Editura Ag.ro-Sibiutel. 0745 I 679038; 0766 I 530777
www.agnos.ro
e-mail: [email protected]
ISBN 97 8-97 3 -t941 -5 5 -4
PR. CoNSTANTIN Nscurn
il9.u9 HR|gTOg,
CURAJUL NO9TRU
Apare cu binecuvAntarea
ips n". L\URENTIU srREzAArhiepiscopul Sibiului 9i
Mitropolitul Ardealului
Editura Agt*+Sibiu,20l6
Consilier editorial:Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor:Raluca Toderel
Lector:Maria Curtean
Coperti:Andrei Rosetti
Conferingi susginuti de Pr. Confl Univ.Dr. Constantin Necula (Facultatea de Teolo-
gie Ortodoxi, Andrei $aguna, Sibiu) in Sala
Patria din Bra;ov, in25 martie 2016, de sir-bS.toarea Buneiuestiri, la inigiativa fuociaEiei
Copiii de cristal, in parteneriat cu Protopiatul
Ortodox Bra;ov, ASCOR Bragov, Fundafla
Bucuria Darului;i AgenEia de Presi 'A;ii Ro'
rndniei, pe tema congtientizirii autismului incadrul comunitigii, prin demitizarea stigmate-
lor puse persoanelor cu autism gi familiilor lor.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a
Rominiei
NECULA, CONSTANTIN
Iisus Hristos, curajul nostru / pr. conf.
univ. dr. Constantin Necula. - Sibiu :
Agnos,2016
rsBN 978-97 3 -194r -55-4
232.9
lisus Hristos, curajul nostru
VI mulgumesc foarte mult si vi imbri.-
Eisez cu toati cildur". ir primul r6.nd ag
vrea si aplaudagi micar pentru citeva se-
cunde piringii copiilor de cristal. A; vrea
si simt aplauzele acestea insofndu-i tottimpul. Pentru ci a;a suntem flcuf noi,rominii, trebuie si ne stringem din cAnd
in cind ca si dovedim ci. suntem buni gi
si stim tot dmpul impreuni ca si dove-
dim ci nu suntem pro;ti. Sper ci acumsuntem la momentul din cdnd tn cdnd...
Vreau si le mulEumesc pS.rinflor copi-ilor de cristal pentru curaj ;i pentru cura-jul ci ne-au strAns azilaolaki,. M-a distratnotifa unui om de presi care spunea civom face ,,dezbateri despre autisnt''. Ti"e-
buie si fii un pic autist ca si spui asta. Cide dezbateri a avut parte 1ara aceasta inultimii 26 de ani - ca;i in ultimii 50 -,de ni se ia cu totul!Adici la dezbateri ne
pricepem cel mai bine.
Pr. Constantin Necula
Vreau si vi spun ci am venit ln seara
aceasta doar si le confirm acestor copii
ai lui Dumnezeu ci Hristos este curajul
nostru. N-are nicio legituri cu puterea
noastri de compitimire cu ei. Noi nu Pu-
tem compitimi cit pot dAngii pitimi! $ide aceea, lngiduif-mi s5. spun ci il che-
mim pe Hristos in ajutor si ne lnvepe sicompitimim cit pitimesc ei. Micar siavem bunul-sim1 si recunoagtem atunci
cAnd oamenii au probleme, si intindem
o mAni;i, daci e nevoie, si licrim5'm 9i
si gtergem cu lacrima noastrS.lacrima 1or.
Al doilea lucru pentru care vreau si vimulEumesc astizi... $tiu ci e vineri, ci e
tirziu, normal ar trebui si fim acasi, as-
cungi ln cildura din apartamentele noas-
tre, daci o fi; ne-a prins iarna din urmi.
Si stlm lmpreuni astlai. Acesta e darul
Maicii Domnului Pentru tof. Si gtigi ciam mai avut eu lucruri de ftcut xtLzi, dar
Ie-am dat deoparte, pentru ci mi Pot in-
china gi miine la brAul Maicii Domnului,
care este venit acutn in Sibiu gi Bragov, de
pildi, dar nu vi pot siruta decit astizi pe
frunte Ei si vI sPun ce important este in
ziua Bunei Vestiri si ne aducem aminte cifemeile din jur sunt mame, surori, bunici,
stribunici, sfinte... nu doar vedete de te-
leviziune. (Agi vizut cum este acum: mi-
Iisu Hristos, curajul nostra
ritati, divorgati, arestati.) Deci, am venit
si vi spun ci triim lntr-o alti lume gi cifemeii i se poate spune Pe nume ftri s5. ne
crape obrazul.
$i d ueilea lucru. Vreau si vi spun cieu n-am mai fost la Patria de la primulfilm cu Liceenii. Vl. mulgumesc ci m-a1i
adus lnapoi tn Panie! Aici am fost gi de
opt ori la Lancea de argint gi am stat la
coadi la bilete cite trei ore de fiecare dati.Aici am stat o zi la coadi si vid de opt
ori filmul cu Lancea dz arginC Ceea ce vipropun in seara aceasta este exact ceea ce
se intimpli in filmul cu Lancea de argint'
un fir de pir care bloca m\carea ucigagi a
unor cufite zburitoare. Nu sunt decit un
fir de pir, dar mi mindresc cu asta.
Vreau si vi zic ci n-o si vorbim astizi
despre altceva decit despre ceea ce ne-a
diruit Evanghelia zilei. Povestea e simpli.Putem binui ci suntem cam la aceeagi
ori. Ci ingerul n-a deranjat-o pe Fecioa-
ra Maria tocmai cind frimAnta pAinea gi
nici cind pregitea prAnzul. Putem binui
- gi eu zic ci" aga este, pentru ci de ace-
ea Biserica unegte vecernia cu Liturghia
- ci era spre seari, citre gase gi paispre-
zece minute ;i vreo douizeci de secunde
(ceasul arbitrului!), cind ingerul s-a ivitunei pugtoaice din Nazaret, si-i spuni ci
Pr. Constantin Necula
a ales-o Hristos. Acum pare la indemini'cl toati lumea crede ci-i alesul lui Hris-
tos, agi vizul PAni gi igtia care ne arunci
in aer cred ci ei sunt alegii lui Dumnezeu!
Pe vremea aceea, oamenii erau mai atengi
la cuvinte, dovadi cL ingerul nu pierde
vremea. ingerul vine, ii sPune Fecioarei
mesajul pe careJ are de spus 9i se intoarce
imediat in lmpirilia ingerilor! Pentru cieste vizibil ci, de indati ce a constatat c5',
odati cu vestirea sa gi cu rispunsul Maicii
Domnului, Pruncul a prins viagi ln pin-tecele Fecioarei, ingerul n-a mai Putut s-o
priveasci pe Maria! Sfirgitul Evangheliei
este: ,,$i ingerul lndati a plecat". I s-a fr-cut frici! inaintea lui stitea Mama absolu-
ti! inaintea lui stitea receptacolul absolut
al dumnezeirii. Sau, cum ziceau cintiriledin veacurile III gi IV in Bizang (pe care
noi le-am uitat; azi le forniim aga, dar ei,
cand le cintau, ttiau ce zic): ,,Bucuri-te,catedrali, c5. xtlzi, in pintecele tiu, Fiul
tiu este hirotonit arhiereu". Asta a vlzrttingerul; s-a fbcut mic gi a fugit in cer! L-a
luat frica de ce vedea pe pimint. El, care
vlzuse inceputul gi sffu;itul, pini la urmi,
d tuturor lucrurilor de pini atunci, care
se cutremurase in dese infrAngeri 9i se
luminase in dese biruinge, in fap unei
pugtoaice din Nazaret s-a lisat cuprins
Iisus Hristos, cumjul nostru
de frici, pentru ci miezul de lumini dincandela pA.ntecelui Fecioarei era Dum-nezeu adetrilrat din Dumnezeu adevilrat,
Care primise acceptul si.fie ndscut, nufi.-cut, Maica Domnului le-a redat femeilor
demnitatea de a na;te copii, nu de a facecopii. $i suntem la momentul acesta incare, in gari, tinerii se pregitesc si mir-galuiasci in favoarea viegii. Ce vor si zicitinerii? Respectagi-ne mamele! Niciunuldintre noi nu suntem produsul eprubete-
lor voastre ideologice!
Aceasta este tema pe care ne-o pune la
indemAni starea de lucruri de astizi. Toatilumea ne crede fige de post, obligagii, futu-ra;i de pensie saufl.uturEi, in general. Toa-
ti lumea crede ci avem ceva obligatoriu de
dat gi nu mai avem nimic de primit. Avem
de primit inapoi demnitatea ci suntem co-
piii piringilor nogtri! Pani gi celor care cred
ci au nevoie doar de un contract social sau
care cred cA, dac|,se iubesc in acela;i sex,
sunt iubif cu adevirat, le spunem ;i lorci tot o mama gi tot un tatd. i'au niscut,
iar cind Biserica apiri dreptd. de mamd gi
tatd d, persoanei umane, apiri propriii lorpiringi, de care au uitat, ci altfel nu inge-
leg de unde vine ura impotriva iubirii. Nulngeleg de ce e atAta uri impotriva bunului
simE. Nu inleleg de unde ne vine ura im-
Pr. Constantin Necula
potriva dramei fundamentale prin care tre-
cem, ci murim mai mulgi decit ne nattem
gi na;tem uneori cu mare greutate'
Am adus aminte de acest lucru, pentru
ci gtiu sigur ci ln inimile tuturor mamelor
cu copii cu probleme - 9i n-am si spun doar
al mamelor cu copii autigti - intotdeauna
pe ele se socotesc de vinl ci li-s copiii bol-
navi. Iar socieatea romAneasci, multilate-
ral dezvoltati, calcind nePrecupetit spre un
final umilitor, are griji si le aduci aminte
tot timpul ci sunt de vini. Pini'qipopimile
nuasffe,drapalii in negru ai minciunilor zis
pastord-misionare, gisim mai multi viniln -"*., decAt in propria noastri lipsi de
pistorire. E ca atunci cAnd, intr-o anumit5'
perioadi, s-a aritat tot timpul citre Bise-
,i.i, .i ar fi de vini pentru scurtcircuitul
din sistemul intregii Rominii care ajunge
din ce in ce mai dependenti de moartea
tinerilor ca si-gi renasci viitorul' Taina cea
mare pe care weau s5' v-o sPun este aceas-
ta: mamele de copii cu probleme nu sunt
frigiderul frustririlor noastre, din care din
.a"a i" cind extragem cite un mucegai dew t - atem ochii' indriznesccongtlmla sa Ie sco:
si spun ci frumusegea preogiei se simte de
fiecare dati cel mai aprins ln momentul
iertirii de la spovedanie: ,,Iar eu, nevred-
nicul preot gi duhovnic' cu Puterea ce-pi
Iisus Hristos, curajul nostra
este dati, te iert ;i te dezleg!", oferindu-f
gansa si mergi mai departe.
Sigur ci avem pireri ale Plringilor Bi-
sericii, care ne atrag atengia in ce mod de-
celerarea aceasta genetici duce Ia nafterea
de probleme; sigur ci avem piringi mo-
derni, care reuqesc si ne spuni de fiecare
dat5. cit de greu este daci nu semnalezi
la ceea ce acumulim. Ne-o zic medicii.
Bine, medicii ne-o spun de obicei dupi ce
mor copiii. Bine ar fi si ne-o zici.ln timp
ce sunt lnci vii. insi marea majoritate a
medicilor gtiu s-o faci. Ei bine, in mo-
mentul in care aducem aminte ci pAnte-
cul Maicii Domnului este cristelnila prin
care Hristos intri in lume, ne aducem
aminte ci niciun copil din cei pe care-i
avem in Biserici nu este doar rodul pinte-
celui maicii sale, ci rodul mo4ii gi invierii
in Botezul cristelnilei. Deci ori cedem inBotez, ;i atunci sprijinim mamele 9i ta;ii,
indiferent de problema copiilor lor; ori nu
credem ln Botez gi ne vom scuza tot tim-pul incultura gi mentalitatea agresivi im-
potriva lor prin lipsa credingei ci din apa
Botezului nu doar ci. renagti mai sinitos,
ci renagti nemuritor. Materia primi a Im-
pirifei cerurilor este ne'rnu-ri'reA, de aici
;i greutatea oamenilor de a-gi duce crucea
nemuririi pe mai departe.
t1
Pr. Constantin Necula
Un alt lucru pe care am ginut si vi-l
spun astizi este acela de a tncerca si pri-
vigi citre ceilalli cu demnitatea cu care viprivegte Dumnezeu. Ne-am obignuit in
ultima vreme si ne scoatem ochii sau ci-teodati si privim ara, Peste ochelari, sL nu
ne oboseasci lentilele. Cu o superiorita-
te... Toli suntem expe4i in toate Prosdilepimintului! Ni s-a umplut cultura rorni-
neasci de expe4i, megaexPerti, supraex-
per1i, insi ne-am pierdut cel mai de preg
dar de la Dumnezeu: obrazul. $i unde
obruznu e, nici exPert nu e! Unde nu este
umanitate, nici umanism nu existS.. Tot
ce auzigi in ultima vreme ci vrea si dir6.-
me societatea modernd- scoaterea Religiei
din gcoali, giu eu, dirimarea bisericilor -e un umanism neinteligent' ca si nu spun
ci e un umanism Prost' ci" nu-i frumos
si-i faci progti. Pe mine unii mi fac ti'm-
pit. Pentru mine totu;i e o onoare! Sunt
totugi niscut la poalele Timpei... Adici,
si fim seriogi! (Apkuze.) $i atunci le atrag
atengia tot timpul ci modul in care Dum-
nezeu ne cregte in inteligen;i este modul
pirta;iei experiengei celuilalt.
M-au intrebat astizi de la un radio din
gari: ,,Pirinte, 9i cum trebuie si posteasci
cregtinul ortodox?" $i astizi am triit cu
pirintele protoPop gi cu inci doi-trei pri-
Iisus Hristos, curajul nostru
eteni o experienli interesanti. Dupi ce
ne-am li.sat hriniEi de Dumnezeu la Li-turghie, am mers intr-un cartier de aici,
din Bragov, gi ne-am hrinit impreuni cu
oamenii strizii, care erau hrinigi acolo.
Si poste;ti inseamni si ;tii cu cine mL-
nAnci, nu cs minAnci si, mai ales, pe Cine
minAnci! Ci la noi problema este cum
l-a; putea mastica mai qor pe aproape-
le! Vedef ci noi nu mai avem vocalie.
Avem cariere. Nu-L mai avem pe Hristos.
Avem nevoie de motivagii multicultura-le. Avem cursuri de motivagionalism, ca
gi cum ar fi o boall $i da, este o boali!
Daci vre;i si inEelegem deplin prin ce
drami trec oamenii ai ciror copii sunt indrami, priviEi-vi la ochii mari pe care-i
faceli cind copiii, in loc de nota 9, vinacasi cu 8,99.Yaaaai! Dezastru! Fereasci
Dumnezeu si mai dai studengilor 9 astizi!
Rigti si ajungi victiml in aeroportul dinZaventem, chiar daci nu te arunci ni-meni in aer. Oare, vizind morgile acestea
cumplite, ingelegem cAt de neimportan-
te sunt grijile noastre? Cel mai interesant
comentariu la ce s-a intimplat zilele aces-
tea la Bruxelles l-am auzit la postul meu
preferat de fotbal: Digi Sport. Serios! N-arfi prima dati! Dar e prima dati cAnd aud
atAt de corect spus. Unul dintre realiza'
t2
Top Related