„Înainta[ii mei au l\sat Castelul Pele[ poporului român. Voi lupta pentru ca dorin]a lor sa se împlineasc\” a declarat Prin]ul Paul în interviul televizat, la prima sa vizit\ la Pele[ (1990).

FAMILIA REGAL| ROMÂN|

MOMENTE IMPORTANTE ALE ISTORIEI

FAMILIEI REGALE

Aceast\ bro[ur\ este un omagiu adus

str\mo[ilor. Este [i o datorie fa]\ de

genera]iile viitoare, pentru a cunoa[te mai

bine [i a în]elege istoria poporului

român.

Coperta unu: MS Regele Carol al II al României (stânga)MS Regele Ferdinand I al României (dreapta)

Coperta doi:MS Regina Maria a României

Pentru mai multe detalii, v\ rug\m s\ contacta]i

[eful de Protocol al ASR Prin]ul Paul al României.

Telefon/Fax: (+4021) 313 8399

e-mail: paulofromania@gmail.com

website:www.printulpaulderomania.com

Consultan]i de specialitate:Harold BROOKS-BAKER Publisher emeritus, Burke's Peerage, Royal and Heraldic Expert (CNN)

Prof. Univ. Dr. Corneliu M. Lungu –Arhivele Na]ionale Române

Col. Dr. Mircea Dogaru – istoricAlex Mihai Stoenescu – istoric

Colaboratori:Isabel MartinAna-Maria PascaruThomas PiontekValeriu VereanuNatalia Marculescu

28 1

De la instaurarea monarhiei de Hohenzollern-Sigmaringen în 1866 [i pân\ în 1938, România a fost condus\ în baza a trei Constitu]ii, fiecare cuprinzând articole cu privire la monarhie.

Înainte de c\s\torie, Prin]esa Lia a lucrat la Casa Prin]esa Lia (Pre[edinte regional pentru UNICEF) Alb\ în timpul administra]iei pre[edintelui Carter. al\turi de actorii Paul Newman [i Joanne Woodward.

Prin]esa Lia (comisar pentru Drepturile Omului) în Prin]esa Lia a luptat pentru drepturile evreilor din timpul interviului cu Sfin]ia Sa Dalai Lama. fosta URSS; în fotografie al\turi de prim-ministrul izraelian Ehud Olmert.

Dame Elizabeth Taylor [i Prin]esa Lia împ\rt\[esc Prin]esa Lia al\turi de dl. si dna. Clint Eastwood, onorurile acordate pentru munca lor de pionierat promoveaz\ industria româneasc\ de film. în domeniul cercet\rilor SIDA.

10 iulie 1866 – Adunarea Na]ional\ a României (Parlamentul) a votat în unanimitate Constitu]ia. Alte]a Sa Serenisim\ Prin]ul Carol de Hohenzollern a depus jur\mântul în fa]a Camerei. Printre articolele votate se aflau [I cele legate de monarhie [i succesiune la tron.

Art. 82. Puterile constitu]ionale ale Prin]ului sunt ereditare în linie direct\, de la Prin]ul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie b\rb\teasc\, în ordine de primogenitur\, cu perpetua excludere a femeilor [i a descenden]ilor lor. Descenden]ii vor fi crescu]i în religie ortodox\. Art. 83. În timpul domniei Prin]ului Carol de Hohenzollern, succesiunea la tron va fi asigurat\ de c\tre cel mai în vârst\ dintre fra]ii s\i sau descenden]ii acestuia, în concordan]\ cu articolul precedent. Dac\ nici unul dintre fra]i sau descenden]ii acestora nu sunt în via]\ sau declar\ c\ ei nu vor accepta tronul, Prin]ul trebuie s\ î[i desemneze succesorul din una dintre dinastiile domnitoare în Europa de Vest, cu în[tiin]area Casei Reprezentan]ilor (Parlamentul), conform Art. 84. Dac\ nici acest lucru nu este posibil, tronul devine vacant.N.B. În Constitu]ia de la 1866 nu exista o lege morganatic\. De asemenea, nu erau stipulate condi]iile în care membrii Familiei Regale se pot c\s\tori [i nici faptul c\ Prin]ul conduc\tor trebuie s\ î[i dea acordul pentru c\s\toriile regale. În schimb, Legea Salic\ este foarte clar stipulat\ în Constitu]ie (Art. 34/1866, precum [i Art. 77 din noua Constitu]ie promulgat\ în 29 martie 1923).25 octombrie 1878 – Alte]a Sa Serenisim\ Prin]ul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen devine Alte]a Sa Regal\ Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.15 mai 1881 – România este proclamat\ regat [i Alte]a Sa Regal\ Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine Majestatea Sa Regele Carol I al României, iar so]ia sa (n\scut\ Prin]es\ de Wied) devine MS Regina Elisabeta (cunoscut\ sub pseudonimul Carmen Sylva).

Activit\]ile caritabile nu sunt o noutate pentru Prin]esa Lia, care i-a fost un sprijin real Prin]ului Paul înc\ din momentul c\s\toriei lor. Licen]iat\ la Universitatea Oxford, a lucrat la Casa Alb\ în timpul administra]iei Carter [i apoi ca negociator comercial international. Prin]esa Lia a fost distins\ cu Ordinul Suedez Sf. Brigitta [i cu Steaua Liberiei ca recunoa[tere a implic\rii sale în diverse proiecte destinate drepturilor omului, programelor na]ionale pentru s\n\tatea copiilor, lans\rii primei campanii române[ti de lupt\ împotriva cancerului la sân, sus]inerii cercet\rilor sindromului HIV (în timpul administra]iei Reagan, a reu[it s\ strâng\ primele dou\ milioane de dolari pentru cercet\ri în domeniul HIV SIDA) [i inaugur\rii programului de mecenat literar în Bucure[ti. A fost desemnat\ Pre[edinte al Comisiei Fulbright [i Comisar pentru Drepturile Omului. 22 martie 1889 – Conform unui decret publicat în Monitorul Oficial, membrii Familiei Regale vor purta titlul de Alte]\ Regal\, Prin] sau Prin]es\ a României.

Ordinul Carol I (Colec]ia personal\ a ASR Prin]ul Paul al României)

MS Regele Carol I2 27

ASR Prin]ul Paul al României al\turi

de Tom Jones în România.

ASR Prin]ul Paul al\turi de Nadia Com\neci, promovând tinerii gimna[ti români.

CONTINUAREA TRADI}IEI REGALE A ACTELOR DE CARITATE

Dona]ii în valoare de peste 6 milioane euro

„Funda]ia Prin]ul Paul pentru România” a luat fiin]\ în 1991 [i a reu[it, de-a lungul celor 15 ani de activitate, s\ fac\ protocoale în ]ar\ cu personalit\]i capabile de a face lobby [i a îmbun\t\]i imaginea României peste hotare: Pre[edintele AT&T Global Network (una dintre cele mai mari corpora]ii din lume), Sarah Duces\ de York, Julio Inglesias, Charles - Earl de Spenser (fratele Prin]esei Diana), actorul Larry Hagman (alias J.R. din serialul „Dallas”), regizorul Francis Ford Coppola, Michael Jackson, Naomi Campbell, Gheorghe Zamfir, Tom Jones, Lech Walesa (fostul Pre[edinte al Poloniei), Prea Sfin]ia Sa Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, Prin]ul Johann de Hohenzollern, etc. De-a lungul anilor, agen]ii de pres\ [i publica]ii interna]ionale de renume (Reuters News [i New York Times) au prezentat activitatea „Funda]iei Prin]ul Paul pentru România” ca fiind o adev\rat\ poveste de succes în zona Balcanilor.

ALR Prin]ul Paul [i Prin]esa Lia ai României al\turi de Luciano Pavarotti, Jose Carerras [i Placido Domingo.

Cuplul regal al\turi de actorul Florin Piersic.

Supermodelul Naomi Campbell a acceptat invita]ia Funda]iei Prin]ului Paul de a sus]ine industria româneasc\ de mod\.

ALR Prin]ul Paul [i Prin]esa Lia împreun\ cu Larry Hagman în timpul vizitei sale în România.

O POVESTE REGAL| DE SUCCES

ASR Prin]ul Paul al României, nepotul Regelui Carol II - în slujba românilorPrin]ul Paul a fost primul membru al Casei Regale care s-a întors în ]ar\ dup\ Revolu]ia din 1989. Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Paul sus]ine cu t\rie faptul c\ este de datoria membrilor familiei regale s\ î[i serveasc\ ]ara f\r\ a cere în schimb vreun sprijin financiar din partea guvernului sau a contribuabililor. {i pentru a demonstra acest lucru, insist\ s\ subven]ioneze personal activit\]ile de lobby destinate îmbun\t\]irii imaginii României. „Este o onoare dar [i o datorie s\ folosesc contactele personale pe care le am cu membrii guvernelor str\ine [i cu reprezentan]ii corpora]iilor interna]ionale în folosul românilor”, afirm\ Prin]ul Paul.

26 3

Prin]ul Albert de Monaco, renumit pentru implicarea sa în activit\]i sportive [i cunoscut ecologist, schimba impresii cu Prin]ul Paul, Ofi]er (Fellow) al Societ\]ii Regale de Geografie, numit în aceast\ pozi]ie pentru expedi]ia de alpinism montan din Peru dedicat\ salv\rii speciilor pe cale de dispari]ie.

Distinsul Prin] Friederich Wilhelm Furst von Hohenzollern,al\turi de v\rul s\u, Prin]ul Paul al României lacastelul Sigmaringen.

EU Prayer Breakfast MS Regina Fabiola a Belgiei al\turi de cuplul regal.

ASR Prin]ul Paul al\turi de Jan Peter Balkenende, Prim-Ministrul Olandei, la Bruxelles. MS Regina Elisabeta (Carmen Sylva)

ASR Prin]esa Marie Gabrielle de Savoie [i-a invitat v\rul, MS Regele Juan Carlos [i pe prietenul s\u apropiat ASR Prin]ul Paul al României la nunta fiicei sale.

Senator Hillary Clinton, îl felicit\ pe Prin]ul Paul cu ocazia înmân\rii Premiului de Conducere Preziden]ial\ a Clubului Interna]ional Rotary.

Promovând imaginea României în fa]a guvernului SUA - în fotografie al\turi de senatorul Edward Kennedy.

4 25

10 octombrie 1914 - MS Regele Carol I moare f\r\ descenden]i. Nepotul s\u, Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Ferdinand, devine MS Regele Ferdinand I al României.

MS Regele Ferdinand I

MS Regele Carol al II-lea ASR Prin]ul Carol Mircea ASR Prin]ul Paulal României Grigore al României al României

Ca membru al Familiei Regale [i urma[ al Regilor României Carol I, Ferdinand I [i Carol al II-lea, întemeietori ai României moderne, respectând tradi]iile familiei sale, Prin]ul Paul al României desf\[oar\ o ampl\ activitate de sprijinire [i promovare a ]\rii. Prime[te aprecieri din partea a numeroase organiza]ii interna]ionale precum [i din partea Bisericii Ortodoxe. Este distins cu Ordinul Sfântul Andrei, este Membru de onoare pe via]\ al Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R\zboi, a ob]inut Premiul Preziden]ial de Leadership al Clubului Interna]ional Rotary, pentru a numi doar câteva dintre titlurile primite ca recunoa[tere a eforturilor neîncetate de lobby dedicat integr\rii României în structurile euro-atlantice [i în Uniunea European\. Prin]ul Paul este primul membru al unei familii regale, care s-a întors într-o ]ar\ apar]inând fostului bloc comunist. Cu câteva zile înainte de încheierea Revolu]iei din 1989, demersul s\u istoric a fost l\udat („Daily Telegraph”, „Financial Times”). „Funda]ia Prin]ul Paul pentru România” a fost declarat\ una dintre cele mai de succes din Europa de Est, cu dona]ii în valoare de peste 6 milioane de euro în sectorul medical, prin campania împotriva cancerului la sân, organizarea de conferin]e pentru sprijinirea femeilor de afaceri, renovarea unor biserici, [coli [i universit\]i [i acordarea de burse studen]ilor valoro[i.

ALR Prin]ul [i Prin]esa Paul al României

Din prima c\s\torie a Alte]ei Sale Regale Prin]ul Din a doua c\s\torie a Prin]ului Carol al României cu Mo[tenitor Carol al României cu Alte]a Sa Prin]esa Alte]a Sa Prin]esa Elena a Greciei, s-a n\scut în 1921 Mo[tenitoare Ioana Valentina, oficiat\ în Rusia la ASR Prin]ul Mihai al României, viitorul Rege Mihai I. Odessa, în 1918, s-a n\scut la Bucure[ti, Alte]a Sa Acesta s-a c\s\torit în 1948 cu ASR Prin]esa Anne de Regal\ Prin]ul Carol Mircea Grigore al României, în data Bourbon Parma. Prin]esa Anne (nu a fost niciodat\ de 8 ianuarie 1920. încoronat\ Regin\) a avut cinci fiice.

Fiind primul n\scut al Regelui Carol al II-lea, Prin]ul Prin]esa Margareta, fiica cea mai mare, s-a n\scut în Carol Mircea Grigore este de drept conduc\torul 1949. În România femeile nu pot accede la tron. Doar Familiei Regale din România. un rege care domne[te ar putea cere un referendum ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore s-a c\s\torit cu pentru schimbarea Constitu]iei [i a Legii Salice Helene Nagavitzine, aristocrat\ de origine rus\, la Paris. conform c\rora femeile nu pot s\ mo[teneasc\ tronul.Din aceast\ c\s\torie s-a n\scut în 1948 ASR Prin]ul În 1996, ASR Prin]esa Margareta a României s-a Paul al României. Din a doua c\s\torie s-a n\scut în c\s\torit în Elve]ia, într-o biseric\ ortodox\ greac\, cu 1961 Prin]ul Alexandru. actorul Radu Duda.În 1996, ASR Prin]ul Paul al României s-a c\s\torit la Bucure[ti, la m\n\stirea Ca[in, cu Lia Georgia Triff, americanc\ de origine român\. Prin]ul Paul, în calitate de prim n\scut este succesorul de drept la tron, în baza Constitu]iei Regale, niciodat\ abrogat\.

24 5

So]ia sa (n\scut\ ASR Prin]esa Maria de Anglia) devine MS Regina Maria a României. ASR Prin]ul Carol, fiul lor mai mare, devine noul Prin] Mo[tenitor al României.

MS Regina Maria

Prin]ulCarol Mircea Grigore

al României

Helene Nagavitzine, prima so]ie

a Prin]ului CarolMircea Grigore

Regele Mihai I Prin]esaAnne de Bourbon

Parma

CONCLUZIIFamilia Regal\ din România are dou\ linii de succesiune:

6 23

31 august 1918 - Are loc la Odessa, în Rusia, c\s\toria dintre ASR Prin]ul Mo[tenitor al României, Carol [i aristocrata Ioana Valentina Lambrino. Prin]esa Ioana provenea din familia imperial\ bizantin\ Rangabe-Lambrino din care au f\cut parte doi împ\ra]i, un patriarh, un prin] sanctificat - Sf. Paul de la Athos [i un general din armata român\, erou în R\zboiul de Independen]\ (a se vedea: „Royalty Magazine”, Vol. 18 no. 11, 2004, Edi]ia „Livre d'Or de la Noblesse Phanariote” - „Cartea de aur a nobililor fanario]i” de Eugen Rizo-Rangabe, publicat\ în 1892, Athens Printers S.G. Vlastos [i Anexa Arborele genealogic al familiei Rangabe-Lambrino).*Certificatul de c\s\torie original se afl\ la Arhivele de Stat din Bucure[ti [i în arhiva privat\ a ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore al României. Documentul a fost publicat în 1919 [i pe prima pagin\ a ziarului francez „Excelsior” (Anexa).

Certificatul de c\s\torie al Prin]ului Mo[tenitor Carol cu aristocrata Ioana Lambrino a fost publicat în presa interna]ional\.Prima pagin\ a ziarului „Excelsior” (Fran]a, 20 august 1919)Extract din Registrul c\s\toriilor din anul 1918Partea a douaNum\rul de înregistrare a c\s\toriei: 444Luna [i ziua: august 31Profesia, prenumele tat\lui, numele de familie [i religia so]ului [i num\rul de c\s\torii precedente: Colonel al Regimentului 8 vân\tori din Armata Regal\ a României, Charles Ferdinand (Ferdinandovici), fiul regelui, prima c\s\torie, ortodox.Vârsta so]ului: 25 ani.Profesia, prenumele tat\lui, numele de familie [i religia so]iei [i num\rul de c\s\torii precedente: tân\r\ nobil\, Ioana Constantin (Constantinova) Lambrino, prima c\s\torie, ortodox\. Vârsta so]iei: 22 aniCine a celebrat c\s\toria: preotul paroh Meletie Sarovschi asistat de diaconul Alexandru Br\duceanu.Numele martorilor: o Ai so]ului: fostul sublocotenent Eugen Meletievici Sarovski [i nobilul Henri Vasilievici Serdici.o Ai so]iei: C\pitanul de Stat Major Sergiu Meletievici Sarovski din Regimentul 6 al Feld Mare[alului Mare Duce Mihail Nicolaievici [i sublocotenentul în rezerv\ Constantin Mihailovii Sentov.Semn\tura martorilorPreot paroh: Meletie Sarovski. Diacon: M. FilipoviciSub cele dou\ timbre de 50 copeici este scris\ data: 31 august 1918.

Dup\ 12 ani de amân\ri, Curtea European\ a 12 august 2006 - la Cozia, peste 3000 de persoane, Drepturilor Omului a acceptat cazul Prin]ului Carol doi episcopi, generali, politicieni, cadre militare precum Mircea Grigore chiar dac\ procesul nu s-a încheiat în [i localnici au participat la înmormântarea celui care ar România. A fost recunoscut faptul c\ este vorba de fi putut fi rege al României, dar c\ruia vremurile [i interferen]\ politic\. În mod normal, un proces de destinul i-au fost potrivnice. A dorit s\ fie înmormântat în exequatur nu dureaz\ mai mult de trei ani. ]ara lui; fiul s\u, ASR Prin]ul Paul al României, i-a România a aderat la protocoalele de la Haga [i îndeplinit ultima dorin]\. ASR Prin]ul Carol Mircea Copenhaga cu privire la recunoa[terea automat\ a Grigore al României [i-a g\sit astfel lini[tea în p\mântul deciziilor luate în alte ]\ri semnatare. La interven]ia ]\rii natale, dup\ o via]\ întreag\ tr\it\ în exil.Uniunii Europene, legea din România a fost schimbat\ [i a fost luat\ decizia ca Procurorul General s\ nu mai aib\ dreptul abuziv de a anula o decizie luat\ deja de Curtea Civil\.1 iulie 2002 - Procesul de exequatur a fost câ[tigat din nou de Prin]ul Carol Mircea Grigore. Ex-Regele Mihai a f\cut apel la Curtea de Apel.14 ianuarie 2003 - Ex-Regele Mihai a pierdut apelul, iar decizia pronun]at\ în favoarea Prin]ului Carol Mircea Grigore al României a devenit „definitiv\ [i executorie”. Dup\ 84 de ani, Prin]ul Carol Mircea Grigore al României a putut pentru prima dat\ s\ î[i rectifice certificatul de na[tere cu numele tat\lui s\u, MS Regele Carol al II-lea al României. A fost în sfâr[it reparat\ una dintre cele mai mari nedrept\]i din istoria modern\ a României. Protocolul semnat în cursul anului 2003 cu Uniunea European\ aducea recunoa[terea automat\ a deciziilor luate în statele UE [i de c\tre autorit\]ile române. Astfel, actul de na[tere al ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore al României purtând numele tat\lui - Regele Carol al II-lea al României - a fost modificat din punct de vedere administrativ prin efectul legii (Legea 187/2003). La rândul s\u, Guvernul României îl recuno[tea pe ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore ca fiind primul n\scut [i fiu legitim al Regelui Carol al II-lea, acordându-i [i titulatura princiar\ „al României” - titlu acordat descenden]ilor Familiei Regale prin decretul regal al lui Carol al II-lea, din 1889.27 ianuarie 2006 - ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore al României moare la Londra dup\ ce cu doar dou\ luni în urm\ î[i vizitase ]ara pentru prima oar\ de la moartea Reginei Maria.

22 7

ALR Prin]ul Mo[tenitor Carol [i so]ia sa, Prin]esa Mo[tenitoare Ioana Valentina

Traducerea legalizat\ din limba rus\ a certificatului de c\s\torie a Prin]ului Mo[tenitor Carol al României cu Prin]esa Ioana Valentina

4 aprilie 1953 - Majestatea Sa Regele Carol al II-lea efectuat\ înainte de decembrie 1965 în Portugalia [i a fost împ\r]it\ în mod egal dup\ Codul Napoleonic între moare la Estoril, în Portugalia. Prin]ul Carol Mircea, fratele s\u ex regele Mihai I [i Elena Lupescu, ultima so]ie a Regelui Carol II. Dup\ 2 aprilie 1955 - S-a încheiat procesul de succesiune acest moment a fost deschis\ [i în Anglia, Elve]ia, dup\ MS Regele Carol al II-lea al României. Procesul Germania [i Fran]a. începuse la Lisabona în 1953. Curtea a recunoscut c\ Prin]ul Carol Mircea Grigore este primul fiu

August 1995 - Cartea „Memorii” scris\ de prim-legitim al MS Regele Carol al II-lea al României, ministrul Alexandru Vaida Voevod (Funda]ia Soros - dintr-o c\s\torie legal\ care a fost anulat\ ilegal. Dacia Press, Cluj). „Datorit\ inevitabilei na[teri a Alte]a Sa Prin]ul Carol Mircea Grigore a câ[tigat copilului Ioanei Valentina, am fost for]at de c\tre Rege toate drepturile succesorale. Fratele s\u mai mic, s\ m\ asigur c\ acest copil nu va fi înregistrat nic\ieri în ex-Regele Mihai, nu a f\cut apel. Decizia a devenit ]ar\ ca fiu legitim al Prin]ului Mo[tenitor Carol al definitiv\ [i irevocabil\. României. Am fost for]at s\ fac o injusti]ie, s\ încalc legea [i Constitu]ia, f\când din acest copil, un copil În baza sentin]ei Civile pronun]at\ de Tribunalul ilegitim... este o infamie. Prin]ul Carol [i Ioana (Zizi) din Lisabona, prin care era recunoscut\ Lambrino s-au c\s\torit legal la Odessa, într-o biseric\ descenden]a Prin]ului Carol Mircea Grigore, de pe ortodox\, lucru care la acea vreme, în Rusia, era urma tat\lui s\u MS Regele Carol al II-lea al considerat o c\s\torie legal\”. Alexandru Vaida Voevod României, arhivele Noble]ei Germane au eliberat a fost unul dintre cei mai importan]i oameni de stat ai un certificat care confirm\ valabilitatea sentin]ei României moderne. A fost prim-ministru pe vremea civile men]ionat\ mai sus [i recunoa[te Regelui Ferdinand. Memoriile sale, al\turi de declara]ia descenden]a Prin]ului Carol Mircea din familia sa din ziarul „Epoca” din 1920, confirm\ faptul c\ regal\ a României (care la rândul s\u î[i avea „Prin]ul Carol Mircea Grigore a fost primul fiu legitim al originea în familia princiar\ de Hohenzollern din viitorului Rege Carol al II-lea”. Carol Mircea Grigore ar fi Germania). Din acel moment Prin]ul Carol Mircea trebuit s\ fie Regele României.avea dreptul s\ poarte titlul nobiliar de HOHENZOLLERN. 13 octombrie 1995 - Tribunalul din Alexandria a

recunoscut prin „exequatur” sentin]a din Portugalia din 6 martie 1957 - Decizia Tribunalului de la Lisabona a 1955. S-a recunoscut c\ ASR Prin]ul Carol Mircea Grigore este primul fiu legitim al Regelui Carol al II-lea al fost recunoscut\ [i în Fran]a prin „exequatur”*, la României, cu toate drepturile la succesiune.Tribunalul „de la Grande Instance de Paris” (cea mai înalt\ instan]\ din Fran]a). Curtea din Fran]a a

1 aprilie 1999 - La Curtea de Apel Bucure[ti ex-Regele recunoscut faptul c\ Tribunalul portughez [i-a întemeiat decizia aplicând legea româneasc\, aceasta Mihai pierde apelul.folosind codul napoleonian, la fel ca [i Portugalia [i Fran]a. *Exequatur: recunoa[terea unei hot\râri 5 martie 2002 - Curtea Suprem\, sub presiunea judec\tore[ti luat\ într-o ]ar\, conform tratatelor Procurorului General, hot\r\[te spre surprinderea interna]ionale semnate la Haga [i Copenhaga, în alt\ tuturor, c\ procesul de exequatur trebuie rejudecat din ]ar\, în acest caz în România. motive tehnice. Motiva]ia a fost c\ Alte]a Sa Prin]esa Anne a României so]ia fostului Rege Mihai, trebuia s\ fie 8 ianuarie 1963 - Apelul f\cut de c\tre MS Mihai I de citat\ la proces.Hohenzollern împotriva deciziei Tribunalului din Paris a fost respins de c\tre Curtea de Casa]ie. Decizia a devenit definitiv\ [i irevocabil\ [i în Fran]a.1965 - masa succesoral\ s-a deschis imediat dup\ moartea Regelui Carol al Ilea în 1953 dar nu a fost

8 21

N.B. C\s\toria a fost oficiat\ în rit ortodox, în prezen]a martorilor, Baronul George Serdici [i Prin]esa Kropotkin [i nu a fost morganatic\ (vezi Constitu]ia din 1926).

30 decembrie 1947 - Majestatea Sa Regele Mihai I al României abdic\ în numele s\u [i al descenden]ilor s\i. El a negociat timp de dou\ luni cu reprezentantul comuni[tilor în România, Vâ[inski. Conform negocierilor, Regele Mihai a primit bunuri în valoare de peste 220 milioane dolari [i 42 tablouri din Colec]ia Na]ional\, printre care 7 picturi semnate El Greco. A negociat [i o rent\ anual\ estimat\ la 250.000 dolari, care i-a fost pl\tit\ de comuni[ti în timpul R\zboiului Rece (în perioada 1947-1985), în schimbul angajamentului de a nu critica regimul comunist (a se vedea cartea „Special Tasks” scris\ de fostul purt\tor de cuvânt al Consiliului Na]ional de Securitate de la Casa Alb\ [i fost [ef al biroului de la Moscova al „Time Magazine”, Jerrod Schecter [i Generalul KGB Pavel Sudoplatov. Cartea a fost aclamat\ de ziare precum „The Wall Street Journal” [i „The Sunday Telegraph”).N.B. La sfâr[itul anilor '80, Nicolae Ceau[escu a încetat s\ îi mai pl\teasc\ renta anual\ fostului Rege Mihai [i a deschis un proces la New York pentru a recupera tablourile lui El Greco. 15 noiembrie 1985 (Judec\toria New York-ului) - "Republica Socialist\ România împotriva Wildenstein (85 civ.2435DNE)". Wildenstein a declarat sub jur\mant c\ a cump\rat dou\ tablouri El Greco de la fostul Rege Mihai [i a vândut unul Muzeului de Art\ Kimbell din Texas. Aceasta este o informa]ie de ordin public. Dup\ revolu]ie, fostul Rege Mihai a depus eforturi în sensul promov\rii imaginii României pentru accederea la Uniunea European\ [i NATO.

Scrisoarea Consulului General al României la Odessa din 1918 c\tre prim-ministrul României Al. Marghiloman, cu privire la c\s\toria Prin]ului Carol

Actul de abdicare semnat de Regele Mihai I al României la 30 decembrie 1947

Art. 152 din Codul nostru Civil recunoa[te de altminteri validitatea acestor c\s\torii, iar art. 171 suprim\ chiar obliga]ia care exist\ în alte state, de a înscrie în ]ara de origine actul de c\s\torie, conform principiului „locus regit actum”.Instan]a competent\ în Rusia pentru atacarea unui act de c\s\torie este Consistoriul Duhovnicesc, care îns\ nu admite anularea unui asemenea act, decât foarte anevoios [i dup\ o îndelungat\ procedur\, numai în cazurile de bigamie dovedit\ sau de înrudire într-un grad nepermis între cei c\s\tori]i (ceea ce atrage dup\ sine [i pedepsirea preotului care a încheiat actul de c\s\torie).

20 9

Pre[edintelui Cur]ii de Casa]ie. Parlamentul nu a votat 27 februarie 1938 - Noua Constitu]ie promulgat\ niciodat\ aceast\ numire. A fost scris doar un „proces prin ordin regal (de c\tre Carol al II-lea) a fost verbal” de c\tre conduc\torul ]\rii, Generalul Ion adoptat\ prin plebiscit [i a intrat în vigoare la 27 Antonescu. La 14 septembrie 1940, Mihai a semnat februarie 1938. decretul prin care România devenea stat legionar. A Art. 34: Puterea constitu]ional\ a Regelui este ereditar\, fost ridicat la rangul de General în aceea[i zi. Dup\ 6 în linie direct\ [i legitim\ de la MS Regele Carol I de iunie 1944 (cunoscut\ ca „D Day”), când Hitler se Hohenzollern-Sigmaringen, în linie b\rb\teasc\, în ascundea în bunkerul s\u din Berlin, înfrângerea ordine de primogenitur\ [i cu perpetua excludere a regimului nazist era evident\. Regele Mihai [i-a dat femeilor [i a descenden]ilor lor. seama c\ era momentul pentru a trece de partea Art. 35: În absen]a unui mo[tenitor b\rbat al MS Regele cealalt\ a baricadei. La 23 august 1944 ordona Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea la arestarea Generalului Antonescu, determinând astfel tron va fi asigurat\ de cel mai în vârst\ dintre fra]ii s\i încheierea r\zboiului pentru România. sau descenden]ii acestuia, în acord cu articolul precedent.Revizuirea Constitu]iei - Titlul VIIArt. 98: Statutul Familiei Regale are caracter constitu]ional [i poate fi schimbat doar prin revizuirea procedurii constitu]ionale.N.B. {i în Constitu]ia din 1938, Legea Salic\ a fost clar stipulat\ [i nu existau articole privind Legea morganatic\. Atât Art. 98, cât [i Codul Civil, se refer\ la condi]iile pentru c\s\torie impuse Prin]ilor [i Prin]eselor României. Legea Familiei germane Hohenzollern-Sigmaringen a devenit lege în România pentru prima dat\.

6 septembrie 1940 - Regele Carol al II-lea declara c\ renun]area la tron nu a fost o abdicare. Acest lucru a fost reiterat într-o scrisoare din 1950 de la v\rul s\u, Alte]a Sa Serenisim\ Friederich de Hohenzollern-Sigmaringen, Furst (Capul familiei) c\tre Carol. „Fiul t\u Mihai a abdicat, tu nu”. El se referea la faptul c\ Regele Carol al II-lea înc\ era Capul Familiei Regale române. MS Carol al II-lea a preferat s\ p\r\seasc\ ]ara mai degrab\ decât s\ semneze documentul prin care România ar fi devenit stat legionar. De asemenea, el a refuzat s\ semneze decretul prin care propriet\]ile evreilor români urmau a fi confiscate. Demersurile sale l-au determinat pe Hitler s\ decid\ oridinul de asasinare a MS Carol al II-lea („Memoriile Contelui Ciano - ginerele lui Mussolini”). Avizat asupra acestui ordin, MS Carol al II-lea p\r\se[te ]ara în diminea]a zilei de 5 septembrie 1940, la ora 3. El a afirmat în repetate rânduri ca actul s\u nu reprezint\ o abdicare (Codul Civil 1940). Alte]a Sa Prin]ul Mihai este numit Rege doar în prezen]a Patriarhului [i a

*Scrisoarea Consulului General al României la Odessa S. Grecianu, c\tre prim-ministrul Al. Marghiloman - Arhivele de Stat din Bucure[ti. Scrisoarea confirm\ legalitatea c\s\toriei [i faptul c\ în Rusia existau doar c\s\torii religioase. Pentru a anula o asemenea c\s\torie trebuie s\ fie dovedit\ bigamia sau faptul c\ cei doi sunt rude foarte apropiate. Consulul General confirma c\ în aceast\ c\s\torie nu era vorba despre nici una dintre aceste situa]ii. Anularea a fost, a[adar, un act ilegal. De fapt, Biserica Ortodox\ nu a anulat niciodat\ prima c\s\torie a MS Regele Carol al II-lea.

6 septembrie 1940 - Declara]ia de o pagin\ care l-a facut Rege al României pe Prin]ul Mihai.

Numirea s-a f\cut doar în prezen]a Patriarhului [i a Pre[edintelui Cur]ii de Casa]ie, f\r\ ca

Parlamentul s\ o voteze conform legii [i Constitu]iei Regale.

10 19

*Scrisoare din partea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse. Scrisoarea confirm\ legalitatea c\s\toriei dintre Prin]ul Mo[tenitor [i aristocrata Ioana Valentina [i faptul c\ legile bisericii nu oblig\ publicarea evenimentului în presa local\, ceea ce face ca motivul invocat ulterior pentru anularea c\s\toriei, s\ fie în mod evident, ilegal.5 ianuarie 1926 - Prin]ul Carol renun]\ la tron [i pleac\ în exil. Parlamentul ia not\ de acest act [i este publicat\ o lege în Monitorul Oficial nr. 4 din 5 ianuarie 1926. Mai târziu, Carol a afirmat în coresponden]a sa c\ de fapt a fost silit s\ renun]e la tron de c\tre prim-ministrul Br\tianu. Ziarul „New York Times” îl numea la acea vreme pe Br\tianu „dictator”.20 iulie 1927 - Moare Regele Ferdinand I.1927 - A fost creat\ o Regen]\, iar Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Mihai a devenit „copilul rege” la vârsta de 6 ani. Regen]a a fost condus\ de c\tre Patriarhul Miron Cristea, Prin]ul Nicolae [i George Buzdugan.

8 iunie 1930 - Cu sprijinul lui Iuliu Maniu, care avea de partea sa majoritatea Parlamentului, Prin]ul Carol este adus în ]ar\ în urma unei lovituri de stat. Pe 13 iunie Carol este declarat Rege al României. Pe 25 aprilie 1930 Carol se întâlnise în secret cu Generalul Alexandru Averescu în Elve]ia, fapt care a ap\rut în presa vremii în cursul lunii mai. Carol, î[i asigura astfel sprijinul armatei, pentru revenirea în ]ar\.

Scrisoarea Bisericii din Odessa c\tre Consulul General al României S. Grecianu reprezint\ confirmarea c\s\toriei ASR Prin]ul Carol al României cu „cet\]eana din clasa nobililor” Ioana Valentina Lambrino [i faptul c\ aceasta nu poate fi anulat\, fiind în conformitate cu legea Bisericii Ortodoxe din Rusia. Conform cu legile Sinodului [i cu Ordinul Patriarhului nr. 65 din februarie 1918, nu era necesar s\ fie publicat un anun] cu privire la înf\ptuirea unei c\s\torii.

MS Regele Carol al II-lea

18 11Prin]esa Ioana [i fiul ei, Prin]ul Carol Mircea Grigore

ASR Prin]esa Ioana (n\scut\ Doletti)

Exist\ m\rturii c\ Prin]ul Carol [i-a informat p\rin]ii c\ se va c\s\tori cu Ioana.Conform principiului neaplic\rii unei legi retroactiv, Art. 13 din Codul Civil nu putea fi folosit împotriva c\s\toriei legitime dintre viitorul Rege Carol al II-lea cu Prin]esa Ioana Lambrino, din 31 august 1918. A fost folosit îns\ împotriva fratelui s\u mai tân\r, Prin]ul Nicolae, atunci când s-a c\s\torit în 1937 cu o femeie care nu provenea dintr-o familie princiar\ (Ioana Doletti).

ASR Prin]ul Nicolae

12 17

29 martie 1919 - Data anul\rii primei c\s\torii religioase a Regelui Carol al II-lea al României (pe atunci Prin] Mo[tenitor) de c\tre Tribunalul Civil Ilfov. Motivul anul\rii c\s\toriei a fost “clandestinitatea”. Acest motiv nu era îns\ valid din punct de vedere al legilor române[ti, deoarece Consulul General al României a fost informat, iar c\s\toria a fost celebrat\ în prezen]a martorilor. În plus, anularea s-a f\cut f\r\ ca Prin]ul Carol [i Prin]esa Ioana s\ aib\ voie s\ participe la proces. Mai mult, le-a fost refuzat pân\ [i dreptul la apel, lucru care contravenea legilor române[ti în vigoare. Înalta Curte din Portugalia (1955), cea din Fran]a (1957) precum [i Curtea de Casa]ie francez\ (1963) au contestat anularea [i au constatat c\ a fost f\cut\ din motive pur politice. De fapt, nu s-a discutat niciodat\ cum a fost posibil s\ fie anulat\ o c\s\torie religioas\ oficiat\ în Rusia (în Rusia nu existau c\s\torii civile la acea vreme) de o curte civil\ din România. Tribunalul Ilfov nu a dezb\tut niciodat\ acest aspect. Biserica Român\ [i Curtea de Apel Bucure[ti au refuzat s\ anuleze c\s\toria. 8 ianuarie 1920 - Se na[te primul fiu al Majest\]ii Sale Regele Carol al II-lea (atunci Prin] Mo[tenitor), Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Carol Mircea Grigore. Carol a trimis scrisori mamei lui, Pre[edintelui Senatului [i so]iei sale Ioana Valentina, prin care î[i recuno[tea fiul. Regina Maria [i prim-ministrul au men]ionat na[terea copilului în jurnalele lor personale. Dup\ dou\ atentate la via]a Prin]ului Carol Mircea Grigore, Ioana Valentina a fugit cu copilul în Fran]a, unde au locuit la Hotelul Ritz din Paris, dupa care s-au mutat într-o vil\. Prin]ul Carol Mircea Grigore a fost împiedicat s\ revin\ în ]ar\ de c\tre fratele s\u, Regele Mihai I. Se spune c\ i-ar fi fost team\ de popularitatea pe care ar fi putut s\ o aib\ fratele s\u mai mare.17 ianuarie 1920 - În prima pagin\ a ziarului „Epoca” este publicat\ o scrisoare pe care ASR Prin]ul Carol i-a trimis-o Prin]esei Ioana, so]ia sa: „Drag\ Zizi, vreau s\ recunosc prin aceast\ scrisoare c\, copilul pe care îl vei na[te este copilul meu. Eu sunt tat\l lui. Nu recunosc anularea c\s\toriei, pentru c\ a fost impus\. Eu m\ consider so]ul t\u în continuare. Carol, Prin] al României”. Prim-ministrul Vaida Voevod scria în acela[i ziar: „În fa]a Lui Dumnezeu [i a oamenilor, acest copil este al Prin]ului Carol” (a se vedea copia dup\ ziarul original aflat la Arhivele Na]ionale).

29 martie 1923 - Este promulgat\ Noua Constitu]ie a României, sub domnia Majest\]ii Sale Regele Ferdinand, edi]ie publicat\ în Monitorul Oficial num\rul 282.Art. 77: Puterile constitu]ionale ale Regelui sunt ereditare, în linie direct\ a descenden]ilor legitimi de la MS Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Atât femeile sunt excluse, cât [i mo[tenitorii lor, mo[tenirea tronului revenind b\rba]ilor, [i anume primului n\scut. Descenden]ii vor fi crescu]i în rit ortodox. Art. 78: Succesiunea la tron va fi asigurat\ de cel mai în vârst\ dintre fra]ii regelui sau de alte rude, b\rba]i, conform regulilor din precedentul articol. În absen]a unui mo[tenitor b\rbat, Regele Ferdinand poate desemna succesorul la tron din alte case regale domnitoare din Europa de Vest, cu acordul Parlamentului.N.B. Din nou, nu a fost men]ionat\ nici o lege „morganatic\” în Constitu]ia din 1923. Nu au fost stipulate nici condi]iile c\s\toriei pentru membrii casei regale [i nici faptul c\ trebuie s\ aib\ permisiunea Regelui sau a Parlamentului pentru c\s\torie. Legea Salic\ este îns\ inclus\ în Constitu]ie.5 ianuarie 1926 - A fost publicat\ o nou\ lege în codul Civil (Cap. IV, Art. 13) privind „c\s\toriile în Familia Regal\” stipulându-se c\: „Prin]ul Mo[tenitor, Prin]ii [i Prin]ele României care se c\s\toresc f\r\ consim]\mântul Regelui nu vor mai face parte din Familia Regal\ [i î[i vor pierde toate drepturile [i prerogativele regale”.N.B. Aceast\ lege nu a fost introdus\ decât în Constitu]ia din 1938 (Art. 98). Legea a fost preluat\ din Constitu]ia Belgiei (Art.60), conform studiului f\cut în 1922 de Prof. Constantin Berariu.

Codul Civil (Capitolul IV, Articolul 13) privind „c\s\toriile în Familia Regal\” 5 iunie 1926. Codul Civil a fost schimbat la [ase ani dup\ na[terea

Prin]ului Carol Mircea Grigore.

ASR Prin]ul Nicolae, viitorul Prin] regent al României, al\turi de Prin]esa Ioana

[i de fratele ei, Col. Ion Lambrino

ASR Prin]ul Mo[tenitor al\turi de so]ia sa ASR Prin]esa Ioana a României

16 13Prima pagin\ a cotidianului „Epoca”(România, 17 ianuarie 1920)

Scrisoarea Prin]ului Carol adresat\ Prin]esei Ioana (Zizi)

Scrisoarea Prof. Dr. Constantin Berariu c\tre Prin]ul Carol al României. Scrisoarea înso]ea studiul pe care Berariu l-a publicat la Cern\u]i,

cu privire la noua Constitu]ie a României [i a statutului Familiei Regale.

10 martie 1921 - Are loc a doua c\s\torie a Alte]ei Sale Prin]ul Mo[tenitor Carol (viitorul Rege Carol al II-lea) al României cu Prin]esa Elena a Greciei. C\s\toria a fost celebrat\ în rit ortodox. Biserica Ortodox\ Greac\ nu a fost informat\ c\ prima c\s\torie nu a fost niciodat\ anulat\ de c\tre Biserica Ortodox\ Rus\, ceea ce i-a f\cut pe mul]i teologi s\ declare c\ aceast\ a doua c\s\torie este de fapt bigamie (a se vedea declara]ia televizat\ a Decanului Facult\]ii de Teologie, P\rintele Constantin Galeriu).25 octombrie 1921 - Se na[te Alte]a Sa Regal\ Prin]ul Mihai, al doilea fiu al Regelui Carol al II-lea. 26 aprilie 1922 - A fost realizat un studiu pentru Familia Regal\ în ceea ce prive[te statutul familiei Hohenzollern-Sigmaringen în Germania [i validitatea lui în România. Studiul a fost publicat la Cern\u]i de c\tre Constantin Berariu, doctor în drept [i profesor la Universitatea Cern\u]i (cartea a fost publicat\ [i în România, cu o scrisoare adresat\ Prin]ului Carol - Arhiva personal\ a Prin]ului Paul al României). Profesorul Constantin Berariu scria în lucrarea sa c\ în articolul 5 al legii pentru Familia Regal\ din 1920 se men]ioneaz\ c\, dac\ Prin]ul Mo[tenitor, Prin]ii [i Prin]esele României se c\s\toresc f\r\ consim]\mântul Regelui, nu vor mai fi recunoscu]i ca membri ai Familiei Regale. Prin]ul nu va mai avea dreptul s\ mo[teneasc\ tronul, ceea ce contravine Art. 82 [i Art. 83 din Constitu]ie. Acest statut este doar o lege ordinar\, care se supune Constitu]iei. A[adar, a aplica aceast\ lege Familiei Regale era neconstitu]ional. Era necesar ca legea s\ fie introdus\ în noua Constitu]ie din 1923, într-o form\ modificat\. N.B. Legea a fost de fapt introdus\ în Codul Civil în 5 ianuarie 1926 [i în Constitu]ia din 1938.

14 15Prin]ul Friedrich de Hohenzollern-Sigmaringen (Furst)

Not\: În anul 1950, capul familiei Hohenzollern-Sigmaringen, Furst - Prin]ul Friederich, a trimis o scrisoare v\rului s\u Regele Carol al II-lea care se afla în exil, în Portugalia. În scrisoare îl întreba care îi sunt inten]iile cu privire la primul s\u fiu, Carol Mircea Grigore, n\scut din prima sa c\s\torie (Arhiva personal\ a Prin]ului Paul al României).

Scrisoarea trimis\ de c\tre capul familiei Hohenzollern-Sigmaringen (Furst), Prin]ul Friederich, v\rului s\u, Regele Carol al II-lea.

Capul familiei Hohenzollern i-a scris Regelui Carol al II-lea considerând c\ el nu a abdicat [i este în continuare capul Familiei Regale din România. Furst men]ioneaz\ în scrisoarea sa: „...ce inten]ionezi s\ faci cu fiul t\u Mircea, din prima c\s\torie cu Ioana Valentina (Zizi)?”.