FARMACOGNOZIA

Farmacognozia este o stiinta farmaceutica care are ca si obiect de studiuprodusele melicinale de origina vegetala si animala care sunt folosite in farmacie,in industria farmaceutica pt.bbtinerea de preparate galerice sau de medicamente.

produsul vegetal brut denumit si drog reprezinta organul_sau partea deplanta recoltata sluscata mai rar in stare proaspata care se utilizeaza in scopulprepararii unui medicament fie la nivel de receptura sau in substante active inffatamentul unor afectiuni umane.

plantele aromatice contin, pe langa principiile active, si un uleivolatil. Aceastaisi gaseste utilizare in terapie, ilimentatie, cosmetica si industria parfumului.

"plantele utilizate in prictica medicala pot proveni din flora spontana sau pot fipalnte de cultura. Orice planta apartine unei specii care face parte dintr-un gen.iru, la randul sau, apartine uneifamilii. In cadrul aceleasi specii por exista maiilG iubspecii; diierenta dintre ele facandu-se pe baza unor criterii: morfologice,chimice, citologice.

preiucrarJa plantelor medicinale in scopul obtinerii unor produse vegetale.principatete'etape: recoltarea, uscarea, coditionarea; dupa care produsele

sunt ambalate, marcate si, daca e nevoie, conservate.l..Recoltarea: Erc€1st;l se recomanda a fi facuta in momentul in care plantele medicinale

contin o cantitate maxima deprincipii active. momentul optim este strans legat dedezvoltarea plantei.tontinutul in substante active poale fi influentat de altitudinea (inaltimea),6r-.a, latitudinea, de garaul de umiditate al solului, de momentul zilei incare se face recoltarea, de temperatura.

Momentul recoltarii:@azaprimavarainaintedernomentu|desfacerii|or;-scoarta se recolteaza iot primavara pana in momentul aparitiei primelor

frunze;-frunzele, se recomanda recoltarea lor intr-o zifrumoasa, exceptie o fac

frunzele care contin un procent inalt de uleivolatil, care se recolteaza intr-o zinoro"r". Recoltarea frunzelorincepe de la baza si se continua catre varf.-

-florile, in functie de specia respectiva, pot fi recoltate sub forma de boboc, lamaturitate cand sunt complet desfacute sau in orice stadiu.

-fructele si semintele se recolteaza in stadiul de maturitate (cu unele exceptii)- rizomii si radacinile, in functie de specie, se recolteaza primavara, respectiv

toamna.Tehnica recoltarii;-nrugurii se recolteaza manual-scoarta se recolteaza prin dezlipire cu cutitul, facandu-se incizii;-frunzele se recolteaza manual-florile t. r".Ji".va manual, se taie cu foarfeca in cazul inflorescentei; tehnica

recoltarii prin scuturare-frunzele se recolte;lza manual, recoltare mecanizata;-fructele ase iecolt eazamanual prin scuturare sau cu ajutorul unor piepteni cu

dinti lungi;-radJcinile si rizomii se recolteaza manual, cu ajutorul harletului, lopetii.Sortarea produselor veqetale:Dupa recoltare produsele vegetale sunt transportate in ambalaje

corespunzatoare, bine aerisite, catre locul de uscare.pregatirea pt. uscare necesuta o selectionare a produsului recoltat. Astfel sunt

indepa-rtate corurile straine, organele care apartin altor plante, unele substanteminerale. Tot in cadrul acesteibperatii unele operatii de plante, cum ar fi: scoarta,redacinile, rizomii, sunt taiate la dimensiuni convenabile.

Uscarea produselor veqetaleff iatesuntsupuseimediatunuiprocesdeuscare.de

r"grl", dupa recoltare incepe, de fapt, procesul de degradare a constituientilorcjtrnii inclusiv a principiilor active. Aceste procese implica reactiile de hidroliza,de oxidare, de izomerizare, de polimerizare,toate catalizate enzimatic.

Actiunea enzimetor poate fi oprita prin scaderea continutului de apa saumodificarea temperatuiil de conservare (cea mai practica metoda prin care sepo"i" iii" oprirea acestui proces este uscarea produselor vegetale pana la unioiirrt in api de L0-L5 procente. Umiditatea care ramane este extrem de redusa,." n"put"nd fi folosita d'e catre microorganisme pt. procesele lor metabolice. Prineliminarea apei volumul si greutatea produselor vegetale scade, iar forma lorinlti"l" se schimba. Astfel fiunzele subtiri se incretesc, scoarta ia forma unui

llheab, suprafata rizomilor, a radacinilor devine striate (zgronturoase)'Uscarea naturala- se tace in aer liber la soare sau la umbra- putem usca rizomii, radacinile, fructele, semintele si unele flori, de regula albe

si respectiv, galbene.- nu se recomanda uscarea la soare a partilor a€riene, a frunzelor si a florilor

colorate.- - pt. uscarea in aer liber sunt folosite hambare speciale amenajate in.acest

scop. Aceste uscatoriitrebuie sa aiba o buna ventilatie astfel incat aerul, incarcatiu uapori Oe apa,-ii poata fi indepartat cu usurinta; in aceste zone trebuie sa fiein mod permanent curatenie.

- intervalurile de timp alocat acestui proces este unulvariabil, in functie deanotimp si de conditiile atmosferice.

Uscarea artificialaffitacestuia,comparativcuuscareanatura|a,sarefera|afaptu|

ca prin aceasta metoda procesul de uscare se desfasoara intr-un timp mult mai

s.utt astfel incat se pot evita unele degradari ale principiilor active continute inplante.

- temperatura de uscare poate fi reglata in functie de natura compusilor chimici

continuti in planta iespeaivi, astfel iniat principiul activ final obtinut sa fie de o

calitate suPerioara.- in zonele in cire se practica uscarea pe cale artificiala sa asigura o circulatie

continua a aerului cald, astfel incat temperatura sa fie uniforma in toata incinta

resPectiva.- la uscarea peoduselor se utilizeaza, de regula, o temperatura medie de 40-

50oC, rareori mai ridicat (60-70"C).- produsele vegetale care contin uleivolatil se usuca la o temperatura de 30-

350C.Uscarea in vid da rezultate bune, produsul isi mentine aporape neschimbate

toate proprietatile care le avea in stare proaspata.- aieaita modalitate se recomanda plantelor care contin ca si principii active

uleivolatil; acestea trebuie uscate repede si la o temperatura cat maijoasa.ex.: in cazul semintelor de cacao, scortisoarei- uscarea in cauza se efectueaza in etuve de prevazuta cu pereti rezistenti

si dotate cu pompe de vid. Uneori putem folosi pt. procesul de uscare si radiatiileinfrarosii.

Liofilit"te" este un procedeu rapid, bun, apa fiind eliminata din produsulvegetal printr-un proces de sublinare.

Stabilizarea produselor veqetalee se poate face prin introducerea produselor

proaspat recoltate pt. un interval scurt de timp in alcool fierbinte.-

- mentinerea pioduselor se face la o temperatura de 60oC, timp de o ora'- vizeazaprecipitarea unor principii active cu anumita saruri.conditionarea produselor vegetale:

nei moi selecionari in vederea aducerilor laun grid de puritate, cont. de farmacopeel in vigoare'

-- in timpul sunt indepartate partile de planta alterate, mucegaite,degradate in timPul uscarii.

Ambalarea:- pritr *[a vegetale, inainte_ de a fi expediate, trebuie sa fie ambalate: florile

se ambaleaza in sici de hartie, frunzele si partile aeriene se ambaleaza in saci depanza, redacinile pot fi ambalate in saci de panza'

Etichetarea:- denumirea stiintifica- denumirea PoPulara- partile de planta care sunt ambalate- adresa unitatii furnizoare- numarul lotului- greutatea neta/bruta- iatele de identificare ale buletinului care reglementeaza calitatea.- fe etichetiie precizeaza daca produsele sunt toxice sau nu: produsele

toxice sunt marcate pe eticheta cu cap de mort'Depozitarea si conservarea:- conservareaffide in rnare masura de calitatea lor, de principiile active pe

care le contine.- este remarcabil sa fie folosite depozite curate, uscate, bine aerisite, care au o

umiditate constanta, iluminate in mod indicat'- - aceste depozite trebuie ferite de agenti daunatori (rozatoare, insecte)- plantete vegetale care contin principii active toxice depozitarea se face in

incaperi complet separate special.

- plantele vegetale care contin uleiurivolatile se conserva in vase inchlse si latemperaturi de L9oC.

Factorii care pot influenta in mod negativ conseryarea: temperatura, arerul,umiditatea, lumina, poluarea microbiana.

Principiile active care le pot contine produsele vegetale:Glucide: fructoza, glucoza, galactoza, ramnoza,oridete se numesiozide, combinatiile glicozilice rezultate din legarea electrica

prin intermediul oxidului glicozilic a doua sau mai multe molecule de oza.ex. de ozide: maltoza, celobioza, gentiobioza.- amidonul- imulina- celuloza- poliuronidele sunt compusi macromoleculari de origine glucidica, care au prin

molecula lor acizi uronici, acid glupuronic, acid galacuronic- heteroxide- vitamina - acid ascorbic- compusifenolici cu nuclee benzoatice, cu structura propochimica, cu structuri

cumarinica, ligmaticaCompusi cu structura flavonitica- fosfolipide (lecitina)- glicerinele- prostaglandina- parafinaCompusi aromatici- monocitrici- bicitrici ex: naftochionic- tricitric ex: santonele- izopr er ozidele, monoterpe ne citrice, dipe fte ne, ti pe rte ne, ste ronice,

carotenozide, alcaloizi.

FARMACOGNOZI ESPECIALA

I NOTE DE CURS -ANUL II

Prof. Farmacist Neamlu Elena

1. GLUCIDE (zaharuri. zaharide. hidrati de carbonl

sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vederechimic ii, pOIitriOr*i"fO"ftiAe li polihidroxicetone(C,H,O, uneori Cn(H2O)m.GIucidelei.pi"iirt" ris-goyr" oin substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si

se intalnesc sub forma de:- r"n"ne, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare'- solutii petecte sau coloidale in sucul celular'- principii poliuronici: pectine, mucilagii, gume.- iub f6rme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina'

Glucidele runi - iezuhatul fotosintezei, proces biologic prin care energia

electromagnetica este transformata in energie chimica.Denumirea nu este

i"piii"riitiui o Uud pane din glucide au gust dulce.dar sunt unele foarte raspandite

care nu au grri drlie(amidon-, celuloza) sau substante cu gust dulce(glicerol,zaharina) care nu sunt glucide.

Dupa complexitatea lor glucidele se impart in:f. CiuCiae simpl! - cuprind: -monoglucide:arabinoza, glucoza, fructoza,

galactoza' -compusi inruditi:alcooli si acizi glucidi.i, . ..

Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu gust dulce, solubile

in apa.2. Glucide suPerioare:a) holozide in care unitatile reunite sunt numai glucide-b) heterozide care mai au in compozitie si o fractiune neglucidica numita

aglicon.- Holozidele se imPart in:. oligoclucide cu un numar de unitati glucidice de 6-7,. poiiglucide cu un numar mai mare;pot fi omogene si

neomogene dupa cum monoglucidele participante suntidentice sau nu.

In regnul vegetal si animal se intalnesc mai frecvent pentoze si hexoze,

reprezentantii inferi6ri apar ." p.drri ai metabolismului intermediar iar celelalte

,;rogrriide se intarnesc rar in natura.Grucide mai cunoscute sunt amidonul, mierea,

celuloza, mana.

AM|DONIIL:'AMYLIJM - oficinal in FR XEste cea mai import"nt" poiiglriia" de. rezerva din regnul vegetal'Poate fl

depozitat in diferite oid*iuu"rduii(i"no0, radacina(manhiton), tulpina(unele specii

de palmieri), t"*int"6rnele leguminoase), cariopse(gramineae)'Forma si marimea

granulelor o. "ridon

iit"o de'[a o specie'la aha.ln gianule amidonul este dispus in

straturi concentrice in jurul unui centru.care nu este iirtotdeauna centrul geometric.al

granulei.Amioonutloniin. amiloza ii amilopectina care au aceeasi formula bruta dar

ie deosebesc prin structura si proprietati'Ex: - amiloza se dizolva in ipi fierbinte rezultand o solutie coloidala limpede,

nevascoasa' - amilopectina formeaza in apa-o coca'

Amidonul .rt" o prtSere afUi:fara miros si fara gust.FR Xdescrie macroscopic

si microscopic amidonul de grau' porumb' cartof' .A;f;;"ffitr; i*i,ionur de grau obtinut din cariopsele plantei rriticum

aestivim (gramineae).

Ca,ractere microscopice: granule simple, mici, rotunde si granule simplemari,sferiie iau lenticulare, hilul ientral si stratificatii concentrice greu vizibile.Uneorig."nlrl.f. prezinta o Rrur"'long-itudinala. Amidonul de grau se aseamana cu cel dei".ara si orz dar acestea nu se folosesc la prepararea amidinului'

Amytum mayadis- amidonut de porumb obtinut din cariopsele plantei Zeamays(Gramineae).

Caractere microscoPice: granulrconstituit dintr-o cavitate distincta sauconcentrice.

simple, poliedrice sau rotunde,hilul centraldin 2-5 fisuri radiale.Nu prezinta stratificatii

Amylum solani- amidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum

tu be rosum(solanaceae).Caractere microscopice:- granule simple, neregulat-ovoide, cu o extremitate mai

ingusta decat ."il"rii - J grariule simple, rotunde, hilul excentric si strtificatiile

concentrice vizibile.lntrebuintar'r este topic; se foloseste ca excipient la preperarea -pilulelo.r,

comprimitelor, draleutiiot iiu ia conspergarea unora; in dermatologie sub forma de

;$;fi6i Oe imiOLin(di"tur" exudativa).in chirurgie este folosit la confectionarea6inOii"ior fixe.Se foloseste in industria fermentativa, textile, a hartiei.

MEL - MIEREA:este produr" a" diferite specii de albine(Apis melifera).Nectarul cules de albine

sufera in stomacri ror diferite irnsformari - cea mai importanta.invertirea satorita

sucrazei, in urma careia rezulta mierea(produs.de elaborare al albinelor) care este

;;i.[fi,|ln tig*i.Mi"r"i folosita in 'scop

alimentar este si cea farmaceutica.serecolteaza incepan? din luna mai, pe toata perioaca anotimpului cald.

DESCRIERE: mierea este un liChid vascos, limpede,- culoarea variaza dupa

origine, epoca si mod de recoltare de la galben pana la cafeniu roscat'Gust dulce'

,iioilp"Linc Roritor a €aror nectar s-a foloiit.ln timp prin cristalizarea glucozei, devine

mai consistenta, opaca'lNTREBUtfrttRnt:in alimentatie.ln scop terapeutic se foloseste amestecata cu

propolis, laptisor ae matca, polenul.diferitelor plante medicinale.Se maifoloseste in:-afeaiuni ale aparatului res pirator: lari ngite, traheite, bronsite.- afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer'-stari griPale-afectiuni hepato-biliare, dermatologice'-boli de inima.

Datorita "ponriri

de vitamine(BL, B?, 86, B12' C' K' PP' biotina) este un

remediu eficient in convalescente, surmenaj fizic si intelectual'

MANNA. MANAEste sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui Fra,rinus

Ormus(o1e"."".i, otigin",. din Asii Mica, raspandit in zona metiteraneana'Sucul este

de curoare srau-6iuni iu o fluorescenta arbastruie si gust amar;in contact cu aerul se

transforma intr-o masa albicioasa care se intareste pJ tulpina.Se recolteaza in timpul

caldurilor mari => mana de calitate superioara'.DESCR|ERE, ilAi de stalactite de culoare alba pana la alb-galbuie in interior,

gust dulceig la inceput, apoi acru,si amar, miros de miere'CONTINE :75% mantinol, glucoza'1NTREB1xtGnRt:purgativ u;; recomandat mai ales la copii(nu"produce colici)'

CELULOZA:

Cea mai raspandita poliglucida omogena din regnul vegetal.Este componentulprincipal al peretilor celulari la majoritatea plantelor'

DES'CRIER:substanta albi, amorfa, fara miros si fara gust.INTRBUINTARIi; industria de celuloza si hartie.Materia prima este: lemnul - in

special conifere, trestia, Paiele.

2. POLIURONIDE

Sunt foarte raspandite in regnul vegetal, fiin rezultatul degradarii lamelei pectice

sau a constituentilor membranelor celulare.Sunt poliglucide mixte in compozitia carora

intra acizii uroniii, mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic, galacturonic,

manuronic.poliuronidele cele mai raspandite in regnul vegetal sunt:pectinele,mucilagiile, gumele.-- -A-b\ctinete

formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se

gasesc-'in iuiur pliri"t"i abunda ai fructe, radacini, frunze si partile verzi ale

iuipinelor.Aspect priU"ti albe- cenusii, solubile- in apa, opti active, reactie acida'-- ' -

U) tvticitagitej se gasesc in: - plante inferioare: a19e, ciuperci.plante superioare fiind localizate in toate

organele:radacini si frunze de nalba maie, seminte de in.ln apa formeaza o

prlrAotolutie - se dizolva partial'.Gumeli:;;i prtin abundente, apar in tulpinile arborilor si in fructe'

Aspectiubstante amorfe, incolore,sticloase mai mult sau mai putin transparente;

r"i.iL ilab acida;in apa isi maresc volumul foarte mult.INTREBUINTARI:

a. Pectinele se folosesc invitezei de coagulare a

terapeutica datorita actiunii de marire asangelui in tratamentul hemoptiziilor si

hemoragiilor.b. ruuiifagiife prezinta actiune emolienta(in constipatie), sunt glrc

,iieio-nstituante. Se folosesc si in bacteriologie ca mediu de cultura.

c. Gumele asemanatoare mucilagiilor'Cele mai r.pi.i.ntitive produse ve-getale.cu mucilagii sunt: agar-agari; semen

linii; altheae fo[u[i-.i iiox; 'verbasci n-os; tiliae flos; gummi arabicum; gummi

tragacanta.

l. Agar-Agar: produs vegetal format din mucilagul extras din diferite alge rosii,

mai ares specii dir'gi;rri Geriiium, Graciilaria, Euchluma din marea Japoniei, pe

coastele chinei si lndoneziei. In Maiea Neagra acest produs se obtine din alga rosie

Phylophora.oBT|NERE:.a|ge|esespa|acuapa's.ecuratadeimpuri tat i ,seusuca.Pr in

stropire cu apa si usiari succesive "iU"tl;i"

fragmenteeva' se amesteca cu apa in

anumite proportii sise neru, adaugandr-t"'mici clntitati de acid acetic sau sulfuric=>

muciragur ."r" ,.-rtr"coara prin plnza, iar la racire se prinde intr-o masa gelatinoasa

care se taie in fasii sau placi si ,e uiuca.ln apa rece se unfla iar prin incalzire se

dizolva formand un lichid viscos'lNTREBUlNraii' - in bacteriologie la prepararea mediilor de cultura r-in t.r"p"rtiii ia como"t"rii'ionJip*iilo(prin hidratare da un 6ol fecal

vol u mi nos fivoiabi I d e aroltari i fl orei bacte rie ne).

2.SemenLini .samantadeinof ic ina|aunFRX.SamantamaturaaplanteiLinum usitatissimum ([nace""). E# o pi"nt" anuara, cu turpini inalte si ramificate in

partea superioara, frunze alterne, lanceolate, flori albastre.Fructul este o capsula

;bil615; iu l0'seminte.lnfloreste in iulie august. cultivat pe scara larga la noip.rtir,- fuior(specia mai inalta si mai putin ramificata) si semintele oleaginoase'h..oii"r." se iace prin smulgerea plantei intregi legarea in snopi, uscare' treierare.Tulpinile se folosesc pentru obtine.rea fibrelor'

DESCRIEngleminte oval alungite, plate, galben-brune, lucioase, rotunde la o

extremitate, acuminate la cealalte'ln contact cu apa se acopera de un strat

mucilaginos;fara miro, gust mucilaginos si uleios'INTREBUINTARI: laxativ usor, emolient. In farmacie se mai intrebuinteaza faina

de in(Farina Lini) sub forma de cataplasma'

3. Radix et folium althaea:radacinile si frunzele de nalba mare(althaea

officinalis-ualvaceie).Este oficinala in FR X-doua monografii separate,

descrieri.planta p.i"n" cu tulpini panoase, frunze triunghiulare catifelat paroas-e, flori

&;;; i" ",.ili

irunzelor supirioare cu petale albe sau alb-roze.Fructul se desface in

mericarpe ce contin o samanta reniforma't'XflOneSTE: din iunie pana in septembrie'RASPANDIRE: in Europa, Asia, triordul Africii, in locuri nisipoase, de-a lungul

apelor curgatoare.RECOLTAREA: -radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat

continut de mucilag(plante de 2-3 ani)-r\r -frunzele se reCoh€aza inainte Sau in perioda de inflorire

Uscate: -radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie-frunzele se incretesc, devin sfaramiciOase, de culoare verde-

cenusiu.INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile

cailor respiratorii si digestive.lntri in compozitita speciilor pectorale'

Extern:cataplasme, gargare' clisme'Malva siruisinisirt,1iiuiieael-nalba de gradina: frunze palmat lobate, flori

grupate 2-6 sau *"i-*rit ii iocur de insertie al Irunzelor superioare, de culoare rosie-

violacee.INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu.Are aceleasi indicatii. se mai

recomanda in ale-rgii ale ienului asociate cu mancarimi si usturimifaciale.sub forma de

bai, comprese,pi-i"oare sau maini umflate in urma unor fracturi, entorse, flebite, ulcer

varicos, uscaciunea ochiilor.Gargara: laringite- se face extract la rece, dupa care se

incalzeste usor.

4. Flores Verbusci = lumanarica, coada vacii; florile plantei Verbascum

phromoides (sropr,rrtariiieael. lste o pranta bienara care in primul an deanolta o

rozeta cu frunze'Uariiire iar in al doilea an o tulpina inalta, putin ramificata in partea

superioara.Frunze bazale tot.ntriote, cele de pq tulpini sunt mai-mici'Florile galbene

sunt grupate intr-o inflorescent" alrngita formand un racen spiciform' Fructul este o

;il;ui;.-rrfur"rt. din iunie pana in iugust- Este foarte raspandit la noi, pe terenuri

nilpo"i., de-a lungul drumurilor, in taieturi de paduri.RECOLTAREA:durata noriloi-eite scurta; ele se deschid noaptea de unde

rezurta ca recortarea se face dimineata dupa ce se ridica roua. Din cauza numarului

;ilffflori intlorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani'coNTlNE:mucilagii si saponoriae. se foloseste ca expectorant si sudorific'

Intra in compozitia speciilor pectorale'

S.Tilie flos - flori de tei oficinal in FR X. florile cu sau fara bractee a speciilor:

Tilie Tomentosa, Tilie cordata, Tilie Plantyphillos.

Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina ramificata. Frunzele alterne petiolate

la baza cordate, asimetrice, maeginea dintata; la baza ramificatiilor au buchete de

ou1frilie CorO"ti ii rili. plityphyllos pe do-suJ frunzelor la ramificarea nervurilor au'p.ii'Urrn roscati). La Tilie Tomentosa fata inferioara a frunzelor este acoperita de peri

;t"i"i; "ip"itut

argintiu matasos. Florile se dezvolta pe ramurile tinere, grupate in

inflorescente, asociaie cu o bractee membranoasa, alungite, scurt petiolata cu nervuramediana.on.r.tCrti-pana la jumatate cu pedunculul inflorescentei. creste in padurile

de foioase dar si cultivat ca plinta ornamentala. Infloreste in iunie-iulie.RECOLTAREA: inflorescentele se recolteaza cu sau fara bractee cand

maloritat-i flor1or sunt deschise.Produsul prezinta miros caracteristic, aromat, gust

dulteag, usor astringent, mucilaginos.tOmrug m-ucilag, uleivolatil, tanin, flavone, hormoni sexuali.I NTREB I NTAR | : emolient, sudorifi c, sedativ, diu retic'

6. Gummi arabicum - guma arabica, oficinala in FR X.Esta exudatul diferitelor

specii Je nia.ia(leguminoase)Iarbori sau arbusti cu flori mici, galbene; fructul este oplrt"i" lunga cu 5-6 seminte.Creste in Africa tropicala, Egipt.

OBTlNERi,"tt" t.rrltatul procesului de gomoza care se produce in perioada

ploilor(iulie-r.pt"ruriej.ln perioadi de seceta (decembrie-ianuarie)se produc fisuri prin

["i. giili "*ua"z",

ie sotidifica la aer si se recolteaza.(se practica incizii)., AspeCr:gdlle rotunde, ovoide sau neregulate sau de culoare albicioasa, alb-

qalbuie sau rosiitici ,de consistenta dura.Prin lovire se sparge usor rezuhand o

ip"nrL n"t"da, lucioasa.Guma este inodora, gust fad, mucilaginos'coNTl N E: mucilagii(arabi noza), mate rii colorate, e nzi me.INTREBU|NTARI:|n farmacie ia obtinerea mucilagului de guma arabica folosit

ca emulgator.pbnUe FARMACEUTICE: guma arabica:.pulbere, mucilag, sirop gumos'

7. Gummi Tragacanthae: - tragacanta.Estq -gYma de exudatie a diferitelor

specii de Astrag"frttf.6r*inoase).Sunt arbusti cu tulpini ramificate, frunze paripenate

il-;; lttl*p" ln u"rt.F"tiolurile rezistente dupa caderea frunzelor dau impresia ca

tulpinile sunt spinoase.RASpANDlifr rtep" din regiuni aride(Grecia, Asia-Mica, India, lran).

OBTTNER;;;ft;';" toir""r" in tulpini in urma procesului de

gomoza(elementeli celulozice se gumifica).Guma absoarbe apa, isi mareste volumul

si presiunea exercitata asupra tesriturilor, exudeaza prin orificiile accidentale sau prin

inciziile practicatJr-irrpNiilr tt,nctie de orificiile prin care exudeaza aspectul poate fi

Oiterit, lamelar, vernicular, granule sferice sau ovoide.I NTREBUir.rinru' ri,Il be re la pre pararea masei pilul are si tabletelor.

6

3. HETEROZIDE

Sunt compusi organici naturali care pe langa unitatile glucidice contin o

.orpon"nia negiucidica -numita aglicon.sunt foarte raspandite in natura si prezinta o

iiti.iut. biologi-ca intensa.l-a unJle plante se gasesc in toate organele(Digitalis), la

altele numai in anumite organe.Pentru extragerel heterozidelor se folosesc atat plante

proaspete cat mai ales plante uscate.

clAslFlcARE:exista mai multe sisteme de clasificare, cel mai.bun este cel in

care se tine seamal" n"trra chimica a agliconului.Astfel vom intalni urmatoarelegrupe de heterozide:

l.Tioheterozide2.Antracenozide3. Heterozide cardi oton ice4.SaPonozide5.Flavonozide6.Heterozide cu constitutie necunoscuta

Agliconul este foarte difertalcool, fenol, sterol, titerpena, antrachinona,

flavona, tiol, alcaloid.

1. TIOHETEROZIDE: sunt heterozide in care ahliconul este un tiol.

a. stNAptS NTGRAE SEMEN= semint€ de mustar negru,oficinale in FR X.Sunt

semintele plantei Brassica nigra mult cultivata la noi.creste in Europa centrala si

meridionala; la noi o intalnim-in marginea araturilor, prin semanaturi.Este o planta

anuala,tulpina inalti, iirnt. lirat-p6nate;florile "gTupate in racen' de culoare

;;ffi;ir'r.il eJe-b rili**tnnoreste in iunie si iuiie.semintele se separa dupa

recoltare, uscare si vanturare.DEscRlEngieminte sferice sau ovoide, brun-negricioase sau rosii-negricioase

la exterior, galUene ia interior;fara miros, gust mucilaginos;prin sfarmarea semintelor

gustul devine intepator, arzator' ̂lNTREBUffriAru'La rubefiant sub forma de faina de mustar in cataplasme'

-spirtus sinapis cu un continut de2% oleum sinapis pentru

-in industria alimentara pentru obtinerea mustarului.admite inlocuirea iu seminte galbene sau cenusii(provenite de la

b. 'AMBUC]FLos=f lor idesoc.Suntf lor i lep|anteiSambucusnigra(CanritotiaceaeJ.eti" *-qb.yst cu tulpina ramificata' frunze mari opuse

imparipenat .o*pr!. -din

s-z foliole dintate pe margini.Florile dispuse in cime

corimbiforme, formeaza la maturitate mici drupe'negre cu suc violaceu si 3 seminte

alungite.RECOLTAREA: se culeg inflorescentele la completa inflorire si se usuca repede

pentru a evita brumificarea'CoNTlNErtirnrnigrina(heterozida), mucilag, ulei volatil, tanin, acizi organici'

flavonozide.INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie abundenta) diuretic' antireumatic'

frectii.

FRXNUmustarul alb).

2. ANTRACENOZIDE: sunt heterozide naturale cu actiune purgativa sau

Rr,oRrieUtitinctoriate, al caror aglicon este un derivat de antrachinona.

a. RHIZOMA ET RADTX RHE|: - rizomi si radacina de revent provenit de laspecii de Rheum palmatum si Rheum officinale(Polygonaceae).Este o planta perena;in primul an de veietatie dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an tulpinilefloiifere pe care silnt dispuse florile mici => panicul foarte bogat;fructul este o alchenatriaripata. I nfl oreste in lunile mai-iunie.

RASPANDIRE:originare din Asia.La noi se cultiva'oBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza de la plantele 8-10 ani toamna

tarziu sau inainte de inflorire.Rizomii se decortica prin indepartarea suberului si a uneiparti din scoarta.Rizomii mai grosi se taie longituds^inal.

INTREBUTTRRI:in fuictie de doze poate fi:- antidiareic datorita continutului in

taninuri(doze mici)-laxativ

antiaglicozidelor,se foloseste sub forma de pulbere'

b. coRTEX FRANGUIA = scolrt? de crusin oficinala in FR X.Este scoartaplantei Rhamnus frangula(Rhamnaceae).Este..un arbust cu scoarta neteda, frunze

EiipiiA cu margin"ilnt"t"ag-a;florile s.unt mici, alb-vezui, grupate cate 2-6;fructul este o

Jirp" violeta-p-urpurie, apoi neagra, lucioasa.lnfloreste din mai pana in iulie.RASpANDlngniia, euripa,ta noi in zone de deal si campie, in locuri umede,

umbroase din Paduri'oBTINERFA PRoDUSULUI: se recoheaza scoarta trunchiului si a ramurilor de

34 ani, primavari cand se desprinde mai usor.Se usuca in locuri adapostite, bine

aerisite.CONTI N E: glucofrangulozida, taninu ri, mucilag, fl avone'INTREBUttt:rARl: ci ka,rativ sau purgativ sub forma de decoct.lntra in

preparatele:carbocif, laxativ, ceai hepatic, ceai laxativ, ceai de crusin'

c. ALOE: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor

diferitelor specii de Aloe(Liliaceae).DESCRIEig'plint. cu frunze ingust-triunghiulare, suculente, marginea. dintata

,", ,pi*r", oirpr!" in toi.t bazila-re sau in- varful tulpinilor inalte.scapul floriferpoarta flori rosii sau galbene. .' RASPANDIRE:|nsudulsivestulAfricii '

oBTlNERrn pnoousulul:1 - in primul rand frunzele se taie de pe tulpina'

se aseava p" *"'sinea unuijsheab o" f il'1i'x5L:i:l'rTiTixl,lH:J[lll,lili",fragmentate in apa fierbinte timp de 10secunde.

- prin presare.sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand2 sorturi dupa timpul in

care se tace euapJrar""' -

- Aloe hepatica(op'ac asemanator ficatului fiert).se obtine

prin evaporarea indelungata ai mediul ambiant'--- AU. lucida(aspect lucios)- prin evaporare la temoeratura

ridicata.CONTINE:aloina si alti derivati antracenici'INTREBUINTARI:;n functie de doza poate fi: - tonic-stomachic(0,0L-0,029)

- laxativ(O,L0-0,259)- purgativ(O.25-19)

Actiunea purgativa este insotita de congestionarea organelor abdominale =>

este contraindicat in sarcina, hemoroizi, varice'

3. HETEROZIDE CARDIOTONICE - aglicon sterol.sunt substante naturale cu,trr.turthirifa asemanatoare si aciiune specifica asupra sistemuluicardiovascular.principiile active numite digitalice se folosesc in tratamentul insuficienteiiirAiace congestive.Adiunea toxica a acJstor plpte este cunoscuta din cele mai vechitirprii nind'intrebuintare de diferite popoare din Africa, Malaezia ca otravuri pentru

sageti si in judecati mistice.Heterozidele cardiotonice pot fi gasite in diferite organe ale plantelor:

o -organe subterane: Helleborus'. -scoarte: Periploca graeca.o -parti supraterestre: Adonis vernalis, convalaria

majalis.. -frunze: Digitalis, Nerium oleandor.o -fructe si seminte: Strophantis, Digitalis.

In aceeasi planta sau chiar in acelas organ se pot gasi glicozide

cardiotonice diferite cu actiune cantitativ si calitativ deosebite'Ex: - in frunzele de Digitalis purpurea cea mai activa glicozida este

digitoxina iar in seminte digitalina care nu exista in frunze.- in noiile siirunzele plantei Convalaria majalis se gaseste convalatoxina

iar in seminte convalozida.in flint" neGroiiOele cardiotonice se gasesc asociate cu saponine care desi au

structura asemanatoare prezinta actiune diferita, prezenta lor favorizand solubilitatea,

absorbtia si intensifiii "ciiuit"t"a

heterozidelor cardiotonice.Nucleul sterolic sta la baza

i-nu*ro"te suUsiante naturale: saponine, alcaloizi, vitamine, hormoni, acizi biliari'PROPRIETATI: heterozidele cardiotonice sunt optic active, cristalizate, amorf.e,

cu gust amar, sotubile in apa.Heterozidele cardiotonice se obtin numai din

plante.Datorita actiunii specifice isupra inimii, vaselor sanguine si presiunii arteriale au

o inportanta deosebita in terapeutica, folosindu-se in:. insuficientacardiacao tahicardie. edem Pulmonar. astm cardiac.

a. DtGlTALts puRpuREAE FOLIUM = degetelu.l rosu;oficinala in FR

X.Sunt frunzele pl"nt"i bigitalis purpureae(Scropbulariacele), degetelul rosu, digitala'

DESCRlEiEpl"nt" bienala cu radacina pivotanta; in primul an - rozeta cu

frunze bazilare lrngi[1o-+o cm) si late; in al doilea an - tulpini florifere cu frunze mai

ffiffi6 tetiol#tiu-r"iil..Horile sunt dispuse intr-un racen terminal, au culoare roz

sau rosu prrprii, -i,

pete rosii.Fructul este o capsula ovoida cu numeroase

seminte.lnfloreste in iunie-iukie' . , ,RASpANDIRE:Europa centrala, in regiuni muntoase si deluroase' pe terenurl

nisipoase; se cultiva.REC9LTApE: - in primul an se recolteaza frunzele bazilare din aprilie pa$ ll

octombrie; in al ooile" an fiunzele bazilare se recolteaza inainte de deryoltarea tulpinii,

frunzere de pe *rrp4 in"ini" de infrorire.Recortarea se face pe timp uscat intre orele

t 1-i.6 deoarece iila ire loc sinteza heterozidelor iar noaptea 1e degrldezva'

Uscarea t.lii" rapid pentru a evita degradarea principiilor active'

CONTINE: heterozide caidiotonice' ?igitoxina(cea mai activa), saponine,

flavone, taninuri, mucilagii, enzime'

9

INTREBUINTARI: insuficienta cardiaca(intaresc conilactiile inimii, rarind siregularizand ritmul batailor inimii).Actiunea se instaleaza tardiv dupa administrare,gft"1|"b iardiotonice fixandu-se pe muschiul cardiac incet, de pe care se elimina

ireu.Administrarea indelungata produce fenomene de cumulare si intoxicare => seadministreaza cu intermitenla.pi x prezinta o monografie si pentru pulberea tritata dedigitala.Produse: Digoxin, Lanatozid C)

b. sTROpHANrrs sEMEN: semintele plantelor strophanthus: kombe,hispidus, gratus din Africa.'

ogscRlERE: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire, flori galbene grupatein inflorescente umbeliforme.caracteristica este corola prevevuta cu prelungiriin formade panglica rasucita.Fructul format din doua folicule divergente, lungi pana la L m ,comtinj 100-200 seminte prevevute cu egreta formata din peri matasosi purtati de unfilament lung.

SEMINTELE: sunt oval lanceolate, fusiforme, turtite, de culoare verde-cenusie,acoperite cu peri lungi.Au miros caracteristic si gust foarte amar

' CONTINE: fieterozide cardiotonice(strofantine), ulei 916, mucilagii, unalcaloid (trigonelina) rezina.

INTREBUIf.tTARI:aceleasi ca si la digitala.Prezinta avantdul ca se absorb si

actioneaza rapid, eliminandu-se usor.

c. ADONTS HERBA = ilscut? de primavara - partile aeriene ale plantei

Adonis ve rnalis(Runcu laceae).DESCRIERE: planta perena Cu rizom lemnos, brun-inchis din care se dezvolta

tulpina cu frunze p-nit-r"aate; flori galbene: fructul este o nucula.lnfloreste in aprilie-mai.

RASpANDIRE:Europa si Asia. La noi prin pasuni, fanete uscaten dealuriinsorite.

COMpOZITIE:heterozide cardiotonice(adonidozida), colina, materii coloranteflavonice.

INTREBUINTARI: este unul din produsele vegetale cardiotonice mult apreciate,nu produce fenomene de cumulare.Se foloseste sub forma de infuzie.

d. coNvAtARtAE HERBA = lacrimioara; partile aeriene ale plantei

Convalaria majalis (Liliaceae).DESCRIERE:planta perena cu rizomi orizontali din care se dezvoha?-3 frunze

alungit-eliptice si o tulpina flbrifera cu flori albe, placut mirositoare grupate intr-un racen

uniliteral.Fructul este o baca rosie.lnfloreste in mai-iunie.RECOLTARE, frun=ele si tulpinile florifere in perioada de inflorire.RASPANDIRE: in zona temperata.La noi in regiunea de campie pana in

regiunei dealurilor, in paduri de fag si stejar.Se cultiva ca planta ornamentala'CONTINE:heterozide cardiotoniie(convalatoxina, convalozida)' saponine'

rezine.INTREBUINTARI: in insuficiente cardiace sub forma de infuzii, extract.Nu se

acumuleaza.

t0

@ +. snponoztor - snPonlne

Sunt heterozide naturale ce au ca aglicon:- nucleu steroidic( saponine steroidic).- nucleu triterpenic(saponine triterpenice) si

se folosesc pentru actiunea expectoranta.Prezinta urmatoarele proprietati comune:

-solutiile apoase produc prin agitare o spuma abundenta-cu ipi iorreeva solutii c-oloidale sau semicoloidale imoiedicand

depunerea particulelor in suspensie'-irita faringele, mucoasa nazala si produc stranut-hemolizeaza globulele rosii si sunt toxice'

Sunt subtainte inc-olore, galbene sau brune, amorfe sau cristalizate,higroscopice, solubile un apa.

INTREBUINTARI: cea mai cunoscuta este actiunea expectoranta - sub formade infuzii sau decoctii.Actiunea expectoranta se manifesta prin iritarea mucoaselorrezultand o stimulare a secretiei bronhice, fluidificarea mucusului si eliminarealui.stimularea secretiei diferitelor organe, produce cresterea diurezei si a

transpiratiei.Nu se absorb; in doze maii pot produce greata, varsaturi, diaree.Prinp[t"rti lor favorizeaza solubilitatea si absorbtia unor substntemedicamentoase(sgicnina).Saponinele steroidice constituie materie prima in

semisihteza hormonilor steroidici.

a. pRtMuLAE RADX = ciubotica cucului; oficinala in FR X.Este rizomul si

radaci ni le plantei Pri mula offcinalis(Primulaeae)'DESCRIEni'planA prene.din rizomii galbui se dearolta o rozeta de frunze

ovale sau eliptice crenelate pe margine, reticulate.Florile formeaza o umbela simpla,

i".rloiie-galben-j aurie.Fruaul -este o capsula.Sunt admisi de FR X radacinile

ip.iiilo. Friirulae elatior de culoare brun - roscat la exerior si Primulae veris(brun

cenusiu la exterior) albicioase in interior.lnfloresc din aprilie pana in mai'.RASPANDIRE: Europa centrala si Asia.La noi creste prin poieni, marginea

padurilor din zonele de deal si munte.' oBTINEREA PRoDUSULUI: rizomul si radacinile se recolteaza primavara, se

spala si usuca.Se pot valorifica si florile'coMpozlTlA CHIMICA: saponine triterpenice, heterozide, uleivolatil, enzime-produsul vegetal prezinta miros slab, mai pronuntat prin umectare, asemanator

anasonului(primulie veris) si salicilatului de metil(Primulae elatior) gust intepator.-INTREBUINTARI:ca expectorant sub forma de infuzii, decoctii sau extract fluid-

b. sApoNARtAE RADTX = sapunarita; radacinile plantelor saponaria

offi ci nal i s s i Gyprophi I a pani culata(Caryophyl lacae)'DESCRIECE, - saponaria officinalis = sapunarita.Este o planta perena cu

rizom cilindric, gros, din i"t" s" formeaza numerosi din care se formeaza stoloni'

radacini si lastaii sterili sau fertili.Tulpinile putin ramificate, umflate la noduri, frunze

intregi, alungite, "pri";

flori albe sau ioz albe dispuse in varful tulpinilor-Fructul este o

capsula..Gypsophi|apanicu|ata=ipcarige,.cinina|b.Esteoplanta

perena, cu rizom gros din.care se dezvolta radacini iungi.rulpinile foarte ramificate

formeaza tute aesi i*ni. linceolate, inguste, inflorescenia foarte bogata cu flori albe

ri, ttcat".lnfloreste din iunie pana in septembrie'

11

RASPANDIRE: Europa, Asia.La noi creste de-a lungul paraielor si raurilor pe

locuri nisipoase, pe langa garduri sau drumuri(saponaria officinalis), pe locuristancoase(gypsophila).Amandoua speciile se cultiva.

ngC-OLfARE: radacinile de sapunarita se recolteeva spre sfarsitul perioadei devegetatie - cel mai mare continut de saponine se gaseste in august.

coMPozlTlA CHIMICA:saponine triterpenice; glucide, gume.INTREBUINTARI : exPectorant.

c. EeUtSE:4 HERBA = coada calului; oficinala in FR X. - tulpinele sterileale plantei Equisetum arvense = coada calului'

DESCRIERE: planta perena cu rizom ramificat si tulpini fertile si sterile.Tulpinafertila apare primavara si este neramificata, bruna, purtand in varf un spic cilindric, din,poronfi poligonale care se moftifica la inceputul verii.Tulpin asterila apare mai tarziu,.rt"

".rOb, rimificata cu noduri de unde cresc frunze mici.Este goala in interior-

RASPANDIRE: in zona temperata.La noi creste pe marginea apelor curgatoare,locuri umede, nisiPoase.

RECOLTA|IE' se recolteaza numai tulpinile sterile in lunile de vara si se usucarepede pentru a nu se brumifica.

COMpOZ;TIA CHIMICA: saponine(equisetonina), alcaloid(nicotina), bioxid de

siliciu, acizi organici, ulei volatil.lNTREBUlrulenl: diuretic datorita unui sinergism intre acidul silicilic, saponina,

flavona si uleivolatil.lntra in comapozitia ceaiului antireumatic si diuretic.ALTE lNDlaATll: - combaterea matretii prin spatare zilnica cu infuzie de coada

calului si masare cu ulei de masline.- Oiiiopatii daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv - bai de

sezut.- antiperspirant - frectia picioarelor cu tinctura'

d. LIG;IRIT,AE RADIX = lemnul dulce; oficinala in FR X; radacinile si

stolonii decorticati ai plantei Glycyrhiza glabra(Leguminosae) - lemnul dulce'DESCRIERE:'planta perena, Cu rizomi scurtj din care se dezvolta radacini ce

p"trrnJ uenrca inJ"*"nt ii stotoni lungi orizontali, din care se dezvolta tulpina cu

t unru imparipenatl, flori violete sau iosiatice grupate in racene.Fructul este o

pastaie.lnfloreste in lunile mai-iunie.RASpANDine' europa, Asia, Nordul Africii.La noi creste in partile de est ale

tarii(Galati, Suceava).RECOLTARET cele mai valoroase sunt radacinile recoltate in al 8-lea sau al 9-

lea an de vegetatL.s" recolteaza de obicei toamna, se lasa catrva zile, apoi se

decortica si se taie in bucati.coMpoiiira

-ininatCA:glicirizina triterpenica (saponina), glucide, flavone,

amidon, asparagina. Glicirizina are gust dulce dg.tlo de ori mai intens decat zaharul'

INTREBUINTARI: -intra in iompozitia diferitelor ceaiuri (antireumatic, laxativ,

specii peqoialel. duU tort" de pulbere'se foloseste la conspergarea pilulelor'- edulcorant pentru mascarea gustului- -expectorant- activitate cortizonica si mineral-corticoida- diuretica, spasmolitica(datorita flavoanelor)- astrogena(substantele steroide)

Produse: Efitusin.

1,2

K 5. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMARE

Elaborate de celula vegetala, substantele amare sunt compusi ternari, cu gustfoarte amar si netoxici, care determina marirea secretiei gastrice. se gasesc sub formalibera sau heterozidica in numeroase plante.

pRopRlETATl: Substantele amare sunt neutre, amorfe, incolore, greu solubilein apa rece, usor solubile prin fierbere; sub forma heterozidica sunt solubile in apa. Dinprnlt de vedere al structurii chimice nu prezinta un grup omogen: unele au aglicon -

tentiogenolul, altele arctiopicrina, iar altele aprtin azulenelor si proazulenelor.r -produsele vegetale amare, exceptand alcaloizi si heterozidele cardiotonice sepot grupa in:

- -produse vegetale amare pure:contin numai principiiamare-Radix Gentianae Herba Centauri, HerbaTaraxaci.

- -produse vegetale amare aromatice:pe langa principiiamare contin si uleiuri volatile-Herba Absinthi, HerbaMillefolii, Cortex Aurantii Fructus.

- -produse vegetale amare mucilaginoase' RadixColombo

INTREBUINTARI: maresc secretia gastrica daca sunt administrate cu ojumatate de ora inainte de masa. Administrate odata cu alimentele secretia gastricascade. Se folosesc sub forma de tincturi si vinuri L:10 care se administeaza cate 15-40 picuri inainte de masa cu o jumatate de ora. Infuziile se folosesc mai rar pentruguslul lor mai putin placut si se prepara la nevoie'

a. GENTTANAE RADIX = ghintura; oficinala in FR X - radacina si rizomulplantei Gentiana Lutea.

DESCRIERE: planta perena robusta cu rizomul veftical, frunze bazale dispusein rozeta, eliptice, cu marginea intreaga. Tulpina florifera inalta, ramificata; flori galbene

., p"G brune dispuse axilar;fructul este o capsula. Infloreste in iulie-august'RASPANDIRE: Europa. La noi creste la altitudini mari prin poieni si pajisti

alpine. Este ocrotita de lege.RECOLTACE: est6 o planta care se dezvolta foarte incet, traieste 60 de ani si

produce rizomi si radacini care pot fi recoltati numai dupa L0-L5 ani. Recoltarea se

face toamna.COMPOZITIA CHIMICA: contine glicozide amare'INTREBUINTARI: tonic amar si aperitiv. Intra in compozitia tincturii amare si in

ceaiul tonic aperitiv. In industria alimentara se foloseste la prepararea bauturiloralcoolice.

b. ]ENTAURI HERBA = fierea pamantului sau tintaura; partile aeriene aleplantei Centau ri um U mbellatum( Ge ntianaceae)'

DESCRIERE' pr"nta anuala sau bienala, cu tulpina tetraedrica simpla sau

ramificita, frunze U"rit" lungi, cele tulpinale. lanceolate, sesile. Inflorescenta este o

tir" Uip"ia. Flori de culoare roz-rosiatica, mai rar albe; miros slab, gust foarte amar'

RASpANDiRE, "pro"pe

in toate continentele. La noi creste in fanete si pasuni

umede, la marginea padurilor. r , . n- .:-:-irrCOr-leRE: se recolteaza partea aeriana in perioada infloriri. .coMpozlTlA CH|MlcA: substante amaie(eritaurona) si un alcaloid

(gentianina)

13

INTREBUINTARI: tonic amar. Intra in compozitia tincturii amare si a ceaiurilor:tonic, aperitiv, gastric.

c. ABStNTHtt HERBA: = pelinul; oficinal in FR X. -partile aeriene terminaleinflorite, frunzele bazilare situlpinale ale plantei Artemisia Absinthinni.

DESCRIERE: planta perena cu radacina lemnoasa din care se dearolta tulpinisterile siflorale.

Frunzele bazilare sunt tripenat-sectate, cu segmente lanceolate; frunzeletulpinale sunt catifelate, verzi-cenusii pe partea superioara si cenusii- argintii pe :eqinferioara datorita numerosilor peri tectori.-lnflorescenta este un racen ramificat cu florigalbene. miros aromat caracteristic, gust.foaqe 1m1'

RASpANDIRi:Europa, Asia,-Sudul Africii. La noi creste in locuri insorite, aride,pe dealuri sicoline'

RECOLTARE: se recolteaza frunzele bazale si varfurile inflorite la inceputulinfloriri.

coMpozlTlA CHIMICA: principii amare(absintina), ulei volatil, proazulene,

flavone.INTREBUINTARI:tonic amar.

d. TARAXACT RADTX = papadia ; rizomii si radacinile plantei Taraxacum

Off(compositae)' ogscRlERE:planta perena cu rizomi vertical, scurt, ce se continua cu o

radacina pivotanta. Frunzele formeaza o rozeta din mijlocul careia se dezvolta tulpini

;il*d;'* goale in interior, lipsite de frunze, in varf cu un capitul cu flo6 galbene'

Firii.l" tint actrene ce poarta in varf un papus alb. Plantele contin un suc laptos alb'

Infloreste de primavara pana toamna tarziu'RASPANDIiE: ih toata emisfera boreala. La noi creste pe pajisti, marginea

drumurilor.RECOLTARE: rizomul Si radaCina se recolteaza vara si toamna, se usuca fara a

fi taiate pentru a preveni scurgerea.latexului. Se recolteaza sifrunzele'COMpOZiif,q Cgffr,nlCi: substanta amara taraxacina, inulina, colina, substanta

minerala.INTREBUINTARI: tonic amar sub forma de decoctie. se mai mentioneaza

utilizarea in boli trefatice si biliare. In calculoza biliara sunt indicate tijele proaspete;

depurative.

l4

F 6. HETEROZIDE TANINURI

Sunt substante de natura vegetala. Neazotate cu o compozitie chimicacomplexa. Au gust astringent, precipiia proteinele, aglutineaza -globulele

rosii. Dinsoluiia apoasa sunt absorbite de puiberea de piele pe care o fac imprutescibila siimpermeabila=> proprietatea de tabacire.

RASpANDIR!: sunt foarte raspandite in regnul vegetalfind localizate in diferiteorgane ale plantelor: scoarta, rizomi, radacini, f.tq.t., fructe. Din punct de vedere alioinpozitiei chimice, taninurile pot t: - taninuri hidrolizabile(pirogalice)

- taninuri nehidrolizabile, catehice sau condensate.pRopRlETATl: sunt substante amorfe rar ffistalizate, optic active, colorate de

la galben l" brrn, inodore, gust astringent; solubile in apa, sensibile la caldura' Cupioieinele dau combinatii. impermeabile si impufiescibile. Au proprietati puternic

ieducatoare, in plante au rol de antioxidanti.' INTREBUINTARI: - industria pieilariei,' -datoritaactiuniiastringente-antidiareict -hemostatice

- dezifectante-aplicate pe tesuturi lezate, formeaza prin precipitare o pelicula de tenat de

proteina ie actione azacaun protector mecanic folosit in trecut la tratarea arsurilor.

a. e;ERCUS CORTEX = sco.trtil de stejar; - scoarta uscata a pantelor dingenu|QuercusRobur(Fagaceae)=stejar;QuercusPetrea=$otUflU|.

DgSCTERE: arboie inalt, coroana larga, si ramuri puternice. Frunze scurtpietiolate, pieloase, marginea sinuat lobata. Florile sunt unisexuate fructul o achena'' RASPANDIRE: Europa, Asia- stejarul; gorunul specie europeana.

RECOLTAREA: se recolteaza scbartaiulpinilor si ramurilor cu suprafata neteda

de la arbori de L2- 20 de ani. Recoltarea se face primavara.coMpozlTlA CH|MlcA: taninuri pirogalice, acizi liberi, un principiu

amar(quercina), substante razinoase, oxalat de calciu'INTREBUINTARI: astringent, antiareic, hemostatic, sub forma de infuzii si

decoctii. In industrie are cea mai larga utilizare'

b. GEt RHTZOMA:= cerentel; rizomul si radacina plantei Geum

Urbanum(Rosaceae).DESCRIECE: planta perena cu rizom oblic si numeroase radacini adventive'

Frunze bazale, p.nit .orpuse Oin 3-7 folioli. Tulpina se termina cu o floare galbena'

Fructul este o nucula. Infloreste dln mai pana toamna tarziu'RASPANDiRE' Err"sia, Americi de Nord, Australia. La noi creste in regiuni

deluroase, la marginea padurilor umede, prin tufisuri'RECOLTAREA: IOAMNA.coMpozlTlA CHIMICA: contine tanin de natura galica si catechica,

heterozida(geozida),uleivolatil,unprincipiyam.ar,rezine'mucilagii'INTREBU|U1ASI: astringent- si antiseptic sub forma de tinctura, extract fluid,

sirop, infuzie sau decoct.

15

7. ULEIURI VOIATILEGETHEROLEA}

sunt amesrecuri de substante de natura terpenoida cu miros si gusr

caracteristic.Cunoscute si sub numele de: Uleiuri eterice, uleiuri esentiale sau esentearomatice, imprima mirosul caracteristic al produselor vegetale(uneori .acest miros sedatoreazaaltor substante; ex vanilina din balsamul de Peru, cumarina din sulfina).

Denumirea de uleiuri eterice este foarte veche, inca de pe vremea cand nu sestia nimic despre natura lor chimica.s-a dat aceasta denumire spre a le deosebi deui"irril. grir"i deoarece uleiurile volatile, de obicei lichide si unsuroase la pipait suntcaracteriiate prin volatilitatea lor.Uleiurile volatile sunt foarte raspandite in plante,prezenta lor fiind identificata in peste 1400 specii' .

Pot n I ocar i zate ;i;{,Tff::1"rx:JHlllT;, r, coad a so ri ce l u I u i, c i m b ru.

. -in scoarta: scortisoara'

. 'rizomi, radacini: valeriana, iris'

. -flori: lavanda, musetel, tei.

: j:[i.'J,;;r?Hi[h",]il:,:;ir"'""o -perigladulari ai partii aeriene: Conpositae, labiatae'. -muguriflorali: Caryophyllus aromaticus.

Din plante, uleiurile volatile se obtin prin diferite metode:o -distilare cu apa - cea maiveche.o -antrenare cu vaPori de apa.o -metoda de absorbtie.o -extragere prin presare.

pROpRIETAT;: la tLmperatuia normala sunt lichide, mai rar solide(lris, Rosa),

incolore sau slab galbui, transparente.Uneori pot fi colorate: rosii(cimbru),u.oiin.tgimote), albaitre(musetel, coada soricelului).Au miros caracteristic, aromat,

asemanator cu "f

pl"nt"i din care'provine, gust aromat, patrunzator.Cele mai multe

uleiuri volatile runt oiii active.lnsotubite in ipa(prin agitare comunica. mirosul si gustul

caracteristic => outin"t"" apelor aromatice-folosite in farmacie), solubile in alcool si

solventi organici.-- - bin"punct de vedere chimic, uleiurile volatile nu sunt substante unitare, ci un

amestec de componenti in care se gasesc hidrocarburi terpenice(ciclice, aciclice) si

derivatii tor oxigJnat(Ja.niA", cetoie, eteri, esteri) si compusi aromatici'La uneleplante, uleiulvolatil difera in functie de organu! i-n carg se gaseste

Ex - la ponocal: uleiul din periclrpulfrgctglor difera de cel din flori'- la arborele de scortisora : uleiul din frunze = eugenol; uleiul din scoarta

= aldehida cinamica; uleiul din radacina= camfor'Mirosul cariiieristic al uleiurilor volatile se datoreaza derivatilor oxigenati ai

terpenelor siesterilor pe care ii contin'INTREBUINTARI: - aromatizante, condimente'

- actiune dezinfectanta: uleiul de cimbru, eucalipt'- actiune asupra aparatului hepatobiliar: menta'- actiune revulsiva.- actiune diuretica- industria Parfumurilor.

16

a. TAVANDUIAE FLOS = levantica; - florile plantei Lavandulaoffici nal is(Labiatae).

DESCRIER.E: semiarbust aproape globulos; tulpinile batrane sunt lemnoase'brune, cele tinere tetragonale, verzi; frunzele opuse, liniar-lanceolate./Florile labiate, deculoaie albastra, albaslra-violacee, sunt dispuse in inflorescente spiciforme grupate inverticile inrerupte.Fructul este o nucula.lnfloreste in lunile iunie-iulie.

RASpAi{DIRE: creste spontan in vastul bazinului mediteranean, lugoslavia,Grecia.La noi se fac culturi industriale in valea Barsei.

RECOLTAREA:se face la inflorirea Completa si materialul recoltata se supuneimediat distilarii, deoarece prin conservare se pierd cantitati importante de uleivolatil.Er: la 3 ore de la recoltare se pierd aproximativ 24% iar prin uscare 30%'

coMpozlTlA CHIMICA: contine uleivolatil, tanin, rezine, substante pectice.pRopRlErATl: uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a florilor proaspete

este un lichid incolor sau slab galbui, miros placut, aromat, gust amar._Continutul in uleivolatif variaza in iunctie de -factoiii pedoclimatici si compozitia chimica.Ex: uleiulfrancez este mai G", in acetat de linail(responsabil de mirosul caracteristic); uleiulenglezesc contine mai mult cineol.

INTREBUINTARI: sub forma de infuzie ca sedativ, antidepresiv, antispasmodic,deodorant, in insomnii.lntra in compozitia preparatelor farmaceutice: SpirtusLavandulae, Spirtus Saponatus, Acetum aromaticum; in industria cosmetica si aparfumeriei.

b. coRtANDRt FRIJCTUS = coriandru; - fructele mature ale plantei

Coriandrum Sativum (Umbelliferae).DESCRIECf'pl"nt" anuala cu tulpina ramificata in partea superioara; frunze

bazale intregi sau sectate, cele tulpinale penlt-secta.le cu segmenteliniare.lnflorescenta este o umbela compusa din flori albe, rosiatice sau

violacee.Fructul "it"

o diachena globuloasa.Pana la maturizarea fructelor, planta are

un miros neplacut.lnfloreste in iunie-iulie.RASiTANDIRE: in regiunea mediteraneana.Se practica culturi pe toate

continentele.RECOLTAREA: se face

recolteaza in zilele innorate saumijloace mecanice.

COMPOZITIA CHIMICA:

cand 75% din fructe sunt aproape mature'Sedimineata pe roua.Separarea fructelor se face prin

ulei volatil, ulei 9ras, amidon, rezine, mucilagii,

substante proteice.pRopRlFTATl: lichid incolor sau slab galbui, miros caracteristic, gust aromat.INTREBUNTARI: - stomatic(ajuta la-digestie) - in anorexie(lipsa poftei de

mancare)- carminativ(eliminarea gazelor) si spasmolitic: calmeaza durerile abdominale,

reducand spasmele digestive si-balonarile, favorizand evacuarea gazelor'- helmintiaza IZO gfructe lal00 ml apa dimineata pe stomacul 9ol'

c. MTLLEFOLII FLOS =coadd soricelului; - oficinala in FR x. Inflorescenteleplantei Achillea millefoliu m.

DESCRIERE: planta perena cu tulpini foliare si florale.Tulpina florala, ramificata

in partea superioanir"tin[" frunze alterne si penat sectate.Florile sunt grupate in

;"fii;h iorimUiforme.infloreste din iunie pana toamna taziu.RASPANDIRE: Eurasia, America de Nord.La noi prin pasuni, fanete, marginea

drumurilor.RECOLTARE: la comPleta inflorire'

17

COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil, proazulene(principii amare), tanin, aciziorganici.-

PROPRIETATI: lichid de culoare albastra(S0Yo camazulena), cu miros aromat,caracteristic.

INTREBUINTARI: stomatic, hemostatic(hemoragii diferite), antiinflamator,cicatrizant, calmant, dezinfectant, dispepsii de origine neruoasa.

d, MENTHAE FOLIUM = fii€]ltEl, izma; oficinala in FR X. Frunzele planteiMentha piperita (Labiatae).

OSSCTERE: plarita perena cu rizomi care in primul an dezvolta un sistemradicular dintr-o radacina principala cu numeroase ramificatii; radacina principaladispare la sfarsitul primului an de vegetatie fiind .inlocuita cu radacini adventiveprovenite din partea inferioara a tulpinii.Din nodurile rizomului se dezvolta slolonisubterani si aerieni.Tulpina tetragonala, frunze opuse scurt petiolate, flori grupate ininflorescente spiciforme de culoare violeta.Fructele aiqng rareori la maturitate.Inmultirea planiei se face numai pe cale vegetativa.lnfloreste din iunie pana inseptembrie.

RASPTANDIRE: mentha piperita este un hibrid obtinut din Mentha spicata siMentha aquatica, obtinuta in Anglia.se cultiva in toate continentele; la noi in zonaBrasovului(Bod - 5 ha), pe valea Oltului si in Banat.

RECOLTARE: la-inceputul infloririi => ulei de cea mai buna calitate.Unii autorirecomanda recottarea cand 75% din plante sunt inflorite, atunci au cea mai marecantitate de frunze => randamentul cel mai mare in ulei volatil.Recoltarea se face princosire - uscare - distilare.ln flora spontana a tarii noaster cresc numeroase specii der"nt" care difera de Menha piperita prin forma frunzelor si lipsa mentolului in uleiulvolatil.ex: izma creata in loc de mentol contine cavona => miros diferit.

COMPOZITIA CHIMICA: frunzele uscate contin uleivolatil, taninuri, flavone.PROPRIETATI: uleiul de menta este un lichid limpede, incolor sau slab-galbui,

miros caracteristic si gust arzator racoritor.calitatea uleiului este influentata de factoriipedoclimatici.Uleiul contine circa 40 compusi chimici dintre care cel mai important estementolul(50-80%), hid rocarbu ri terpe nice si derivati oxigenati(cetone).

Mentolul se izoleaza din uieiul de menta prin racire la -L0 grade pan la -20grade cand cristalizeaza si se separa prin filtrare => cristale incolore aciculare sau

[ulbere cristalina cu miros puternic, caracteristic, gust arzator, racoritor.' INTREBUINTARE: sub forma de infuzie, tinctura penfiu proprietati: stimulente,stomatice, colagoge, coleretice, antispasmodice, aromatizante indigestii, colite,enterocoliie.Ulei-ul-volatil si mentolul - antiseptice, antipuriginos.Taninul - actiuneantidiareica.

FR X prevede o monografie pentru uleiul de menta MENTHAEAETHEROLEUM.

Produse farmaceutice cu mentol:o -afcool mentolat L% si 4%o -mixtura mentolata L%o -cedovix unguent si droPsurio -fenilbutazona unguent(camfor)o -carmol(aldehida cinamica)o -ben-gaY unguento -farebico -unofedo -dentocalmino -bomboane, antiseptice mentolate

18

o -renieo -dicarbocalm.

e. CARVI FRIJCTIJS:= chimen; oficinala in FR X.Fructele mature ale planteiCaru m carvi(U mbellife rae)

DESCRIERE: planta bienala; in primul an de vegetatie frun_zele sunt bazilare,iar in al doilea an tulpina este inalta, frunzele penat-sectate.lnflorescenta este oumbela compusa cu flori albe, mai rar roz sau rosiatice; fructul este odiachena.lnfloreste din aprilie pana in iulie.

RASPANDIRE: specie europeana: la noi creste in flora spontana prin fanete sizone de deal pana in zona alpina.Produsul farmaceutic provine din culturi.

RECOLTAREA: plantele se secera pe roua inainte de completa maturitate afructelor, se lega in snopi, se usuca si se separa fructele prin mijloace mecanice.

coMpozlTlA CHlMlcA: ulei volatil, ulei gras, substante proteice, rezine.uLEluL VOLATIL: se obtine prin distilare cu vapori de apa a fructelor proaspat

recoftate si zdrobite.Fructele se caracterizeaza printr-un miros puternic, caracteristic,gust intepator, aromat.

I Nif n gg U l NTARI : stomatic, carmi nativ, galactagog, aromatizant

f. cAMpHoRA= arborele de camfor. - oficinala in FR X. Se obtine din partea

cristalizabila a uleiului extras prin distilarea din lemnul sifrunzele speciei Cinnamomumcamfora(Lauraceae).

Camforul : - natural - levogir- sintetic - dextrogir sau racenic.

DESCRIERE: arbora inalt cu frunze alungit ovate, lucitoare, prevazute cu mlclpuncte translucide(celule secretorii); flori mici, albe sau albe-vezui'Fructul este o

drupa purpurie cu un singur samb.ure.RASpANDIng' driginil din Extremul Orient(sudul Japoniei, Chinei, Insula

Taiwan).Se cuhiva in India, Florida, rasaritulAfricii'RECOLTAiE: se taie arborii in varsta de 50 - 60 ani, se fragmenteeva si se

supun distilarii cuvafori de apa rezultand uleiulvolatil din care se separa camforul prin

centrifugare si se purifica prin sublimare.pROpRlEfATl: masa cristalina, translucida, onctuoasa la pipait, miros

patrunzator caraqteristic, gust iute putin amar, apoi racoritor.La temperatura normala

se volatilizeaz",-.iG iniamabil ii arde cu o flacara fuluginoas_a fara sa lase

reziduri.uleiul volatil in afara de camfor mai contine derivatiterpenici.se cunosc si alteplante originare din Africa, care furnizeazacamfor'

INTREBUNTARI: - intern: analeptic cardiac si respirator(solutii uleioase

injectabile).- e)cern: rubefiant, revulsio in afectiuni reumatice,

antipuriginos.produse farmaceutice cu camfor: fenilbutazona unguent, alcool camforat

1.0%,prepar"t"' .ret" de curatat si spirt de fata impotriva petelor, pistruilor'

g. GHAMOMTLIAE FLOS: = musetelul; oficinala in FR X.- Inflorescentele plantei

Matricaria chamomilla.DESCRIERE: planta anuala, cu tulpina ramificata; frunze penat sectate cu

segmente liniare.Flori grupate in capitule (intodii) terminale situate pe un peduncul

lung pana la L0.r.d,Li"p["*lul inflorescentei la inceput este aproape plan si acoperit

de bractee iar p. *irri" dezvoltarii se alungeste, devine semiglobulos, apoi ia o

forma alungit-coni." tiJ""ini gol la interior.Florile marginale sunt albe ligulate, iau o

t9

pozitie orizontala, iar la sfarsitul infloririi se pleaca in jos.Florile interne, galbene,irermafrodite.Fructul este o achena.lnfloreste din aprilie pana la sfarsitul lui august.

RASPANDIRE: originar din sudul si sud-estul Europei, este raspandit pe toatecontinentele.La noi - in locuri insorite, creste masiv la ses pe locurile saratoase sinisipoase.

RECOLTARE: la inceputul infloririi, cand florile marginale, albe, sunt dispuse inpozitie orizontala. Recoltarea se face pe timp isorit cu mana sau cu ajutorul unor

bieptini speciali, recoltandu-se cu un peduncul cat mai scurt.Miros aromat,caracteristic, gust usor amar.

SUBSfffUIRI: musetelul poate fi confundat cu alte specii de M_atricaria care sedeosebeic prin: lipsa mirosului caracteristic si receptacol plin si lipsa florilor marginalesi culoarea vezuie a caPitulelor.

coMpozlTlA CHIMICA: ulei volatil, flavononozide, o substanta amara, rezine,gume, mucilage. Uleiulvolatil obtinut prin distilare cu vapori de apa este un lichid dens,Ie culbare albastra intensa, cu miros puternic aromat si gust amar.

INTREBUINTARI: unul din produsele vegetale cele mai mult intrebuintatedatorita actiunii antispasmodice(datorita flavoneloO si actiunii antiinflamatoare siciijnizante(datorita uleiului volatil).Se intrebuinteaza sub forma de infuzii-intern sigargare, comprese, bai - extern. __

PRODUSE FARMACEUTICE: romazulan spray si solutie, meclazol.

i. ANrg vuLGARtS FRUCTUS = xr?soh. oficinal in FR X; fructul planteiPimpinella Anisum( umbelliferae).

DESCRIEIL: ptanta anuala cu frunze bazale intregi, ovalg, frunze tulpinalelobat - sectate. Infloiescenta este o umbela compusa cu flori albe. Fructul este o

diachena. Infloreste din iunie pana in august.RASpANDipE, oiiginar din regiu-nea mediteraneana. La noi se cultiva in sudul

tarii.RECOLTARE: se taie plantele cand fructele suntT'Yo coapte, se leaga in snopi

si dupa deplina maturatie se separa fructele cu masini agric.ole. . .COMpOZmf' ulei volatil, ulei gras, substante albuminoide, mucilag.. Uleiul

obtinut prin distilar. ., vapori de apa a iructelor zdrobite este un lichid slab galbui, cu

miros caracteristic asemanator cu al fructelor. Miros caracteristic aust dulceag, arzator,aromat, slab.

Fn x prevede o monografie pentru uleiul de anason'lMpURlFlaAni po"t" fi imiurificat cu fructe de cucuta care nu au mirosul si

gustul "torit

al anasonului ci un gust neplacut(triturate cu solutii de NoH degaja un"mitos neplacut asemanator cu cel de urina de soarece).

lNfnfgUlNTARl: grecii si romanii il foloseau ca si condiment sau mestecau

seminte pentru i "u."

6 respiratie parfumata. Sub forma de infuzie fructele se

intrebuinte-" .", rtor"ti.- poita de mancare, carminativ- in flatulenta si fermentatii

digestive si intestinile, aromatizant. uleiul se utilizeaza la semisinteza hexoestrolului

ffi;ilt6artofolin) - actiune asemanatoare foliculinei in industria alimentara.

j. EUCALY4TI FOLIIJM - oficinala FR X. Frunzele recoltate de pe ramurile

batrane ale plantei eucJvptus Globulus(Myrtaceae). Arbori originari din Tasmania si

nriirili". Utliul volatil se'obtine prin distilare cu vapori de apa a frunzelor proaspete

reiuttina un lichid incolor sau slab galbui cu miros caracteristic.INTREBJINiAnT' in afectirini broncho- pulmonare sub forma de tinctura, ulei

sau solutii alcoolice-

20

k F2ENICULI FRucTus=fenicul; oficinal in FR X. Fructele plantei FoeniculumVulgarae(u mbellife rae)

DESCRIERE: planta bienala cu tulpina inalta pana-la 2 TgJti,brumata siramificata de la baza. Frunze penat- sectate cu segmente filiforme. Inflorescenta estecu umbela de culoare galbena. Fructul este cu diachena.

RASpANDIRE:llanta eur-asiatica. La noi se cultiva in regiunile din sudultarii'RECOLTARE: cand 50% din fructe sunt coapte'COMPOZITIE: ulei volatil, ulei gras, glucide, proteine'Uleiul este un lichid incolor sau slab galbui, cu miros aromat si gust dulceag.I NTREBU I NTARI : stomatic, carminativ, diu retic, galactagog.

2I

4 8. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINL

Desi in cantitati relativ mici, aceste "amine ale vietii" se gasesc in numeroasespecii de plante medicinale. In prezent se stie ca nu toate vitaminele au caracteraminic, deci nu contin evot in molecula. Prin traditie insa denum irea de vitamine s-apastrat pana in zilele noastre.'

Clasificarea vitaminelor poate avea in vedere maqi multe criterii:1. dupa nomenclatura veche, utilizand ca indice literele mari ale

alfabretului litin si un numar in cazul in care exista mai multe tipuri pentru

aceasi vitamina B1,B2,DL,D2, etc'2. dupa structura chimica: tiamina-BL, riboflavina-B2,piridoxina- B6,acid

ascorbic-C.3. dupa rolul fiziologic asupra organismului: antiscorbutica C,

antihemoragica - K, antirahitica - D.4. dupa solubilitatea in apa sau grasimi:

a) liposolubile:. vitamina A(provitamina A, caroten - forma sub care se gaseste in

regnulvegetal)o -vitamina F (antidermatitice). -vitamina D(antirahitice - ciuperci, cereale)o -vitamina E(tocoferolul- important factor antioxidant, uleiul de

germeni de grau)r -vitamina K(urzica,varza,spanac)

b) hidrosolubile:- complexul B - drojdia de bere, seminte incoltite-vi taminaC: macese' - vitimina PP: amida acidului nicotinic, rutozidul(P), biotina, acid folic,

acid Pantotenic.Rolui vitaminelor in organism este vital, ele participa in diferitele procese

metabolice ale organismului, indeplinind rol de coenzime, activatori enzimatici,

biocatalizatori. Nuireroase vitamine joaca rol important in fenomenele de

oxidoreducere din celule si organism conffibuind la metabolizarea glucidelor,

proteinelor si grasimilor. Desi in -cantitati mici, de mujlte ori in. "doze homeopate",

vitaminele jo"c" un rol primordial in viata regnului animal si vegetal'

a.cyNosBATt FRUCTUS = fructele de maces - sunt fructele false apartinandgenului Rosa-Rosaceae; in flora spontana se intalnesc 25 de specii'

DESCRIERE: arbusti cu tulpini prevzvute cu spini, frunze imparipenat

.o*pui".florile prezinta un receptacol bine dezvoltat cu un orificiu ingust in partea

superioara, 5 sepale vezi, 5 petale alb-roz, numeroase stamine. Fructul este foi din

i.i"pt".olul carnos care include numeroase nucule ce reprezinta fructele propriu-zise,

considerate impropriu ca seminte.RASpAND|RE: specie eurasiatica frecvent intalnita la noi la marginea padurilor,

in luminisuri, pasuni sifanete din zonele de campie pana la munte'RECOLTAREa, mOmentul optim este cand fructul are o culoare rosie vie si nu

au incepuisa devina moi, din sepiembrie pan in octombrie.continutul in vitamina C

creste proportional cu altitudinea.uscAREA FRUCTELOR: pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina c,

fructele se oespica rii" uru.a la 90 grade C, asiguiandu-se o ventilatie buna.Metoda

care asigur" .oni.rarea indelugata lste congelarea la -20 grade C.ln industrie sunt

22

prelucrate direct fara uscare.La prelucrarea fructelor se folosesc ustensile de sticla,r"ta plastice, inox, lemn, pentru a evita descompunerea vitaminei C'Se evitacontactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele => prurit, iritatii.

CCitrlpOZlTlA CHIMICA: acid ascorbic, glucide, pectine, tanin, acizi organici,vitamina 82, K, pigmenti carotenoidici siflavonici.

lNTREBUtr.treRt: - vitaminizant datorita continutului in vitamina c; 59 maceseasigura necesarul zilnic de vitamina C al organismului.

antidiareic, astringent - tanin'-materie prima pentru obtinerea granulelor polivitaminate, a siropului cu

vitamina C, ceaiului tonic aperitiv'-industria alimentara.

b.FAU MEDICINALIS = drojdia de bere; masa uscata a ciupercii unicelulareSaccharanyces ce revisiae(Saccharomycetaceae)'

OeTf{enEA PRODUSULUI: drojdia de bere obtinuta din culturi industriale,spalata si cernuta se usuca la 25-30 de grade pana la umiditate de 9%.Produsul deillitit" superioara se obtine prin uscare sub presiune redusa la temperaturaiimerei.se prezinta ca o pulbeie de culoare cenusie-albicioasa sau galben-bruna,aderenta, cu miros caracteristic si gust amarui'

COMPOZITIA CHIMICA:-enzime: invertina, maltaza, amilaza, alcolaza, lipaza, proteeZa'

carboxilaza etc.-vitamine: in cantitate mai mare cele din complexul B, PP, acid folic, acid

pantotenic, A, C, D, E.-proteine50%: (cerevizina, zimocaseina)-aminoacizi, steroli, glucide, substante grase si minerale.

INTREBUINTARI: - aport de vitamine in avitaminoza B' -tratamentul dermatozelor, furinculozelor

-materie prima pentru indusUia farmaceutica si alimentara.Lipsa uitaminei'82 produce: mancarimea pleoapelor, granulatia pleoapelor,

slabirea vederii, ochi rosii, obositi, cataracta'Lipsa viiaminei A produce: hemeralopie(vedere proasta noaptea); sensibilitate

fa f umina - patrunjel seminte de floarea soarelui 3lglzi.

c. sTIGMATA MAyDts = ffiotas€a porumbului; oficinala in FR X.- stigmateleplantei Zea maYs(Gramineae). -

DEscRlEnEplirtiinu\ala cu tulpina neramificata si noduri pronuntate, inalta

de 2-3 matri.Fru;r"i6 tung invaginate formeaza un limb intreg lung pana la 50 cm, lat

a. I-rz .*; nori-unis"*,i"t", clle mascule dispuse intr-un panicul-terminal iar cele

femele intr-un spic cilindric cu un ax ingrosat(stiulete) protejlte de 4-9 bractee(panusi)e6;rit; de stilurile filiforme cu stigiratul.. bifurcat.Fructele sunt cariopse dispuse

fongitudin"l pe axul gros'lnfloreste in iunie-iulie'RASpANDIRE:de origine americana; la noi se cultiva.oBTINEREA PRoDUSULUI: stiluriie si stigmatele se recolteaza inainte de

fecundare , la 3-+ zile dupa iesirea din stiulete.se usuca la temperatura moderata'

COMPOZITIA CHIMICA: substante minerale(saruri de potasiu si calciu)'

glucide, steroli, ceara, vitamine(C, E, 86, K3)' -iNrneeu[ARl: diuretic in cistite si pielonefrite.

-favorizeaza coagularea sangelui-colagog.

23

9. LIPIDELE

Lipidele sunt esteri ai acizilor grasi saturati sau nesaturati cu alcooli ciclici sauaciclici.Sunt foafte'larg raspandite ltat in regnul vegetal cat si cel animal, fiindcomponente nelipsite ale celulei vii.--"-r-ln

regnul vegetal lipidele sunt localizate.,in.protoplasma, sucul celular, peretii

celulari.Toate orgaiele plantelor pot contine lipide, dar in cantitate mai mare, ca

substante de rezerva, sunt localizate in semintele si pulpa fructelor'---- -l;-regnul

"niri.tll, lipidele sunt localizate in cantitate mai mare in tesuturile

adipoase subcutane sau in diferite organe'-Cunoscute si sub denumirea de substante grase, lipidele sunt insolubile in apa'

solubile in solventi organici si sunt nevolatile, spie deosebire de uleiurile volatile.Elecontin in molecula t-or carbon, hidrogen, oxigen(lipide simple), iar uneori azot,fosfor(lipide comPlexe).'Majoritatea

lipidelor vegetale si animale sunt substante ternare.Fiid esteri, in

structura lor chimici intt" un ilcool si un acid.Acizii, cunoscuti si sub denumirea de

"iiri'giig, po, n iaturati(acidul lauric, palmitic, stesric) sau nesaturate(acidul oleic,

linorici linoieic).Dinire alcooli cel mai important ca. frecventa este glicerolul iar lipidele

rezuhate sunt cunoscute sub denumirea de gliceride.cERIDELE sunt esterii acizilor noncarboxilici superiori cu alcooli primari

superiori.STERIDELE sunt esterii sterolilor cu diferiti acizi grasi(acidul stearic, oleic,

palmitic).ln strucatura unor lipide mai poate intra acidul fosforic, unii aminoalcooli,

aminoacizi, ainoritoi 'formand ' lipide complexe(fosfatid.9, cerebrine,

cerebrozidel.l-ipideie ii tezultat al metabolismului celular sunt localizate in celuleleparenchimatoase sub forma e picaturi uleioase si atunci cand uleiul gras, in conditiile

noastre de tempei"tuo, este solid(uleiul de cocos si cacao).Alaturi de lipide in

oig"n"l" pr"nt.rJi.ii. pt.i.nta lipaza, enzima care produce eliberarea acizilor grasi

si alcoolilor respectivi.EXTRAGEREA: lipidele se pot face prin urmatoarele procedee:

-pt"r"* la rece sau la cald: din seminte macinate, uneori decorticate siprajite urmata de rafinare(turtele ranase - hrana animalelor)'

-topiresifierberecuapa-pentrugrasimi|eanima|e.-.ir"g"r"

-cu solvenii organici: din seminte zdrobite si indepartarea

solventului piir incalzire - preziita dezavantajul de- a avea .un gust neplacut

datorita ri.:nr i"niit"ti de solvent ce le retin: se folosesc in tehnica sau in

Practica veterinara.pRopRlEiATt- Fizlcr: lipidele bogate in acizi grasi saturati superio-ri, sunt de

consistenta solida siu semisolida iar celJ bogate in acizi grasi saturati inferiori sunt

f iif,iJ".Srnt solubile in solventi organici: eter, cloroform, benzen'Uleiurile grase la temperatura normala sunt lichide, incolore sau galbui, mairar

de culoare verde: uleiul din seminte Oe dovleac.ln stare proaspata ay un miros slab

perceptibil, gust ;;6ig li reactie neutra.Prin incalzire grasimile solide sau moi se

topesc iar gkiceriJ"l. tJdescompun punand in.libertate icroleiul si aldehida glicerica

volatila, cu miros neplacut, intepator.Lpidele.hidrolizeaza, steridele cel mai usor, iar

ceridele cel mai g-re;o".i hidroliza are loc in mediu apos sau alcoolic, in prezenta

hidroxizilor alcalini, alxalini pamantosi sau oxizi ai metalelor grele, se formeaza saruri

ii. "ii=itor

grasi numita sapunuri, iar reactia se numeste saponificare'Sapunurile de sodlu ,rnt- toiid" iar cele de potasiu. sunt moi'sapunurile

metalelor alcaline sunt solubile in apa, cele ale metalelor alcalino-pamantoase sunt

insolubile in apa.Sarurile de plumb ale acizilor grasi se nimesc emplastre - insolubile inapa.prin tratarea cu hidroxid de amoniu sau de calciu se saponifica partial, sapunulfdrmat servind la emulsionarea uleiului nesaponificat, formand asa numitele linimente-

Conservarea indelungata si necorespunzatoare, sub actiunea luminii, aerului,umiditatii si datorita unui proces enzimatic determina rancezirea grasimilor cand semodifica compozitia si calitatile organoleptice(miros iritant, neplacut, gust amarui).Dini.."it" cauza substantele grase se pastreaza in vase uscate, pline, ermetic inchise, larece si intuneric.

INTREBUINTARI: majoritatea lipidelor si a drogurilor cu lipide se utilizeaza inalimentatie, datorita valorii lor nutitive si energetice dar si datorita priprietatilor fizico-chimice comune.Datorita actiunii emoliente(inmoaie pielea si mucoasele) se folosescii ,nguunte de acoperire sau ca baze penru.solubilizarea substantelor liposolubile,favoriiand resorbtia lor prin piele.Sunt utilizate si ca vehicole pentru administrarea unorsubstante active: xtern, intern, parenteral. Datorita proprietatii de a se saponifica sefolosesc in industrie la prepararea sapunurilor.ln farmacie se utilizeaza la prepararea

unguentelor, linimentelor sia unor produse cosmetice'Droguri cu lipide cu actiune farmacologica proprie sunt putine:. Oleum Ricini -

actiune pulgativa.Outilizare larga o au in industria lacurilor ca lubrifianti.

L.OLEIJM CACAO = urt de cacao; oficinal in FR X.Uleiul gras obtinut prinpresare li cald a semintelor de Theobroma cacao(Sterculiaceae) - arbore de cacao.' DESCRIERE: arbore inalt, cu frunze mari, pieloase, flori marunte rosiatice carese dealolta pe trunchi sau ramuri, fructe ovate, cu varf ascutit si un numar mare de

seminte(50-60) ovalturtite, acoperite cu un tegument dur si subtire'RASPANDIRE: originar din padurile tropicale ale Americii, se cultiva in regiuni

cu clima asemanatoare di-n Africa, Asia, America de sud siAmerica Centrala.oBTINERTA pnoouSUlUl: se utilizeaza semintele de la arbori de cel putin L2

ani.dupi recoltarea fructelor, semintele se detaseaza si se usuca, apoi se torefiaza, seindeparteza tegumentele si se preseeva la cald; grasimea se scurge si se filtreaza prin

pilnii incalzitelturnandu-se in iorme unde se solidifica.Turtele ramase dupa obtinereaIGirlri, uscate si pulverizate constituie produsul - cacao, ciocolata si alte produse'Din

tegumentul dur al semintelor se extrage alcaloid-ul theobromina'pROpRlFfAii, placi sau fralmente diferite, solide, alb-galbui, unctuoase la

pipait si gust placut de caco.La 30-35 de grade se topeste, transformandu-se intr-un

fi.:ftia ulei-os, limpede, galben;solubil in solventiorganici, insolubil in apa.COMpOZffiA'fiifr,flCA: gliceride mai ales ale acizilor stearic, palmitic, oleic;

steroli, sitosteroli, urme de D2.INTREBUiTTRRI: masa pentru supozitoare si ovule(datorita punctului de topire

apropiat de tempei"tuo ioiputui omenesc); emolient la prepararea unor unguente si

creme.

z.OLEUM OLIVARUM = ulei de masline.ulei obtinut prin presarea la rece a

fructelor de Olea europaea(Oleaceae) - maslin'DESCRIERE

-'itnoi. inalt cu frunze persistente, albe-argintii pe .fata

inferioara.Rori aiUe dispuse axilar, fructul este o diupa(maslina) cu un singur sambure

de culoare verzuie la inceput apoi negricioasa'RASpAN;lne otiginar'din no"rd-estul Africii si vestul Asiei, se cultiva in bazinul

mediteranean (Grecvia, ltalia, Spania)'oBTINEREA PRoDUSULUI: - uleiul farmaceutic se obtine prin presarea la rece

a pulpeifructului.-uleiul alimentar se obtine prin presarea la rece a fructelor intregi(cu samburi).

25

-uleiul obtinut prin presare la cald sau prin extractie cu solventi organici este decalitate inferioara si se intrebuinteaza in industria sapunurilor.

COMPOZITIA CHIMICA:- gliceride ale acidului oleic pana la 80%(trioleina)-gliceride ale acidului palmitic si stearic.

INTREBUINTARI: - aCtiune cOlagOga, usor laxativa, actionand asupracalculilor biliari pe care ii elimina.Se administreaza intern in doza de 30-60 grame-

-emolient in unguente, crdme.-vehicul pentru dizolvarea unor substante

medicamentoase.

3.OLE|M HEL,ANTH|= ulei de floarea soarelui; oficinal in FR XUleiul obtinutp1n preiarea la rece a semintelor plantei Helianthus annuus(Compositae).

DESCRIERE: planta anuala cu tulpina inalta, ramificata in partile superioare;frunze alterne, .orodlt", capitule cu flori galbene(ligulate marginale si tubeloase la

centru).Fructele sunt alchene.lnfloreste in lunile iulie-august.oBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la reie a semintelor rezulta un lichid

limpede, galben-deschis, cu miros.slab, caracteristic si gus-t 9{.939r.COMpOAif,q Cfiffr,ftCA: gliceride ale acidului linolic(60-75%), oleic(20-25%\ si

ale acizilor satu rati(stearic, arahidic, pal mitic)'INTREBUINTARI: - Ca vehicul pentru preparatele de uz extern, intern sau

parenteral.-emolient:in alimentatie.

FR X prevede o manografie a uleiului de floarea soarelui neutralizat folosit la

prepararea medicamentelor injectabile.

.OLEIJM RtctNt = ulei de ricin; oficinal in FR X.Ulei obtinut din specia Ricinus

comunis(Euphorbiaceae) prin presarea la rece a semintelor.DESCRIEn6' plil,i" anuala in zona temperata si perena in zona.tropicala unde

creste sub forma unui irUore inalt.La noi, ricinul dezvolta o tulpina aeriana pana la 3

;atri;cu frunze riif pihar lobate si inflorescente a caror flori femele sunt situate in

partea superioara, iar cele mascule in parte? inferioara.fructul este o capsulaghimpoasa r", giibri, cu teri loje in care se afla cate o seminta.semintele oblung

ovate, sunt luciofi;;"f*ii, cafinii-roscate.Tegumentul seminal este sfaramicios si

inchid'e in interior 2 cotiledoane albe, bogate in ulei gras.naspmolni'- origin"r din fndii s-a extinJ prin culturi in Africa, America de

Sud si Sudul Europei.La nii se cultiva mai ales in partile de sud ale tarii.coMpoztTlA cHtMlcA: - contine ulei gias in proportie de 50% format din

gliceride ale acidului ricinoleic.+oxiiUumina = ricina, care produce aglutinarea g_lobulelor rosii(l0

seminte .*rurnit" poate determina moartea unui adult in 3-4 zile; chiar 3-4

seminte pot da intoxicatii mortale)'-u alcaloid Putin toxic- ricinina-lipaza

OBTTNEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor

decorticate.Toxalbumina se indeparteaza prin tiecerea unui curent de vapori de apa

,rpi"ini"tzit; toxamffiil ioagirata indepartandu-9e prin firtratre.Din tuftele ramelse

dupa presarea li rece se mai poaie obtine ulei prin presare. la cald. sau cu ajutorul

solvantilor, uleiul obtinut intebuintundu-r. in scopuri industriale.Datorita toxalbuminei,

turtere ramase nu-t" folosesc ca furaje pentru animale ci ca ingrasamant sau pentru

distrugerea rozatoarelor-

INTREBUINTARI: - purgativ datorita actiunii acidului ricinoleic pus in libertate inintestinul subtire de enzimele pancreatice in doze de 5-L0 grame la copii si 30 gramela aduhi.Gustul neplacut al uleiului se poate corecta cu ulei volatil de menta saulamaie.

-industria saPunurilor-lubrifiant la motoarele de aviatie.

S.OLE|JM JECORTS = utei de peste; ulei obtinut din ficatul proaspat al pestelui

Gadus morhua si i altor specii(Gadideae)Aceste speciitraiesc in Oceanul Atlantic.oBTINEREA ULEIULUI: dupa indepartarea vezicii biliare din ficatul de -peste, se

spala, se taie si se incalzeste pana la 50 de grade.Uleiul se ridica la suprafata si sei,i,Gp'"n".ra p6n centrifugare.bperatiile de obtinere a uleiului de peste se fac intr-oatmosfera de'gaa inert pentru a nu se pierde din.vitamine.Din uleiul astfel obtinut seindeparteaza gliceridele acidului steqlc prin racire la 0-5 grade.

' COMPOZITIA CHIMICA: -85% gliceride ale acizilor nesaturati-t5% gliceride ale acizilor saturati

INTREBUINTARI:tuberculoza(intern)

-colesterol-vitamina: A, D, E.-lecitine, fosfoliPide-baze organice, acizi biliari-un pigment - liPocromul.

- aport important de vitamine si minerale in rahitism,

-extern in tratamentul ranilor si ulcerelor ca cicatrizant-sub forma de clisme impotriva oxiurilor.

6. CETACEUM = cetaceu;oficinal in FR X.Este partea solida a substantelorgrase ce se gasesc in cavitatile pericraniene.. ale balenei Physeter macroce

it "f

rrtpfwr"t"iiai.l- mamifer ce traieste in regiunile tropicale ale oceanului Atlantic,Pacific si Indian.

oBTINEREA PRoDUSULUI: din cavitatea craniana a balenei se scurg 5000-L0000 kg de grasime lichida.Prin racire cetaceul brut se separa sub forma unei mase*istaline care se puriti." prin fierbere cu solutie diluata de NaoH, urmata de spalareacu apa.

coMpozlTlA CHIMICA: contine palmitat de cetil, esteri ai acizilor stearic,miristic, lauric.

INTREBUINTARI:cremelor cosmetice.

pentru actiunea sa emolienta la prepararea unguentelor si

7. CERA FLAUA = cedra de albine; oficinala in FR X.este secretia hipodermica

transudata a albinei lucratoare Apis mellifera(Apideae)OBTINEREA pRODuSULUI: dupa extragerea mierii prin centrifugare . sau

pr"r"r", fagurii se fierb cu apa.ceara topita se ridica la suprafata, unde se solidificaprin racire.Furificarea se face prin retopiri succesive si.strecurare.

COMPOZITIA CHIMICA: - amestec de esteri ai alcoolilor cu 24-34 atomi de

carbon in molecula si acizi cu 24-34 atomi de carbon CH3-(CHZ)n-COOH ; CH3-(Ch2)n-oH.

-parafine cu numar impar de carbon'Din ceara de albine prin purificare si inalbire se obtine Cera alba - ceara

alba.Ceara galbena se expune in siraturi subtiri, udandu-se la lumina soarelui, cand

sufera un Proces de decolorare.

27

INTREBUINTARI: pentru actiunea lor emolienta la prepararea unguentelormedicinale si cosmetice.

g. ADEqS LANAE -- lanolina; oficinala in FR X.Produs obtinut prin extractia sipurificarea lipidelor de pe lana de oaie.

OBTIi{EREA pnOoUSULUI: lana se spala cu sapun sau cu o solutie diluata decarbonat de sodiu.Solutia laptoasa rezultata se trateeva cu acizi, separandu-se lasuprafata grasimea de culoare inchisa, cu miros neplacut.Dupa separare se trateazacu'hidroxiii alcalini => saponificarea grasimilor iar lanolina se separa prin centrifugaresi splari repetate.Se purifica prin solubirizare in acetona si filtrare.Dupa indepartaraesolventutui se supune unui proces de deodorizare si albire.

COMPOZITIA CHIMICA: alcooli supriori liberi si esterificati si acizi grasi-INTREBUINTARI: ca baza la prepararea unguentelor datorita proprietatii de.a

patrunde usor in piele si de a incorpora apa cu substantele medicamentoase solubilein apa.

FR X prevede o monografie pentru Lanolina hidratata - Adeps Lanae hydrosuscare este un amestecdeT5% lanolina anhidra si25To apa.

10. ALCALOIZI

Sunt substante de origine vegetala, heterociclice cu evot, reactie alcalina siactiune farmacodinamica pronuntata, in generaltoxici.Au un gust amar, prezentand unnumar de reactii comrni fata de

.anumiti reactivi chimici.Denumirea deriva de la

caracterul bazic al acestor compusi, termen ce-si are originea in cuvintele grecesti:

iicali=alcalin si eidos=asemanaior.desi aceasta denumire nu poate sa corespundaclasificarii substantelor organice baza pe structura, ea este mentionate deoarece dapotinilii"t"a cuprinderii unui numar mare de produsi bazici naturali raspanditi in peste

L200 specii de Plante.Alcaloizii au fost descoperiti abia la inceputul secolului al XIX-lea, prin

cercetarile lui Derosne(1803),serturner(1806), care izoleaza morfina din opiu.Apoi aufost izolati numerosi alti alcaloizi: stricnina, veratrina, chinina, colchicina etc', care au

servit nu numai ca modele experimentale pentru demonstrarea corelatiei existenteintre strudura chimica si actiunea farmacodinamica, dar si ca modele pentru

semisinteza sau sinteza unor substante active fiziologic.ln prezent se cunosc peste

3000 alcaloiziaproape in exclusivitate de origine vegetala.Din punct de vedere chimic astti sunt considerati ca alcaloizi numai

substanteb heterociclice cu azot avand caracter bazic si dand reactii caracteristice cu

6;ri;i i"cifici nucleului de baza.Cercetarile facute in acest domeniu au inspirat

multe sinteze ."r"-i, iondus la obtinerea unui numar mare de substante noi, uneleprezentand importante proprietati terapeutice'

RASpANDIRE: in natura alcaloizii sunt raspanditi in .ciuperci(clavicepspurpurea), in unele sJecii de Lyc-opodium si Equisetum, in monocotiledonate mai putin

(Liliacea, amarviriAlceael si' frecvent raspandite in dicotiledonate, in familiile:

b-"piu.r1.""", ifinun.ulaceae, Rubiaceae, Rutaceae, Berberidaceae'Alcaloizii se

ilil t"rp"tiOiti in diferite organe ale plantelor producatoare, pieferand tesuturile

f,arenchimatoase din regiunile periferice ale acestor organe.La unele plinte-alcaloizii se gasesc raspanditi in toate organele; ex:Atropa

belladona, colchilur "rtr*nale

- coitinutul in colchicina a diferitelor parti ale plantei

fiind diferit.La alte plante alcaloizii se gasesc numai in anumite organe; ex:

28

. -Papaver somniferum - fructe(semintele nu contin);

. -Hydrastis canadensis si ceratuem album - in rizomi

. -Cinchona si Berberis vulgaris - in scoarte

. -strychinos nux vomica si Cola acuminata - in seminte

. -Camelia sinensis - in frunzeo -Aconitum - tuberculir -Uragoga lPecacuanha - radacini

ln mod obisnuit aceeasi planta contine mai multi alcaloizi cu structuraasemanatoare. Ex:

-opium contine peste 28 de alcaloizi-semen stychni Peste 8 alcaloizi-cortex chinae Peste 20 alcaloizi

sunt foarte rare cazurile cand o planta contine un singur alacaloid(Ricinus.o*rrnii).1-a ptantele-cu mai multi alcaloizi predomina cantitativ unul sau mai multi

denumiti alcaloizi principali. Ex:-in oPium - morfina-in semen strychni- stricnina si brucina-in cortex chinae - chinina sichinidina.

Intre alcaloidul principal si alcaloizii secundari exista o inrudire, la baza structuriilor avand acelasi nucleu chimic. Fx: in opium - morfina, codeina, tlbalna sunt inruditeprin nr.6ul f.n"ntr"nic.ln ceea ce priveste locul de formare a alcaloizilor in plante, s-a

[onrt"t"t ca la cele mai multe specii, acestia se formeaza in radacina de undamigreaza in organele aeriene care sunt in masura sa produca unele transformari in

molecula acestora' ex:

scopolamina.

germinare, p. rarura deryoharii plantei migreaza i1 1191 fiind difuzati in

toata pineiaeriana a plantei; inainte de maturatie alcaloizii se acumuleazain caPsule.

preferinta in r.oin" radacinilor, de unde sunt transportati in celelalte organeale Plantei.

Cu cat r"gnri este mai indeparta de radacina, continutul in alcaloizi scade; ex:

lujerii, rrrttr"r", iroiire, fructele si semintele plantei Berberis vulgaris sunt lipsite de

itiroiri.rn plante alcaloizii se gasesc sub foima de saruri ale acizilor organici: taflc'

citiic, oxalic, t"ni., ii, ca sar-uri ale unor acizi specifici din plante: acidul aconitic,

*.."ri.,.frini., fur"ric.Atcaloizii se gasesc si. sub forma unor esteri sau in combinatie

cu gluci de formand glucoalcaloizi (tomati na, solani na).Continutur ln- i["roiri al plantelor este mult influentat de factori externi ca

lumina, clima, natura solului sau perioada recoltarii.ln ceea ce priv.este rolul biochimic

al alcaloizilor in ui"i" plantelor, parerile sunt impaftite, neputandu-se explica de ce

alcaloizii exista numai'la unele plante, majoritatea lipsindu-se de.prezenta acestor

ffiil;i. e*, orpi unii, alcaloizii ar constitui un mijloc de aparare al plantei impotriva

diferitilor ousmali Jii t-" observat ca plnatele cu alcaloizi toxici pentru om sunt

adeseori inofensjve p"ntiu "nirare(partea

aeriana a matragunei este un bun aliment

p.ri* i"prrii O. ."ti, frunzele sunt mancate de omizi; semintele de strychinus vomica

sunt cautate de Pasari).Alte teorii emit ipote za ca alcaloizii ar fi produse finale ale catabolismului

albuminoidetor, n"priini eipfica insi de ce plantele elimina compusi atat de complcsi.

Dupa o alta teorie, alcaloizii ar avea rolul de stimulatori ai diverselor functii aleve getal utui, deci asemanatori hormonilor vegetali..

pROpRIETATI: Din punct de vedere chimic , alcaloizii sunt substante organicecu pondere moleculara ridicata, avand in molecula lor carbon, hidrogen, oxigen siaroi.Unii alcaloizi nu au oxigen.Dupa prezenta sau absenta oxigenului alcaloizii seimpart in:

a.alcaloizi oxigenatib.alcaloizi neoxigenati

Atcatoizii oxigenatise intalnest mai des si sunt in general solizi,.putin solubili inapa, solubili in solv-enti organici(alcooli, eter, cloroform), adesea cristalizati, inodori sineantrenabili cu vapori de apa.Sunt si alcaloizi oxigenati lichizi(pilocarpina,mescalina),Dintre alcaloizii solizi: atropina, cocaina, chinina, stricnina, morfina,narcotina, papaverina, veratrina, aconitina.

Atcatoizii neoxigenaff sunt lichizi la temperatura obisnuita, volatili, puternicmirositori, usor sol[bili in dpd, antrenabili cu vapori de apa: nicotina,ip"n"ini.lndiferent grupei carora ie apartin, alcaloizii au proprietati comune imprimatede prezenta constan-ta a azotului in molecula, care ii apropie de amine si le imprima uniitl.i". mai mult sau mai putin bazic.Clasificarea alcaloizilor in functie de structuraini*La se face ae JUicei in functie de pozitia azotului din afara(efechina, colchicina),sau din interiorul ciclului(clasificati dupa nucleul de baza - atropina, hiosciamina,chinina, chinidina, morfina, papaverina).

bin punct de vedeie terapeutic alcaloizii przinta o importanta d.eosebita pentru

industria farmaceutica inrand in compozitia numeroaselor produse utilizate in diferiteafectiuni ale sistemului central nervos si periferic, ale aparatului cardiovascular sau

chiar pentru actiunea lor citostatica.

L.E4HEDRAE HERBA paftile aeriene ale diferitelor specii deEphedra(Ephedracea) - carcel(Ephedra destachya)'

^' DESCRIEREA PLANTEI: singura specie din flora noastra; este un arbust sausubarbusi cu tulpini verde, inalta dL 30cm, noduroasa, foafte ramificatan cu ramuri

iiriate.rrunzele ,.Art" au Elspect de solzi.Florile sunt mici si unisexuate; fructul este o

baca falsa, globuloasa, rosie.RASpANDing''Europ4 Asia.La nsi creste spontan in Transilvania, pe terenuri

nisipoase l insirite, dar mai algs !l Dobrogea'oBTINEREA PRoDUSULUI: se recolteaza partile aeriene verzi.coMpozrrn cHlnalcA: alcaloizi: efedrina si pseudoefedrina(izomeri), taninuri

si substante minerale.PROPRETATI: efedrina naturala

cristale incolore, solubile in apa, alcool,clorhidratul de efedrina.

este levogira si se prezinta sub forma deeter, clor-oform.ln terapeutica se utilizeaza

INTREBUINTARI: - utilizat din cele mai vechi timpuri in China ca remediu

antiasmatic. . ..-este u n simpatomi metic determinand vasoconstrictia vaselor pe rife rice.

-bronhodilatator.

2,FOLIUM ET RADIX BELLADONNAE - BELLADONA FOLIUM = matraguna;

oficinala in FR x; lrunzele si radacinile planteiAtropa belladonna(Solanaceae).DESCRIERE: planta perena cu rizom muiticapitat.ln primul an se dezvolta o

singura tulpina, iaiin'anii urmatori iau nastere mai multe tulpini ramificate inalte(l-Z

;;i0.Frn'zetede la baza tulpinii sunt alterne, cele superioare sunt dispuse cate doua,

din care una este *irjr..Florile solitare, dispuse axilar au corola bruna-violeta pana

la brun roscata la exterior iar in interior galnuie cu nervuri purpurii-violete'Fructul este o

30

baca aproape sferica, neagra, lucitoare, insotit-a de caliciu persistent.ln pulpa suculentaa fructului se gasesc numeroase seminte, reniforme, reticulate.

RASpANDIRE: specie eurasiatica. La noi creste la marginea padurilor de fagsau pe ierenuri defrisate.tnfloreste din iunie pana in august.Cerintele mari de materiepriil pentru industria de medicamente au impins cultivarea acestei plante.

oBTINEREA PRODUSULUI: - frunzele se recolteaza inainte sau in perioada deinflorire, pe timp insorit, inainte de amiaza.

-riOacinile se recolteaza toamna, la sfarsitul vegetatiei, de la plantele de 3-4ani.

coMpozlTlA CHIMICA: -alcaloizi(atropina, hiosciamina, belladonina'scopolamina).

-baze volatile fara importanta terapeutica-metilesculi na(heterozid a) cu proprietati fl uorescente'-amidon,oxalat de calciu.INTREBUINTARI: proprietati parasimpatolitice sub forma de pulbere, tinctura,

extract moale sau uscat.-antispasmodice si inhibitoare ale secretiei in colici si constipatii spastice, ulcer

gastric si duodenal.-midriatice(dilatarea pu pile i) in oftalmolog ie'

3.HyoscyANl FOLilJM = maselarita; frunzele plantei HyoscyamusNige(solanaceae).

DESCRIERE planta anuala sau bienala cu tulpina simpla, putin ramificata,verde, cu-peri lungi.' Frunzele sunt alterne, moi si lipicioase. Florile axilare sunt

inlrariradit" rpr" uirt l tutpinii. Caliciul tubulos la baza este campanulat in partea de

sus cu 5 dinti trirngtrirl"ri. Corola de culoare galben-murdar, fructul este o capsula(pXiA"l ce contine nlmeroase seminte rotunde sau reniforme.

RASPANDIRE: Specie eurasiatica. La noi creste pe terenuri necultivate si

bogate in substante organice.OBTINEREA PRODUSULUI: se

speciile bienale se recolteaza frunzelea/anta si apoi se usuca).

CoMPOZITIA CHIMICA: asemanatoare cu Belladonna.INTREBUINTARI: aceleasi ca matraguna'

4.COCAE FOL| U M- frunzele plantei Erytroxylon coca (Erytroxylaceae).

DESCRlEneiiUusti inalti de 1-3 metricu frunze alterne, flori albe sau galbene;

fructele sunt druPe rosii.RASPANbIRE: originara din America de Sud, se cultiva in

Equador, Columbia, Asia.' o-BTNEREA PRODUSULUI: se recolteaza frunzele din al

recolteaza frunzele la inceputul infloririi. Labazale la sfarsitul primului an( se spala, se

Peru, Bolivia,

ffeilea an de

vegetatie.--r- COMPoZITA CHIMICA: -alcaloizi: cocaina, tropococainar trixilina, higrina.

-u|ei vo|ati| cu sa|ici|ati de meti|, ceara' acizi

aromatici.INTREBU|NTARI: -anestezic in oftalmologie si oRl(sub forma de sare

clorhidrica).-duce|adependenta=>d€gradareaf iz icasimora|aa

persoanelor care o folosesc.

S.CHINAE coRTil: scoarta plantelor cinchona officinalis' succirubra,

calisaya(rubiaceae).

31

DESCRIERE: arbori mari cu frunze opuse, eliptice, lucitoare. Flori rosii grupatein panicule. Fructele sunt capsule cu seminte prevazute cu o aripa membranoasa.

' RASPANDIRE: America de Sud, Equador, Peru, Bolivia'oBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta si se usuca. ln momentul

recoltarii scoarta are fata interna alba; in timp, datorita oxidarii taninurilor culoareadevine rosie apoi rosu-bruna cunoscuta si sub denumirea de rosu de china-

COMPOZITIA CHIMICA: - alcaloizi: chinina, chinidina, cinconina, clnconidina.-chinovina(heterozida) cu gust foarte amar' tanini.

INTREBUINTARI: -tonic amar sub forma de decoctie, tinctura, extract.-chinina si sarurile au actiune toxica, ocitocica, antitermica

asupra protozoarelor - tratamentul malariei.

G.?AzAVER|S FRUCTUS =macul, fructele plantei papaver somniferum(papaveraceae).

DESCRIERE: planta anuala cu tulpina inalta, verde - cenusie, frunze bazalepetiolate, alungit ouaite, margine neregulat incisa. Frunzele tulpinale sunt alungite,tiun p.tiolatelana la sesile?u marginea nereguLat.ovata si serata. Flori solitare' pepedunculi lungicare inainte de deschidere se indoaie in jos. Caliciul este format dindou" sepale, Zorola din patru petale diferit colorate, dupa varietati si specii( albe, roze,rosii, violete). Fruaul este o capsula dehiscenta sau nedehiscenta cu numeroase,erint. reniiorme, reticuate, albe, cenusii, albastre sau aproape -negre. Toata planta

cu exceptia semintelor, este strabatuta de canale laticifere. Infloreste din a douajumatatea lunii iunie pana in prima jumatate a lunii iulie.- RASPANDIRE: macui esta o planta de cultura cu valoare alimentara,oleaginoasa si medicinala. Cele mai insemnate culturi se gasesc in Asia, lran, India,Chini, Asia Mica, mai ales in Turcia, Peninsula Balcanica - Bulgaria. La noi culturiintinse sunt in Moldova.

oBTINEREA pRoDUSULUI: capsulele de mac destinate intrebuintariifarmaceutice se recolteaza inainte de maturitate, cand culoarea verde incepe sa treacain verde galbui; se indeparteeva semintele si se usuca'

C6fUpOZlTlA CHIMICA: alcaloizi, mucilagii, acid meconic.INTREBUINTARI: sedativ sub. foima de lotiuni bucalepentru calmarea durerilor

de dinti.

7. OptUM este latexul uscat obtinut prin incizarea capsulelor mature ale plantei

Papaver Somniferum'oBTINEREA PRODUSULUI: la 8-L2 zile dupa caderea petalelor, capsulele se

sacrifica cu ajutorul unor cutite sau lame speciale, se practica incizii pana la jumatatea

pericirpului penyu a deschide laticiferele. Inciziile se practica dupa - amiaza sau spre

;il. Lat *lt ali apare trutor*" unor picaturi care in contact cu aerul se brumifica si

se inta.reste pe parcursul a cateva ore. A doua zi picaturile se strang cu ajutorul unor

,p"irr" ipeclale=t opiul brut care se tine la umbra pentru uscarea partiala apoi se dau

forme diferite.COMPOZITIA

tebaina, narceina.cHlMlcA: - alcaloizi: morfina, narcotina, papaverina, codeina,

-mucilagii-rezine,-9lucide, substante proteice, acid lactic, acid

meconic.INTREBUINTARI: proprietati analgezice- se administreaza sub forma de

pulbere sau serveste la prepararea diferitelor forme farmaceutice:-puivis opii et lpecacuanhae - FR X.-T - ra oPii diluta

32

- T - ra opii composita-Extractum oPii siccum-Opium Pulveratum - FR X.

g. RHTZOMA CUM RADICTBIJS HYDRASTIDIS: rizomul si radacinile planteihydrastis canadensis (ranunculaceae).' DESCRIERE: planta perena cu rizom orizontali ramificat. Pe partea inferioara

poana numeroase radacini, iar din varful vegetativ al ramificatiilor se dezvolta tulpinileriene purtand frunze lobate cu nervuri palmate. In varfultulpinii se dezvolta o singurafloare.

RASpANDIRE: creste in padurile umbroase din Canada si rasaritul SUA. S-aintrodus in culturi in Rusia.

oBTINEREA PRODUSULUI: rizomi si radacinile se recolteaza toamna, sespala si se usuca.

COMPOZIT|A CHIMICA: alcaloizi : hidrastina, berberina canadiana.-rezine, ulei volatil, amidon.

I NTREB U I NTARI : vasoconstrictor si hemostatic uterin.

g. FOLTUM BOLDO= frunzele plantei Peumus Boldus ( Moniniaceae)DESCRIERE: arbust dioic cu frunze opuse si flori mici grupate in raceme

a<ilare.RASPANDIRE: creste spontan in muntii din Chile'OBTINEREA pRoDuSillut: se recolteaza frunzele dezvoltate si se usuca la

temperatura normala;COMPOZITIA CHIMICA: -alcaloid: boldina;-substanta de natura glicozidica-ulei volatil, tanin, fl avonoia.INTREBUINTARI: -actiune colagoga.-stimulente ale digestiei(boldocolin- coleretic, colagog- scos din nomenclatorul

pe 1.985)

LO. HERBA CHELIDONII = Rostopasca, negelarita; partea aeriana a plantei

Chelidonium Majus (papaveraceae).DESCRIERE:' pianta perena cu rizom dezvokat si ramificat. Primavara se

dezvolta o rozeta de' frunze bazale. Tulpina inalta pana la 60,de centimetri esteiiriniit" si plrevazuta cu peri lungi. Frunzele. su.nt alterne imparipenate, de culoareverde cenusie, mai ales pe partea inferioara. Florile galbene formeaza.o inflorescenta

umbeliforma. Fructul estb o capsula silicviforma. Toate pertile plantei contin un suc

htt"; galben sau galben portocaliu. Infloreste din aprilie pana to_amna tarziu'RASPANDIF,E: plahta comuna, raspandiuta ia noi prin tufisuri, pe langa garduri,

din zona de camPie Pana la munte.oBTINEREA PRoDUSULUI: se recolteaza partile aeriene in poerioada de

inflorire si se usuca.coMpozlTlA CHlMlcA: alcaloizi: chelidonina, cheleritrina, berberina,

protopina.INTREBUINTARI: actiune spasmolitica, analgezica, coleretica - in afectiuni

hepato-biliare.-latexul- erltirParea negilor.

1.1. IPECACIJANHE RADIXi pecacuan ha(Rubiaceae).

33

radacina plantei Uragoga

DESCRIERE: semiarbust cu rizom ramificat, pe care se gasesc radacini cuingrosari vermiculare si radacini netede, fibroase.Tulpina p_oarta in partea superioaraciteua frunze opuse, eliptice si o inflorescenta terminala cu flori mici albe.

RASpANDIRL: originara din Brazilia, se cultiva si in unele tari din Asia(lndia,Indonezia).

oBTINEREA PRoDUSULUI: se recolteaza radacinile cu ingrosari vermiculare,se usuca la soare si apoi se indeparteaza impuritatile'

COMPOZITA aHlMlCA: - alcaloizi: emetina, cefelina, psihotrina.-o saPonina-substante de natura glicozidica(ipecacuanina,

ipecozida--amidon, rezina, ulei gras sivolatil-

INTREBUINTARI: - expectorant(in doze mici)-vomitiv(in doze mari) 0,5 - L gram.

Intra in compozitia pulberii d'e opiu si ipeca(opiul se asociaza pentru a anihilaactiunea vomitiva).

12. SECALE CORNUTUM sclerotii ciupercii parazite clavicepspu rpurea(Hypocreaceae).

DESCRIERE: sclerotii ciupercii se dezvolta pe spicele de secara(secale cereale- Gramineae) si pe atte graminee.ln florile infectate (prin transportulde catre insecte a

.onioiilor) se'Oearotii,lrincul fructului de secara, un corp alungit, violaceu = sclerotulcare reprezinta forma de rezistenta a ciupercii'

RASPANDIRE: in Eurasia si nordul Africii.Apar oriunde se cultiva secara dar

mai ales in zonele cu umiditate ridicata, in timpul primaverii si verii.Prin culturi si

selectie s-au obtinut scleroti mai bogati in alcaloizi'oBTINEREA pRoDUSULU1: sclerotii se recolteaza manual la completa

dezvoltare, se usuca si se pastreiva in loc uscat sau in recipiente in care se introduceoiiO a" calciu ( pentru absorbtia umiditatii). Recipientele se inchid ermetic-

coMpozlTlA CHIMICA: -alcaloizi : ergometrina, ergotamina, ergotoxina

:iil I l3;l# ":LlH',1H:*

aceti I cor i n a-glucide, Proteine, ulei gres

INTREBUINTARI: - hemostatic uterino -ocitocic: stimuleaza fibrele musculare netede mai males la nivelul

uterului=>amineleo -simpatolitic, vasodilatator periferic( ergocornina,

dihidroergocristina, chihidroergocriptina).o -parasimpatomimetice( colina, acetil colina)o -simpatomimetica (tiramina)

L3. STRycHNt sEMEN: semintele mature ale plantei strychnos nux vomica

(loganiaceae).DESCRIERE: arbore inalt, cu frunze opuse, ovate, intregi, flori mici albe, albe-

verzui, Fructul eiie o uaca sferica de marimea si culoarea unei portocale' La interior

are o pulpa alba in care se gasesc 3-5 seminte'RASPANdinE, ftAi", Ceylon, Birmania, Vietnam, Coreea, Nordul Australiei'

oBTINEREA PRoDUSULUI: fructele mature sunt zdrobite, se scoate pulpa

care se indeparteaza prin spalare si semintele separate se usuca la soare'

coMboarn tHlnaicn: -alcaloizi: stricnina, brucina-glucide, ulei gras

34

INTREBUINTARI: creste secretia mucoasei gastrice si a glandelor salivare-tonicin stari depresive si excitant gastric.

-stimulator al SNC- pareze, paralizii, inconstienta sfincteriana, astenie nervoasa.

L4. RAUWOLFTAE RADX: radacinile plantei Rauwolfia serpentina.DESCRIERE: arbust mic, cu scoarta CenuSie, frunze intregi, ovat-lanceolate,

flori mici, albe sau roze. Fructuleste o drupa purpurie-negricioasa.RASPANDI RE: I ndia, Vietnam, Cambodgia, Thail anda.OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteazarizomi si radacinile de la plante de

34 ani, se spala si se usuca.tOruirOzrn CHIMICA: alcaloizi: serpentina, rezerpina, iohimbina,

rauwolfinina.-amidon, glucide, acid fumaric.

INTREBUINTARI: simpatolitic, hipotensiv, sedativ. In hipertensiune, tulburarinervoase, psihoze, hipertiroidism.

15. ACONTTI T'BER: radacina tuberificata a plantelor Aconitum callibotry siTauricun(ranunculaceae) - omag veninos.

DESCRIERE: planta perlna cu tuber alungit, napiform. Alaturi de tuberculul."r. po"rta tulpina aeri"na se dezvolta in p_erioada de vegetatie un nou tubercul lateralcire boarta in varf un mugure. Tutpina florifera are frunzele alterne palmat divizate si oinflores.enta sub forma de racen cu flori de culoare albastru-inchis sau albastru-violet.

RASpANDIRE: specie raspandita in Europa centrala, deci si in flora tariinoastre; intereseaza numai speciile cu flori albastre(exista si specii cu flori galbene). .

OBTINEREA pRODLiSUlUt, se recolteaza radacinile tubercate toamna la

sfarsitulvegetatiei si se retin tuberculii noi.COMPOZITIA CHIMICA: - alcaloizi: aconitina (foarte toxica)' aconina'

picroaconona.

INTREBUINTARI:respirator(situati in bulb).

'actzi organici, glucide, amidon.- actioneaza asupra centrilor SNC, fermoregulator si

-antinevralgic in nevralgii faciale-anticoge n stiv(afecti u ni ale cai lor re s pi ratorii)-stimulent respirator, hipotermizant.

Este foarte toxic => administrare cu prudenta.

35