Forme în spaiu
Înc de la primele sale lucrri, Panaite Chifu i-a propus s rezolve o serie
de probleme care in de limbajul formal, de identitatea structurilor sculpturale.
Cutrile sale depeau înc din acea faz interminabilele dezbateri ce urmreau
fie motivaia discursului figurativ, cu obstinatul program de lectur a lumii
vizibile, fie abandonul observaiei i aplecarea sistematic asupra orizontului
interior. În plus, sculptorul avea de rspuns unor voci ale lumii moderne care
anunau încetarea funcionalitii artei, sau susineau cantonarea ei într-o arie a
mecanicului cumul de material, a îngustei referenialiti, a derizoriului.
Drumul ales de Panaite Chifu a urmat cu consecven acest program care,
în vremea din urm, capt o deosebit claritate prin stabilirea conceptului de
”sculptur atmosferic”. Ajuns la o deplin maturitate, la o desvârit
înelegere a particularitii de exprimare prin intermediul sculpturii, el dezvolt
un punct de vedere complex, care s asigure o bun lectur a formei încredinat
spaiului. Stabilirea acestui sistem perspectival este o preocupare constant a
laboratorului su de creaie, o urgen fa de orice aspect al problemelor de
reprezentare.
Panaite Chifu asimileaz achiziiile întâmplate de-a lungul istoriei privind
înurubarea voinei cognitive în universul realitii. Perspectiva albertian a
Renaterii, consacrând o evaluare a elevaiei lucrurilor, a fost mult lrgit de
Cézanne prin descoperirea valorilor termice i obinerea celei de-a treia
dimensiuni în cadrul bidimensional. Aceast înelegere cubist, aceast condiie
ronde-bosse a sculpturii este acum amplificat spre o vizune total a formei, .
Folosind pentru lucrrile sale denumirea de ”sculptur atmosferic”,
Panaite Chifu elibereaz obiectul de orice constrângeri, fcându-l s evolueze
independent în spaiu. Desigur, independena acestor forme este o iluzie, dup
cum iluzorie este i levitaia lor, pentru c, firete, întodeauna exist un punct de
sprijin unde se descarc energiile gravitaionale, dar scopul principal al artistului
a fost atins: perceperea operei dintr-o totalitate de unghiuri, fapt ce ”deschide”
obiectul sculptural spre mediul ambiant.
Consecina acestei viziuni ample, nestingherit de convenii, este
abordarea unei largi problematici spaiale, extins la nivel planetar i cosmic.
Dac avem în vedere numai lucrrile realizate în materiale definitive (multe
proiecte, dintre care unele sunt încluse în albumul de fa, ateapt înc s fie
realizate), putem cita titluri care trimit direct la aventura spaial a omului: Via
galactic, Smân celest, Cltorie universal, Cas de pe planeta Q, Gând
stelar, Micri stelare, Parlamentul universului etc. i lucrrile care vizeaz
realiti pmânteti au o adres care presupune un voiaj cognitiv, o tendin
extatic coninut în eliberarea din statismul tradiional sau din graniele
temporale: Spre inima lumii, Amprenta unei lumi pierdute, Drumuri milenare,
Memoria Terrei, Ceasul Terrei, Pereche din centrul lumii, Ruin etc.
Sculptorul a ajuns la o profund cunoatere a materialelor la care recurge -
lemn, marmur, granit, calcar, bronz etc. -, gsind de fiecare dat cele mai bune
soluii pentru ca ansamblul lucrrii s rmân într-un echilibru perfect, pstrat pe
durata afirmrii potenialului energetic imprimat volumelor în micare. Este o
cunoatere cu atât mai necesar în condiiile în care dinamica ”zborului” i
tensiunile venite din adâncul fiinei sculptorului pot tulbura ordinea lucrurilor,
instalarea valorilor raionalitii. Incongruena monolitic a materialului în care
urmeaz s lucreze cedeaz treptat pe msura interveniei, dezvluind formele
purttoare de sens, fie c, din punctul de vedere al organizrii volumetrice, au o
amploare evident, sau sunt frâmiate de un puls imprevizibil. Pendularea
permanent între zone controlate de fore raionale, care impun domnia
principiilor clare, împinse uneori pân la disciplina i simetria unor corpuri
geometrice, i zone rezervate frmântrilor luntrice asigur acestor forme o
deosebit mobilitate, o capacitate de evoluie, de micare acolo unde preau
destinate unor poziii statice în spaiu. Aciunea autorului are o adres foarte
concret, fiind circumscris realitilor cotidiene, terestre, dar ivirea în amorful
material a unor morfologii ce evoc teritoriile astrale ne dovedete c
perspectiva spre care tind aceste lucrri aparine întradevr domeniului
”atmosferic”. Este un pas înainte pe care îl face sculptorul pe calea perfecionrii
procedeelor perspectivale.
Urmrirea partiturii spaiale a volumelor în dependena lor fa de mediul
cosmic îi permite lui Panaite Chifu s se preocupe i de problemele cromatice
(expoziiile, la fel i sintezele sale, cum este i albumul de fa, cuprind i opere
picturale, schie ale unor viitoare lucrri) i, lucru foarte important, analize i
utilizri ale luminii, ale regimului diurn i nocturn în care sunt percepute
formele. Cu mult miestrie, el stpânete totalitatea de factori ai condiiei
atmosferice, în fond existena fireasc a obiectelor discursului pe care îl susine.
În perioada care s-a scurs de la debutul su, sculptorul a parcurs distane
impresionante, lsând pretutindeni amprente palpabile ale voiajului
”atmosferic”. Secvene ale gândirii lui sculpturale se afl în mai multe locuri din
România, dar i din Frana, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Elveia,
Olanda, Albania, Luxemburg, Turcia, Coreea de Sud, Taiwan, China, Japonia...
Panaite Chifu este o prezen de prestigiu în ”muzeul imaginar” al lumii, i s
sperm c se va gsi înelegere i suport pentru marile ansambluri care ateapt
înc în proiectele sale.
Informaii disparate despre opera sa ne-au oferit cataloagele de expoziie,
tirile culturale înserate accidental, fr rigoare, în presa aservit mai curând
unor scandaluri i evenimente fr importan. Este o situaie pe care un album
poate s-o corecteze, fapt sprijinit i de expoziiile din spaiile muzeale, care se
arat tot mai interesate de creaia lui Panaite Chifu, în care recunosc una dintre
cele mai clare i mai autoritare voci din sculptura contemporan.
Constantin Prut
TEXT PRUT.doc