform ri,ănuămaiăpoateăfiăutilizat.ă - Rezidulăesteăoămaterieăramas înăurmaăuneiăopera iuniădeăprelucrareăaăunuiămaterial. Acesteădou ămateriiăîmbracaăatâtăaspecteăprivitoareălaămaterialeleăreciclabileărezultateăînăurmaăproceselorătehnologiceădinăindustrieăşiăagricultur ăcâtăşiăaămateriilorărezultateăînăurmaăactivit ilor domestice (casnice). Surseleădeşeurilor;ăPrincipaleleădeşeuriăreciclabile I.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăgospodarescăşiăpublic 1.Deşeuriăalimentareăformateădinăresturiădeălaăbuc t rii,ăalimenteădeteriorateăşiăalteleăsimilare; 2.Deşeuriăcombustibile:ăhârtie, cartoane, lemne, frunze, textile, piele, cauciuc, plastice de diferite provenien e; 3.Deşeuriănecomestibile:ămetale,ăsticl ,ăceramic ,ăpiatr ,ăc r mida,ăzgura,ăcenuşa; 4.Deşeuriădeălaădemol riăşiăşantiereleădeăconstruc ii:ămoluz,ăbetonăspart,ămetal,ăresturi provenite de la lemnulădeăconstruc ieăşiăalteămateriale; 5.Deşeuriăvoluminoase:ăobiecteăuzateădeăuzăgospod resc,ăobiecteăelectrocasnice; II.Deşeuriăproveniteădinăsectorulăindustrial: 1.Deşeuriăproveniteădinămetalurgie:ăfierăvechi,ăo el,ăoteluriăaliateăsiănealiate,ăoxidădeăfier,ădeşeuriădinăfont ,ădeşeuriădinămetaleăsiăaliajeăneferoase; III.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăenergerica: 1.Cenuşaădeălaătermocentrale; 2.Deşeuriădeăcombustibiliănucleariă(centraleleăatomoelectrice); IV.Deşeuriăproveniteădin industria lemnului: 1.Ramaşi eădinălemnămasiv,ărumeguş,ăcojiădeălemn,ăcraci,ădeşeuriădeăfrunze,ăvarfuriădeălaăsegmentareaăarborilor; V.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăcelulozeiăsiăaăhârtiei: 1.Deşeuriădeăhârtieădeădiferiteătipuri:ăhârtieănormal ,ăhartieămetalizat ,ăhartieăparafinat ,ăhartieăbituminat ; 3.Maculaturaădeădiverseătipuriădeăhârtieăşiăcartoane; VI.Deşeuriăproveniteădinăindustriaăusoar : 1.Textileăşiăobiecteătextileăscoaseădinăuz:ăbumbac,ălâna,ăm tase; 2.Deşeuriădinăpieiăbruteăşiătab cite,ăp răde la animale; 3.Deşeuriădinăpieleaădeălaăfabricareaăînc l mintei; 4.Deşeuriădeălaăprelucrareaăcauciuculuiăînăindustriaăusoar ; VII.Deşeuriăproveniteădinăindustriaămaterialelorădeăconstructii: 1.Deşeuriădinăsticl ,ăceramic ,ălemn,ăbetoane,ăfierăvechi; 2.Deşeuriădinătransporturi,ăanvelopeăuzate,ăuleiuriăarse,ăfierăvechiăproveniteădinăpieseăşiăambalajeăscoaseădin uz, de la vopsitorii; VIII.Deşeuriăproveniteădinăspitale: 1.Multeădinăacesteădeşeuriăsuntăsimilareăcuăceleăor şeneştiăşiăgospod reşti,ădarăsuntămaiăpericuloase datorit ăprovenien eiălorădeălaăpacien iiăcuădiferiteătipuriădeăboli;ăDinăacestămotivăeleăauăunăregimăaparteăfiindăprelucrateăseparat;ăAici,ăpeălangaădeşeurileăobisnuite,ăintraăşiăinstrumenteleăchirurgicaleăscoaseădinăuzăşiăaparateleămedicaleăscoase din uz; 2.Deşeurileădinăspitaleăcâtăşiăceleănormaleăsuntăarseăînăinstala iiăspecialeălaăoătemperatur ăridicat ăîncâtăs ălimitezeăcâtămaiămultăposibilăcontaminareaămediuluiăînconjur tor;

31

IX.Deşeuriăproveniteădinăagriculturaăşiăindustriaăalimentar : 1.Oăparteădinăorganeleăplantelorăcareănuăconstituieăoăsurs ădeăalimentareăvegetalaăpentruăoameniăşiăanimaleăsuntăconsiderateădeşeuriăşiăsuntăreciclateăcaăatare: a)Tulpinile de la cereale, pleava, vrejii de la cartofi, cojile de la floarea soarelui, frunzele diferitelor plante; f)Resturile vegetale de la fabricarea conservelor de legume si fructe; Ceăesteăreciclarea,ăcumărecicl măşiăceărecicl măă? Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare. Reciclare înseamna colectareaăseparat ăaădeşeuriloră(sticla,ăplastic,ăhartie),ăcur tireaăşiăprelucrareaăînăbunuri utilizabile similare sau diferite. Principiulăeăsimplu:ărefoloses iăhârtiaăpânaăteăplictiseştiăşiănuămaiăt iaăal iăcopaci,ăaiăgrij ăceăfaciăcu materialele din plastic,ăobiecteleăcareănuăî iămaiătrebuieăleădoneziăsauăleăg seştiăoănou ăfolosin .ăCelămaiăindicatăesteăs ăfolosimămaterialeăpeăcareăpamantulăleăpoateăabsorbiănaturalăşiăreintegra.ăCumăasta?ăCamăcumăarat ăşiăschemaădeălaăcircuitulăapeiăînănatur .ăNimicănuăse pierde,ătotulăseărefoloseşte.ăCamăaşaăarăar taăteoria.ă Avantajeleărecicl rii: Reciclareaăelimin ăpoluareaăşiăconserv ăresurseleănaturale.ăCelămaiămareăbeneficiuădeămediuăalăreciclarii este legat nu de depozitarea rezidurilor, ci de conservarea energiei şiăaăresurselorănaturaleăşiăprevenireaăpoluariiăprinăutilizareăînăprocesulădeăfabrica ie,ăaămaterialelorărezultateădinăreciclareăşiămaiăpu ină aă celoră primare.Materialeleă recuperateă auă fostă dejaă purificateă şiă prelucrateă anterior,ă astfelă încâtăutilizarea loră înă procesulă deă fabrica ieă presupuneă oă activitateă maiă curat ă şiă ună consumămaiă mică deăenergie.ăAnalizeădetaliateăauăeviden iată faptulăc ăacesteăbeneficiiădeămediuăaleăreciclariiă suntăcuămultămaiăeficienteădecatăoriceăalteăac iuniădeăprotejareăaămediului.ăPrin reciclarea unei tone de materiale într-unăprogramăobişnuitădeă reciclare,ă suntăeconomisi iă celăputină187ăUSDăprină realizareaădeă economiiă laăelectricitate,ă petrol,ă gazeă naturaleă şiă c rbune,ă chiară înă condi iileă înă careă inemă contă deă consumurileădatorate colectariiăşiătransport riiămaterialelor. Reciclareaăelimin ăcosturileădepozit riiărezidurilorăsauăaăinciner riiălor.ăCosturileărecicl riiăsuntăpar ialăamortizateăprinăevitareaăcheltuielilorădeădepozitareăsauăincinerareăşiăprinăvindereaămaterialelorărezultate.ăPre urileădeădepozitareăvariaz ăfoarteămultăînăfunc ieădeăzon ,ăşiăpia aămaterialelorăreciclateăeste într-oăcrestereăexploziv . Reciclareaăcreaz ănoiălocuriădeămunc ăşiăcresteăcompetitivitateaăindustrieiămanufacturiere.ăReciclareaăofer ăindustrieiămanufacturiere resurse mai ieftine, avantaje economice pe termen lung care seătranslateaz ăînăvaloareăpentruăconsumatoriiăcareăcheltuiescămaiăputinăpeăproduseăşiăambalaje.ăEfecteleărecicl riiăasupraădezvolt riiăindustrialeăsuntăsemnificative. Colectarea materialelor reciclabile. De unde vin materialele reciclabile? Implicareaăpublic ăînăprocesulărecicl riiăcreşte,ăcutiileăşiăsticleleădeăăr coritoareăşiălapte,ăziareleăşiăambalajeleădeăfructeăşiăderivateăaleăacestoraăconstituindăceaămaiămareăparteăaăproduselor reciclate.Cele mai comune produse uzate reciclate sunt metalele: Uşi,ărameădeăferestre,ăaparatur ,ăautomobile,ărameădeăpatăşiăarcuriădeăsaltele,ăbiciclete,ăschele,ăchiuveteădeăfont ăşiăc ziădeăbaie,ăcalculatoare,ăoaleădeăg tităşiătig i,ăfireăelectrice, lifturi, rame de ochelari de soare,ăutilajeăfermiere,ăambalajeăpentruăalimenteăşiăb utur ,ăechipamenteămedicale,ăexcavatoareăindustriale,ăbroaşteădeăuşiăşiăbutoniădeăclan e,ăechipamenteădeăbirouăşiămobil ,ăechipamenteăpentruăjoac ăşiăparcuri,ă evi,ăşineăşiăvagoane,ăbareăconsolidateăpentruăterasamente,ăacoperişeăvapoare,ărameădeăstructur ădinăo elăpentruăconstruc ii,ăcabluriătelefonice,ăunelte,ăjuc rii.

Dintreătoateămaterialeleăreciclateăpretutindeniăinălume,ăfierulăşiăo elulăreprezint ăceaămaiămareăcantitateăşiănecesitaăcelămaiăputernicăechipamentăînăprocesulătehnologic. Produselorăsecundareărezultateădinăindustriaăconstructiilorădeămaşini,ăsupraabunden aărezervoarelorăşiăsilozurilor,ăunelteădeămasiniăieşiteădinăuz,ălocomotiveăretraseădinăfunc iune,ăpoduri demontate, vapoare

32

întregi,ăscheleădeăo elăpentruăcl diriădemolate,ămotoareădeămaşiniăuzateăşiăoămul imeădeăconsumabileăaruncate,ătoateăofer ămateriaăprimaăpentruăreciclareaămaterialelorăferoase.

Motiveătemeiniceăînăsprijinulărecicl rii Conservarea resurselor naturale.ăAproapeătoateăresurseleănaturaleăaleăTerreiăsuntăînăsc dere.ăDup ăcumăbineăştim,ăacesteăresurseăseăvorăterminaăîntr-oăzi,ădeăaceeaăesteănecesar ăoăbun ăconservareăaăexploat rilorăatâtăpentruănoiăcât,ămaiăalesăpentruăgenera iileăviitoare. Economie de energie.Producereaă şiă folosireaă energieiă esteă ună procesă careă provoac ă multeă dauneămediuluiă înconjur tor:ăexploatareaăresurselorădeăcombustibliăfosili,ăproducereaădeăgazeăcareăprovoac ăpoluareaăaerului,ăefectulădeăser .

Prevenireaăpolu rii. Fabricareaămajorit iiăproduselorăprovoac ăpoluareăprovenit ăatâtădinăproceseleăindustrialeădeăproduc ieăcâtăşiădinăfolosireaăenergiei.ăDeăasemenea,ădepozitareaădeşeurilorăînăgropiădeăgunoiăsauăalteăasemeneaălocuriăprovoac ăsevereăproblemeădeăpoluare.

Protejarea habitatelor naturale.ăDefriş riămasiveăcuăperturbareaăecosistemelor. Prevenirea problemelor viitoare.Reciclarea este un proces economic cu efect pe termen lung. Prin sc dereaăcantit iiădeămateriiăprimeăseăproduceăoăcreştereăaăpre uluiăacestora,ădeciăşi a produselor aflate peăpia ,ăceeaăceăpoateădeterminaăoămareăinstabilitateăeconomic Poluarea Aă poluaă inseamn ă aă contaminaă unămediuă înă specială cuă deşeuriă f cuteă deă c treă om.ă Exist ă oămul imeădeăfeluriădeăpoluareăcareăseăîntâmpl ăchiarăşiăînăoraşulăt u şiăpeăcareăiăleăpo iăar taăcopiluluiătau.ăExist ăpoluareăaăapeiă(dinărâuri,ăm riăsauăoceane)ăşiăpoluareăaăaerului.ăUnaădintreăceleămaiăpericuloaseăformeădeăpoluareăesteăceaăcuăpetrolăsauăsubstanteăchimiceăînăap ăpentruăc ăd uneaz ăviet ilorăcareăseăafla sub "petele" de petrol. Poluareaăaeruluiăseăproduceădeălaăcombinateăchimice,ămaşiniăşiăalteăproducatoareădeănoxe.ăăDiferen aădeăcalitateăaăaeruluiăăpoateăfiăsesizat ăădeăcopiiiăcrescu iăînămediulăurbanăcândămergălaăbuniciiădeăălaă ar ăsau la munte unde aerulăesteămaiă"curat"ătocmaiăpentruăc ămediulănuăesteăatâtădeăpoluatăşiăexist ămaiămult ăverdea . Poluareaă reprezint ă contaminareaă mediuluiă cuă materialeă careă d uneaz ă s n t ii,ă calit iiă vie iiă sauăfunc ion riiă naturaleă aă ecosistemelor.ă Cuă toateă c ă oă parte din poluarea mediului este un rezultat al ac iuniiă naturii,ă cumă ară fiă erup iileă vulcanice,ă ceaămaiămareă parteă esteă cauzat ă deă activitateaă omului.

Exist ădou ămariăcategoriiădeămaterialeăpoluanteăsauăaltfelăspusăpoluan i.ăAceştiaăpotăfiăbiodegradabili, cumăarăfiămurd riaăprovenit ădeălaăcanaliz ri,ăcareăseădescompuneăprinăproceseănaturale.ăAceştiăpoluan iădevinăoăproblem ăatunciăcândăaparăînăatmosfer ămaiărepedeădecâtăpotăeiăs ăseădescompun .ăPoluan iiănedegradabiliăsuntămaterialeăcareăfieănuăseăpotădescompune, fie se descompun multăpreaăîncet.ăOădat ăap rut ăcontaminarea,ăesteăfoarteăgreuăsauăimposibilădeăaăîndep rtaăaceştiăpoluan iădinămediu. Impacteleăpolu rii: Poluareaăareădeăaltfelăunăefectădramaticăasupraăresurselorănaturale.ăEcosistemeăcaăp durile, lacurileăsauărâurileăaducămariăavantajeămediuluiăînconjur tor.ăEleăîmbun t escăapaăşiăcalitateaăaerului,ăsuntăunăhabitatăpentruăplanteăşiăanimaleăşiăproducăalimenteăşiămedicamente.ăAcesteăecosistemeăpotăfiăoricândădistruseădinăcauzaăpolu rii.ăMaiămult,ădatorit ărela iilorăcomplexeădintreădiferiteleătipuriădeăorganismeăşiăecosisteme,ăcontaminareaămediuluiăpoateăaveaăefecteăcareănuăsuntăimediatădescoperiteăsauăcareăsuntăgreuădeăprev zut.ăDeăexemplu,ăoameniiădeăştiin ăpotădoarăs ăspeculezeăpeămargineaăposibilelorăefecteăaleămicşor riiăstratuluiădeăozon,ăsingurulăprotectorăalăP mântuluiăîmpotrivaăd un toarelorărazeăaleăSoarelui. Ploaiaăacid ăesteăformat ăatunciăcândăemisiileăindustrialeăseăamestec ăcuăstratulăatmosferic.ăPoluan iiă

33

potăfiăduşiăînănoriădistan e lungiăpân ăaăîncepeăploaia,ăceeaăceăînseamn ăc ăp durileăşiălacurileădestulădeăîndep rtateădeăfabriciăsauăuzineăpotăfiăafectate. Poluareaăexist ăînămulteăformeăşiăafecteaz ămaiămulteăaspecteăaleămediului.ăPunctele-surs ăaleăpolu riiăvin de la surse specifice,ăidentificateăcumăarăfiăconducteleăcanaliz rilorăsauăcoşurileăfabricilor.ăExist ăîns ăşiăsurseăaleăpolu riiăcareăvinădinădiferiteălocuri,ăcumăarăfiăcontaminareaăunuiărâuădintr-oăzon ăurban ăsauăfumulădeălaă evileădeăeşapament. Efectele acestorăpoluan iăpotăfiăimediateăsauăînătimp.ăEfecteleăprimareăaparăimediatădup ăceăs-a produsăcontaminarea,ăcumăarăfiămoarteaăplantelorăşiăspeciilorămarineădup ăv rsareaăuneiăcantit iădeăpetrolăînăap .ăEfecteleăsecundareăpotăfiăîntârziateăsauăpotăpersistaăînămediu,ăpoateăchiarăr mânândăneobservate pentru mult timp. Poluarea mediului inconjurator Tipuri de poluare: A.ăDup ăprovenien 1)ăpoluareănatural :ăbiologic ,ăfizico-chimic ,ăantropic ; 2)ăpoluareăindustrial :ăagricol ,ădinătransporturi,ămenajer ; B.ăDup ănaturaăpoluan ilor 1)ăpoluareăfizic :ătermic ,ăfonic ă(sonor ),ăradioactiv ,ăelectromagnetic ; 2)ăpoluareăchimic :ăcu carbon şiăderiva iiăacestuia,ăcuăcompuşiiăsulfului,ăflouruluiăsauăaiăazotului,ăcompuşiăcuămetaleăgrele,ămaterialeăplastice,ăpesticide,ămateriiăorganiceăfermentabile; 3) poluare biologic :ăprinăcontaminareaămediilorăinhalateăşiăingerate,ăprinămodific riăaleăbiocenozelorăşiăinvaziiădeăspeciiăanimaleăşiăvegetaleă(deăexempluăinsecteănedorite,ăburuieni); 4)ăpoluareăestetic :ădegradareaăpeisajelorădatorit ăurbaniz rii,ăindustriei,ăsistematiz rii eronat concepute; Ceătrebuieăsaăfacemănoi?ă…eăsimplu -Sort măgunoaieleăseparându-le pe cele organice de cele anorganice. - Separ măhârtia,ăsticla,ămetalul,ătextilele,ăplasticul. - Nuăarunc măgunoaieleălaăîntâmplareăciănumaiăînăspa iileădestinateăarunc riiăluiăşiănuăoricumăciăsortateădup ătip. - Sus inemă eforturileă membriloră comunit iloră ecologiceă careă caut ă solu iiă pentruă conservareaămediului natural. BIBLIOGRAFIE: Acatrinei,ăGheorgheăPoluareaăşiăprotec iaămediuluiăabiant,ăEdituraăUniversit iiăAi.ăCuzaă,ăIaşi INTERNET, ”RECYCLING REVOLUTION”, ”NATIONAL GEOGRAPHIC NEWS 2 sept. 2008”, ”U.S. NATIONAL ACADEMY OF SCIENCES” , “PLANETSAVE.COM”

34

CONDUITAăECOLOGIC ăCORECT

TURCULE ăMARILENA

GRADINI AăCUăP.P.ăNR.ă12ă HU I, JUDE ULăVASLUI

Tr imă într-oă epoc ă înă careă raritatea şiă fragilitateaă spa iuluiă naturală devină problemaă ceaă maiă

dramatic ăpentruăviitorulăOmuluiăşiăpentruăsupravie uireaăsa. Degradareaăcontinu ăaămediului,ăcareăseăpetreceăsubăochiiănoştriăeste,ăcredem,ăelementulămajoră

al uneiăcrizeămondialeădeăciviliza ieăşiăseădatoreaz ăinterven ieiăbrutaleăaăOmuluiăînăNatur .Deăaceea,ăpentruă rileă dinăUE,deciă şiă pentruăRomânia,ă protec iaămediuluiă trebuieă s ă constituieă oă prioritateă iarăaceastaă trebuieă integrat ă înă definireaă şiă implementarea politiciloră comunitare,ă careă s ă aib ă laă baz ăprincipiiăconformăc roraăs ăfieăluateăm suriădeăprevenireăaădegrad riiămediului.ă

Acum,ămaiămultăcaăoricând,ăsuntemămartoriiăuneiăconfrunt riăîntreădou ălumi :ălumeaăOmuluiăşiăceaăaăNaturii.ăDac ăpân ăacumăprotejamăOmulăîmpotrivaăNaturii,ăasist măast ziă laăoălupt ă invers .ăA venită rândulă ăNaturiiă s ă fieăprotejat ădeă ac iuneaăOmului,ă aă rev rs riiădeăputereă şiăvitalitateă aă specieiăumaneăasupraăacesteia,ălipsit ădeăap rareăsiăprotec ie.ă

Ap rareaă siă îmbun t ireaămediuluiă înconjur toră aă devenită oă problem ă deă importan ămajor ăpentruăoameniiădinăîntreagaălumeăiarăignorareaăeiăvaăafectaăstareaăpopula iilorăşiădezvoltareaăeconomic ăaă întreguluiă Mapamond.ă Eaă corespundeă dorin eiă arz toareă aă popoareloră lumiiă deă aă p straă via aă peăP mântăşiăconstituieăoădatorieăpentruătoateăguvernele.

Noiă suntemă ceiă careă trebuieă s ă preg timă cuă aten ieă Omulă viitorului,ă Omulă careă s ă p strezeăNaturaăcurat ăşiăcareăs ăveghezeăcaă,, Homo Sapiens ’’s ănuădispar ,ăbaămaiămult,ăelăs ăseătransformeăîn ,,Homo Ecologicus ’’.

Lumeaăactual ăînăcareătr imăşiăneădesf şur măactivitateaădidactic ăseăconfrunt ăcuănoiăprovoc ri,ăc roraăceiăceăslujescăpeăaltarulăeduca ieiătrebuieăs ăleăfac ăfa .

Acumă maiă multă caă alt dat ă suntemă provoca iă laă confruntareă şiă competi ie,ă laă diversitate,ăcreativitateă şiă varietateă înă ceeaă ceă priveşteă abordareaă domeniiloră deă cunoaştere,ă aă strategiiloră deărezolvareăaăproblemelorăcuăcareălumeaăşcoliiăseăconfrunt .

Timpul nu ne mai este prieten ! Cu el suntem într-oăpermanent ăcompeti ie! Înămomentulădeăfa ăasist mălaădezvoltareaăunorănoiămodalit iădeăabordareăeduca ional ,ăcareă

determin ăorganizareaăşiătr ireaăunorăexperien eădeăînv areăcuătotulădeosebiteăfa ădeăceleătrecute. Preg tireaăştafeteiănuăîncepeălaăoăanumit ăvârst ăşiănuăse termin ăînăurmaăunuiăanumit examen ;

eaădureaz ătoataăvia a,ădinăprimulăcontactăcuăaerulăsiăpân ălaăîntoarcereaăînănefiin .ă Un vechi proverb românesc spune :,, Pomul când e mic se-ndreapt ’’.ăDeăaceea,ăcopiiiăpeşcolariă

sunt publicul cel mai important, celămaiă avidă deă informa iiă deă bun ă calitate,ă cuă aplicabilitateă peă totăparcursulăvie ii.ăă

Copiiiădeăast ziăsuntăgestionariiăşiăconsumatorii de mâine ai resurselor naturaleăşi,ă înăceleămaiămulte cazuri, ei chiar pot influen aă radicală atitudinileă p rin ilor,ă aleă membriloră comunit iiă fa ă deăproblemele ecologice.

Ne-am propus s ăfacemădinăeduca iaăecologic ăunăcrezălaăcare s ăadereăceiămiciădarăşiăceiămari.ăCeiămici,ăpreşcolarii, vor avea posibilitateaăs ăcunoasc ăşiăs -şiăînsuşeasc ănormeădeăcomportamentădeăaăc rorărespectareădepindeăasigurareaăunuiăechilibruăîntreăstareaădeăs n tateăaăindividului,ăaăsociet iiăşiăaă mediului.ă Dorimă s ă ajut mă copiiiă s ă înteleag ă înc ă deă laă aceast ă vârst ă câtă deă importantă esteă s ăcreasc ă şiă s ă tr iasc ă într-un mediu curat, nepoluat, nedegradatădară şiă cumăs ă iaă atitudineă fa ădeăceiăcare,ăcuăbun ăştiin ,ăîncalc ălegileăşiănormeleăecologice.

35

Consider măc ărealizareaăacestorădeziderateămajoreădeăcareădepindeăviitorulăomenirii,ăalăvie iiăpeăPlanetaăP mânt,ănuăesteăposibil ăf r ăimplicareaăadul ilor,ăaăp rin ilor,ăaăcomunit ii,ăaătuturorăcelorăcare,ăprinăexemplulăpersonal,ăpotăformaăcomportamenteleăecologiceăaleăcopiilorăpreşcolari.ăEsteănevoieădeăoătemeinic ăeduca ieăecologic ,ăfoarteăbineărealizat ,ădarăşiăfoarteăbineăreceptionat ,ăînc ădeălaăceleămai fragede vârste . Aşaă cumă îiă înv mă peă copiiă s ă vorbeasc ,ă s ă seă comporteă înă familie,ă înă şcoal ă şiă înă societate,ă s ărespecteănormeleădeăigien ,ăaşaătrebuieăs -iăînv măs ăseăpoarteăînămediulăînconjur tor.

Deci, ca educatori, trebuieăs ădetermin mănuănumaiăsentimenteădeăadmira ieăfa ădeăfrumuse ileănaturii,ăciăs ăleăform măuneleăreprezent riăşiăno iuniăconcreteăasupraărealit ii.

Treptat, printr-oă activitateă permanent ,ă intens ă şiă complex ,ă trebuieă ac ionată caă acesteaă s ădevin ăconvingeri,ădeprinderiădeăp strare,ădeăocrotireăaămediuluiăînconjur tor.ă

Darăsimplaă instruireă laăoreleădeăcursănuăasigur ădeplinaărealizareăaăobiectivelorăurm rite.ăEsteănecesarăs ăfacem extins ăactivitateaăşiăînăafaraăprocesuluiădeăînv mânt,ăprinăapropierea copilului tot maiămultădeănatur .

Excursiaăşiăvizitaăcuăcaracterădidacticăreprezint ăformeăauxiliareădeăorganizareăaăprocesuluiădeăpredareăaăcunoştin elorădespreănatur ăşiăom.

Oriceă prilejă oferită deă activit ileă deă observareă aă planteloră şiă animalelor,ă prin intermediul excursiilorătrebuieăfolosităpentruăaăformaăoăgândireăintuitiv ăşiădeductiv ăaăcopiilorăînăraportăcuănatura,ăpentruăaăleădezvoltaădragosteaăşiărespectulăfa ădeăacestea,ădorin aădeăaăoăocroti. Cuăprilejulăoric rorăieşiriăînănatur ăcopiiiăgrupei cunosc îndemnul:

- Nuădistruge iănatura! - Recicla iăşiăconserva iăplanteăşiăanimaleănumaiăînăscopuriăştiin ifice! - Ocroti iă vie uitoareleă şiă mediulă înconjur toră pentruă aă p straă echilibrulă atâtă deă necesară ală

omului! Ştimăc ăeduca iaăecologic ăseărealizeaz nuănumaiăînăinstitu iileăşcolareăciăşiăînăfamilie.ăAl turiădeă

şcoal ăşiădeăînv mânt,ăfamiliaăjoac ăunărolăesen ialăpentruăaăexplicaăcelorămiciăceăreprezint ănatura,ăînăceăconst ărespectulăfa ădeămediulăînconjur tor. Deăaceeaăăconsiderănecesarăşiăfirescăs ăac ion m şiăasupraăfamiliilorăcopiilor,ăpentruăa-iăfaceăs ăîn eleag ă faptulă c ă deă modulă cumă seă comport ă eiă cuă natura,ă deă reac iileă loră asupraă planteloră şiăanimalelorădepindeă înămareăm sur ă succesulă form riiă laăcopiiiăpreşcolariă aăunorădeprinderiă ecologice corecte. Degeabaă copilulă înva ă laă gr dini ă s ă ocroteasc ă ună animală sauă oă plant ,ă dac ă înă familieă îşiăvedeă p rin iiă ac ionândă brutală şiă f r ămil ă asupraă acestora. Deă aceeaă p rin iiă iă chiară buniciiă trebuieăimplica iăînăactivit ileănoastreăecologice i,ădeăceănu,ăchiarăpremia iăcuădiplomeă iădaruriădinămaterialeăreciclabile. Naturaăîşiăofer ăfrumuse eaăşiăgrandoarea,ătrebuieăs ăînv măcopilulăs ăoăvad ăcuăochiiăsim uluiăşiăalăra iunii,ăs ăoăîn eleag ăşiăs ăoăpre uiasc !. BIBLIOGRAFIE: 1.Lileu Alexandra – „O conduita ecologica corecta” în „Tribuna Invatamantului” Nr. 41/21 oct. 1991 pag. 5 2.Ciobotaru, Melania, 2005,ăEduca iaăecologic în gr dini , Editura CD Press, Bucureşti 3.M.Botnariuc A.Vadineanu - Ecologie, Editura Didactica Pedagocica, Bucuresti, 1990

36

FORMAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARI, O OPORTUNITATE

MIHORDEAăăNUŞA

GR DINI AăCU P.P. NR 12 HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Cunoaştereaă naturiiă şiă în elegereaă legiloră careă oă guverneaz ă trebuieă s ă înceap ă dină perioadaăpreşcolar ,ădeoareceălaăaceast ăvârst ăesteănecesar ,ădarăşiăposibil ăformareaăuneiăatitudiniăecologice. Formarea unei gândiri, atitudini si aptitudini ecologice este scopul suprem pentru supravie uireaăomului,ă iarăcunoştin eleăc p tateă înăprimiiăaniădeăvia ăcuăprivireă laănatur ăvoră fiămultămai bineă aplicateă maiă târziu.Educa iaă ecologic ă esteă oă form ă deă educa ieă care,ă printr-un sistem de ac iuniă specificeă asigur ă formareaă uneiă conştiin eă ecologice,ă iară aceastaă st ,ă laă rândulă ei,ă laă bazaăconduitei ecologice, comportamentului ecologic sau eticii ecologice.ă Seă fundamenteaz ă înă familieă – înainteădeăgr dini ă– prinăputereaăexempluluiăşiăapoiăprinăceaăaăcuvântuluiăşiăseăformeaz ăpeăparcursulăvie ii.

Ună obiectivă importantă ală proiect riiă noastreă curriculareă esteă acelaă deă aă transmiteă copiilorăpreşcolariăcunoştin eăsiădeăaăleăformaăpriceperiăşiădeprinderiănecesareăîn elegeriiă lumiiă înăcareătr iesc,ăprecumăşiădeăa-i informa ca de-aălungulăintregiiăvietiăavemănevoieădeăunăcomportamentădeăprotec ieăaămediuluiă înconjur torăcareăneăvaădaădreptulăsaăneăspunemăcaă suntem adevarati ecologisti astfel avem datoria de a fi model pentru altii si chiar sa-i indrumam. E bine sa stie ca natura trebuie respectata si

nu dominata.

Am inceput educatia ecologica cu formarea la copii a bunului obicei de a pastra curatenia in sala de grupa si in curtea gradinitei, de a nu calca in picioare iarba si florile si am continuat cu actiuni mai complexe, de amenajare,plantare si intretinere a spatiilor verzi. Prima activitate s-a numit « Curatenie in clasa mea ». Copiii sunt invitati sa faca curatenie in sala deăgrupa.ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădupaăpreferinte. Se stabilesc regulile si sarcinile de lucru. Educatoarea indruma copiii si accentueaza urmatoarele calitati :harnicia, prietenia, colaborarea, intrajutorarea, creativitatea, inventivitatea grupurilor.

Copiiiă auă fostă antrena iă înă observ riă cuă întreagaă grup ,ă careă auă oă durat ă foarteă scurt ă şiă înăobserv riă deă lung ă durat ă careă auă ună rolă importantă înă cunoaştereaă evolu ieiă plantelor,ă animalelor,ăprecumăşiăaăunorăfenomene.ăAstfel,ăpentruăobservareaăprocesuluiădeăîncol ireăaăplantelor,ădeăcreştereăşiădezvoltareă aă lor,ă amă folosit:ă experimentul,ămuncaă practic ,ă demonstra ia,ă conversa ia,ă înv areaă prinădescoperire,ăamăelaboratăunăplanăceăvizeaz ăprincipaleleăetapeăaleăunuiăproces:ăgermina ia,ăplantaătân r ăşiăintegrareaăacesteiaăînăconceptulădeăvie uitoare.ăPrimulălucruăpeăcareăl-amăf cutăcuăajutorulăcopiilor,ăaăfostă preg tireaă p mântuluiă necesară înă careă amă pusă diferiteă semin eă (fasole,ă grâuă ,porumb,ă floarea-soarelui). Am atras aten iaăcopiilorăc ăpentruăaăobservaăbineăplantele,ărecipienteleătrebuieăpuseăîntr-un locă accesibildeă undeă eiă leă potă urm riă zilnică siămaiă alesă saă leă poataă ingriji,ă avândăgrij ă s ă umezeasc ăp mântulăoădat ăpeăs pt mân ,ămaiăpu inăintr-un ghiveci, pe care sa nu il ude deloc. Dou ăghiveceăle-am pus într-unăcol ămaiăîntunecat,ătransmi ându-leăc ădup ăceăvorăap reaăplanteleăvorăaflaămaiămulte.ăDup ăceăplanteleăauăr s rităamăconstatatăimpreuna: - copiiiăauămanifestatăoămareăcuriozitateăînăleg tur ăcuăanumiteăaspecte legate de dezvoltarea plantelor, caă deă pild :ă ”Deă câteă zileă auă nevoieă planteleă caă s ă creasc ?”, „Ceă seă întâmpl ă dac ă planteleă nuă auădestul ălumin ?”, „Darădac ănuăleăud m?”, ”Câte plante cresc dintr-un bob(samanta)?” etc. copiiiăsuntăfoarteăner bd toriăs ăvad ăplanteleăcrescând.ăMereuăprivescăghiveceleăaşteptândăs ăapar ăsiăsa se dezvolte plantele. Am confecionat cu ajutorul parintilor casute pentru pasarele pe care cu ajutorul copiilor le-am asezat in copaceii din curte pentru a demonstra grija si protectie pentru pasarile ce raman in tara noastra.

37

Acesteă manifest ri,ă precumă şiă curiozitateaă peă careă auă avut-oă copiii,ă consideră c ă suntă maiăimportanteă şiă maiă captivanteă decâtă activit ileă obişnuiteă desf şurateă zilnic.ă Cuă alteă cuvinte,ă prinăspecificul structuriiă lor,ă planteleă permită cercetareaă maiă am nun it ,ă descompunereaă loră înă p r iăcomponente,ăîlăajut ăpeăcopilăs ădescopereămaiăuşorăcondi iileănecesareăvie ii,ăs ăsesizezeătransform rileăcareăauălocăsubăinfluen aădiferi ilorăfactoriădeămediu.ăăăăăă In cadrul activitatii de « Cunoasterea mediului « am organizat o plimbare cu tema : »Copacii de pe strada mea ». Cu aceasta ocazie, copiii au observat modificarile care au loc in natura in viata plantelor, au observat vegetatia, cum sunt frunzele (forme, dimensiuni, asperitate, culori). Sub indrumarea mea, copiii au obtinut informatii despre mediul inconjurator, le-am largit orizontul intelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene. Copiii au invatat sa pastreze curatentia pe strada, sa nu scrijeleasca trunchiurile copacilor. Pentru a avea un interes si mai mare pentru observatie am hotarat ca impreuna cu copii si cu ajutorul catorva parinti sa plantam in curtea gradinitei unu doi copacei ceea ce s-a si infaptuit. Au urmat perioadele de observare, ingrijire, documentare in legatura cu nevoile pe care trebuie sa le indeplinim in fiecare anotimp .

Prină aceastaă copiiiă auă pre uită maiă multă ceeaă ceă au,ă auă în elesă cât munc ă şiă r bdareăpresupune creştereaăunuiăpom.ăăăă

Ină cadrulă activitatiiă op ionale-Educatie ecologica-concurs cu tema : »Natura prietena noastr »amăurm rit :

-verificareaăşi sistematizareaăcunoştin elor ecologice ; -consolidarea noiunilor stiintifice si a capacitatii de comunicare ca rezultat al explorarii

mediului inconjurator ; -verificareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediuluiăîncojur torăîn

vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta, formarea si dezvoltarea capacitatii de a constientiza rolul naturii in viata omului, precum si rolul omului in natura prin desfasurare unui concurs.

Concursul a avut mai multe probe : Proba I - Proba de cunostinte in care li s-au adresat intrebari celor doua echipe. Proba II – Se prezinta copiilor mai multe imagini cu fapte bune si fapte rele.

Copiii descriau actiunile si spuneau ce fapte sunt reprezentate in imagini(fapte bune, fapte rele), scotandu-se in evidenta faptul ca actiunile poztitive trebuie sa fie urmate si de ei.

Proba III – Copiii imita unele actiuni negative : 1.a. Un copil rupe floarea. b.Un copil rupe crengile copacilor ; 2.a. Un copil imprastie hartiile pe jos ; b.Un copil strica cuibul pasarilor.

Copiii corecteaza actiunile prin versuri si prin transmiterea unor mesaje ecologice : « Nu rupeti florile! »,

« Nu rupeti crengile copacilor !» « Pastrati curatenia ! » « Ocrotiti pasarile ! » Proba a-IV-a – Proba de creativitate Aranjament floral de toamna (vaze si flori de toamna) Proba a-V-a – Proba artistica

Seăvorărecitaăpoeziiăsiăseăvorăcântaăcânteceăcuăcon inutăăecologic. Proba a VI-a – Rezolvarea sarcinilor didactice din fisele de evaluare :

38

1.a.Coloreaza aspectul negativ din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul negativ.

b. Ajuta-l pe copil sa ajunga la locul unde poate respira aer curat. 2.a.Coloreaza aspectul pozitiv din imagine si taie cu o linie imaginea cu aspectul

negativ. b.Ajuta-l pe copil sa aleaga drumul care duce la cosul de gunoi.

Prin aceasta activitate, copiii si-au consolidat, aprofundat si sitematizat cunostintele privitoare la ocrotirea naturii si protectia mediului. La finalul proiectului am compus impreuna cateva sloganuri ecologice pe care le-am afisat la mitingul ecologic traditionalăalăcopiilorădinăoraş:

,,NUăARUNCA IăGUNOIUȚăJOSă,ăăăăăăăăăăăă,,ăăPAțANTUȚăCAăOăFȚOARE” PENTRUăC ăNUăEăFRUțOS ŞIăNUăEăNICIăS N TOS” ,,P țANTUȚăCASAăNOASTR ” Satisfac iaămeaăcaăşiăeducatoareăaăvenităînămomentulăîn careăcopiiiăauăpovestităşiămi-au dmonstrat

caăauăîn elesănevoiaădeăaăp stra curat mediulănaturalădinăjurulănostruăşiăiauăatitudineăînămomentulăînăcareătrebuieăs demonstreze comportament ecologic. Înăconcluzie,ăputemă ă spuneăc ănuăexist ăactivit iiă anumeăpentruăoăeduca ieăecologic ăci, prin toateă activit ileă şiă ac iunileă desf şurateă înă gr dini aă noastr , copiiă îşiă potă însuşiă numeroaseă no iuni,ăcunoştin eăşiădeprinderiădespreăproblematicaăecologiei.

BIBLIOGRAFIE:

1BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului, editura Ceres, 2000 2.BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 3.CucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996

PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ăS ăFACEMăCEVAăPENTRUăPLANETAăNOASTR ’’

BERICA ECATERINA

GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Derulareaăunuiăproiectăfinan atădeăComunitateaăEuropean ăînăparteneriatăcuă8ăinstitu iiădină8ă riă

impuneă implicareaă întreguluiă colectivă deă educatoare,ă copii,ă personală didactică auxiliară şiă nedidactic,ăp rin i,ă comunitateaă local ă şiă comunitateaă educativ ,ă esteă prilejulă deă conexiuneă întreă institu iiă deăînv mântădiferite,ămijloculădeăaăsudaănoiăprietenii,ădeăaăcunoaşteănoiăculturiăşiăciviliza iiăeuropene.

Dimensiuneaă european ă aă sistemeloră deă înv mântă seă poate descoperi doar prin acest tip de proiecte,ăcareăsimultanăformeaz ăcopiii,ădarăşiăcadreleădidacticeăimplicateăînăproiect.

Obiectivul principal al celui de-ală treileaă proiectă derulată deă institu iaă noastr ,ă ă cuă titlulă ,,ă S ăfacem ceva pentru planeta noastr ă ``,ă ă aă fostă s ă asigur mă copiiloră oportunitateaă deă aă ac ionaă caă unăcet eanăeuropeanăprinăîncepereaăuneiăcercet riăăaăceloră4ăelementeănaturale- aer,ăap ,ăp mânt,ăfocădinămediulă înconjur tor.ă Protejareaă mediuluiă permiteă promovareaă dialoguluiă intercultural în jurul unor intereseăcommuneăîntreăcadreleădidacticeăşiăcopiiiădinătoateăcol urileăEuropei.ă

39

Copiiănoştriiăsuntăgenera iaăcareăvaăluaădeciziileăînăviitor,ăaşadarăauăpermisiuneaăs ăiaăini iativaăprotej riiă p mântuluiă (s ă respecteă spa iileă naturaleă deschise,ă animaleleă peă caleă deă dispari ie,ă s ărecicleze,ă s ă foloseascaă surseă deă energieă regenerabile),ă protej riiă apeiă (ă s ă economiseasc ă apa,ă s ăac ionezeă împotrivaă polu rii,ă s ă foloseasc ă apaă caă surs ă deă energie),ă protej riiă aeruluiă (ă s ă ac ionezeăîmpotrivaă polu riiă aeruluiă şiă aă polu riiă sonore,ă cur areaă aeruluiă prină plantareaă deă copaci,ă s ă fac ădiferen aăîntreăfolosireaăenergieiăregenerabileăşiăceaăob inut ăprinăcombustibiliăfosili),ăprotejareaădeăfocă(ăsoareleăprimaănoastr ăsurs ădeăenergie),ăprevenireaăarderiiăcopacilor,ăob inereaădeăenergieădinărociăşiăminerale. Peă parcursulă acestuiă proiect,ă copiiă auă ajunsă s ă de inaă informa iiă despreă culturileă na iuniloră(partenerilor)ă implicateă şiă auă cunoscută câtevaă cuvinteă dină limbaă partenerilor,ă peă lâng ă englez ,ăprincipalaă limb ă deă comunicare.ă Folosindă poştaă electronic ,ă prezent rileă înă PowerPointă amă avutăposibilitateăs ăcompar măsolu iileăob inuteălaănivelăna ionalăprivindămediulăşiăceleă4ăelementeănaturale. Obiective proiectului au fost: -S ăimpliceăechipaădeăcadreădidacticeăşiăp rin iiăăs ăpracticeălucruăînăechip ; -S ăseăpredeaăcopiilorăno iuniăclareăprivindămediulăinconjurator,ăastfelăîncâtăs ărespecteănaturaăşiăceleă4ăelemente- ap ,ăfoc,ăaer,ăp mânt; -S ăajuteăcopiiăs ădobândeasc ăcompeten eleădeăbaz ănecesareăînăvia ; -S ăseăîncurajezeăstudiulălimbilorăstr ine- pentru comunicarea între parteneri; -S ă seă dezvolteă cunoştin eleă personaleă aleă cadreloră didacticeă şiă în elegereaă diferen eloră culturaleă şiălingvistice europene; -S ă seă cercetezeă dezvoltareaă economic ,ă politic ă şiă cultural ă aă oraşuluiă şiă mediuluiă înconjur tor,ăcomprându-lăcuăcelăalăşcolilorăpartenere- diferen eleăîntreăşcoli,ăoraşeăşiă ri. -S ăseăîmbun t easc ăabilit ileăşiătehnicileădeăcomunicareăşiăinformare; -S ăseăîmbun t easc ămetodologiileăpedagogiceăprinăexperimentareaăinova iilorăbazateăpeăflexibilitateaăorganiz riiăclaseiăşiăaăprofesorilor; -S ăseăîmbunat easc ătehnicileădeăpredareăprinăschimbulăcuăprofesoriăeuropeni; -S ăseădeaăunăsensăînv turiiăînăşcoal ăşiăs ăseăajuteăcopilulăs ăseăsimt ăbineăînăşcoalaăşiăînămediulălui; -S ăseăpromovezeăcunoaştereaăUniuniiăEuropene.

Materiileă dină curriculumă implicateă auă fost:ă cunoaştereaă mediului,ă activit ileă matematice,ăeducareaă limbajului,ă limbaă engleza,ă educa iaă artistico-plastic ,ă educa iaă muzical .ă Problemaă peă careăcopiiăaătrebuităs ăoărezolveăprinăacesteăactivit iăă- în mod analitic – esteăfoarteăactualaăşiăareălegatur ăcuăprotec iaămediuluiăşiăaăs n ta ii:ăproblemaădeşeurilorăşiăaăelimin riiălorădeăpeăsolăşiădinăap ,ăreciclarea,ăincendiile, poluareaăaerului,ăînc lzireaăglobal .

Toateă activit ileă auă contribuită laă promovareaă preocup riloră oameniloră privindă protejareaămediului,ă dezvoltareaă înă domeniulă educa ieiă permanente,ă aă con inuturiloră şiă solu iileă cuă caracterăinnovator, bazate pe tehnologiileădeăinformareăşiăcomunicare. Ac iunileăplanificateăăauăfostă:ă -Sortareaădeşeurilorăşiăcolectareaădeămaculatur :ăsortareaămaculaturiiăînăgr dini ă(peăterenulădeăjoac ăsauăînăclase)ăşiăînămediulăfamilial,ăcreareaăuneiăbroşuriă“Eco-cet eanul”, opunând gesturile rele celor bune,ă deă sortareă aă deşeurilor,ă practicareaă reciclariiă şiă dezvoltareaă reutilizariiă deşeuriloră înă activit iăcreativeă(artaăvizual ,ămuzic ăşiăefecteăsonore). - Gr dina:ăs ăcreezeăoăgradin ăînăloculădeăjoac ,ădescoperireaăgr diniiăcaăecosistem, incluzând animale mici,ă careă oferaă maiă multaă rezisten ă naturii,ă creştereaă grijeiă copiiloră pentruă gr din ă prină udareaăplantelor,ăimportan aăapeiăşiăconservareaăei. -Apa:ă vizitareaă uneiă instala iiă deă tratareă aă apeiă rezidualeă caă parteă aă cicluluiă ă deă purificare a apei; meditareaă laă impactulă polu riiă produseă deă omă asupraă floreiă şiă fauneiă laă nivelă mondial,ă înv areaăgospod ririiăăconsumuluiădeăapaăşiăaăîn elegeriiăăriscurilorădac ănuăseăfaceăeconomieădeăap .

40

- Energia:ă evaluareaă comportamentuluiă participan iloră deă proiectă privindă consumulă deă ap ,ă energie,ăhran ,ădeşeuri,ădezvoltareaăunuiăplanăoperativădeăidentificareăaăpriorit ilorăşiămodalitatilorădeăreducereăa risipei. - Economisireaă energiei:ă înc lzireaă caselor,ă restric iiă deă folosireă aă electricit ii,ă micşorareaătransportului,ăcolectareaădeăap ădeăploaie. -Alegerea alimentelor ecologice- organizarea de dezbateri: Cum trăiau bunicii noştri? Cum va trăi copilul meu? Cum trăiesc partenerii noştrii europeni? -Interviuriăşiăchestionareăpentruăfamilii,ărezultateleăfiindăăf cuteăpubliceălaăsfârşitulăproietului.

To iă parteneriiă auă avută ună rolă activă înă realizareaă proiectului,ă auă avută grij ă s ă fac ă schimbă deăexperien eă şiă auă cooperată înă realizareaă activit ilor.ă Fiecareă institu ieă şi-a evaluat anual activitatea în propriaă institu ie,ă folosindă rapoarteleă anuale.ă Fiecareă parteneră şi-aă amenajată ună spa iuă vizibilă pentruăafişareaăproiectuluiăpentruăparticipan iăşiăvizitatori.ăFiecareăpartenerăaăparticipatălaăreuniunileădeăproiectădeă laă începutulă şiă sfarşitulă anuluiă şcolar,ă aă organizată oă primireă ospitalier ă înă cadrulă schimbuluiă deăprofesoriăşiăaăăvizitelorăădeăstudiuăăcuăscopulădeăaăfaceăcunoscut ăpropriaăinstitu ie,ăoraşul,ăna iunea.ăTo iăparteneriiă ă deă proiectă auă schimbată procedeeă deă bunaă practic ă cuă scopulă ă îmbun t iriiă ă calitat iiă înăeduca ie. Comunicareaăaăfostăsistematic ăîntreăechipeleăcreateăînăinteriorulăfiecareiăşcoliăfiindăcoordonat ăde persoana de contact, prin schimburi regulate- internet,ămail,ăfotografii,ăprezentariăPowerPointăşiăprinătrimitereaă lucr rilor copiilor, prin realizarea de CD-uriă cuă ă imaginiă dină cadrulă activit iloră efectuateăpentru a fi schimbate în cadrul reuniunilor. Activit ileă deă proiectă auă avută ună impactă deosebită asupraă copiilor.ă S-aă observată creştereaăinteresuluiă pentruă informa iiă noiă şiă pentruă în elegereaă diversit iiă lingvisticeă şiă culturaleă dină Europa,ăpentruăînv areaălimbilorăstraineăşiăîmbun t ireaăabilit ilorădeăvorbităaălimbiiăengleze,ăpentruăfolosireaătehnologiiloră deă informare.ă Lucrulă cuă alteă şcoliă europeneă aă permisă copiiloră s ă compareă alteă situa iiălegateă deă mediu,ă s ă descopereă alteă modalit iă deă via ,ă s ă dobandeascaă deă noiă competen e,ă deămanagementă ală conflictelor,ă deă rezolvareă aă problemelor,ă deă lucruă înă echip ,ă deă solidaritateă -lucruri folositoareăpentruăvia aădeăziăcuăzi.

In septembrie 2008 am început derularea acestui proiect cu prezentarea în cadrul Consiliului Profesoral,ăstabilireaăechipeiădeăproiect,ărepartizareaăsarciniloră iăresponsabilit ilorăămembrilorăechipeiăde proiect, aprobarea echipei în Consiliul de Administra ie,ăplanificareaăactivit ilorăădinăprimulăanăădeăproiect.ăAmăprezentată iăăparteneriiădinăceleă9ă ǎriăcopiiloră iăpǎrin ilorădinăunitateăînăcadrulă edin elorăcuăpǎrin ii,ăamăăinvitatăpǎrin iiăsǎăparticipeălaăac iunileădeăproiectăplanificate,ăinvita ia a fost primitã de aceştiaăcuămareăinteres.ăRealizareaăăCol uluiăComeniusăpeăgrǎdini ǎăaăînceputăcuăafişareaăăobiectivelorăşiăăactivitǎ ilorădinăăprimuluiăanădeăproiect,ăpermanentăfiindăactualizatăcuăimaginiădinăactivitã ileărealizateăşiăde la reuniunile de proiect .

In octombrie amă începută pregãtireaă ă prezentǎriiă ă sistemuluiă deă inv mântă românesc,ă aăinstitu iei,ăora uluiă iă riiăpentruăreuniuneaădeăproiectădinăItalia,ădeăasemeneaăăamăînceputăăunăconcursăpe grupe pentru alegerea mascotei proiectului - ,,Ecolina’’ă realizat ă dină materialeă reciclabile.ă S-au realizatăăfotografiiălaătoateăgrupeleădinăgrǎdini ǎ,ăălaăăactivit ileăăpracticeăundeăcopiiiăauălucratăătablouriăăcuă ă materialeă naturaleă iă de euriă reciclabileă cuă temaă ,,ă Mamaă natur ă iă du maniiă ei’’,ă am început amenajareaăuneiăexpozi iiăaăproiectului.ăă

In noiembrie a avut loc reuniunea de proiect în Circolo Didattico Garibaldi –Altamura-Italia, undeă to iă parteneriiă auă ă prezentată sistemulă deă învã ãmânt,ă unitateaă şcolarã,ă ora ulă ă iă araă deă undeăproveneau. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect s-a facut la întoarcerea înăgrǎdini ǎ,ălaăac iuneăparticipândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ă reprezentan iă aiăcomunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iuniiă s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-au prezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăItalia.

41

Amăamenajatăoăexpozi ieăcuăfotografiiălucrǎriăsauăobiecteăprimiteăînăcadrulăreuniuniiă,ăexpozi ieăcuănumeleă,,Italia’’.ăS-a trecut la efectuareaădeăinvestiga iiăpeăgrupeăcuătemaă,,ăPǎmântulăcaăresursǎ’’,ăs-auăselectată informa iileăaccesibileă copiilorăpreşcolariă ,ă s-auă ă realizatădeăactivitǎ iă cuă temaă ,,Pãmântul-izvorulăvie ii’’.ă

Inădecembrieăamăînceputărealizareaădeăactivitǎ iăpeăgrupe cu tema ,, Poluarea –du manulăvie ii’’,ăăvizionareaădeăfilmeădocumentare,ăcitireădeăimagini,ădiscu iiălibereă,ărealizareaăuneiăexpozi iiăcuălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica iiăfotografii)ăcuătemaă,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatădeăactivitǎ iăpeăgrupeăcu tema ,, Sǎnǎtateaăpǎmântuluiă–sǎnǎtateaăomuluiă’’- vizionarea de filme, citire de imagini, convorbiri, realizarea deăădeseneă,ăaplica iiă,ăcompletareaăexpozi ieiă:ă,,ăSalva iăPǎmântul’’.

S-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătema,,ăAnimaleleăpeăcaleădeădispari ie”, vizionare de filme documentare,ă vizitareaă cabinetuluiă deă biologieă ală Grupuluiă colară Agricol,ă citireaă deă imaginiă cuăanimaleăpeăcaleădeădispari ieă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăprotejareăaăacestora.

In ianuarie echipa de proiectăaăprogramatăăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătemaă,,ăEconomiaădeăenergieă- o ansǎăpentruăviitor”,ăvizionareădeăfilmeădocumentare,ăăcitireaădeăimaginiăă iăăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeărealizareăaăeconomieiădeăenergie,ăpunereaăînăpracticǎăaăcelorăînvǎ ate, realizareaădeălucrǎriă(ădesene,ăaplica ii,ă fotografiiă),ăcompletareaăexpozi ieiă ,,ăSalva iăPǎmântul’’.ăS-auărealizatăactivitǎ iăpeăgrupeăcuătema ,,Recilcare–deăceă ă iă cumă?ăOă ansǎăpentruăviitor”, vizionare de filme documentare, citirea de imaginiăă iă ăcunoa tereaămodalitǎ ilorăădeăreciclareăaăde eurilorăreciclabileă,ăS-aădeclan atăcampaniaă,,ăRecicla i,ă recicla i,ă recicla i” prină coptareaă tuturoră grǎdini eloră dină ora ă ă înă ac iuneaă deă reciclareă aăhârtiei.

Ină februarieă amă începută preg tireaămaterialeloră pentruă reuniuneaă deă proiectă dină LyonăFran a.ăReuniuneaădeăproiectăînăFran aăprilejuităunăăschimbădeămetodeăşiăprocedeeădeărelizareăaăactivitã ilorădeăeduca ieă ecologicãă ă ă laă nivelă interna ională ă iă comparareaă eficien eiă ă acestora,ă realizareaă evaluǎriiăintermediare. Diseminarea rezultatelor reuniunii de proiect dină Fran aă s-a realizat la întoarcerea în grǎdini ǎ,ă laă ac iuneă ă participândă educatoareleă dină unitate,ă pãrin i,ă copii,ă educatoareă dină alteă unitã i,ăreprezentan iă aiă comunitã iiă locale.ă Înă cadrulă ac iunii s-au prezentat materialele realizate în cadrul reuniunii, s-auăprezentatăămetodologiiădeăpredare,ăînvǎ areă iăevaluareăăobservateăînăLyon,ăs-a amenajat oă expozi ieă cuă fotografiiă iămaterialeă primateă ă înă cadrulă reuniuniiă ,ă expozi ieă careă poartǎă ă numeleă ,, Fran a’’.ă

In martie am început efectuareaă deă investiga iiă cuă temaă ,,ă Apaă – sursǎă deă via ǎ’’,ă selectareaăinforma iilorăşiăărealizareaădeăactivitǎ iăcuăaceastǎătemǎ,ăfinalizateăcuăăexpozi iaăcuătemaă,,ăSalva iăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt’’.ăActivitǎ i pe grupe au avut ca temã ,,Poluarea apelor” şiăs-au realizat prin vizionareă deă filmeă documentare,ă ă citireă deă imaginiă ă iă ă cunoa tereaă modalitǎ iloră ă deă combatereă aăpoluǎriiăapelor.ăăEvaluareaăcunoştin elorăs-aăfãcutăprinălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica ii ) care au completat expozi iaă,,ăSalva iăăapeleă–salva iăvia aăpeăPǎmânt”.

42

Ină aprilieă amă realizată activitǎ iă peă grupeă cuă temaă ,,ă ă Apa-sursǎă deă energie’’ă visionãriă deă filmeădocumentare,ă ă citireădeă imaginiă ă iă ă cunoa tereaămodalitǎ iloră ădeă folosireăaă apeiăpentruăproduc iaădeăenergie , s-auărealizatăălucrǎriă(ădeseneă,ăaplica iiă)ăpentruăcompletareaăexpozi ieiă,,ăSalva iăapele-salva iăvia aăpeăPǎmânt’’.ă

Amă începută şiă ă pregǎtireaă numereloră pentruă spectacolulă ,,Deă ziuaă Europeiă - Sǎă facemă ceva pentruăplanetaănoastrǎ” spectacol-concurs de costume din materiale reciclabile, concurs de desene cu temãăecologicã,ăconcursădeăpancarteăcuămesajeăecologice.ă Înăaceastãăamplãăac iuneăamăimplicată toateăăinstitu iileă preuniversitareă dinămunicipiu,ă s-au implicată sponsoriă careă auă dată premiiă înă cãr iă cuă temãăecologicã,ă softuriă educa ionale,ă dulciuri.,,ZiuaăEuropei” s-a încheiat cu un miting autorizat, copiii au defilată îmbrãca iă înă costumeă dină materialeă ecologice,ă ă purtândă pancarteleă şiă strigândă laă portavoceămesajele de pe pancarte .

Reciclareaă şiă economisireaă resurseloră naturaleă suntă ă lucruriă careă seă înva .ă Esteă vorbaă deăcomportamenteăpeăcareăcopiiiănoştriăăs-auăăobişnuităăs ăleăaib ăpentruăc ăle-au vãzut la cei din jurul lor şi pentruăc ăle-auăăîn eles.ăRespectulăfa ădeănatur ăaăvenităăfirescăatunciăcândăcopiiiăauăăăcunoscut-o, au apreciat-oăăşiăauă ă iubit-o.ăŞiă înă ăfamilie,ăp rin iiăauă ă încurajată ăapropiereaăcopiluluiăfa ădeănatur ă i-au învã ată ădespreăimportan aărecicl riiăşiădespreăalteăactivit iăbeneficeăpentruămediu.ăPrinăjoc,ăcopiiiăauăăînv ată treptată despreă necesitateaă colect riiă diferen iateă aă deşeuriloră şiă despreă consecin eleă diverselorăformeădeăpoluareăşiăaăfolosiriiăresurselorădisponibile.ă

43

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI

ANGELA COCUZ GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12

HUŞI, JUDE ULăVASLUI

„Am primit lumeaăcaăoămoştenire pe care nu-iăȋng duitănim nuiăs ăoădeterioreze, ciăpeăcareăfiecareăgenera ieăs ăoălaseămaiăcurat .”

(J. Joubert) Eăbineăcaăomulădeămȃineăs ăfieăcapabilăs ădiscearn ăasupraăbineluiăşiăaăr uluiăȋnăraportăcuă"ănaturaămam ă"ăpentruăcaămaiătȃrziuă– tȃn rul,ăiarăapoiăadultul,ăs ăac ionezeăȋnădeplin ăcunoştin ădeăcauz . Nuăbog iaăcunoştin elorădeăbiologieăintereseaz ăȋnăprimulărȃndăȋnv mȃntulăpreşcolarăciăcunoaştereaăşiămen inereaăȋnăforulăinteriorăalăcopiilorăaădouaăst riă– dorin aădeăaăcunoaşteăuniversulălumiiăviiăşiăputereaădeăaăocrotiăformeleădeăvia .ăEiăauănevoieăs ăperceap ăcelămaiămareăadev rădinăspa iulăviului:ăplantele,ăanimalele,ăoameniiăseănasc,ătr iescăşiămor,ăl sȃndăsemin eăpentruăurm toareaăgenera ie. Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăȋnv mineăc treăcopii,ăsuntăceleălegateădeăparticularit ileălorădeăvȃrst ă:ăobserv rileădirecte,ăexperimenteleăsimple,ăpovestirile,ăjocurileăecologice,ădiafilmeleăşiădiapozitivele,ăplimb rile,ăexcursiileăşiădrume iile.ăPentruăaănuăsuprasolicitaăcopiiădeăfiecareădat ,ăamăregȃndităactivit ileăzilniceăȋnăansamblulăloră– cuădeosebireăcon inutulăacestora,ăstrategiileădeălucruăaplicate,ăpunȃndăaccentăpeădesf şurareaăactivit ilorăȋnăviziuneăinterdisciplinar .ăCaăurmare,ăconcluziaădesprins ăaăfostăc ăpentruăaăob ineărezultateăpozitiveăcuăpreşcolarii,ăfiecareăac iuneăecologic ătrebuieăs ăfieăconceput ăşiărealizat ăsubăform ădeăjocăsauăs ăfieăȋnso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăse joaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăȋnv aădespreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăȋşiăȋmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ăiaămaiăuşorăcontactăcuămediulăambiant,ăȋşiădezvolt ămotricitatea,ăseăorienteaz ,ăstabileşteărela iiăşi ac ioneaz . Avȃndăȋncredereăȋnăputereaănoastr ădeăcrea ie,ăamăgȃndităşiăfolosităȋnăcadrulăactivit ilorăcuăcon inutăecologicăjocuriăavȃndăcaătemeă“ Detectivii ”, “ Ce se aude? ”, “ Via aă– foc ”, “ Veveri aălaăcastaneă”, “ Aşeaz ăfiecareăelementălaălocul lui ” siămulteăalteleăprinăcareăcopiiiăauăȋn elesăcaănumaiăaflȃndu-seăȋnămijloculănaturiiăȋiăpotăcunoaşteătainele. Educa iaăecologic ănu-şiăatingeăscopulădecâtădac ăesteădiseminat ăînăsocietate,ădac ăcomunitateaălocal ăesteăreceptiv ălaăproblemeleădeămediuăîn elegândănecesitateaăadopt riiăunuiăcomportamentăecologic.ăComunitateaălocal ătrebuieăs ăîn eleag ăc ădeănoiăto iădepindeăcalitateaăvie iiădeăazi,ădarăşiădeămâine.ăDeărespectareaăprincipiilorădeădezvoltareădurabil ădepindeăviitorulăomenirii. Dezvoltareaădurabil ăesteădezvoltareaăceăasigur ănecesit ileăprezentuluiăf r ăaăcompromiteăcapacitateaăgenera iilorăviitoareădeăa-şiăsatisfaceăpropriileălorănevoi.ăCunoscândătoateăacesteaăesteădatoriaănoastr ,ăaăcadrelorădidacticeădeăaziădarăşiăaăcelorădeămâine,ăs ăpromov măvalorileăeduca ieiăecologiceăînăcomunitatea din care facem parte.

Civiliza iaăuman ăareăunărolă foarteă importantă înăevolu iaăecosistemelorădeăpeăplanetaănoastr ,ădar,ădinăp cate,ăomulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensulărolăpeăcare îlăare.ăPentruăaăcunoaşteămodulădeăfunc ionareăalăacestuiăsistemădinăcareăfacemăşiănoiăparteăesteăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulă

44

respectuluiăpentruămediulă înconjur tor,ăpentruăcaăelă s ădevin ăconştientădeă faptulăc ănuăesteă st pânulănaturii, ci parte a ei.

Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ăcomportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ăcelămaiăbineă toat ăvia a.ăDeăaceea,ă înăeduca iaă realizat ă înăgr dini ă trebuieăs ăpornimădeă laă interesulăfirescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ăînăgeneralănaturaăpentruăei.ă

Naturaă trebuieărespectat ăşiănuădominat .ăEaăformeaz ăună întreg,ă imens,ădarănuănesfârşit!ă – în careăfiecareăcomponent ăareăunărolăprecis.

Înă acestă context,ă educareaă preşcolariloră înă vedereaă însuşiriiă unoră normeă deă comportamentăecologic,ăaădevenitătotămaiănecesar ăast zi,ăcândăseăînregistreaz ăoăinfluen ăcrescut ăaăomuluiăasupraănaturii. Mediul ambiantăînăcareăcopiiiăîşiădesf şoar ăactivitatea,ăprinăvariateleăluiăaspecte,ăconstituieăunăprilejăpermanentădeăinfluen areăaăpersonalit iiăacestora. Maiă întâiădeă toate,ămediulăambiantăofer ăcopiluluiăposibilitateaădeăaăveniămereuă înăcontactăcuăceva nou pentruă el,ă careă îiă stârneşteă curiozitatea,ă dorin aă deă a-lă cunoaşte.ă Astfel,ă dină contactulă cuăobiecteleă şiă juc riileă sale,ă cuă lucrurileă personaleă şiă celeă aleă adul ilor,ă apară diferiteă întreb riă dină careărezult ăc ăpreşcolarulăseăintereseaz ădeădenumirea,ăcalit ileăsauăprovenien aălor.ăAdul iiăînăfamilie,ăcâtăşiă educatoareleă laă gr dini ,ă trebuieă s ă satisfac ă acesteă interese.ă Prină r spunsulă dată seă transmită atâtăcunoştin eleăsolicitateădeăcopilăcâtăşiămesajeleăcuăprivireălaăatitudineaăpeăcareătrebuieăs ăoăaib ăcopilul fa ădeăfiecareălucruăsauăfiin .ăCuăalteăcuvinte,ăconcomitentăcuătransmitereaădeăcunoştin e,ăseăformeaz ălaăfiecareăcopilăoăatitudineăcorespunz toare,ăunăanumitămodădeăcomportare. Astfel,ă seă înlesneşteăcunoaştereaă treptat ăaămediuluiă înconjur tor,ăca şiă integrareaădinăceă înăceămaiăcorect ăaăcopiluluiăînăacestămediu.ăTotodat ,ănoileăcunoştin eădobânditeădevinăunăîndreptarăpre iosăalăac iunilorăîntreprinseăulterior. Curiozitateaăpeăcareăcopiiiăoămanifest ăfa ădeăfenomeneleănaturiiătrebuieămen inut ăşi transformat ăîntr-oăputernic ădorin ădeăaăleăcunoaşteăşiăîn elegeădinăceăînăceămaiăbine.ăObservareaăsistematic ăaădezvolt riiăşiăschimb riiăînătimpăaăplantelor,ăaăcreşteriiăşiăîngrijiriiăanimalelor,ăeduc ăaten ia,ăspiritulădeăobserva ieădeprindereaădeăaăsesizaăschimb rileădinănatur ăşiădorin aădeăaăcunoaşteăcauzeleăacestora.ăNoileăcunoştin eătransmiseăcopiilorăcuăprilejulăobserv rii diferitelor fenomene ale naturiiăsuntăîn eleseăşiămemorateăcuămult ăuşurin .

R spunzândălaăîntreb rileăpreşcolarilor,ăeducatoareaătrebuieăs ăleăexpliceăfenomeneleărespectiveăînăraportăcuăcapacitateaălorădeăîn elegere. Astfel,ăorizontulădeăcunoaştereăalăcopiilorăseăîmbog eşteătreptat,ăceeaăceăpermiteăs ăîn eleag ăc ăplanteleăşiăanimaleleăauănevoieădeăanumiteăcondi iiădeădezvoltareă(ăhran ,ăc ldur ,ălumin ,ăad postă),c ătrebuieă îngrijiteădeăom;ă sauăc ă fiecareă fenomenăesteă rezultatulăuneiă cauze,ă c ă fenomeneleă suntă legateăîntreăeleăşiădepindăuneleădeăaltele. În elegereaă treptat ,ă peă bazaă cunoştin eloră transmiseă deă educatoare,ă aă fenomenelor naturii, a interdependentei dintre ele, a cauzelor care le-auăprovocat,ăcontribuieădinăplinălaăînsuşireaădeăc treăcopiiăaăunorăelementeăştiin ificeădespreănatur . Observareaă sistematic ă aă naturiiă deă c treă copii,ă subă îndrumareaă educatoareiă contribuie la îmbog ireaăcunoştin elorălor,ălaăîn elegereaăadecvat ăaăfenomenelorănaturii,ălaădezvoltareaăspirituluiădeăobserva ie,ă aă gândiriiă şiă limbajului.ă Observândă natura,ă copiiiă pot,ă deă asemenea,ă subă îndrumareaăadultuluiă s ă sesizezeă frumuse ileă eiă şiă s ă oă îndr geasc .ă Înă felulă acestaă liă seă educ ă sim ulă estetic,ăsentimentulădeăadmira ie,ădeădragosteăşiămândrieăpentruăbog iileăşiăfrumuse ileă riiăînăcareătr iesc. Deăasemenea,ămediulăînconjur torăofer ăcopiilorăşiăalteăposibilit iădeăcunoaştere.ăEsteăvorba de cunoaştereaămunciiăoamenilor,ăaădiferitelorămeserii,ăaărezultatelorăactivit iiăumaneăînădiferiteădomenii.ăPrinăînsuşireaădeănoiăcunoştin eădespreăacesteăaspecteăaleăvie iiăsociale,ăcopiiiăîşiăl rgescăorizontul,ăîşiă

45

dezvolt ăinteresulăpentruăcunoaştereaăactivit iiăomului,ăliăseăeduc ădragosteaăşiărespectulăfa ădeăomăşiăde rezultatele muncii lui. „ Înv a i-iăpeăcopiiiăvoştriăceeaăceăi-amăînv atăşiănoiăpeăaiănoştri:ăc ăp mântul,ăcuătotăceăareăfrumos,ăesteămamaănoastr .ăTotăceeaăceăiăseăîntâmpl ăp mântuluiăvaăajungeăs ăliăseăîntâmpleăşiăcopiilorăacestuiăp mânt.ăNoiăştimăcelăpu inăatât:ănuăp mântulăapar ineăomului,ăciăomulăapar ineăp mântului.Omulăesteăfirulăcareă eseădramaăvie iiăşiăceeaăce-iăfaceăp mântuluiăîşiăfaceăluiăînsuşi.” Sieux Seattle BIBLIOGRAFIE: 1.ăGeam n ,ăA.N.,ăPentru Earth Voice Romania – 3R –Material didactic alternativ, destinat

activităţilor de educaţie ecologică, Ed. Nelmaco,ăBucureşti,ă2004 2. Pârvu, C., Îndrumător pentru cunoaşterea mediului,ăBucureşti,ă1982

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNăDESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORăECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR

HRISTEA CLAUDIA

GR DINI AăCUăP.P.NR. 12. HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Educa iaăecologic ă esteăunăprocesăcareă areă scopulă s ă îmbun t easc ăcalitateaăvie iiăprinăasigurareaăoamenilorăcuămodalit ileădeăcareăauănevoieăpentruăaărezolvaăşiăîmpiedicaăproblemeleădeămediu.Educa iaăecologic presupuneăcunoştin e,ăatitudini , conduite care se dobândesc într-un timp îndelungat ce se pot realizaă prină toateă activit ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini :ă observ riă dirijateă şiă spontane,ălecturiădup ăimagini,ăconvorbiri,ămemoriz ri,ăexperimenteălaăcol ulănaturii,ăjocuriădidacticeăşiăjocuriădeărol. Organizareaăactivit ilorăpeăariiădeăstimulare creeaz ăinvestiga ii,ădescopeririăaleăpropriet ilor unor obiecteăşiăfenomeneădinămediulăînconjur tor,ăexperien eă. Exemplul esteămetodaăceaămaiăeficient ăpentruăaceast ăvârst .ăPutemăvorbiădespreădou ăaspecte:ă - Primulăaspectăalăacesteiămetodeăîlăconstituieăexemplificareaăcerin elor,ănormelorăpentruăaăfiă în eleseădeăpreşcolari.ă Exemplulă concretă convingeămaiă repedeă pentruă c ă elă seă adreseaz ă sim urilor,ă gândirii,ă dară şiăsentimentelor. - Alădoileaăaspectă îlăconstituieămodulădeăinfluen areăinformal ăaăconduiteiăcopilului.ăExemplul oferit de familie,ă deă educatoare,ă deă ceilal iă adul iă sauă copiiă constituieă ună modelă deă urmat.ă Preşcolarulă nuă areăsuficient de bine dezvoltat ă capacitateaă deă aă distingeă exempleleă pozitiveă fa ă deă celeă negativeă şi,ă prinăurmare,ă elă imit ă atâtă ceeaă ceă esteă bun,ă câtă şiă ceeaă ceă esteă r u.ă Deducemă deă aiciă câtă deă importantă esteăexemplulăoferitădeăeducatoareăşiăceăimpactăpoateăaveaăasupraăcopilului un comportament duplicitar. țetodaăaprob rii,ăaăaprecieriiăfaptelorăbuneăînăfa aăcopiilor,ăfaceăapelălaăafectivitateaăcopilului,ălaăîncredereaăsaăînăp rerileăadul ilorăşiăexempleleălor.ăFolosit ăînămodăcorect,ăeaăsubliniaz ăconcordan aădintreăconduita copiluluiăşiănormeleămorale.ăExerci iulăesteămetodaăprinăcareăseărepet ădiferiteăac iuni,ăînăvedereaăform riiădeprinderilorăşiăobişnuin elorădeăconduit ămoral ,ăînădezvoltareaădimensiuniiămoral-civiceăşiăsocialeăaăpreşcolarilor. Oăalt ămetod ăceăpoateăaveaăefecteăfavorabileăînăplanăeduca ionalăasupraăcopiilorăpreşcolariăesteăconvorbirea.

46

„ Cumătrebuieăs ăneăpurt măacas ă/ălaăgr dini ă/ăînăvizit ”, „ Bineăsauăr u”, „Când cer ajutor”, „ Ştiuăs ăm ăjocăcuăcopiii”, „ Ştiuăs ăm ăportăcivilizat”, „ Cineăîmiăesteăşiăcineănuăîmiăesteăprieten” etc. suntăcâtevaăexempleădeăconvorbiriămoraleădesf şurateăcuăcopiiiăceăauăefecteăasupraăcomportamentuluiălor,ăasupraăevolu ieiăpersonalit iiăacestora.ăÎnăacestăsensăajut măcopiiiăs ăîn eleag ăsensulămoral al faptelor, îi înv mă s ă seă apereă singuriă deă influen eleă rele, s ă dispre uiasc ă purt rileă urâte,ă s ă eviteă prieteniileănes n toase. Metoda convingerii nuă esteă specific ă vârsteiă preşcolare,ă dară împletit ă cuă exemplulă şiă exerci iulăpoate avea efecteăşiălaăpreşcolariiămari. Observarea areă ună rolă deosebită înă dezvoltareaă dragosteiă fa ă deă mediuă şiă aă form riiă unuiăcomportamentă ecologic.ăAmăurm rită caă prină activit ileă deă observare s ă antreneză to iă copiiiă şiă peă lâng ăsistematizareaă cunoştin eloră despreă p r ileă componente,ă modă deă via ,ă ad post,ă foloase,ă laă sfârşitulăactivit iiă s ădiscut mădespreămodulă înăcareăputemăprotejaănatura.ăPermanentăamăapelată laăexperien aădeăvia ăaăcopiilor,ălaămodulăînăcareăauăreac ionatăînădiferiteăsitua iiăcumăau avutăgrij ădeăanimale,ădeăplante.ăLe-amăcerută s -miădeaă exempleăpozitiveă şiă negativeădeă comportamenteă fa ădeănatur .ăPrinăparticipareaăactiv ăaăcopiilorăseărealizeaz ăre inereaăinforma ieiăştiin ificeăşiăre inereaăunorăschemeălogiceădeăac iuneăşiăgândire specificeăanumitorăcategoriiădeăobiecteădinămediulăînconjur torăşiăorientareaăpeăbazaălor,ăînăsitua iiănoi. Amăînceputăeduca iaăecologic ăcuăformareaălaăcopiiăaăbunuluiăobiceiădeăaăp straăcur eniaăînăsalaădeăgrup ă şiă acas ,ă deă aă nuă c lcaă în picioareă iarbaă şiă florileă şiă amă continuată cuă ac iuniă maiă complexe,ă deăamenajareăşiăîntre inereăaăspa iilorăverzi.ă Prima activitate s-a numit « Cur enieăînăclasaămea ».ăCopiiiăsuntăinvita iăs ăfac ăcur enieăînăsalaădeăgrup .ăSeăformeaz ăgrupeădeălucruădup ăpreferin e. Seăstabilescăregulileăşiăsarcinileădeălucru.Educatoareaăîndrum ă copiiiă şiă accentueaz ă urm toareleă calit i: h rnicia,ă prietenia,ă colaborarea,ă întrajutorarea,ăcreativitatea, inventivitatea grupurilor. Înă cadrulă activit iiă de Cunoaştereaă mediului , am organizat o plimbare cu tema „Copacii de pe strada mea „. Cuăaceast ăocazie,ăcopiiiăauăobservatămodific rileăcareăauălocăînănatur ăînăvia aăplantelor,ăauăobservatăvegeta ia,ăcumăsuntăfrunzeleă(forme,ădimensiuni,ăasperitate,ăculori).ăSubăîndrumareaămea,ăcopiiiăauăob inutăinforma iiădespreămediulă înconjur tor,ă le-amăl rgităorizontulă intelectual, le-am dezvoltat capacitatea de a cercetaăşiădeăaădescoperiărela iile dintre fenomene. Copiii au înv atăs ăp strezeăcur eniaăpeăstrad ,ăs ănuăscrijeleasc ătrunchiurileăcopacilor. Înă cadrulă activit iloră deă observareă amă planificată urm toareleă teme : »Ghiocelul », « Laleaua », « Crengu aăînmugurit » - careăauătransmisăcopiilorăinforma iiădespreăplanteăşiăauăînv atăc ele crescăşiăseădezvolt ăsub influen aăcondi iilorădeămediu,ăc ăeleătrebuieăudate,ăs pate. La activitatea « Crengu aă înmugurit »,ă copiiiă auă observată c ă subă influen aă c lduriiă şiă luminii,ă uniiămuguriăseătransform ăînăflori,ăiarăal iiăînăfrunze.ăVorăîn elegeăastfelăc ăfiecareăcrengu ăcuăfloriărupt ădintr-ună pomă înseamn ămaiă pu ineă fructe,ă deă asemeneaă îşiă formeaz ă atitudiniă şiă conduiteă adecvateă protej riiănaturii. Pentruăaăseăobişnuiăs ăobserveănaturaăcare-iăînconjoar ăamăinstituităunămomentădeăpovestire: „Drumul deă acas ă pân ă laă gr dini ” şiă „Drumulă deă laă gr dini ă pân ă acas ”. Aceste povestiri le-am realizat în activitateaă didactic ă deă diminea ă laă col ulă „Bibliotec ”. Am mai folosit povestirea ca modalitate de educa ieă ecologic ă înă cadrulă activit ilor comune: „Poveste despre animalul meu preferat”, „Ce mi-a povestit copacul?”, „O zi în parc”, „De ce s-aăsup rată„ Miaunica ” ? (povestiri create de copii). Prinăactivit ileădeăcunoaştereaămediuluiăamăurm rităcuăprec dere:ăs ăseăfamiliarizezeăcu problemele deămediu,ăs -şiăformezeădeprinderiăşiăobişnuin eănecesareădeăcunoaştere,ăgrij ,ădescoperireăşiăprotejareăaănaturii,ăs ădobândeasc ăşiăs -şiăconsolidezeăcunoştin eleădespreănatur ,ăs ăseăantrenezeăînăac iuniăsocialeăutile (îngrijirea plantelor, amenajareaăgr dinilor,ăplantareaădeăpomi),ăs -şiăformezeădorin aăşiădeprindereaăde a petrece timpul liber în mijlocul naturii.

47

Amăobservatăplanteăşiăanimaleăaduseăînăsalaădeăgrup ădarăşiăanimaleăşiăplanteăînămediulălorănatural.ăAm folosit observareaă spontan ,ă înă curteaă gr dini ei:ămelcul,ă buburuza,ă omidaă etc.ă dară şiă observareaă înătimpă îndelungată aă plantelor:ă stadiileă prină careă treceă oă plant ă pân ă laă înflorire(deă laă s mân ă laă plant ),ăflorileădinăghiveceăşiăflorileădeăgr din ă,ăpomiiăfructiferi,ă toateăacesteăobserv riăs-auădesf şurată înăcurteaăgr dini ei.ă Copiiiă auă observată c dereaă frunzeloră – toamna,ă copaculă f r ă frunzeă – iarna, înmugurirea, înflorireaă pomuluiă şiă formareaă fructeloră – prim vara,ă coacereaă fructeloră – varaă şiă culegereaă fructeloră – toamna.ăDup ăacesteăobserv riăamăpututădesenaă„pomul” înăceleăpatruăanotimpuri.ăAmăsesizatăc ădeseneleăerauăcuăatâtămaiăpreciseăcuăcâtăobserv rileăerauămaiădeseăşiăurmateădeădiscu iiămaiăampleăpeămargineaăcelorăobservate. Pentru a-i responsabiliza le-am datătem ădeăcas :ăs ăobserveăunăpomăfructiferădinăcurteaălui,ăaăvecinului,ăsauădinăalt ăparte. Pentruăoămaiăbun ăcunoaştereăaăcondi iilorădeăcareăareănevoieăoăplant ăpentruăaăseădezvolta,ăamăpusălaăîncol ităgrâu.ăUnorăsemin eăpuseălaăîncol ită le-am asigurată toateăcondi iileănecesareăuneiăbuneădezvolt ri:ăap ,ă c ldur ,ă lumin ,ă p mântă bun,ă aer;ă alteleă le-amă pusă undeă aveauă numaiă oă parteă dină acesteă condi iiă(c ldur ,ălumin ,ăp mântăbun,ăaerădarăf r ăap ,ăalteleăauăavutăap ,ăp mântăbun,ăc ldur ,ăaerădarănu au avut lumin ,ăalteleăauăavutăap ,ăaer,ăp mântăbun,ălumin ădarănuăauăavutăc ldur );ătuturorăacestorăsemin eăcopiiiăle-auăacordatăoădragosteădeosebit ,ăauăvorbităcuăeleăînă timpăceăleăudau;ăpentruăoămaiăbun ăînregistrareăaădatelor fiecare copil a notat (prinădesen)ătransform rileăceăleăobservaălaăplant .ăPrinăacesteămodalit iădeădesf şurareăaăactivit ilorăcopilulăesteăpusăînăsitua iaădeăaăc uta,ădeăaăpuneăîntreb ri,ăşiădeăaăg siăr spunsuriăcorecte.ăCuriozitateaăcopiluluiăesteăatras ănuănumaiădeăobiecteleăpeăcareăleăpercepe,ăciăşiăleg turileăinterne,ăcauzaleă careă exist ă întreă obiecteleă şiă fenomeneleă percepute.ă Întreb rileă peă careă leă pună copiiiă dovedescăinteresulădeăcunoaştereăalăacestoraămanifestatăprinăîntreb riăvariate.ă Astfelă eiă îşiă îmbog escă orizontulă deă cunoaştereă şiă în elegă c ă planteleă auă nevoieă deă anumiteă condi iiăpentru a se dezvolta. Convorbirea- areă rolulă deă aă verificaă ,ă sintetizaă şiă aprofundaă cunoştin eleă copiilor,ă urm rindu-se în acelaşiă timpă perfec ionareaă exprim riiă corecteă din punct de vedere gramatical. Convorbirea nu se desf şoar ănumaiăîntreăeducatoareăşiăcopilăciăşiăîntreăcopiiiăînşişi.ăPrinăintermediulădialoguluiăeducatoare-copil, prin efort propriu, copilulătreceămaiăuşorădeălaăre inereaăinforma iilor despre alc tuirea unei plante sau a unui animal, caracteristicile unuiăfenomenădinănatura,ălaăîn elegereaărela iilor dintre acestea si factorii de mediuăcareăauădeterminatăapari iaăsiăparticularit ileăalc tuirii lor, interdependenta care exista în natura între organism si mediu,ă aă leg turiloră siă cauzalitateaă dintreă diferi iă agen iă aiă mediuluiă înconjur tor în dinamicaă loră siă organizareaă generalaă aăvie uitoarelor.ăConvorbireaă esteăoă form ădeăactivitateăobligatorieăcare,ăprinăintermediulămetodeiăconversa ieiă,ăcontribuieălaădezvoltareaăunorăsarciniădeăbaz ăaleăcunoaşteriiămediuluiă şiă anumeă fixarea,ă precizarea,ă aprofundareaă ,ă sistematizarea,ă verificareaă cunoştin eloră şiă aăvocabularuluiăpreşcolarului. Înăcadrulăprocesuluiădeădobândireădeăcunoştin e.ăamăc utatăs ăfolosescătoateăvarianteleăconversa iei:ăeuristicaădeăclasificare,ăaprofundarea,ădeăfixare,ăconsolidareăşiăsistematizare,ădeăverificareăşiăapreciere. Deăexemplu,ăînăcazulăanimalelorădeăp dureăseăurm reşteădescoperireaătr s turilorălorăcomuneădarăşiăspecifice. Prinăintermediulăîntreb rilorăadresateăpreşcolarilorăamăc utatăs -i antrenez în realizareaăunorăac iuni,ăaăunorăopera iiăintelectuale,ăs ăleătrezescăcuriozitatea,ădorin aădeăcunoaştere,ăs ăleăsugerezădiferiteăopera iiăceăvorăfiăefectuateăcâtăşiăs ăleăfacilitezăsesizareaăunorărela iiăcauzale. Deăexemplu,ălaăstudiereaătemeiă"Natura",ălaăgrupaăpreg titoareăamădesf şuratăurm torulăconcursăcareăprinăvarietateaăîntreb rilorăsaleăaăantrenatăînăconversa ieăîntreagaăgrup ă: -Undeă tr ieşteă ursul?, Dar vulpea?ă Prină ceă seă deosebeşte locul lor de dezvoltare de cel al animalelor domestice?ăCeăalc tuireăareăursul?ăDarăvulpea?ăPrinăceăseădeosebesc?ăDinăceăcauz ?ăPrinăceăseădeosebescăaceste animale de cele domestice? Din ce cauza au ap rut aceste deosebiri?

48

Men ionez faptul, c ă întreb rileă "deschise",ă cuprinz toare,ă auă oferită copiiloră maiă mult ă libertateă deăc utare,ădeăformulareăaăsolu iilor.ăDeăexemplu:ă"Careăesteăcircuitulăăapeiăînănatur ?ă(ădeălaătemaă"Apaăşiăst rileăei"ă)". Amăsolicitatăinteligen aăşiăvolumulădeăcunoştin eăînsuşiteădeăpreşcolari,ăformulândăastfelăr spunsurileăbogateăînăcon inut.ăăăăăăăăăăăă Valoareaă formativ ă aă metodeiă conversa ieiă esteă condi ionat ă deă tehnicaă elabor riiă şiă adres riiăîntreb rilor.ă Amă avută oă grij ă deosebit ă în elaborarea,ă ordonareaă şiă ierarhizareaă întreb riloră într-o succesiuneălogic ,ăcareăs ăcontribuieălaăîn elegereaăcon inutuluiătemeiăşiălaărealizarea obiectivelor propuse. Întreb rileă auă fostă adresateă frontal,ă pentruă caă to iă preşcolariiă s ă fieă antrena iă înă rezolvareaă lor.ă Aceeaşiăexigen ă amă acordat-oă şiă r spunsuriloră copiilor. Educa iaă ecologic a copiiloră seă realizeaz ă cuă succesădac ăînăac iunileăorganizateă,ăurm rescăobiectiveăaccesibileăşiăposibilădeărealizat,ăcuăcon inuturiă,ăstrategiiădidacticeătematiciăcorespunz toare.ăă ,,Copaculăînsufle it,, Copiiiă voră fiă capabiliă s ă arateă prină mişc riă ceeaă ceă simtă fa ă deă natur ,ă înă generală , fa ă deă copaculă,,adoptat,,ă,ăprinăpantomim . Cere iăcopiilorăca,ăpeărând,ăs ămimezeăcopaculă,,adoptat,,ăatunciăcând: - printreăcrengileăşiăfrunzeleăluiătreceăoăadiereăuşoar ădeăvânt; - esteăb tutădeăfurtun ; - este udat de ploaie deăvar ăr coritoare; - esteăudatădeăploaieăcuăfulgereăşiătunete; - esteăninsăcuăfulgiăuşori; - esteăb tutădeăviscolăcuăninsoare; - înăp dureăesteăincendiu; - printreăcrengileăluiăalearg ăoăveveri ; - oăpas reăîşiăfaceăcuibăînăcrengileălui; - unăcopilăseăca r ăpeăelăşi-iărupeăoăcreang ; - unăcopilăseăca r ăînăcrengileăluiăşi-iăculegeăfructeleăcuăgrij ; - oăpersoan ăîlăplanteaz ; - copiiiăseăjoac ăînăjurulălui.... "Ştafeta gunoiului" Copiiiăsuntăîmp r i iăînădou ăechipeăegale. Seăaşeaz ăpeădou ăşiruri. Înăfa aăfiec ruiăşirălaăoădistan ădeă5ămăseăaşeaz ăcâteăunăcoşădeăgunoi. Fiecareăcopilăvaăadunaădinăcurteaăgr dini eiăcâteăunăambalajăaruncatăsauăoăcutie goal ădeălapte,ăpeăcareăs ăoăarunceăînăcoşulădeăgunoi. Laăcomandaăstart,copiiiăalearg ăspreăcoşurileădeăgunoi,ă arunc ă deşeurileă înă coş,apoiă seă întorcă înă fug ,dândă ştafetaă urm toruluiă copil. Câştig ă echipaă careătermin ămaiărepede,ăaruncândătoateăgunoaieleăînăcoş. Educa iaă ecologic ă poateă ajutaă oameniiă s ă câştigeă cunoştin e,ă deprinderi,ă motiva ii,ă valoriă şiăangajamentulă deă careă auă nevoieă pentruă aă gospod riă eficientă resurseleă p mântuluiă şiă deă a-şiă asumaăr spundereaăpentruămen inereaăcalit iiămediului. BIBLIOGRAFIE: E.Varzari,-,,Cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră şiă dezvoltareaă vorbirii- Metodic ă ,,EdituraăDidacticaăşiăpedagogic ,ăBucureşti,ă1975,ă Mohan Gh., Ardelean A. — Ecologieăşiăprotec iaămediului,ăEdituraăScaiul,ăBucureşti,ă1993 Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1-2/ 2006 Revista „ Înv mântulăpreşcolară” 1/ 2007

49

Revista. Înv mântul. preşcolarănr.ă3-4ă/1996ăEduca iaăecologic ăînăgr dini Educa ie ecologic ăîn gradini -Ghid pentru educatoare Geam n , Nicoleta Adriana/ Dima, Maria/ Zainea, Danaă:ă"Educa iaăecologicaălaăvârstaăpreşcolar "

EDUCA IEăECOLOGIC ăLAăVÂRSTAăPREŞCOLAR

BO UăTATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă

GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ăHUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Natura are nevoie de prieteni! Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condi iaă s ă

respecte natura. Pentruăap rareaămediuluiă înconjur tor,ăeduca iaăecologic ătrebuieăs ă înceap ăînc ădinăgr dini ă şiă aceastaă acum,ă înainteă caă naturaă s ă moar ă subă ochiiă noştri. Copiiiă înva ă despreă mediuăobservând, cântând, spunând poezii, desenând, povestind,ă f cândămiciăexperien e.ăCopilul,ă înc ădeă laăceaămaiăfraged ăvârst ,ăînainteădeăaăveniălaăgr dini ,ăseămişc ,ăîntreab ,ămanifest ăoămareăcuriozitate.ăLa toate „de ce-urile” luiăr spundăp rin ii,ăbunicii,ăfiecareădup ănivelulădeăinstruireăşiăexperien .ăDarăprimeleă formeăorganizateă înă cunoaştereaădeă c treă copiiă aămediuluiă înconjur toră apar ină gr dini ei.ăLaăaceast ăvârst ăprinăcunoştin eleăînsuşiteăşiădeprinderileăformateăseăpuneăprimaăpiatr ălaătemeliaăeduca ieiăecologiceăcareătrebuieăs ădevin ăoăcomponent ădeăprim ăm rimeăaăeduca ieiăpermanente.

Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ăseărealizeaz ăsubădiferiteăforme:ăobserv ri,ălecturiădup ăimagini, convorbiri, jocuri didactice, cântece,ăjocuriăcuătextăşiăcânt,ăpoveşti,ăpovestiri,ălegende,ăactivit iăpractice-gospod reşti,ădesen,ăpictur ,ămodelaj,ămemoriz ri,ă traseeăaplicative,ă jocuriădeă rol,ăconstruc iiăcuămaterialeădinănatur ,ăvizite,ăplimb ri,ăexcursii,ăactivit iădeăîngrijireăaăplantelorăşiăanimalelor.ă

Activit ileă desf şurateă laă „Col ulă naturii” au creată dină plină condi iileă necesareă urm ririiăevolu ieiăunorăplante,ăunor animale, formându-li-seăideeaăca,ăpentruăaăcreşte,ăaăseădezvolta,ăauănevoieădeăexisten aăfactorilorămaterialiă(ap ,ălumin ,ăc ldur ,ăaer),ădarăşiădeăingrijireăcorespunz toare. De un real folosăpentruăformareaăatitudiniiăactiveăprivindăprotec iaămediuluiăinconjur torăauăfostăjocurile didactice: “Facemă cur enie” şiă “Miciiă gr dinari”.ăAstfel,ă copiiiă auă efectuată ac iunileă indicateă şiă liă s-aă cerută s ăspun ăcumăprocedeaz ăcuăresturileă(gunoiul)ărezultat. Educa iaăprivindămediulăesteăunăprocesăcareăareăscopulă s ă imbunat easc ă calitateaă vie iiă prină asigurareaă oameniloră cuă „uneltele” de care au nevoie pentruăaărezolvaăşiăimpiedicaăproblemele de mediu.

„Suntem prietenii naturii!” este o activitate de educațieăecologic ăși de protecție a mediului. Obiectiveleăurm rite:

Cunoaştereaăunorăelementeăcomponenteăaleălumiiăinconjuratoare, Formareaăşiăexersareaăunorădeprinderiădeăîngrijireăşiăocrotireăaămediului; Formarea unei atitudini ecologice responsabile; Participareaăşiăimplementareaăăproiectului ecologic „Prietenii naturii!”

Modalit iă deă realizare: activitateă practic - aplicativ ă deă plant riă deă pomişoriă şiă flori,ăconvorvire,ăexerci iuăşiăcântec. Descriereaă activit ii: preşcolariiă auă adusă deă acas :ă pomi,ă panselu e şiă p r lu eă înă ghiveciăprecumăşiăsemin eădeăflori:ăcr i e, guri a- leului,ăbun ădimine iăşiăstropitori.ăPrintr-o convorbire despre frumuse eaăgr dini elorădeăfloriăle- amăpropusăs ăăîns mân măăşiănoiăsemin eleădeăfloriăăşiăs ăplant mănucii,ă pruniiă şiă teii,ă precumă şiă floriceleă dină ghiveci,ă înă gr dinaă deă floriă şiă înă curteaă gr dini ei.ă Amădemonstrat modul de lucru. Astfel,ăpreşcolariiăauăefectuatăac iunileăindicateăăînăechipeădeăcâteă5,ăăfiindăajuta iăînăpermanen ădeăc treăeducatoare.ăăLaăfinalulăactivit iiăăauăcântatăcântecele: Cop celul,ăSambaăflorilorăşiăauădansatăîntr-unăcercăînăjurulăpomişoriorăplanta i.

50

Evaluarea activit ii: realizareaă unuiă posteră ecologică pentruă afişată înă clas ,ă realizareaă unorăjocuriăădeăcrea ieăcuătema: „Suntem prietenii naturii!” şiăărealizareaăuneiăpovestiriăcreate:ă„Am plantat unăcop cel”.

Îndemnă deă inutăminte!:ă Să iubim şi să ocrotim natura; ea face din tezaurul de frumuseţe a acestei lumi

Prin utilizarea CD-ului „PitiClic" Micul ecologist- joc concurs amă urm rit atât transmiterea unorăcunoştinteădinădomeniulăeduca ieiăecologiceădar,ămaiăales,ăstimulareaăinteresuluiăpreşcolarilorăfa ădeăşiăconştientizareaăpreşcolarilorăspreăaădeveniăresponsabiliăfa ădeăp strareaăs n t iiămediului.

Astfel PitiClic Ecologist îiăinvit ăinălumeaăminunat ăaănaturii,ăs ăafleădespreăinsecte, mamifere, reptile,ă pasariă şiă animaleă marineă dândă clică peă „Dină lumeaă celoră careă nuă cuvânt ". Dacaăvorăăs ăfieăăprietenulăp s rilorădinăp dure,ăătrebuieăăs ăleăconstruiasc ăc su eăpentruăvremeăreaălaă"Prieteniiă pas relelor" sau se pot juca "de-a num ratul".ă Numaiă r spunzândă corectă laă ghicitoriă şiăaccesând „Lumeaă prieteniloră careă nuă cuvânt ” vor aflaă cumă potă ingrijiă acas ă animalulă preferat. Potrivind literele prin „Imagini descifrate, cuvinte minunate" pot descoperi cuvinte importante pentru vocabularulăoric ruiăecologist.ă"S.O.S.ădeşeurileăsufoc ăp mântul" îiăinva ăs ăăp strezeăăcuratămediulăinăcareătr iescăşiăăsortândămaterialeleăreciclabileăăîşiăp streaz ăs n tatea

Plimb rileăsi viziteleăauăconstituitămijloaceăcareăauăcompletatăreprezent rileălorădespre animale şiăplante,ăpercepereaăfrumosuluiădinănatur .ăAmăorganizată inăacestăsensăoăvizit ă laăGr dinaăzoologic ădinăBârladăşiăplimbareălaăMan stireaăMoreni-Coteştiădinăjude ulăăăVaslui.ă Copiiiăauăinv atăs ăadmireăparcurileăcuăflori,ăs ăobserveăvia aăuneiăinsecte,ăobiceiurileăuneiăp s ri,ăauădevenităprieteniiănaturii,ăapoiăprotectoriiăei.ăAuăin elesătotodat ăc ăingrijireaănaturiiăincepeăcuămuşcataădinăfereastr ,ăcuăg rg ri aădeăpeăfirulădeăiarb ăşiăchiarăcuăigienaăpropriuluiăcorp.

În concluzie, educa iaă ecologic ă reprezint ăoămodalitateăprină careăpreşcolarulă poate ajunge la cunoaşterea, în elegereaă şiă respectareaă naturii,ă aă mediuluiă înconjur tor. Cunoaştereaă naturiiă trezeşteăgândireaăcopilului,ăcontribuieălaădezvoltareaăcapacit iiăcreatoareăaăpreşcolarului, la dezvoltarea vorbirii corecteă şiă coerente,ă f cându-lă astfelă peă copilă s ă meditezeă asupraă fenomeneloră şiă corpuriloră ce-l inconjoar .

BIBLIOGRAFIE:

1. Asocia iaă educatoarelor,ă Pro/ Ecologia mileniului III, Revist ă deă educa ieă ecologic ,ă Editura Reprograph, Craiova, 2013

2. Geam n ,ă Nicoletaă Adriana(coord),ă ă DimaăMaria,ăEducaţia ecologică la vârsta preşcolară-mic

îndrumar pentru educatoare- SuplimentăalărevisteiăInv mântăăPreşcolar,ă2008 3. Iacob, Adelina ( coord) Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, Ghid metodic pentru cadrele

didactice, 2007 4. http://www.soft4kids.ro/piticlic_ecologie.htm 5. Naturaăseătrezeşteălaăvia – softăeduc ionalăEduteca

51

,,DRUMUL SPRE VIITOR TRECE PRIN PREZENT’’

UNGUREANU MARIA GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR. 2

HU I, JUDE ULăVASLUI

,,Totăceeaăceănuăavemălaănaştereăşiăneăvaătrebuiăcândăvomăfiămari,neăesteădatăprinăeduca ie’’ăăă ( J.J. Rousseau )

Naturaă neă d ruieşteă cuă bucurieă şiă simplitate,ă dină plină iă necondi ionat,ă toateă bunurileă sale.ăCiviliza iaă uman ă areă rolă importantă înă evolu iaă ecosistemeloră deă peă planetaă noastr ,ă dar,ă dină p cateăomulănuăpareăs ăfieăconştientădeăimensul rol pe care îl are. Deteriorarea echilibrului natural provocat de acestaăesteăunăpericolăpentruăgenera iileăactualeăşiăceleăviitoare.ă Educa iaăecologic ăîncepeăînc ădinăgr dini .ăCopiiiătrebuieăs ăfieădescoperitori,ăs ăpriveasc ,ăs ăasculte,ă s -şi mobilizezeă vibra iileă inimiiă descoperindă şiă pre uindă comorileă ascunseă aleă lumii,ă iarăcunoştin eleăşiădeprinderileăformateăs ăconstituieăpiatraădeătemelieăaăeduca ieiăecologice,ăcareăs ădevin ăoăcomponent ă important ăaăeduca ieiăpermanente.Dat ă fiindădeschidereaăşiă receptivitateaădeăcareădauădovad ăcopiiiăpreşcolari, acumăesteămomentulăs -iăsensibiliz măşiăs -iă facemăs ăpriveasc ăatentă laătotăceeaăceăîiăînconjoar .

Esteă momentulă s ă neă aducemă aminteă cumă s ă tr imă înă armonieă cuă Naturaă iară dac ă nuă ştim,ătrebuie s ăînv măcumăs ăoăajut m,ăs ăoăinfluien m,ăs ăoăap r m,ăs ăoăprotej m.ăTrebuieăs ăîiăajut măpeăcopiiiăpreşcolariăs ăîn eleag ăşiăs ăconştientizezeăc ,ăpentruăaăprimiăcevaăînăschimb,ăvorătrebuiăcaăeiăs ăd ruiasc ămaiăîntâi.ăS ăîiăînv măs ăd ruiasc ărespect,ăprotec ie,ăprietenie,ăocrotireăşiăvorăprimi,ăînăschimb,ă oă prietenieă sincer ă aă Naturii,ă manifestat ă printr-ună mediuă curat,ă lipsită deă poluare,ă careă s ăconduc ălaăîmbun t ireaăst riiădeăs n tateăaăomenirii. Nuătrebuieăs ăuit mădeăeduca iaăceloră„7 aniădeăacas ” prin care unui copil i se pot transmite celeămaiă elementareănormeădeă comportamentă careă s ă constituieă fundamentulă ac iunilorăunuiă cet eanăpreocupată deă mediulă înă careă tr ieşte.ă Dară pentruă c ă nuă to iă p rin iiă potă realizaă acestă lucru,fieă dinăneştiin ,dinăignoran ăsauăpoateănumaiădinălips ădeătimp,activit ileăceăseădesf şoar ăînăgr dini eăauăoăfoarteămareăimportan . Primeleăac iuniăpotăîncepeădeălaăgrupaămic ,atunciăcândăpreşcolarulăesteăsf tuităs ăduc ăresturileălaăcoşulădeăgunoi.Dac ălaăînceputăvaăfaceăacestă lucruăpentruăc ă ,,aşaăspuneădoamnaăsauămama,încetă -încetăvaăîn elegeăsemnifica iaăgestuluiăşiăîlăvaărepeta,chiarădacaăesteăpeăstrad ăsauăînăcurte.

Prinăactivit ileăpropuseăînăcadrulăproiectuluiă,,S ăfacemăcevaăpentruăplanetaănoastr ’’amădorit s ă contribuimă laă însuşireaă unoră normeă deă comportamentă necesareă pentruă aă siguraă echilibrulă dintreăs n tateaă individului,aă societ iiă şiă aămediului,ă s ă îiă înv mă cumă potă ajutaă laă îmbun t ireaă calit iiăvie ii,asigurându-leă cunoştin e,deprinderi,dându-leă motiva iiă şiă valorizândă angajamenteleă loră pentruăp strarea,ămen inereaăunuiămediuăcurat.ăNe-amăpropusăs ăform mălaăcopiiăoăatitudineădezaprobatoareăfa ă deă ceiă careă încalc ă legileă şiă normeleă ecologice,ă s ă îiă înv mă s ă coopereze,ă s ă colaboreze,s -şiătransfereăsentimenteădeăprietenieăşiăadmira ieăfa ădeăNatur .ăNe-amăalesăcaăgrupă int ăcopiii,avândăînăvedereăfaptulăc ăbuneleădeprinderiăseăformeaz ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste,ăconştienteăfiindădeăfaptulăc ă semin eleă sem nateădeănoiăacumăvorădaă roade.ăUn vechi proverb românesc spune :,,Pomul când e mic se-ndreapt .’’ Faptulăc ,înăcalitateădeăcadreădidacticeăorganiz măac iuniădiverseă împreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient. O realizare într-adev răimportant ăarăfiăs ăform măcopiilorăacelăinteresăşiăaceleăabilit iăcareăs ă leă permit ă s ă în eleag ă cumă seă organizeaz ă astfelă deă ac iuniă şiă s ă ac ionezeă dină imboldă propriu.ăAc iunileădeăigienizareăajut ălaărealizareaăeduca ieiăecologiceălaănivelulăsentimentelor,alăatitudinilorăfa ădeămediuăsauăalăimplic riiăînăactivit ileăceăarat ăaten iaăacordat ămediului.Interesulăşiădragosteaăpentruă

52

natur ăsunt,laămajoritateaăcopiilor,instinctive.ăDeăasemenea,ăcomportamenteleăşiăconvingerileăformateălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăp streaz ăcelămaiăbineătoat ăvia a. “Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce ştie, nu pe ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa ci s-o gândească. Să-i menţină trează curiozitatea, condiţie de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.” (J. J. Rousseau)

Natura,ăprinăcaracterulăs uăviuăşiădinamic,ătrezeşteăinteresulăcopiilor. Subăîndrumareaăeducatoarei,ăactivit ileădeăcunoaştereăaămediuluiăînconjur torăîiăînarmeaz ăpeăcopiiăcuăinforma iiădiverse,ăl rgindu-leăorizontulăintelectualăşiăafectiv,ădezvoltându-le capacitatea de aă cercetaă şiă deă aă descoperiă rela iileă dintreă fenomene,ă leă r spundeă dorin eiă acestoraă deă investigare,ăr spundeăcuriozit iiălor,ăcaracteristzic ăşiăspecific ăvârstei. Curiozitateaă peă careă oă manifest ă copiiiă fa ă deă mediulă înconjur toră trebuieă permanentămen inut ăşiătransformat ăîntr-oăputertnic ădorin ădeăaăaflaămaiămultăşiămaiămulteăşiădeăaăîn elegeăce se întâmpl ădincoloădeăaparen e.

Putereaăexempluluiăesteăfoatreăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ăadul iiă dină jurulă loră trebuieă s - iă controlezeă comportamentulă înă permanen .ă Deă aceeaă trebuieă s ădovedimăcopiilorăc ănuăneăesteăindiferentănimicădinăceeaăceăseăpetreceăînăjurulănostru.ăTotodat ăcopiiiăsuntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiă înăcareătr iescăşiăseăjoac .ăAşadarăeiăseăvorăimplicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,dară trebuieă s ă fieă laă felă deăentuziasma iăşiădeăparticipareaălaăac iuniădeăcur areăaăspa iuluiăînăcareăseăjoac ,înva ăsauălocuie te.Înăacestă cază intervineă putereaă cuvântuluiă şi,ă renun ândă laă directive,ă observa iiă criticeă sauă chiarăamenin ri,cuă ajutorulă înjcuraj riloră şiă aă implic riiă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaăcomportamenteăceădovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl .ă

Îns ă oă simpl ă ac iuneă deă cur enieă nuă poateă însemnaă educa ieă ecologic ,ă deoareceă prinăintermediul acestui tip deă educa ieă putemă aflaă despreă modulă cumă esteă structurată mediulă şiă cumăfunc ioneaz ăacesta,ăneăexplic măproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediulăşiăputemăidentificaăsolu iileăceăpot fi folosite pentru remedierea acestor probleme. Obiectivulă generală ală Educa ieiă ecologiceă vizeaz ă formareaă laă copiiiă preşcolariă aă atitudiniloră şiăcomportamentelorăecologiceăcareăs ăduc ,ăînătimp, laăadoptareaăuneiăatitudiniăcorespunz toareăfa ădeăNatur ,laăcunoaştereaăunorăsolu iiănecesareărezolv riiăproblemelorădeămediu,ăînc ădeălaăvârsteleămiciăşiăsensibilizareaăcopiilorăcuăprivireălaăfrumuse ileăNaturii.Acestăobiectivăgeneralăderiv ădinănecesitateaădeăaăprotejaăNaturaădeăac iuneaănecontrolat ăaăOmuluiă iădeăaăr spundeălaăstrig tulădeăalarm ăcareăseăfaceăauzit pretutindeni: ,,Salva iăNatura!” Preşcolariiăăparticip ăcuăplacereăal turiădeăşcolariăşiăcadreădidacticeălaăactivi iuniădeăecologizareămaiă alesădac ă liă seă explicată importan aăparticip riiă activeă laăvia aă comunitar ăprină astfelă deă activit iăcur enieă laănvelăoraş.Participândăcuăcopiiiă laăastfelădeăactivit i,neăgândimă iă laăac iuneaăbenefic ăpeăcareă mişcarea,ă înă sine,ă oă areă asupraă organismului,dară şiă laă modulă înă careă copiiiă îşiă conştientizeaz ăpropria valoarea, seăsimtăimportan iăşiăcontribu iaălaăechilibrulămediuluiăînconjur tor.ă

Educa iaă ecologic ă presupuneă cunoştin e,ă atitudini,ă conduiteă careă seă dobândescă într-un timp îndelungată ceă seă potă realizaă prină toateă activita ileă instructiveă careă seă desf şoar ă înă gr dini ă cuă arăfi:observ rileădirijateăşiăspontane,lecturileădup ăimagini,ăconvorbirile,ămemoriz rile,ămiciăexperimenteălaă col ulă naturii,ă jocurileă didacticeă iă jocurileă deă rol.Ună rolă laă felă deă importantă îlă auă iăactivit ileorganizateăpeăariiădeăstimulare,creândăcondi iileăpropiceăăinvestiga ii,descoperiri,experien eă iăexperimente etc.

Aria de stimulare ŞTIIN seăameneajeaz ăînăfunc ieădeăanotimpăşiădeătemeleădeăinteresăpeăoăperioad ădeterminant .ăAstfelăpentruăproiectulăPasălaăpasăcuăprim varaăseăvorăgasiăplanşeăcuăaspecteădeăprim var ,ăt viăcuăsemin e,crengu eăînmugurite, flori,ierbar, legume, ghivece etc.

53

Lucr riileădeălaăariaădeăstimulareăART vorăreflectaămodulăcumăcopiiiăv dălumeaăînconjur toare.ăSeăplanific ă temeă diverseă iă accesibileă deă exemplu,,Câmpă cuă floriă ,ă ă ,,Fluturi’’,ă ,,Plou ’’,,,Floriă deăprim var ’’,ă ,,Vină pasarileă c l toare’’, ,,Copaculă ă înflorit’’, ,,Micileă vie uitoare’’,ă ,,Copiii îngrijesc curteaăgr dini ei’’ăetc .

Aria BIBLIOTEC ă îmbog esteăcunostin eleăcognitive,formeaz ă interesulăpentruăocrotireaă şiăprotejareaănaturiiăprinălectureădup ăimagin,scurte povestiri,memoriz ri,lectureăaleăeducatoarei.Alegereaămaterialelorăseăfaceătotăădupaănevoileăcopiilor,dup ătemeă-cuăc r iădeăpoeziiăşiăpoveştiădespreăvie uitoareăcareă voră sensibilizaă copii,c r iă deă colorat,ă ă confec ionateă deă ei,ă jocuriă deă mas ,ă jetoane,ă casete cu poveşti,calculatorăcuăjocuriăspecificeăcopiilorăetc.

Jocurile de rol din cadrul ariilor de stimulare sau din cadrul jocurilor liber alese trebuie privite înăinterdependen ăcuăexperien aăădeăvia ăaăcopiilorăşiăcuădeprinderileăformateă.Astfelă,în jocurile ,,De-a gradinarii , ,,De-aăflor resele’’, copiiăajuta iădeăeducatoareăpotăamenajaăînăcurteaăgr dini eiăronduriăcuăflori,straturi de legume . Contribu iaă roluluiă prină alteă jocuriă naturiiă înă via aă omuluiă ,dară şiă contribu iaă omuluiă laă dezvoltareaămediuluiă seă realizeaz ă şi ,,Caut - iă ună prietenă înă lumea plantelor-animalelor,ă ,,Tuă eştiă apaă ,euă suntăaerul’’,ă,,Cumăaiătr iăpustieăpeăoăplanet ăpustie.’’

Unămijlocăatr g toră şiă accesibilăprinăcareăcopilulă îşiă înşuşeşteăoă serieădeăcunoştin eăesteă jocul didactic.Dup ăceăauărealizatăactivit iădeăobservareădespreăcaracteristicileăanimalelorăseăpoateăorganizaăjocul ,,Musafirulănostru’’.Înăcadrulălui,copiiiăauăădeărezolvatăsarciniă-s ărecunoasc ăanimalulă,s ădescrieătr s turileălui,s ăprecizezeămediulăundeătr ieşte, s ăenumereăfoloaseleăpeăcareăleăaducă,s ăindiceămoduriădeăocrotireăşiăîngrijireăetc.

Povestirile transmităcunoştin eădespreănatur ăşiăeduc ăcopiiăînăspirităecologic. Prin povestirile ,,Deă ceă ninge’’,,,Povesteaă fulguluiă deă z pad ’’ă deăE.C ld raruămicu iiă auă în elesă c ăninsoareaă seă formeaz ă iarna,cândă esteă frigă şiă pic turileă deă ap ă înghea ă transformându-se în fulgi de z pad ., c ă z padaă esteă benefic ă solului,dară nuă înă cantitateă foarteă mare.Poveştileă ,,Dumbravaăminunat ’’ăde M.Sadoveanu , ,,Padurea plânge, p dureaă râde’’ deăCellaăAldeaăSârbuă îiădetermin ăpeăcopiiăs ăcomuniceăcuămediulănaturalăînăplanăafectivă, atitudinalăşiăcomportamental.

Memoriz rile suntăunămijlocădeăeducareăaălimbajuluiăşiă ăunămodădeăcunoaştereăaănaturiiăşiădeăformare a comportamentelor ecologice. Poeziaă ,,Gând celul’’ă deă E.Faragoă areă ună profundă mesajăecologicăcareăfaceăs ăvibrezeăsufletulăsensibilăalăcopiilor. Activit ileă integrateă suntă maiă complexe,ă dară dezvoltaă ă încrederea, optimismul, spiritulă deă echip , ajutorulăreciprocăşi, nu în ultimul rând, socializarea. Plimb rile, excursiile, viziteleă ofer ă avantajeă pentruă men inereaă s n t iiă fiziceă şiă psihce. Contactulăcuănaturaăsporeşteăeficien aădemersuluiăspecificăalăeduca ieiăecologice.

Educa iaăecologic a copiilorăseărealizeaz ăcuăsuccesădac ăînăactiunileăorganizateădeăeducatoareăseă urm rescă obiectiveă accesibileă şiă posibilă deă realizat,cuă con inuturiă ,strategiiă didacticeă şiă tematiciăcorespunz toare,iarăcopiiiăvorăporniăînăvia ăcuăconvingeriăclareăprivindănecesitateaăprotej riiămediului şiăseăvorăimplicaăactivăşiăliăseăvaădezvoltaăsim ulădeăini iativ ăşiăalăr spunderii.

54

S ăIUBIMăŞIăS ăOCROTIMăNATURA

BOTEZATU GETA GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2

HUŞI, JUDE ULăVASLUI

Dragosteaăşiărespectulăpentruămediulăînconjur torăseăînva ădeălaăvârsteăfragede.ă Copiiiătrebuieăs ăseăapropieăcuădragosteădeănatur ăşiăs ăînve eăs ăoăocroteasc .ăPrinăactivit ileă

noastreă dină gr dini ă nuă suntă treziteă numaiă sentimenteleă deă admira ieă aleă copiiloră pentruă frumuse ileănaturii,ăciăşiăformateădeprinderiădeăap rare,ăconservareăşiădezvoltareăaămediuluiăînconjur tor. Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive,ă darăcomportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ăcelămaiă bineă toataă viata.ă Înă educa iaă realizat ă înă gr dini ă trebuieă saă pornimă deă laă interesulă firescă alăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăînăgeneral,ănaturaăpentruăei. Scopulăprincipalăalăeduca ieiăprivindămediulă înconjur torăesteăacelaădeăaăoferiă fiec ruiă individăposibilitateaă deă aă manifestaă oă atitudineă personal ,ă responsabil ă fa ă deă mediulă înă careă tr ieşte.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăEduca iaă ecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumită modă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiămediulădeăvia ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiădemersă îlă constituieă opticaă noastr ă ceă trebuieă s ă exprimeă respectulă pentruă mediulă naturală deă careăbeneficiemă cuă to iiă şiă peă careă îlă vorămoşteniă genera iileă viitoare.ăDeci,ă esteă importantă caă noi,ă ceiă ceăavem misiunea de a-iă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caăac iunileăpeăcareăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.

La vârsta de 4-6ăani,ăseăpunăbazeleăprimelorăcunoştin eăînăceeaăceăpriveşteăcunoaştereaămediuluiăînconjur tor,ăavândăconvingereaăc ăputemăs ătrezimăinteresulăcopiilorăpentruătot ce-iăînconjoar ăşiăs ăleăform măoăatitudineăpozitiv ăfa ădeămediu.

Activitateaăecologic ăîncepeădinăgr dini ăşiătrebuieăcontinuat ătoat ăvia a.ăÎiăînv măpeăcopiiăs ăîn eleag ăc ănaturaăînseamn ăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeăamenin at ăast zi,ăînseamn ă aă contribuiă laă fericireaă fiec ruiaă dintreă noi. Înă acelaşiă timp,ă dorimă caă ac iunileă noastreăextraşcolare,ădeăaăprotejaă şiă iubiă frumosulădinănatur ,ă s ă fieăoă lec ieădat ăcomunit iiă şiăp rin ilor,ădeăăproprii lor copii. Înăgr dini ăăpreşcolariiăsuntăfoarteăreceptiviălaăceeaăceăliăseăarat ăşiăliăseăspuneăînăleg tur ăcuămediul,ădorindăs ăseăimplice,ăatâtăcâtăleăpermităputerileălor,ăînăprotejareaălui.ă

Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentruă întreaga societate un obiectiv primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bineă înă sistemulăeduca ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aămediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaămentalit iiăoamenilorăesteădificil ,ă iarăf r ăeduca iaăfiec ruiă individăînăacestăsens,ă începândădeălaăvârsteătimpurii,ăoriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.

Îiă înv măastfelăpeăceiămiciăc ăp mântul,ăcuătotăceăareăfrumos,ăesteămamaănoastr .ă Înc ădeălaănaştere,ă copilulă creşteă şiă seă dezvolt ă subă influen aă mediului,ă acestaă constituindă principalaă surs ă deăinforma iiăceăvorăstaălaăbazaăprocesuluiădeăcunoaştereăaărealit ii.ăGr dini aăofer ăfiec ruiăcopilădeăvârst ăpreşcolar ă cadrulă adecvată dezvolt riiă saleă intelectuale,ă afective,ă socialeă şiă fizice,ă constituindă bazaăpiramideiăînăplanulăcunoaşteriiăşiăalăform riiăpersonalit ii.

Seă impuneă ca,ă înc ă dină grupeleă preşcolare,ă copiiiă s ă cunoasc ă formeleă deă via ă existenteă înămediulă înconjur toră şiă s ă înve eă s ă leă ocroteasc .ă Eiă trebuieă s ă cunoasc ă şiă resurseleă naturaleă careăasigur ă via a,ă dară şiă cauzeleă şiă formeleă deă manifestareă aleă dezechilibreloră naturaleă dină mediulăînconjurator, în special a celor produse de om.

55

Ceeaăceă înva ă copiiiă înăprimiiă aniă reprezint ămaiămultă deă jum tate decâtăvoră înv aă înă restulăvie ii.ăAstfel,ăeduca iaăomuluiăîncepeădinăcopil rie.

Menireaă noastr ,ă aă cadreloră didactice,ă esteă d ruirea,ă “multiplicarea” binelui, a dragostei, a credin ei,ă aă grijiiă fa ă deă P mânt,ă careă deă miiă deă aniă esteă casaă noastr .ă Datoriaă noastr ă esteă deă aătransmiteă copiilor,ă urm torulă mesaj:ă „viitorul omenirii este în mâinile noastre”. Noiă to iă suntemă oăp rticic ădinănatur ăşiădeăaceeaătrebuieăs ăavemăgrij ădeăea,ăs ăoăiubim! Prinăac iunileăorganizateăcuăgrupeleădeăcopiiăurm rimăs -iă înv măpeăaceştiaăs ă în eleag ăşiă s ăiubeasc ănatura,ăs -iăp trund ătaineleăşiăs ăoăprotejeze,ăs ă leăs dimăînăconştiin ădorin aădeăaăoăp straăintact ,ăs ăîn eleag ăfaptulăc ăoriceăfiin ăareădreptulăs ătraiasc ăîntr-unămediuăcuratăşiăs natos. Mijloaceleăceleămaiăeficienteăpentruătransmitereaăacestorăînv minteăc treăcopii,ăsuntăceleălegateădeă particularit ileă loră deă vârst :ă observ rileă directe,ă experimenteleă simple,ă povestirile,ă jocurileăecologice,ă diafilmeleă şiă diapozitivele,ă plimb rile,ă excursiileă şiă drume iile.ă Pentruă aă nuă suprasolicitaăcopiiiă deă fiecareă dat ,ă amă regândită activit ileă zilniceă înă ansamblulă loră – cuă deosebireă con inutulăacestora,ă strategiileă deă lucruă aplicate,ă punândă accentă peă desf şurareaă activit iloră înă viziuneăinterdisciplinar .ă Caă urmare,ă concluziaă desprins ă aă fostă c ă pentruă aă ob ineă rezultateă pozitiveă cuăpreşcolarii,ă fiecareăac iuneăecologic ă trebuieă s ă fieăconceput ă şiă realizat ă subă form ădeă jocăsauăs ă fieăînso it ădeăunăjocăecologic,ădeoareceăcopiiiăauănevoieăs ăseăjoaceăpentruăaăseădezvoltaăşiăpentruăaăînv aădespreălumeaădinăjurulălor.ăJoculăesteăcaleaădirect ăprinăcareăcopilulăîşiăîmbog eşteăsferaăcunoştin elor,ăiaă maiă uşoră contactă cuă mediulă ambiant,ă îşiă dezvolt ă motricitatea,ă seă orienteaz ,ă stabileşteă rela ii şiăac ioneaz .

Copiiiă în elegă no iuniă elementare,ă precum:ă floare,ă fruct,ă legum ,ă animală domestic,ă animalăs lbatic,ăjuc rie,ăanotimp,ăetc..ăSubăîndrumareaănoastr ăăîncepeăs ăseădezvolteăcapacitateaăpreşcolarilorădeă aă cerceta.ă Observareaă dezvolt riiă şiă schimb riiă înă timpă aă plantelor,ă aă creşteriiă animalelor,ă aăsuccesiuniiă anotimpurilor,ă aă fenomeneloră naturaleă specificeă fiec ruiă anotimpă îiă ajut ă peă copiiă s ăperceap ,ăs ăsesizezeăinterdependen aădintreăfenomeneleănaturaleăşiăsociale,ădintreănatur ăşiăom,ădintre omăşiăsocietate,ăînl turândăposibilitateaădeăaăinterpretaălumeaăînămodăeronat.

Pentruăaceasta,ăăîncerc mămereuăs ăpunemăaccentăpeăvaloareaăeducativ ăaăjocurilorădidactice,ăînăformarea unui comportament pozitiv pentru mediul înconjurator. Prin practica cercet riiăputemăajungeălaă sufletulă copilului.ă Prină joc,ă seă poateă formaă cuă uşurin ă oă concep ieă despreă lumeă şiă via ,ă copilulădevenind participant activ la propria instruire.

Dezvolt m,ăînărândulăcopiilor,ăcapacitateaădeăaărela ionaăcuămediul,ădeăaăidentificaăproblemeleăşiădeă aă enun aă solu iiă deă interven ieă înă vedereaă protej riiămediuluiă înconjur tor.ă Îiă sf tuimă totodat ,ă peăp rin i,ăs -şiăînve eăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeămediu.

Dintreă activit ileă peă careă careă gr dini aă noastr ă le-aă desf şurată şi care contribuie la implementareaăconceptuluiădeădezvoltareădurabil ăamintim:ăcur areaăşiăamenajareaăspa iuluiăverdeădinăcurteaăgr dini ei,ăcolectareaăselectiv ăaădeşeurilor,ăplantareaădeăpomiăşiăflori,ăinsuflareaădeprinderirilorăde utilizare responsabil ăaăapei,ăenergieiăşiăconştientizareaănecesit iiăeconomisiriiăacestorăresurse.

Dintreă multitudineaă deă mijloaceă prină careă seă realizeaz ă interac iuneaă copil-mediu un loc importantăîlăocup ăplimb rile,ăexcursiile,ăcareăauăcaăscopăcunoaştereaădeăc treăcopiiăa unor arii protejate şiănecesitateaăprotej riiăacestorăarii.

Activit ileă deă cunoaştereaă mediuluiă înconjur toră suntă completate,ă prină prismaă şiă muncaăeducatorilor,ădeăoportunitateaăoferit ăcopiilorădeăaătr iăexperien eădeăcunoaştere,ădeăaăparticipaălaălec ii despreănatur ,ădinăvia aăplantelor,ăanimalelor,ăfenomenelorădinănatur ,ăcâtăşiădespreăcontribu iaăomuluiălaă îngrijireaă şiă protec iaă mediuluiă înconjur tor.ă Astfel,ă contactulă nemijlocită ală copiiloră cuă naturaă şiăformeleăeiădeăvia ăsporeşteăeficien aădemersuluiăeduca ional.

Avândăunăcomportamentăcivilizatăfa ădeămediulăînconjur torăvomăfiărespecta iădeăceilal i,ădarăvomăaveaărespectăşiăfa ădeănoiăînşine.ăIarăplanetaănoastr ănuăpoateădecâtăs ăneămul umeasc !

56

BIBLIOGRAFIE: 1.ăCurriculumăpentruăînv mântulăpreşcolară– Editura Didactica Publishing House- Bucureşti,ă2009. 2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004 3.ăGeam n ăNicoletaăAdriana,ăEduca iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ,ăEdituraăCoresiăS.A.,ăBucureşti,ă2008.

POLUAREA ASPECTEăDEăEDUCA IEăECOLOGIC

BLÎNDA MARIA GR DINI AăP.N. NR. 3

HUŞI, JUDE ULăVASLUI Planetaănoastr ăseănumeşteăP MÂNT şiăfaceăparteădinăgalaxiaăCaleaăLactee.ăSeănumeşteăaşaăpentruă c ă miliardeleă deă steleă şiă planeteă dină careă esteă format ă pară peă ceră oă urm ă deă lapte.ă Deă sus,ăP mântul,ă seă vedeă caă oămingeă deă culoareă albastr .ăDatorit ă acesteiă culoriă esteă denumit ă şiă „Planeta Albastr ”.ăŞti iădeăceăareăaceast ăculoare?ăPentuăc ăceaămaiămareăparteăaăP mântuluiăesteăformat ădinăm riăşiăoceane. Da,ăaşaăeste.Darăculoareaăalbastr ăpeăcareăoăvede iădeăpeăP mântăseădatoareaz ărazelorăsoarelui,ă careă trecăprină stratulădeă aeră ceă înconjoar ăP mântul.ăAcestă strată deă aeră careă con ineă şiămiciăpic turiădeăap ,ăformeaz ăatmosfera.ăZiua,ăatmosferaăareărolulăde aăprotejaăP mântulăcuăoameni,ăplanteăşiăanimaleădeărazeleăpericuloaseăaleăsoarelui.ăNoapteaăînăschimb,ăatmosferaăesteăcaăoă„plapum ” pentru P mânt,ănel sândăc lduraăacumulat ăpesteăziăs ăseăpiard .Via aăpeăP mântăseădezvolt ădatorit ăenergiei,ăc ldurii,ăluminii primite de la Soare. Termenul de ecologie( din grecescul oikos careăsemnific ăcas ăşiă logos careăînseamn ăştiin ,ăvorbire)ăcreatădeăE.ăHaeckelăînă1866,ădefineşteă„ ştiin aăcondi iilorălupteiăpentruăexisten ”, în special rela iaăanimalelorăcuămediul,ăurm rindăşiămodulădeăcomportamentăalăacestora.. Mediul natural esteă oă no iuneă fundamental ă careă st ă laă bazaă ecologieiă caă ştiin .ă Înă Legeaăprotec ieiămediuluiănr.137/1995ămediul este definit ca „ansamblulădeăcondi iiăşiăelementeănaturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toateă materiileă organiceă şiă anorganice,ă precumă şiă fiin eleă vii,ă sistemeleă naturaleă înă interac iune,ăcuprinzând elementele enumerate anterior,ă inclusivă valorileă materialeă şiă spirituale,ă calitateaă vie iiă şiăcondi iileăcareăpotăinfluen aăbun stareaăşiăs n tateaăomului. țediulă înconjur tor constituieă unămecanismă viu,ă cuă oă complexitateă deosebit ,ă deă aăc ruiăintegritate şiăbun ăfunc ionareădepindeăîntreagaăactivitateăuman . Men inereaăechilibruluiăecologicăesteăesen ial ăpentruădesf şurareaănormal ăaăvie ii. Poluarea ~ reprezint ă contaminareaămediuluiă înconjur toră cuămaterialeă careă interfereaz ă cu s n tateaăuman ,ăcalitateaăvie iiăsauăfunc iaănatural ăaăecosistemelor.ăPoluarea reprezint ămodificareaăcomponentelorănaturaleăprinăprezen aăunorăcomponenteăstr ine,ănumite poluan i,ăcaăurmareăaăactivit iiăomului,ă şiă careă provoac ă prină naturaă lor,ă prină concentra iaă înă careă seă g sescă şiă prină timpulă câtăac ioneaz ,ăefecteănociveăasupraăs n t ii,ăcreeaz ădisconfortăsauăîmpiedic ăfolosireaăunorăcomponenteăaleămediuluiăesen ialeăvie iiă(Conferin aăMondial ăaăO.N.U.,ăŞtockholmă1972). Poluarea mediuluiă aă ap rută odat ă cuă omul,ă dară s-aă dezvoltată şiă s-aă diversificată peă m suraăevolu ieiă societ iiă umane,ă ajungândă ast ziă unaă dintreă importannteleă preocup riă aleă specialiştiloră dinădiferiteă domeniiă aleă ştiin eiă şiă tehnicii,ă aleă stateloră şiă guvernelor,ă aleă întregiiă popula iiă aă p mântului.ă

57

Primejdiaă reprezentat ă deă poluareă aă crescută şiă creşteă neîncetat,ă împunândă m suriă urgenteă peă planăna ională şiă interna ională înă spiritulă ideiloră pentruă combatereaă polu rii.ăPoluarea poate fi natural şiăartificial cu substan eănociveănumi iăpoluan i.ăPoluan iiăsunt: biodegradabili ~ sunt substan eă(cumăară fiăapaămenajer )ăcareăseădescompunărapidă înăprocesănatural.ăAceştiăpoluan iădevinăoăproblem ,ăcândăseăacumuleaz ămaiărapidădecâtăpotăs ăseădescompun ; nondegradabili ~ sunt materiale care nu se descompun, sau se descompun foarte lent în mediu natural. Odat ă ceă apareă contaminareaă esteă dificilă s ă seă îndep rtezeă aceştiă poluan iă dină mediu.ă Compuşiiănondegradabiliă(dioxine,ămaterialeăradioactive)ăpotăs ăajung ălaăniveleăpericuloase de acumulare. Cele mai întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea atmosferei.ăAcesteă elementeădeăbaz ăvie iiă omeneştiă seăpareă c ă suntă şiă celeămaiă afectateădeă ac iunileăiresponsabileăaleăfiin eiăomeneşti.ă Poluarea apei ~ă Celeă maiă graveă modific riă aleă hidrosferei,ă provocateă deă c treă om,ă constauă înăpoluareaăapelor,ăadic ăalterareaăcalit ilorăfizice,ăchimiceăşiăbiochimice,ăprodus ădeăactivit ileăumane,ăcare face caăapeleăs ădevin ăimpropriiăpentruăfolosireaălorănormal . Apa esteăunăfactorădeămediuăindispensabilăvie ii.ăEaăîndeplineşteăînăorganismămultipleăfunc ii,ăf r ă ap ,ă toateă reac iileă biologiceă devenindă imposibile.ă Oameniiă folosescă ap ă înă diferite scopuri: alimenta ie,ăad patulăanimalelor,ăiriga ii,ăproducereaădeăcurentăelectric.ăApaăesteăşiăcelămaiăieftinămijlocădeă transport.ă Lipsaă apeiă esteă d un toare.ă Lipsaă deă ap ă sauă consumulă deă ap ă poluat ă areă multipleăconsecin eănegativeă asupraăomuluiă şiă s n t iiă sale.ăAgricultura esteăoă important ă surs ă deăpoluareă aăapeiă peă mariă întinderi.ă Pesticidele,ă fungicideleă şiă chiară îngr ş minteleă chimice,ă r spânditeă peă mariăîntinderi,ăsuntăantrenateădeăc treăapeleădinăprecipita iiăşiăoăparteăsuntăduseăînăapeleăsubterane, iar altele suntăscurseăînărâuriăşiălacuri.ăÎnăfelulăacesta,ăapeleăcontinentaleăsuntăpoluateăcuăproduşiăchimici,ădintreăcare unii sunt foarte nocivi. Marile ferme zootehnice contribuieă laă poluareaă apeloră prină dejec iileăanimaliere care sunt deversate înă apeleă deă suprafa ă şi,ă par ial,ă seă infiltreaz ă înă apeleă subterane.ăIndustria polueaz ă gravă apele,ă punctual,ă prină deversareaă înă re eauaă hidrografic ă aă apeloră uzateă înădiverseleăproceseătehnologice.ăAcesteăapeăsuntăînc rcateăcuăceleămaiădiverseăsubstan e chimice, unele deosebitădeănocive.ăApeleămenajere,ăînc rcateăcuăsubstan eăorganice,ămicroorganisme,ădetergen iăşiăal iăpoluan i,ă constituieă importanteă surseă deă poluareă aă hidrosferei.ă Transporturileă navaleă contribuieă laăpoluarea apelor, indeosebi prin accidenteleăcareăseăsoldeaz ăcuăscurgereaăînăap ăaăpetroluluiăsauăaăaltorăsubstan eănocive.ăOmenireaăaădevenităconştient ădeăpagubeleăşiăpericolulăpeăcareăîlăreprezint ăpoluareaăapelor.ăDeăaceea,ăseăfacămariăeforturiăpentruăaăoăcombateăşiămaiăalesăpentruăaăoăpreveni. În acest sens, se punăînăfunc iuneăsta iiădeăepurareăaăapelorăuzate.ăEpurareaăseărealizeaz ăpeăcaleămecanic ă(prinăre inereaăsubstan eloră solideă cuă ajutorulă gr tarelor,ă sitelor,ă decantoarelor,ă deznisipatoarelor),ă peă caleă chimic ă(prinăcoagulareaăşi precipitareaăsubstan elorănocive)ăşiăpeăcaleăbiologic ă(organismeăviiăcareăconsum ăuneleăsubstan eănocive).ăLegisla iaădiverseloră riăimpuneăobligativitateaăepur riiăapelorăuzateăînainteădeăaăfiădiversateăînăre eauaăhidrografic ăaăuscatuluiăsauăînăm riăşiăoceane.Creştereaănum ruliăpopula ieiăşiăaăvolumuluiăactivit ilorăeconomiceăprovoac ăoăcreştereăcontinu ăaănecesaruluiădeăap .ăResurseleădeăap ănuăsporesc.ăDeăaceea,ăoameniiădepunămariăeforturiăpentruăaăreduceăconsumulădeăap .ăAceast ăreducereăse poate realizaă peămaiă multeă c i:ă perfecţionarea tehnologiilor, reciclarea apelor, utilizarea apelor salmastre şi sărate, desalinizarea apei de mare. Poluarea aerului ~ sursele principale sunt reprezentate de sursele artificiale (arderile, transporturile,ă deşeurileă menajere).ă Principalaă surs ă oă reprezint ă proceseleă deă combustieă înă vedereaăob ineriiăenergieiăelectrice,ătermiceăsauămacaniceăpentruăproceseăindustrialeă(înc lzireaălocuin elorăsauăfunc ionareaă motoarelor).ă Poluareaă aerului esteă cunoscut ă subă denumirea de „smog”, care este, în general, un amestec de monoxid de carbon şiă compuşiă organiciă dină combustiaă incomplet ă aăcombustibililorăfosili,ăcumăarăfiăc rbunii,ăşiădeădioxid de sulf deălaăimpurit ileădinăcombustibili.ăÎnătimpăceăsmogulăreac ioneaz ăcuăoxigenul,ăaciziiăorganiciăşiăsulfuriciăseăcondenseaz ăsubăform ădeăpic turi,ăînte ândă cea a.ă Majoritateaă poluan iloră suntă „spălaţi” deă ploaie,ă z pad ă sauă cea ,ă dară seă adun ă înă

58

atmosfer ă trasforma iă înă aciziă careă seă combin ă cuă ploaia.ăPloaia acidă cade peste lacuriă şiă p duriă şiăpoateăduceălaămoarteaăanimalelorăşiăplantelor.ăUnaădintreăceleămaiămariăproblemeădeăpoluareăaăaeruluiăeste încălzirea globală,ă oă creştereă aă temperaturiiă P mântuluiă cauzat ă deă acumulareaă unoră gazeăatmosferice cum ar fi dioxidul de carbon, careă reduceă c lduraă disipat ă deăP mânt,ă dară nuă blocheaz ăradia iileăSoarelui.ăDinăcauzaăefectuluiădeăser ăseăaşteapt ăcaătemperaturaăglobal ăs ăcreasc ăcuă1,4o C pân ălaă5,8o Căpân ăînăanulă2100.ăCreştereaăarăfaceăcaăP mântulăs ăfieămaiăcaldădecâtăarăfiăfost în ultimii ani,ă schimbândăprobabilă tiparulăclimatic,ăafectândăproduc iaăagricol ,ă crescândănivelulăm rii.Poluareaăaeruluiăaăepuizatăstratulădeăozonăstratosfericăcreândăoăgaur ădeasupraăAntarcticiiăcareădureaz ămaiămulteăs pt mâniăînăfiecareăan.ă Solul, caăşiă aerulă şiă apa,ă esteăună factorădeămediuăcuă influen ădeosebit ăasupraă s n t ii.ăDeăcalitateaăsoluluiădepindeăformareaăşiăprotec iaăsurselorădeăap ,ăatâtăaăcelorădeăsuprafa ,ăcâtămaiăalesăaăcelor subterane. Poluarea mediului ~ surse naturaleă aleă polu riiă suntă erup iileă vulcanice,ă furtunuleă deă praf,ăincendiileănaturaleăaleăp durilor,ădescompunereaăunorăsubstan eăorganice. Erup iileăvulcanice ~ăcareăgenereaz ăproduşiăgazoşi,ălichiziăşiăsoliziăexercit ăinfluen eănegativeăasupra purit iiăatmosferei.ăCenuşileăvulcanice,ăîmpreun ăcuăvaporiiădeăap ,ăprafulăvolcanicăşiăgazelleăsuntăsuflateăînăatmosfer ,ăundeăformeaz ănoriăgroşi,ăcareăpotăplutiălaămariădistan eădeăloculădeăemitere.ăTimpulădeăr mânereăînăatmosfer ăpoateăajungeăchiarălaă1ă-2 ani. Furtunile de praf ~ suntăşiăeleăunăimportantăfactorăînăpoluareaăaerului.ăTerenurileăafânateădinăregiunileădeăstep ,ăînăperioadeleălipsiteădeăprecipita ii,ăpierdăparteaăaerian ăaăvegeta ieiăşiăr mânăexpuseăac iuniiădeăeroziuneăaăvântului.ăVânturile ridic ădeăpeăsolăoăparteădinăparticuleleăcareăsuntă re inuteă înăatmosfer ăperioadeălungiădeătimp.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Incendiile naturale ~ suntă oă surs ă deă fumă şiă cenuş ,ă careă seă produceă atunciă cândăumiditateaăclimatului scade natural sub pragul critic. Poluareaăartificial :ăpoluareaăindustrial ,ăpoluareaăcasnic ,ăpoluareaămijloacelorădeătransport.ă Industria este,ă laămomentulă actual,ă principalulă poluantă laă scar ămondial ,ă dară putemăad ugaăoriceăarderiădinăcareărezult ăsubstan eăpoluante.ăGazeleăindustriale,ăgazeleărezultateădinăarderi,ăpolueaz ăatmosferaă cuă numeroaseă substanşeă d un toareă s n t ii.ă Acesteă substan eă provoac ă boliă respiratorii,ăalergii,ăprecumăşiăploiăacideăceădistrugăsolul.ăPraful,ăcenuşa,ăfumulăcuprind,ăînăgeneral,ătoateăactivit ileăomeneştiăbazateăpeăardereaăcombustibililorălichizi,ăsoliziăsauăgazoşi. Înăconcluzie,ăconsiderăc ăesteăoădatorieăcet eneasc ,ăoădatorieădeăconştiin ăşiăetic ,ăs ăcontribuimălaăocrotireaă naturii,ă pentruă c ă eaă apar ineă nuă numaiă genera iiloră actualeă aleă Terrei,ă ci,ă cuă deosebire,ăgenera iiloră viitoare,ă înă careă neă proiect mă idealurileă cuă toateă speran eleă noastreă deă continuitate,ă deănemurire. NUăăăUITA I:ă -Aerul,ăsolul,ăapa,ăplantele,ăvie uitoarele,ătoateăaflateăîntr-un echilibru perfect,ăformeaz mediul natural. - Atunciăcândăoăparteăaăacestuiămediuăesteăpoluat ăseăstric ăechilibruădinănatur ,cuăurm riăgraveăpentruăcasaănoastr ăplin ădeăvia ,” P mântulă„. -Privi iă ină jurulă vostruă şiă ve iă observaă via aă pulsândă pesteă tot,ă aceastaă datorit ă condi iilor specialeă oferiteă deă planetaă noastr ă :ă aer,ă lumin ,ă c ldur ,ă ap ,ă alternan aă ziă – noapte, succesiunea anotimpurilor. -Înv a iăs ăave iăgrij ădeăP mânt,ăastfelăîncâtăs ăneăputemăbucuraădeăalbastrulăcerului,ădeăsunetulăvalurilor m rilorăşiăoceanelor,ăs ăneăputemăplimbaăînăp duriăşiăs ăputemăascultaăăăăcânteculăp s rilor. -Plantele,ăanimalele,ăoameniiăauănevoieădeăap ăşiăaerăcurate,ădeăP mântăf r ăgunoaie. -Cândămerge iăinăexcursieănuăl sa iăresturileădeălaămas ăprinăiarb .

59

-Înv a iăs ăocroti iăşiăs ăiubi iăplantele.ăEleămen inăaerulăcuratăşiăproasp t. -Ocroti iăanimalele.ăŞiăeleăsuntăparteădinănatur . BIBLIOGRAFIE Mariaă Taiban,ă Cunoştin eă despreă natur ă şiă omă înă gr dini aă deă copii,ă Edituraă didactic ă şiăpedagogic ,Bucureşti,1979 ; Constantin Pârvu, C l uz ăînălumeaăplantelorăşiăanimalelor,ăEdituraăCeres,ăBucureşti,ă1985; ClaudiuăVod ,ăDinăsecreteleănaturiiăşiăaleălumiiăînconjur toare,ăEdituraăIonăCreang ,ăBucureşti,ă1987; AnaăArhip,ăEduca iaăecologic ăşiăsupravie uireaăomului, EdituraăArc,ăChişin u,ă1996; Elinoră Şchulmană Kolumbus,ă Didacticaă preşcolar ,ă traducereă şiă adaptare:ă Magdalenaă Dumitrana,ăEdituraăVȚIăIntegral,ăBucureşti,1998; IoanăDonos ,ăP mântulă– planetaăoamenilor,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă2000; GabrielaăNedelcu,ăEduca iaă ecologic ă şiă voluntariatulă înăprotec iaămediului,ăEdituraăFunda ieiă pentruăcultur ăşiăeduca ieăecologic ,ăCluj-Napoca, 2003; G.ă oncu,ăMic ăenciclopedieădeăcultur ăgeneral , GrupulăEditorialăArt,ăBucureşti,ă2004; Lumini aăVolintiru,ăCerul,ăEdituraăAramis,ăBucureşti,2005; Lumini aăVolintiru,ăP mîntul,ăEdituraăAramis,Bucureşti,ă2005

PLANETA VIITORULUI ?!

BAHNARIU MARIANA

GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

”Aăîn elegeănaturaăînseamn ăaăîn elegeăviitorul,ădarăaăfaceăcevaăpentruăsalvareaănaturii,ăatâtădeă

amenin at ăazi,ăînseamn ăaăcontribuiălaăfericirea omenirii”. ( E.A.Pora)

Naturaă esteă considerat ă leag nulă civiliza ieiă umaneă fiindă ceaă careă asigur ă condi iileă existen eiănoastre. Omulăprinăsuprema iaăsaăintelectual ăaăac ionatăde-a lungul timpului asupra acesteia în raport cu interesele sale,ăignorândădeăceleămaiămulteăoriăconsecin eleăac iunilorăîntreprinse. Ast ziădegradareaăcontinu ăaănaturii,ăaămediuluiăînăgeneral,ăcaăurmareăaăexploat riiăcontinueăaăresurselorănaturale,ăaămuta iilorăpeăplanăştiintific,ăauăf cutăcaăeduca iaăecologic ăăs ădevin ăoăproblem ăaăîntregiiăomeniri,ăoăpreocupareăinterna ional . Protejarea celui mai complex sistem – mediul înconjurator – devine o necesitate tot mai pregnant ,ădeoareceădeăbunaăfunc ionareăaăacestuiaădepindeăînsuşiăviitorulăexisten eiăumane.ă Educa iaăecologic ăpriveşteăomulădeătoateăvârsteleăşiăimplic ăto iăfactoriiăeduca ionali. Pentruăeducareaăcopiilorăînăspiritulăacestuiăconcept,ămuncaătrebuieăînceput ăînăfamilie.ăJocurileăînă aeră liber,ă plimb rile,ă observareaă dirijat ă aă uneiă plante,ă aă unuiă animal,ă poveştiă despreă planteă şiăanimale,ăducă laă cultivareaăunoră sentimente,ă laă formareaăunoră comportamenteă şiă cultivareaă interesuluiăfa ădeănatur . Gr dini aă şiă şcoala,ă caă principală factoră educa ional,ă încearc ă prină toateă ac iunileă saleă s ăinstruiasc ăînăaşaăfelătân raăgenera ie,ăîncâtăs ăoăresponsabilizezeăfa ădeăproblemeleăacesteiăplaneteăşiăs ăoămobilizezeăînăocrotireaăei.

60

Cuvântul ecologie provine din cuvintele greceştiă"ecos"ă- cas ăşiă"logos" - ştiin ,adic ă"ştiin aăstudierii habitatului". Echilibrul ecologic sauăechilibrulănatural,ăreprezint ăstareaăînăcareăseăafl ăunăecosistemănaturalăînăcareălan ulătroficăesteăcorectăechilibrat. Existen aăechilibrului ecologic aăfostăconstatat ăînc ădin trecut,ădarăanalizat ăşiăfundamentat ăteoreticăîn sec. al XX-lea,ă caă urmareă aă distrugeriloră provocateă deă interven iileă umaneă înă lan ulă trofică şiă deădezvoltareaăuneiăştiin eăaăechilibruluiănatural,ănumit ăecologie. Ca urmare a dezechilibrului ecologic provocatădeă rileăindustrializate,ăatâtăpeăteritoriulălorăcâtăşiă peă teritoriulă altoră state,ă s-aă putută constataă c ă naturaă nuă dispuneă întotdeaunaă deă mijloaceă pentruărefacerea echilibrului ecologic,ă înă foarteă multeă situa iiă fiindă necesar ă interven iaă recuperatoare a omului. Aviziă deă senza ional,ă uit mă câtă r uă putemă faceă mediuluiă natural.ă Iară r spunsulă naturiiă nuă seăpoateăl saăaşteptatăpreaămultătimp.ăElăseăreg seşteăsubăformaăcatastrofelor naturale,ăcareălas ăînăurm ănumai tragedii. ,,Nu vom salva tot ce ne-ară pl ceaă s ă salv m,ă dară vomă salvaă maiă multă decâtă dac ă n-am fi încercat deloc. ’’- Sir Peter Scott ,,Exist ă destuleă resurseă înă lumeă pentruă nevoileă umane,ă dară nuă şiă pentruă l comiaă uman ’’. - Mohandas K. Gandhi. Fiiătuăschimbareaăpeăcareăvreiăs ăoăveziăînălume! Cândămerge iăînănatur ăschimba i-v ăobiceiulădeăaărupeăflorile,ăadmira i-leăaşezateăpeăcodi aălorăînămediulănaturalăf r ăs ăleărupe i,ăauănevoieăs ăajung ălaămaturitateăşiăs ăfac ăsemin eă(înăspecialăflorileărare).

Ciupercileă otr vitoareă nuă trebuiescă distruse,ă facă parteă dină natur ă şiă trebuieă s ă ajung ă laămaturitateăcaăs ăproduc ăspori.ăCândăîmp timi iiădeăciuperciăs lbaticeăcomestibileămergăs ăculeag ,ăarăfiăbineă s ă fieă dota iă cuă ună cu ită bineă ascu ită şiă s ă taieă ciupercaă înă locă s ă oă smulg ă cuă r d cin .ă (Existaăciuperciărareăpeăcaleădeădispari ie).ă Cândă ieşimă înă natur ă ară trebuiă s ă aducemă gunoiulă generată deă noi,ă într-oă pung ,ă acas .ă Nimeniă nuădoreşteăs ăvizitezeălocuriănaturaleăplineădeăreziduuri.ă Dac ăv ăplaceăpescuitulăşiădinăîntâmplareăprinde i unăpeşteădeăoăspecieărar ,ăfotografia i-l pentru aăaveaădovadaătrofeuluiăşiăl sa i-lăînălibertate,ămaiămultăcaăsigurăesteăoăspecieăamenin at ădeăschimbarea pe care o vezi în lume Suntem în mileniul al III-lea. Cuăto iiăsim imătotămaiămultănevoiaădeăaă ieşiă înănatur ,ădeăaăneăbucuraă deă binefacerileă ei,ă deăminun iileă ei.ă ă Avemă nevoieă deă echilibruă şiă deă frumuse e.ă Naturaă neăaşteapt ă înc ă generoas ,ă dar…ăVai!ă ăOmulă esteă singuraă fiin ă ă care-şiă distrugeămediulă deă via .ă Prinăactivit ile sale, a distrus echilibrul natural care s-aămen inutămilioaneădeăaniă.ă Cumăputemătr iăînăarmonieăcuănaturaă?ăS ăneăal tur măcelorăcareăiubescănaturaă,ăcelorăcareănuăvoră s ă tulbureă nimică dină ceeaă ceă exist ă viuă peăPlanetaăAlbastr ! S neă inform măpentruă aă cunoaşte adev rul despre POLUARE ! Esteă foarteă importantăcaănoiă to iă s ă lupt mă împotrivaăpolu riiămediilorădeăvia .ăSeă investeşteăextremădeăpu inăpentruăsalvareaăvie iiădeăpeăP MÂNT.ăPreaăadeseaăuit măs ă înv măaă tr iă frumos!ăOcrotireaănaturiiăpoateăfiădefinit ăcaăăoăac iuneămenit ăs ăapereăşiăs ăajuteăoăfiin ăaflat ăînăimpas,ăcevaăceăesteăamenin at! Saăfimăcuăto iiăresponsabiliăînăac iuneaădeăocrotireăaănaturiiă! Voi,ăcopiii,ăs ăv ăobişnui iăcuăideeaăc ămediulăînconjur torăpoateăfiăprotejatădac ă inemăcuăto iiăcont doar deă câtevaă lucruriă simple.ă Considera iă c ă nuă pute iă faceă nimică pentruă aă protejaă mediulăînconjur tor?ă Eiă bine,ă ve iă descoperi,ă dac ă sunte iă deschişiă c treă informare,ă c ă atitudineaă voastr ăconteaz ăşiăchiarăpute iăschimbaăatitudineaăoamenilorăfa ădeămediulăînconjur tor. Separa iădeşeurile!

61

Înăfiecareăcas ,ăseăstrângă totă felulădeăobiecteădeăcareă trebuieăs ăsc pa i.ăSepara iăsticlele,ăcutiileădeăconserve,ăambalajeleădeălaădulciuri,ăcaietele,ăhaineleăvechiăşiăalteăobiecteăcareănuăv ămaiăsuntădeăfolosăşiăpreda i-leăcentrelorădeăreciclareădinăoraşulăvostru.ă Câtămaiăpu ineăpungiădinăplastic!ă Observ m,ăcâteodat ,ăpungiădinăplasticăaruncateăpeăstr zi,ăînăparcuri,ăînăapeăsauăpeămalulăapelor.ăEsteăbine s ănuăcere iăvânz toruluiăambalajeăsauăpungiădinăplasticăatunciăcândăcump ra iănumaiăoăciocolat ,ăunăcreion,ă sauăunăcaiet.ăCândămerge iă laăcump r turi,ă esteămaiăbineăs ă folosi iăpungileădinăpânz ,ăpeăcareăleăp stra iăapoiăînăcas . Nuăarunca iăgunoiulăpeăstrad !ă Mul iă dintreă ceiă peă careă îiă cunoaştemă arunc ă gunoiulă peă strad ă sauă înă ap .ă Atrage i-leă aten ia!ăăMurd riaăînseamn ăpoluare!

Nuăarunca iălichideleăpericuloaseăoriunde!ă Nu arunca iăuleiulădeămaşin ,ădetergen ii,ă substan eleăotr vitoareăsauăvopseauaă înăcanale,ăpeăstrad ăsauăînăap ,ăpentruăc ăpotăajungeăînapoiăînăcaseleăvoastre!

Apaăînseamn ăvia !ă Apaăesteăunăbunănepre uit.ăPân ăs ăajung ălaănoi,ăparcurgeăunădrumălung,ăfoarte costisitor. Apa trebuie economisit ăşiăp strat ălimpede.ăAutoturismeleănuăseăspal ăînăcursurileădeăap ,ăgunoiulăşiăuleiurileăuzateănuăseăarunc ăînăap ,ăpentruăc ăpoluareaăomoar ăviet ileăcareătr iescăînăap :ăpeştişori,ăbroscu eăşiăplanteăacvatice Stinge iăluminaăşiăreduce iăînc lzirea! Dac ăsim i iăc ăînăcas ăesteăpreaăcald,ăreduce iăînc lzireaăsauăînchide iăcalorifereleăşiăsobele.ăStinge iăluminaă cândă ieşi iă dină camer ă şiă scoate iă televizorulă dină priz ă cândă pleca iă laă şcoal .ă Dac ă uita iătelevizorulă înă priz ,ă acestaă consum ă curentă electrică degeaba.ă Economisindă energia,ă salva iă mediulăînconjur tor Nuăutiliza iămaşinileăpentruădeplas rileăscurte!ă Ştia iăc ăpentruăaăparcurgeăunăkilometruăpeăjosăv ăsuntănecesareădoarăzeceăminute?ăDac ămerge iăpeăbiciclet ,ăajunge iă laăşcoal ămaiărepedeăşiăsunte iămultămaiăs n toşi.ăGândi i-v ăpu inădac ăave i,ă într-adev r,ănevoieădeămaşin ăcândămerge iălaăşcoal !ăSf tui i-v ăp rin iiăc ăplimbareaăpeăjosăesteăbenefic ăpentruăs n tateăşiămediu.ăMaşinileăpolueaz ăaerul! Pentruăaăevitaădistrugereaămediului,ătrebuieăs ăcunoaşte iălegileăacestuiaăşiăs ăac iona iăînăconformitateăcuăele,ătrebuieăs ăînv a iăs ăproteja iăşiăs ăconserva iăelementeleămediuluiănatural.ăViitorul planeteiăst ăînămâinileănoastre!ăÎmpreun ,ăputemăs ăavemăoăplanet ăcurat ăşiăs n toas ! BIBLIOGRAFIE: Cornell, J. – Descoperind bucuria naturii, Dawn Publications, 1989. Taiban,ăM...şiăcolaboratoriiă- Cunoştin e despreănatur ăşiăomăînăgr dini aădeăcopii,ă ăE.D.P,.ăBucureşti,ă1979. 3. Ionel, Aglaia., Popescu, Olga. – Ştiin e,ăEdituraăAll,ăBucureşti,ă1993 4.ăăăJocuriăînănatur ,ăCentrulădeăconsultan ăEcologic ăGala i,ă1998.ăă

62

« CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE »

MODALITATI DE VALORIFICARE AăDEŞEURILORă DEăHÂRTIEăŞI PET-URI

ALINA CALANCEA

LENU A NEGRU GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă

HUŞI, JUDE ULăVASLUI Undeă suntă p durileă deă alt dat ?ă Privescă înă jură c utândă cuă ochiiămin iiă verdeleă ceă împodobeaăodat ămun iiă şiă nuă v dă decâtă urmeă deă buturugi.Nuămaiă simtă niciă aerulă tareă deă p dure,ă deă curat,ă deăproasp t....deăsperan ă!C ciăp dureaăînseamn ăsperan ...via !ăM ăuităînăjurăşi-mi dau seama cât sunt deămic ă,nesemnificativ ăşiăcâtăsuntădeămariăproblemeleăceăneăînconjoar ...Ceăpotăfaceăeuăpentruăaăajutaăp durea?ăCeăpotăs ăfacăeuăpentruăaămaiădaăoăsperan ăcaăvitorulăcopiilorăs ăfieătotăverde?ăŞiăatunciămi-amăadusăaminteăc ăsuntăeducatoare,ăşiăprinăprismaămeserieiă“model m”min iă.ăCe-arăfiăs -i fac pe copii s ă în eleag ă ceă înseamn ă p dureaă pentruă noiă to iă şiă cumă s ă oă p str m!Ce-ară fiă s -iă facă peă copiiă s ăîn eleag ăc ăp durea,ăapeleăşiăaerulătrebuieăprotejateă?ăDarăcum,ăăc ăeiăsuntăpreaămici? Şiă atunciă i-amă înv ată c ă hârtiaă seă ob ineă dină lemn,ă iară lemnulă provineă deă laă copaciiă t ia iă dinăp duri.Şiăcaăs ăoprimăzbuciumulăp durilorăm carăpentruăcâtevaăclipe,ăle-amăspusăc ăputemăşiănoiăs ăleăajut mă reciclândă deşeurileă deă hârtieă sauă s ă leă d mă oă alt ă întrebuin are.ă Cei mici au primit cu drag propunereaăşiăuite-aşaăne-amăapucatădeălucru.ăAmăcreatăcuămânu eleănoastreăoăserieăădeăobiecteăcareăauăfostăodat ădeşeuri.ăVre iăs ăleăvede i ?ăMaiăîntâiăîns ăv ăvomăexplicaăcumăle-am realizat. Dină farfuriaă deă cartonă r mas ă deă laă ziuaă unuiă copilă careă ne-aă servită cuă pr jituri,ă cuă pu in ăimagina ieăamărealizată« P l riaăînflorat ».ăAmăăvopsităfarfuriaădeăcartonăînăculoareaăprim veriiă,verde,ăapoiăamăt iatămijloculăfarfurieiăînătriunghiuriămiciăpeăcare,ăprinăîndoire,ăle-am ridicat. Am decupat din hârtieăcolorat ăfloricele mici pe care le-amălipităpeătriunghiuri.ăIat ăceăaăieşit!

Apoiăamăg sităunăcofrajădeăou .ăAmăt iatăp r ileăundeăst teauăou le,ăcopiiiăle-au vopsit în culori vii, le-auălipităpeăsârm ăşiăaşaăamăob inută„Vaza cu flori”, vaza fiind un pet de 0.5l pe care l-auăîmbr catăcuăhârtieăcreponat ă.ăCaăs ăaib ăstabilitateăamăpusăghipsăînăinteriorulăsticleiăiarăpentruăaăleădaăunăfarmecăînăplusăînămijloculăflorilorăauălipităn stureiăcolora iăsauăm rgelu e.

63

Niciăpahareleădeăunic ă folosin ănuăauăsc pată .ăDup ăceăauăb ută suculădinăeleăne-amăgândită s ăînfrumuse măsalaădeăgrup ătransformându-le în mici ghivece cu flori. Copiii au decupat floricele din hârtieăcolorat ,ă ăle-au lipităpeăpaieădeăsucăîmbr cateăînăprealabilăcuăhârtieăcreponat ăverdeăşiăcaăs ăfieămaiă frumoaseă auă suprapusă maiă multeă floriceleă şiă auă lipită frunzuli e.ă Pahareleă le-au învelit în hârtie creponat .ăăăă Şiăfiindc ăsticleleăde sucăst teauăăgoaleăşiăstinghereăle-amăpusăşiăpeăeleălaătreab .ăAmăăt iatăparteaăcuădopulă,circulară,ăapoiădinăăparteaăr mas ăamăt iatăverticalăfâşiiăămaiălungiăsauămaiăscurteăapoiăle-am îndoită uşor.ă Întreă timpă copiiiă auă decupată floriceleă dină hârtieă ă deă ambalat florile le-au lipit sau le-au capsatălaăcap tulăfâşiilor,ăiarălaăsfârşităauăînvelităparteaăr mas ăcuăhârtieăcolorat .ăAuăieşităoăminun ieăde ghivece le-amăaga atăpeăpereteăăşiăchiarăle-am numit „gr dinileăsuspendate”.

Fiindc ă nimică nuă trebuieă risipită le-amă spusă copiiloră c ă şiă tuburileă deă laă hârtiaă igienic ă leă putemărefolosi.Aşaăc ăînăs pt mânileăînăcareăamăînv atădespreăanimaleleădomesticeăcâtăşiădespreăceleăs lbaticeăle-amăfolositălaăactivit ileăpractice.ăFiecareăcopilăşi-aăalesăanimalulăîndr gită,auăpictatătubulădeăcartonăsau l-auăînvelităcuăhârtieăcolorat ăînăculoareaăanimaluluiăapoiăauălipităochi,ănas,ăgur ăşiăurechiă.ăBaăle-au facutăşiănişteămust iădeătoat ăfrumuse ia!ăIat ăcumăauăieşit!

Apoi într-oă alt ă activitateă cândă amă înv ată despreă apeă şiă vie uitoareleă ei,ă amă realizată unăacvariudintr-un pet de 10l. I-amăt iatăparteăsuperioar ăcaăoătrap ,ăiarăpeăfundulăacesteiaăam pus diverse obiecte:ăscoiciăadunateădeăcopiiăcândăauăfostălaămare,ăcochiliiădeămelciăiarădinăplastilin ăauămodelatăraci,ăcaracati ăpeştişori,etc.ăLaăfinalăamăpusăcârevaăfireădeăplasticăreprezentândăiarba,ăvegeta iaămarin .ă Înă

64

fundal am pus un carton coloratăalbastruăreprezentândămareaăşiăpeăcareăamălipităpeştişoriă.Copiiiăauăfostăîncânta iădeărezultateleămunciiălor.ăăăăăăăăăăăăă Şiă fiindc ă înă curândăvineă s rb toareaă prim veriiă ”Paştele”ne-amă gândită s ă facemă „Farfuria cu ou ”,care va urma aceleaşiăetapeăcaălaă„P l riaăînflorat ” numaiăcaăînălocădeăfloriăvomălipiăouaărosiiăşiădeăalteăculori.ăFiecareăleăvaăornaădup ăimagina iaălui. Darăpân ăatunciănoiăgrupaăpreg titoareă,ăv ădorimăs ăave iăoăprim var ăfrumoas ăşiănuăuita iă:ă„TOTUL SE POATE REINVENTA”. V-am dovedit-o, nu ?

EDUCA IAăECOLOGIC

EDUCA IAăPENTRUăăPROTEC IAăMEDIULUI

BLESNEAC MIOARA GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13ă

HUŞI,ăJUD.ăVASLUI

Problemele legate de mediu trebuie studiate de la cele mai fragede vârste. Gr dini aăşiăşcoalaăauăunărolăhot râtorăînăcreareaăuneiăsociet iăcareăs ănuăfieăindiferent ăfa ădeămediulăs u, societateăcareăarăputeaădeveniădistructiv ăşiăautodistructiv . Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăesteăfoarteăimportant ăpentru:

- dezvoltareaăsentimentelorădeăafec iuneăfa ădeătotăceeaăce-iăînconjoar ; - corectarea atitudinilor comportamentale sau chiar suplinireaă p rin iloră înă formareaă

comportamentelor copiilor; - transmitereaăunorănoiăcunoştin eăşiăl murireaă(corectarea)ăinforma iilorăpeăcareăleăauădinăfamilie,ă

prin intermediul televizorului sau din basme; - formareaăunorăviitoareăpersonalit i.

Educa iaăecologic ăconstituieăoăform ădeăeduca ieănon-disciplinar ăceăfoloseşteăabord riă interdisciplinareă centrateă peămediuă şiă problemeleă acestuia.ă Proceseleă deă înv mântă ceă seă înscriuă înăsferaăeduca ieiăecologiceăpresupunămaiămulteăniveluriădeăac iune:

- cognitiv (al cunoştin elor); - afectiv (al sentimentelor, atitudinilor); - comportamentală(alăpriceperilorăşiădeprinderilor); - participativă(alăexperien eiădeăac iuneăcivic ).

Educa iaăecologic ăaăpreşcolarilorăseărealizeaz ămaiăalesălaănivelăafectiv,ăăîndeosebiăprinăaccentuareaăaspectelorădeă inădeăleg turiăemo ionale,ăcunoaştereaăelementelorămediuluiăfiindănecesarăs ăînceap ădeălaăceleămaiăfragedeăvârste.ăAstfel,ălaăcopilăseăcontureaz ăsentimenteăcareăseăvorămanifestaăprinăatitudiniăceădovedescăaten iaăacordat ădeăacesta mediului.

Putereaăexempluluiăesteăfoarteăimportant ălaăaceast ăvârst .ăDeoareceăcopiiiăimit ăceeaăceăv d,ăadul iiădinăjurulălorătrebuieăs -şiăcontrolezeăcomportamentulăînăpermanen . Totodat ,ăcopiiiăsuntădorniciăs ăparticipeălaăac iuniădeăamenajareăaăloculuiăînăcareătr iesc.ăEiăseăvoră implicaă cuă pl cereă înă activit iă deă îngrijireă aă planteloră şiă animalelor,ă dară trebuieă s ă fieă laă felă deăentuziasma iă şiă deă participareaă laă ac iuniă deă cur areă aă loculuiă (camerei)ă loră deă joac .ă Înă acestă cazăintervine puterea cuvântuluiăşiărenun ândălaădirective,ăobserva iiăcriticeăsauăchiarăamenin ri,ăcuăajutorulă

65

încuraj riloră şiă ală implic riiă efectiveă aă cadreloră didactice,ă copiiiă îşiă potă formaă comportamenteă ceădovedescădorin aădeăaănuădeterioraăloculăînăcareăseăafl . Educa iaăecologic ăajut ăoriceăpersoan ăs :

- afle despre mediu; - îşiă formezeă ună comportamentă adecvată supravie uiriiă saleă şiă aă tuturoră formeloră deă via ă deă peă

p mânt; - iaăatitudineăfa ădeăproblemeleăcuăcareăseăconfrunt ămediul; - formulezeăsolu iiăpentruărezolvareaăproblemelor de mediu; - apliceăsolu iileăviabileăpentruăoăcorect ărezolvareăaăacestorăprobleme; - atrag ăaten iaăcelorădinăjurăasupraăcomportamentuluiălorăfa ădeămediu.

Educa iaăecologic ăareăînăvedereăcinciăobiectiveăceăac ioneaz ăasupra:ăconştiin eiă (responsabilit ii),ăniveluluiădeăcunoştin eă(niveluluiăcognitiv),ăatitudiniloră(sentimentelor),ăabilit ilor,ăpriceperilor,ădeprinderilorăşiăcapacit iiădeăparticipareăaăcopiilor. Astfel,ăobiectiveleăseărefer ăla: 1.ăConştientizare Copiiiăsuntăsprijini iăpentru:

- atingereaăunuiănivelădeăcunoştin ăşiăaten ieăfa ădeămediuăşiăproblemeleăsale; - dezvoltareaăcapacit iiădeăaăobservaăşiăalegeăstimulii; - prelucrarea,ăperfec ionareaăşiăextindereaăpercep iilorănouăformateălegateădeămediu; - folosireaăînădiferiteăsitua iiăaăcalit ilorănouăformate.

2.ăCunoştin e Copiiiătrebuieăs ăîn eleag ămodulădeăfunc ionareăaămediului,ădeăapari ieăaăproblemelorăcuăcareăseăconfrunt ăacestaăşiădeărezolvareăaăacestorăprobleme. 3. Atitudine Copiiiătrebuieăs -şiăînsuşeasc ăunăsetădeăvaloriăşi s ămanifesteăgrij ăpentruămediu,ăprecumăşiăs ăposedeămotiva ieăşiădorin ăpentruăaăparticipaălaăac iuniămeniteăs ăîmbun t easc ăstareaămediului. 4.ăAbilit i,ăpriceperi,ădeprinderi Copiiiă suntăsprijini iăpentruăa-şiă formaăşiădezvoltaăabilit iănecesareă identific riiă şiă investig riiăproblemelorădeămediuăşiăînăscopulăparticip riiălorălaărezolvareaăacestor. 5. Participare Copiiiăsuntăajuta iăs -şiăînsuşeasc ăexperien aă(capacitatea)ădeăaăfolosiăcunoştin eleăşiăabilit ileăformate, în luarea unor decizii bine gândite, pozitive, pentru rezolvarea problemelor de mediu. Educa iaăecologic ătrebuieăs ăurm reasc :

- transmitereaă unoră ă informa iiă corecteă privindă mediulă înă acordă cuă bazaă teoretic ă aă ecologieiăsistematice;

- eviden iereaărela iilorădirecteăşiăindirecteăaleătuturorăsistemelorădeăvia ădeăpeăTerra; - conştientizareaă roluluiă fiec ruiă omă înă procesulă deă dezvoltareă durabil ă aă sistemeloră socio-

economice; - dezvoltareaăunorăresponsabilit iăpersonaleăşiăciviceăaleăcopiilor; - conştientizareaănecesit iiăprotej riiămediului; - încurajareaăcopiilorăpentruăaădeveniăfactoriăactiviăaiăprotec ieiămediului.

Implementareaăefectiv ăaăeduca ieiăecologiceăvaăfiăposibil ădoarădac ăeaăesteărealizat ădeătoateăsegmenteleăcomunit ii:

- p rin iiăcare-şiăînva ăcopiiiăs ăac ionezeăcuărespectăfa ădeăceilal iăoameniăşiăfa ădeămediu; - educatoriiăceăincludăeduca iaăecologic ăînălec iileălor;

66

- copiii care-şiă ajut ăp rin ii,ă împ rt şindu-leăacas ănoileă cunoştin eădobânditeă laăgr dini ă şiă laăşcoal ,ăs ădevin ăresponsabiliă(conştien i)ăşiăs -şiăschimbe comportamentul;

- angaja iiădinămass-media care-şiăfolosescăpriceperileăcreativeăpentruăaăinspiraăoameniiăcuăoănou ăîn elegereăşiărespectăpentruămediuăşiădorin ădeăa-l proteja;

- oameniiădeăştiin ăcareăs ă îmbun t easc ăîn elegereaăstructuriiăşiă func ion riiăecosistemelor,ăaăcapacit iiă loră productiveă şiă deă suport,ă asigurândăopiniaă public ,ă înă acelaşiă timp,ă deă faptulă c ădatele pe care le-auăob inutăsuntăcomunicateăcuăacurate eăşiăaplicateăînămodărezonabil;

- persoaneleă dină domeniulă legisla ieiă careă s ă proiecteze legi cerute de dezvoltarea socio-economic ădurabil ăşiăs ăevaluezeăaplicareaălor;

- economiştii,ătehnicieniiăşiămanageriiăînscrişiăîntr-unădialogăcuăcoali iileăşiăgrupurileăceăseăocup ăcuărespectareaăşiăgrijaăfa ădeăvia aăcomunit ii;

- politicienii, alteăpersoaneăceăelaboreaz ăpolitic ă şiă reprezentan ăaiă administra ieiăpubliceăcareălucreaz ,ăînămodăsimilar,ălaăevaluareaămodific rilorănecesareăînăpoliticileăpubliceăşiălaăaplicareaăacestora.

Educa iaăecologic ăeăunăprocesăcomplexăşiădeădurat ăcareănuăseăîncheieălaăsfârşitulăunuiăcicluădeăînv mânt,ăiarărealizareaăluiăseăporneşteădeălaăsimpluăşiăuşorăşiăseătreceăprogresivălaălucruriădinăceăînăceămai complexe.

Înă scopulă apropieriiă copiiloră deă natur ă şiă pentruă eviden iereaă diverseloră aspecteă ecologiceă ale activit iiădinăprogramulăzilei,ăînăafaraăactivit ilorăspecificeădeăcunoaştereăaămediuluiăprev zuteăexplicităînă program ,ă amă apelată laă posibilitateaă abord riiă interdisicplinareă aă tuturoră activit iloră desf şurateăzilnic. Înăexcursiileăsauădrume iileăpe care le-amăf cută înămijloculănaturii,ănuăoădat ăs-a întâmplat ca aceştiăcopiiăs ăatrag ăaten iaăturiştilorăs ănuălaseăgunoaieleăînăpoian ăsauăp dure,ăs ănuăleăarunceăînăap ,ăs ănuălaseăfoculăaprinsăetc.ăToateăacesteaăs-auăîntâmplatăpentruăc ăamădesf şuratăşiăalteăac iuniăcumăarăfi: „Focul – prietenă sauă duşman” (întâlnireă cuă pompierii);ă cur ireaă cur iiă deă jocă oriă deă câteă oriă esteănevoie, îngrijirea plantelor din sala de grupa etc. Preşcolariiă trebuieăs ă realizezeăc ăproblemeleămediuluiă înconjur toră suntăale lumii întregi; ale fiec ruiaădintreănoi,ăiarăfiecareăac iuneănegativ ăaănoastr ăpoateăs ăafectezeăînămodădistructivănatura. Curiozitateaă copiiloră conduceă laă acumulareaădeă cunoştin eădespreămediulă înconjur tor,ă despreăprotec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laădezvoltareaă capacit iiă copiilorădeă aă gândiă logică şiă deă aă interpreta corect aspecte din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE

1. Pârvu C. – „Ecologie generală”, EdituraăTehnic ,ăBucureşti,ă2001. 2. Friedman J. – „Jelly Jan, prietenul nostru şi al naturii”,ăBucureşti,ă2004. 3. Geam n ăN.A.ă – „Suport de curs pentru cadrele didactice implicate în proiecte de educaţie

ecologică la nivel preprimar şi primar, elaborat în cadrul 4. Departamentului de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă”, UniversitateaădinăBucureşti,ă

2004. 5. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr.3-4/2006. 6. Revista – „Învăţământul preşcolar”, nr. 1-2/2007.

67

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI

TOFAN VERONICA GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2

HUŞI, JUD. VASLUI Problemaămediuluiăînconjur torăesteăunaăglobal ăşiăarătrebuieăs ăfieăconştientizat ănuănumaiădeăc treă agen iileă deă monitorizareă aă calit iiă mediului,ă ciă siă deă oameniiă deă rândă careă nuă auă neap ratăcunoştin eădeăspecialitateăînădomeniu.ăAstfel,ăeduca iaăecologic ăesteăunăprocesămenităs ăsensibilizezeăoamenii,ă s -iă fac ămaiă conştien iă siă preocupa iă deă problemeleămediuluiă înconjur tor.ă Scopul final al educa ieiă ecologiceă esteă acelaşiă înă întreagaă lume:ă deă aă formaă oă mentalitateă s n toasaă vis-à-vis de calitateaămediuluiăînăcareătr im.ăAcestădezideratăpoateăfiăîndeplinităcuăsuccesădac ăacestătipădeăeduca ieăesteă ini iată înc ă dină primiiă aniă deă şcoal . Mareleă biologăEugenă Poraă afirmaă c ă „ esteămomentulă s -i înv măpeăcopiiădeăceătrebuieăprotejat ănatura”.ăAst zi,ăcandăăasist mălaăcelămaiăvertiginosăamestecăalăomuluiăînănatur ,ăse impuneăeducareaăînăspirităecologic,ăaătinereiăgenera ii,ădeoareceă„copiii sunt mesaje viiăpeăcareăleătrimitemăc treăvremuriăpeăcareănoiănuăleăvomămaiătr i”. Tr imăîntr-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectat ,ăună respectă careă iă seă cuvine,ă pentruă c ă reprezint ă via a.ă „ Naturaă poateă s - iă slujeasc ă deă carte,ă deăprofesor,ă deă pov uitor.ă Nuă închide iă aceast ă mareă carteă plin ă deă înv turiă în elepte!”(G. Simion) Adeseaăăoameniiăăuit ăc ăăănaturaăăesteăăăaceea care satisface direct sau indirect cea mai mare parteăăăaăăănevoilorăăăvitaleă.ăAbunden aăăşiăăăvarietateaăăădarurilorăăăsaleăăauăăădatăăănaştereăăcredin eiăăăcaăăănaturaăăăesteăăăinepuizabil ăşiăăăc ăăăomulăăăpoateăăădispuneăăf r ăălimit ăăădeăăăresurseleăăăei.ăModificarileăăaduseăădeăăexpansiuneaăăăsociet iiăăăumaneăăauăăădeăăceleăămaiăămulteăăoriăăunăăcaracterăădistructiv,ăămulteăăăfiindă ă ă ireversibileă ă ă pentruă ă c ă ă producă ă ă perturb riă ă ă înă ă ă sistemeleă ă ă ecologiceă ă ă şiă ă ă deterioreaz ăăăechilibrul natural . Interven iaăăăomuluiăăăînăăănatur ăăăprovoac ăăăuneoriăăătraumatismeăăăcareăădetermin ăăădispari iaăăăunorăăplanteăă ăşiă ăanimaleăăăvaloroaseăă ăducandăă ă laăăădezvoltareaă ăăînă ăecosistemeleăănaturaleă ăaă ăunorăăspecii inferioareă ă uşoră ă ă adaptabile,ă dară pu ină folositoareă omului.ă Celă ă maiă ă importantă fenomenă îlăconstituieă îns ă rupereaă ă echilibruluiă ă ecologică ă şiă aă ritmuluiă cicluluiă biogeochimic,ă proceseă ă ă cuăăăprofundeă ă ă implica iiă ă ă asupraă ă ă naturiiă ă ă şiă ă ă aă ă ă omului.ă Deă ă aceeaă ,ă conservareaă ă ă şiă ă ă stabilireaăăăechilibrului dinamic al biosferei este o datorie imperioasa a omului modern . Educa iaă cuă privireă laă mediuă trebuieă s ă dezvolteă lanivelulă întregiiă umanit iă oă ă atitudineă ă deăăăresponsabilitate în folosireaăăăşiăăconservareaăăăresurselorăăănaturale.ăÎnăăăacestăăăscopăînv mantuluiăîiăăărevineăăăunăăărolăăătotăăămaiăăăimportantăăînăăăeducareaăătineretului,ăăc ruiaăăătrebuieăăsaăăiăăseăăimprimeăăoăăgandireă ă ecologic .ăEducareaă ă ă înă ă ă acestă ă ă sensă ă ă trebuieă ă s ă ă ă înceap ă ă ă dină ă ă copilarieă ă ă şiă s ă fieăăăcontinuat ăătotăăătimpul.ăăPrimeleăformeădeăăeduca ieăăăînăăămaterieăădeăăămediuăăăînconjuratorăăăîncepeăînăăăaniiăădeăăgr dini .ăEducatoareleătrebuieăăăs -înve eăăăşiăăăs -i sensibilizeze pe copii cu privire la frumuse ileăănaturii,ădezvoltandu-leăăgustulăădeăăaăădescoperiăadev rurileăăăcareăăseăăpetrecăăăînăăăjurulăălor. Educatiaăăînăăproblemaăămediuluiăăăesteăăăprocesulăăăprinăăcareăăseăăărecunoscăăvalorileăşiăseăăclarificaăăideile necesareăăcompeten eiăşiăăatitudiniiăăăpotriviteăăpentruăăaăăîntelegeăăşiăăapreciaăărela iileăăexistenteăăădintreă ăomă ă şiă ă ănatur .ăProcesulăeduca ională ă areădreptă sarcin ă ă s ă subliniezeă faptulă ă c ,ă înăcontextulăactual,ă nuă esteă vorbaă saă conserv mă naturaă ă înă dauna omului,ă ciă s ă seă asigure,ă înă primulă ă randăăăbunastareaăomenirii.ăÎnăaceast ăăprivin ăăcunoştin eleăăecologiceăconstituieăăunăăelementăădinăăceăăînăăceăămaiă ă importantă ă înă ăexplicareaă ăpoliticiiă ădeă ăprotec ieă ăaă ămediuluiă ă înconjurator.ăAceast ăsitua ieă are asupraăăeduca ieiăăînăămaterieăădeăămediuăărezonan e,ăcareăăducăălaăăcunoaştereaăăgravit iiă ăpericolelorăăexistenteă,ălaăăîn elegereaăăloculuiăăomuluiăăînăăbiosfer ăăăşiăălaăădatoriileăăăceăăădecurgăăădinăăăaceastaă.ăăEsteăăămomentul în care distrugereaăăşiăădezordineaăătrebuieăăs ăăcedezeăăăloculăăăgospodaririiăăăra ionaleă.

68

Rolulă ă ă educatoriloră ă ă const ă ă ă tocmaiă ă ă înă ă ă ar tareaă ă ă pericoleloră ă ă careă ă ă deriv ă ă ă dinăăădegradarea mediului , unul din obiectivele vizate fiind acelaăădeăăaăăăfaceăăăpopula iaăăăs ăăăiaăăăcunoştin ăăădeăăăaceastaă,ăf r ăăaăăăcreeaăăăoăăăstareăăădeăăăteam ă. Scopulăăăeduca ieiăăăecologiceăăăesteăăăincitareaăăăfiecaruiăăăindividăăăînăăăaşaăăăfelăăăîncatăăăs ăăseăăăsimt ăăădirectăăăangajatăăînăăăaceast ăăproblem ă,ăpentruăăăa-i crea un sentiment de responsabilitate şiă ă ă voin aă ă ă deă ă ă aă ă ă ac ionaă ă ă personal.ă Pentruă ă aă ă fiă ă eficaceă ,ă educa iaă ă înă ă ă domeniulă ă ă protec ieiăăămediuluiăătrebuieăăăf cut ăăîntr-un sistem unitarăăcareăăs ăăăseăăăadresezeăăăcopiilor,ăadolescen ilorăăăşiăăăadul iloră ă ă şiă ă ă careă ă ă s ă ă ă comporteă ă ăună ă ă înv mantă ă ămetodică ă ă laă ă ă toateă ă ăniveleleă ă ă ă şcolareă ă ă şiăăăextraşcolareă. Oăăăeducatieăînăăămaterieăăădeăăăprotec iaăăămediuluiăăăînconjur torăă esteăăăinseparabil ăădeăăăunăăăconceptăăăglobal:ătrebuieăăăcaăăăto iăăăcet eniiăs ăăăînteleag ăăăc ăănuăăăexist ăăădecatăăăoăăsingur ăăăbiosfer ,ăcareă ă ă esteă ă ă bunulă ă ă comună ă ă ală ă ă întregiiă ă ă omeniriă .ă Înă ă ă acelaşiă ă ă timpă ă ă trebuieă ă insistată ă ă asupraăăăproblemelorăăălocaleă,ăpentruăăăcareăăăfiecareăăăcet eanăăăs ăăăaib ăăăconştiin aăăunuiăă“mediu personal “, peăăăcareăs -lăăiubeasc ăăşiăăs -lăăutilizezeăăăra ională. „Cineănuăiubeşteăoăfloareănuăeăînăstareăs -iăiubeasc ăniciăpeăoameni”,ăafirm ăJohnăRuskin, filosof careă aă propov duită dragosteaă pentruă natur ,ă nuă numaiă caă izvoră deă trainic ă gândire,ă darămaiă alesă caăsus inereăînăvia aăfiec ruiăom.ăOriceăcopilăpoateădeveniăprietenăalănaturiiădac ăoărespect ăşiăparticip ălaărefacerea ei. Natura are nevoie de prieteni,ăiarănoiăeducatoareleăprinăeduca iaăpeăcareăoăfacemăcopiilorăreferitoareălaăacestăsubiectăesteăs ăinsufl măcuătoat ăputerea,ăprinăargumenteăputernice,ădragosteaăpentruănatur ăcuătotăceeaăceăeaăneăofer ăm re ăoriăsimplu,ăbogatăoriămodest. Înv ându-iăpeăcopiiă s ă iubeasc ănaturaănuănumaiăc ă leăd măvia aă întreag ăoă îndrumareănou ,ăveşnicăsenin ăaămin iiăşiăsufletuluiălor,ădarăleăoferimăposibilitateaădeăaăcunoaşteăc ăplantaăeăoăfiin ăşiăc ăceeaăceăpareăneînsufle it,ăunămunte,ăunărâu,ăpoateăaveaăinfluen ăasupraăomului. Prinăactivit ileădesf surateăînăgr dini ,ămaiăalesălaăgrupeleădeănivelăII,ăpentruăc ăauădobandităoăserieădeăcunoştin eădespreămediulăapropiatăşiăauăînceputăs ăcunoasc ămijlocităsauănemijlocitămediulănatural,ăseăpresupuneăc ăurm rimăanumiteăobiectiveăcareăauăcaracterăecologic,ănuănumaiădeăcunoaştere,ăca: -conştientizareaă şiă responsabilizareaă fa ă deă problemeleă mediuluiă înconjur tor,ă începandă cuămediulăşiăspa iulăambiental; -capacitateaă deă observareă şiă descriereă aă unoră grupeă deă planteă şiă animaleă existenteă înămediulăcunoscutăsauămaiăîndep rtatădeăcopii; -realizareaădeăexperien eăsimpleăînăscopăobservatiăşiădeductiv; -capacitateaădeădocumentareăprinăascultare,ăintui ieăşiăobservare; -capacitateaădeăaărealizaăconexiuniăîntreăcunoştin eleăînsuşiteăprinădiverseătematiciăderulate; -propunereaăşiăaplicareaădeăsolu iiăpentruăcunoaştereaăşiăprotejareaămediuluiăăăăînconjur tor; Toate aceste obiective pornesc de la principiul apropieriiă eleviloră deă natur ă înă scopulă cre riiă deăconvingeriăşiăconduiteănecesareăînăconservareaănaturiiăşiăaămediuluiăambiant Modalit ileădeărealizareăaăobiectivelorăenun ateăsuntăurm toarele: -observareaăsistematic ăaăelementelorădinămediulăapropiat,ămaiăîntai,ăapoiădinămediiămaiăpu inăcunoscute,ăf candăcompara ieăîntreăelementeleăpozitiveăşiăceleănegativeăîntalnite; -implicareaă p rin ilor,ă aă copiiloră deă laă alteă grupe,ă aă şcolariloră înă ac iuniă deă îngrijireă şiă ocrotireă aăplantelorăşiăanimalelor accesibile: - cunoaştereaăvie iiăp s rilorăşiăprotejareaăacestoraăînătimpulăiernii; -îngrijireaăspa iuluiădinăinteriorulăşiăîmprejurimileăgr dini ei,ăcunoaştereaăprinăplimb riăşiăexcursiiăşiăaăaltor elemente din mediul natural; -sesizarea efectelor benefice sau distructive ale omului în armonia naturii. Acest lucru l-amăurm rităşiăeuă laăgrupaăpreg titoare,ă înăactivit ileăcuăcon inutăecologic,ă f cându-i pe copiiăs ăîn eleag ăc ăînănatur ătotulăesteăfolositorăşiăc ăeiătrebuieăs-oăocroteasc ăşiăs-oăiubeasc . În cadrul

69

activit iloră cuă caracteră ecologică amă urm rită insuflareaă respectuluiă pentruă natur ă şiă formareaă unorădeprinderiădeăprotejareăaămediuluiăînconjur .ă Înă acestă sensă amă ini iată cuă copiiiă grupeiă mariă ună proiectă tematic:ă „Miciiă ecologişti”, prin intermediulăc ruiaăcopiiiăauăajunsăs ăcunoasc ămaiăbineănaturaăşiăs ă în eleag ăbinefacerileăei,ădarăşiăoăserieădeăcerin eăcareătrebuieărespectate. Amăapelatălaăcon inutulăunorătexteăliterareăsauătexteăcuăcon inutăştiin ificăcareăauăconstituităpunctulădeăplecare pentru discutarea unor probleme de mediu. Curteaăgr dini ei,ăadeseaăcuăgunoaie,ăaruncateălaăîntâmplareăatâtădinăparculăînvecinatăcuăgr dini a,ăcâtăşiădeăcopiiiăneglijen i,ăcareănuăiubescăcur eniaăşiăs n tatea,ăi-auădeterminatăpeăcopiiiăgrupeiăpreg titoare s ăparticipeăcuăseriozitateălaăderulareaăacestuiăproiect.Amăpurtatădiscu iiăcuăcopiiiăşiăamăhot râtăc ăgrupaăpreg titoareăvaălucraăcuăseriozitateăpentruăaăfaceăcurteaăgr dini eiăs ăstr luceasc ădeăcur enie,ăiarăeiăşiăcolegiiălorăs ăseăjoaceănestingheri iădeăgunoaieleăcareăi-arăputeaăîmboln vi. Amă fostă ajuta i,ă cuă mareă interes,ă deă p rin iă careă auă adusă laă gr dini ă unelteleă deă lucruă şiămânuşileăecologiceăcuăcareăurmaăs ăadun măgunoaiele.ăAmă luată leg turaăcuăoădoamn ădoctoră careăaăr spunsă cuă pl cereă solicit riiămeleă şiă le-aă explicată copiiloră pericolulă îmboln viriiă cuă diverşiămicrobiădatorat ăjocurilorăcopiilorăprinăgunoaie. Amăderulatădeăasemeneaăşiăaltăproiectăeduca ionalăcuătematic ăecologic ,ăpornimdădeălaăoăhart ăcomun ăa proiectelor tematice de educare în spirit ecojogic, ,,Florile îmi sunt surori” Activit ileăînăclas ăşiăînănatur ,ăpeăcareăle-am realizat cu copiii, pentru studierea florei au fost orientate şiăspreăoăabordareăecologic ăaplicativ ăcareăs ăconduc ,ăprintreăaltele,ălaă“stimularea motiva ieiăpentruăprotec iaănaturiiă şiă valorificareaă acesteiaă înă formareaăunoră convingeriă şiă comportamenteă adecvate,ă deăocrotireăşiăprotec ieăaămediuluiăînconjur tor”.ăAceast ăabordareăecologic ăaăpresupus: - eviden iereaăroluluiăplantelorăînănatur ăşiăvia aăomului; - prezentareaă unoră situa ii-problem ă om-natur ă şiă precizareaă modalit iloră deă remediereă aădezechilibrelorăecologiceăcauzateădeăuneleăac iuniăumane; - precizareaădiverselorăsurseădeăpoluareăşiăaăefectelorăacestoraăasupraăvegeta iei; - utilizarea cunoştin eloră însuşiteă înă timpulăactivit ilorădeăobservareăpentruămanifestareaăuneiăatitudiniăresponsabileăfa ădeănatur ; - formulareaădeăsolu iiăplauzibileăpentruăprotec iaămediuluiăşiăocrotireaăplantelor. Curiozitateaămanifestat ădeăcopii,ăînăcadrulăacestui proiect, i-aăf cutăpeămiciiăecologiăs ăp trund ătaineleănaturii,ă s ă sesizezeă interdependen aă şiă cauzaliteteaă fenomenelor,ă eiă înv ândă s ă explorezeă lumeaăînconjur toare,ăs ăoăanalizeze,ăs ăpun ăîntreb riăşiăs -şiăexprimeăopiniiăşiăst riăsufleteşti. Celeămaiăuimitoareăachizi iiăşiăcareăauăavutăunăimpactămajorăînăformareaăcunoştin elor,ădarămaiăalesăînăstabilirea unor comportamente ecologice, le-auăavutăplimb rileăşiăexcursiileăînănatur . Excursiile constituie un mijloc didactic de cea mai mare importan ă pentruă c ă ofer ă copiilorăposibilitateaă s ă observe,ă s ă cercetezeă şiă s ă cunoasc ă înă modă directă oă mareă varietateă deă aspecteă dinănatura, de ordin biologic sau geografic, despre mediul natural si factorii de mediu. Înă acelaşiătimp excursiile contribuie la educareaă şiă dezvoltareaă sim uluiă estetic,ă trezescă dragosteaă şiă interesulăpentruă natur ă şiă respectulă pentruă frumuse ileă ei.ă Aceastaă ajutaă laă cunoaştereaă spa iuluiă geografică dinăimediataăvecin tateăaăorizontuluiălocal.ă De asemenea cu o cheltuiala extrem de redusa din partea copiilor se poate face o lectie transcurriculara- aplicatieăpracticaălaăcunoaştereaălocurilor,ăcaăactăgeograficăşiăfrumuse iăaleăcaruluiădinănatura. Înă încercareaădeăaă realizaăoă conduit ăecologic ,ă le-amăcerută copiiloră s ă seă transpun ă înă situa iaăp r iiăv t mateă(supus ăagresiuniiăumane),ăar tândăfaptulăc ăplanteleăşiăanimaleleăsuntăfiin eăviiăcaăşiănoiăşiămerit ăună“tratament” maiăbunădinăparteaănoastr .ăPlanta,ăcaăoriceăorganismăviuăsufer ădac ăesteăr nit ,ăiăseăfacăcrest turiăînăscoar , iarălegareaăcopacilorăcuăsârm ăpoateăopriăcircula iaăseveiăajungându-se la îmboln vireaăşiăuscareaălor.

70

Înătimpulăcolect riiămaterialuluiădinănatur ăamăatrasăaten iaăcopiilorăs ăcolectezeănum rulăstrictădeăplanteănecesareă colec iiloră şiă c ă speciileă rareă şiă ocrotiteănuă trebuieădistruse,ă deciă nuă seă colecteaz ăpentru ierbare. Amăprecizată faptulă c ă exist ă planteă indicatoareă aleă calit iiămediului,ă prezen aă anumitoră speciiă fiindăcorelat ăcuăprezen aăsauăabsen aăanumitorăfactoriăpoluan i. Înăurmaăobserv riiăacestorăac iuniănegativeăaleăomuluiăasupraănaturii,ăs-auăpurtatădiscu iiăasupraăcomportamentuluiăpeăcareătrebuieăs -lăavemănuănumaiăatunciăcândărealiz măieşiriăînănatur ăciăşiăînăvia aădeăziăcuăzi.ăApoiăcopiiiăauătrebuităs ăarateăcumăseăpotăimplicaăînăprotejareaăşiăocrotireaămediuluiă. Înăaplica iileădinăclas ,ăcaăurmareăaăactivit iloră teoretice,ăcopiiiăauărealizată lucr riăplasticeăşiăpracticeăcareăauăilustratămodulăînăcareăauăperceputămesajulătransmisădeătemaăaleas ădarăşiămodalit iăpropriiădeăabordare a acestora. Laă disciplinaă abilita iă practice,ă lucr rileă realizateă cuă materialeă dină natur ă şiă cuămaterialeă reciclabileă potă reprezentaă adev rateă opereă deă art ă şiă potă constituiă siă premizeleă realiz riiăeduca ieiăecologice. Lucr rileă dină diferiteă sortimenteă deă hârtie, materiale textile sau material plastic sunt foarte îndr giteădeăcopiiăsiăpentruăconfec ionareaălorăputemăapelaălaăsprijinulăp rin ilorăcareăintr ăcuăpl cereăînăjoculă copiiloră şiă leă sprijin ă ac iunileă candă suntă solicita i.ă Copiiă valorific ă înă expozi ii sau chiar în aplica iiăpracticeăpropriileălucr riă(coşuriăecologice,ăfloriădeăapartamentăcuăvaseăconfec ionate/decorateăde ei, costume de carnaval pentru serbare). Plimb rileă prină parc,ă excursiileă înă maiă multeă mediiă dină natur ,observ rileă spontaneă înă natur ,ăexpozi iile,ăjocurile,ădesf şurateăînăsectoareleădeăactivitateăauădeprinsăpeăcopiiăs ăfieăinteresa iădeămediulăînăcareătr iesc,ădeăprotec iaăşiăgrijaăfa ădeămediu.ăPrinătratareaăinterdisciplinaraăaăproblemelorăprivindăprotec iaămediului,ăcontribuimălaăformareaăunuiăcomportamentăecologicăfat ădeămediulăînconjur tor.ă Copilulătrebuieăl satăs ădescopereăelăînsuşiăadev rul,ăs -iăcultiv măinteresulăpentruăpromovareaăst riiădeăs n tateăînămediulăînconjur tor,ăs -lăeduc măînăsprijinulăocrotiriiăşiăprotec iei mediluiăînconjur tor.Deăăaceeaăăesteăăănecesar ăăăp strareaăăăunuiăămediuăăădeăăăvia ăănealterat,ăcatăămaiăăpropiceădezvolt riiăăăfiin eiăăăumane.ăCopiiiă ă ă trebuieă ă ă convinşiă ă ă c ă ă ă f r ă ă ăună ă ămediuă ă ă curat,ănepoluată ăvia aă ăomuluiă ănuă ăesteăăposibil ă.

BIBLIOGRAFIE:

16. BercaăM,ăEcologieăgeneral ăşiăprotec iaămediului,ăedituraăCeres,ă2000 17. BotnariucăN,ăV dineanuăA,ăEcologie,ăEdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ăBucureşti,ă1982 3.ăăăCucoşăC,ăPedagogieă,Iaşi,ăedituraăPolirom,ă1996 4. Pârvu C, Ecologie General ,ăedituraăTehnic ,ăBucureşti,ă1999 5.ăăăStugrenăB,ăEcologieăteoretic ,ăedituraăSarmis,ăClujăNapoca,ă1994 6.ăăăLegeaăprotec ieiămediuluiă137/1995;ăLegeaămediuluiă5/2000ă

71

EDUCA IAăECOLOGIC ă

C T NESCUăMARIANA

GR DINI A P.P. Nr. 2 HUŞI ,ăJUDE UL VASLUI

HOHA NICOLETA ŞCOALA “ANASTASIE PANU”

HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Pro ectiaă naturiiă devineă totă maiă multă unaă dină celeă maiă importanteă preocup riă aleă societa iiă

contemporaneăşiăcomport ătreiăaspecteăimportante:ăprevenireaădeteior riiămediului, ac iuniăde depoluare şiă reconstruc ieă ecologic ,ă ceă constau,ă înăprincipal,ă înăm suriă reparatorii,ă şiă p strareaă sau între inereaăzonelor depoluate. Interesulă şiă dragosteaă pentruă natur ă sunt,ă laă majoritateaă copiilor,ă instinctive.ă Înă plus,ăcomportamenteleăşiăconvingerileăformateăcopiilorălaăoăvârst ăcâtămaiăfraged ăsuntăceleăcareăseăpastreaz ăcelămaiăbineă toataăviata.ăDeăaceea,ă înăeduca iaărealizat ă înăgr dini ă trebuieăsaăpornimădeă laă interesulăfirescăalăcopiilorăpentruăplanteăşiăanimale,ăpentruăceeaăceăreprezint ,ăîn general, natura pentru ei. Scopulăprincipalăalăeduca ieiăprivindămediulă înconjur torăesteăacelaădeăaăoferiă fiec ruiă individăposibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaăecologic ă areă semnifica iaă deprinderiiă unuiă anumitămodă deă aă în elegeă rela iaă dintreă omă şiămediulă deăvia ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăanimalelor.ăPunctulădeăplecareăalăacestuiădemersăîlăconstituieăopticaănoastr ăceă trebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediul natural de care beneficiem cu to iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăDeciăesteăimportantăcaănoi,ăceiăceăavemămisiuneaădeăa-iă educaă peă ceiă mici,ă s ă avemă oă conştiin ă ecologic ă bineă conturat ,ă pentruă caă ac iunileă peă careă leădesf şur măs ăfie eficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor. Copiiiă trebuieă s ă realizezeă c ă problemeleă mediuluiă înconjur toră suntă aleă lumiiă întregi,ă aleăfiec ruiaă dintreă noi,ă iară fiecareă ac iuneă negativ ă aă noastr ,ă oricâtă deă insignificant ă ară fi,ă poateă s ăafecteze în mod distructivănatura.ăSemnaleleădeăalarm ălansateădeăspecialişti,ăexplica iileăşiăstatisticileăîntocmiteădeăaceştiaăauăunărolă incontestabil,ădarăpentruă implicareaăşiăac iuneaăeficient ădeăformareă înăsens ecologic se ajunge prin sensibilizare şiă prină antrenarea componenteloră afectiveă şiă volitive ale copiilor.ă Deă aceea,ă activit ileă deă educa ieă ecologic ă seă desf şoar ă într-oă atmosfer ă relaxant ,ă undeăinteresulăşiăcomunicareaăs ăîncurajezeăini iativele,ădarăşiăop iunileăfiec ruia.

Abordareaă educa ieiă ecologiceă înă gr dini ă şiă şcoal ă prezint ă anumiteă particularit iămetodologice,ă scopulă finală ală acestuiă demersă fiindă formareaă unuiă comportamentă ecologică adecvată şiăderulareaă deă ac iuniă concreteă deă protec ieă aă mediuluiă înconjur tor.ă Schemaă logic ă deă abordareă aăeduca ieiă ecologiceă prezint ă câtevaă etapeă careă descriuă ună traseuă formativă ceă poateă fiă urmată deă c treăoriceăcadruădidactic,ăprinăvalorificareaăatent ăaăcon inutuluiăşiămetodologieiăspecificeădisciplinei:ă

1. Percepereaăşiăobservareaănaturii. Aceast ăprim ăetap ăpoateăfi realizat ăcelămaiăbineăprinăieşirileăînănatur ,ăexcursii,ă tabere.ăEsteăprimulăpasădeăcontactănemijlocităcuăelementeleămediuluiăşiăconstituieăpremiseleăetapelorăurm toare.

2. Determinareaă tr iriiă unoră senza iiă şiă sentimenteă şiă conştientizareaă copiiloră asupraă acestora. În urmaăperceperiiăaspectelorădinămediulăînconjur tor,ăcopiilorăliăseăatrageăaten iaăasupraăpl ceriiădeăaăpriviăcerulăsenin,ădeăaătrageăînăpieptăaerulăcuratăalăuneiăp duri,ădeăaăascultaăsusurulăunuiăpârâu,ăetc.ăÎnăaceast ăetap ăeducatoareiăîiărevineărolulădeăaădiscutaăşiăaăatrageăaten iaăasupraăacestorăaspecteăşiădeăaăsubliniaăbeneficiileăunuiămediuă curat,ă s n tos,ă precumăşiă apartenen aănoastr ă laă sistemeleănaturaleădeăvia ă şiăcomunicareaăexistent ăîntreănoiăşiămediulănatural.ă

72

3. Implicarea personal . Prinădiscu ii,ăînăurmaăstabiliriiăloculuiăşiăroluluiăfiec ruiaăînăspatiuăşiătimp,ăînăcadrulăsocialăpotăfiărelevateămodalitatiădeăimplicareăindividual ,ăfelulăînăcareăputemăfiădeăfolos.

4. Asumareaă responsabilit ii. Aceast ă etap ă esteă esen ial ă înă formarea unei structuri comportamentaleăadecvate.ăExistândăimplicare,ătrebuieăs ăexisteăşiăresponsabilitate.ăEtapeleămen ionateădeă desf surareă aă educa ieiă ecologiceă asigur ,ă potrivită niveluluiă acesteiă vârste,ă adoptareaăcomportamentului ecologic. Este implicit faptulăc ăinforma iaămotiveaz ,ăînso eşteăşiăsus ineăpercep iaăsenzorial ,ă analizaă senza iilor,ă încadrareaă înă sistemulă naturală deă via ,ă definireaă roluluiă personal,ărespectiv,ăimplicareaăindividual ăşiăasumareaăresponsabilit ii.

5. Alc tuireaă uneiă strategiiă deă ac iune. Aceast ă etap ă reprezint ă trecereaă spreă ac iuneaă concret .ăFaptulăc ,ăînăcalitateădeăcadreădidactice,ăorganiz măac iuniădiverseăîmpreun ăcuăcopiii,ănuăesteăsuficient.ăRealizarea, într-adevară important ,ă ară fiă s ă form mă copiiloră acelă interesă şiă aceleă abilit iă careă s ă leăpermit ăs ăîn eleag ăcumăseăorganizeaz ăastfelădeăac iuniăşiăs ăac ionezeădinăimboldăpropriu.

Pentruăaăleăformaăcopiilorăoăconduit ăecologic ăputemăporniădeălaăoăideeăsimpl ,ădarădestulădeăeficient ă înă planulă emo iiloră şiă sentimentelor:ă transpunereaă copiluluiă înă loculă elementuluiă dină natur ăcareă aă suferită oă agresiuneă dină parteaă omului.ă Pusă înă posturaă celuiă agresată şiă careă nuă seă poateă ap raăsingur,ăcopilulăvaărealizaăc ătrebuieăs ăacordeă“dreptălaăexisten ” tuturor elementelor mediului din jurul s u.ăTreptatăvaăîn elegeăc ăoriceăac iuneădeădistrugereăsauăexterminareaădeăoriceăfelăesteăcâtăseăpoateădeăd un toareăpentruăc ăstric ăechilibrulănaturii.

Avândă înă vedereă faptulă c ă celă pu ină înă zonaă noastr ă p dureaă “începe de la marginea casei şiă seătermin ă laă margineaă cerului”,ă motiva iaă aă fostă puternic ă şiă ne-am propus ca, în mod organizat, “s ăp trundemăînătaineleăp durii” şiăs ăîncerc măs ăstop mămutilareaăacestui “Laborator al Terrei”.

Aă ocrotiă şiă îmbunat iă mediulă înconjur toră reprezint ă pentru întreaga societate un obiectiv primordial,ă oă sarcin ă aă careiă realizareă trebuieă coordonat ă şiă armonizat ă foarteă bine în sistemul educa ional.ă Ac iuneaă deă protec ieă aămediuluiă nuă esteă uşoar ă înă comunitate.ă Schimbareaămentalit iiăoamenilor este dificil ,ă iarăf r ăeduca iaăfiec ruiă individăînăacestăsens,ă începândădeălaăvârsteătimpurii,ăoriceădemersălaăscaraăsocial ădeăocrotireăaămediuluiăesteăsupusăeşecului.

Obiective principale in derularea activitatilor ecologice sunt: Sensibilizarea copiilor în problemaăp str riiăunuiămediuăcurat,ăs n tosăşiăestetic; Cultivareaă dragosteiă copiiloră pentruă Terra,ă pentruă toateă elementeleă careă intraă înă componen aăacesteia: ape, plante, animale, etc; Educareaăcopiilorăînăsensulăp str riiăs n t iiămediuluiăînăcareătr iesc; Însuşireaă unoră normeă deă comportareă specificeă asigur riiă echilibruluiă dintreă s n tateaăindividului,ăaăsocieta iiăşiămediului; Formareaăuneiăatitudiniădezaprobatoareăfa ădeăceiăcareăîncalc ănormeleăspecificeădeăp strareăaăigienei mediului; Educa iaă copiilor şiă aă familieiă înă sensulă form riiă unoră comportamenteă corecteă deă ocrotireă aămediului,ădeăcolectareăselectiveăaădeşeurilorămenajereăreciclabile,ădeăgestionareăaădeşeurilor; Educareaăcopiilorăşiăaăcomunit iiălocaleăpentruăp strareaăunuiămediuămaiăcuratăşiămaiăs n tos,ăpentruă utilizareaă ra ional ă aă resurseloră naturaleă şiă men inereaă echilibruluiă ecologic,ă înă vedereaăconserv riiănaturiiăpentruăgenera iileăurm toare. Creareaă înă gr dini ă şiă înă împrejurimiă aă unuiă mediuă ambientă pl cut,ă prină amenajareaă şiăîntre inereaăspa iilorăverzi;

Concluzii: În extensor, “ecua ia” fundamental ă aă vie iiă peă aceast ă planet ă const ă înă g sireaă unuiă raportă

echilibratăîntreănecesit ileădeăordinăeconomicăşiăcapacitateaăecologic ăaăplanetei,ăîn eleas ăcaăunăcapitalărealăalăna iunilor,ăclară limitatăşiăuşorăperisabilă înăcondi iileăuneiăgospod ririănecorespunz toare.ăOmulăreprezint ăunăfactorăactivăînădinamicaăspa ial ăşiătemporal ăaămediuluiăbiotic,ăînăgeneral,ăşiăaăp durilor,ăînămodăspecial.ăAc iunileăfactoruluiăantropicăpotăşiătrebuieăs ăfieădoarăcuăfinalitateăpozitiv ,ămaiăalesăc ă

73

aziădinăceăînăceămaiămul iăoameniădeăştiin ăconsider ădegradareaămediului,ăînăansamblu,ăşiăaăp durilor,ăînăparticular,ădreptăceaămaiădramatic ăcriz ăaăomenirii.

Curiozitatea copiilor conduce la acumularea de cunoştin eădespreămediulă înconjur tor,ă despreăprotec iaă lui,ă ceeaă ceă contribuieă laădezvoltareaă capacita iiă copiilorădeă aă gândiă logică şiă deă aă interpretaăcorect aspectele din jurul lor.

BIBLIOGRAFIE 1. Melania Ciubotaru, Educatia ecologica in gradinita, Editura: CD Press 2005 2. MaziluăM.,ăEcologieăşiăprotec iaămediuluiăînconjur tor,ăTimişoara,ăEdituraăMirton,ă2004 3. DruckerăP.F.,ă1999,ăRealit ileălumiiădeămâine,ăBucureşti,ăEdituraăTeora,ă1999

EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăVÂRST ăPREŞCOLAR

CRISTINAăCA ICHI GR DINI A CU P.P. NR. 2

HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Un vechi proverb spune: „Nuăaşteptaăs ăculegiăroadeădeălaăpomulăpeăcareănuăl-aiăs dit”.

Nuăputemăaşteptaăcaăgenera iileăviitoareăs ăiubeasc ,ăs ăpre uiasc ăşiăs ăîngrijeasc ănaturaădac ănuăs dimăînăsufleteleăcopiilorădragosteaădeănatur ăînc ădeătimpuriu.ăEduca iaăecologic ătrebuieăs ăînceap ădeă laă vârst ă preşcolar ,ă copiiiă în elegândă astfelă c ă naturaă esteă ună organismă viu,ă careă înă timpă sufer ădiverseăschimb riăşiăc ăomulăpoateăfiăprietenulănaturiiăsauăpoateădeveniăduşmanulăei.ăNoiăto iăsuntemăresponsabiliă înă aă construiă unămediuă educa ională careă s ămotivezeă copilulă înă procesulă deă protejareă aănaturii,ăfiindăesen ialăcaăomulăs ăfieăeducatăînăspiritulărespectuluiăfa ădeămediulăînconjur tor.ăÎnăacestăsensăgr dini eiăîiărevineăimportantaăsarcin ădeănatur ăinclusivăecologic ,ăaceeaăc ,ăînc ădeălaăceaămaiăfraged ăvârst ăcopiiiăajungăs ăcunoasc ,ăs ăiubeasc ăşiăs ăocroteasc ănatura.ăSentimenteleăşiăatitudinile copiilorăfa ădeănatur ătrebuieăs ăfieădeărespectăşiăgrij ,ăavândăpermanentăconvingereaăc ăoameniiăsuntăparteăintegrant ădinănatur ăşiănicidecumăsuperioriiăacesteia. Pornind de la aceste convingeri, am stabilit de comun acord scopul activit iloră ecologiceă peăcareăleăvomădesf şuraăpeăparcursulăanuluiăşcolarăcuădiferiteăocazii:ăformareaăuneiăatitudiniăpozitiveăfa ădeă natur ,ă dezvoltareaă sentimenteloră deă iubireă şiă protejareă aă naturii,ă cultivareaă interesuluiă fa ă deămediulă înconjur toră precumă şiă obiectiveleă urm rite:ă s ă seă familiarizezeă cuă mediulă înconjur tor,ă s ădobândeasc ă cunoştin eă referitoareă laă mediulă naturală careă îiă înconjoar ,ă s ă seă impliceă înă p strareaăs n t iiă mediuluiă înconjur tor,ă s -şiă îmbog easc ă vocabularulă cuă cuvinteă şiă expresiiă specifice,ă s ăparticipeă activă laă ac iuniă deă îngrijireă aă spa iiloră verzi,ă s ă comuniceă impresiiă peă bazaă activit ilorădesf şurate,ă s ă realizezeă lucr riă cuă temeă ecologice.ă Amă c utată sprijină şiă colaboratoriă înă rândulăp rin ilor,ăaăconduceriiăunit ii,ădarăşiăînărândulăcomunit iiălocale.ăAmăalesăşiăteme,ăurmândăcaăacesteaăs ăseăărealizezeăînăfunc ieădeănivelulădeăvârst ăalăcopiilorăşiăresurseleăgrupei.

Scopulă principală ală educa ieiă privindămediulă înconjur toră esteă acelaă deă aă oferiă fiec ruiă individăposibilitateaădeăaămanifestaăoăatitudineăpersonal ,ăresponsabil ăfa ădeămediulăînăcareătr ieşte.ăEduca iaă

74

ecologic ă areă semnifica iaădeprinderiiă unuiă anumitămodădeă aă în elegeă rela iaădintreăomăşiămediulă deăvia ,ăcareănuăesteănumaiăalăs u,ăciăşiăalăplantelorăşiăal animalelor. Punctul de plecare al acestui demers îlăconstituieăopticaănoastr ăceătrebuieăs ăexprimeărespectulăpentruămediulănaturalădeăcareăbeneficiemăcuăto iiăşiăpeăcareăîlăvorămoşteniăgenera iileăviitoare.ăPentruăaceastaăesteăimportantăcaănoi,ăceiăcare avem misiunea de a-iăeducaăpeăceiămici,ăs ăavemăoăconştiin ăecologic ăbineăconturat ,ăpentruăcaăac iunileăpeăcareăleădesf şur măs ăfieăeficienteăşiăcredibileăînăfa aăcopiilor.ăăă

Înăsprijinulărealiz riiăacestuiădemersăeducativăvineăprogramulăeduca ional “Ecogr dini a”, care-şiăpropuneăs ă contribuieă laăcreştereaăgraduluiădeăconştientizareăală copiilorăasupraăproblemelorădeămediu,ăpunându-iă astfelă bazeleă dezvolt riiă durabile,ă prină ac iuniă concrete.ă Prină proiecteleă întocmiteă înă cadrulăacestuiă programă seă urm reşteă clarificareaă apartenen eiă copiiloră laă mediu.ă Suntă încurajateă discu iileă şiămuncaăînăgrup,ăprecumăşiăoriceăini iativ ăluat ăînăprotejareaămediului.ăăăăă

Putemă spuneă deciă c ă înă gr dini ă seă construieşteă fundamentulă conduiteiă ecologice,ă selectândăactivit ileăceleămaiăaccesibileăprinăform ăşiăprinăcon inut,ăcareăs -iăconduc ăpeăpreşcolariăspreăeducareaădragosteiălorăfa ădeănatur ,ăaădorin eiădeăaăcontribuiălaăp strareaăfrumosului,ălaăeducareaăcapacit iiădeăa ocrotiăşiăaărespectaănatura.

BIBLIOGRAFIE:

Silviaă Dan,ă Danielaă Laz r,ă Angelaă Dumitrescu,ă Manuelaă Ploscar,ă Floareă Grijincuă „Metoda proiectelor la vârste timpurii – Considera iiă teoreticeă şiă aplica iiă practice”, Editura Mirton, Timişoara,ă2005;

Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelianaă Cocoş,ă Danielaă Oprea,ă MarcelaăăC lină „Ghid pentru proiecte tematice – Abordareă înă manier ă integrat ă aă activit iloră dinăgr dini ” ,EdituraăHumanitasăEduca ional,ă2005;

Ministerulă Educa ieiă şiă Cercet rii,ă Institutulă deă Ştiin eă aleă Educa ieiă „Revista Înv mântulăPreşcolară1/2007”,ăBucureşti,ă2007;

Silvia Breben, Elena Matei, Georgeta Puiu „Cunoaştereaămediuluiă – ghidă pentruă înv mântăpreşcolar”, Editura Radical, 2001;

PROIECT DIDACTIC

PROF. RADU TINCA GR DINI A CU P.P. NR.2

HUSI, JUD. VASLUI Grupa: mare Denumirea activităţii: Activitateăpractic ă– DOS Tema: ,,Plant măpomişoriăşiăflori” Tipul activităţii: formareădeăpriceperiăşiădeprinderi Scopul: Cultivareaăinteresuluiăcopiilorăfa ădeăprotejareaămediuluiăînconjur torăşiă necesitateaăadopt riiăunuiăcomportament eco-civicăfa ădeănatur . Obiective operaţionale: O1:ăs ădenumeasc ăac iuniăprinăcareăpotăcontribuiălaămen inereaăcur enieiăşiăaă s n t iiămediuluiăînconjur tor; O2:ăs ăconştientizezeăimportan aăplant riiăşiăîngrijiriiăpomilor; O3:ăs ărecunoasc ăşiăs ăfoloseasc ăînămodăcorectăunelteleădeălucru;

75

O4:ăs ădenumeasc ăelementeleăcomponenteăaleăplantei; O5:ăs -şiăînsuşeasc ăşiăs ărespecteăetapeleăplant riiăunuiăpomişor; O6:ăs ăplantezeăpomiiăşiăflorile,ărespectândăindica iileăprimite; O7:ăs ăcânteăunăcântecelăşiăs ăreciteăversuriăadecvateătemei; O8:ăs ărespecteăregulileădeăcomunicareăşiăcomportamentăstabiliteăînăactivitateaă de grup. STRATEGII DIDACTICE:

Metode şi procedee: conversa iaăeuristic ,ăexplica ia,ăobserva ia,ămuncaăînă echip ,ăăactivitateaăpractic ; Mijloace didactice: - planşeăilustrândăaspecteăcuăcopiiăcareăîngrijescăşiă protejeaz ănatura; - GlobulăP mântesc - scrisoare de la Pământ - puie iă(tei,ăbrad); - unelteăpentruăgr din rit; - r sadădeăflori; - p s releădinăhârtie; - recompense / diplome. Loc de desfăşurare: salaădeăgrup ă/ăcurteaăgr dini ei Material bibliografic:

Metodicaăpred riiăactivit ilorăpracticeăînăgr dini aădeăcopii; ,,Educa iaăecologic ălaăvârstaăpreşcolar ” – suplimentăalărevisteiă,,Inv mântulă preşcolar”; ,,ăProiecteătematiceăprivindăactivit ileădeăeduca ieăecologic ăînăgr dini aădeăcopii”, Ed. Tiparg; ,,Educa iaăecologic ăînăgr dini ”, Ed. Cd Press; ,,Curriculumăpentruăînv mântulăpreşcolarăă(3-6/7 ani)”,ăBucureşti,ă2008;

DESFǍŞURAREAăăACTIVITǍ II

Secven eleăactivit ii

Con inutulăactivit iiăă

Strategii didactice

Evaluare

I.Introducerea în activitate a) Captarea aten iei b) Reactuali- zarea cu- noştin elor

Seă prezint ă copiiloră Globulă P mântescă şiă seăsolicit ărecitarea unor versuri despre Pământ. Elementulă surpriz ă – un plic în care este scrisoareaă P mântuluiă c treă copiiă (,,....ă Ajuta i-m !”) - Pentruă c ă seă apropieă Ziuaă P mântului,ă voiă a iăputeaăs -lăajuta i,ăs -iăface iăcadouriă... Copiiiă enumer ă câtevaă activit iă peă care le-ar puteaădesf şuraăpentruăaăprotejaăP mântulă- ,,Casa noastr ” (urm rindăilustra iile):ă s -iăd ruimăflori; s -lăcur mădeăgunoaie; s ăs dimăpomi; s ăîngrijimăplanteleăşiăflorile; s ăavemăgrij ădeăp s riăşiăanimale;

- expunerea - conversa ia - surpriza - plic cu scrisoare - aplauze

- analiza r spunsuri- lor - analiza r spunsuri- lor

76

c) Anun areaă temei II. Dirijarea înv rii a) Intuirea materialelor b) Explicarea tehnicii de lucru c) Executarea deă c treăcopii

s ănuăt iemăp durile; s -iăd ruimăap ăcurat ăşiăaerăcurat; s ănuămaiăfieăpoluareădeălaămaşiniăşiăfabrici. - Deă ceă plant mă pomi?ă (pentruă oxigen,ă pentruă aăîmpiedicaă alunec rileă deă teren,ă pentruă ad post-cl diri/culturi,ă pentruă foc,ă mobilier,ă pentruăfructe…) - Ast ziă vomă desf şuraă oă activitateă practic ă înăcurteaă gr dini eiă prină careă vomă ajutaă şiă noiăP mântulăs ăfieămaiăs n tos:ăvomăplantaăpomişoriăşiăflori. Copiiiăseăîmpartă înădou ăechipe:ăechipaăteiuluiăşiăechipa bradului. Seă porneşteă c treă curteaă gr dini ei,ă undeă esteăpreg tităterenulă/ăgropile pentru plantat. Voră cunoaşteă unelteleă (cazmale,ă stropitori,ăfoarfeci)ăşiămaterialulăs ditor:ăpomii,ăflorile. Seăprecizeaz ăcâtevaănormeădeăprotec iaămuncii. Copiiiăidentific ăp r ileăcomponenteăaleăplantelor. Seă descrieă am nun ită fiecareă etap ă specific ăplant riiă pomilor:ă s pareaăgropii,ă etapaă fason rii,ămocirlitul,ă fixareaă pomişoruluiă peă oă movili ă deăp mânt,ăacoperireaăr d cinilorăcuăp mânt,ătasareaăacestuiaăşiăudarea,ăfixareaăpomişoruluiăcuăajutorulăunui arac. Dup ăexplicareaămoduluiădeălucru,ăfiecareăechip ăîşiă planteaz ă pomişorul:ă cuă hârle eă mici,ă fiecareăcopilăpuneăp mântă laă r d cin ,ă îlă taseaz ăşiăpuneăap ăcuăstropitoarea. Voră aflaă cumă îngrijescă cop ceiiă înă continuare:ă îiăud ,ăîiăsap ăînăjur,ăleăpunăîngr ş minteănaturale. Copiiiă îşiă amintescă cineă esteă doctorulă p durii/ăcopacilor? (ciocănitoarea). De ce? Recit ă versurileă peă careă le-auă înv ată (despreăcioc nitoare) Peăechipe,ăvorăefectuaăşiăactivitateaădeăplantareăaăunorăfloricele:ăpanselu e,ăb nu ei. - ,,Oameniiă ordona i,ă careă iubescă natura,ă nuă las ăînăurmaălorămizerieăşiădezordine,ăaşaăc ăvaătrebuiăs ăneăstrângemăşiănoiăunelteleădeălucru!” Odat ă planta i,ă pomişorii,ă caă şiă oamenii,ă auănevoieă deă iubire;ă copiiiă seă prindă cuă to iiă înăhora prietenilor naturii, cântând în jurul pomilor, pe

- conversa ia/ - frontal - aplauze - unelte, material s ditor - expunerea - observarea/ - frontal - explica ia -demonstra ia/ - frontal - exerci iul - pe echipe - exerci iul - pe echipe

- aprecierea r spunsuri- lor - aprecierea r spunsu- rilor - proba practic -încurajarea prin eviden ierea muncii pe echipe -observa iiă curente - proba practic

77

III.Încheierea activit ii

care îi dorescăs n toşiăşiăroditori. seăintoneaz ăcânteculă,,Cop celul”; seărecit ăversuriăcunoscuteădespreăcopaci. seă aşaz ă porumbeiiă dină hârtie,ă lega iă cuă şnur,ă peăcrengu e Înainteă deă aă intraă înă salaă deă grup ,ă fiecareă seă vaăsp laăpeămâiniăcuăap ăşiăs pun. Se fac aprecieri.ă Copiiiă voră fiă recompensa iă cuădiplome: ,,Cel mai muncitor copil!”, ,,Cel mai ordonat copil!”

- expunerea - aplauze - frontal - expunerea - diplome - frontal

- aprecierea - autoapre- cierea

2.CON INUTURIăADECVATEăPRIVINDăEDUCA IAă

ECOLOGIC : POEZII, POVESTIRI

DRAMATIZ RIăCREATEăDEăEDUCATOARE

78

LUNILE ANULUI ÎN VERSURI

ACATRINEIăCONSTAN Aă GR DINI AăCUăăP. P. NR. 22

IAŞI MARTIE

Având îndr zneal ămare, Firădeăghiocelăpl pând Seăînal ăc treăsoare Când acesta-i zâmbi blând. Şiăcaăiarnaăs-o împace S ăpleceăcâtămaiăcurând, Alb din ale ei cojoace Şi-aăpusăînăalăluiăveşmânt! APRILIE

- Aăninsăpeăb trânaălivad ? - Se-ntoarce iarna cu albu-i mantou? - Suntăpomiiăg ti iădeăparad ! Neăstrig ădinăz riăunăecou. Fluturiăşiăp s riăcuăveseleătriluri Cu ropot de-aplauze îi primesc, Iar roiuri de-albine în harnice zboruri Nectarul s-adune abia dovedesc. MAI

Potopădeămirosăşiăculoare Eăînăgr dinaăcasei mele Şiăpeăoăcreang ,ăînspreăsoare, Unăcuibămicu ădeăp s rele. Laleleăroşii,ăînv p iate Şiăliliaculăcelăsuav, Narciseăgingaşăparfumate Le îngrijesc cu mare drag! IUNIE

Drag ăvar ,ăsurioar , Noiădeămultăteăaştept m! Câtăesteăziuaădeălung Pe câmpii s ăalerg m! Floriceleăs ăculegem, Înăcununiăs ăle-mpletim Şiăapoiădeămâini ne prindem

Hora mare s -nvârtim! IULIE

Ce mult galben de la soare Peste câmpuri roditoare Undeăunduieşte-n vânt Grâulă rii,ăbobulăsfânt! Iciăşiăcolo...ăalb strele Ca azurul riiămele, Margareteăşiămaciăînroşi i Caăobrajiiăcopiilorăferici i! AUGUST

Cândăvaraăvine,ăseăştie, To iăplec măînădrume ie Sus,ăînăvârfulămun ilor Laăumbraăbr du ilor. Sau pân’ la albastra mare, Peăplajeăfierbin i,ălaăsoare, Casteleăs ăconstruim Şi-n valuriăs ăneăr corim. SEPTEMBRIE

Plutesc în aer dulci arome... M -ntreb: de unde-or fi venind? Dinăcoşulătoamnei,ăplinăcuăroade, Întreagaălumeămul umind! Copilaşiiădorescămere, Iepuraşiiămorcoviădulci, Bunicu aăarăvreaăpere, Veveri eleădoarănuci! OCTOMBRIE

Copaciiăîşiădezbrac ătoamna Straiele galben-ar mii, P tucuriămoiăs ăaib ăiarna Insectele ce-sămiiăşiămii... Iar ăcândădalbaăprim var

79

Cuăfloriăşiăfluturiăvaăveni, Cu-aăeiăbaghet ăfermecat În alte haine-i va-nnoi! NOIEMBRIE

Crizantemele frumoase Aduc veselie-n case, Cândăboltaăeămohorât Şiănatura-iăvestejit . Cu florile multicolore Învingăvânturiăşi-nving ploi... Po iăspune,ădeci,ăc ăging şia E “arm ” bun ăînă“r zboi”! DECEMBRIE

Primii fulgi de nea Iarna ne-oăanun , Ce-aduce cu ea Bucurie mult : Braziăîmpodobi i, Oameniădeăz pad , Copiiăferici i Colindândăpeăstrad . IANUARIE

Mare veselie Eăpeăderdeluş, C-au venit o mie Deăcopiiăghiduşi! Cu-aleălorăs nioare La vale ei pornesc, Nici frig, nici ninsoare Din drum nu-i opresc! FEBRUARIE

Dinăz pad ,ăcuăr bdare, Amăîn l atăunăomămare, Dar e-atât de ger, încât I-amăpusăşi-un fular la gât. - I-o fi oare de folos? Se-ntreab ăunăpiciăsfios. - Mai bine, cred, s-arăsim i Daca soarele-ar luci!

Şi,ăînămilaăluiăceaămare, Soareluiăîn l ărugare, Neştiindăc ,ădeăeăsoare, Omulă deă z pad ă moare...

80

COPIII, PRIETENII NATURII

CRISTINAăCA ICHI GR DINI AăDEăCOPIIăCUăP.P.ăNR.2ă

HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

To i:ăăăăăăăăăăă Ast ziăesteăoăziămareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

Şiăplec măto iălaăplimbare Veseliăînăp dureaămare. Iaăprivi i,ăceăcopaciămul i Şi-ntre ei ce-a crescut oare De-orăaveaăp l rioare? Ciupercu a:ă Ciupercu aăst -năp dure Ridicat ăîntr-un picior Eaăpoart ăoăp l rioar Peămicu ulăeiăc pşor. Animalele: Înăp dureălocuim Animale ne numim Singureănoiăneăhr nim Şiădeăvân torăfugim. Ursul: EuăsuntăMoşăMartin Toat ăp dureaăcolind, Vreauăvulpeaăs ăoăg sesc Şiăpeălocăs-o pedepsesc. Iepuraşul:ă EuăsuntăiepuraşulăPic Nu mi-eăfric ădeănimic Niciăm carădeăvân tor C ciăsuntăiuteădeăpicior. Lupul: Lupulăr uăeuăm ănumesc M nâncătotăceăîntâlnesc Deăvân torăm ăferesc. Vulpea: CoanaăVulpeăm ănumesc Prinăp dureăcândăpornesc Peăto iăîiăp c lesc. Cântec: Înăp dure peăc rare

81

Turiştii: Ast ziăeăoăziăcuăsoare, Peăaleeăneăplimb m, Uiteăfrunzeăşiăverdea , Uiteăpomiăşiăuiteăflori. Turist 1: Pomuleăcuăumbraădeas Subăumbrarulăt uăm ălas C ciăsoareleădogoritor M ăusuc !Ap !ăMor! Vorămâncaăşiăvorăaruncaăresturile pe jos. Turist 2: Ce faci? De ce arunci pe jos? Tuănuăştiiăc ănu-i frumos? Turist 3: Darăceăs ăfac? Turist 4: Aduni hârtiile de jos Şiăleăpuiăfrumosăînăcoş. Cândăal iăcopiiăvorăveni P dureaăcurat ăvaăfi. Turist 3: Eiăiat ,ăhârtiileăle-am adunat pe loc Şiăîndat ăleădauăfoc. Turist 5: Vai, dar ce s-a întâmplat? Foculăînăv zduhăs-aăîn l at. Haide iărepedeăs ăfugimă C ciăaltfelăcuăto iiămurim. Copacul: Ajutor, crengileămeleăauăluatăfoc….. M ăardeăr uădeătot! Ciuperca 2: Eu amăars,ăm ăpr buşesc…. N-amăaer,ăm ăsufocăşiămor. Animalele: Ajutor totul se aprinde, R uădeătotăfoculăse-ncinge Ajutor! Ajutor! P durarul:ă Copii,ăvoiătrebuieăs ăşti i Cumin iăcuăto iiăs ăfi i. Voiădeăfocăs ăv ăferi i, P dureaăs ăoăferi i Gunoaieăînăeaăs ănuăarunca i Şiăfocăp duriiăs ănuăda i!

82

To i: Noiăpentruăsfatăv ămul umim Şiădeăacumaăoăs ăştim, P dureaăs ăoăîngrijim Deăfocăşiădeăgunoiăs ăoăferim.

DORIN A UNUI COPIL SÎVU CECILIA –

GR DINI Aă,, SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI

Eu sunt deălaăgrǎdini Şiăaş vreaăcaăsǎăvǎăspun

Ce mi-aăpovestităoăalbinu Despreăunăcǎpcǎun.

Nu, nu e din poveste Cǎpcǎunulăceăvorbesc. Şiătotuşiăelăăloveşte Natura ce-o iubesc.

Taieăşiădoboarǎ

Copacii tot mereu. Fugăanimale,ăpǎsǎriăzboarǎ

Şiăsearaăvine greu.

Nuămaiăeănimeniăînăpǎdure, Animalele s-auăr t cit. Nici nu mai sunt mure.

Natura a murit!

De ce voi oare oameni Nuăvǎăgǎndi iălaămine? Sǎăcrescăfǎrǎădeăcodru

Nu-miăplaceăşi nu-i bine.

Suntemăcopiiiăvoştri Şi-arătrebuiăsaăfi i Aten iăsi-ngrijora i Natura, s-oăiubi i!

83

FOCUL,ăPRIETENăPENTRUăNATUR ,ăFOCULăEăŞIăDUŞMAN

BONDAR EUGENIA GR DINI AăCUăP.P.NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Anicu a,ăoăfeti ădeăvârstaăvoastr ,ăst teaălaăgeam într-oădup -amiaz ădeăprim var .

Dup ăceăveniseădeălaăgr dini ăaădormită,ăaşaăcumăobişnuiaălaăprânz,ăcaăs ăcreasc ăs n toas . Acum se sculaseă şiă urm reaă cuăprivireaă albinu eleă ceă ă veneauăprintreă florileăminunateădină fa aăcasei. Florile cu tulpini delicate şiă petaleă catifelate,ă primeauă înă t cereaă dup -amiezei tihnite miciiă musafiri.ă Anicu aă seă minunaă deă h rniciaă miciloră viet iă careă munceauă f r ă z bav ,ă seăopreauăoăclip ălaăcateăoăfloare,ăplecauă,ăseăîntorceauăşiăparc ăchemauăşiăpeăaltele. Aşteptaăs ăias ăafar ăprieteniiădinăcasaădeăal turi,ăMariaăşiăIonu ,ădarăaceştiaăîntârziau. Voiauăs ămearg ăînăgr din ăs ăprind ăcâtevaăalbinu e,ăbondariăşiăfluturi,ăaşaăcumăpropuseseăIonu ,ăînainteădeăaămergeălaăculcare,ăs ăăvad ăceăseăîntâmpl ăcuăeleădac ăleăvorărupeăaripile.ăOareăcineăvaăputeaăprindeămaiămul i?!ăSeăgândiăpu in:ă„Sa-iăprind ...!” Vaătrebuiăs ăleăspun ăprietenilorăs iăc ănuăeăbineăceăvorăs ăfac ,ămamaăîiăspuseseăcândva:

-Dac ă ă prinziă gâzele,ă seă rupă aripioareleă loră diafane,ă sub iriă şiă eleă nuămaiă potă s ă zboareăşimor,ăs r cu ele! Va trebuiăs ăseăjoaceăunăaltăjoc,ăpoateăoăăîntrecereălaăalergat.ă

Ieşiă oă clip ă înă fa aă caseiă cuă gândulă s -iă strige,ă caă alt dat ,ă dară sim iă unămirosă deă fum înnec cos.ăNuăîn elegeaădeăundeăveneaăfumul,ădarăoăauziăpeăMariaăstrigândădisperat .

Anicu aăseăduseărepedeălaăbunicaăşiădeăemo ieăaproapeănu puteaăvorbi,ăoătr gea,ăstigând: -Vino , vino, bunicoooo! Ajutooor! E mult fum la Maria!

Bunicaă Anicu eiă v zuă fumulă grosă şiă în eleseă repedeă pericolul,ă lu ă repedeă telefonulă şiă form ănum rulădeăurgen :ă112. Pesteăpu inătimpălinişteaădup -amiezeiătihniteădisp ru,ăseăauzeauăsunetulăsirenei,ăstrig te,ă ipete,ăpocnituriăşiăeraă fumădinăceăînăceămaiămult,ă iarăpompieriiă intrar ă înăfug ăşiăprinăcurteaăAnicu eiăînconjurândăcasaăceăeraăînăpericolăs ăard . Înăgrab ănimeniănuăseămaiăgândeaălaăflorileădelicate.ăPompieriiăseăgr beauăs ăsalvezeăpeăcopiiiăceăr m seser ăăcâtevaăclipeăsinguriăînăcas .ăMariaăreuşiseăs ăias ăărepedeăafar ,ădarăIonu ,ădându-şiăseamaăc ă joacaă luiăcuă foculă ăarăputeaădistrugeăcasaă înăcareă locuiauăbunicii,ăaă încercatăs ăsting ăăsingur focul.

Anicu aăpriveaăcuătriste eălaăflorileăc lcateăînăpicioare,ă ădarăseăbucur ăcândăauziăpeăunulădintre pompieri:

-B iatulăeăr nit,ădarătr ieşte!”. Unăaltăpompierăieşiăpurtândăpeăbra eăunămicăghemotoc.ăMariaăfugiăărepedeăs ăvad ăceăesteăşiăsim iăcumălacrimileăîiăşiroiauăpeăobraz.

-S r cu ulădeăel!ăPis,ăpis,ăpis,ăăchem ăînăşoapt ăMaria. EraăPisicu a,ăăprietenulălorădeăjoc .ăăBunicu aăoăsalvaseăcândăeraăs -lăcalceăoămaşin ăpeăstrad ăşi-l aduseseă acas .ă Pân ămaiă adineauriă seă jucase ,ă apoiă seă culcaseă înă culcuşulă eiă dină coş.ăNuămaiăputuseărespiraădeăatâtaăfumăînnec ciosă,ăseăascunseseăneajutorat ăîntr-un ungher ! Maria mângâie cuănespus ăp rereădeăr uătrupulămicu .ă

84

Pesteăpu inătimpăsalvareaăăîlăduceaăpeăIonu ălaăspital,ăabiaărespira. Acolo,ă înă spital,ă Ionu ă aă v zută şiă al iă copii,ă caă el,ă care nuă auă în elesă c ă focul în natura e binef c tor, eăprietenăomuluiă,ădarăpoateăfiăşiăun nemilos duşman.ă

Luiă Ionu ănu-iăveneaăs ă ăcread ăc ăjoculă luiăcuăunăchibrituri adusese atâta disperare în casaălor.ăAcumăîiăp reaăr uă,ădarăeraăpreaătârziu.

ŞiăIonu ,ăşiăpompieriiăăv ăsf tuiesc:ă - Alege iăs ăv ăjuca iăcuăjuc rii,ăcopii!ăCuăfoculănuăeădeăjoac ! Foculăpoateăfiăatâtădeăd un torăpentruănatur !ăÎnv a iădeălaăoameniiămariă cum se produce

focul si ce consecinte distrugatoare poate avea un incendiu!

FOCULăDINăP DURE BONDAR EUGENIA

GR DINI AăCUăP.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI

Pe un pat de spital,ă Florină ă priveaă cuă triste eă cândă laă ă tavanulă alb,ă cândă laă bolnaviiă ceă

gemeau.ăăSim eaăădurereaăceăîlăcopleşea. B iatul,ăăbandajatălaămâini,ăîşiăaminteaăcuătriste eădeăexcursiaăceăoăf cuseăcuătat lăs uăînăp dureaădinăapropiereăşiătrecuser ăpeălâng ăunăfocăl satădeăcinevaăînămargineaăp durii.ăIarbaăseăaprinsese.ă Tat lăs uăaăîn elesăpericolulăşiăs-a oprităf r ăs ămaiăsteaăpeăgânduri.ăAăformatăimediatănum rulădeăurgen ă112,ăiarăpân ălaăvenireaăpompierilorăseăchinuiser ăcumăauăpututăs ăsting ăfoculăaruncândăăp mântăcuălope ileăpeăcareădinăfericireăleăaveauăînăportbagajulămaşinii.ăFl c rileăîşiăîntindeau cu repeziciuneălimbileăfierbin i,ădistrug toare,ăacaparândăcaăunăbalaurătotăceăîntâlneauăînăcale.ă

-Uite,ă arunc ă aici,ă strig ă Florină ă c treă tat lă s u,ă v zândă ună ghemotocă deă focă ceă seărostogoleaăcaăoămingeăpesteăiarbaăăuscat ,ăc ănuăplouaseădeăcevaăvreme.

-Nuă teă apropiaă preaămult,ă arunc ă deă departe,ă strig ă tat lă laă Florină ceă seă apropiaseă preaămultădeăfoc,ă încercândăs ăscoat ăunăpuiădeăc prioar ăceăst teaă încremenit,ăame itădeăfum,ăgata,ăgataăs ăcad .ăÎlăîmpinseăpu in:

- Nu te speria, nu- iăfacăniciăunăr u,ăpuiule,ăhai,ăalearg ălaămamaăta!ă Acestaă ă zvâcniă caă oă s geat ,ă iară mamaă sa,ă c prioara,ă îlă întâmpin ă cuă ă bucurieă ,ă i indu-se cu disperare,ădeădup ăunăcopacădinăapropiere.ăPuiulă seă jucaseă ,ădep rtându-seă înă salturiădeămam ,ăneb nuindăpericolulăceăîlăpândea. Pesteăpu inătimpăseăauzir ăsirenele. Dup ăceăpompieriiăreuşir ăs ăsting ăfocul,ăobosi i,ăFlorinăşiătat lăs uăniciănuăîşiăd duser ăseamaăc ăeauăr ni iălaămâini,ăfa aăîiăusturaăgroaznic.ă.ăÎnătimpăceăprimeauăajutorădeălaămediciiădeăpeăsalvare,ăpriveau cuăp rereădeăr uăînăjur.

- Ceăfrumosăeraăcol ulăacestaăcuăcâtevaăoreăînainte!ăCeăăf r ăvia ă,ăt cut,ăîntunecatăesteăacuma

ziseăFlorin.ăăIarăprivireaăîiăr m seseăa intit ăasupraăunuiămicăpuiăceăabiaăseămaiăcunoşteaăc ăfuseseăun arici.

-S r cu ul!ăăCuăpicioareleăluiămicu eănuăaăapucatăs ăfug ădinăcaleaălimbilorădeăfoc!ăă Oă ă pas reă strigaă disperat ă deă peă oă creang ă dină apropiere...Puiiiă ceă nuă ştiauă s ă zboareă nuămaiărespirau , iar cuibul era aproaape ars. Florinăsim eaăcumăcreşteăînăsufletulăs uăoăimens ăp rereădeăr uăpentruăceăseăîntâmplase!ă

85

-Oareăceăfelădeăoameniăpotăfiăaceiaăc roraănuăleăpas ădeăceăseăăîntâmpl ădac ăaprindăfoculăînăp dure!ă

- Priveşteălaăăcopaculăacelaă,ăcuăcrengileăpârjolite,ăparc ăst ăs ăcad ,ăcaăunăomăr nit!,ăziseăcuădurereătat lăs u.ă

Aşaăauăc zută ăşiăFlorin,ăşiă tat lăs u,ăcopleşi iădeăepuizare,ăfumulăînnec ciosăşiăr nileăceătrebuiau îngrijite în spital. Înă timpă ceă medicamenteleă îşiă f ceauă efectul,ă ducându-i în lumea viselor, calmând durerea, sim eauăc lduraădulceăaă foculuiădinăsobaăcu uşaăbineăînchis ădinăc su aălor,ăcuptorulăcaldăundeăbunicu aă coceaă pâinea,ă plitaă peă careă fierbeaă uşoră oalaă cuă ceaiă cald,ă oriă mâncareaă ceă ă îşiăr spândeşteăăaroma,ădup ăceămama,ăgrijulie,ăstingeăflac raăaragazului.ăFocul,ăatentăsupravegheatăde oameni e cu adev ratăprieten.ăCrâmpeee.ăApoiăadormir .ă LaăieşireaădinăspitalăFlorinăpovestiăprietenilorăs iăşiăîmpreur ăhot râr ăs ădesenezeăafişeăpeăcareăleăaşezar ăs ăleăpoat ăvedeaăoricine:ă

- „Nuă aprinde iă foculă înă p dure!ă P dureaă eă casaă multoră vie uitoareă mariă şiă mici! Respecta i locurile amenajate special pentru foc!”

- Focul , supravegheat, e prieten. Altfel, e cel mai mare duşman!ă S ăînv mădinăgreşelile celorlal iăşiăs ănuăleărepet m!

86

CUPRINS

1. CUVÂNT ÎNAINTE, PROFESOR MANUELA URSACHE - COLEGIULăNA IONALăă„CUZAăVOD ”,ăHUŞI..................................................................................................................3 2. DECLARA IAăDREPTURILORăMEDIULUI- BERICA ECATERINA - GR DINI AăCU P. P. NR. 2 HUŞI, JUDE UL VASLUI...............................................................................4 3. EDUCA IAăECOLOGIC ,ăÎNTREăTEORIEăŞIăPRACTIC -PROFESOR MANUELA URSACHEăCOLEGIULăNA IONALă“CUZAăVOD ”,ăăHUŞI, JUDE ULăVASLUI..........5 5. “SUFLET DE COPIL AL PLANETEI P MÂNT”-MARINIC ANA-MARIA GRUIA ANNEMARY-GR DINI A “SPIRIDU II”, BUCURE TI…………………….....11 6. NATURA, CASA MEA- P TRUŞELă ADRIANAă ANGELA-GR DINI Aă P.P.ă,,PALATUL FERMECAT”ARAD…………………………………………………………….13 7. P MÂNTULă ESTEă CASAă NOASTR !- S.O.S.-SALVA Iă P MÂNTUL!- OBREJA NU A,ăCARANFILăANCA-ELENA, GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă 4ăBÂRLAD, JUDE ULăVASLUI........................................................................................................................................17 8. S ăDESCOPERIMăNATURA! EXEMPLE DE BUNE PRACTICI -CERCHEZ ELENA ALINA, AURA OPREA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 5ă BÂRLAD,ă JUDE ULăVASLUI........................................................................................................................................20 9. METODE DE FORMARE A COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC LA COPIII PREŞCOLARIă CUCUă ELENAă LILIANA, GR DINI Aă CUă P.ă N. NR. 1, „PRICHINDEL”,ăNEGREŞTI,ăVASLUI……………………………………………………..22 10. EDUCA IAă ă ECOLOGIC – NECESITATEAă CUNOAŞTERIIă NATURIIă ŞIăOCROTIREA ACESTEIA HOTNOG LUCIA- GRÃDINI Aă CUă P.N.ă VÃLENI, JUD. VASLUI …………………………………………………………………………………………26 11. S ă FACEMă ÎMPREUN ă PRIMIIă PAŞIă ÎNă ECOLOGIE, GU Uă MIHAELA-GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................29 12. CONDUITA ECOLOGIC ăCORECT ,ăTURCULE ăMARILENA- GRADINI AăCUăP.P. NR. 12, HU I, JUDE ULăVASLUI...................................................................................34 13. FORMAREAăăCOMPORTAMENTULUIăăăECOLOGICăăLAăCOPIIIăăPREŞCOLARI,ăO OPORTUNITATE, MIHORDEA NUŞA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NRă 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................36 14. PROIECTUL MULTILATERAL COMENIUS ,,ă S ă FACEM CEVA PENTRU PLANETAă NOASTR ’’,ă BERICA ECATERINA- GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2ă HUŞI, JUDE ULăVASLUI....................................................................................................................38 15. EDUCA IAăECOLOGIC ăLAăPREŞCOLARI, ANGELA COCUZ- GR DINI AăCUăP.P. NR. 12, HUŞI, JUDE ULăVASLUI...................................................................................43 16. METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎNă DESF ŞURAREAă ACTIVIT ILORăECOLOGICEăÎNăÎNV MÂNTULăPREŞCOLAR, HRISTEA CLAUDIA-GR DINI AăCU P.P.NR. 12, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.............................................................................45 17.ă EDUCA IEă ECOLOGIC ă LAă VÂRSTAă PREŞCOLAR , BO Uă TATIANAăăăăăăăăăăăăăăăă- GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.10ăHUŞI,ăJUDE ULăVASLUI...................................................49 18. ,,DRUMULă SPREă VIITORă TRECEă PRINă PREZENT’’,ă UNGUREANU MARIA-GR DINI AăCUăP.ăP.ăNR.ă2, HU I, JUDE ULăVASLUI.....................................................51 19. S ă IUBIMăŞIă S ăOCROTIMăNATURA,ă BOTEZATU GETA-GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2, HUŞI,ăJUDE UL VASLUI.............................................................................................54

87

20. POLUAREA- ASPECTEă DEă EDUCA IEă ECOLOGIC , BLÎNDA MARIA-GR DINI AăP.N.ăNR.ă3ăHUŞI, JUDE ULăVASLUI.............................................................56 21. PLANETA VIITORULUI ?!, BAHNARIU MARIANA, GR DINI AăCUăP.N.ăNR.ă5ă HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.........................................................................................................59 22. « CE POT FACE DOUA MAINI DIBACE » MODALITATI DE VALORIFICARE A DEŞEURILORă DEă HÂRTIEă ŞI PET-URI, ALINA CALANCEA, LENU Aă NEGRU -GR DINI AăCUăP.ăP.ăăNR.10ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI..................................................62 23. EDUCA IAă ECOLOGIC -EDUCA IAă PENTRUă ă PROTEC IAă MEDIULUI,ăBLESNEAC MIOARA, GRÃDINI AăCUăăP.P.ăNR.ă13, HUŞI,ăJUD.ăVASLUI………...…65 24.EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă PREŞCOLARI,ă TOFANă VERONICA,ă GR DINI AăCU P.P. NR. 2 HUŞI,ăJUDE UL VASLUI...............................................................................67 25. EDUCA IAăECOLOGIC ă,C T NESCUăMARIANA-GR DINI AăP.P.ăNr.ă2ă HUŞIă,ăJUDE ULăVASLUI, HOHA NICOLETA-ŞCOALAă“ANASTASIE PANU” HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI……………………………………………………………………………71 26. EDUCA IAă ECOLOGIC ă LAă VÂRST ă PREŞCOLAR ,ă CRISTINAă CA ICHI- GR DINI AăCUăP.P.ăNR.ă2 , HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................73 27. PROIECT DIDACTIC, RADU TINCA, GR DINI AăCUăP.P.ăNR. 2, HUŞI, JUD. VASLUI .......................................................................................................................................74 28.LUNILE ANULUI ÎN VERSURI, ACATRINEIăCONSTAN Aă -GR DINI AăCUăăP.ăP.ăNR. 22 , IAŞI……………………………………………………………………………………78 29.COPIII,ă PRIETENIIă NATURII,ă CRISTINAă CA ICHI-GR DINI Aă DEă COPIIă CUăP.P. NR.2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI......................................................................................80 30.DORIN A UNUI COPIL, SÎVU CECILIA– GR DINI A ,,ă SPIRIDUŞII” BUCUREŞTI……………………………………………………………………………………82 31.FOCUL,ă PRIETENă PENTRUă NATUR ,ă FOCULă Eă ŞIă DUŞMAN, BONDAR EUGENIA-GR DINI AăCUăP.P.NR.ă2ă, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUIă.................................83 32.FOCULă DINă P DURE, BONDAR EUGENIA-GR DINI Aă CUă P.P.ă NR.ă 2, HUŞI,ăJUDE ULăVASLUI.....................................................................................................................84