Download - Igiena Medicina dentara

Transcript
  • DR CIRNATU DANIELACurs IgienaIntroducere

  • Definitie. GeneralitatiIGIENA este tiina pstrrii i promovrii strii de sntate a comunitilor umane, fiind ramura de baz a medicinei preventive.

    Numele ei provine de la Hygeea- personific zeia sntii, fiica lui Asklepios, zeul medicinei, n mitologia greac

    Asklepios a rmas simbolul medicinei curative, iar Hygeea - emblema sntii.

  • DefiniiiSntatea - integritatea funciilor organismului, adic o bunstare fizic, mental i social i nu numai absena unei boli sau infirmiti (OMS)Sntatea este rezultatul interaciunii dintre zestrea biologic, genetic a omului i condiiile mediului su de via i de activitate.Boala reprezint o neadaptare sau o deficien de aprare a organismului ca i absena reaciei la stimulii la care organismul este expus. Starea de sntate i disconfort boal, incapacitate, invaliditate i terminnd cu decesul.

  • Factori endogeni sunt reprezentai de sex, ras, vrst, caracteristicile biologice i caracteristicile demografice ale populaiei.

    Factori comportamentali anturaj, mijloace financiare, experiena individual.

    Stilul de via cuprinde obiceiurile alimentare, consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, stresul, sedentarismul, comportamentul sexual

  • Mediul este: totalitatea factorilor din afara organismului prezeni la un moment dat i care acioneaz asupra omului i activitii sale

    Factori de mediu:Fizici temperatura, umiditatea, radiaii, zgomote.Geodinamici zona geografic.ChimiciBiologici bacterii, fungi, parazii.Mediul socio economic pragul de srcie, stilul de via alimentar, condiii de via i munc precum i nivelul de instruire.

  • Factorii de mediu pot aciona:

    Sanogen: cnd ndeplinesc anumite condiii de calitate (aer curat, apa potabil, alimente bune)Patogen:Factori etiologici (cauzali): prezena lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infecioaseFactori de risc: se asociaz cu frecven crescut a factorului etiologic n declanarea bolii; singuri, nu produc boala. Dac apar pe lng factorii etiologici, boala se manifest mai devreme, se agraveaz, conduce spre deces (eventual).

  • Factorii de mediu si organismul relatia doza efect in functie de care efectele aparute pot fi acute, cronice sau tardiveEfectele acute expunere la concentratie foarte mare o perioada scurta de timp (minute, ore)- sunt accidentaleCronice expunere la concentratie moderat crescuta fata de concentratia maxima admisa, dar o perioada mai mare de timpcel putin 3 luni.Tardive apar la cocentratii mici cu o latenta foarte mare de ani, decenii. - efecte cancerigene.

  • In functie de relatia doza efect pot fi:

    Efecte cu prag apar cand se depaseste un anumit nivel , concentratia atinsa in organismEx efectele toxice sunt induse de expunerea organismului si apar dupa depasirea anumitor concentratii ale plumbemiei.Efecte fara prag orice doza, concentratie poate induce efectul cancerigen.

  • Studii de impact al factorilor de mediu asupra sntiiIdentificarea pericolului existent n mediu: factor de mediu care poate afecta sntatea n anumite condiii. Exemple: central atomo-electric, fabric ce elimin toxice n aer, ap, sol.Definirea riscului: probabilitatea de apariie a unui efect nedorit.Stabilirea expunerii populaiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, ci de ptrundere n organism, timpul de expunere (n funcie de amplasare: rural / urban).Stabilirea populaie expuse: prin determinarea concentraiei toxicului.Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul n buctrie este mai prost dect n exterior...), copii (rat metabolic mare, cu risc mare de absorbie), bolnavi, btrni.

  • Date privind expunerea se obin prin:

    Determinarea concentraiei toxinelor: metod imprecis.Markeri de expunere (biologici):Markeri de ncrcare a organismului cu xenobiotice (substane strine)Markeri de efecte: evideniaz modificrile. Exemple: CO carboxi-Hb.Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate bronic.Monitorizare individual: se poart un monitor.

  • Tipul de studiuSinonimeUnitatea de studiuA. Studii observationaleStudii descriptiveStudii analitice EcologiceCorelationalePopulatiiTransversaleDe prevalentaIndiviziCaz-controlIndiviziCohortaFollow-upIndiviziB. Studii experimentalede interventieStudii randomizateTrialuri clinicePacientiStudii de interventieInterventii comunitarePopulatia sanatoasaTrialuri comunitareComunitatea

  • Studiile epidemiologice descriptiveDescriu distribuia n populaie a factorilor de risc i/sau de protecie a bolilor i/sau a deceselor n funcie de o serie de caracteristici de persoan, spaiale i de timp.

    Permit elaborarea ipotezelor epidemiologice

  • Studiile epidemiologice analiticeVerific existena sau inexistena factorilor de risc i a boliiAu caracter observaionalPermit verificarea ipotezelor epidemiologiceStudiile de cohortStudiile de tip caz - control

  • Studiile de cohortDe tip 1Eantion populaieFactor de riscLot expuiLot neexpuiEsantion populaieFactor de riscLot expuiLot neexpuiBolnavi de MNonbolnavi de MBolnavi de MNonbolnavi de M

  • Studiile de cohortDe tip 2

    Lot de studiu expusi la riscLot martor neexpusi la riscBolnavi de MNon bolnavi de MBolnavi de MNon bolnavi de M

  • Studiile epidemiologice de cohortTip 1: - nu se alege lotul martor - cele dou loturi se difereniaz singureTip 2: - cele dou eantioane se aleg din 2 populaii diferite: expui la factor de risc i neexpui la factor de risc- selecia prin metoda aleatorie Se utilizeaz mai ales cnd frecvena bolii n populaie este crescutSunt studii prospective

  • Avantajele studiilor de cohortPermit urmrirea modului de aciune a factorilor de risc pe toat perioada studiului i efectul lor asupra sntiiPermit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabilExist mai puine riscuri de concluzii falseExpuii i nonexpuii la factorul de risc sunt selectai nainte de a se cunoate efectul, deci msura riscului nu este distorsionat de prezena bolii

  • Dezavantajele studiilor de cohortDurata mare de timpNumr mare de subieci dificil de urmrit timp ndelungatPot apare modificri ale dimensiunii i structurii loturilorModificri n timp ale criteriilor de diagnostic i n definiia bolilorCostul ridicatSunt dificil de repetat

  • Calcularea riscului

    Efect prezentEfect absentTotalFactor de risc prezentaba+bFactor de risc absentcdc+dTotala+cb+da+b+c+d

  • Calcularea risculuiRiscul bolii la expui: p1=a/a+bRiscul bolii la neexpui: p0=c/c+dRiscul relativ (RR): de cte ori este mai mare proporia persoanelor bolnave n rndul celor expui la factorul de risc fa de proporia bolnavilor n rndul celor neexpui la factorul de riscRR=p1/p0

  • Interpretarea riscului relativSe face n raport decifra 1

    RR1Factor de risc

  • Riscul atribuibilCu ct este mai mare frecvena efectului nedorit la cei expui fa de neexpuiRa=p1-p0Ra0Factor de risc

  • Studiile de tip caz-controlExpui la factorul de riscNeexpui la factorul de riscExpui la factorul de riscNeexpui la factorul de riscBolnavi de MNonbolnavi de M

  • Avantajele anchetei caz-controlDurata mica a studiuluiNumar mic de subiecti necesar in studiuCost scazutAplicabil la boli rareFacilitarea efectuarii studiuluiPermit analiza mai multor factori concomitent sau a mai multor nivele de expunerePermit repetarea studiului

  • Dezavantajele anchetei caz-controlNonraspunsul care nu tine de dorinta persoanei de a participaDocumente medicale incompleteDificultatea de a constitui un grup martor acceptabilAncheta se adreseaza persoanelor in viata sau tocmai decedatilor de boala M care au avut o boala mai severa probabil si o expunere mai intensaNu permit masurarea directa a RRErorile sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) pot apare mai des

  • Este focalizat mai mult pe grupuri decat pe indiviziEste un studiu cu design completConcepte de definit: - de masurare - de analiza si inferenta ecologica

    STUDIILE ECOLOGICE

  • Masuratorile ecologice pot fi clasificate in trei grupuri:Masuratori agregate (ex. Medii, proportii care sunt observatii derivate de la indivizii componenti ai fiecarui grup ex. Frecventa fumatorilor, mediana venitului familiilor)Masuratori de mediu caracteristici fizice ale locului care traiesc sau muncesc membrii fiecarui grup. Fiecare masuratoare de mediu are un analog la nivel individual diferit la membrii grupului (doze)Masuratori globale sunt atribute ale grupurilor pentru care nu se pot face distributii le nivel individual (densitatea populatiei, nivelul dezvoltarii sociale)

  • Argumente pentru studii ecologiceCostul redus: datorita utilizarii surselor secundarePrevine limitele masurilor in studiile la nivel individualPot evidentia variatiile importante legate de media expunerii intre grupuri, acoperind un numar mare de zone.

  • Studiile epidemiologice experimentale si operationale

    Controleaza o ipoteza elaborata in cadrul anchetelor descriptive si verificata analiticSunt singurele studii care pot dovedi relatia cauzala sau eficacitatea unor decizii diagnostice sau terapeutice

  • Domeniile de aplicareEvaluarea eficacitatii vaccinurilor noi in protectia populatiei impotriva bolilor transmisibileExperimentarea in vederea introducerii in practica medicala a unor medicamente noi, dupa ce acestea au fost verificate in laborator si pe animale de experienta

  • Metodologia studiilor experimentale si operationaleDeosebiri fata de studiile analitice:- factorul de risc este controlat de epidemiolog. Acesta constituie un lot martor si un lot test asemanator. Lotului test i se administreaza factorul de risc. Lotului martor i se administreaza placebo.- alcatuirea lotului martor si a lotului test este mai usoar, putandu-se realiza 2 loturi identice- din motive etice, este aproape imposibil experimentarea factorilor de risc. Este posibila experimentarea factorilor de protectie (vaccinuri)- administrarea factorului de risc sau de protectie se poate face direct.

  • Pentru a elimina distorsiunile experimentul trebuie sa se faca prin metoda simplu orb sau dublu orb.Metoda simplu orb:- se lucreaza cu 2 loturi identice, unui lot I se administreaza produsul activ, celuilalt placebo.- experimentatorul cunoaste care din cele doua produse este activ si inactiv.Datorita acestui fapt pot apare 2 grupuri de erori:

  • 1. atentia cu care experimentatorul urmareste cele doua loturi, atentia acordata fiind mai mare lotului test, care poate fi sesizata de persoanele din cele doua loturi sau experimentatorul nu sesizeaza anumite simptome care apar in lotul martor2. modul de redactare si comunicare a rezultatelor este influentat de faptul ca experimentatorul cunoaste produsul activ si la ce trebuie sa se astepte din partea lui.

  • Metoda dublu orbNici loturile si nici experimentatorul nu cunosc care este produsul activ si care placebo.Ambalajele sunt identice, dar cu numere de serie diferite.La comunicarea rezultatelor se indica si numarul de serie al produsului administrat si numai conducatorul experimentului cunoaste care este produsul activ.Erorile sunt reduse.

  • Schema generala a unui studiu experimentalSe aleg doua loturi de subiecti cat mai asemanatoare intre eleSe administreaza unui lot produsul activ Se administreaza lotului martor un produs cu caracteristici similare, dar fara componenta activa (placebo)Administrarea este de preferat sa se faca prin metoda dublu orbSe consemneaza rezultatele aparute si se calculeaza: riscul bolii la expus, riscul bolii la neexpusi, RR, Ra se interpreteaza aceste valoriSe efectueaza testarea statistica a deosebirilor constatate (U, T X2)Se efectueaza inferenta epidemiologica pentru stabilirea intervalului de incredere al riscurilor in populatia globala.

  • Profilaxia:

    Primar: factorii patogeni trebuie cunoscui, selectai, factorii sanogeni trebuie promovai. Este foarte scump.Secundar: privete aciunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii ntr-o form incipient, foarte aproape de debut ideal n faza infraclinic.Teriar: prevenirea instalrii complicaiilor, handicapului, decesului