Download - GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

Transcript
Page 1: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

TEAPU GYR

CAT,ENT}AITUL MruU

Prietenii, momente qi atitudini literare

Edilie ingrijitd cu o prezentare bio-bibliograficdqi indice de nume rle IOAN POPXSTEANU

BLASSCA

-t_t-EEl=l_kEl=t_k

Page 2: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

Radu Gyr

Tulaz, G. - 100, 102, 103, 110Teleajen, S. - 77Tempeanu,V-89, 119Teodoreanu, l. - 60, 77,176Teodorescu-Romanafi - 56Theodorescu, B. - 33Theodorescu, C" - i39Theodorescu, M. - i8Thduriet, A. - 22Thucydide - 43Tolstoi, L. - 5,42,44, l0AToma, S. - 127Tuleg, G. - 100Turceanu - 32Turghenie4 l. - 42

Tlufea, P. - 8

UUhland, L. ^ 9,15, 31, 108Unamuno, M, de - 62Ureche, Gr. - 22

vValerian, L - 72,135-137,139Val6ry, P. - 40, 57,114, tr19,

144, 145, 1 59- 1 59Vasiliu, J.G. - 60VOja, Gr. - 100, 103Venhrra, Gn - 2lVerhaeren, A. - 43Verlaine, P. - 5,43, 55, 100,

106,124,137Verne, J. - i5, 16

Veselovschi, V. - 56Vianu, T. - 10,95-97

Vdrighin - 130Vieuzac, B. de - 106Vigny, A" de - 40Vinea,I. - 138, 150Virgiliu - 48,114,145Vizirescu, Pan - 7Vilsan, M. - 100Vlahu{d, Al. - 38,43Vlddescu, G.M. - 56,59-6A,

153

Vlidescu, T. - 126Voiculescu, V. - 10, 43,7?,1tr5,

116,137,139-142, 153Voltaire - 40,90

wWhitman, W. - 119Wilde, O. - 106Wildenbruch - 21,42

XXenopol, A.D, - 43

zZamfirescu, D. = 43Zamfirescu, G.M. - 75Zancu, C. (Flori"tn, C.) - 80Zguriadescu, C. - I57Zirra, Al. - 7VZola,E. - 42

CUI'RINS

in loc de prefald ...'.....'."...;...

CALENDARUL MEU 13

inceputurile educa,tiei mele culturale .............' "

Debuturi... literareVedetd de cinemaUn Chantecler... sanclionar .."'" ".'.-..Spectatcr entuziast

$colar gi dramaturg ..,.".-'.........'..

Idealul integrdrii nalionaleCercetag de rizboiAutor qi cititor in anii 1923-1924

I. Primii scriitori pe care i-amr cunoscut per';sonal ..""'Anotirnpul umbrelor,Aprilie 19"1 4 ....".....?ntfllniri literareScriitori craioveni 61

Poetul Nicolae N{ilcu 68

Ultirnii ani ai perioaclei craiovene. Colabordri la revistele

literare 75

Revista,,Flamura", profilul gi colaboratorii ei ..'..'.."."""" 7IStudent qi tenir scriitor ?n Bucureqti .."....'..'.."... 86

Secretar de reclacfie la ,,Clipa" '." 110

Doi oameni minunafi: I. Pillat gi Al. Lascarov-Moldovanu ' ' I 1 3

Povestea cu aristonul - tron L4inulescll .",..".... -."..'.'....'^..' LZI

Polemici 9i pamflet ..".'.........'."" 125

La Gib Mih[escu, in Dr6g6gani ....." "....... "" 128

Fremii literare gi colaboriri la diverse publicafii ..'.."...""- 135

Via{a literar[. L Valerian .'..."'"'"" 135

I415

t7t92l22272938445051

59

Page 3: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

258 Radu Gyr

V. Voiculescu - George MurnuAlte figuri de scriitori (1925-1927) ...... . ..."...V. Cioc?lteu - Eugen Boureanu - Ion Barbu

ICONOGRAFIE

Elemente iconografice, fotografii din timpul viefiiscriitorului, expuse cronologic ,..,....".........".. 164Scrisori qi alte documente iconografice - in facsimil *adresate scriitorului .....".............. 173Cdtevaelemente iconografice, in facsimil, dupb opt cir{ipogtale, prezentate cronologic, trimise de Radu Gyr,din Aiudul detenfiei ,,umilitoare" ..."............ .".."...............2A7Cdteva facsimile dup6 c5rfi, manuscrise qi conceptulautograf al Calendarului ................ ...............225

Indice de nume

139150154

Page 4: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

t2 Radu Gyr

^'lavtmre penrru ilustrareaprafirtilui sdu spirituar, a mariror pier-

tle ri lilerure Si mtti ales pentru zbuciumaia_i existenld.Mul \um im Doamnei Simona-Monica p opa_Gyr, Jiica scri_

ilorutni,.fitmiliei sale, pentru incrcderea acrtrdatd noui in a recrapt'tlerirdlii acest mernorial unic in literatura ramdnd Ei mci alesp(nlru rribdurea s,i inlelegereafald de mares fntdrzieie cu cc*e trtuizu I lum ina tiparului.

Regretdm fn ace^laqi timp, cd nu amfost noi primii in puttti-u,au ,perei inedite ;iJh,d mwwscris a maretui poet,figurd tl*tinctdin lirica ultimei jumdtdyi de ve^c, cr intelectualilui rii""t, dn;iprinttccca;i bundvoin{d, a stat la clis1tozilia noastrd mai muki {};i.

Demersul nostru curuios, intr-ofarsd rranzirie tn care vechiteslructuri ,si norme se prdbuEesc, dar ntult prea lent, cdnd vrewe,utforiei revolulionare t] trecut, dd roade otbio o"r*, cu o mat e \rc_lrirziere, deci motivat.

Ioan POPIgTEANU

CA{,&N$AfrTUL il{E{J

Scriu aceste r6ndLri de pe ?naltul prag, care despa"tte luminavictii de ?nceputul marelui intuneric. Cei qasezeci qi opt de ani im*

;rlinili de cur6nd confer5 spovedaniei mele o atitudine olimpianiec cdimind cleopokivS, orice rancune impohiva unor oameni sau eve-

r r i nren te gi oricescuze ori exagerf i ?n folosul meu. Nu ve,ti afla aisirrici hipertrofie a eului, nici confesiuni clilatate pflna la exces de ?n-

,.:r'iminare a propriei perscane sau p6nd la autotlagelare, ca ?n ,,nt6r-Irrrisirile" lui Jean-Jacques Rousseau, nici stropul de venin poiitierlin ,,Mdmoires d'cutre tombe" ale lui Chateaubriand, nici sarcasmul

tlin jurnalul lui Jules R.enarcl, nici cel pLr{in, ectrulcorSri ronrantice( l,arnartine ori Musset) capabile sd atragd duioqie sau cornpasiunepontru cel ce-qi face spovedania. Nu voi fbce, elogiutr bdtr6ne!'ii, ca

Cicero, m6ndrindu-md cu ?n{eiepcirmea dob6nditd de-a iungul ani'"

Ior, dar nici pe acela al tinerefii nrele, socotili stindard absolut... fncerc

r.ir fiu c6t mai obiectiv, nrai impasihil, scutur6ndu-mi de pe sandale

trt praful nirnicniciei omeneqti pulStoare de uri, duqmlnii qi imputAri

corosive. l)ac6, totugi, condeiul metl va vibra uneori, va fi rtumai

sub caldele unde ale amintiriXor ciin copilSrie qi din prirna meatine-r c{e. n:rai precis la evc;carea pdrin,tilor rnei qi, apoi, la conturarea. por-

trr'ctului so{iei mele, altar al ne?ntrer"uptului rneu cutt dornestic' Aqacial

liir6 sd nizui sl agtern ?n f,razele mete doar recca str[lucir* a ztvpezilc-rr, rnb strdduiesc sa puif in biografia mea liniqtea grav[ 9i lipi;a

cle sfiald, pe eare te ai in fafa unui adevhra$ duhovnic...M-am ndscut ?n C6rmpr:rltlngul fufuscelului, la 2 rnar"tie

(st.v.) i905. Mama mea, Eugenia Gherghel {Jenny) cobona, dutrt5

tatd. dintr-o vectrre famitrle botoqbneanb, e"vflnd ;i c0teva picdturi de

s&rge german firostenit de la bunica rne4 Mina von Geicli. Tatil metl,

,$tefan Demetrescu, era originan din $eheiLrl Rragovului, ardelearr

Page 5: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

Radu Gyr Calendarulmeu 15

ii'Yi ' I

El_l_t_l_l-,,\-_f

b/:t_t_l_l_L

l-i-

dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb

tatil lui, care inilial s*a numit Demetru Muqicr. Numele de cocoi-a rdrnas de la unul din primele lui roruri actoricegti, interpretatintr-o revist[,,Trecerea gdrlei", cdnd abiaabsorvise conse.vatorulde artddramaticl din Bucure;ti, unde fusese coleg cu actorul N.Sg.?pu, devenit apo], drag qi credincios prieten l6ni la apusulvietii. Asociat al celuilalt mare actor, petre Liciu, Ltal meu'il in-so,tea in faimoasele lui turnee prin {ard, cu o trupi particulard, cu-

luHn_d aplauzele qi simpatia intelectualilor pr-ovinciali. Ace.astbviap de actor ambulant n-a durat ?nsi prea *uit,

"d"i, curAncl dupi

venirea mea pe lume, - la inceputul anului l90g _ mama i_a cerutsofului.ei_ sd renunTe la ,,vagabondajul prin {ard.. ;i s6 se stabi-leasci definitiv Ia unul din Teatrele Na,tionale ale statului. Nu stiudin ce motiv tatil meu a ales Teatrul Na{ional din Craiova qi ;;;;acela din Bucureqti sau din laqi, dar, c6nd m-aproptr* ;.;il;;trei ani, familia s-a strdmutat in cetatea Baniior. Aici, in capitalaolteniei, tatdl meu qi-a afirmat frumosul siu talent de actor d"

""-

repetffnd cu el acasi, rolurile lui, sugerdndu_i tonul pi gesturile per-sonajelor, pe care urma sd le interpreteze pe scend. in acelaqi timp,

medie sublire, avdnd o glorioasb carierd ascendenti p6ni la slbrqitutstagiunii anului 1g31, datapension5rii lui voluntaie, sub diretto-ratul scriitorului A.D. Herz. socot clemn de menlionat faptul ca tatalmeu, slujind-o pe Thalia craioveand, a avut,printre alii directori,recrutaf; din lumea condeierilor rom6ni: Emii Girreanu, patron aiunei strdlucite stagiuni teatrale (lgl2-19r4), promovator il dran a-gFi"iautohtone pe scena craioveand (,,tngir-te mrrgdrite.. de victorEftimiu, ,,Cometa" de D. Anghel qi $t.O. iosif; ,,piianjenul,, de A.D' Herz) qi iniliator al qezdtorilor literare,la care invit"a personatri-tnti de seamfl ale literaturii noasffe de-atunci; -prozatomi Ion Don-gorozi^(1926-27) qi dramarurgul A.D. Herz (1930_31).

Inceputurile educa{iei mele culturale. CurAnd dupa mu_tarea familiei mele in craiov4 a inceput sr se manifeste qi apeterafamea pentru lecturi fbcute de mama, intr_un ritm progresiv.'Mamamea poseda nu num4i o solidi culturd muzical6,- ea iirsbqi pianistdqi dotat[ cu o remarcabil[vocede mezzosopran a_ dar;i o ctrasicaculturd literari germand. Interigenti, spirituald qi inoragostid J;tot ce este art6, mama afost cel mai bun sfetnic al arteitalalui meu,

6i,rt''-

----,l

ea mi-a trezit qi stimulat dragostea pentru povesti qi poezie; imicitea, traducdndu-mi-le in romAnegte, basmele fratilor Grimm qi

baladele marilor poe{i epici germani, Uhland, Lenau, Schiller' LarAndul s6u, tatil meu cluta s[-mi dezvolte gustul qi simpatia pen-

tru teatru. lmi ingiduia si v[d, inso{it de mama qi de-o mltu96,

anumite spectacole, considerate mai aproape de infelegerea mea:

{berii, ca ,,Fata aerului", piese cu multe peripe{ii qi arnpld montare

scenicS, precum,,Ocolul Pimantului in 80 de zile'I, 4ramatizate duplcelebrul roman a1 lui Jules Verne' sau melodrame ca,,Doi sergenfi",

urde binele gi dreptatea triumfru intofdeauna- De un astfel de spec-

hcol {,,Ocolul PbmAntului...") se leagd qi o ?ntAmplare hazlie. Aveam

vreo 4 ani qi m[ aflam intr-o lojd cu insofltoarele mele, in timp ce,

cocofat[ la galerie, slujnicula casei, M6riu{a, o fetiqcanl originard

din Gorj, inmhrmurea de-atdta,,minun6fie" desfrqurati pe scen6'

Inpauz6,dup[ un tablou unde Phiteas Fogg se luptase cu indieniiimpodobi,ti cu fel de fel de pene colorate, rn-am avdntat peste mar-

ginea lojei, cdut6nd-o cu privireape gorjanca noastrd, spdnzurat[peste balustrada galeriei. Fericit cd o descoperisem, printre capete

rle liqeeni qi militari, i-am strigat din toate puterile col-zilor mele vo-

oale: ,,IVldriu{o, ai vdzut Fieile-Rogii?" - ,,e-an1'Ydz't, domniEorule!"

a rbcnit qi Mdriula, spre veselia generalS a publieului din sald, arnu-

zat de prompta intervenlie a copilului gi de replica savuroasd a sluj-

rr icu{ei... in tirnpul aceluiaqi spectacol, am mai ficut ,,una b oacdn6.' ,

oare l-a costat o drasticd amendd pe bietul meu pdrinte, sanclionat

pentru faptul de a-qi fi adus prichindetrul nedisciplinat ia teatru, ca

s[ transf,orrne ?n ilaritate un moment de mare tensiune al piesei. Em

scena e6nd detectivul, pus sd-l urmfireascd pe Phileas Fogg qi s[-isaboteze tern-erara cildtorie - rol interpretat de actorul Al. Nanu,

coleg al tatei gi prieten ai famitiei * il alrage ?nh-o taverni pe creclin-

r,:iosul valet Passe-Partout, - intetpretat de pdrintele meu - ?l imbati

i;i ii furd geanta cu biletele gi banii necesari indrdzne,tei cdtrdtorii'

N-arn pufut suporta asernenea groz5vie qi, shrind de pe scaun arn urlat

cAl;rnd {inea gura: ,,Tdticulee, nenea Alecu }'{anu {i-a furat banii!..'Cu ce te mai duci nadine la pia15?"

Nu pot ornite nici influen{a pe care m*firqa mea, Dora (iher-

glrel, - rfunasd domniqoard pdndla sfdrqitul zilelor ei 9i impdrt6-

lind drarna fetelor bih0ne aciuate pe IAngS o sord c[s[toritl - a

Page 6: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

16 Radu Gyn

i ,i;

E.l=E

exercitat-o asupra educafiei mele literare. Sensibil6, generoasl"ptrinl de tandre,te qi ea insdqi frefiur; de temperament artistic, tachi-n6nd cu oarecare timiditate muzele,Dora imi povestea fermecitoa-rele basme ale lui Andersen, care-mi iscau torente de lacrimi (,,Fetifacu cutia de chibrituri") qi-mi recit4 in nem,teqte, poezii de doethegi Heine, strlduindu-se si md invefe limba german6, pe care amvorbit-o biniqor, pAni la absolvirea claselor primare.

Odaffi stdrnitd apetenla lecturilor, amizbutitsd citesc singur,fird vreo cillduzddidactici, la v6rsta de cinci ani, buohisind litereleqi-n urm[ cuvintele tipirite pe paginile ziarelor. progresul a fost ra-pid gi, dupd un an, inf-o bund zi, tat6l meu m-a gdsit citind ,,Athalie.,de Racine, carte furatd din biblioteca lui (in haducerea lui D. Nanu).Cu un vddit siml pedagogic, el mi-a smuls supEral cartea nepotri-vitdcopilului de-atunci, pundndu-mi in m6na, alte doud, in schimb:,,C[l[toriile lui Guliver", causticul roman satiric, colorat de fantezie,al lui Swifl gi,,Robinson Crusoe", instructiva qi admirabilapovestirea lui Daniel Defoe.

Debuturi...literare. Dupdce am implinit qapte ani, ttram-aabonat la,,Revista copiilor gi-a tinerimii.,, excelenta publicafie desub indrumarea lui G.C. Costa-Foru. A fost perioada in care bas-melor din colec{ia lui P. Ispirescu Ei basmelor^lui Creangd le-au ur-mat pasionantele lecturi,,s ingur pe lume,. qi,,in familie.,, romanelelui Hector Malot gi primele cdrfi din vastul ciclu fantastico-gtiin-fific al lui Jules Verne, urmate de fairnoasa trilogie a lui A1. Dumasqi de numai pu,tin celebnrl,,Winetou" al lui Karl May.

Tot din acea perioadd. dateazd;i primele mele patru ver*suri - oribile, fireqte! - declamate de rnine cu i{bs patetic,spre hazutrintregii familii... cend Emil G?rleanu a fost numit director al teatru-lui craiovean, tatdl meu mi-a dat sd citesc,,Din lumea celor care nucuv6ntSo', gingaqele miniaturi in proz6 ale duiosului scriitor. AmlScrimat pe filele volumului qi am dorit fierbinte si-l vdd qi eu pe,,domnul care scrie atiltde frlmos"...

Vechiul Teatru Nafional din Cetatea-Banilor, distrus de unincendiu maitdrziu,in 1927, avea qi o grddin[ cu arbori qi bbnciunde actorii qi actri,tele tiifisuiau ?n pauzele dintre repetifii, sub soa*rele primdverii sau ale inceputului toamnei. il ?nsoleam acolo pe tat6lmeu adeseori qi pdndearn cu ochi lacomi qi sufletul in guri, sA-i zdresc

17Calendarulmeu

iegind din clildire pe,,domnul Girleanu", unul dintre vr[jitorii co-

piliriei mele.F[ptura unui ,domn scriitor" ce-mi fermeca, dupd put'inele ore

de joaci, lungile qi minunatele lecturi , cbpdta, in mintea mea, pro-

poSi demiurgice; aqteptam sd-i vdd pogordnd din cer, purtAnd,poatn,

aripi pe u*.ii ru.r t *bind cu pds[rile cenrlui, gdzele pdrnffnlului

qi jivinele p[durii, pre limba lor..' Chipul ,,domnului G?rleanu", m[

unei c6prioaie rdnite. Un sur6s trist qi bmnd ii {lutura pe fa@, frun-

tea lui plrea ci viseazd mereu, 9i rndinile g6ndeau, neincetat"' ,,Dom-

nul Giileanu.. avea o fetild, cu un an sau doi mai micl decflt rnine:

Rodica. Ea a devenit o dutrce tovarlgd de-ioac[, dar mai ales, ali-turi de bSie,telul ce eram, poznaqi vedetd a uneia dintre prinrele

pelicule ale cinematografiei ntlastre,

Vedeti de einema' Prin 19 I 1, daci ru m[-ngel, s-a tumat un

film romflnesc de lung metraj, deosebit de valoros pentru Yremea

aceea. ,,R"dzboiul nos'tru pentru inclepen dentt'' Interprefii principali

enau aciori ai scenei bucuregtene ca: Nottara, A-ristide Dernetriad,

constan{a Dernetriad, Brezeanu g.a. Felicuia se lirnita la exteri-

oare fiknate - trecerea Dun6rii, taberele ostagegti, asaltul redutelor

cle la Smirdan, Opanez, Grivi{a, capitularealui Osman-Paqa in fa{a

plevnei incercuiie etc. - bucur6ndu-se insS de o bogati figurafie,

prin concursul armatei rom6ne. Succesul de putrlic a fost enorm ;iiilmul a rulat pe ecranele flrtl;ror cinematografelor din 1ar[, acom-

paniat de fanfare militare ale oraqelor unde era vrzionat,- cA{iva

ani tra rdnd, - ?n aplauzele delirante ale spectatorilor qi-n entuzi-

asmul copiilor qi mai g5l[gioqi. Biruin{a acesteipelicule autohtone

a stflrnit clorinla qi orgoliul trui Girleanu de-a turna, la rdndul sau,

un fiirn demn de a riializa,prin talentul colectiv al teatrului cra-

iovean sotricitat pentru euanizareaunei opere dramatice origirlale,

cu produc{iabucuresteanl. Ctirn nu existari sludiouri cinematogra-

fice in Fra, iar fondurile necesale turnarii erau foarte plrfine, resh'6nse

la excendetrrtr bugetar al unei stagiuni teatrale craiovene qi la pali-

dul ajutor bdnesc acordat de Ministerul Instruc{iunii putrlice 9i a.l

cultelor, Emil Girleanu s-a gandit la drarna istoricb in proz6 a lui

Vasile Alecsandri ,,Cetatea lJeam{ului", pentru o ewantzarc rezw-

mati la exterioare, ffira decoruri speciale, ci in catlnrl naturii qi, cel

Page 7: GYR t- t E meu - Radu Gyr.pdf · Radu Gyr Calendarulmeu 15 ii'Yi E' I l_l_ t_l_ l-,,\-_ f b t_/: t_l_ l_L l-i-dup[ rymura {Srdneasc[ a marnei sale qi pesemne" macedonean dupb tatil

18 Radu Gyr Calendarulmeu 19

Et_l-t_l_t-Et::G

ii

al:l_k

mult, al unui sat... oltenesc, care trebuia s6 apar6 ca un sat din Mol-dova. spre confeclionarea scenariului, directorur teatrului craioveana recurs la colaborarea scriitorilor corneliu Moldovanu pi LiviuRebreanu, pe-atunci secretar literar al teatrului. pentru a evita in-vestifii prea mari, toate priveliqtile qi locurile vrednice de ecrania-zare se cuveneau s6 se afle c6t mai aproape de craiova. in acestscop, s-a ales comuna Bucov[f de pe malul Jiului (in fiIm... ozana!),ca sat unde vestea ndvdlirii ,,legilor" lui Sobieski isca panica qiexodul {iranilor spre rnun,ti, iar d6rza cetate a Neamluiui a fostdescoperiti in... Parcul Bibescu din capitala olteniei, unde, cu aniinainte, se construise o copie de castel feudal, drept ornarnent arhi-tectural al faimosului parc, Turnarea a ?nceput, pare-mi_se, invaraanuluil9l? (sau 1913?), cu participarea unor actori de fiunte ai sce-nei craiovene: Pandele Nicolau (Sobieski), papa Stdnescu ($oi_man batr6nul), Migu Fotino (Farcaq), Mia Theodorescu (Tudira),Coco Demekescu (P liiegul Ghe{u), Al.Nanu (iscoada poional q. a.Rolurile pldieqilor au fost rezewate actorilor, iar concursul eievi-lor din ultimele clase ale qcolii

'ormare craiovene" imbrflcati ?n

costume deostaqi polo_nl, a asigurat pe acela al asediatorilor. Timpde cateva diminefi, echipa de actori se deprasa, intr-un biet autol-buz de modd veche, spre lunca Jiurui, in satul Bucovd{. primere sec-venle ale filmului ?nft1iqau o hor6 frrdneascd, rn zide sirbltoare,cu tot pitorescul ei de rigo arc: lilrrtari, fete qi feciori juc6nd, unchieqiqi bahdne sporovbind.peprispele caseror, copiii zburdand in preajmahorei etc. Intr-una din dimine{ile amintite, doamna varlena cir-leanu, solia directorului qi scriitomlui, a avut nlstruqnica idee de-ane lua ,,la tar6" qi pe noi, odraslele, adicl pe Rodica qi pe mine,ca si'figurdm in zb'rda copiilor dinjurur horei. Ajunqi iabucova4,doamna Girleanu ne-a dus intr-o casd din apropierea locurui fil-mirii qi ne-a ?mbr5cat fu straie fnrdne;ti. Rodica in catrinld, cu ie qio_pi1cu{e, eu, cu i{ari.". olteneqti, cojocel, opinci qi ciciuld cai'n stogde frn. Regizorul gi operatorul filmului ne-au dag apoi, indrumbrilfnecesare, fixdndu-ne rolurile: trebuia s[ne juclm ,,de_a prinselea,,,alergdnd unul dupd altul, pe rnaqginile horei. soarele deaugust ar-dea necru{itor gi regizorul se ardta nemulfumit, intrerup6nimereufilmarea gi ludnd totul de la capdt tinerii rtrani qi pr;nci se rnigcausthngaci qi greoi - intim idal i de,,domni i" care-i observau gi corectau

l[r.6-ncetare - b6tr6nii qi blbu{ele satului pSreau dezr[dScina{i qi

artificiali... De fiecare dati cand relua turnarea, regizorul ne striga:

,,Acum sd alerge gi s[ se joace copiii in jurul horei!"' Am alergat,

astfel, de c0teva ori, gi din nou ne-a introrupt filmare4 la ordinul

rogizorului supirat. Opincile gi cojocelul mi incomodau,iar chciulq

.nono de gre4 ftcea ca fruntea qi obrajii s[-rn'i fie scilda{i in pdraie

de sudoare. ,,Rodico, nu mai pot." Mor de c[ldurd.-' M[reped pdnd

irr casd, imi las acolo cdciula qi-mi iau piliria de paie, cu care am

venit..." Cu un galeq sur6s, Rodica s-a gribit si aprobe hotdrdrea

rnea. M*am intors !a locul fihndrii, tot in strai {drinesc, dar purtdnd

pe cap o mare pdlSrie de paie, cu panglicd' pe care scria,,Atlantic"

;icu elastic trecut sub bdrbie.." Atenfi doar tra disciplinarea... artis-

tic6 a figuranlilor sateni, nici regizorul, nici operatorul, nici doamna

Girleanu qi nici actorii prezenf n*au observat strania qi grotesca rnea

oostumatie. Socctind c5, de data asta ,'figura{ia mea merge mai

lrine" qi c[totul e pus la punct, regizorul s-a decis pentru filmarea

definitiv[ a secvenfei: ,,Sd se invdrte hora ;i copiii si alerge qi sd se

.ioace". Aqa inveqmAntat mixt - !fir6nesc qi or[qenesc - arn alergat

in jurul horei qi aqa am fost filmal spre ilaritatea spectatorilor cra-

ioveni, cand pelicul4 sc5pa6 ate,ntjei pnoducatorilor cineagti qi com-

promisa de mine, a rula'c pe un ecfim irnprovizat, chiar in f,aqa scenei

ieatrului din capitala Olteniei! Nu;tiu dacd, dupd un asemenea ,,fi-nsco'" filmul a mai fost trirnis gi altor cinematografe din !ar6' sau,

clacd nu cumva s-a renun{at la ridicola secven{d, clecupdnd-o din

peliculd qi aruncAnd-o, probabil, in foc...' Un Chanteclen'. sanc{ionat. Cu vreun an ?nainte de eqecul

lneu ca vedetd de cinema, tmpa comediei Franceze din Paris a in-

treprins gi in {5riie din Estul Europei rm tumeu cu poernul drarnatic

..Lhantecler" al lui Edmond Rostand, operh plinh de fantezie qi

sirnboluri, ale clrei personaje erau numai pdsbri qi anirnale, inter*

pretate, fireqte, de actorii celebrei scene franceze. Trupa a oferit cateva

spectacole publiculul romflnesc, in marile oraqe din ,,vechiul rega{',

printre care qi Craiova.Tat[l rneu, dispus s6-mi dezvolte sim{ul artistic;i vdzdnd st6-

rLrinfa rnea de a merge la teatru - bine?n{eles, la anurnite piese po-

trivite priceperii qi varstei rneie - a re{inut o lojn fla balcon biletele

tiind vandute cu s6pt6mani inainte) pentru reprezentafia trupei