Limbile
Pagini
Legal
Grile Managementul Calitatii Totale
MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE
1.Un produs este de calitate superioara daca are:
a) cost ridicat
b) cost scazut
c) pret ridicat
d) pret scazut
e) nici una din situatii nu este general valabila
2.Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care:
a) apartin aceluiasi sortiment
b) apartin la sortimente diferite
c) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite
d) au aceeasi destinatiee) au destinatie diferita
3. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu etapele se reiau:
a) la acelasi nivel, valorificandu-se experienta acumulata
b) la un nivel inferior, deoarece eforturile necesare fiecarei etape sunt mult
mai mici
c) la un nivel superior plecand de la o baza informationala perfectionata
4. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt:
a) fiabilitatea
b) flexibilitatea functionala
c) mentenabilitatea
d) maneabilitatea
e) durabilitatea
f) dirijabilitatea
5.Caracteristicilie de calitate de natura tehnica orhanizatorica se intalnesc in special:
a) in activitati de cercetare proiectare
b) in procese de productie
c) in servicii
6. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt:
a) caracteristici tehnico-constructive
b) caracteristici ergonomice
c) caracteristici tehnologice
d) caracteristici tehnico- organizatorice
e) caracteristici de natura tehnico-comerciale
f) caracteristici senzoriale
7. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psoho-sociale
g) nici una
8. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, linie, culoarea:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale de natura estetica
d) psihologice de natura estetica
e) ergonomice
f) psiho-sociale de natura estetica
g) nici una
9. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizaror:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psohologice
e) orgonomicef) psiho-sociale
g) nici una
10.Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare, mentenabilitate, sarcina utila:
a) sociale propriu-zise
b) senzoriale fiziologice
c) psiho-senzoriale
d) psihologice
e) ergonomice
f) psiho-sociale
11. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale?
a) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite
b) nu sunt percepute usor de utilizatori
c) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari
d) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influenteaza viata
persoanelor si a grupurilor sociale
e) sunt percepute usor de utilizatori
12. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin:
a) costul ridicat al realizarii lor
b) sunt percepute prin intermediul organelor de simt
c) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului
13. Arhetipul precede prototipul?
a) da
b) nu
14. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun
b) expresivitatea este specifica formelor standardizate
c) expresivitatea este specifica numai formelor complexe
15. Caracteristicile ergonomice au ca scop:
a) cresterea modernitatii produselor
b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor
c) corectarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
utilizatorului
d) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale
producatorului
e) evitarea solicitarii unidirectionalea unor organe in timpul exploatarii
f) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor
g) consunul minim de energie pentru accesul la organele de comanda
16. Coeficientul defectelor se calculeaza :
a) pe zile pentru fiecare tip de defect
b) pe luni pentru fiecare tip de defect
c) pe zile si e luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate
d) pe zile si luni prin raportarea numarului de defecte la total produse
verificate intr-o luna
17. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca in indicator al calitatii sunt:
a) sa fie simplu
b) sa fie pertinent
c) san nu poata fi falsificat
d) sa fie verificabil
e) sa poata fi calculate de orice persoana
18. Principalele elemente luate in calcul in calaulul nivelului tehnic al intreprinderii sunt:
a) produsele
b) materiile prime si materialele utilizate
c) procesele tehnologice
d) personalul
e) cladiri, instalatii si utilaje
f) managementul
19. Pentru calculul indicatorului nivel tehnic se utilizeaza:
a) toate caracteristicile tehnice
b) numai anumite caracteristici tehnice
c) toate caracteristicile
20. Solicitand unor beneficiari sa aprecieze calitatea unui serviciu prestat de o firma, in functie de caracteristicile esentiale, s-au obtinut urmatoarele note:
Persoana Note acordate pentru caracteristici
C1 C2 C3 C4 C5
P1 8 5 10 0 9
P2 7 0 9 4 10
P3 10 4 6 7 8
Coeficientii de importanta: 0,30; 0,20; 0,10,0,15,0,25
Nivelul sintetic al caracteristicilor sociale ale serviciului este:
a) 0,645
b) 0,801
c) 0,743
21. Asupra calitatii mediului intreprinderii managerii pot actiona:
a) direct, asupra tuturor componentelor
b) indirect, asupra tuturor componentelor
c) direct asupra componentelor mediului intern
d) partial si indirect asupra componentelor micromediului extern
22. Cererile de actiuni crective se completeaza de catre:
a) solicitantul auditului
b) responsabilul compartimentului Calitate
c) auditori
d) managerul general
e) proiectanti
23. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin:
a) impunerea de restrictii
b) negociere
c) selectie
24. Calitatea unui studio de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza:
a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici
b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari
c) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mare
d) raportului efecte/ effort care trebuie sa fie cat mai mic
25. Calitatea pretului, privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta :
a) este mai mare decat al concurentilor
b) este mai mic decat al concurentilor
c) are o flexibilitate ridicata
26. Calitatea promovarii este apreciata:
a) de catre producator si consummator, in funcdtie de acelasi criteriu
deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare
b) de catre producator daca acesta contribuie la cresterea vanzarilor si a
fidelitatii clientilor
c) de catre comparator daca este purtatoare de informatii
27. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de :
a) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor
obtinuteb) numai in functie de calitatea produselor
c) in functie de calitatea resurselor utilizate
28.Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza:
a) planul de productie
b) documente referitoare la concurenta
c) documente de fundamentare a necesarului
d) documente privind relatiile cu furnizorii
e) documente de livrare care insotesc produsele
f) documentele de certificare a calitatii
g) documentele privind legalitatea functionarii furnizorului
h) documentele privind produsele respinse pe fluxul de fabricatie
29. Trasabilitatea reprezinta;
a) traseul pe care il va parcurge produsul
b) inregistrari pe baza carora se poate reface istoricul produsului
c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului
30.Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand:
a) are loc receptia la beneficiar si informatiile sunt preluate in documentele
de receptie
b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici
c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare
d) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semen de identificare si
incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje
31. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere:
a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in
mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei
b) climatul social si de management
c) dotarea tehnica a intreprinderii
d) sistemul de stimulente
e) numarul si structura acestora
32. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de:
a) pregatirea profesionala
b) inteligenta
c) starea de sanatate
d) varsta
e) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati
f) spiritual de colaborare
g) usurinta adaptarii la cerintele postului
33. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara:
a) in cazul produselor complexe
b) in cazul produselor de import
c) in cazul majoritatii produselor
34. Intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona:
a) interschimbabilitatea
b) marcajele de identificare a producatorilor
c) complexitatii corespunzatoare
d) prt scazut
35. Urmarirea produselor in exploatare are ca obiective:
a) identificarea utilizatorilor
b) identificarea cauzelor care genereaza defectiunile
c) asigurarea conditiilor pentru exploatarea carecta a produselor la utilizatori
d) defectarea operativa a interventiilor in perioada de garantie
36. Intre documentele sistemului calitate intalnim:
a) manualul calitatii
b) manualul mecanicului sef
c) instructiuni de lucru
d) instructiuni de utilizare
e) inregistrari privind calitatea
37. Conform standardelor ISO procedurile calitatii se elaboreaza pentru:
a) analiza contractelor
b) analiza activitatilor economico-financiare
c) identificarea si trasabilitatea produselor
d) identificarea si selectia personalului
e) inspectii si incercari
f) audituri interne ale calitatii
g) tehnici statistice
h) actiuni de control si gestiune
38. Problema auditului calitatii a aparut in etapa:
a) inspectiei calitatii
b) controlului integral al calitatii
c) controlului statistic al calitatii
d) asigurarii calitatii
e) managementului calitatii
39. Intre obiectivele auditului calitatii putem enumera:
a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului
b) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii
calitatii
c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie
d) verificarea gradului in care realizarile efective corespund masurilor
prestabilite
e) verificarea masurii in care produsele livrate satisfac cerintele
beneficiarilor
40. Auditul extern poate fi efectuat de catre:
a) un furnizor al intreprinderii
b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere
c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia
d) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa
e) un organism neutru la solicitarea intreprinderii41. Initiatorul unui audit poate fi:
a) o organizatie de protectie a consumatorilor
b) conducerea intreprinderii
c) un beneficiar al intreprinderii
d) un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de
serviciu
42. Auditul calitatii produsului urmareste:
a) masura in care documentele de referinta au fost corect alese si contin
cerinte pentru realizarea calitatii corespunzatoare
b) masura in care responsabilitatile pentru produse sunt corect stabilite
c) masura in care documentatia de produs corespunde cerintelor
d) masura in care produsele se realizeaza conform specificatiilore) masura in care beneficiarii cunosc specificatiile si pretind realizarea
produselor in conformitate cu acestea
43.Denumirea de audit extern provine de la faptul ca:
a) vizeaza mediul extern al in treprinderii
b) este realizat de specialistii din afara intreprinderii
c) este realizat de specialisti din afara unotatii auditate
d) este realizat asupra aspectului exterior al produselor
44. Intre componentele Raportului de audit intalnim:
a) pagina de identificare
b) lista cererilor de actiuni corective
c) lista persoanelor sanctionate
d) cereri de actiuni corective
e) recomandari pentru auditati in vederea inlaturarii deficientelor
45.In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre:
a) managerul firmei
b) managerul calitatii
c) auditori
d) specialisti apartinand unitatii auditate
46. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor:
a) pregatire profesionala adecvata
b) capacitate de evaluare corecta
c) coeficient ridicat de inteligenta
d) capacitate de memorare
e) capacitate de analiza si sinteza
f) capacitate de nogociere
g) cinste si corectitudine
47. Intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona:
a) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii
b) respectarea prevederilor legale
c) pentru a stimula cresterea vanzarilor
d) pentru a evita unele sanctiuni
48. Certificarea calitatii se refera la:
a) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii
b) produsele fabricate intr-o anumita perioada
c) produsele care vor fi exportate
d) sistemul calitatii
e) manualul calitatii
f) intreg personalul intreprinderii
g) persoanele care lucreaza in anumite domenii
h) laboratoarele intreprinderii
49. Certificarea produselor are ca scop:
a) evaluarea calitatii
b) auditul produselor
c) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite niveluri ale
caracteristicilor de calitate
50. Certificarea produselor este impusa de :
a) cresterea complexitatii produselor
b) dimensiunea intreprinderii
c) relatiile cu organisme internationale
d) aparitia realizatorilor de produse contrafacute
51.Certificarea produsului are ca baza :
a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar
b) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu
c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat
d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar
e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator
f) Certificat de conformitate eliberat de un organism neutru
52.Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:
a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
b) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii
53. Certificarea personalului este necesara pentru:
a) persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu
b) persoanele care lucreaza la operatii complexe
c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii
54. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre:
a) conducerea intreprinderilor
b) conducerea compartimentului Asigurarea calitatii
c) un organism neutru
d) beneficiarii produselor intreprinderii
55. Intre strategiile globale ale calitatii putem mentiona:
a) strategia implementarii TOM
b) strategia cresterii fiabilitatii poduselor
c) strategii in domeniul factorilor care influenteaza calitatea
d) strategia restructurarii intreprinderii
e) asimilarea unor produse si tehnologii noi
f) cresterea calitatii in activitatea de service
g) diminuarea pierderilor datorate noncalitatii
h) strategia imbunatatirii continue
56. Strategia inovatiei ca alternative la strategia imbunatatirii continue presupune:
a) schimbarea lenta si continua
b) schimbarea intensa si continua
c) schimbarea continua in salturi mici
d) schimbarea brusca
57.Strategia imbunatatirii continue este frecvent intalnita in:
a) intreprinderile japoneze
b)intreprinderile americane
c) intreprinderile romanesti aflate in restructurare
58. Premiul National Baldrigo se acorda in :
a) SUA din anul 1987
b) Japonia din anul 1987
c) Japonia din anul 1951
d) Uniunea Europeana din anul 1992
e) SUA din anul 1951
59. Premiile calitatii se acorda pentru:
a) respectarea legislatiei calitatii
b) realizari deosebite in domeniul calitatii
c) recompensarea producatorilor corecti
60. Principalele grupe de costuri ale calitatii la producatori/ prestatori sunt:
a) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de productie
c) costuri de evaluare a calitatii
d) costurile datorate noncalitatii
e) costul clientelei pierdute
61. In compartimentul de marketing al unei firme lucreaza 5 persoane cu un salariu mediu de 2000000 lei din care doua efectueaza studii de piata pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor:
Seful compartimentului are un salariu mediu lunar de 4.000.000 lei
Cheltuielile facute intr-un an in cadrul compartimentului pentru identificarea cerintelor si atitudinii consumatorilor
- costul formularelor de culegere a informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli cu deplasarile: 50.000.000 lei
- costul prelucrarii informatiilor: 20.000.000 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 45%
In anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pietii au fost de 200.000 mii lei.
Indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ) a fost:
a) 11,12%
b) 14,60%
c) 22,25%
62. O firma realizeaza intr-un an urmatoarele cheltuieli cu experimentarea:
- costul materialelor si energiei consummate: 20 milioane lei
- costul componentelor distruse: 40 milioane lei
- sume din valorificarea componentelor distruse : 12 milioane lei
- ponderea cheltueielilor salariale in totalul cheltuielilor cu experimentarea rezulta din analize statistici si este de 25%
Cheltuieli totale pentru studiul pietei, conceptie si experimentare au fost de 125 milioane lei
Ponderea cheltuielilor cu experimentarea in totalul cheltuielilor pentru studiul pietei, conceptie si experimentare a fost:
a) 35,12%
b) 49,16%
c) 51,20%
63. O intreprindere organizeaza intr-un an cursuri pentru ridicarea calificarii si initierea in domeniul calitatii.
Categorii de persoane Nr.ore curs Costul orei de curs (mii lei) Ore in timpul
Programului
- muncitori direct
productivi 100 100
- muncitori indirect
productivi 50 40
- personal TESA 70 120
Productivitatea medie pentru muncitorii direct productivi este de 500 mii lei/h. Cheltuielile totale cu ridicarea calificarii in vederea cresterii calitatii au fost:
a) 68.500 mii lei
b) 60.400 mii lei
c) 67.900 mii lei
64.O intreprindere a vandut urmatoarele produse:
Produsul Cantitatea Cantitatea Pret unitar Bonificatii
Vanduta(buc) declasata(buc) (mii lei/buc) (%)/buc
A 100 20 1000 10
B 200 10 800 25
C 270 30 2000 20
Incasarile totale s-au redus ca urmare a declasarii unor produse cu:
a) 2,00%
b) 1,60%
c) 3,50%
65, Imbunatatirea calitatii unui produs necesita cheltuieli suplimenrare de 15.000 lei buc.
Se mai cunosc :
vanzari anterioare : 2000 buc/an
prt anterior: 95 mii lei/buc
cost anterior: 75 mii lei/buc
Care este cantitatea suplimentara care trebuie vanduta pentru acoperirea pierderilor de profit ca urmare a cheltuielilor suplimentare/
a) 6000 buc
b) 5000 buc
c) 8000 buc
66. In urma aplicarii unor masuri de crestere a calitatii unui produs la o intreprindere rezulta:
Specificatie Vanzari(buc) Pret(mii lei/buc) Cost ( mii lei/buc)
1.Anterior cresterii calitatii 200 500 400
2. Dupa cresterea calitatii 300 560 420
Sporul de venit net ca urmare a influentei calitatii asupra volumului vanzarilor va fi:
a) 12.500
b) 15.000
c) 22.000
d) 19.000
67. In legatura cu inlocuirea unor utilaje inferioare calitativ cu altele de calitate superioare se cunosc:
Utilajul Timp de functionare Productivitatea orara(buc/H)
1.Inferior calitativ 3500 2,0
2.Superior calitativ 3800 mai mare cu 30%
Capacitatea de productie ca urmare a cresterii gradului de folosire extensiva prin inlocuirea utilajului vechi cu cel nou este:
a)
b)
c)
d)
6 .calitatii la o firma se prezinta astfel:
Valoare (mii lei) Cheltuieli Valoare
1 Spor de vechime 30000 1. Costul prevenirii asigurarii 15000
2.Economii de resurse 2. Costul evaluarii 25000
- naturale 10000 3. Costul noncalitatii 15000
- avansata 20000 4. Costul clientelei pierdute 5000
- umane 6000
- consumate 15000
Egalitatea bilantiera se realizeaza la valoarea de:
a) 70000 mii lei
b) 80000 mii lei
c) 10000 mii lei
d) 50000 mii lei
69. O economie la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin:
a) reducerea numarului intreruperilor accidentale
b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii
c) cresterea timpului de functionare intre doua interventii successive
d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii
70. Bilantul calitatii pune in evidenta:
a) cheltuielile si efectele legate de calitate
b) castigul net din cresterea calitatii
c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
71. Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza :
a) indicatorii care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitori la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
72. O intreprindere realizeaza un produs de 3 clase de calitate. Se cunosc:
Calitatea Productia vanduta Pret unitar (mii lei)
Extra 100 60
I 50 50
II 200 45
Atribuind claselor coeficienti care difera cu 0,15 de la o clasa la alta, coeficientul mediu al calitatii pe intreprindere va fi:
a) 0.950
b) 0,708
c) 55,20
d) 50,00
73. O intreprindere realizeaza un produs pe 3 clase de calitate. Se cunosc:
Calitatea Productia vanduta Pret unitar (mii lei)
Extra 100 60
I 50 50
II 200 45
Nivelul mediu calitatii calculate in functie de pretul de vanzare va fi:
a)
b)
c)
d)
e)
74. Care dintre urmatoarele afirmatii privind noncalitatea si calitatea inferioara sunt adevarate?
a) noncalitatea este data de niveluri ale caracteristicilor care fac imposibila
utilizarea produsului
b) calitatea inferioara este data de niveluri ale caracteristicilor care fac
imposibila utilizarea produsului
c) noncalitatea afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau face
ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
d) calitatea inferioara afecteaza utilizarea produselor conform destinatiei sau
face ca acestea sa nu satisfaca exigentele la nivelul dorit
e) nu exista deosebiri intre noncalitate si calitatea inferioara
75. In raport cu gravitatia lor, defectele pot fi:
a) critice
b) ascunse
c) principale
d) secundare
e) evidente
f) minore
g) accidentale
76.Fiabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a defini un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati speciale sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate funciile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
77. Calitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
78. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect functiile, o perioada de
timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini funciile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
79. Disponibilittea poate definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesutati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare ,
in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilorde intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
80. Durabilitatea poate fi definita ca fiind:
a) aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caracteristici care-I
confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specificate sau implicite
b) aptitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada
de timp data, in conditii de exploatare fixate
c) aptitudinea unui produs de a raspunde nevoilor utilizatorului la un
moment dat
d) aptitudinea unui produs de a fi mentinut sau adus in stare de functionare,
in conditii date de utilizatorul de efectuare a operatiilor de intretinere
e) aptitudinea unui produs de a-si indeplini functiile pentru care a fost
realizat, o perioada de timp cel putin egala cu durata normala de viata
81. Studiul pietei in vederea identificarii cerintelor si atitudinii consumatorilor intra in categoria :
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consumatorilor/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
82. Cheltuielile cu elaborarea proiectelor de produse noi si reproiectate si cele cu experimentarea intra in categoria;
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurare a calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d)costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
83. Cheltuielile cu achizitionarea de utilaje pentru mecanizarea si automatizarea operatiilor manuale intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
84.Cheltuielile cu repararea si intretinerea masinilor si utilajelor in vederea mentinerii preciziei de lucru intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
85.Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
86. Cheltuielile cu investitii in utilaje, standuri si aparatura pentru verificari intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
87.Cheltuielile cu remanierea si reconditionarea produselor intra in categoria:
a) costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii
b) costurilor de evaluare
c) costurilor noncalitatii la producator
d) costurilor noncalitatii la consummator/utilizator
e) costurilor clientelei pierdute
88. Prin cresterea calitatii se realizeaza economii de resurse destinate consumului.acestea pot fi:
a) relative
b) absolute
c) atat relative cat si absolute
89.Dupa complexiitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici , aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupe de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
90. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului tehnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
91.Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor din contract, este:
a) riscul furnizorului
b) riscul beneficiarului
c) riscul intermediarului
92.Pentru calculul nivelului calitatii productiei se utilizeaza:
a) indicatori care se calculeaza diferit pentru productia omogena si pentru
cea eterogena
b) acelasi mod de calcul pentru indicatorii referitori la productia omogena si
pentru cei referitoari la productia eterogena
c) nici una din afirmatii nu este corecta
d) ambele afirmatii sunt corecte
93. Aptitudinea unui produs de a dispune de un ansamblu de caracteristici care-I confera posibilitatea satisfacerii intr-un anumit grad a unor necesitati specificate sau implicite este o definitie pentru:
a) fiabilitate
b) disponibilitate
c) mentenabilitate
d) durabilitate
e) fezabilitate
94. Ansamblul caracteristicilor individuale si comune care intr-un anumit climat social si de management, a unui sistem de stimulente si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate voluntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat de performanta este o definitie pentru:
a) calitatea sistemelor de productie
b) calitatea mijloacelor tehnice din intreprindere
c) calitatea resurselor umane
d) calittea resurselor materiale
95. Realizarea produselor pe clase de calitate poate fi:
a) o actiune planificata, pentru a corela caracteristicile ofertei cu cererea
solvabila
b) nu are legatura cu cererea solvabila, mai degraba, cu cererea potentiala
c) rezultatul actiunii factorilor care influenteaza calitatea si care pot duce la
abateri semnificative ale calitatii efective de la cea proiectata
d) nu are legatura cu factorii care influenteaza calitatea decat in domeniul
serviciilor
96. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata:
a) un calificativ acordat managementului
b) un indicator de categorie sau rang
c) un indicator al Sistemului de Management al Calitatii
d) un standard de referinta
97. Certificarea de produs poate fi data de :
a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara
b) laboratoarele proprii acreditate
c) organizatii acreditate in domeniu
d) Organizatia Internationala de Standardizare
e) organizatii specializate ale consumatorilor
f) Institutul Roman de Standardizare
98. In enuntul: caracteristicile elementare sunt cuprinse in caracteristicile de ordin superior astfel incat sa ajunga pana la urma la o caracteristica finala complexa care caracterizeaza calitatea .a produsului lipseste cuvantul:
a) economica
b) tehnica
c) sociala
d) integrala
e) partiala
99. Intre caracteristicile economice sintetice de cheltuieli pot fi incluse:
a) cost anual total
b) capital total
c) costul unui articol de calculatie
d) pierderi din cauza morala II
e) investitii totale
f) cheltuieli echivalente ( ca natura sau dupa timp)
g) pierderi unitare sau totale de risc
h) investitii pe unitatea de produs
100. Intre caracteristicile economoce sintetice de efecte pot fi incluse:
a) economii anuale si totale
b) venitul net anual total
c) economii complexe anuale sau totale (directe, indirecte si conexe)
d) cheltuieli la 1000 lei productie
e) curs de revenire brut si net
f) rata rentabilitatii
101. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati astfel:
a) indicatori simpli, referitori la caracteristicile elementare de calitate
b) indicatori critici, aferenti caracteristicilor critice
c) indicatori complecsi, pe grupa de caracteristici
d) indicatori principali, aferenti caracteristicilor principale
e) indicatori integrali care au in vedere toate caracteristicile unui produs
f) indicatori secundari, aferenti caracteristicilor secundare
102. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caracteristici tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregarea sub diferite forme a rezultatelor compararii este:
a) un indicator al calitatii tehnice
b) un indicator al nivelului ethnic
c) un indicator al nivelului calitatii
d) un indicator al calitatii speciale
103. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriei estetice ornament?
a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi
pierde importanta estetica odata cu distrugerea formal
b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza
c) este elemental essential prin care produsul se prezinte si comunica cu
beneficiarul si mediul
d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia
produsului si elementele din mediulinconjurator
104. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de prt si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de forma:
a) iOp> iCk pentru a acoperi cheltuielile facute in vederea cresterii calitatii
b) iOp> iOk pentru a asigura o crestere a raportului calitate-pret
c) iOp= iOk aceasta fiind corelatia normala
d) iOp
Top Related