ECONOMETRIE ANUL II SEM. 2 1. n sens larg econometria reprezinta: a) verificarea ipotezelor statistice si cuantificarea estimatiei b) totalitatea modelelor stochastice aleatoare c) investigarea cantitativa a proceselor si fenomenelor economice d) o serie de timp supusa modelarii e) definirea variabilelor economice 2. Econometria este rezultatul interferentei: a) economiei cu logica b) statisticii, matematicii si economiei c) economiei cu stiintele politice d) matematicii cu filozofia e) economiei cu tehnologia 3. Termenul de econometrie a fost introdus de: a) Cobb si Douglas b) Pareto c) Gauss d) Frisch e) Laplace 4. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie? a) fizica nucleara b) teoria probabilitatilor n economie c) teoria deciziei d) teoria jocurilor e) metode ale cercetarii operationale 5. Care din urmatoarele nu au contribuit la cristalizarea si dezvoltarea disciplinei econometrie? a) analiza seriilor cronologice b) teoria grafurilor c) teoria jocurilor d) termodinamica e) teoria deciziei 6. Bazele Societatii pentru econometrie au fost puse la 29 dec 1930 n: a) Romnia b) Marea Britanie c) Franta d) Germania e) SUA 7. Modele econometrice au un rol preponderent: a) politic b) predictiv c) incert d) geografic e) tehnic

8. Econometria este considerata disciplina: a) calitativa b) de frontiera c) analogica d) imprecisa e) ce dateaza nca din antichitate 9. Inductia statistica se refera la: a) teoria jocurilor b) teoria deciziei c) verificarea ipotezelor statistice d) teoria probabilitatilor n economie e) coeficientul de elasticitate 10. Estimarea parametrilor regresiei simple sau multiple se realizeaza: a) cu ajutorul coeficientului de elasticitate b) cu ajutorul teoriei stocurilor c) pe baza teoriei jocurilor d) prin metoda celor mai mici patrate e) pe baza teoriei deciziei 11. Ecuatia de regresie nu poate cuprinde: a) variabile endogene b) variabile exogene c) factorul de perturbare d) variabile de ntrziere e) principiul dualismului 12. n ecuatia de regresie de mai jos: Factorul de perturbare este: a) b) c) d) e) ANS: d 13. n ecuatia de regresie de mai jos: a) varibila endogena b) variabila exogena c) variabila de ntrziere d) factorul de perturbare e) factorul de multiplicare 14. n ecuatia de regresie de mai jos:

a) varibila endogena b) variabila exogena c) variabila de ntrziere d) factorul de perturbare e) factorul de multiplicare 15. n ecuatia de regresie de mai jos: a) varibila endogena b) variabila exogena c) variabila de ntrziere d) factorul de perturbare e) factorul de multiplicare 16. Un complex de elemente n interactiune este definitia data de Bertalamffy: a) raportului cauza efect b) unei variabile c) unor expresii matematice d) principiului dualismului e) sistemului 17. Componentele sistemului econometric sunt reprezentate de: a) premise economice b) oferta c) cererea d) elemente si conexiuni e) pretul de vnzare si costul de preductie 18. Care din urmatoarele nu pot fi conexiuni ale unui sistem econometric: a) legaturile cauzale b) legaturile de coordonare a functiilor c) principiul dualismului d) succesiuni sau simultaneitati e) raporturi de subordonare 19. Sistemele econometrice sunt n toate cazurile: a) nchise b) deschise c) optime d) cantitative e) calitative 20. Conceptul de incluziune semnifica faptul ca orice sistem: a) se poate ncadra ntr-o structura mai larga b) are legaturi directe c) are legaturi inverse d) este caracterizat de feed-back e) este caracterizat de autoreglare

21. Stabilitatea unui sistem nseamna: a) autoreglare b) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii c) feed back d) capacitatea unui sistem de a nu produce perturbatii e) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare 22. Legatura inversa (feed back) este capacitatea sistemului a) de a fi autonom b) de a fi stabil c) de a realiza un flux permanent din spatiu dinspre punctual terminus (unde se evidentiaza iesirea) spre dispozitivul de reglare d) de a fi caracterizat de echilibru e) de a fi adaptabil 23. Reglarea unui sistem nu se poate face prin: a) autoreglare b) autoorganizare c) compensare d) dualism e) schimbari aduse n mediul perturbator 24. Relatiile sau conexiunile ntre elementele sistemului econometric nu pot fi: a) materiale b) valorice c) de proprietate d) nchise 25. Legaturile sistemului econometric cu mediul exterior nu se realizeaza cu ajutorul fluxurilor: a) materiale b) cognitive c) energetice d) informationale 26. Spre deosebire de procesele fizice, randamentul procesului de productie este: a) egal cu 1 b) supraunitar c) subunitar d) egal cu 100 e) egal cu 0 27. Randamentul procesului de productie este dat de raportul ntre: a) iesirea utilasi intrare b) timpul mort si timpul active c) feed back si corectii d) previziune si erorile de predictie e) timpul mort si timpul de reglare efectiva

28. Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele de mai jos: 1. adoptarea deciziei 2. alegerea criteriului de decizie 3. alegerea alternativei de actiune 4. comanda deciziei 5. modificarea deciziei Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente pe care se bazeaza luarea deciziei: a) 1,2 b) 1,3 c) 2,3 d) 2,4 e) 2,5 29. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate n sistemul de productie rational posibil de luat n considerare: a) siguranta n functionare b) cantitatea de produse, lucrari, servicii c) termenul de livrare sau de dare n folosinta d) efecte sociale e) nonprofitul 30. Care din urmatoarele nu reprezinta rezultate n sistemul de productie rational posibil de luat n considerare: a) efectele sociale b) beneficial c) perturbatiile puternice d) respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii e) cantitatea de produse, lucrari, servicii 31. Modelul determinist descrie legaturile : a) statistice sau stochastice ntre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri) aferente sistemului studiat b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintrun sistem e) istorice 32. Modelul econometric descrie legaturile : a) statistice sau stochastice ntre valorile necomandabile (intrari) si valorile comandabile ( iesiri) aferente sistemului studiat b) functionale dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintrun sistem c) optime dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintr-un sistem d) imposibile dintre elementele necomandabile (intrari) si cele comandabile (iesiri) dintrun sistem

33. Criteriul de decizie este: a) o relatie matematica ntre mai multi indicatori b) o variabila de raspuns c) o masura cu care se compara ntre ele variantele de actiune, pentru a se alege alternative cea mai buna d) o masura a cheltuielilor de investitii e) capacitatea sistemului econometric de a realiza o legatura inversa (feed back) 34. Criteriul simplu de decizie se aplica atunci cnd: a) exista mai multi indicatori de rezultat b) este identificata o relatie matematica ntre mai multi indicatori de rezultat c) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat d) se ignora cheltuielile e) productia maxima coincide cu costul minim 35. ntr-un criteriu complex de decizie: a) nu exista parametrii necontrolabili b) atingerea obiectivului poate fi caracterizata printr-un singur indicator de rezultat c) se ignora cheltuielile d) se reflecta mai multi indicatori de rezultat e) productia maxima coincide cu costul minim 36. Situatia decizionala econometrica este caracterizata prin reuniunea a trei elemente care se regasesc printre elementele: 1. multimea parametrilor independenti sau a stimulilor care definesc conditiile obiective si alcatuiesc variabilele necontrolabile 2. multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective si care alcatuiesc variabilele controlabile 3. multimea indicatorilor de resultant ce pot fi rational de luat n considerare la alegerea criteriulu de decizie 4. valoarea optima a indicatorilor de rezultat 5. valoarea maxima a indicatorilor de rezultat Care din combinatiile de mai jos caracterizeaza situatia decizionala econometrica: a) 1,2,4 b) 1,2,5 c) 2,3,4 d) 1,2,3 e) 2,3,5 37. O motivatie a introducerii variabilei aleatoare n modelul matematic econometric deriva din: a) legea lui Malthus b) legea lui Pareto c) alegerea criteriului de decizie complex d)variantace asigura productia maxima e) imposibilitatea reproducerii tehnice a fenomenului economic, ci numai bazat pe observatie 38. Eroarea este definita ca: a) diferenta dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara b) suma dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara c) produsul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara

d) ctul dintre rezultatul masurarii si valoarea reala, adevarata, originara e) radacina patrata a rezultatului masurarii 39. Cauzele aparitiei erorilor n econometrie se regasesc n: a) analiza unor fenomene prea complexe b) insuficienta metodelor de masurare, a celor de analizasi interpretare sau calcul c) utilizarea de modele econometrice n analiza fenomenelor economice d) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta e) adoptarea unor decizii de optimizare cu restrictii 40. Erorile econometrice sistematice apar: a) n situatii n care deciziile nu pot fi modificate b) la alegerea unei variante econometrice de actiune din mai multe posibile c) n acelasi sens fata de valoarea medie d) n situatii de programare lineara e) cnd se utilizeaza criterii simple de decizie 41. Erorile accidentale sau ntmplatoare: a) constau ntr-o depasire accentuata a limitelor admisibile b) apar n acelasi sens fata de valoarea medie c) necesita calcule laborioase d) nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si semn e) sunt egale si de sens contrar cu eroarea reala 42. Corectia este: a) marimea egalasi de sens contrar cu eroarea reala b) o eroare grosolana c) o eroare sistematica d) o eroare accidentala, ntmplatoare e) de acelasi sens fata de valoarea medie 43. Care din urmatoarele nu sunt categorii de erori ntlnte n econometrie: a) erori ntmplatoare b) erori tip Pareto c) erori cu valoare medie nula d) erori cu variatie constanta e) erori cu distributie normala 44. Corelatia dintre doua variabile este analitica daca: a) legatura dintre variabile este slaba b) legatura dintre variabile este complexa c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte e) coeficientul de corelatie tinde la 0 45. Corelatia dintre doua variabile este stochastica daca: a) legatura dintre variabile este slaba b) legatura dintre variabile este complexa c) la o valoare a unei marimi corespunde o singura valoare pentru cealalta d) la o valoare a unei marimi corespund mai multe valori pentru celelalte e) coeficientul de corelatie tinde la 0

46. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse ntre: a) 0 si1 b) -1 si0 c) 0 si 1000 d) 0 si 100 e) -1 si1 47. Daca coeficientul de corelatie r = 1 atunci corelatia este: a) liniara directa b) exponentiala c) logaritmica d) liniara inversa e) hiperbolica 48. Daca coeficientul de corelatie r = -1 atunci corelatia este: a) liniara directa b) exponentiala c) logaritmica d) liniara inversa e) hiperbolica 49. Determinarea coeficientilor de regresie se poate face cuajutorul : a) teoriei relativitatii b) metodei celor mai mici patate c) criteriilor de decizie d) legii Pareto e) legii normale 50. Marimea de sens contrar, adica (-) a erorii pozitiva are denumirea de : a) medie absoluta b) abatere medie patratica c) corectie d) medie patratica e) eroare ntmplatoare 51. n cazul programarii lineare, functia obiectiv si restrictiile sunt: a) exponentiale b) lineare c) polinomiale d) de o utilitate viitoare e) fara erori 52. Un model este o : a) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare inconstienta , acceptata b) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta, neacceptata c) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin simplificare constienta , acceptata d) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare constienta , acceptata e) reprezentare conventionala a obiectului supus cercetarii prin complicare inconstienta ,

acceptata 53. Modelele: a) vizeaza un numar maxim de variabile, pentru descrierea unui fenomen b) se rezuma la un numar redus redus de variabile, neesentiale n fenomenul studiat c) se rezuma la un numar redus de variabile, dar esentiale n fenomenul studiat d) vizeaza un numar fix de variabile e) vizeaza un numar maxim de variabile, esentiale n fenomenul studiat 54. Modelele economice: a) sunt identice cu modelele econometrice b) explica structura procesului sau fenomenului economic c) explica structura procesului sau fenomenului tehnic d) explica structura procesului sau fenomenului biologic e) sunt mai complexe dect realitatea 55. Erorile identificate n analiza modelelor se pot numara printer urmatoarele: a) erori de simulare b) erori de estimare c) erori de feed back d) erori de decizie e) erori de modificare Care din combinatiile de mai jos pot fi erori n analiza modelelor: 1) a,c 2) a,d 3) a,e 4) a,b 5) b,c 56. Din tipologia anticipatiilor unui model nu fac parte anticipatiile: a) nave b) adaptative c) extrapolative d) rationale e) medii 57. Un macromodel econometric simplu cuprinde mai multe etape care se numara printre urmatoarele: 1) constatari asupra fenomenului, obiectului sau procesului economic 2) stabilirea restrictiilor 3) relatiile comportamentale 4) explicitarea variabilelor 5) luarea deciziei Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale unui macromodel econometric: a) 1,2,3,5 b) 1,3,4,5 c) 1,2,4,5 d) 2,3,4,5 e) 1,2,3,4

58. Restrictiile functionale a) limiteaza variabilelor la diferite forme (cerc, hiperbola,etc) b) impune ca toate variabilele sa fie pozitive c) impune ca toate variabilele sa fie negative d) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie de frontiera e) impune ca valorile multimii solutiilor sa fie interioare 59. Abaterea medie patratica este data de relatia:

ANS: d 60. Care din urmatoarele este expresia unui model econometric liniar: a) b) c) d) e) ANS: a 61. Modelele econometrice liniare se identifica printr-o: a) dreapta b) parabola c) hiperbola d) functie exponentiala e) functie logaritmica 62. Forma general a modelului econometric multifactorial este data de relatia: a) b) c) d) e) ANS: b 63. Modelul econometric dinamic este exprimat sub forma relatiei: a) b) c) d) e) ANS: c

64. Printre urmatoarele se regasesc modalitatile de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de optimizare economica: 1) programarea liniara 2) identificarea restrictiilor functionale 3) obtinerea extremelor n analiza matematica clasica 4) identificarea restrictiilor directe. Care din combinatiile de mai jos reprezinta modalitati de abordare pentru obtinerea solutiilor problemelor de optimizare econometrica: a) 1,2 b) 1,4 c) 1,3 d) 2,3 e) 2,4 65. nainte de utilizare, un model econometric trebuie supus: a) testarii b) multiplicarii c) adunarii rezultatelor d) unei scaderi a rezultatatelor e) unei cresteri 66. Un punct de optim nu poate fi: a) un maxim sau minim global nestrict b) un maxim sau minim global strict c) un maxim sau minim local nestrict d) un maxim sau minim local strict e) un maxim sau minim strict crescator 67. Statistica utilizeaza de regula estimatii: a) ale deciziei b) operationale c) de maxima verosimilitate d) de raspuns e) imposibile 68. Siguranta prognozei si precizia prognozei se afla n raport: a) direct proportional una fata de alta b) de independenta una fata de alta c) de echivalenta d) invers proportional una fata de alta e) de dispersie una fata de alta 69. Daca numarul de observatii este mai mare erorile de previziune sunt mai: a) mari b) mici c) numeroase d) aplicative e) importante 70. Modelul econometric descris cu functia: y = a+bx+u Este un model:

a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse 71. Modelul econometric descries cu functia:

Este un model: a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmice e) unifactorial descris cu ajutorul functiei inverse 72. Modelul econometric descries cu functia: y = a+bx+cx2+u Este un model: a) multifactorial descris cu ajutorul functiei lineare b) unifactorial descris cu ajutorul functiei lineare c) unifactorial descris cu ajutorul functiei logaritmice d) multifactorial descris cu ajutorul functiei semilogaritmic e) unifactorial descris cu ajutorul functiei parabola de gradul doi 73. Coeficientul de elasticitate exprima: a) modificarea procentuala a efectului, atunci cnd cauza se modifica cu procentul unitar b) modificarea cauzei cnd efectul se modifica cu procentul unitar c) modificarea calitativa a efectului atunci cnd se modifica cauza d) modificarea cauzei cu un ordine de marime e) modificarea cauzei mai mult dect a efectului 74. Care din urmatoarele nu este un process de liniarizare a functiilor neliniare: a) liniarizarea prin logaritmare b) liniarizarea prin schimbare de variabila c) liniarizare prin fixarea arbitrara a valorilor unor parametrii d) liniarizarea prin estimare 75. Metoda cea mai utilizata la estimarea parametrilor modelului econometric este metoda: a) normala b) celor mai mici patrate c) liniara d) abateri mediei patratice e) dispersiei 76. Modelul econometric input output deschis apartine lui: a) Cobb b) Douglas c) Keynes

d) Leontieff e) Smith 77. ntotdeauna un model econometric vizeaza : a) variabile cantitative b) variabile calitative c) predictii d) estimari e) testari 78. Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice: a) subsistemul variabilelor endogene si exogene b) variabilele aleatoare c) variabila timp d) teste de verificare a ipotezelor statistice e) modelul Leontieff 79. Care din urmatoarele elemente operationale nu fac parte din algoritmul principal aferent modelarii econometrice: a) valorile de intrare b) influente exogene c) variabile aleatoare d) variabila timp e) modelul Cobb Douglas 80. Sintetic, modelele econometrice sunt exprimate ecuational prin unele din urmatoarele forme: 1) ecuatii de regresie 2) sisteme de ecuatii simultane 3) forma matriceale 4) variabile endogene 5) variabile exogene Care din urmatoarele combinatii reprezinta forme ale exprimarii ecuationale a modelelor econometrice: a) 1,2,4 b) 1,2,3 c) 1,4,5 d) 2,4,5 e) 2,3,4 81. n operatiile econometrice se recurge la exprimarea legaturilor ntre variabilepe ct posibil: a) echidistant b) implicit c) sub forma liniara d) explicit e) prin identificare 82. n modelele econometrice, de regula, ecuatiile initiale sufera transformari n scopul : a) obtinerii de functii parabola

b) logaritmarii lor c) multiplicarii lor d) liniarizarii lor e) obtinerii unei hiperbole 83. Care din urmatorii nu sunt factori de obiectivare a modelarii econometrice: a) eliminarea timpilor morti b) identificarea variabilelor esentiale c) identificarea interdependentelor ntre variabile d) formularea matematica a dependentei dintre variabile e) liniarizarea distorsiunilor statistice 84. Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice: a) unifactoriale b) multifactoriale c) multiplicative d) liniare e) neliniare 85. Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice: a) agregate b) cu o singura ecuatie c) statice d) dinamice e) incipiente 86. Care din urmatoarele nu sunt tipuri de modele econometrice: a) decizionale b) restrictive c) operationale d) statice e) dinamice 87. Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi: a) unifactoriale b) multifactoriale c) liniare d) neliniare e) sistemice 88. Modelele econometrice cu o singura ecuatie nu pot fi: a) evolutive b) multifactoriale c) neliniare d) dinamice e) statice 89. n situatia modelelor liniare, cnd coeficientii de regresie sunt pozitivi legaturile sunt: a) partiale b) directe c) inverse

d) statice e) dinamice 90. n situatia modelelor liniare, cnd coeficientii de regresie sunt negativi legaturile sunt: a) partiale b) directe c) inverse d) statice e) dinamice 91. n formularea modelelor econometrice cautarea unui singur element factorial determinant este generata de: a) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitate b) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din simplitate c) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor d) costul scazut al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitate e) costul ridicat al obtinerii modelului bazat pe un singur factor precum si operationalitatea sa derivata din complexitate 92. Marimea coeficientului de regresie este masura a variatiei a) vaiabilei factoriale la modificarea variabilei rezultante b) variabilei rezultante la o modificare cu o unitate a variabilei factoriale c) variabilei factoriale la o modificare cu o unitate a variabilei rezultante d) variabilei factoriale la o modificare oarecare a variabilei rezultante e) variabilei rezultante la o modificare oarecare a variabilei factoriale 93. Modelele econometrice uniecuationale nu pot fi modele: a) unifactoriale b) multifactoriale c) liniare d) neliniare e) principale 94. Forma canonica (redusa) a modelului econometric se obtine a) cnd fiecare variabila explicata (endogena) este nfatisata n functie de variabilele explicative (exogene) b) cnd fiecare variabila explicativa (exogena) este nfatisata n functie de variabilele explicate (endogene) c) cnd una dintre variabilele endogene este nfatisata n functie de variabilele exogene d) cnd nici o variabila endogena nu este nfatisata n functie de variabilele explicative e) cnd nici o variabila exogena nu este nfatisata n functie de variabilele explicative 95. Modelul econometric dinamic este caracterizat de variabilitate la: a) lungime b) naltime c) timp d) forma e) volum

96. Restrictiile directe sunt considerate restrictii: a) functionale b) marginite c) de frontiera d) care limiteaza variabilele la diferite (forme) e) de nenegativitate 97. Modelele econometrice dinamice se regasesc n clasa celor a) unifactoriale b) multifactoiale c) statice d) nedefinite e) infinite 98. Diferenta ntre valoarea unei marimi sau variabile la un moment dat si valoarea centrala , de regula media aritmetica este: a) dispersia b) media geometrica c) media armonica d) abaterea medie absoluta e) abaterea medie patratica 99. Abaterea medie absoluta, cnd diferitelor relatii li se acorda o pondere este data de relatia:

ANS: b 100. Abaterea medie patratica se mai numeste: a) ecart tip b) dispersie c) abatere medie absoluta d) abatere medie absoluta ponderata e) medie aritmetica 101. Modelul economic: 1) are ca si caracteristica generala, comuna faptul ca se refera la determinarea comportamentului variabilelor economice pentru explicitarea existentei (manifestarii) cumulate a relatiilor economice 2) admite simplificaride reprezentare, nsa concentrarea sa reprezentativa se regaseste pe trasaturile esentiale, fundamentale ale procesuluieconomic 3) confera explicatii ale procesului economic, pe baza carora este posibila predictia si controlul evolutiilor viitoar 4) este formulat cu scop explicativ, n raport cu multimea relatiilor ce conduc spre obiective 5) nu explica structura procesului sau fenomenului economic Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale modelului economic: a) 1,2,3,4 b) 1,2,3,5

c) 2,3,4,5 d) 1,2,4,5 e) 1,3,4,5 102. Anticipatiile adaptive ale modelelor econometrice duc la: a) utilzarea unui numar redus de variabile b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente c) prelungirea variabilelor prezente, curente d) formularea de previziuni nave e) o mprastiere statistica 103. Anticipatiile extrapolative duc la: a) utilzarea unui numar redus de variabile b) corectia valorilor de anticipatie din perioadele precedente c) prelungirea variabilelor prezente, curente d) formularea de previziuni nave e) o mprastiere statistica 104. ntr-o relatie econometrica, previziunea ajustata (corectata) este: a) idenica cu previzinea bruta b) inferioara previziunii brute c) superioara previziunii brute d) endogena previziunii brute e) exogena previziunii brute 105. n analiza modelelor econometrice se pot idetifica erori de estimare care se datoreaza: a) evaluarii variabilelor endogene b) simularii c) modelarii d) extrapolarii e) probabilitatii 106. La un model: a) proprietatile esentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelistica b) proprietatile neesentiale ale obiectului supus cercetarii sunt omise din reprezentarea modelistica c) se utilizeaza un numar ct mai mare de variabile d) reprezentarea datelor de intrare este mai complexa dect realitatea e) sunt necesare variabile ntr-un numar extreme de ridicat 107. Modelele sunt reprezentari ale: a) datelor de iesire b) mediilor aritmetice c) abaterii standard d) realitatii e) dispersiei 108. n cadrul unui sistem, interactiunea se conduce dupa principii stiintifice care ordoneaza si face ca ansamblul, n general, sa aiba tendinta: a) echilibrarii permanente a activitatii lui

b) interpretarii fenomenului econometric c) verificarii teoriei economice d) cunoasterii sale, n concordanta cu legitatile generale e) optimizarii permanente a activitatii lui 109. Un grup, un complet, un ansamblu de elemente naturale si artificiale care genereaza scopuri comune este definitia: a) raportului cauza-efect b) unei variabile endogene c) unei variabile exogene d) unui sistem e) unui fenomen economic 110. Conexiunile, componente ale sistemului econometric pot fi: 1) interne, dintre elementele sistemului 2) externe, legaturi cu alte sisteme 3) erori de masurare 4) erori sistematice sau aleatoare Care din combinatiile de mai jos, reprezina tipuri de conexiuni specifice sistemului: a) 1,3 b) 1,4 c) 1,2 d) 2,3 e) 3,4 111. Sistemele, n realitate, nu exista, ele se construiesc n scopul: a) complicarii b) cunoasterii c) estimarii d) corelarii e) justificarii 112. Structura unui sistem econometric este: a) o ordine relativ stabila, calitativ determinata a conexiunilor dintre elementele sistemului b) multimea de valori pe care le au variabilele exogene c) multimea de valori pe care le au variabilele endogene d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric e) data de faptul ca orice sistem are o intrare si o iesire 113. Starea sistemului econometric este definita de : a) o ordine relativ stabila b) multimea de valori pe care le au variabilele ce caracterizeaza conexiunile la un moment dat c) faptul ca orice sistem are o intrare, o iesire si o functie d) o trecere de la o stare la alta e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric 114. Repertoarul unui sistem econometric reprezinta: a) o ordine relativ stabila b) multimea de valori pe care le au variabilele endogene c) multimea de valori pe care le au variabilele exogene

d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric ntr-o perioada e) multimea momentelor carora le corespunde cte o stare econometrica 115. Adaptabilitatea unui sistem econometric este: a) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric b) nsusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata c) capacitatea sistemului de a perfectiona structura d) nsusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, n conditiile unui mediu perturbator e) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii 116. Calendarul unui sistem econometric reprezinta: a) trecerea de la o stare la alta b) rezultatu oricarei transformari c) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului d) multimea starilor posibile ale sistemului econometric e) multimea momentelor carora le corespunde cte o stare econometrica n (0-T) 117. n raport cu mediul sistemul econometric poate avea 1) o intrare 2) o iesire 3) o comportare 4) o infinitate de variabile 5) o functie Care din combinatiile urmatoare sunt componente ale sistemului econometric, n raport cu mediul: a) 1,2,3,4 b) 1,2,3,5 c) 2,3,4,5 d) 1,2,4,5 e) 1,3,4,5 118. Faptul ca sistemele econometrice sunt ntotdeauna deschise nseamna ca: a) nu pot functiona dect n universul ce le nconjoara b) sunt independente de mediul exterior c) sunt relativ independente de mediul exterior d) are capacitatea de a receptiona informatii exterioare e) are o structura bine definita 119. Intrarea unui sistem econometrica este definita ca: a) capacitatea de a receptiona informatii exterioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului b) capacitatea de a receptiona informatii interioare, sau orice actiune informationala din exterior asupra sistemului, ori conexiune prin care mediul exterior actioneaza asupra sistemului c) o multime de valori pe care le iau variabilele sistemului d) structura sistmului e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric

120. Pentru a analiza un fenom economic ca sistem acesta trebuie sa realizeze unele din urmatoarele: 1) sa fie separat de alte fenomene 2) sa fie individualizat ca un lucru independent (relativ) 3) sa fie nchis 4) sa fie definit riguros 5) sa fie definit univoc Care din combinatiile de mai jos reprezinta elemente ce fac ca un fenomen economic sa poata fi analizat ca un sistem: a) 1,2,3,4 b) 1,3,4,5 c) 1,2,3,5 d) 2,3,4,5 e) 1,2,4,5 121. Iesirea unui sistem econometric este: a) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului b) capacitatea de a recptiona informatii exterioare c) un grup de elemente identificabile prin care informatiile ies din sistem d) trecerea de la o stare la alta e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric 122. Valoarea de comanda a unui sistem econometric este: a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric n ansamblu, superior organizat n conditiile unui mediu ce produce perturbatii c) stabilitatea sistemelor econometrice d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric 123. Stabilitatea unui sistem econometric nseamna: a) mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii b) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric n ansamblu, superior organizat n conditiile unui mediu ce produce perturbatii c) stabilitatea sistemelor econometrice d) multimea de valori pe care le iau variabilele sistemului e) multimea starilor posibile ale sistemului econometric 124. Sistemul econometric adaptiv functioneaza dupa principiul: a) dualismului b) invariantei c) asimetriei d) simetriei e) independentei relative a iesirii, n raport cu intrarea 125. Autonomia sistemelor econometrice este: a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii c) nsusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura e) sarcina pe care o are de rezolvat sistemul econometric

126. Autoorganizarea sistemului econometric este: a) independenta de a crea si folosi capacitatea proprie de reglare b) capacitatea sistemului de mentinere a starii la iesire, independent de modificarile intrarii c) nsusirea de a mentine la iesire valoarea neschimbata d) capacitatea sistemului de a-si perfectiona structura e) un proces de adaptare la perturbatii externe pe calea diversificarii structurii, cu scopul de pastrare a stabilitatii, de a nu oscila, de a nu se distruge 127. Structura sistemelor econometrice: a) este statica b) nu este statica c) este simetrica d) nu este asimetrica e) nu este descriptiva 128. n managementul economic controlul este denumit: a) structura b) echilibru c) feed back d) stabilitate e) adaptabilitate 129. Timpul mort al unui sistem econometric este: a) intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pna cnd aceasta se reflecta la iesire, traversnd ntregul ansamblu b) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pna cnd aceasta se reflecta la intrare, traversnd ntregul ansamblu c) intervalul dintre disparitia perturbatiei la intrare si pna cnd aceasta se reflecta la iesire, traversnd ntregul ansamblu d) intervalul dintre disparitia perturbatiei la iesire si pna cnd aceasta se reflecta la intrare, traversnd ntrgul ansamblu e) intervalul dintre aparitia perturbatiei la iesire si pna cnd aceasta se reflecta la intrare 130. Timpul de reglare efectiva a unui sistem este: a) perioada de la aparitia perturbatiei pna cnd informatia ajunge la dispozitivul de comanda, plus timpul pentru stocare-prelucrarea informatiilor la dispozitivul de comanda si transmiterea comenzii pna la efector b) intervalul dintre aparitia peturbatiei la intrare si pna cnd acesta se reflecta la iesire c) intervalul dintre aparitia peturbatiei la iesire si pna cnd acesta se reflecta la intrare d) durata reglarii inverse e) durata autoreglarii 131. Daca timpul de transfer sau de reglare efectiva a unui sistem econometric este mai scurt dect timpul mort: a) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramnnd stabil b) perturbatia nu are timp sa traverseze sistemul sisa-si realizeze efectul, rezultatul ramnnd instabil c) perturbatia nu influenteaza functionarea sistemului

d) perturbatia nu influenteaza structura sistemului e) durata autoreglarii creste 132. La perturbatii foarte puternice: a) sistemul econometric devine mai organizat b) dispozitivul de reglaj se blocheaza si departeaza iesirea de valoarea de comanda, iar sistemul econometric se dezorganizeaza c) timpul de transfer este mai scurt d) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj scade e) capacitatea de sarcina a disozitivului de reglaj creste 133. La perturbatii foarte puternice ale sistemului econometric: a) timpul de transfer este mai scazut b) timpul de transfer este mai ridicat c) timpul mort este mai scazut d) timpul mort este mai ridicat e) apare necesitatea interventiei din afara sistemului pentru reorganizarea si pentru deblocarea sistemului de reglaj 134. Autoorganizarea este: a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric n asamblu e) nsusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, n conditiile unui mediu perturbator 135. Autoreglarea este: a) actiunea dispozitivului de reglare asupra asupra intrarii perturbatoare b) actiunea de interventie asupra structurii sistemului pentru adaptarea acestuia la perturbatii c) mentinerea starii la iesire, indepennt de modificarile intrarii d) sarcina pe care o arede rezolvat sistemul econometric n asamblu e) nsusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata, n conditiile unui mediu perturbator 136. O organizatie, respectiv un fenomen economic se manifesta ca sistem econometric suprastabil atunci cnd functioneaza: a) independent b) ntr-un mediu cu perturbatii c) ca sistem de autoreglare si autoorganizare d) dezorganizat e) independent 137. Functia externa a sistemului econometric este data de: a) autoreglaje b) autoorganizare c) autocontrol d) mentionerea conexiunilor cu alte sisteme e) comportarea interna

138. Functia interna a sistemului econometric este: a) data de mentinerea conexiunii cu alte sisteme b) prezenta n situatii empirica c) eneraa de ust de modele alternative d) data de capacitatea de autoreglare si autoorganizare e) o expresie a comportarii interne, pentru adaptarea si perfectionarea propriei structuri 139. Functia cu rol instrumental sau scop a unui sistem econometric: a) se exprima prin finalitatea sistemului sau subsistemului (apare ca realizare a valorii de comanda) b) este intervalul dintre aparitia perturbatiei la intrare si pna cnd aceasta se reflecta la iesire c) are loc n paralel cu procesul de de traversare a perturbatiei prin ansamblu d) nseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii e) reprezinta stabilitatea unui sistem econometric 140. Initiativa unui sistem este: a) caracteristica sistemului de a mentine conexiunile cu alte sisteme b) calitatea de a se comporta, n sensul de a gasi un drum nou, de a inventa c) nseamna mentinerea starii la iesire, independent de modificarile intrarii d) este nsusirea de a mentine la iesire valoarea de comanda neschimbata e) este sarcina pe care o are de realizat sistemul ecoometric n andsamblu 141. Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe: a) caracterul aleatoriu b) caracterul deschis c) timpul mort d) feed-back-ul e) tendinta de optimizare 142. Care din urmatoarele nu sunt caracteristici ale sistemelor econometrice dinamice hipercomplexe a) tendinta de optimizare b) caracterul aleatoriu c) stabilitatea dinamica d) principiul invariantei e) caracterul complex 143. Caracterul aleator al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta n: a) schimbarea conexiunilor interne si externe n timp b) adaptarea structurii la cerinte c) aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul d) capacitatea de crestere si de creatie e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului 144. Caracterul dinamic al sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe consta n: a) schimbarea conexiunilor interne si externe n timp, pentru adaptare si stabilitate, prin perfectionarea parametrilor, a structurii si a programului general de comportare b) adaptarea structurii la cerinte

c) aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul d) capacitatea de crestere si de creatie e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului 145. Caracterul deschis al sistemului consta n: a) aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul b) adaptarea structurii la cerinte c) aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul d) capacitatea de crestere si de creatie e) aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului 146. Tendinta de optimizare a sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe: a) este data de caracterul proiectiv, de capacitatea de crestere si de creatie b) consta n adaptarea structurii la cerinte c) consta n aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul d) consta n capacitatea de crestere si de creatie e) consta n aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului 147. Caracterul complex al sistemelor econometrice, dinamice, hipercomplexe: a) rezula din faptul ca are el putin o componenta care este la rndul ei sistem b) consta n adaptarea structurii la cerinte c) consta n aceea ca sistemul este n permanenta interactiune cu mediul d) consta n capacitatea de crestere si de creatie e) consta n aceea ca pentru aceeasi actiune corespund comportari diferite ale sistemului 148. Care din urmatoarele nu este caracteristica a sistemelor econometrice dinamice, hipercomplexe a) caracterul descis b) principiul dualismului c) tendinta de optimizare d) caracterul complex e) caracterul aleatoriu 149. Care din urmatoarele nu pot fi privite ca subsisteme ale firmei: a) sectiile b) serviciile c) comportarea d) atelierele e) locurile de munca 150. Omul este: a) un sistem complex b) un fenomen economic c) un instrument al telecomunicarii moderne d) un element de intrare n Noua Economie e) un proces economic 151. Relatiile materiale ntre elementele sistemului econometric: a) l reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala b) sunt reprezentate de conexiunile ntre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei c) reprezinta transformarea intrarilor n iesiri

d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de ntrebuintare e) au rol n transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme 152. Relatiile valorice ntre elementule sistemului econometric: a) l reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala b) sunt reprezentate de conexiunile ntre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei c) reprezinta transformarea intrarilor n iesiri d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de ntrebuintare e) au rol n transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme 153. Relatiile de proprietate ntre elementele sistemului econometrc: a) l reprezinta pe om ca proprietar al uneicantitati de bogatie materiala b) sunt reprezentate de conexiunile ntre oameni si mijloacele materiale exprimate valoric, necesare reproductei c) reprezinta transformarea intrarilor n iesiri d) reprezinta setul de conexiuni dintre oameni si mijloace, din care rezulta o valoare de ntrebuintare e) au rol n transmiterea fluxului de informatii catre subsisteme 154. Scopul relatiilor materiale dintr-o firma : a) consta n mbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric b) consta n reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala c) este acela al crearii unui produs al muncii care sa aiba o anumita valoare de ntrebuintare d) l reprezinta autoreglarea e) l reprezinta autoorganizarea 155. Scopul productiei privita ca sistem de relatii valorice dintr-o firma: a) consta n mbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric b) consta n reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala c) este crearea de valoare noua d) l reprezinta autoreglarea e) l reprezinta autoorganizarea 156. Sistemul relatiilor valorice dintr-o firma: a) consta n mbunatatirea relatiilor interumane din sistemul econometric b) consta n reprezentarea omului ca proprietar al unei cantitati de bogatie materiala c) exprima formarea, cresterea simscarea valorii d) l reprezinta autoreglarea e) l reprezinta autoorganizarea 157. Firma este caracterizata prin intrarile reprezentate de: a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare b) relatiile cu unitatile beneficiare c) relatiile de feed-back d) relatiile de proprietate e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca

158. Firma este caracterizata prin iesirile reprezentate de: a) relatiile cu alte oganizatii furnizoare b) relatiile cu unitatile beneficiare c) relatiile de feed-back d) relatiile de proprietate e) sectii, servicii, ateliere si locuri de munca 159. Care din urmatoarele nu concura la ndeplinirea functiei specifice a firmei: a) firma e dotata cu mijloacele economice necesare b) firma e dotata cu mijloacele financiare necesare c) firma are un statut de functionare d) firma are o valoare de comanda stabilita prin planul propriu e) firma este afectata de perturbatii 160 Analiza firmei ca sistem subordonat scopului conducerii evidentiaza trei subsisteme. Care din subsistemele de mai jos nu fac parte din aceasta categorie: a) subsistemul intrinsec b) subsistemul condus c) subsistemul conducator d) subsistemul de legatura. 161. Prin subsistemul de legatura informational subsistemul conducator se leaga de: a) om b) subsistemele conduse c) sistemul firma d) subsistemul de decizie e) sistemul econometric 162. Comportamentul general al firmei, urmarind realizarea functiei firmei, independent de relatiile multiple cu mediul exterior este: a) inadecvat b) insuficient c) dezorganizat d) orientat e) suprastabil 163. Firma este cu adevarat eficienta doar atunci cnd se manifesta n sistem: a) inadecvat b) insuficient c) dezorganizat d) orientat e) suprastabil 164. Procesul propriu zis al unui sistem de productie este: a) o secventa complexa de operatii, care depind ca naturasi ca numar de specificul intrarii b) o succesiune de intrari c) o succesiune de iesiri d) un complex de conexiuni e) dat de subsistemul conducator

165. Faptul ca sistemele trebuie sa se supuna legii optimalitatii nseamna ca: a) realizarea obiectivelor sa se faca de catre sistemul conducator b) realizarea obiectivului sa se faca pe calea cea mai avantajoasa din punct de vedere economic c) firma trebuie privita ca un sistem d) firma trebuie sa aiba legaturi cu mediul exterior e) firma nu trebuie sa fie afectata de perturbatii 166. Multimea alternativelor rational posibile sau a reactiilor este constituita din: a) multimea inicatorilor de rezultat b) multimea stimulilor c) totalitatea posibilitatilor ce stau la dispozitia decidentului pentru rezolvarea unei probleme de decizie d) elemente ale mediului care nu pot fi modificate n momentul luarii deciziei e) multimea transferurilor 167. Luarea unei decizii se face: a) independent de criteriile de decizie b) conform stimulilor c) fara timpi morti d) subordonat cerintei de autoreglare e) subordonat cerintei de optimalitate 168. Stimulii snt: a) acele elemente ale mediului care nu pot fi modificate n momentul luarii deciziei b) variante econometrice de actiune dintre mai multe posibile c) alternative rational posibile d) reactiile cu care se raspunde la fiecare stare a conditiilor obiective e) indicatori de rezultat 169. Optimizarea se nfaptuieste totdeauna relativ la: a) un stimul b) o reactie c) un indicator d) un criteriu e) o decizie 170. Criteriile de decizie pot fi de mai multe feluri: 1.simple 2. sistemice 3.complexe 4. supraunitare Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de criterii de decizie: a) 1,2 b) 2,3 c) 3,4 d) 1,3 e) 2,4 171. n cazul unui criteriu simplu de decizie: a) se iau n considerare mai multi indicatori de rezultat b) nu se considera multimea alternativelor rational posibile

c) se ia n considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel variabil d) se ia n considerare un singur indicator de rezultat, ceilalti fiind neglijati sau pastrati la un nivel constant e) nu se ia n considerare conceptul de sistem econometric 172. Criteriul complex de decizie: a) este constituit din multimea tuturor indicatorilor de rezultat b) ia n considerare un singur indicator de rezultat c) constituie o submultime a multimii indicatorilor de rezultat, care se ia n considerare la rezolvarea unor probleme de decizie d) nu se ia n considerare la rezolvarea unor probleme de decizie e) nu se ia n considerare multimea alternativelor rational posibile 173. n cazul criteriilor complexe de decizie se deosebesc mai multe variante: 1. se aleg valori limitative pentru toti indicatorii de rezultat, mai utin unul, n functie de care se optimizeaza max sau min 2. eliminarea acelor elemente ale mediului care nu pot fi modificate n momentul luarii deciziei 3. se stabilesc relatii functionale ntre doi sau mai multi indicatori si se combina ntr-unul singur 4. se transforma indicatorii de rezultat n abateri de la valorile optime Care din combinatiile de mai jos reprezinta variante n cazul criteriilor complexe de decizie: a) 1,2,3 b) 2,3,4 c) 1,3,4 d) 1,2,4 e) 1,2,3,4 174. Luarea deciziei se bazeaza pe unele din elementele precizate n continuare: 1) alegerea criteriului de decizie 2) alegerea stimulilor 3) alegerea alternativelor de actiune 4) alegerea reactiilor Care din combinatiile de mai jos elemente pe care se bazeaza luarea deciziei: a) 1,2 b) 3,4 c) 2,3 d) 1,3 e) 1,4 175. Caile de utilizare a unui criteriu de complex de decizie, se numara printre urmatoarele: 1) identificarea unei relatii matematice ntre mai multi indicatori de rezultat 2) limitarea valorilor pe care le pot lua o parte din indicatorii de rezultat si maximizarea(minimizarea) dupaun alt indicator considerat de prima importanta (optimizarea cu restrictii) 3) ponderarea rezultatelor prin grade de importanta sau utilitate 4) alegerea ntre procese de productie continue sau discontinue Care din combinatiile de mai jos reprezinta cai de utilizare a unui criteriu complex de decizie:

a) 1,2,3 b) 1,2,4 c) 1,3,4 d) 2,3,4 e) 1,2,3,4 176. Caracteristicile proceselor si fenomenelor economice se regasesc printre urmatoarele: 1) se deruleaza dupa legi proprii 2) sunt repetabile 3) sunt relativ stabile 4) sunt nealeatoare 5) sunt normate Care din combinatiile de mai jos sunt caracteristici ale proceselor si fenomenelor economice: a) 1,2,3,5 b) 1,2,3,4 c) 2,3,4,5 d) 1,3,4,5 e) 1,2,4,5 177. n modelul econometric de forma: Y= f(X) + u Y reprezinta: a) factorii de influenta b) perturbatia c) variabilele rezultante d) productivitatea muncii e) forta de munca 178. n modelul econometric de forma: Y= f(X) + u X reprezinta a) factorii de influenta b) perturbatia c) variabilele rezultante d) productivitatea muncii e) forta de munca 179. ntr-un model econometric: a) se regaseste cel putin o variabila aleatoare b) intrarile dunt exprimate n functie de iesiri c) trebuie precizata ntotdeauna eficienta fondurilor fixe d) rzultatele sunt ponderate prin grade de importanta e) se optimizeaza rezultatele 180. Erorile grosolane n econometrie constau n: a) aparitia acestora n acelasi sens fata de valoarea medie b) faptul ca nu au sistematica de ordonare si sunt diferite ca marime si sens c) autoreglare prin circuitul feed-ack d) depasirea accentuata a limitelor admisibile e) necesitatea existentei unui timp de stocare

181. Modalitatea de solutionare a erorilor accidentale, ntmplatoare din econometrie consta n faptul ca: a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii b) se calculeaza media aritmetica a erorilor c) se calculeaza eroarea medie aritmetica a marimilor d) se identifica erori absolute e) se scade eroarea medie 182. Modalitatea de solutionare a erorilor sistematice n econometrie consta n faptul ca: a) se retine valoarea cea mai probabila a marimii b) se calculeaza media aritmetica a marimii c) se calculeaza media aritmetica a erorii d) se elimina toate variabilele aleatorii e) se repeta operatia de masurare si corectie 183. Media aritmetica a unui sir suficint de mare de masuratori, de precizie egala, n contextul n care numarul de masuratori este ct mai mare tinde catre: a) valoarea reala b) eroarea medie aritmetica c) eliminarea variabilei aleatorii d) eroarea de identificare e) neglijarea factorului L 184. Eroarea medie aritmetica ete data de: a) corectia erorilor sistematice b) diferenta dintre media aritmetica a marimii masurate si valoarea reala, adevarata,necunoscuta c) fluctuatiile parametrilor K d) legerea neadecvata a functiilor matematice e) introducerea variabilelor aleatoare 185. La un numar mare de masuratori: a) cresc erorile ntmplatoare b) apar erori sistematice c) erorile ntmlatoare se compenseaza, suma lor tinznd catre 0 d) apar erori absolute e) dispar erorilor absolute 186. Abaterile absolute sunt: a) valorile absolute ale erorilor b) valorile medii ale erorilor c) erorile medii aritmetice d) erori grosolane e) erori sistematice 187. ntre eroarea probabila( ) si eroarea medie patratica( ) se stabileste relatia: a) b c)

d) e) ANS: c 188. Precizia este: a) posibilitatea sa nu existe erori b) posibilitatea ca erorile sa fie mici c) posibilitatea sa existe erori de analogie d) posibilitatea cu care valoarea determinata devine egala cu valoarea reala a marimii respective e) posibilitatea de a interpreta corect rezultatelor 189. Functia din modelul econometric trebuie sa satisfaca unele din conditiile generale de mai jos: 1) sa fie ntotdeauna pozitiva si sa aiba interval limitat de variatie 2) sa fie unic si reprezentativ determinata n orice punct a fenomenului, procesului sau obiectului economic 3) sa fie, n general, discontinua cu valori zero sau maxime si minime 4) sa nu aiba erori analogice Care din combinatiile de mai jos reprezinta conditii generale pe care trebuie sa le ndeplineasca functia in modelul econometric: a) 1,2,4 b) 2,3,4 c) 1,3,4 d) 1,2,3 e) 1,2,3,4 190. Erorile reale econometrice: a) sunt diferentele cu semnele algebrice dintre rezultatele masuratorilor de aceeasi precizie si valoarea adevarata amarimii masurate b) se datoreaza luarii n considerare a variabilelor aleatorii c) sunt date de media erorilor absolute d) provin din mediul extern al firmei e) nu se ia n calcul 191. Corelatia ntre doua variabile este slaba, scazuta cnd coeficientul de corelatie: a) 1 b) -1 c) 0 d) e) 192. Corelatia ntre doua variabile este strnsa, puternica cnd coeficientul de corelatie: a) 1 sau -1 b) 0 c) 1 d) 1 e)

193. Corelatia dintre diferite marimi variabile aleatoare se pot ncadra n unele din categoriile: 1) analitice 2) pozitive 3) stochastice 4) descriptive Care din combinatiile de mai jos reprezinta categorii de corelatii ntre marimi variabile aleatorii: a) 1,2 b) 1,3 c) 1,4 d) 2,3 e) 1,3 194. Descrierea grafica a corelatiilor : a) este preferabila descrierii analitice b) este mai expeditiva n comparatie cu descrierea analitica c) nu este recomandabila d) se preteaza cnd punctele de corelatie sunt situate dupa o dreapta e) se preteaza cnd punctele de corelatie sunt situate sub forma unei elipse alungite 195. Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa legea nomala, corelatia este exprimata prin: a) rapoarte de corelatie b) indici de corelatie c) parametrii de corelatie d) coeficientul de corelatie e) variabile de corelatie 196. Daca marimile cercetate se repartizeaza dupa alte tipuri de repartitii dect dupa legea normala, corelatia este exprimata prin: a) rapoarte de corelatie b) indici de corelatie c) parametrii de corelatie d) coeficientul de corelatie e) variabile de corelatie 197. Metoda celor mai mici patrate a fost elaorata de: a) Gauss si Legendre b) Laplace c) Newton d) Pareto e) Laplace 198. n cazul metodei celor mai mici patrate: a) patratele valorilor experimentale trebuie sa fie 0 b) suma patraelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie minima c) patratele valorilor teoretice trebuie sa fie 0 d) patratele tuturor diferentelor dintre valoril experimentale si cele teoretice trebuie sa fie 100

e) suma patratelor diferentelor dintre valorile experimentale si cele teoretice trebuie sa fie maxima 199. Daca ntre caracteristicile y, regresie are forma: a) y = b) y = c) y = d) y = e) y = ANS: a corelatia este liniara atunci cnd functia de

200. Coeficientii de regresie, asimilati cu notatiile arata: a) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza fiecare caracteristica factoriala b) ponderea cu care caracteristica rezultativa afecteaza ansamblul caracteristicilor factoriale c) ponderea cu care caracteristica factoriala afecteaza fiecare caracteristica rezultativa d) ponderea caracteristicii rezultative e) ponderea caracteristicilor fatoriale