Download - finantarea internationala

Transcript
Page 1: finantarea internationala

Finantarea si creditul international

Studenti : Popovici Monica Posztos Olivia Szocs Alexandra

Coordonator: Conf.univ.Dr.Liana Meşter

Oradea 2009

Page 2: finantarea internationala

2

Sistemul Financiar Internaţional

Sistemul Financiar Internaţional poate fi definit generic ca fiind ansamblul de norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări instituţionalizate menite să coordoneze şi să organizeze comportamentul ţărilor membre în domeniul fluxurilor financiare şi monetare internaţionale generate de derularea unor operaţiuni comerciale sau necomerciale internaţionale.

Sistemul Financiar Internaţional poate fi privit şi ca ansamblul de pieţe, instituţii, instrumente şi fluxuri financiare menit să asigure deplasarea în timp şi în spaţiu a resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau investitorii internaţionali) către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii finanţării).

Page 3: finantarea internationala

3

Sistemul Financiar Internaţional – funcţii de bază

Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de fonduri (cheltuiesc mai puţin decât câştigă) către cei care au deficit de fonduri (cheltuiesc mai mult decât câştigă).

Promovează eficienţa economică prin alocarea optimă a resurselor de capital (riscuri şi costuri scăzute);

Permite valorificarea oportunităţilor de investiţii (fondurile sunt transferate dinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută către domenii cu productivitate ridicată);

Permite derularea fluxurilor de încasări şi plăţi;

Stimulează nivelul economisirilor şi al investiţiilor;

În concluzie: SFI are un impact major asupra dezvoltării economice

Page 4: finantarea internationala

4

Sistemul Financiar Internaţional – premisele dezvoltării

Dezvoltarea SFI a fost potenţată de:

Dezvoltarea fluxurilor comerciale internaţionale;

Necesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi operaţiuni specifice);

Variaţia temporală a consumului (raportul consum / venituri variază în timp);

Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor

Page 5: finantarea internationala

5

Structura Sistemului Financiar

Guvernul

Populaţia

Companii private

Instituţii financiareTranzacţii

financiare

Tranzacţii financiare

Tranzacţii financiare

Pieţe financiare

Page 6: finantarea internationala

6

Pieţele financiare - caracteristici

Pieţe monetare (scadenţă < 1 an):

- foarte lichide;- tranzacţii cu instrumente de credit;- fluctuaţii reduse ale preţurilor activelor => risc redus

PIEŢE FINANCIARE

Pieţe de capital (scadenţă > 1 an):

- tranzacţii cu instrumente de împrumut şi acţiuni- fluctuaţii mai mari de preţ

Piaţa internaţională a creditului - Piaţa primară

- Piaţa secundară

Page 7: finantarea internationala

7

Pieţele financiare - caracteristiciCaracteristici Pieţe monetare Pieţe de capital

Scadenţă Sub un an Peste 1 an

Riscuri Mai mic Mai mare

Instrumente Instrumente de credit Instr. de împrumut + acţiuni

Lichiditate Mai mare Mai mic

Volumul tranzacţiilor Mai mic Mai mare

Instrumente de credit Instrumente de împrumut şi acţiuni

- Titluri de stat; - Acţiuni obişnuite

- Hârtii comerciale; - Acţiuni preferenţiale

- Certificate de depozit; - Obligaţiuni

- Forward; - Participaţii la fondurile de investiţii

- Credits; - Poliţe de asigurare

- REPO - Participaţii la fondurile de pensii

Page 8: finantarea internationala

8

Instrumentele financiare

Un instrument financiar este un contract între investitor şi debitor;

Acest contract stabileşte:

• mecanismul finanţării;

• rolul fiecărei instituţii implicate în mecanism;

• suma împrumutată;

• scadenţa;

• moneda în care se face împrumutul;

• costul finanţării (rata de dobândă) şi modalitatea de plată a ei;

• alocarea riscului între părţile implicate;

• condiţiile de rambursare a împrumutului;

• Alte aspecte (clauzele speciale din contractul de finanţare).

Page 9: finantarea internationala

9

Resursele de finanţare pentru o companie

Decizia de finanţare

Resurse interne

Resurse atrase

-Reinvestirea profiturilor; -Majorări de capital; -Conversia datoriilor în

acţiuni; -Amortizarea mijloacelor

fixe.

- Credite;- Obligaţiuni;- Acţiuni.

Page 10: finantarea internationala

10

Instituţiile financiare de pe piaţa internaţională

Instituţii financiare publice

Instituţii financiare private

I. Instituţiile financiare internaţionale:Fondul Monetar Internaţional;

Grupul Băncii Mondiale (BIRD, IDA, CFI, MIGA);

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

Banca Europeană de Investiţii;

Banca Reglementelor Internaţionale;

II. Agenţiile guvernamentale:Agenţii guvernamentale de creditare a exporturilor;

Agenţii guvernamentale de garantare a exporturilor;

Agenţii guvernamentale de asigurare a riscurilor;

III. Instituţiile depozitare:Băncile comerciale;Casele de economii;Băncile mutuale de economii;Uniunile de credit.

IV. Instituţiile non-depozitare:Băncile de investiţii;Fondurile mutuale;Fondurile de pensii;Companiile de asigurări;Companiile de finanţare;Fondurile cu capital de risc;Societăţile de valori mobiliare.

Page 11: finantarea internationala

Nevoia de finanţare la nivelul unei economii se determină ţinând de deficitul de resurse generat de desfăşurarea activităţii companiilor

private sau persoanelor fizice din ţara respectivă.

Pentru a determina această nevoie trebuie mai întâi identificate consumurile şi intrările de resurse în cadrul produsului intern brut:

Intrări de resurse: veniturile (populaţiei şi companiilor), impozitele încasate de stat, economisirile;

Ieşiri de resurse: consumurile totale, cheltuielile guvernamentale şi investiţiile.

În relaţiile financiar - valutare internaţionale, operaţiunile de creditare ocupă al doilea loc ca volum total după obligaţiuni.

Creditul extern rămâne în continuare o opţiune demnă de luat în considerare de către entităţile publice sau private care au nevoie de resurse pentru derularea unor operaţiuni comerciale sau pentru finanţarea unor proiecte de investiţii.

Practica ultimilor ani a dezvoltat o serie de mecanisme de creditare externă specifice care implică un număr însemnat de consorţii bancare şi de alţi intermediari financiari (instituţii de garantare, societăţi de asigurare, companii de finanţare, bănci de investiţii etc.).

Page 12: finantarea internationala

12

Riscurile în finanţarea internaţională

• Riscul reprezintă o pierdere potenţială cauzată de producerea unor evenimente în viitor;

• În finanţarea internaţională riscul are o formă tridimensională fiind compus din: riscurile de mediu, de proiect şi de firmă;

• Riscul de ţară: este un risc legat de mediul din ţara gazdă a investiţiei sau ţara debitorului

• Riscul de dobândă: este un risc determinat de evoluţia nefavorabilă a ratelor de dobândă pe pieţele internaţională

• Riscul valutar: este un risc specific finanţărilor în valută fiind determinat de evoluţia nefavorabilă a cursului de schimb

• Riscul de neplată: este riscul ca debitorul să se afle în incapacitate de plată a serviciului datoriei contractate şi / sau de rambursare a împrumutului la scadenţă;

Page 13: finantarea internationala

Piaţa internaţională a creditului

Page 14: finantarea internationala
Page 15: finantarea internationala
Page 16: finantarea internationala
Page 17: finantarea internationala
Page 18: finantarea internationala
Page 19: finantarea internationala
Page 20: finantarea internationala
Page 21: finantarea internationala
Page 22: finantarea internationala
Page 23: finantarea internationala
Page 24: finantarea internationala
Page 25: finantarea internationala

Piaţa internaţională a creditelor

Piaţa internaţională a creditului a urcat pe locul 1 ca alternativă de finanţare la nivel mondial după obligaţiuni;

În ultimii ani expansiunea creditelor a fost mai rapidă decât cea de pe piaţa

obligaţiunilor;

Ţările dezvoltate deţin o poziţie dominantă netă pe piaţa internaţională a

creditelor;

În ţările în dezvoltare valoarea totală a creditelor tinde să scadă;

Sectorul privat devine un jucător tot mai important pe piaţa internaţională

a creditelor (în locul băncilor);

Creditele pe termen scurt domină (în detrimentul celor pe termen lung)

Creditele sindicalizate capătă o importanţă tot mai mare.

Page 26: finantarea internationala

I. Credite pe termen scurt:

Credite de prefinanţare;

Credite de export;

II. Credite pe termen lung:

Credite sindicalizate;

Eurocredite;

Credite paralele;

Credite“back to back” (subsidiare);

Credite cumpărător;

Credite furnizor.

III. Tehnici speciale de creditare:

Leasing / Factoring / Forfetare

Page 27: finantarea internationala

Credite pe termen scurt

Page 28: finantarea internationala

A. Credite pe termen scurt –Prefinanţarea Exportului

Producător

Banca Exportatorului

Exportator1

2

3

Guvern

4 - 5

1 –Contract de export;2 - Credit;3 – Refinanţare;4 – Livrare;5 – Plată;6 –Rambursarea creditului.

6

Page 29: finantarea internationala

B. Credite de scont

1 –Contract de export bazat pe plata prin cambie;2 – Acceptarea cambiei de către importator;3 – Prezentarea cambiei băncii X spre scontare;4 – Scontarea cambiei pe piaţa monetară locală;5 – Plata exportatorului.

1Exportator

Banca X

Importator

3

4

Alta bancă

5 2

)360100

NzileScontului Taxa(1nominalascontului Valoarea

Valoarea

Page 30: finantarea internationala

C. Creditul de accept din partea băncii importatorului

1 – Credit pentru export; 2 – Acceptarea cambiei de către banca importatorului;3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului;4 – Scontarea cambiei;5 – Plata la scadenţă.

Exportator

Banca exportatorului

Importator

1

34

Banca Importatorului

2 5

5

Page 31: finantarea internationala

D. Creditul de accept din partea băncii exportatorului

Exportator

Banca Exportatorului

Importator

1

34

Banca Importatorului

2 5

5

1 – Contract de export;2 – Acceptarea cambiei de către banca exportatorului;3 – Prezentarea cambiei la banca exportatorului sau la altă bancă locală;4 – Scontarea cambiei;5 – Plata la scadenţă contra cambiei.

Page 32: finantarea internationala

E. Creditul transferabil

Exportator

Companie de Finanţare

Importator

1

2

5

Banca Importatorului

3 4

1. Contract de export. Livrarea mărfurilor 2. Transferul creditului către o companie de finanţare; 3. Plata contra cambiei transferate; 4. Plata la scadenţă.

Page 33: finantarea internationala

F. Acorduri de Credit Revolving

Acordurile sunt cel mai adesea încheiate pentru 3 ani. Înscrisurile bancare acoperă de regulă o perioadă de 90 de zile, însă compania

poate să le reînnoiască în cadrul acordului. Foarte folositoare când nevoile de finanţare nu sunt bine definite. Foarte multe sunt astfel redactate încât la scadenţă debitorul să aibă opţiunea

de a le transforma într-un credit la termen.

Acord de Credit Revolving Acord de Credit Revolving – Angajament oficial, legal de extindere a creditului în limita unei sume maxime prestabilite de-a lungul unei perioade de timp determinate.

Page 34: finantarea internationala

G. Linia de credit

Consumatorul poate împrumuta orice suma care se încadrează în linia de credit şi plăteşte dobândă doar pentru suma împrumutată;

Plata sumelor se bazează pe mecanismul revolving, având ca fundament

balanţa liniei de credit;

Dacă fondurile nu sunt utilizate în totalitate debitorul va fi obligat să

plătească penalităţi în favoarea creditorului.

Linia de creditLinia de credit – Acord între un împrumutător şi un împrumutat, prin care debitorul are acces la fonduri în limita unei sume specificate de-a lungul unei perioade determinate de timp.

Page 35: finantarea internationala

Credite pe termen lung

Page 36: finantarea internationala

A. Creditele sindicalizate

Beneficiar

Grupul băncilor participante

Grupul de Management

Banca lead manager

Memorandum de plasament

Banca A Banca B

1

324

5

1 - Contract de credit cu o banca lead manager sau un consorţiu bancar de co-manageri; 2 - Stabilirea grupului de management (din bănci);3 - Stabilirea listei de bănci participante;4 - Stabilirea condiţiilor creditului;5 - Publicarea memorandumului de plasament;6 - Obţinerea de fonduri de la alte bănci.

Page 37: finantarea internationala

B. Eurocredite

Beneficiar Banca lead manager

2

Banca A

Banca C

Banca B

1

4

Grupul de Coordonare

4

3

Transfer de capital de pe pieţele locale

5

1 - Încheierea unui contract de credit cu o banca de prestigiu - lead manager;2 - Constituirea consorţiului bancar;3 - Constituirea grupului de coordonare;4 - Stabilirea condiţiilor creditului;5 - Stabilirea sumelor subscrise de băncile din consorţiu bancar;6 - Atragerea de fonduri de pe piaţa monetara, depozite, investitori privaţi sau bănci comerciale.

Page 38: finantarea internationala

Exportator

Societate de asigurari

Institutie guvernamentala

Institutie de garantare şi asigurare a creditelor

Banca exportatorului

Importator

Banca importatorului

AVANS

PLATA

CREDIT

REFINANŢARE

ASIGURAREA CREDITULUI

GARANTAREA CREDITULUI

Page 39: finantarea internationala

D. Credit Furnizor

Institutie guvernamentala

Institutie de garantare şi asigurare a creditelor

Banca exportatoruluiGARANTAREA CREDITULUI

REFINANŢARE

CREDIT FURNIZOR

Exportator ImportatorLIVRARE

Page 40: finantarea internationala

E. Creditele paralele

Credit în USD

1

Compania A Compania B

Filiala lui B Filiala lui A

Contract de Credit

32Credit în Lire

Page 41: finantarea internationala

F. Credite « back-to-back » (subsidiare)

Credit in USD

1Compania A Compania B

Filiala lui B Filiala lui A

Contract de Credit

Credit in GBP

Banca BBanca A

4 5

23

Page 42: finantarea internationala

Tehnici speciale de creditare

Page 43: finantarea internationala

A. Contractul de leasing

Importator

Exportator

Companie de leasing

Companie de asigurări

1

3

2

456

7

1. Încheierea contractului de leasing;2. Alegerea bunului de echipament;3. Cumpărarea bunului de către societatea de leasing;4. Emiterea facturii;5. Asigurarea bunului de echipament;6. Livrarea / montarea bunului de echipament7. Plata ratelor aferente contractului de leasing.

Page 44: finantarea internationala

Tipuri de contracte de leasing

• Lease-back: vânzarea unui activ cu condiţia ca imediat acesta să fie preluat în leasing pentru o perioadă lungă de timp.

• Leasingul direct : producătorul închiriază bunul de echipament în mod nemijlocit companiei;

• Leasingul Indirect (Leveraged?): – compania de lesing realizează un împrumut pentru a achiziţiona activul care va fi închiriat beneficiarului.

• Leasingul Financiar: operaţiune pe termen lung, presupune amortizarea totală până la expirarea contractului, iar cheltuielile de întreţinere, asigurare şi taxele sunt suportate de către beneficiar.

• Leasingul Operaţional: operaţiune de regulă pe termen scurt; nu acoperă toată durata de viaţă economică a activului, societatea de leasing este responsabilă pentru întreţinere, taxe şi service. Beneficiarul are alternativa de a pune capăt contractului la scadenţă.

• Leasingul Net : contractul de leasing nu include şi cheltuielile cu întreţinerea bunului de echipament închiriat

Page 45: finantarea internationala

1) Flexibilitate şi Accesibilitate

Acordurile de leasing sunt mai facile, rapide şi necesită mai puţine documente.

Acordurile de leasing sunt mai rapid aprobate în comparaţie cu proiectele bugetare de mobilizare a capitalurilor.

Leasingul simplifică contabilitatea în scopuri fiscale.

Leasingul permite racordarea plăţii ratelor de leasing la circuitul monetar al companiilor.

Leasingul permite evitarea problemelor legate de dreptul de proprietate.

Leasing vs. Finanţarea Datoriilor : Beneficii Potenţiale

2) Lipsa Restricţiilor

De regulă leasingul nu presupune restricţii care să vizeze protecţia.

Page 46: finantarea internationala

5) Economii la taxeLeasingul poate crea un scut fiscal mai larg decât cel oferit de deprecieri.

6) Uşurinţă în obţinerea credituluiEste adesea mult mai facil pentru firmele cu potenţial de risc ridicat să negocieze un acord de leasing decât un acord de finanţare a datoriilor.

Leasing vs. Finanţarea datoriilor: Beneficii Potenţiale

4) Conservarea capitalului lucrativ

Leasingul presupune cheltuieli iniţiale mai scăzute decât o achiziţie.

3) Evitarea riscului de uzură?

Nu în mod necesar – doar în cazul leasingului operativ cu drept de anulare.

Page 47: finantarea internationala

B. Factoring cu plata în avans

Exportator

Companie de Factoring

Importator

Banca Importatorului

6

3 4 52

1. Încheierea unui contract comercial (de export);2. Livrarea mărfurilor;3. Cedarea facturilor către factor;4. Plata contravalorii creanţelor cedate mai puţin dobânda si comisionul;5. Plata la scadenta a datoriei debitorului.

Page 48: finantarea internationala

I. Factoring cu plata la scadenţă

Exportator

Companie de factoring

Importator

Banca Importatorului

5

3 6 42

1

1. Încheierea unui contract comercial (de export);2. Livrarea mărfurilor;3. Cedarea facturilor către factor;4. Plata contravalorii creanţelor cedate mai puţin dobânda si comisionul;5. Plata la scadenta a datoriei debitorului.

Page 49: finantarea internationala

49

J. Forfetarea

Exportator

Instituţie de Forfetare

Importator1

2

5

Banca Importatorului

3 4

• Forfetare vs. Credit transferabil

• Forfetare vs. Factoring

• Forfetare vs. Scontarea efectelor de comerţ

Page 50: finantarea internationala

Creditul Internaţional – Concluzii Finale

Exportatori Importatori

pre-finanţarea exportului; scontarea efectelor de comerţ; credit transferabil; creditul de accept (banca importatorului/exportatorului); credite sindicalizate; eurocredite; credite furnizor; credite “back to back” ; credite paralele; factoring; forfetare.

linii de credit; acorduri de credit revolving creditul de accept; credite sindicalizate; eurocredite; credit cumpărător; credite “back to back” ; credite paralele; leasing;

Page 51: finantarea internationala

• Levi M.D. "International Finance", 2 ed., McGraw-Hill, New York, 1990;

• Holland J. B., "International Financial Management", Basil Blackwell, Oxford, 1993; Madura J. C., "International Financial Management", West Publishing Co., St. Paul, 1995

• Frederick S. Mishkin, "Financial Markets and Institutions", Addison - Wesley, 1999;

• P.G.A. Howells & K.Bain - "Financial Markets and institutions"

• http://facultate.regielive.ro/cursuri/tranzactii_internationale/finantarea_tranzactiilor_internationale-564.html

• http://www.capital.ro/dictionar/Corporatia%20Internationala%20de%20Finantare-455.html

• http://ec.europa.eu/environment/climat/pdf/future_action/citizen_summary2_ro.

• C. Păun, “Aspecte financiare ale relaţiilor economice internaţionale”, Editura Luceafărul, Bucureşti, 2003

• D. Miron, C. Păun, “Aspecte financiar-monetare ale relaţiilor economice internaţionale”, , Editura ASE, Bucureşti, 2001