INFECTIA HIVeste o boala infectioasa si transmisibila provocata de virusul HIV, care face parte din familia Retroviridae, genus Lentivirus, specia HIVHIV a fost recunoscut pentru prima oara in 1981retrovirusurile importante pentru patologia umana sunt:- HTLV I , agent etiologic al leucemiei cu celule T a adultului , al limfomului cu limfocite T a adultului si a unor sindroame neurologice ( parapareza tropicala spastica a adultului, mielopatia copilului sub 6 ani)- HTLV II asociat cu leucoze- HIV 1 si HIV 2- HIV 2 a fost identificat in Africa de Vest, prezinta omologie genica de 40-50% cu HIV 1 si de 75% cu SIV (vs.imunodeficientei Simiene)- este mai putin patogen si cu o latenta mai indelungata decat HIV 1- este mai putin raspandit in afara Africii de Vest

la microscopie electronica sfera de 1000 nm ce contine o componenta centrala cu ARN si o anvelopamultiplicarea virusului e extrem de rapida ( 10 ?? virioni pe zi)s-au descris 9 subtipuri ( genotipuri) cu o anumita distributie geografica:- subtipul B: Europa, SUA, sudul Africii, China - subtipul A si D: Africa Centrala - subtipul F in Romania, Brazilia, Zair* vs. HIV isi mentine infectivitatea la temperatura camerei si in material uscat 3-7 zile, iar in mediu apos > 2 saptamani

- este inactivat de concentratii scazute de alcool, hipoclorit, detergenti; in mediul spitalicesc se folosesc concentratii mai mari cu dubla actiune, atat pentru HIV cat si pentru VHB si VHC: apa oxigenata 6%, alcool etilic 70 grade, hipoclorit de Ca si Na 1%, iodofori 2,5%, glutaraldehida 2%, aplicate 1-5min - inactivat prin fierbere 20min.- instrumente medicale sterilizate prin autoclavare/ oxid de etilen- pentru instrumentele sensibile la procedee termice - imersia in solutie de glutaraldehida 2% -30min- modalitatile uzuale de dezinfectie a veselei si lenjeriei sunt adecvate si pentru HIV- razele ionizante si UV nu inactiveaza HIV

Clinicainfectia manifesta clinic apare la aproximativ 15-30% din cei infectatiperioada asimptomatica ( intre infectie si boala) dureaza 10-15 anisimptomatologia este nespecifica si proteiforma- febra prelungita- poliadenopatie- sindrom diareic cronic ( >1luna)- scadere ponderala- candidoza orofaringiana persistenta

- alte elemente clinice care se pot intalni pe parcursul bolii:- crytococccoza extrapulmonara- cryptosporidioza- herpes zoster ( cel putin 2 episoade)- tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara- pneumonie cu Pneumocystis carinii- toxoplasmoza cerebrala- sarcom Kaposi- limfoame- infectii cu CMV- perioada asimptomatica dintre expunere si stadiul SIDA boala, dureaza 10-20 ani

Diagnostic de laborator2 teste ELISA ( cu tehnici diferite) pozitive efectuate prin 2 probe de sangeconfirmare prin test Western Blot vs. nu omoara prin actiune directa , ci prin intermediul infectiilor oportunisteCD 4, CD 8, CD 4/ CD 8ARN HIVAc. anti HIV se pot identifica si din saliva ( sensibilitate si specificitate de 99, 9%) sau urina ( sensibilitate 98,7%, test rapid 2,5 ore)Ac anti HIV nu au rol protector

Seroconversiaaparitia Ac. antiHIV ca urmare a contactului dintre vs. si sistemul imunitaraparitia anticorpilor necesita 4-12 saptamani = fereastra imunologica (pacientul este infectat si infectant)

Sursa de infectieomul : infectat, indiferent de forma clinica, contagios pe toata viatavs. se gaseste la cel infectat in :- sange si derivate ( Ig, albumine)- sperma- lapte matern- os- lacrimi- urina- materii fecale- saliva- secretii nazofaringiene- LCR- lichid amniotic

- contagiozitatea depinde de cantitatea de virus prezenta in sange- cantitatea de virus in sange este mai mare in - faza precoce ( in perioada ferestrei imunologice vs. se multiplica nestanjenit) - faza tardiva , finala a bolii apararea imuna este prabusita complet si nu se mai poate opune virusului.- doza infectanta este de 20-30 ori mai mica ca a VHB- cu cat infectia este mai veche, cu atat cantitatea de vs.este mai mare- cand cantitatea vs. este < doza minima infectanta , infectia nu se produce ( nu se transmite prin saliva, lacrimi, etc)

Transmiterecale sexualaexpunere la sangeperinatal1.transmiterea pe cale sexualain intreaga lume este principalul mod de transmitere ( 80% din cazuri)riscul de infectare dupa un contact heterosexual unic este < 1%partenerii sexuali de durata ai celor infectati risc cumulativ de pana la 50%

factori in transmiterea heterosexuala = factori demografici: - sexul transmiterea de la barbat la femeie este mai intensa - rasa asociata cu anumite practici comportamentale, promiscuitate (SUA: negrii, latino americani) = factori biologici: - infectiozitatea sursei de infectie ( cea mai mare in fereastra imuna si in stadiul final) - contacte sexuale violente (microtraumatisme) - atrofia mucoasei vaginale in perioada menopauzei ( microtraumatisme) - frecventa raporturilor sexuale ( microtraumatisme) - contacte sexuale in perioada mestruatiei ( vs.din secretii vaginale, vs. din sange) - prezenta altor boli cu transmitere sexuala ( sifilis, gonoree, herpes genital) solutii de continuitate ale mucoaselor

= factori comportamentali - tipul contactului sexual ( contact anal risc de 3-4 ori mai mare decat contact vaginal) - acceptarea utilizarii prezervativului - contacte sexuale cu parteneri din grupele de risc (drogati i.v., homosexuali)

2.transmiterea parenterala prin sangepe primul loc: transmiterea prin ace si seringi contaminate la consumatorii de droguri i.v.politransfuzatii sau hemofilicii au risc redus datorita screening-ului donatorilor si posibilitatile de inactivare virala a produselor continand factori de coagulare ( 1 caz la 30 000- 200 000 unitati transfuzate - sursa se afla in fereastra imunologica)

primitorii de organe / tesuturi risc minim datorita screening-ului atent al donatorilor inseminarea artificiala cu sperma de la donator HIV + este de 3,5 %riscul dupa intepaturi cu ace provenind de la pacienti seropozitivi este mic 0,2- 0,5% ( creste in caz de leziune profunda si pacient in stadiul terminal)manevre parenterale medicale / nemedicale cu instrumentar nesterilizat

3. transmiterea perinatalatransplacentar, in utero , in timpul nasterii ( prin expunere la sange, secretii vaginale, postpartum prin alaptare ( 13-30%)riscul infectiei nou nascutilor din mame infectate : 13-40% , depinde de: - stadiul infectiei la mama - sarcina virala ( ARN HIV) - travaliul prelungit - alimentatia naturala

- infectia precoce intrauterina - evolutia spre stadiul SIDA in primele 3-15 luni de viata- infectie tardiva evolutie lenta, cu aparitia SIDA in aproximativ 10 anicopiii din mame seropozitive sunt considerati neinfectati cu HIV daca devin seronegativi la varsta de 6 luni

Receptivitateainfectia contractata persista toata viata

Manifestarea procesului epidemiologic boala se manifesta pandemic 3 zone care au caracteristici diferite:

Modelul I:tari : America de Nord, Europa Vest, Australia, Noua Zeelanda, zone din America de Sudinfectia a inceput dupa 1980, cu maximum atins in 1990seroprevalenta < 1% in populatia generala si > 50% in grupele de riscinitial B/F : 10/1 ( homosexuali, drogati i.v.), tendinta la egalizare prin ponderea transmiterii heterosexuale.cei mai afectati: minoritati etnice, persoanele cu venit redusprevalenta crescuta la copiii nascuti din mame seropozitiveSUA SIDA este prima cauza de deces la femeile de culoare aflate la varsta procreerii

Modelul IItari : Africa, America de Sud, Caraibeinfectia a inceput la sfarsitul anilor 1970transmiterea preponderent heterosexuala risc crescut de transmitere perinatala- risc crescut de nou nascuti seropozitiviraport B/F: 1/1seroprovalenta 1-15% in populatia generala

Modelul IIItari : Asia ,Europa de Estinfectia a aparut dupa 1980transmiterea heterosexuala ( prostitutie) + consumul de droguri i.v. modalitatile principale de transmitereEuropa de Est (Romania) numar mare de cazuri dupa 1989 la nou- nascuti si copii ( absenta screening-ului donatorilor de sange, instrumentar medical nesterilizat)

Profilaxie= specifica nu exista= nespecifica ( se bazeaza pe limitarea transmiterii infectiei)relatii sexuale monogamefolosirea prezervativuluiexcluderea de la donarea de sange / organe a persoanelor din grupele de risc ( homosexuali, prostituate, drogati iv)testarea donatorului de sange/ organelimitarea transfuziilor de sangeautotransfuziatratarea gravidelor seropozitive

evitarea transfuziilor in afara tarii ( tari in curs de dezvoltate legislatie diferita)interzicerea alaptariitestarea HIV recomandata: - pacientilor cu boli venerice - consumatori droguri i.v. - premarital - gravide in primul trimestru de sarcina - prostituate - persoane din institutii corectionale

EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE RESPIRATORII

grup de imbolnaviri acute de etiologie infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale aerianaafecteaza unul sau mai multe segmente ale aparatului respiratorreprezinta > 25% din totalul patologiei infectioaseetiologie: virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare

Sursa de infectieomul (regula)eliminarea agentilor patogeni- secretii ale cailor respiratorii- sputa- saliva- sange ( in diseminari sistemice)

Transmitereaaeriana ( cea mai frecventa)depinde de gradul de rezistenta al agentului patogen in mediul exteriorcontagiozitatea este mare si foarte mare

Receptivitateafoarte variata, de la generala( ex:rujeola, rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita meningococica < 1%)patrunderea agentului patogen in organismul receptivului se realizeaza prin:- inhalarea aerului contaminat (cel mai frecvent)- mucoasa conjunctivala (adenovirusul)- ingestia de alimente contaminate( BK, streptococi)rezistenta specifica dobandita postinfectios este de lunga durata, protectoare, cu mare specificitate de tulpina

Forma de manifestare a procesului epidemiologic

endemicaendemo-epidemicavaluri epidemice sezoniere

RUJEOLA

boala infectioasa acuta, specifica omului, determinata de vs.rujeolic

Etiologievs.rujeolic- vs.ARN- face parte din familia Paramyxoviridae, genul Morbilivirus- particule sferice cu diametrul de 120-250nm, cu mici proiectii aciculare pe suprafata- contine nucleocapsida cu ARN - invelis extern format din lipide, glicopeptide, polipeptide- exista un singur tip antigenic- rezistenta in mediul extern este scazuta ( supravietuieste < 2 ore in aer)

- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH acid, tripsina, dezinfectante, uscaciune- rezista saptamani la frigider - rezista mai multe luni in stare inghetata ( < 15grade C)- insensibil la antibiotice- are actiune hemaglutinanta si hemolitica- este un vs.epiteliotrop si limfotrop

Clinicaincubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la 21-28 zile in R.mitigata clinic:- febra- catar conjunctival, al cailor respiratorii si tractului digestiv- exantem macular - semn Koplik- evolutie benigna- complicatii suprainfectii bacteriene - encefalite postinfectioase- pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli maligne, AIDS) fac forme clinice severe, prelungite, cu fatalitate inalta

Investigatii de laboratorizolare virala - este dificila- nu este de uz curent- cultivare din secretiile respiratorii, lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele zile dupa aparitia acesteia*diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM

Sursa de infectieexclusiv umanabolnavi cu forme tipice/ atipice de boalacontagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile inainte de debutul bolii, este maxima in perioada catarala si se mentine in primele 5-6 zile ale perioadei eruptive

in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se poate izola din: - secretii respiratorii- sange- secretii conjunctivale- lacrimi- urina- elemente eruptive- LCR (inconstant)- indicele de contagiozitate 95-99%- nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi

Transmitereaindirecta simpla- pe cale respiratorieeste maxima in perioada de varf a catarului conjunctival si respiratornucleosolii infectanti persista 2 ore in incaperiindirecta complexaeste exceptionala (deoarece vs.este foarte fragil)prin obiecte recent si intens contaminate cu secretii ale tractului respirator, secretii conjunctivale, lacrimi

Receptivitateagenerala (orice persoana care nu a fost bolnava sau vaccintata poate contacta boala indiferent de varsta si sex)pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca mama nu e imunadaca mama este imuna, nou-nascutii sunt protejati pasiv prin Ac transmisi transplacentar pana la 12 luni cand incepe vaccinareareceptivitatea se epuizeaza in primii ani din viata:- natural, prin trecerea prin boala- artificial, prin vaccinare* imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila* imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati

Factori favorizanti- factorul natural- sezonalitate de sezon rece prin:- aglomeratii- temperaturi scazute- supravietuirea crescuta a virusului- factorul economico- social- aglomerarea in spatii mici a colectivitatilor de copii- malnutritia- conditii igienico-sanitare precare- infectii asociate

Manifestarea procesului epidemiologicin perioada prevaccinala- manifestare endemio- epidemica- valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani- frecventa mare la copiii < 5ani- sezonalitate de sfarsit de iarna inceput de primavara- durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai)- in perioada postvaccinala:- morbiditatea si amploarea valurilor epidemice a scazut- durata valurilor epidemice mai mare ( luni de zile: decembrie-iulie)- afecteaza frecvent varsta de 10 14 ani- boala apare si la adolescenti si la adulti care au ramas nevaccinati

Profilaxie1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul calendarului de vaccinari obligatorii- cauze care au impus pe plan mondial vaccinoprofilaxia obligatorie aspectele de gravitate- asocierea rujeola- PESS- pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia astmului infantil- encefalita alergica post rujeolica- infectii supraadaugate aparute ca urmare a faptului ca rujeola este o boala anergizanta- intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a copilului

2. imunoprofilaxie pasiva cu Ig standard ( au o doza suficienta de Ac antirujeolosi)doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele imunodeprimate 0,5ml/kg cse administreaza in primele 48 ore de la contactul infectantprotectia dureaza 3-6 saptamaniindicatii: - copii cu vaccinare incerta - copii nevaccinati - copii necuprinsi inca in vaccinare