GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 1 of 113

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE N MEDIUL RURALIndicativ GP 106-2004

Cuprins * PREVEDERI GENERALE * LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP * LUCRRI DE CANALIZARE * ANEXE: Lucrri de alimentare cu ap * ANEXE: Lucrri de canalizare

I. PREVEDERI GENERALEI.1. Obiect PREZENTUL GHID CUPRINDE PRINCIPALELE PRESCRIPTII DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE A LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP SI CANALIZARE REALIZATE SI REALIZABILE N MEDIUL RURAL. GHIDUL ESTE NTOCMIT N CONCORDANT CU PREVEDERILE LEGII 10/95 PRIVIND CALITATEA N CONSTRUCTII. GHIDUL CUPRINDE: - LUCRRI DE ALIMENTARE CU AP (proiectare tehnologic, executie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. II; - LUCRRI DE CANALIZARE (proiectare tehnologic, executie, exploatare, pentru toate obiectele componente), cap. III. - ANEXE cu elemente de dimensionare, exploatare si protectia muncii, cap. IV. Ghidul prezint scheme tehnologice, elementele teoretice, tehnologice si constructive ale obiectelor componente pentru realizarea si exploatarea acestor lucrri n mediul rural. Fiecare sistem de alimentare cu ap si sistem de canalizare este un unicat, prin modul de alctuire si amplasare pe teren. Ghidul nu contine prevederi legate de calcularea structurii de rezistent si stabilitate a obiectelor sistemelor; pentru dimensionarea propriu-zis a structurilor vor fi folosite standardele si reglementrile tehnice n vigoare; sunt evidentiate numai prescriptiile tehnice privind exigentele de calitate referitoare la Legea nr. 10/95. Ghidul nu se ocup de dimensionarea celorlalte tipuri de instalatii, care asigur mpreun cu constructia tehnologic, functionalitatea pentru care a fost realizat, precum: alimentarea cu energie electric, nclzirea spatiilor, automatizarea, iluminatul interior si exterior, instalatiile sanitare, drumuri de acces etc. Terminologia folosit este cea recomandat n standardele n vigoare: STAS 10898, SR-EN 1085. I.2. Domeniul de aplicare I.2.1. Prevederile prezentului ghid se aplic la realizarea, exploatarea si ntretinerea lucrrilor de alimentare cu ap si a lucrrilor de canalizare n mediul rural (comune si sate). De asemenea, se poate utiliza n mod selectiv, pentru lucrri similare, realizate pentru obiective, precum: amenajri pentru activitti turistice (hoteluri/moteluri, campinguri, tabere, cabane, etc.), sate de vacant, mici unitti industriale, grupuri de locuinte, santiere, cazrmi etc., amplasate n locuri izolate. I.2.2. Utilizatori Prezentul ghid se adreseaz proiectantilor care elaboreaz proiecte, caiete de sarcini pentru documentatii de executie si agremente tehnice, verificatorilor de proiecte, expertilor tehnici, personalului responsabil cu executia si exploatarea lucrrilor, antreprenorilor, prestatorilor de servicii din domeniu (Regii, Societti comerciale, etc.), organelor administratiei publice centrale si locale (ministere, primrii, consilii locale/judetene), cu atributii n domeniu, universitti tehnice, etc. I.3. Armonizarea cu normele europene n Europa nu exist un act normativ de o asemenea complexitate si aceasta deoarece asemenea lucrri au fost rezolvate aproape n totalitate. Acum se fac dezvoltri, modernizri etc. Din aceast cauz prevederile ghidului au fost fcute n concordant cu actele normative existente pe secvente, astfel: - Directiva european nr. 98/83 a fost preluat prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile si prin NTPA 013/2002 privind calitatea apei la sursa de suprafat pentru apa ce poate fi transformat n ap potabil. - Directiva european nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluat prin HG nr. 188/2002, care cuprinde normativele/normele tehnice de protectia apelor NTPA 001/2002, NTPA 002/2002 si NTPA 011/2002. [top]

II. LUCRRI DE ALIMENTARE CU APII.1. ELEMENTE GENERALE DE ALCTUIRE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU AP PENTRU LOCALITTI II.1.1. Alctuirea sistemelor de alimentare cu ap Modul de realizare a proiectelor pentru alimentarea cu ap trebuie s respecte prevederile legislatiei privind etapele de lucru, siguranta lucrrilor, sntatea oamenilor si protectia mediului. n elaborarea proiectului, faza de studiu de fezabilitate este faza cea mai important, deoarece se hotrste solutia general, solutie care ntr-o faz de etap trebuie s fie simpl si robust, dar care ntr-o faz ulterioar trebuie s se poat dezvolta sau cupla cu alt parte de lucrare similar (ntr-un viitor previzibil este de asteptat s creasc necesarul de ap al localittii). Trebuie s existe la baz un bun studiu de suportabilitate fcut de autoritatea local sau sub conducerea autorittii locale. Proiectul trebuie s prevad lucrri pentru zona prevzut n planul de urbanism (PUG), dar cu o etapizare care s tin seama si de: - posibilitatea restrngerii ariei locuite a localittii, apropierii locuintelor - cresterii densittii populatiei, solutie aplicat cu succes n trile dezvoltate - posibilitatea realizrii unor trame stradale favorabile dezvoltrii ulterioare a retelelor edilitare (gaze, ap, canalizare, etc.) - posibilitatea amplasrii favorabile a lucrrilor edilitare, spatii de amplasare, zone de protectie sanitar, zone de extindere, etc. n limite rationale tehnice si economice proiectul trebuie s aib n vedere si o cooperare cu localittile vecine mai ales n ceea ce priveste sursa de ap: cantitate, protectia calittii, pomparea apei, epurarea total sau partial a apei uzate, etc.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 2 of 113

Solutiile vor fi luate n discutie n ordinea urmtoare: - un sistem de alimentare cu ap fr pompare: izvor de cot nalt; pru de cot mare, unde se poate face si statia de tratare; conduct sub presiune, cu capacitate disponibil pentru viitor. - un sistem de alimentare cu ap, cu ap bun la surs, deci fr tratare; - un sistem la care rezervorul poate fi asezat astfel nct toti sau cei mai multi consumatori pot fi alimentati gravitational; - un sistem la care tratarea apei s se poat face usor, prin procedee a cror supraveghere este simpl si fr reactivi; - dezinfectarea apei se poate face usor, cu o supraveghere simpl (vizit periodic a personalului de supraveghere pentru pregtirea periodic a reactivilor, corectarea dozei etc.); - apa din retea poate ajuta si la stingerea incendiului (retea de joas presiune) cu dotrile suplimentare necesare pentru combaterea incendiului; - alte solutii mai complicate dar la care cel putin tratarea apei s fie ct mai simpl; Scheme tip de alimentare cu ap sunt date n figura II.1. Proiectul va fi realizat astfel ca lucrrile s fie date n exploatare ct mai repede, partial sau etapizat. n ceea ce priveste cantitatea de ap asigurat locuitorilor, aceasta se va nscrie n limitele rational acceptate; o parte din aceste limite sunt date n anexa IV.1. n limita acestor valori vor putea fi adoptate solutii etapizate astfel: - sursa local de ap bun este limitat, ca atare se va asigura apa n limita resursei, fr a fi ns sub limita minim, dup OMS 40 l/om.zi; pentru alte cerinte vor fi gsite solutii alternative (ap pentru combaterea incendiului, etc.) - resursele bnesti sunt limitate; n proiect vor fi prevzute toate lucrrile necesare, dar vor fi realizate cele pentru care sunt resurse financiare; - cantitatea de ap ce poate fi justificat tehnico-economic, iar tariful suportabil; - limita resurselor de ap din bazinul hidrografic, cantitativ si calitativ; n toate cazurile apa furnizat va ndeplini conditiile cerute de Legea 458/2002. Controlul calittii apei se va face tot dup normele de aplicare a legii. Controlul calittii apei este rational s fie fcut prin "abonare" la un laborator autorizat. Este o solutie mult mai ieftin. La stabilirea tarifului apei vor fi luate n considerare cheltuielile pentru efectuarea analizelor si eventual de transport a acestora de la punctul de recoltare la laborator. La receptionarea lucrrilor este esential ca asigurarea capacittii de furnizare a apei s fie corespunztoare prevederilor proiectului. Ulterior nu vor mai fi resurse financiare necesare pentru remediere sau completare. Proiectul va adopta solutii robuste si rationale n ceea ce priveste folosirea apei. Sistemele prevzute cu cismele vor adopta solutia cu cismele sistematice, cu nchiderea apei n subteran ca o protectie contra nghetului. Proiectul va contine elemente de control si msuri de educare a utilizatorului. Apa trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost destinat. Autoritatea local va furniza un protocol de folosire a apei cu penalizarea celor care ncalc regulile de baz, reguli stabilite la elaborarea proiectului. Proiectul lucrrilor de alimentare cu ap va tine seama de necesitatea realizrii simultane sau ulterioare a sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate. Se va analiza solutiile: epurare pn la gradul cerut de NTPA 001/02, ntr-o singura statie (sau mai multe statii) de epurare si epurarea n trepte pn la epurarea complet. II.1.2. Studii necesare pentru proiectare Pentru dezvoltarea n bune conditii a lucrrilor la baza proiectrii trebuie s stea: - un studiu de necesitate a lucrrii, studiu din care s rezulte avantajul realizrii lucrrilor pentru locuitori; un asemenea studiu trebuie s dea un tarif de furnizare a apei; - un studiu de suportabilitate din care s rezulte c populatia poate acoperi costul lucrrilor pe durata de rambursare si costurile de ntretinere a lucrrilor (toate cumulate n tariful apei); balanta (suma ncasat egal cu suma datorat) duce la viabilitatea existentei sistemului; - studiu de dezvoltare a localittii n perioada previzibil (numeric, economic, dezvoltare tehnico-edilitar, etc.); de regul aceast perioad se consider 20-25 ani; - un studiu, sau rezultatul analizei dezvoltrii localittii, conform Planului Urbanistic de Dezvoltare, asupra dezvoltrii procesului social n zona (dezvoltare industrial, turism rural, etc.) si asupra echiprii cu lucrri tehnico-edilitare; - estimarea influentei traditiei zonale, a modificrii si implicrii acesteia n dezvoltarea localittii; - studii si cercetri necesare pentru proiectarea efectiv a lucrrilor: studiu hidrologic, studiu hidrogeologic, studiu hidrochimic, studiu topografic, studiu geotehnic etc.; amploarea si mrimea acestor studii vor depinde de mrimea si dificulttile locale n ceea ce priveste resursele de ap. II.1.3. Consumuri specifice de ap si debite de dimensionare Combaterea incendiului II.1.3.1. Scheme de alimentare cu ap Sistemul de alimentare cu ap este ansamblul constructiilor, instalatiilor si msurilor constructive cu ajutorul cruia se asigur ap potabil pentru consumatorii unei localitti. Deoarece sistemul de alimentare cu ap este particular fiecrei amenajri, ca si n alte domenii, se opereaz cu o schem a sistemului, schem numit schema de alimentare cu ap. Prin schem de alimentare cu ap se ntelege reprezentarea simplificat a obiectelor sistemului de alimentare cu ap cu pstrarea ordinii lor tehnologice. Schemele tip de alimentare cu ap sunt date n fig II.1. II.1.3.2. Debite de dimensionare Pentru determinarea debitelor de dimensionare a sistemului de alimentare cu ap se recomand valorile din SR 1343/1 (vezi fig. II.1):

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 3 of 113

- pentru toate obiectele sistemului amplasate ntre captare si rezervor (inclusiv) debitul de dimensionare va fi debitul zilnic maxim sau Qi = Kp x Ks unde: Ni = numrul de consumatori de aceeasi categorie; qi = norma de consum specific, de regul [l/om . zi]; Kzi = coeficient de variatie zilnic a consumului mediu; Kp = coeficient ce tine seama de pierderile tehnic admisibile, de regul 1,10; Ks = coeficient ce tine seama de necesarul de ap pentru ntretinerea functionrii sistemului, consum tehnologic; valorile sunt 1,02/1,10 dac sursa de ap este subteran/de suprafat; - pentru reteaua de distributie (cu toate elementele componente, inclusiv lucrri speciale precum rezervoare, statii de pompare, etc.), debitul de dimensionare va fi debitul orar maxim la care se adaug debitul de incendiu pentru cldirile care au hidranti interiori (scoli, case de cultur, etc.); debitele pot fi stabilite dup prevederile STAS 1478; (II.2)x

Kzi x N i x qi (II.1)

unde: K0 = coeficient de variatie orar a consumului zilnic; valorile recomandate sunt date n SR 1343/1, sau valori msurate; Qii = debitul necesar pentru combaterea incendiului cu ajutorul hidrantilor interiori; pentru valori se recomand valorile din STAS 1478; - dac pe reteaua de distributie sunt prevzuti hidranti de incendiu atunci se va face o verificare la functionarea n caz de incendiu (ca retea de joas presiune) cu 6 presiune de functionare la oricare dintre hidrantii de 7 m CA (II.3)

unde: a = coeficient de reducere a debitului orar maxim n ipoteza c pe durata combaterii incendiului se opreste folosirea apei pentru consumuri neesentiale; valoarea poate fi 0,7; Qie = debitul de incendiu pentru folosirea hidrantilor din reteaua exterioar; valoarea recomandat este cea din SR 1343/1, dup anexa 2, Normativ P66/2001, sau alt valoare justificat. NOT: (1) Avnd n vedere c localitatea se dezvolt continuu si c unele obiecte ale sistemului nu pot fi extinse dect n etape; de regul se face un calcul al debitelor pentru etapa actual si un calcul pentru etapa de perspectiv; la alctuirea sistemului vor fi realizate pentru faza final obiectele la care extinderea n etape nu este rational si vor fi realizate la debitele actuale obiectele a cror extindere ulterioar este rapid posibil (retea, statie de pompare, puturi etc.). (2) n cazul unor surse cu debit redus de ap pentru potabilizare se poate cuta o surs separat de ap pentru incendiu (bazine speciale, descoperite, pentru asigurarea apei de incendiu cu un volum de minim 60 m3 plus volumul de ap ce poate ngheta; se poate considera un strat de ap ce ngheat de 20-40 cm; prin resurse locale se va asigura drumul de acces n orice moment. (3) Existenta sursei de ap pentru combaterea incendiului nu este suficient; se va gndi si asigura material; modul de folosire a acestei ape: cu formatii specializate de pompieri (cnd localitatea este usor accesibil si o surs de ap se afl la distante convenabile), cu formatie si mijloace adecvate din comunitatea local (rezerv de ap nepotabil) etc.; apa va fi folosit direct nu cu ajutorul retelei de distributie. (4) Debitul de ap pentru dimensionarea retelei de canalizare va fi: Qu.o.max = K unde: Ni - numrul total de locuitori (locuitori echivalenti) racordati la reteaua de canalizare. Unul din elementele fundamentale de obtinere a debitelor de dimensionare este consumul specific. Pentru localitti rurale este bine de luat n considerare: - debitul de ap necesar consumului gospodresc al locuitorilor; - debitul de ap necesar animalelor din gospodrie; - debitul de ap pentru dotrile publice: scoal, primrie, dispensar; - debitul de ap pentru consumuri de productie: brutrii, etc.; - debitul de ap pentru mici unitti de tip industrial (ateliere de masini agricole, unitti de prelucrat fructe, etc.). n anexa IV.1 sunt date unele prevederi normative privind consumul specific pentru nevoi casnice si pentru cresterea animalelor, precum si unele rezultate din investigatii directe. n mod obisnuit se poate adopta o valoare de 100 ... 150 l/omzi ca un necesar ce acoper consumul gospodresc (om si animale). n localittile n care se prevd numai cismele pe strad, valoarea necesarului specific de ap poate fi de 40-50 l/om, zi, numai pentru consum personal. n ceea ce priveste valorile debitului pentru combaterea incendiului, acestea vor fi adoptate dup datele continute n anexa IV.2. II.1.4. Prevederi legislativezi x

K o x N i x qi (II.4)

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 4 of 113

Apa furnizat populatiei trebuie s fie ap potabil. Calitatea apei potabile este definit de Legea 458/2002. Ca s fie potabil apa trebuie s ndeplineasc toti parametri ceruti (microbiologici si fizico-chimici). n ceea ce priveste parametri indicatori n caz de neconformare, vor putea fi cerute derogri, pe termene limitate. Vor trebui cuantificate cheltuielile de control a calittii apei. Referitor la protectia sanitar a obiectelor sistemului de alimentare cu ap vor fi respectate prevederile din HG nr. 101/95. Pentru calitatea apei din sursele de suprafat vor fi urmate normele date n NTPA 013/02. Va trebui fcut o ntelegere adecvat ntre autoritatea local (sau operatorul serviciului de ap) si unitatea de gospodrire a apelor din bazin (Comitetul de bazin, Directia Apelor bazinului) legat de urmrirea si garantarea calittii (costul analizelor este mare). Pentru realizarea conductelor si canalelor se recomand respectarea cerintelor din SR 6819, SR 8591, SR 4163 si SR EN 805, SR EN 752 si SR EN 1610. Pentru evacuarea apelor uzate n receptori naturali vor fi respectate prevederile Legii Protectiei Mediului (137/95), Legea Apelor (107/96) si NTPA 001/2000. Pentru toate constructiile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/95 privind calitatea n constructii. Pentru aspecte partial legate de unele obiecte ale sistemelor vor fi aplicate rational prevederile normelor si standardelor n vigoare la data elaborrii proiectului (vezi lista standarde, lista normative). Abaterile de la functionarea corect a sistemului de alimentare cu ap, a sistemului de canalizare precum si a celorlalte sisteme (evacuare gunoi menajer, etc.) sunt sanctionabile conform legii nr. 98/94 si completrile din HG nr. 108/98. Pe durata de functionare a sistemului vor fi aplicate si prevederile Normativului P 130/99 privind urmrirea comportrii constructiilor. II.1.5. Conditii generale de alegere a materialelor necesare n realizarea lucrrilor Conditiile generale de alegere a materialelor sunt: - sanitare - tehnice - economice Materialul trebuie s satisfac n bune conditii cerintele tehnice n care va lucra (inclusiv pentru cazuri deosebite), iar dintre mai multe posibilitti va fi ales cel care, pe ansamblu, poate fi acceptat n conditii economice favorabile. Totodat, pentru materialele folosite n alimentri cu ap vor trebui ca acestea s fie agrementate si certificate de organele abilitate si avizate din punct de vedere sanitar de Ministerul Snttii. n toate cazurile materialele nu vor conduce la nruttirea calittii apei provenite din sectiunea amonte, nu vor fi degradate de conditiile de mediu (sol, sol si ap, sol si poluanti, trafic, etc.). Pentru toate materialele durata de viat trebuie s fie mare, n principiu peste 50 ani mai ales pentru conducte si vane. Pentru utilaje conditiile sunt similare, adugndu-se si faptul c trebuie s functioneze cu un consum specific de energie ct mai mic, iar operatiunile si costurile de ntretinere s fie reduse. Totodat pentru cazuri speciale (pmnturi cu stabilitate redus) vor fi apreciate si efectele eventualelor pierderi de ap. Formal, exist si restrictia de utilizare a materialului numai dup cunoasterea tehnologiei de realizare - utilizare si dotarea cu echipamentul de executie normal pentru un anumit material. Pentru acesta dup alegerea materialului vor fi asigurate conditii de calificare a personalului de executie, aprobarea tehnologiei de executie si dotarea cu echipamentele adecvate unei bune executii. Pentru conductele de ap pot fi folosite materiale precum: PEID, PVC, tuburi din fibr de sticl, font ductil (pentru cazuri speciale), n functie de oferta existent pe piat. O schem de alegere poate fi urmrit n anexa IV.4. Armturile curente, hidranti ngropati, cismele din font (cu descrcare automat dup fiecare folosire), vane n cmine sau vane ngropate n pmnt, ventile de aerisire etc., vor fi de calitate corespunztoare. Pentru reteaua de canalizare materialele curente pot fi: tuburi din PVC, tuburi din beton, tuburi din fibr de sticl, cmine din PE, zidrie/beton etc. II.1.6. Conditii generale de amplasare a lucrrilor Pentru a putea realiza si exploata ct mai bine lucrrile necesare este bine s fie alese amplasamente care: - s permit protectia sanitar a obiectului (influenta exteriorului asupra lui - cazul alimentrii cu ap, sau influenta obiectului asupra mediului - cazul canalizrii); - terenul s fie stabil n stare natural dar si dup realizarea constructiei; - suprafata de teren s fie liber de constructii si s fie proprietatea autorittii locale sau s poat fi expropriabil (n conditiile legii); - s fie accesibil (lng un drum existent) pentru eventualele echipamente de lucru sau de executie; - s fie n apropierea unei surse de energie, dac obiectul va avea nevoie s functioneze cu energie, si s fie disponibil cantitatea de energie necesar; - s nu necesite constructii suplimentare de mare anvergur; - s permit o eventual extindere n viitor; - suprafata de teren s nu fie destinat altei constructii, stnjenind executarea acesteia; - s fie ct mai ferit de eventualele poluri accidentale sau sistematice; - s permit o functionare tehnologic rational a sistemului; - s permit interventii pentru reparatii fr lucrri suplimentare importante; - s permit functionarea cu un consum ct mai mic de energie; - s permit extinderi fr modificri importante ale constructiilor existente; - s nu produc neplceri vecinilor (zgomot, miros, dezvoltarea insectelor etc.);

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 5 of 113

- s nu afecteze negativ stabilitatea si rezistenta constructiilor vecine. II.1.7. Aplicarea specific a criteriilor de calitate a lucrrilor Legea 10/95 contine prevederi legate de calitatea n constructii. Aceste prevederi sunt obligatorii pentru orice constructie deci si pentru obiectele sistemelor de alimentare cu ap si ale sistemelor de canalizare. Calitatea executiei lucrrilor este implicat n siguranta functionrii si durabilitatea lucrrilor. Avnd n vedere ns dimensiunea relativ mic a lucrrilor si unele dificultti n realizarea lor, sunt de fcut unele precizri. Tot personalul implicat n lucrare va contribui, specific, la realizarea unei lucrri de calitate: (a) vor fi executate numai lucrrile ce au proiecte clare, rationale, justificate atent; prevederile proiectului vor fi respectate integral; (b) vor fi puse n lucru numai materiale de bun calitate, a cror certificare este clar; productorul va garanta calitatea materialelor iar depozitarea provizorie va fi conform cu cerintele acestuia; garantarea de ctre furnizor (acte doveditoare) nu scuteste beneficiarul de verificarea calittii, conform normelor; (c) att proiectantul ct si executantul vor avea propriul sistem de urmrire a calittii lucrrii; toate lucrrile ascunse vor fi certificate n momentul propice din punct de vedere tehnologic si constructiv; (d) toate lucrrile prevzute vor fi urmrite, verificate si certificate pe parcurs si n final; toate documentele de verificare vor fi predate beneficiarului; beneficiarul, dac nu are personal propriu calificat, va angaja prin conventie personalul adecvat; (e) dup verificarea tehnologic final, exploatarea se va face cu urmrirea prevederilor regulamentului de exploatare, nsusit de ctre cei nsrcinati s fac acest lucru; regulamentul de exploatare va fi verificat de proiectant, n ceea ce priveste respectarea prescriptiilor tehnologice; (f) proiectele vor contine lucrri ct mai robuste si care n caz de avarie vor avea consecinte ct mai mici; ori de cte ori este posibil se vor crea si rezerve n functionarea sistemului (la o aductiune "slab" de exemplu, se va asigura un rezervor mai mare); (g) pe toate fazele constructia va corespunde conditiilor de calitate legate de: - rezistent si stabilitate (nu face obiectul direct al ghidului), - sigurant n exploatare, - sigurant la foc, - igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, - izolatia termic, hidrofug si economie de energie, - protectia mpotriva zgomotului; Desi ghidul nu rezolv toate aceste aspecte ele vor trebui tinute n ordine pentru coordonare; (h) verificarea lucrrilor se va face functie de categoria de important; conform HG nr. 766/97 si ordinului 31N/95 lucrrile de acest tip sunt de categoria IV de important. (i) siguranta n exploatare are cele dou aspecte: siguranta constructiei n sine si siguranta functionrii ansamblului tehnologic. Siguranta functionrii trebuie gndit de la nceput, cu variante de functionare pe durata remedierii avariei. Accidentele posibile vor fi clar mentionate n regulamentul de exploatare la fel ca si msurile ce vor fi luate si modul de actiune a personalului. Pentru a fi sigur, sistemul are nevoie de materiale bune, de o executie bun si de o exploatare judicioas. Pentru a avea necazuri mai putine, trebuie ca ansamblul lucrrii s fie ct mai simplu alctuit, fr functionare cu pompe iar dac este necesar pomparea, presiunile din sistem s fie ct mai mici; de asemenea interventia personalului n functionarea sistemului s fie ct mai limitat. (j) protectia mpotriva zgomotului si izolatia termic sunt aspecte ce nu pun probleme deosebite n acest tip de lucrri. (k) siguranta la foc; pentru aprarea lucrrilor proprii, dar mai ales pentru protejarea bunurilor cettenilor se asigur volumul de ap, debitul si presiunea necesar pentru combaterea focului, conform normelor n vigoare. (l) igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului sunt n strns legtur cu aceste lucrri: a. apa furnizat trebuie s fie potabil, conform Legii nr. 458/2002; n caz de deficiente vor fi anuntati consumatorii s ia msuri si care anume, si se vor face remedierile necesare; b. apa uzat produs poate afecta sntatea oamenilor, animalelor (mai ales a celor slbatice) si mediului (animalele slbatice, ap subteran, subsolul, solul, apa de suprafat, etc.); lucrrile propuse trebuie s asigure evacuarea sigur (nu prin santul drumului) si epurarea adecvat nainte de intrarea n ru (NTPA 001); proiectul va contine si msuri educationale pentru populatie; c. prin realizarea lucrrilor pot fi afectate stabilitatea pmntului (din cauza apei exfiltrate), drumurile de acces (care vor fi aduse cel putin n starea precedent sau mai bun; este de preferat ca lucrrile s fie amplasate n afara prtii carosabile); apa trebuie evacuat prin santul drumului si nu pe drum deoarece poate ngheta si produce accidente etc.; d. realizarea epurrii apei nu trebuie s altereze mediul (prin miros, muste, accesul animalelor), si trebuie fcute astfel ca receptorul final s fie protejat; e. depozitarea nmolului trebuie fcut n conditii controlate iar dac este utilizat n agricultur vor fi luate msurile necesare de protectie contra microorganismelor; faptul c pentru gospodrirea gunoiului de grajd, a deseurilor din gospodrie nu sunt luate msuri nu ndreptteste tratarea cu superficialitate a produsului statiei de epurare; realizarea acestor lucrri poate oferi o nou posibilitate de reflectare asupra planului de urbanism (PUG) si de o eventual reorganizare a localittii; f. populatia trebuie fcut s nteleag c apa furnizat este relativ scump, c este un element necesar si obligatoriu pentru cresterea gradului de confort, dar c n final costurile sunt functie si de grija pe care o manifest fat de ap; g. toate forurile implicate si n special Administratia Local, trebuie s actioneze n ideea general n care locuitorul (beneficiar al apei la robinet) s poat aprecia, cu mijloacele lui, c apa obtinut la robinet, prin sistemele de alimentare cu ap, este mai ieftin dect efortul pe care l face pentru alimentarea cu ap n sistem difuz (adus ap cu gleata de la distant mare); n caz contrar constructia scump, poate rmne neutilizat, dar banii au fost cheltuiti si vor trebui returnati n circuitul national; h. consumatorul trebuie nvtat s aprecieze calitatea bun a apei la surs si cum s protejeze aceast calitate prin grija manifestat la evacuarea apei uzate si reziduurilor solide. II.1.8. Necesitatea perfectionrii personalului de executie si exploatare Lucrrile de alimentare cu ap n mediul rural sunt relativ lucrri scumpe. Pentru a reduce costul lucrrilor este nevoie de lucrri bune (durat mare de viat, folosirea de materiale si tehnologii performante). Realizarea acestor deziderate nu se poate face dect cu personal bine calificat si disciplinat din punct de vedere tehnologic. Acesta trebuie s cunoasc tehnologiile de lucru cu materialele noi, tehnologiile de functionare a obiectelor sistemului, functionarea automatizrii, msurile de interventie n caz de avarie. Exploatarea lucrrilor este faza cea mai lung n viata unei amenajri. Ea depinde fundamental de modul de alctuire si realizare dar si de modul de exploatare. Pentru mbunttirea continu a indicatorilor de performant ai sistemului este necesar o urmrire continu si calificat a tuturor parametrilor de functionare. Msurarea acestor parametri, stocarea si interpretarea lor trebuie s fie o operatiune curent.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 6 of 113

Modul de calificare va fi n strns legtur cu modul de operare al sistemului: operare de ctre beneficiar (personal putin, cu calificare multipl), operare de ctre un operator licentiat (foarte interesat n personal calificat), operare mixt. Desi sistemul de alimentare asigur apa potabil, deci este un serviciu asigurat cetteanului, modul de operare trebuie s asigure o functionare pe principii economice; functionarea serviciului n conditiile stabilite trebuie s se autosustin. Printre altele personalul fiind putin numeros trebuie s vin n contact direct cu consumatorul. De aceea n atributiile sale va trebui s intre si educarea adecvat a consumatorului n scopul pstrrii dotrii existente, al protejrii calittii apei la surs, al protejrii mediului din care apa este o component, al folosirii chibzuite a apei. II.2. PROIECTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.2.1. Captarea apei Sursa de ap este captul amonte al sistemului. Sursa va fi cutat n ordinea: - izvoare cu ap potabil; dac sunt la cote nalte cu att mai bine; - apa din stratul freatic, ap de calitate bun, ntr-o zon usor de protejat sanitar; o surs de energie este bine s fie n apropiere; - aductiune/statie de tratare a unui alt beneficiar, ce are capacitate disponibil sau se poate extinde; o cooperare poate fi benefic; - pru n zona ndeprtat cu ap usor de tratat (mai ales la ploi); - apa din ru/lac amenajat, ntr-o sectiune cu ap de categoria I (NTPA 013/02). - n sectiunea de captare debitul sursei trebuie s fie mai mare ca debitul cerut [Q(zi.max)]; pentru preluarea apei se cere aviz. II.2.1.1. Captarea apei subterane Problema principal o constituie cunoasterea parametrilor hidrogeologici. ntruct studiul hidrogeologic este scump si poate dura mult vor trebui exploatate toate datele existente n zon. Existenta unor fntni n zon sau foraje de control pentru calitatea apei vor trebui folosite la maximum pentru determinarea calittii apei. Dac ap este bun si datele de baz lipsesc total va trebui fcut un foraj de studiu, dar cu posibilitatea de a-l transforma n put de exploatare. Vor trebui msurate cel putin valorile: grosimea stratului de ap (H - pentru strat freatic, M pentru strat sub presiune); K - coeficientul de permeabilitate Darcy, i - panta hidraulic a suprafetei stratului de ap freatic, curba putului q = f(s), natura stratului purttor de ap (d10 , d 60 , etc.), pozitia nivelului apei n strat, stratificatia/litologia solului. Rezultatele studiului hidrogeologic, pentru o captare chiar de mrime mic, vor trebui avizate de o institutie autorizat, INMH etc. Cu aceste valori se poate decide: - tipul de captare (de obicei put forat, dar se poate si dren, dac stratul de ap este subtire H = 2-3 m si nu prea jos - max. 5-6 m); - dimensiunea captrii (pentru elemente suplimentare pot fi consultate STAS 1628 si NP 028/98): a) pentru puturi: * lungimea frontului L = Ql/H x K x i (vezi anexa IV.3); (II.2.1) numrul de puturi: n = 1.2 x Qi/q max ; n 2; (II.2.2) pentru q max (vezi anexa IV.3); distanta ntre puturi a = L/n; a 50 m la puturi n strat freatic; mrimea pompei de amplasat n put qpomp qmax.put

mrimea distantei de protectie sanitar, vezi HG 101-95 - anexa IV.3; b) pentru drenuri: lungime dren = Ql /H x K x i, (II.2.3) sectiune circular dren, panta i 1%, grad de umplere maximum 0.5, distanta de protectie sanitar, minimum 50 m, vezi HG nr. 101/95, dimensiunea putului colector/statie de pompare; pentru a avea dimensiuni mici vor fi prevzute pompe submersibile bine protejate contra antrenrii nisipului, eventual acumulat n put; c) pentru izvoare: mrimea zonei de protectie sanitar (deoarece sunt izvoare mici se recomand luarea n supraveghere a ntregului bazin); mrimea camerelor de captare (circulabile, min. 2 x 1 m); tot debitul se capteaz; ce este suplimentar - periodic - se elimin prin preaplin; determinarea cotei reale de izvorre, cota ce trebuie pstrat pe durata executiei si exploatrii; alegerea tipului de camer de captare, dup tipul izvorului (ascendent, descendent), raportul debit maxim/debit minim, tipul apei (ap curat, ap cu Fe, Mn, CO , etc.); 2 alegerea tipului de deversor pentru msurarea cantittii de ap captate; complexitatea lucrrilor captrii depinde de mrimea izvorului: la izvoare mici, maximum 5 l/s, poate fi o singur camer si un cmin pentru vanele conductei de captare si de golire, la izvoare mai mari pot fi 2-3 camere (captare, separare debite, camera vanelor); constructia va fi ventilat si nchis pentru accesul neautorizat; constructia va fi n zona neinundabil; lucrrile s poat fi executate fr periclitarea existentei izvorului; Stabilirea elementelor constructive pentru puturi:

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 7 of 113

pozitia pompei n put; dac stratul este subtire este preferabil ca pompa s fie asezat n piesa de fund, la partea de sus (sorbul pompei va fi la limita cu stratul de baz); piesa de fund va avea o lungime suficient de mare pentru a nu permite nisipului acumulat s ajung la pomp (minim 1-2 m sub motorul pompei, spatiul de acumulare a nisipului = minim 2 m); dimensiunea coloanei de filtru a putului; diametrul s aib cu 100 mm mai mult ca dimensiunea pompei; lungimea egal cu a stratului acvifer; trebuie s aib coroana de pietris si s fie fcut din material necorodabil cu minim 10% goluri; la straturi uniforme, mici, se poate adopta solutia cu coloana de mas plastic; dup realizare se deznisipeaz si se reface curba putului q = f(s) pentru a decide debitul real al puturilor si care vor fi puturile n functiune. n nici un caz puturile nu vor fi legate direct la reteaua de distributie a consumatorului ci numai printr-un rezervor tampon cu nivel liber. Elementele constructive ale drenului: la dren este esential realizarea filtrului invers; acesta va avea cel putin 2 strate, cu grosime de minimum 10 cm fiecare; tubul de dren poate fi fcut din mas plastic din variantele ce se ofer pe piat; firma furnizoare va garanta c tubul rezist la presiunea pmntului la adncimea de pozare; diametrul minim 20 cm; panta minim a tubului 1%. II.2.1.2. Captarea din apa de suprafat Din multitudinea de posibilitti vor fi alese dou, ca cele mai probabile: captarea cu baraj de derivatie pentru rurile de munte/deal pentru ape mici si captarea cu crib din rurile de ses. Alte tipuri de captri sunt oneroase pentru debite mici. Un caz special l poate constitui alimentarea cu ap a localittilor de lng Dunre sau din Delta Dunrii; aici lucrrile vor tine seama de nivelul variabil si de navigatie. Preluarea apei dintr-o priz existent, aductiune existent, retea existent, sunt cazuri speciale care vor fi tratate conform cerintei furnizorului de ap. Dificultatea mare n alegerea unor asemenea captri este legat de faptul c n mod real sunt necesare o multime de studii, precum: hidrografice, geologice, hidraulice, topografice, geotehnice, studiu de tratabilitate a apei, studii care sunt costisitoare si cer o durat mare de timp (sunt greu de fcut pentru studiul de fezabilitate). De corectitudinea datelor studiului depinde siguranta lucrrilor. Experienta proiectantului este esential. Se poate consulta STAS 1628. Elementele generale pentru alctuirea prizei: - priza trebuie s fie stabil la mpingerea apei, plutire, mpingerea pmntului, la ape mari, s fie rezistent si ferit de actiunea defavorabil a plutitorilor si ghetii; - grtarul trebuie s fie protejat contra zaiului prin amplasare sub nivelul apei, s aib curtare mecanic sau alte metode sigure; - conducta de preluare a apei trebuie s fie stabil la actiunea eroziv a apei n albie, s aib o vitez a apei de minimum 1 m/s; periodic conducta trebuie splat; - cribul va fi amplasat n zona cea mai adnc a albiei, protejat contra plutitorilor si va avea 2 unitti; viteza de intrare n grtar nu va depsi 0,2-0,3 m/s; la ape cu multe suspensii de tip nisip, conducta de legtur crib-mal va avea un mijloc de splare periodic. Captarea cu prag de derivatie se va adopta la debite mici pe pru; zeci de l/s la ape mici, m3 /s la ape mari; va avea grtar pe coronament, disipator de energie dimensionat la debitul maxim estimat (cunoscut), o bun ncastrare n mal si protectie contra infiltrrii pe sub prag (sufozie). Deversorul preia debitul maxim n sectiunea rului. n conditii favorabile va putea fi prevzut n aval si deznisipatorul (timp de decantare 10-20 min., viteza de curgere 0,3-0,4 m/s, nltimea apei min. 0,5 m, splare hidraulic sau curtire manual). n cazul unor ape curate, pe durata iernii, se poate face o conduct de ocolire a deznisipatorului, pentru a evita nghetarea acestuia. Aceeasi solutie se va adopta cnd deznisipatorul are o singur camer. n cazul unor praie cu debit foarte mic iarna, dar cu un pat aluvionar bun (gros, material aluvionar grosier), se poate face un prag - galerie scufundat, cu o amenajare permeabil amonte. Apa infiltrat n patul permeabil (sub gheat) va fi colectat n galerie si transportat la un cmin/put amplasat pe malul convenabil (preferabil pe partea unde va fi folosit apa). Amplasamentul ales (malul concav) nu va permite acumularea de gheat sau plutitori. Malurile rului la captare nu vor fi inundabile si vor fi stabile. Pentru realizare vor fi adoptate ct mai multe materiale locale: piatr, balast, lemn, etc. Captarea va avea zona de protectie conform HG 101 (vezi anexa IV.3). Zona care va servi la devierea apei pe perioada executiei captrii va fi bine consolidat. II.2.2. Aductiuni Aductiunea asigur transportul apei ntre captare si rezervor. Poate fi realizat ca o conduct ce transport ap sub presiune (la debite mici alt variant nu este rational). Poate functiona gravitational sau prin pompare. Traseul aductiunii va fi ales astfel nct s fie ct mai scurt, s fie asezat n cea mai mare parte pe lng un drum public, s nu produc dispute cu proprietarul terenului, s fie pe un teren stabil, s nu functioneze la presiune prea mare, s poat fi protejat contra polurii (vezi anexa IV.3) si a vandalismului. Dimensionarea se face la debitul zilnic maxim. n cazul transportului gravitational diametrul se alege astfel ca toat energia s fie consumat pentru nvingerea rezistentei hidraulice ( h = i * l), vezi figura II.2. Dac energia disponibil este prea mare (viteza este mai mare de 3 m/s) se poate recurge la "ruperea presiunii" prin cmine de limitare a presiunii sau cu vane pentru limitarea presiunii. n acest fel se reduce si presiunea n sistem permitnd alegerea unui material mai "slab" deci mai ieftin. Aductiunea poate fi realizat din tronsoane cu diametre diferite (justificat). Aductiunile ce functioneaz prin pompare se dimensioneaz astfel nct costul total anual al cheltuielilor de investitie si exploatare s fie minime (vezi figura II.2 c, d). I/Tr + C e = minim (II.2.4) Investitia "I" se calculeaz pentru toate elementele componente (conducte, constructii accesorii si statii de pompare), prin metoda transpunerii n timp a valorii (la conductele importante). Tr este durata de viat a lucrrii si se apreciaz dup norme, experienta sau garantia furnizorului. Costul exploatrii (C ) se poate calcula numai pentru energia de pompare. e Ce = P x Tan x e (II.2.5) Puterea pompei (P), [n kW], se consider n functiune 24 ore/zi, deci Tan = 8600 ore/an. Se va alege un randament bun al pompei, minimum 0,7; costul specific al energiei (e) se alege dup tariful existent la data proiectrii.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 8 of 113

Diametrul se poate calcula si prin minimizarea valorii cheltuielilor de investitie si exploatare pe durata de amortizare. n acest caz se va tine seama si de variatia tarifului energiei. Pentru calcule expeditive se poate alege un diametru pentru care apa curge cu o vitez de ordinul 0,4 .... 1,0 m/s (diametru mic, vitez mic). Dup definitivare (sistem, conducte, pompe etc), trebuie verificat punctul de functionare al pompei si dac randamentul sistemului este apropiat de valoarea eta adoptat. n general este preferabil o simpl treapt de pompare. Pentru alte cazuri problema trebuie detaliat. Se poate ntlni si cazul cnd debitul pompat nu este constant (din motive bine justificate). Se poate prevedea o statie de pompare cu mai multe pompe sau pompe cu turatie variabil (dup cum este mai ieftin). Se poate accepta si pomparea pe durata noptii (cost mai mic al energiei) dar n acest caz va trebui revzut diametrul aductiunii, mrimea pompelor si rezervorului (volumul de compensare va fi mai mare). Conducta se prevede cu toate lucrrile anexe necesare pentru o bun functionare (vezi fig. II.2 f): (1) vane de linie la 3 ... 5 km (de regul n cmine dar pot fi puse si n pmnt dac sunt vane de constructie special); (2) vane de golire - n partea joas - Dn = 1/2 ... 1/4 din diametrul conductei), vane (ventile) de aerisire n toate punctele nalte; (3) subtraversri DN/CF realizate dup regulile de baz: conducta nu influenteaz starea cii, realizarea subtraversrilor nu se face dect cu acordul beneficiarului cii; (4) aparatura de msurat si control (debitmetru/contor, manometru), de regul cu citire pe loc; (5) n cazuri speciale - tuburile mbinate etans, dar fr rezistenta longitudinal, vor fi prevzute cu masive de reazem de form adecvat (6) sistem de combatere a loviturii de berbec. Dac apa are probleme cu depuneri de substante, prin precipitare de exemplu, vor fi prevzute elemente adecvate pentru o curtire periodic. n nici o situatie nu se va face alimentarea unor consumatori direct din aductiune fr msuri speciale. Orice legare la conduct se va face cu aviz si cu prevederea unui rezervor tampon pe bransament. Materialele vor fi alese dup oferte. Elemente suplimentare sunt date n anexa IV.4. Tuburile si armturile vor rezista la toat gama de presiuni ce pot s apar n timpul exploatrii sau probei de presiune. Pentru diametre mici se recomand tuburile din PE, PVC. Proiectul va contine informatii clare despre clasa tubului, pe tronsoane. Cu aceast ocazie se stabileste si presiunea de ncercare precum si metoda de ncercare si limitele la care conducta este declarat ca fiind bun. Toate conductele din materiale nemetalice vor avea prevzute sisteme de reperare cu mijloace de detectie magnetic (fire, plase asezate pe folie adecvat). Pe durata de executie capetele conductelor vor fi protejate cu capace/dopuri pentru a evita ptrunderea corpurilor strine (inclusiv animale n libertate). Test tehnologic: Cnd toate operatiunile de executie sunt gata si se poate alimenta cu ap n mod normal, se va face verificarea capacittii de transport, separat de receptia final sau n cadrul receptiei finale. Pe conducta echipat final se va verifica debitul transportat pe o durat de timp de minim 3 ore de functionare continu. Se va msura debitul sau volumul de ap transportat (v. anexa IV.6). Simultan va fi msurat si presiunea n punctele caracteristice. II.2.3. Statia de pompare Statia de pompare va fi introdus n sistem n cazul n care se demonstreaz c apa nu poate fi transportat gravitational sau se demonstreaz c pe ansamblu solutia cu statie de pompare este mai rational; costul de investitie ntr-un sistem gravitational este, de regul, mai scump dect costul transportului printr-o conduct functionnd prin pompare (investitie - exploatare). Dimensionarea statiei de pompare se face simultan cu determinarea diametrului economic. Apa se pompeaz de regul de la surs la rezervor (vezi figura II.2) sau/si de la rezervor n retea (vezi figura II.3). Cnd se pompeaz direct n retea statia de pompare va fi cu hidrofor sau cu pompe cu turatie variabil (vezi figura II.3). Alegerea tipului si numrului de pompe se face cunoscnd: - debitul pompat si variatia acestuia n timp, - nltimea de pompare, - caracteristicile de agresivitate si abraziune ale apei. La alctuirea statiei de pompare se poate tine seama si de prevederile STAS 10110. Debit constant, nltime de refulare constant. Mrimea debitului este dat de calcule anterioare; mrimea nltimii de pompare rezult din linia piezometric pe sistem (vezi figura II.2). Cu aceste valori se caut o pomp ntr-un catalog de pompe. Pot fi dou cazuri: (a) la intersectia Q, H cerute se gseste o pomp; vor fi deci n statia de pompare una pomp n functiune (si nc una de rezerv) de tipul dat de catalog; pot fi consultate (sau cerute mai multe oferte) mai multe cataloage pentru a gsi pompa cea mai robust si care are randamentul cel mai bun (se verific deci pe curba pompei valoarea randamentului la parametri Q, H, vezi figura II.3; aceast valoare trebuie s fie n limitele 0.8 eta max dar peste 0.7). Se realizeaz punctul de functionare, (vezi figura II.3, figura II.2) si se verific din nou valoarea randamentului; dac si costul pompei este acceptabil pompa este cea bun; b) La intersectia Q, H nu se afl un tip de pomp (punctul 2 pe figura II.3); n acest caz se poate cuta un alt catalog si se poate gsi o pomp (vezi cazul a) sau situatia este aceeasi (lucru mai rar la debitele mici cu care se lucreaz); dac nu se gseste o pomp, se mparte debitul la 2 si pstrnd nltimea de pompare se caut o pomp; dac la intersectia Q/2 si H se afl o pomp, statia de pompare va avea dou pompe n lucru si nc una de rezerv; se verific punctul de functionare a 2 pompe, (se dubleaz valoarea Q la acelasi H, vezi figura II.3 d); dac nici la Q/2 nu este pomp, atunci se mparte debitul la 3, 4 etc. pn se gseste o pomp; n aceste cazuri pompele sunt legate n paralel; Cazul legrii pompelor n serie este mai rar, mai costisitor si de aceea trebuie adoptat n cazuri extreme; de regul sunt pompe care au nltime mare de pompare. Pompa poate fi uscat sau umed, cu ax orizontal sau vertical, dup cum este mai usor de amplasat sau necesit un spatiu construit de dimensiuni mai mici. Pompa se amplaseaz astfel nct s fie amorsat (cota axului sub cota apei n bazinul de aspiratie). n timpul lucrului pompa trebuie s realizeze o nltime de aspiratie mai mic dect cea dat de furnizor [sau NPSHinstalatie > NSPH ].pomp

NPSH = Net Positive Suction Head - presiunea absolut pe aspiratie. NPSH se poate calcula conform schemei din figura II.3 e. Pentru presiunea de vaporizare vezi anexa IV.11. La limit, pentru pomparea apei curate se poate recurge la pompe submersibile, uneori amplasate chiar n bazinul de aspiratie. Debitul pompat este variabil Este de regul cazul pomprii apei n retea. n acest caz pot fi adoptate dou solutii, pomparea cu hidrofor si pomparea cu pompe cu turatie variabil. Hidroforul asigur functionarea intermitent a pompei (pompelor) la un randament bun, dac perna de aer este mentinut (vezi figura II.3 f, g). Nerealizarea pernei de aer si a automatizrii corecte (relativ simpl) duce la functionarea liber a pompei, cu consum mare de energie. Dimensionarea hidroforului se poate face dup prevederile STAS 1478. Chiar si la presiunea de pornire trebuie asigurat functionarea consumului normal. Numrul de porniri a pompei este de maximum 8-10/or.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZARE ... Page 9 of 113

Pompa cu turatie variabil se alege similar cu o pomp obisnuit dar n general la o ofert clar. Reglarea pompei n functiune este o problem de specialitate care se face de ctre firma furnizoare/sau de ctre asistenta tehnic de specialitate. n ambele cazuri presiunea n sistem trebuie s asigure alimentarea cu ap a tuturor consumatorilor luati n calcul. Atentie: este esential ca sistemul ce primeste ap s nu aib pierderi mai mari de ap dect cele luate n calcul. Altfel sistemul poate lucra n conditii defavorabile. Alegerea pompelor cu turatie variabil se face din cataloage oferite de furnizori; n cazuri speciale cunoscnd limita de variatie a debitului se poate obtine o pomp bun; trebuie luat n calcul si situatia n care, n practic, variatia debitului poate fi mai mare. Instalatia hidraulic a pompei va avea obligatoriu: reductie pe aspiratie si refulare, van pe refulare, clapet de retinere (n cazuri speciale poate lipsi); conductele vor fi dimensionate la viteze de 0,5-0,8 m/s pe aspiratie si 0,6-1,2 m/s pe refulare. Se va ncerca o amplasare a conductelor astfel ca acestea s nu reazeme pe pompe, s nu treac peste motoare, s nu stnjeneasc operatiunea de nlocuire a pompelor/motoarelor. Aparatura de msurat: statia va fi dotat cu manometru pe aspiratie si pe refulare, contor (debitmetru) pe refulare, echipament pentru msurarea consumului de energie. n cazuri speciale se poate recurge la automatizarea functionrii pompelor, cu comand local, comand de la distant, cu nregistrarea parametrilor de functionare si chiar transmiterea acestora la un dispecer de control. Cldirea statiei de pompare Pot fi statii de pompare n cldiri separate, special construite, statii de pompare n cldiri comune cu alte elemente (cel mai adesea cu camera vanelor la rezervor) sau statii de pompare fr cldire (pompele sunt introduse n bazinul de aspiratie sau n puturi); de altfel captarea cu puturi cu pompe n put (solutie aplicat astzi din cauza simplittii) poate fi considerat si ca o statie de pompare multipl (disipat). Cldirea trebuie s asigure amplasarea pompei (inclusiv nlocuirea ulterioar), amplasarea instalatiei hidraulice si amplasarea instalatiei electrice, de automatizare, nclzire etc. Regulile de baz pentru alctuirea cldirii sunt: - la orice parte a instalatiei s se poat umbla fr risc pentru om; - instalatia trebuie s functioneze timp ndelungat (zeci de ani); - cldirea trebuie s aib un aspect plcut; - cldirea trebuie s aib asigurat zona de protectie sanitar (minim 10 m); - n cazul n care pompele sunt asezate sub nivelul terenului, accesul trebuie s se fac pe o scar normal (ltimea de minim 80 cm); - n interiorul cldirii instalatia hidraulic trebuie asezat pe partea opus instalatiei electrice; - la pompe grele sau de gabarit mare vor fi prevzute posibilitti de interventie cu echipament mecanic (de regul macara mobil); - nclzirea cldirii va fi analizat de la caz la caz, temperatura n sala pompelor trebuind s fie constant peste 5 grade Celsius. II.2.4. Rezervorul de nmagazinare Rezervorul de nmagazinare, realizat de regul ca rezervor pe sol, din motive economice si tehnologice, este o constructie obligatorie n sistemul de alimentare cu ap. El asigur: - siguranta n functionarea sistemului prin cota (alimentare gravitational) si volumul de ap nmagazinat (compensarea consumului, rezerva de ap pentru incendiu ...), - economie n functionare prin faptul c permite dimensionarea tuturor obiectelor amonte [la un debit uniform, mai mic Q(zi max)] si dimensionarea numai a retelei la debitul maxim orar) Amplasamentul rezervorului se alege astfel ca s se poat alimenta gravitational toti (sau ct mai multi) consumatori ai localittii, s fie accesibil pentru constructie si exploatare si s se poat asigura zona de protectie sanitar (minimum 10 m de la perete). O solutie pentru extinderea ulterioar trebuie avut n vedere. Cota rezervorului Cota rezervorului se determin astfel ca n retea s se asigure presiunea la bransament pentru toti consumatorii (vezi figura II.4 c); cota necesar va fi cea mai mare dintre valorile calculate cu relatia: CR = CT + Hb + im x I (II.2.6) unde: CT = cota terenului consumatorului luat n calcul, CR = cota rezervorului, Hb = presiunea la bransament, n sectiunea de calcul, im = panta medie a liniei piezometrice (se estimeaz la 3-8), l = lungimea traseului ntre rezervor si sectiunea de calcul. dac diferenta ntre cota rezervorului si cota minim a terenului din localitate este mai mare de 60 m, se mparte reteaua n zone de presiune (fig. II.4 c), fiecare zon de presiune functionnd independent, sau se reduce presiunea n sistem cu mijloace speciale (vane de limitare a presiunii n aval) dac este mai rational (vezi figura II.4 d). Pentru usurinta calculului: - se aleg casele pe cote nalte (C T mare), - se aleg casele cu presiune de lucru mare (H b), - se aleg casele n pozitiile cele mai deprtate de rezervor (l mare) - pentru predimensionare se alege valoarea C R = C Tmaxim + H b (valoare estimat initial), - cu pozitia provizorie a rezervorului si pozitia caselor (sectiunilor de calcul) luate n considerare se poate msura lungimea drumului apei ntre rezervor si consumator. Se calculeaz C si se corecteaz valoarea obtinut fat de valoarea estimat initial. R

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 10 of 113

n cazul variantei cu castel de ap se procedeaz identic cu observatia c pozitia castelului ar trebui s fie ct mai apropiat de centrul de greutate al pozitiei consumatorilor. Volumul rezervorului Este format de regul din: Vc = volumul de compensare a consumului (trecerea de la alimentarea constant Qzi maxim la consumul variabil Q0minim , Q0maxim n retea); Va = volum de avarie pentru situatia n care se doreste sigurant sporit n functionarea sistemului si cnd se asigur ap pe durata remedierii avariei (se rupe aductiunea, se ntrerupe alimentarea cu energie a statiei de pompare, ngheat priza, etc.); se poate accepta ca statia de pompare s fie oprit pn la 24 ore; Vi - volumul pentru combaterea incendiului, cnd nu exist alt surs de ap pentru combaterea incendiului n mod eficient si rational; atentie: de regul reteaua este o retea de joas presiune; Vc - pentru determinarea volumului de compensare se recomand prevederile din SR 1343/1, STAS 4165 si anexa IV.3; Va - se apreciaz, ntre zero (din motive economice) si 100% n cazuri speciale (statie de pompe); Vi - la calculul volumului pentru combaterea incendiului se recomand prevederile SR 1343/1, Ordinul nr. 536/97 al Ministerului Snttii si anexa IV.2. n total volumul rezervorului trebuie s fie egal cu cel putin 50% din Q La volume peste 200 m3 este bine s se realizeze 2 cuve identice. Instalatia hidraulic a rezervorului se realizeaz astfel ca s se asigure circulatia apei n rezervor (dac este cazul se poate prevedea un perete sican), alimentarea si plecarea apei, protectia rezervei de ap pentru incendiu. O schem este dat n figura II.4. Viteza apei la dimensionarea conductelor: - alimentarea, are diametrul egal cu diametrul aductiunii; - plecarea la consumatori, Q0maxim , cu viteza de 0,8 ... 1,2 m/s; - golirea, diametru 1/4 ... 1/3 din diametrul alimentrii dar minim 150 mm; - preaplinul are diametrul egal cu diametrul conductei de alimentare a rezervorului. Constructia rezervorului se realizeaz din una sau mai multe cuve (bazine nchise) si o cas a vanelor (ncpere ce adposteste instalatia hidraulic). n mod normal nltimea apei n cuv este de 2-4 m. Constructia poate fi ngropat, semi-ngropat, suprateran (fundatia la adncimea de nghet) dup forma, material, amplasament. n general rezervoarele se fac din beton armat. Pentru solutii expeditive sau amplasamente greu accesibile, sau n cazuri justificate, exist si solutia realizrii din metal (tabl zincat de otel). Desi forma rational din punct de vedere constructiv, este forma rotund n cazul otelului, s-au gsit si solutii de rezervoare de form paralelipipedic (plci modelate, din tabl de otel zincat, "prefabricate", montate pe santier si etansate cu garnituri speciale). Detaliile constructive sunt furnizate de firmele de desfacere. Atentie la protectia anticoroziv si termic a acestor rezervoare. Rezervorul trebuie s fie etans, s fie protejat contra nghetului sau nclzirii excesive a apei (ce ar putea duna calittii apei). Rezervorul are ventilatie n tavan sau pereti cu o suprafat total de 10 / insectelor.00 zi.min ,

conform Legii nr. 98/94.

din suprafata orizontal a rezervorului; ventilatia este protejat cu plas (zincat sau din cupru) contra ptrunderii

Rezervorul are radier nclinat (1%) pentru a putea fi usor splat. Apa din bas se evacueaz la viroag, canalizare, etc. Pentru o splare usoar este esential ca suprafetele peretilor s fie foarte netede (netezimea faiantei). Rezervorul se dimensioneaz si se verific la: - ncrcrile normale (ap, greutate proprie, mpingerea pmntului); - ncrcrile accidentale si extraordinare (cutremur, etc.) conform Normativ P100/92. n cazul n care se face si dezinfectarea apei n rezervor cu clor gazos, vor fi luate msuri de protectie a instalatiei contra temperaturilor extreme si contra vandalismului. La rezervoare izolate se va prefera o instalatie de dezinfectare cu solutie de hipoclorit de sodiu, clorur de var, etc., cu preparare pe loc a clorului. Eventualele accidente pot avea consecinte mult mai mici. Instalatia se aseaz convenabil n casa vanelor. II.2.5. Reteaua de distributie Asigur transportul apei de la rezervor (castel de ap) la fiecare consumator. Este obiectul cel mai dezvoltat si mai solicitat: functioneaz tot timpul la un debit variabil, deci la presiune variabil si se afl sub spatiul circulat al strzii. Totodat este obiectul n care o deteriorare a calittii apei nu mai poate fi refcut. Reteaua functioneaz totdeauna sub presiune. Presiunea se poate asigura prin rezervorul de cot sau prin pompare (vezi figura II.4 a, b). Amplasamentul retelei. De regul reteaua este amplasat pe strad (drum). Este de preferat o amplasare n afara spatiului carosabil, ori de cte ori este posibil. Reteaua este format din: conductele ce transport apa n zona de consum (la retele mari sunt numite si artere) si conducte de serviciu, avnd ca referinte standardele SR 4163, SR EN 805; constructii auxiliare (cminele de vane, etc.); armturi (armturile curente sunt: vanele, hidrantii, cismelele, contoare de ap, ventile de aerisire, vane pentru controlul presiunii), bransamente.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 11 of 113

La o retea bine echipat mai exist si dispozitive de msurat presiunea, temporar sau continuu si contoare de ap (contoare de district). Pentru alegerea tipului de contor, vezi anexa IV.12. Conductele retelei pot fi realizate din conducte metalice (otel protejat, font de presiune) la retelele de presiune mare si pe trasee complicate sau din teav de mas plastic (PEID, PVC), fibr de sticl (GPR) etc. Conducta poate fi amplasat pe o singur parte a drumului la localitti mici si cu drumuri nc nemodernizate si cnd apa este preluat prin cismele de strad, sau pe ambele prti la drumuri modernizate si ap preluat prin cismele n curti sau instalatii interioare (cnd preluarea apei se face prin bransamente individuale). Este necesar s se prevad cismele sistematice (cu nchiderea apei sub teren) si nu din cismele improvizate - cu nchiderea suprateran a apei. Acestea nu sunt protejate contra nghetului si din aceast cauz pentru protectie se las robinetul deschis, rezultnd astfel mari pierderi de ap. II.2.5.1. Forma (graful) retelei Forma retelei coincide de regul cu forma retelei de drumuri (strzi) din localitate. Amplasnd pe fiecare drum cte o conduct se obtine forma efectiv a retelei, ce poate fi ramificat sau mixt (vezi figura II.5 d, e, f). Aranjarea conductelor din retea depinde si de amplasarea celor mai numerosi consumatori, de forma reliefului terenului (regula este - "apa curge n sensul pantei terenului" - dac se poate), de tendintele de dezvoltare viitoare etc. II.2.5.2. Dimensionarea retelei Dimensionarea retelei se face la debitul general de Q (maxim). Pe retea, distributia se poate face n functie de necesarul de ap al consumatorilor: 0 prin cismele, avnd n vedere c acestea se aseaz la maximum 300 m una de alta, si n intersectii convenabile pentru locuitori, prin bransamente la case, n care caz se poate considera o distributie uniform pe retea (se poate si cu densitti diferite a locuitorilor), vezi figura II.5 e. Repartizarea debitelor pe tronsoanele retelei se face cunoscnd debitul necesar aval de nod si pstrnd echilibrul nodului (Q = 0); se consider c debitele ce pleac din nod au semnul i plus si cele care intr n nod au semnul minus; calculul se consider bun dac n nodul (1) de alimentare a retelei, suma debitelor ce pleac din nod este egal cu debitul orar maxim. Cnd reteaua este lung si debitul total este mic, distributia se face astfel: - la capt de conduct din retea se aseaz o cismea, - pe traseul respectiv se aseaz, la maximum 300 m distanta, alte cismele pn cnd suma debitului cismelelor este egal cu debitul orar maxim, - se consider debitul unei cismele 0,1-0,15 l/s, - se dimensioneaz la nceput tronsonul cel mai lung, - dac pe tronsonul cel mai lung suma debitelor cismelelor este mai mic dect debitul orar maxim, valoarea rmas se atribuie ramurilor vecine apropiate, prin cismele amplasate convenabil (la captul deprtat). Cu debitele pe bare se poate calcula diametrul conductei. Pentru aceasta se calculeaz panta hidraulic medie - pe tronsonul cel mai lung (ex. vezi figura II.4 f, tronsonul R-a). (II.2.7)

Cu debitul pe bar si panta medie se gseste un diametru prin calcul manual, automat sau folosind grafice ajuttoare (diagrama Manning - pentru tipul de material ales, v. Anexa IV.16.1). Panta hidraulic efectiv va fi n jurul pantei medii astfel ca pe tronsoane h H. Cunoscnd cotele piezometrice n noduri se calculeaz presiunea n noduri (CP = CP - hr ser i+1 i i-i+1);

poate verifica dac n fiecare nod presiunea disponibil este mai mare dect presiunea la bransament. Dac nu se realizeaz valoarea pentru un numr mic de noduri se corecteaz valoarea diametrelor tronsoanelor cu pierderi mari iar dac nu se respect conditia pentru aproape toate nodurile nseamn c rezervorul are cota prea mic. Se corecteaz. Diametrul conductei nu va avea o valoare mai mic dect valoarea diametrului hidrantului prevzut. Dac sunt cote prea mari se procedeaz la modificare. Pentru tronsoanele legate de tronsonul dimensionat se procedeaz la fel considernd ns c nodul de legtur are rolul rezervorului din calculul tronsonului principal (cota piezometric este cota dedus din dimensionarea tronsonului precedent). n cazul retelelor inelare trebuie verificat n prealabil c pe fiecare inel suma pierderilor de sarcin s fie cel mult 0,5 m, la calcul manual. Se consider c pe inele, apa care circul n sens orar d pierderi pozitive, de exemplu, iar pe barele prin care apa circul n sens trigonometric (bara 1-b) rezult pierderi negative (barele 1-b, c-b, fig. II.5 f). Dac aceast conditie nu este respectat se modific diametrul barelor. Inelul se comport ca inel dac diametrele barelor componente sunt relativ egale (n limita Dmax

, D max/2). n cazul folosirii unui program de calcul vor fi urmrite elementele n ordinea cerut

de furnizorul programului. n final rezult: diametrul barelor, debitul pe bare, presiunea n noduri, cota piezometric n noduri. Din motive de pstrare a calittii apei ar trebui ca viteza s aib valori mai mari de 0.3 m/s. Tronsoanele pe care viteza este mic vor trebui splate periodic; dac pe ele sunt hidranti, dar acestia nu au fost folositi (nu a fost incendiu) mai des de 3-4 luni (sau cum se va constata n practic), splarea se va face prin deschiderea timp de cteva minute a hidrantilor. Apa evacuat se contorizeaz la consum tehnologic. II.2.5.3. Verificarea retelei Verificarea retelei se face de regul pentru functionarea n caz de incendiu. Pot fi imaginate si alte ipoteze de verificare, de exemplu o avarie etc. Se presupune incendiul n diferite noduri (cele mai deprtate de nodul de intrare al apei n retea) si se atribuie, pe rnd debitul de incendiu - de regul un incendiu de 5 l/s. Debitul se calculeaz cu formula II.3. Se calculeaz valoarea pierderii de sarcin pe tronsonul R - incendiu, cu diametrele barelor cunoscute din etapa de dimensionare. Se verifica presiunea n retea n noua situatie si dac aceasta este peste 7 m reteaua este bun. Ar trebui ca pe toate barele viteza apei s nu depseasc 3 m/s. n caz contrar sunt necesare msuri speciale la executie (masive de ancoraj la coturi, la vane, etc.). Este preferabil cresterea valorii diametrului. II.2.6. Statia de tratare Statia de tratare este un obiect la care exploatarea este continu si activ. Prin caracteristica sa are o alctuire specific, functie de parametrii de calitate care vor fi influentati/corectati. Cel mai ntlnit mod de tratare a apei este dezinfectarea. Numai n cazuri speciale (vezi Legea nr. 98/94), este admis furnizarea apei fr dezinfectare. Pentru cazul sistemelor mici de alimentare cu ap dezinfectarea se poate face, rational, cu: - radiatie UV, folosind echipamente din import; consumul de energie nu este mare iar instalatia functioneaz automat; se poate aseza instalatia ntr-o amenajare specific, (vezi figura II.6 a); supravegherea poate fi discontinu. - cu ozon; doza de ozon poate fi de 1-5 mg/l; se poate cere la o firm instalatia de ozon; n statia de tratare va fi realizat un turn de ozonare - cnd apa "are cdere", (vezi figura II.6 b) sau bazin de ozonare, cu insuflarea n ap a aerului ozonat (vezi figura II.6 c); instalatia are nevoie de energie electric la tensiune mare si trebuie supravegheat.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 12 of 113

- cu substante clorigene, hipoclorit de sodiu, NaOCl, sau clorur de var, Ca(OCl)2 ; substanta se dozeaz cca. 0,5 ... 2 mg Cl/l; reactia ce se produce este: ClONa + H 2O ClOH + Na OH- // ClOH >> ClO+ (II.2.8) Se dizolv substanta si se dozeaz, de regul hidraulic, (vezi figura II.6 d). Prepararea se face periodic, zilnic, la dou zile, etc. Q x d = q x c (II.2.9) Val util = q x T unde: Q = debitul de ap, m3/zi, d = doza de clor, g/m3 (mg/l), q = debitul de solutie, curgerea poate fi n picturi, m 3/zi, c = concentratia solutiei (1-10%), T = durata de timp ntre dou preparri, zile, Val util = volumul util al vasului de dozare. Pentru schimbarea dozei se modific adncimea de scufundare a tubului, h, sau concentratia, pstrnd h: - cu clor gazos n instalatie sistematic, n cazul existentei unei statii de tratare propriu zise; se comand la o firm furnizoare echipamentul, care contine 2 butelii pentru clor lichid; aparatul de clorizare este montat pe butelie. Dozarea se face prin cntrirea periodic a buteliei si prin indicatiile aparatului (rotametru); periodic se verific clorul remanent n retea (minimum 0,2 mg/l la captul retelei); pentru folosirea instalatiei si asezarea echipamentului (n camere separate, ventilate bine) vor fi respectate prevederile furnizorului si ale normativului MP 005/98. Camera buteliei trebuie nclzit iarna (minimum 150 C). La sistemele de alimentare cu ap cu debite mici (sub 10 l/s) nu se recomand folosirea statiilor de clorizare cu clor gazos (greu de protejat). Folosirea substantelor clorigene este mai simpl. n cazuri speciale se poate produce pe loc clorul prin electroliz, din sare de buctrie (dac se poate procura instalatia respectiv si exist posibilitatea alimentrii usoare cu energie electric). Pentru modificarea unora dintre parametrii fizico - chimici ai apei se poate proceda n dou moduri: (1) se poate comanda o statie de tratare monobloc sau (2) se poate alctui o statie de tratare din elemente cunoscute; n final poate rezulta o statie monobloc. Statiile de tratare monobloc pot produce ap bun (inclusiv dezinfectat cu radiatie UV) controlnd turbiditatea, continutul de Ca, Mn, Fe, Mg, etc. Se poate ajunge la statii de tratare cu membrane ce pot furniza o ap aproape pur. Sunt scumpe, pentru etapa actual a puterii de cumprare a locuitorilor de la sate, si n plus necesit o ntretinere permanent, desi este prevzut cu o automatizare avansat. Repararea lor este o problema ce se rezolv de ctre firma furnizoare. Problema sigurantei n functionare trebuie discutat. Se va da o atentie special alegerii amplasamentului. Echipamentul are nevoie de energie electric (racordul nu trebuie s fie scump), poate fi greu, deci are nevoie de amplasare n spatii speciale, cu drum adecvat de oras pentru trailere de transport, etc. Totodat va trebui fcut o analiz comparativ a costurilor ntre o solutie modern de tratare si una clasic: cost total, cost reactivi, necesarul de personal, siguranta n functionare, etc. Statiile de tratare realizate local pot asigura: - reducerea fierului sau fierului si manganului; se face o aerare pe pat granular si o filtrare a apei (urmat de dezinfectare); periodic patul granular se nlocuieste; se poate si prin aerarea apei si apoi filtrare; filtrul se spal n contracurent (atentie !!: rezultatul splrii trebuie tratat astfel ca apa evacuat la ru s intre n parametrii de calitate ceruti de NTPA 001/00); intensitatea de aerare, durata de aerare si viteza de filtrare sunt functie de concentratia fierului (de regul este ap subteran); - durizarea apei, la minimum 50 duritate conform legii 458; dac apa are un continut mare de CO2 de exemplu, se trece printr-un filtru cu marmur granulat (v = 1-2 m/h). CO2 este blocat n carbonat/bicarbonat de calciu; dac apa nu are CO2, atunci se adaug n ap lapte de var, cu urmrirea limitei pH-ului pentru folosire. - dedurizarea apei nu se mai ia n considerare la ora actual dect n cazuri speciale; legea 458 nu mai prevede controlul limitei superioare de duritate; n cazul unei duritti mari (peste 3040 0 duritate) la cererea beneficiarului se poate ns introduce si dedurizarea; la asemenea valori duritatea temporar este mare, astfel c se poate aplica dedurizare cu schimbtori de ioni sau cu metode chimice (cu var sub form de lapte de var - schema de tratare este dat n figura II.6 e. pentru dedurizarea cu schimb ionic si n figura II.6 f pentru scheme cu folosirea varului). Se calculeaz ct duritate trebuie redus (do x Q x = tone grad de redus) si se caut schimbtorul de ioni, caracterizat prin capacitatea de schimb t * grad/ton.

do x Q x = C x T (II.2.10)unde:

do = reducerea de duritate (ex. De la 400 la 200 duritate)Q = debitul de ap ce urmeaz s fie tratat (m3 /h) = greutatea specific a apei (1 daN/dm3) C = capacitatea de schimb ionic, specific, t x grad/t material T = durata de epuizare a schimbtorului de ioni (ore) n cazul folosirii varului, cantittile de reactiv rezult din reactia de baz Ca(HCO3)2 + Ca(OH)2 2 CaCO3 + 2 H2 O (II.2.11) Suspensia de carbonat de calciu ce se formeaz (precipitat) se separ prin decantare si filtrare; timp de decantare 1-2 ore, viteza de filtrare la filtre rapide, 3-4 m/h, sau 2-3 m/zi n cazul filtrelor lente. Nmolul de la decantare (2 linii independente) si ap de splare de la filtrele rapide se trateaz nainte de evacuarea n ru.

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 13 of 113

Schema cu schimbtor de ioni este mai simpl dar mai scump. Apa rezultat din regenerarea rsinii schimbtoare de ioni trebuie tratat nainte de evacuare n ru. - limpezirea apei ce provine dintr-un lac se poate face prin trecerea acesteia printr-un filtru lent; viteza de filtrare 3-4 m/zi, grosimea stratului de nisip cca. 1 m (0.8-1.2 m), pierderea de sarcin 0.5-1 m, intervalul ntre dou curtiri - cca. 1 lun, durata curtirii - de regul manual - cca. 1 sptmn; n zone foarte reci se recomand acoperirea filtrelor; se prevd minimum 2 cuve ce functioneaz n paralel. n cazuri speciale se poate prevedea un strat dublu, nisip + CAG, pentru retinerea unor micropoluanti sau corectarea gustului/mirosului apei de lac (vezi figura II.6 g). - limpezirea apei ce provine dintr-un pru curat se poate face printr-o deznisipare avansat (timp de limpezire de 0.5 ore) si apoi filtrare lent cu viteze mici 1-3 m/zi; n cazuri speciale filtrele lente pot fi acoperite; atentie !!: un filtru lent clasic asigur si dezinfectarea apei, dar cum legile 458 si 98 cer ca ap s fie clorizat se poate elimina din functionarea "clasic" a filtrului perioada de formare a membranei biologice (cca. 3 zile). - limpezirea apei din ruri, fluviul Dunrea, se poate face printr-o tratare complet, ntr-o constructie (de regul, monobloc) n care exist 3-4 trepte de tratare: tratare cu reactivi de coagulare-floculare decantare n decantoare lamelare filtrare n filtre rapide (n zone mai calde - se poate recurge si la filtre lente) dezinfectarea cu clor n cazul unor ape cu probleme (multe substante organice) se poate face si o tratare cu ozon (initial - nainte de decantare sau interozonizare, nainte de filtrare); Bazinul de reactie, separat sau nglobat n decantor, asigur amestecul reactivului/reactivilor de coagulare si floculare cu ap. Pentru un bun amestec trebuie o agitare energic (energia disipat 50 Wh/m3 timp de 1-3 minute). Compartimentul de floculare asigur formarea flocoanelor printr-o amestecare continu, lent, timp de 5-15 minute; energia disipat pentru amestec 20 Wh/m3 . Decantorul lamelar poate fi dimensionat pentru o ncrcare hidraulic, u = Q/A orizontal, de 3-5 m/h, o lungime a lamelelor de cca. 1-1.20 m, o distant ntre lamele de 3 ... 8 cm, un unghi de nclinare a lamelelor de 55-600 ; decantorul va avea un radier conic pentru colectarea nmolului si evacuarea lui pe cale hidraulic (diametrul conductei minimum 150 mm), vezi figura II.6 h. Filtrarea apei. Din cauza exploatrii simple si a necesarului mai mic de energie este preferabil solutia cu filtre lente. La o vitez mic de filtrare 1-3 m/zi se obtine o bun limpezire a apei. Parametrii de alctuire sunt dati n anexa IV.3. Curtirea se face manual. n cazul debitelor mai mari de 10 l/s se poate recurge la solutia cu filtre rapide. Viteza de filtrare poate fi 4-6 m/h, mrimea unei cuve min 2 m 2, drenaj cu crepine; splarea se va face zilnic cu ap sau cu ap si aer; parametrii de proiectare sunt dati n anexa 3. Exploatarea trebuie fcut cu personal calificat si disciplinat. Statia de tratare rezultat va fi complicat, cu exploatare continu (minimum 2 oameni/schimb) deci cu un cost ridicat (salarii, reactivi, etc.). Din aceast cauz solutia va fi adoptat n cazul alimentrii cu ap pentru mai multe localitti sau o localitate mare, cu fort economic. Pentru detalii se poate vedea ghidul GP-87-03, pentru tratarea apei n statii de tratare, normativul NP 091-03 pentru dezinfectarea apei, ghidul pentru realizarea statiilor de tratare pentru debite mici (P062 - 2000) si literatura de specialitate. Pentru retinerea altor impurificatori (pesticide, poluanti industriali, azotati) vor fi fcute analize speciale pentru a adopta solutii adecvate, toate scumpe; cele mai simple ca exploatare par cele cu filtrare prin membrane; nu avem nc experient n domeniu; ca atare adoptarea unei asemenea solutii se va face cu garantia furnizorului de utilaj/tehnologie. Not: Proiectele vor contine si elementele constructive necesare pentru protectia muncii si msuri pentru protectie contra incendiului pe perioada executiei si exploatrii (ca tip si cost). II.3. EXECUTAREA LUCRRILOR DE ALIMENTARE CU AP II.3.1. Captarea cu puturi Executarea lucrrilor de captri se va face dup prevederile ghidului GP 049-92. Executarea se face de ctre o firm specializat care va pune la dispozitie toate detaliile de constructie. Atentie special se va acorda urmtoarelor lucrri: - realizarea coroanei de pietris; se va msura riguros ct material granular este introdus n foraj pentru a avea garantia c tot golul dintre coloan si gaura forat n strat s-a umplut; - realizarea deznisiprii putului, n pozitie fix a pompei sau folosind packerul; cantitatea de nisip scos si granulatia va fi bine consemnat - va rmne la cartea constructiei; - realizarea curbei de pompare, q = f(s), si recalcularea debitului maxim al putului; dac acesta este mai mic dect valoarea proiectat se va schimba pompa; - cminele puturilor vor fi neinundabile si vor fi nchise cu lact; - se va da atentie special alegerii tipului de coloan de filtru. II.3.2. Captarea cu dren Se va ncepe cu putul colector, n sistem cheson; se poate spa si direct la adncimi pn la 5-6 m, functie de natura terenului, nivelul apei, echipamentul de lucru; atentie la sprijinire si epuisment. Se execut drenul ncepnd cu tronsonul de lng putul colector, pentru a putea asigura epuismentul prin putul colector; se va respecta panta drenului pentru a avea gradul de umplere necesar la functionare; tronsonul spat nu se las deschis ci se realizeaz drenul si filtrul invers; captul liber al tubului (minimum 20 cm diametru) va fi tot timpul blocat cu un dop, acesta fiind scos numai n cazul prelungirii tubului. Dup realizarea primului tronson se va urmri calitatea apei (ap limpede) pentru a verifica dac filtrul invers functioneaz bine (se asteapt cteva ore nainte de verificare pentru eliminarea pmntului deranjat si splarea materialului pus n oper). Dup terminarea drenului (prin cmin) se verific, folosind un fascicul de lumin, dac drenul este ntreg si nu a rmas blocat cu corpuri strine. Cu pompa provizorie de epuisment se va verifica debitul drenului, denivelarea apei si calitatea apei; la un rspuns favorabil (debit, calitate ap) se verific parametri pentru echipare cu pompe definitive. II.3.3. Captarea din izvor La realizarea captrii de izvor trebuie respectate urmtoarele reguli: - materialele vor fi n concordant cu calitatea apei; izvorul se capteaz pentru totdeauna si remedierile ulterioare sunt dificile; - captarea se va face la locul real de izvorre, ntr-un mod n care apa s fie mpiedicat s gseasc alt cale de curgere, cu ocolirea captrii;

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 14 of 113

- metoda de executie a lucrrii se face astfel nct s nu se deterioreze calitatea curgerii (se pstreaz nivelul natural de izvorre), sau rocii; - se capteaz tot debitul, excesul fiind evacuat separat din captare, controlat; - dac apa are elemente ce se depun la contactul cu atmosfera (Fe, Mn, duritate, etc.) constructia va avea posibilitatea de interventie pentru deblocare. II.3.4. Captarea apei din sursa de suprafat Captarea din apa de suprafat va fi executat n perioada de ape mici si temperaturi peste +10 0C. Pentru executie se va alege de regul executia n uscat, prin devierea temporar a cursului de ap. Pe durata executiei vor fi luate msuri de protectia muncii pentru personalul de executie dar si pentru populatia din zon. Organizarea executiei va trebui fcut astfel ca lucrrile s fie terminate ct mai rapid. Dup terminarea lucrrii amplasamentul si zonele afectate vor fi refcute pentru a avea un aspect plcut si mediul s fie mbunttit. n cazul n care zona de protectie sanitar cuprinde si zone de vegetatie/pdure, aceasta va fi afectat pe o portiune ct mai redus. Dac n amplasament va fi nevoie de energie, pentru un proces tehnologic justificat, alimentarea cu energie electric va fi prima realizat. Nu se va realiza nici o constructie pe cursul de ap, cu o cot de fundare mai sus dect cota de afuiere. Totodat orice lucrare ulterioar captrii, realizat pe ru, nu se va face dect cu luarea n considerare a conditiilor de pstrare a functionalittii captrii. n nici un caz modul de amplasare sau de executie al prizei nu trebuie s conduc la deteriorarea modului natural de curgere al apei, si care s pun n pericol alte lucrri. Cnd sunt necesare lucrri n albie vor fi alese acele amplasamente care cer lucrri minime. Aductiunea se aseaz astfel ca pe tronsoane s aib panta de minimum 1, pentru o golire usoar. Sectiunile de vrf vor avea ventile de aerisire iar punctele joase vane de golire. Adncimea de ngropare nu va fi mai mic de 1,0 m la creasta conductei. Santul de pozare va avea n mod normal ltimea de lucru functie de diametrul conductei, procedeul de executie a spturii, modul de lansare a conductei n sant, exigentele de realizare a umpluturii. La tuburile mbinate n sant (font ductil, fibr de sticl, PVC), ltimea va avea valoarea Dn + 0.60 m. La tuburile montate (asamblate) pe mal si lansate n sant (PEID, otel), santul poate avea ltimea utilajului de spare cu conditia realizrii unei bune umpluturi. mbinarea tuburilor se va face dup tehnologia recomandat de furnizor. La executarea conductelor din PE, PVC, PP vor fi respectate si prevederile din GP 043/99. Sprijinirea santului se va face conform normelor n vigoare. n general o sptur cu taluz vertical cu adncime mai mare de 1,5 va fi sprijinit iar muncitorii vor fi obligati s respecte prevederile proiectului. Conducta se aseaz totdeauna pe un pat de nisip de minimum 10 cm. Umplutura pn deasupra conductei (10 cm) se face manual, cu material sortat, fr corpuri tari, bine compactat. Restul umpluturii pn la stratul de circulatie se poate face si cu material grosier bine cilindrat (manual sau mecanic) cu umiditatea optim pentru compactare. La tuburile PVC, PE, se va aseza un strat indicator pentru prezenta conductei (si se va marca la suprafat); conducta se va amplasa astfel ca la sfrsit s fie usor accesibil pentru reparatii si ntretinere. Tuburile din PE vor fi asezate serpuit n sant, pentru a prelua deformatiile date de variatia temperaturii apei transportate. Conducta va fi probat pe tronsoane de 0,5-2 km. Presiunea de ncercare va fi dat n proiect. Proba va fi executat n prezenta reprezentantului beneficiarului. Se recomand tehnologia de ncercare dat n SR EN 805. La transportul apei prin conducte (aductiune, retea) se face proba de presiune dup asezarea tubului n sant. Cnd tronsonul are minimum 500 m (la o conduct lung) se face pregtirea pentru prob; tubul poate fi nglobat n pmnt cu exceptia mbinrilor neprobate. Se face o ncercare provizorie, pentru a vedea comportarea conductei; la o scdere de presiune de maximum 30% se poate continua proba de presiune. Cresterea presiunii n conduct va fi 1-2 bari/or. Se face ncercarea principal, cu metoda recomandat de SR EN 805. Metoda prevede scoaterea unui volum de ap ( V) din conduct si verificarea scderii presiunii ( p). Se aduce conducta pregtit la presiunea egal cu presiunea pentru proba de presiune (atentie la variatia de temperatur) si se scoate un volum de ap,

V, bine msurat, astfel ca scderea presiunii s fie de 10-30%. Se calculeaz volumul maxim de ap dup relatia dat. Dac V (scos) V max tronsonul este bun; n caz contrar, se facreparatiile necesare si se reface proba.

(II.3.1)

unde:

V max = volumul maxim de ap, [litri], p = scderea de presiune, [kPa],EW = modulul de elasticitate al apei, [kPa], D = diametrul interior al conductei, [m], ER = modulul de elasticitate la ncercare al peretelui conductei pe directia transversal a peretelui, [kPa] (dat de firma furnizoare), 1,2 = coeficientul de sigurant contra evacurii incomplete a aerului din conduct. Pentru ap: EW = 2,07 x 10 6 kPa la 100C EW = 2,15 x 10 6 kPa la 200 C Pentru PEID, dup unele prospecte, E R = 1,2 x 10 6 kPa Dup reusita probei de presiune, se face proba de vacuum; cnd prin golire conducta poate fi pus sub presiune negativ (vacuum) aceasta se verific si la vacuum. Standardul nu prevede o metodologie. Se propune urmtoarea succesiune a operatiunilor:

file://C:\Documents and Settings\Everybody\Application Data\MatrixROM\CreareMeniu\1... 3/15/2010

GHID DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE CU AP SI CANALIZAR... Page 15 of 113

- din punctul nalt al tronsonului (protectie contra apei din conduct) se leag o pompa de vacuum, cu o sarcin de minimum 8 m; se monteaz un vacuummetru pe legtura pomp conduct; - se pune pompa n functiune si se verifica mentinerea vacuumului n sistem peste 20 minute; vor fi luate msuri pentru a evita necarea pompei. Proba nu se va face la temperaturi negative ale aerului, iar rezultatele vor fi consemnate n documente specifice. Documentul va fi piesa component a dosarului de receptie si a crtii constructiei. Un releveu complet al lucrrii si rezultatul probei de presiune, vizat de beneficiar, se arhiveaz. ntre executie si proba de presiune durata va fi ct mai scurt; dac exist riscul flotrii conductei din cauza ploii, conducta va fi asezat n sant si acoperit cu pmnt, cu exceptia mbinrilor. Atunci cnd tehnologia permite, se va putea face si proba cu aer, n afara santului. Pe durata probei capetele tronsonului vor fi astupate cu dopuri bine rezemate pe pmnt (direct sau prin intermediul unor dulapi). Nu vor fi folosite vanele de la capete ca elemente de reazem. Presiunea se va asigura cu pompa de mn. Asezarea conductei pe patul de fundare si umplutura de lng conduct este foarte important; de aceea vor fi respectate cu strictete recomandrile fabricantului si normele de executie. Nu vor fi realizate spturi care s rmn deschise vreme ndelungat (se deterioreaz calitatea pmntului de fundare). Santul va primi tot pmntul din sptur; umplutura se realizeaz cu bombament (cu exceptia traversrilor de drumuri, etc.). Atentie !!: stratul vegetal va fi ultimul asezat pe conduct. Toate cminele (armturile) si frngerile de traseu vor fi marcate cu jaloane. Dac portiuni de aductiune sunt n spatiul circulabil vor fi luate msuri de protectie pentru asigurarea traficului, pietonilor, personalului propriu (pe durata zilei si noptii). Depozitarea conductelor pe perioada de executie se va face conform cerintelor furnizorului. Toate materialele vor fi controlate din punct de vedere al calittii conform normelor n vigoare. Depozitarea va feri tuburile de deteriorare. II.3.6. Statii de pompare Constructia statiei de pompare nu are elemente speciale fat de alte constructii. Este esential respectarea cotei de amplasare a pieselor de trecere, pentru a asigura cota axului pompei prevzut n proiect. De asemenea volumul masivului de amplasare a pompei (fundatia) dac este independent de cldire, trebuie s aib o greutate de cel putin 5 G (G = greutatea utilajului, pompa + motor) pentru amortizarea vibratiilor. Instalatia hidraulic trebuie executat etans, vopsit n culori, cu vanele n pozitie accesibil. Pe aspiratie va fi asigurat faptul c nu se produc pungi de aer. Conductele nu vor rezema pe pomp dac furnizorul cere acest lucru. Dup realizarea montajului se va face proba tehnologic, sub ndrumarea sau de ctre firma furnizoare. Pompa trebuie s se poat roti usor, cu mna, nainte de punerea n sarcin. Proba tehnologic trebuie s confirme c: statia de pompare asigur debitul cerut, randamentul de functionare (determinat din consumul de energie si lucrul efectiv fcut Q, H) este cel scontat, pompele nu au vibratii la oricare regim de functionare, zgomotul produs este suportabil pentru personal (n caz contrar vor fi luate msuri). Proba va asigura elementele concrete si pentru regulamentul de exploatare: cum se porneste pompa, cum se opreste pompa (normal sau n caz de avarie), dac toate armturile "tin", ce particularitti are instalatia, care este consumul de energie, functionarea sistemelor de protectie a pompelor, etc. Personalul de exploatare va fi prezent la probele de testare si punere n functiune si va fi instruit tehnic, tehnologic si n ce priveste protectia muncii. n cazul pompelor submersate se va urmri ca: debitul pompat s nu depseasc debitul maxim al putului, denivelarea maxim admis pentru putul real executat, protectia pompei s fie activ (control temperatur, protectie ap); n nici un caz nu se va realiza deznisiparea putului folosind pompa de lucru; verificarea se va face de dou ori, put cu put si pe captare n ansamblu. Toate elementele specifice vor fi puse n atentia personalului de exploatare. La statiile de pompare cu hidrofor se va verifica faptul c pompa nu porneste de mai mult de 10 ori/or. Dac acest lucru se ntmpl, vor fi cutate cauzele si luate urgent msuri; exist riscul arderii motorului din cauza supranclzirii la pornire. Dup reglarea tuturor elementelor este rational s se msoare parametri Q, H, eta pentru a putea reface curba practic a instalatiei si pentru a se verifica punctul de functionare. Sunt valori de referint pentru regulamentul de functionare al instalatiei. II.3.7. Rezervorul Constructia n solutie de beton armat se execut n sistem mixt sau monolit integral. Organizarea santierului este obisnuit. Amplasamentul se protejeaz cu sant de gard contra inundrii cu ape de siroire de pe versant. Amplasamentul trebuie s fie stabil n stare uscat (cu sau fr ap subteran) dar si dup ce va fi umezit cu ap eventual exfiltrat din rezervor. Se ncepe executia dup asigurarea tuturor conditiilor, materiale si a fortei de munc: - sptura se face mecanizat sau manual n functie de volum, accesibilitate, etc.; - betonul se toarn n patru etape: radier, perete sican, stlpi, tavan; - n cofraj se amplaseaz piesele de trecere a conductelor prin perete, la cota necesar; toate piesele vor fi de tipul "piese de trecere etans"; - se respect cota radierului, prin aducerea cotei de la un reper de nivelment; - armtura va respecta conditia cerut n proiect asupra impermeabilittii (fisura maxim 0,1 mm); pierderea de ap acceptat n general este sub 0,02 l/m2 * zi; - este de preferat un cofraj de bun calitate care s asigure un beton cu fete foarte netede (de calitatea