HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 1

ŢESUTURILE EPITELIALE

Epiteliile reprezintă o categorie fundamentală de ţesuturi care sunt alcătuite tipic din celule strâns unite între ele. Pot prezenta o mare varietate morfologică aspectul fiind de ţesut dens cu puţină substanţă interstiţială. Ţesuturile epiteliale se divid în 3 clase majore: epitelii de acoperire, glandulare şi senzoriale.

EPITELIILE DE ACOPERIREEpiteliile de acoperire şi de delimitare se impart în 2 categorii: Prima este reprezentată de epiteliile unistratificate (epitelii membranare simple); A doua este reprezentată de epiteliile stratificate, formate din mai mult de un strat de celule. În stabilirea denumirii epiteliilor de acoperire se iau în consideraţie 2 criterii plus cel al morfologiei tipului celular predominant. De exemplu, putem avea un epiteliu simplu scuamos unistratificat , dar şi altul stratificat etc.

EPITELIUL SIMPLU SCUAMOSCapsula Bowman glomerulul renal. Coloraţie HE 400x. Săgeata indică epiteliul simplu scuamos, format dintr-un strat unic de celule aplatizate nuclei înmuguriţi.

Perete capilar coloraţie HE 400x.Epiteliul intern de delimitare a tuturor vaselor de sânge este un epiteliu simplu scuamos şi este frecvent denumit endoteliu.

1

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Tubi renali (uriniferi), coloraţie HE 400x.Epiteliul simplu cuboidal este format dintr-un singur strat de celule care, pe secţiune, prezintă aceleaşi dimensiuni pe grosime, lungime şi înălţime (ca un cub). În imaginea de mai jos, săgeata de sus indică membrana bazală, de suport pentru epiteliul simplu cuboidal, în timp ce săgeata de jos arată o structură numită marginea “în perie”.

Celule hepatice, coloraţie HE 400x. Chiar dacă fac parte dintr-o structură glandulară, celulele hepatice (hepatocite) apar morfologic ca un tip de epiteliu cuboidal, cum se vede în imaginea de mai jos, pe secţiune histologică.

Epiteliu germinal ovarian, coloraţie HE 400x.Se observă cum un singur strat de epiteliu simplu cuboidal acoperă suprafaţa liberă a ovarului. De aceea se încearcă înlocuirea termenului de “cuboidal” cu epiteliu “cuboidal de suprafaţă”.

2

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

EPITELIU SIMPLU COLUMNARVezică urinară coloraţie HE 400x.Secţiunile longitudinale ale epiteliilor simple columnare prezintă celule înalte, alungite, prismatice, care au nucleu oval, localizat de obicei la polul bazal al celulei. Epiteliul simplu columnar se sprijină pe o membrană bazală subţire.

Segmentul duodenal al intestinului subţire, coloraţie HE 400x.Ca o caracteristică a epiteliilor simple columnare este prezenţa unui singur şir de celule alungit-înalte, prismatice. Săgeata din stânga indică marginea striată, în timp ce săgeata mai mare se termină la nivelul mucusului secretat de o celulă glandulară.

Salpinge (trompă uterină) coloraţie HE 400x.Se observă un epiteliu simplu columnar ciliat. Săgeata indică prezenţa cililor la suprafaţa liberă a celulelor columnare.

3

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

EPITELIUL PSEUDOSTRATIFICAT COLUMNAR

Trahee, coloraţie HE 400x.În imaginea de mai jos apare un epiteliu tipic pseudostratificat columnar al tractului respirator. Se observă prezenţa cililor şi celulelor secretorii. Săgeata indică mucusul ca produs de secreţie. Cum acest tip de ţesut este format din celule de înălţime diferită, se crează impresia de falsă (pseudo-) stratificare. Alt aspect caracteristic asociat epiteliilor pseudostratificate columnare din căile aeriene superioare este prezenţa unei membrane bazale largi-proeminente.

Epididim, coloraţieHE 400x.Se observă epiteliul pseudostrtificat columnar localizat la nivelul epididimului (parte a aparatului reproducător masculin). Este format parţial din celule epiteliale înalte, columnare, a căror suprafaţa liberă prezintă stereocili, aşa cum indică săgeata.

EPITELIUL TRANZIŢIONAL

Vezică urinară, coloraţie HE 400x.Epiteliul tranziţional este o categorie de epiteliu stratificat caracteristic căilor urinare. Aici el tapetează vezica urinară, ureterul şi porţiuni din uretră ca şi regiunea pelvisului renal (bazinet). Prezintă o mare variabilitate de aspecte microscopice, adesea celulele de suprafaţă (săgeata) fiind mari-rotunde, ceea ce conferă suprafeţei libere a uroteliului un model ondulant, neregulat (vezi imaginea de pe pagina următoare).

4

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Vezică urinară, coloraţie HE 400x.Mergând în jos de la celulele mari, rotunde, superficiale, observaţi modificarea morfologiei celulare, care devine neregulat-poliedrică, în zonele intermediare, până la celule în formă de “pară” şi în final, în regiunea celulelor bazale unde acestea sunt rotunde sau cuboidale.

EPITELIUL STRATIFICAT CUBOIDALDuct (canal excretor) de glandă salivară, coloraţie HE 400x.Epiteliul stratificat cuboidal este relativ rar. În localizarea la ductele glandelor salivare apare format din 2 straturi celulare cu aspect cuboidal.

5

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

EPITELIUL PIGMENTAT

Retină, coloraţie HE 400x.Stratul extern al retinei prezintă celule încărcate cu un pigment numit melanină. Funcţional, acest epiteliu pigmentar absoarbe lumina şi tinde să prevină reflexia acesteia. În imagine, săgeata indică multe granule mari de pigment melanic, brun-negricios.

EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS NEKERATINIZAT

Esofag, coloraţie HE, 100x.Se observă o membrană epitelială formată din multe straturi celulare. Celulele superficiale, cele mai aproape de suprafaţa liberă a membranei epiteliale stratificate, sunt aplatizate, scuamoase ca aspect, caracteristică structurală ce conferă numele de epiteliu scuamos. Celulele profunde sunt de formă rotundă sau chiar cuboidale. Săgeata indică celulele bazale ale acestei membrane epiteliale, care se sprijină pe ţesutul conjunctiv de suport.

Epiglotă, coloraţie Verhoeff' 100x.

6

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Comparaţi cu precedenta imagine aspectul de mai jos al epiteliului stratificat scuamos nekeratinizat al epiglotei.

EPITELIUL STRATIFICAT SCUAMOS KERATINIZATTegument gros, coloraţie HE 400x.Se poate observa aspectul epitelilui stratificat scuamos recoltat de la tegumentul gros al palmelor sau plantelor. Săgeata din porţiunea superioară dreaptă indică un strat larg de celule epiteliale keratinizate, de aspect aplatizat. În această arie celulele superficiale sunt depleţiate de nuclei şi sunt reduse la simple scuame cornificate. Straturile mai profunde prezintă celule care variază ca formă, de la aplatizate-scuamoase la rotunde sau cuboidale bazale. O membrană bazală subţire separă stratul bazal al celulelor epiteliale de ţesutul conjunctiv de suport, subjacent.

Piele subţire, coloraţie HE 100xSe observă epiteliul scuamos stratificat keratinizat aparţinând pielii din zona abdominală. Se vede stratul superficial de celule cornificate care este considerabil mai subţire decât cel din imaginile anterioare. Săgeata indică stratul celulelor bazale ale epiteliului care se sprijină pe mebrana bazală.

7

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 2

GLANDELE UNICELULAREStructurile epiteliale glandulare sunt clasificate în 2 categorii majore: glande unicelulare şi galnde multicelulare. Glandele multicelulare se subdivid în glande exocrine şi glande endocrine, adică cu sau fără canal excretor.

Intestin subţire, coloraţie albastru alcian 400x.Iată un exemplu clasic de glandă unicelulară, la nivelul intestinului subţire (şi a celui gros) ca şi în mucoasa trahheei şi bronşiilor. După cum indică săgeata, mucusul extras din celulele galndulare secretoare este colorat viu în coloraţia albastru-alcian. Porţiunea bazală a celulei, ce conţine nucleul şi citoplasma este relativ strânsă pornind de la nivelul membranei bazale. Se observă şi mucusul secretat în afara celulei.

Intestin subţire, coloraţie Mallory, 400x. Examinat comparativ cu imaginea precedentă se observă mucusul secretat şi morfologia caracteristică a celulelor secretoare.

Glandele simple exocrineClasificarea glandelor exocrine multicelulare se bazează pe prezenţa sau absenţa ramificaţiilor la nivelul canalelor excretoare şi pe aspectul morfologic al porţiunii secretorii a glandei. Dacă o glandă are un sistem ductal excretor neramificat este o glandă simplă. Glandele cu sistem ductal excretor ramificat se numesc glande compuse. Morfologic, unităţile secretorii ale glandelor multicelulare pot fi tubulare, alveolare,

8

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

acinare, sau saculare. În mod frecvent produsul de secreţie al glandelor multicelulare poate fi mucus (glande mucinoase), sau o substanţă filantă numită serozitate (glande seroase). Ţesutul epitelial care formează unităţile secretorii împreună cu sistemul de canale (ducte) excretoare este numit parenchim. Ţesutul conjunctiv de susţinere a glandelor, cum ar fi capsulele sau septurile intraglandulare constituie stroma glandei (mezenchimul).

Glandă simplă tubulară dreaptă, intestin subţire, 100x. Un bun exemplu de glandă simplă, tubulară, dreaptă este dat de glanda intestinală sau “cripta lui Lieberkuhn” de la tubul digestiv. Săgeata din colţul din stânga sus indică orificiul excretor al glandei la nivelul suprafeţei externe a mucoasei. Lumenul este mai degrabă larg şi un mare procent din celulele constitutive ale glandei sunt celule secretoare de mucus. Săgeata situată mai jos indică aceste celule glandulare.

Glandă tubulară simplă , tegument, coloraţie HE 40x.Porţiunile secretorii şi excretorii ale acestei glande sunt dispuse ca nişte viermişori. Săgeata 1 indică porţiunea secretoare palidă a glandei, iar săgeata 2 indică o mică porţiune a ductului excretor, închis la culoare, care se sprijină pe ţesutul conjunctiv al dermului. Săgeata 3 arată traiectul ductului excretor prin straturile superficiale, keratinizate ale epidermului.

9

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Glandă simplă tubulară dreaptă, intestin subţire, coloraţie HE 40x. Glandele simple tubulare drepte se deschid în lumenul intestinal la baza vilozităţilor intestinale.

Glandă simplă tubulară, piele groasă, coloraţie HE 100x. Se observă porţiunea secretorie a glandei şi ariile mai profunde ale canalelor excretoare. Porţiunea secretorie a glandei este colorată în roz-pal. Săgeata indică această structura acestei regiuni. Ductele excretorii au un lumen mai mare ca regiunea secretorie iar celulele lor sunt mai închis colorate.

Glandă simplă ramificată saculară asociată foliculului pilos din tegument, coloraţie HE 400x. Aceasta prezintă la obiectivul mare (400x) morfologia celulară tipică a unităţilor secretorii acinare. Datorită conţinutului lipidic celular citoplasma are aspect bogat vacuolat (vezi imaginea de pagina următoare).

10

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Glandă simplă ramificată tubulo-acinară, trahee, coloraţie HE, 100x. Cum se observă după ce indică săgeata în imagine există ducte simple sau neramificate care colectează produsul de secreţie în lumenul traheei dintr-o serie de unităţi secretoare, care devin coalescente în funcţie de canalele excretoare neramificate.

11

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Glande tubulare simple, piele groasă, coloraţie HE 100x. Cu un obiectiv mai puternic se observă ductee excretoare ale unei glande tubulare simple. Săgeata de sus indică traiectul ductului excretor prin stratul cornos al epidermului. Săgeata de jos indică o porţiune a canalului excretor care străbate ţesutul conjunctiv al dermului până în straturile bazale epiteliale ale epidermului.

Glandă tubulară compusă, rinichi, coloraţie HE 100x.La această mărire morfologia tubulară este mai greu de observat. După cum indică săgeata se vede un nou exemplu a porţiunii ramificate a sistemului ductal.

12

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Glandă compusă tubulară, glandele Brunner, coloraţie Mallory 400x.La o mărire mai mare unităţile secretorii tubulare secretorii şi ramificaţiile sistemului ductal devin evidente.

Ducte intralobualre, glandă parotidă, coloraţie HE 400x.Indicat de săgeată avem o secţiune transversală a canalelor intralobulare. Aceste ducte sunt câteodată denumite “ducte striate” sau “ducte secretorii”. Lumenul este delimitat de un epiteliu simplu columnar, care are adesea un aspect striat,radial. Se poate remarca şi structurile acinare secretoare înconjurătoare, formate exclusiv din celule de tip seros.

Acini mucoşi, glandă submandibulară, coloraţie HE 400x.În glandele mixte salivare, adică în cele cuprinzând atât acini seroşi cât şi mucoşi celulele mucose acinare sunt adesea palid colorate. Acesta este într-adevăr cazul structurilor mucoase acinare indicate de săgeată. De notat citoplasma care apare foarte palidă şi nucleii localizaţi la polul bazal al celulei.

13

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Acini mucoşi, glandă submandibulară, coloraţie HE 400x.Iată un alt exemplu de reacţie de colorare a acinilor formaţi din celule mucoase comparativ cu celulele seroase. Celulele mucoase indicate de săgeată sunt clar colorate în roz (eosinofile) comparativ cu aspectul granular, bazofil al celulelor seroase adiacente. De notat că acinii mucoşi prezintă practic acelaşi lumen care a fost observat în imaginile de mai sus care se refereau la acinii seroşi.

Glandele compuseGlandă compusă submandibulară, coloraţie HE 40x.Glandele submandibulare, parotide sau sublinguale sunt un bun exemplu de glande compuse acinare. Iată un aspect de ansamblu în care se observă un duct interlobar, ducte interlobulare, ca şi acini, atât seroşi cât şi mucoşi.

Glande sacciforme compuse, glandă mamară activă, coloraţie HE 100x.Se observă câteva unităţi secretorii, iar săgeata indică lumenul larg al acestor unităţi.

14

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Glandă compusă sacciformă, mamelă, coloraţie HE 400x.La o mărire mai mare se observă detalii ale unităţii secretorii extinse. Săgeata indică lumenul larg.

Acini seroşi, glandă parotidă, coloraţie HE 400x.În centru se observă un lumen acinar de mici dimensiuni. Săgeata indică acinul seros şi lumenul său central. Celulele seroase au un aspect oarecum granular al citoplasmei. În glanda parotidă există numai acini seroşi.

15

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 3

GLANDELE ENDOCRINE

Aspectele structurale care sunt commune majorităţii glandelor endocrine sunt la fele de importante ca şi cele specifice şi vor fi descries în detaliu mai jos în cele ce urmează.

Glandă endocrinăAdenohipofiză, coloraţie HE 100x.Glandele endocrine sunt caracterizate prin absenţa canalelor excretoare. Secţiunea prezintă cuiburi sau şiraguri de celule care îşi varsă direct produsul de secreţie (hormon) în curentul sanguine. Chiar la o mărire mică a obiectivului este evidentă bogata vascularizaţie a acestei glande. De notat asocierea celulelor parenchimului cu canalele vasculare sanguine cu perete subţire.

Glandă endocrinăAdenohipofiză coloraţie HE 400x. La o mărire mai mare a obiectivului se observă detaliile structurale specifice ale glandei endocrine. Există câteva tipuri de celule parenchimatoase secretoare care se sprijină pe o reţea fină de fibre conjunctive. De notat că celulele secretorii se află în strânsă asociere cu pereţii subţiri ai vaselor de sânge ale organului, aşa cum indică săgeata.

16

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

ŢESUTUL CONJUNCTIV

Împreună cu ţesutul epitelial muscular şi nervos face parte din cele 4 categorii de ţesuturi de bază sau fundamentale. Ţesutul conjunctiv se caracterizează prin abundenţa de substanţă intercelulară sau matrice. Ţesutul conjunctiv este format din 3 entităţi structurale: substanţa fundamentală, fibre şi celule. Substanţa fundamentală este adesea dificil de demonstrat histologic, de obicei prezentându-se sub forma unui precipitat fin granular. Vom prezenta întâi componentele fibrilare şi apoi celulele iar apoi vom revedea variatele tipuri de ţesut conjunctiv.

Fibrele ţesutului conjunctiv Fibrele de colagen Fibrele elastice Fibrele de reticulină Fibrele oxitalanice

Fibre colagene Ţesut conjunctiv moale areolar coloraţie HE 400x. Fibrele colagene din imagine sunt acidofile (roşii sau roz) şi îşi iau culoarea din componenta eosinică a tehnicii de colorare. Colagenul apare în structuri de diametru grosime şi aranjament diferit. Săgeata din porţiunea centru-dreapta indică un ghem destul de voluminous de fibre colagene.

Fibre elasticeŢesut conjunctiv moale areolar coloraţie Verhoeff 400x. Fibrele elastice sunt prezente în ţesutul conjunctiv moale se colorează slab cu HE (coloraţie uzuală). Totuşi, pot fi uşor de diferenţiat de cele colagene prin folosirea unor coloraţii speciale (coloraţia Verhoeff), care le dau o nuanţa neagră sau albastru-neagră. Fibrele elastice sunt adesea vălurite sau ramificate şi nu formează agregate groase ca în cazul fibrelor de colagen. Săgeata indică fibre elastice tipice (imaginea este pe pagina următoare).

17

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Fibre reticulinice Stroma unui ganglion limfatic, coloraţie aur-clorid Soule 400x. Fibrele reticulare (fibrile) formează o reţea delicată pentru organele limfoide, măduva osoasă hematopoietică şi formează suportul pentru vasele mici de sânge şi pentru nervi. Intră şi în constituţia membranei bazale. Fibrele reticulare sunt cel mai bine evidenţiate histologic prin metode specilale care folosesc derivaţi de aur sau argint şi sunt PAS +. Cum este indicat şi de săgeată fibrilele reticulare au un aspect fin delicat, în cadrul reţelei stromale.

18

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Fibrele oxitalaniceLigament periodontal, tehnica cu fucsină 100x.Fibrele oxitalanice indicate de săgeată sunt distribuite neuniform, dar concentrate în anumite zone, una dintre ele fiind ligamentul periodontal care fixează dintele. În imagine litera P indică ligamentul periodontal iar litera C cementul, în timp ce litera D indică dentina.

Fibrele oxitalaniceLigament periodontal, tehnica cu fucsină 400x.Examinat la un obiectiv mai puternic fibrele oxitalanice purpurii indicate de săgeată sunt dispuse printre cele galben-oranj de colagen ale ligamentului periodontal.

Celulele ţesutului conjunctiv: Fibroblaste Macrofage Neutrofile Limfocite Plasmocite Mastocite Reticulocite

19

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

FibroblasteŢesut conjunctiv lax areolar, coloraţie HE 400x.Cea mai frecventă şi importantă categorie de celule conjunctive sunt fibroblastele de formă spinoasă sau fuziformă, alungite, mari cu nuclei palizi de formă ovală. Adesea citoplasma şi ea palidă este puţin evidentă fiind mascată de fibrele colagene.

MacrofagCapilarele sinusoide hepatice, coloraţie HE 400x.În imagine este prezent macrofagul într-o zonă unde citoplasma celulei nu este mascată de mari cantităţi de Fibre de colagen. La capătul săgeţii se află un macrofag care este alungit şi prezintă un mare număr de granule închis colorate prezente în citoplasma sa.

20

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Leucocit neutrofil (PMN) Ţesut conjunctiv fibros, coloraţie HE 400x.În ţesutul conjunctiv lax este neobişnuit să întâlnim leucocite (celule albe ale sângelui) care au pătruns în ţesutul conjunctiv din curentul circulator. Leucocitul indicat de săgeată este cunoscut ca neutrofil (frecvent întâlnit în inflamaţia acută).

LimfocitŢesut conjunctiv lax, coloraţie HE 400x.Limfocitele sunt alte exemple de celule albe ale sângelui care ajung în ţesutul conjunctiv pătrunzând de la nivelul sângelui. Limfocitele sunt dificil de distins de neutrofile, aşa cum se poate observa în imaginea precedentă, din cauza nucleilor solizi, de formă rotunjită. (în cazul inflamaţiilor cronice infiltratele limfocitare sunt frecvente şi bogat celulare).

21

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

PlasmocitŢesut conjunctiv lax, coloraţie HE 600x.Săgeata indică 2 plasmocite. Pe secţiune, plasmocitele apar un pic mai mari decât limfocitele şi au un nucleu rotund cu material cromatinian aranjat în granule chiar în interiorul membranei nucleare. Aceasta dă nucleului un aspect în “spiţe de roată” care este caracteritic.

MastocitŢesut conjunctiv lax, coloraţie albastru de toluidină 400x.Granulele citoplasmatice ale mastocitului se colorează în roşu cu albastru de toluidină, tipic pentru o reacţie metacromatică. Câteva mastocite sunt prezente în imagine, 3 dintre ele indicate de săgeată.

Reticulocit: limfoganglion, coloraţie HE 400x.Reticulocitul este stelat cu granule alungite, palide în citoplasmă şi nuclei sferici moderat coloraţi.

22

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 4

Ţesuturile conjunctive fibroase moi

Ţesuturile conjunctive mucoase

Ţesut conjunctiv mucos, cordon ombilical, HE 100x. Ţesutul mucos are substanţă fundamentală abundentă. În stadiul proaspăt ţesutul prezintă un aspect amorf, asemănător jeleului, adesea cunoscut sub denumirea “gelatina Warthon”. Secţiunea din imagine prezintă o substanţă fundamentală amorfă, palidă, o reţea fină de fibre colagene şi fibroblaşti dispersaţi, stelaţi sau fuziformi

Ţesut conjunctiv mucos, cordon ombilical, coloraţie HE 400x De notat morfologia fuziformă a fibroblaştilor şi aspectul delicat al fibrelor colagene

Ţesutul conjunctiv mezenchimal

Ţesut conjunctiv embrionar, braţ de embrion, coloraţie HE, 100x. Asemănător ca aspect cu ţesutul conjunctiv mucos, cu abundentă substanţă fundamentală, fibrele fine colagene şi fibroblaştii stelaţi sau fuziformi sunt prezenţi şi în acest tip de ţesut. Secţiunile, aşa cum se indică de către săgeată adesea prezintă capilare sanguine cu perete subţire (vezi imaginea de pe pagina următoare).

23

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesut conjunctiv fibros lax

Ţesut areolar moale, submucoasă intestinală, coloraţie HE 100x . Ţesutul conjunctiv areolar posedă toate componentele menţionate anterior, adică: fibre colagene,elastice şi reticulare; fibroblaşti, macrofage, mastocite, plasmocite şi leucocite; substanţă fundamentală amorfă. Fibrele de colagen sunt cele care predomină, în timp ce fibroblaştii sunt tipul celular cel mai des întâlnit în acest ţesut.

Ţesut conjunctiv areolar, fascie superficială, coloraţie HE 100x.De subliniat aranjamentul lax interstiţial al fibrelor de colagen sub formă de pachete de grosimi diferite, ca şi numărul şi varietatea de cellule prezente.

24

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesut conjunctiv lax areolar, glandă mamară inactivă, coloraţie HE 100x.După cum indică săgeata se observă fasciculele laxe de fibre colagene şi celulele ţesutului conjunctiv lax areolar.

Ţesuturile conjunctive dense fibroase interstiţiale

Ţesut conjunctiv dens fibros interstiţial glandă mamară inactivă, coloraţie HE 100x Aşa cum se indică de săgeată stroma interlobulară a glandei mamare inactive este formată din ţesut conjunctiv dens interstiţial. Fibrele groase de collagen dispuse în mănunchiuri cu aranjament neregulat formează stroma ţesutului. Fibroblaştii formează majoritatea componentei celulare, puţine macrofage fiind prezente.

25

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesut conjunctiv dens, derm, coloraţie HE 100x.De comparat ţesutul conjunctiv indicat de săgeată cu imaginile anterioare. De notat fibrele colagene şi reducerea ca număr a celulelor componente. .

Ţesut conjunctiv dens fibros paralel

Ţesut conjunctiv dens fibros paralel, tendon, coloraţie HE 100xBanda de ţesut orientată în diagonală situată la stânga săgeţii este ţesut conjunctiv dens fibros paralel. Aranjamentul este foarte regulat la nivelul fasciculelor de fibre colagenice, caracteristic acestui tip de ţesut. Prinşi între straturile paralele de fibre se află fibroblaşti aplatizaţi.

26

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesut conjunctiv fibros dens elastic, perete de arteriolă, coloraţie Verhoeff 400x Săgeata indică o structură specializată numită “lamina interna” elastică a tunicii musculare la o arteriolă. Structura e compusă din fibre elastice strâns compacatate.

Ţesut conjunctiv fibros dens elastic, perete de arteriolă, coloraţie Verhoeff 400x

În peretele arterelor elastice mari, cum ar fi aorta, există benzi concentrice de fibre elastice dense, compacte, regulate care adaugă rezistenţă şi elasticitate peretelui vascular. .

Ţesut conjunctiv elastic, aortă, coloraţie Verhoeff 400xSe poate examina structura laminei elastice dens aranjate, compacte, în peretele aortei.

27

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesuturile conjunctive fibroase

Ţesut conjunctiv reticular, ganglion limfatic, coloraţie aur clorid 600xŢesutul conjunctiv reticular este format din celule reticulare (reticulocite) şi o reţea delicată de fibre reticulare, care formează ramificaţii ce reprezintă suportul pentru celulele ganglionului limfatic. În afară de stroma delicată a organelor limfoide, ţesutul conjunctiv reticular se găseşte şi în măduva osoasă hematopoietică.

Ţesut conjunctiv adipos, ţesut subcutan, coloraţie HE 40x.În contrast cu alte ţesuturi cum ar fi cel conjunctiv fibros componenta majoră a funcţională a a ţesutului adipos este reprezentată de celula grasă (lipocit). Celulele grase (indicate de săgeată) sunt strâns împachetate şi se sprijină pe colagen fin şi pe celule reticulare ca şi pe fibrele mai dure de colagen. Pe această secţiune, pe durata prelucrării piesei, solvenţii au îndepărtat materialul lipidic din celulele grase.

28

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Ţesutul conjunctiv adipos, ţesut subcutan, coloraţie HE 400x.Cum indică săgeata nucleii celulelor grase sunt împinşi la periferie de către vacuolele de grăsimi. Citoplasma adipocitelor este redusă la o bandă subţire în jurul periferiei celulare. Citoplasma sa palidă delimitează vacolele de lipide.

Ţesutul conjunctiv adipos brun (grăsimea brună)

Grăsime brună, ţesut fetal, coloraţie Mallory 100x.Grăsimea brună este o fromă de ţesut adipos în care mici picături lipidice îşi păstrează individualitatea, adică nu confluează într-o singură vacuolă de grăsime (aşa cum este cazul celulelor grase aparţinând grăsimii albe, prezentate în imaginile anaterioare).

29

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

30

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 5

Ţesutul osos

Osul este un ţesut conjunctiv specializat cu celule şi o matrice fibroasă impregnată cu săruri minerale. Osul spongios are un aspect de burete cu spaţii neregulate numite areole cu măduvă roşie hematogenă, şi spiculi fini sau trabecule osoase. Osul compact, pe de altă parte, are un model regulat al straturilor osoase.

Os compact Deget, coloraţie nitrat de argint 40x

În osul compact lamelele osoase sunt aranjate într-un model regulat. Multe lamele sunt localizate în jurul canalelor Haversiene, unul indicat de săgeată şi cu litera H. Canalele mai mici vasculare de la nivelul endostului sau periostului se numesc canalele Volkmann care comunică cu canalel Havers mai mari. O săgeată notată cu V arată un canal Volkmann.

Os compact Deget, coloraţie nitrat de argint 100x

La obiectivul mic pot fi observate câteva aspecte structurale ale osului compact . În cadranul inferior drept, identificat cu litera C se observă lamelele circumferenţiale. Numărul 1 identifică sistemul Haversian (osteon) format din canalul Haversian înconjurat de lamele concentrice. Zonele dintre sistemele Haversiene conţin straturi de lamele interstiţiale. Acestea indicate de numărul 2, sunt reminiscenţe ale sistemelor Haversiene care s-au dezorganizat din osul compact.

31

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Os compact Deget, coloratie nitrat de argint 400x

În porţiunea centrală superioară, a imaginii se poate identifica o secţiune transversală a sistemului Haversian, incluzând canalul Havers, numeroase osteocite în interiorul lacunelor proprii şi lamele concentrice. De notat din nou prezenţa de numeroase canalicule cu dispoziţie radiară pornind de la lacune.

Os spongios Palat dur coloraţie HE 40x

În această imagine se observă aspectul trabecular al osului spongios care au traiect în diagonală. Litera T indică această structură. De o parte şi de lata a trabeculelor, se află cavităţile cu măduvă hematogenă, una dintre ele notată cu litera M. Aceste cavităţi formează elementele figurate ale sângelui (hematopoieză). În trabecul chiar la o mărire cu obiectiv mic se pot observa clar celulele osoase (osteocite) care sunt adăpostite în interiorul lacunelor (osteoplaste) iar cementul neregulat delimitează straturile de lamele osoase. De-a lungul periferiei trabeculelor osoase se află celule formatoare de os numite osteoblaste.

32

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Os spongios Palat dur,coloraţie HE 40x Cea mai mare parte a imaginii este ocupată de areole notate cu litera M. În această imagine se află măduvă galbenă formată din ţesut adipos. A se nota prezenţa trabeculelor osoase.

Osteogeneză de membrană Mandibulă în formare, coloraţie He 40x La obiectivul mic se observă o imagine panoramică a osteogenezei de membrană. De notat prezenţa în periferia spiculilor a osteoblastelor. Materialul osteoid secretat de osteoblaste se colorează în roz. Zona de culoare închisă (negricioasă) în grosmiea trabeculelor aflate în formare este dată de depozitarea de săruri minerale.

33

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Osteogeneză de cartilaj Deget în formare, coloraţie HE 40x .

O vedere de ansamblu a A panoramic view of the phenomenon of endochondral bone formation. On the left side of the frame, note the active replacement of the cartilaginous model by the developing bone

Osteogeneză de cartilaj Os în formare, coloraţie HE 100x

Această imagine prezintă o zonă de model cartilaginos care este denumită zonă de rezervă notată cu litera R care este o arie de cartilaj tipic juvenil hialin.

Muşchi striat scheletic Deget, coloraţie HE 100x

Se poate compara zona de muşchi striat scheletic notată m cu zona de ţesut conjunctiv (tendon) notată t. De subliniat diferenţa de coloraţie şi diferenţa de formă şi aranjament al nucleilor. Striaţiile fine transversale ale muşchiului scheletic sunt dificil de observat la obiectivul mic (imaginea se află pe pagina următoare).

34

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Muşchi striat scheletic Limbă, coloraţie HE 400x

Pe secţiune longitudinală se observă localizarea periferică a nucleilor alungiţi ai celulelor (fibrelor) musculare şi prezenţa benzilor întunecate (A) şi luminoase (I) care formează striaţiile transversale.

35

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Muşchi neted Vezică urinară, coloraţie HE 100x

La obiectivul mic muşchiul neted poate fi examinat pe secţiune transversală (indicată de litera X) iar pe secţiune longitudinală se observă dimensiunea redusă a celulelor musculare şi localizarea centrală a nucleilor lor. Pe secţiunea longitudinală muşchiul neted apare alungit.

Muşchi neted Intestin subţire, coloraţie HE 400x

Morfologia fuziformă, alungită a fibrelor musculare netede este bine definită în această imagine. D notat că nuclei ovoizi ocupă aria centrală a celulei.

36

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Muşchi neted Perete de arteră mică, coloraţie HE 400x

Celulele strâns compactate de muşchi neted formează tunica medie a peretelui vaselor arteriale mici (arteriole). Din cauza modelului compact al mediei limitele celulelor nu se pot distinge în întregime. De notat nuclei alungiţi indicaţi de săgeată (2 imagini).

37

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Muşchi cardiac (miocard) Cord, coloraţie HE 400x

Secţiuni transversale prin miocard. Săgeata din prima imagine indică poziţia centrală a nucleuilui. Există o dispoziţie specifică a zonelor numite ale lui Conheim pe această imagini

38

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Lucrare practică 6

Sângele

CELULELE (ELEMENTELE) FIGURATE ALE SÂNGELUISângele circulant este un ţesut conjunctiv specializat cu o matrice fluidă intercelulară numită plasmă. Celulele sângelui sunt de 3 feluri: hematii (globule roşii), leucocite (globule albe) şi trombocite (plachete sanguine). În toate imaginile de mai jos tehnica folosită pentru evidenţierea acestor elemente este coloraţia Wright.

Eritrocite şi neutrofile Frotiu sânge periferic 950x

Eritrocitul (hematia) este un disc bicocncav anucleat care se colorează în roz. În zona sa centrală poate adera de alt eritrocit şi să formeze rozete. Neutrofilele sunt mai mari, au nucleu central multilobat şi o citoplasmă palidă. În partea de jos a imaginii este un monocit.

EosinofilulFrotiu de sânge periferic 950x

Zona centrală este ocupată de un leucocit numit eosinofil. De notat prezenţa în această celulă a unui nucleu lobat şi a unei citoplasme granulare care se colorează în roz-pal. De comparat cu afinitatea tinctorială a neutrofilelor din imaginea precedentă.

39

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Bazofilulfrotiu de sânge periferic 950x

Bazofilul notat cu litera “b” este un leucocit cu nucleu polilobat şi caracterizat prin prezenţa unui mare număr de granule închise la culoare (bazofile) intracitoplasmatice care pot uneori masca nucleul.

Limfocitul Frotiu de sânge periferic 950x

Monocitul

Este mai mare ca limfocitul, cu nucleu mare şi inegal colorat, citoplasma abundentă şi cu granule.

40

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Plachetele sanguineFrotiu de sânge mărire 950x.

Se pot observa câteva plachete sanguine în această imagine (una dintre ele este indicată de săgeată). Aceste llachete au puţină citoplasmă şi au formă neregulată.

Plachetele sanguine Frotiu de sânge 950x

Aşa cum arată săgeata micul fragment de citoplasmă constituie un trombocit. În porţiunea centrală a imaginii există un neutrofil iar în cadranul inferior drept se observă un limfocit.

41

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Eritrocite şi leucocite Frotiu de sânge 950x .

De revăzut caracteristicle eritrocitului comparativ cu ale leucocitului.

Elemente figurate într-o arteră mică Coloraţie HE 400x. Imaginile atrag atenţia asupra aspectului celulelor din sângele periferic pe un vas secţionat. De notat că eritrocitele şi leucocitele sunt uşor de diferenţiat, ca şi neutrofilele şi limfocitele pe baza structurii lor nucleare.

42

HISTOLOGIE GENERALĂ – LUCRĂRI PRACTICE Dr. Mihai G. Man

Hemopoieză (formare de elemente figurate) Măduvă osoasă coloraţie HE 400xn 400x.

Există multe tipuri de cellule în diferite stadii de dezvoltare. Celula amre centrală indicată de săgeată este un megacariocit .

Hemopoieză Măduvă roşie osoasă, coloraţie HE 600x

La un obiectiv mai puternic se observă elemente figurate în diferite etape de dezvoltare, în colţul stâng de sus se observă un megacariocit (indicat de săgeată), ca o celulă de mari dimensiuni.

43