Download - evaluarea calitatii

Transcript

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 1/48

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 2/48

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE CALITATE

1.1. Importanţa calităţii

Din punct de vedere politic, anii 1990 au marcat declinul şi, practic, eşuarea sistemului

comunist, în special din cauza decalajului economic enorm faţă de sistemul capitalist. Ca urmare,

un număr mare de ţări, care au experimentat modelul economic comunist, au fost nevoite să

recunoască falimentul acestuia şi au treuit să treacă la reconversia la un nou sistem.

Dificltăţil! tran"iţi!i sunt accentuate de caract!ri#ticil! ac!#t!i p!rioa$!%! diversificarea şi înnoirea rapidă a ofertei de mărfuri, realizată su impactul

pro"resului ştiinţei şi te#nicii$

! mondializarea accentuată a pieţelor , proces facilitat de pro"resele rapide înre"istrate

în domeniul transporturilor prin desfăşurarea unor proiecte mari în infrastructură, cum

ar fi%

realizarea unei reţele eficiente de autostrăzi şi drumuri modernizate$

modernizarea aeroporturilor şi a aparatelor de transport pe calea aerului$ modernizarea porturilor şi a mijloacelor de transport pe apă$

! creşterea exigenţelor clienţilor şi ale societăţii.

&n aceste condiţii, calitat!a pro$#!lor &i #!r'iciilor s!a impus ca factor $!t!rminant al

comp!titi'ităţii întreprinderilor.

'naliz(nd !'olţia principalilor factori ai comp!titi'ităţii se evidenţiază următoarele%

• p(nă în anii 19)0, cel mai important factor a fost realizarea unor produse cu preţuri

cât mai mici, pe seama utilizării unei forţe de muncă ieftine , în special prin specializarealocurilor de muncă, astfel înc(t, să permită utilizarea unui personal cu pre"ătire redusă *cu

pretenţii reduse la salarizare+$

• p(nă în anii 190, preţul produselor a continuat să fie un factor al competitivităţii,

realizat pe seama automatizării producţiei, reduc(ndu!se c#eltuielile le"ate de manoperă şi

cresc(nd, în acelaşi timp, productivitatea muncii$

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 3/48

• după anii 190, rolul automatizării, ca factor de competitivitate, a scăzut sensiil, alţi

doi factori lu(ndu!i locul, şi anume calitatea produselor şi capacitatea de adaptare la cerinţele

pieţei.

(n concl"i!, în condiţiile unei intensificări puternice a concurenţei, a creşterii

exi"enţelor clienţilor, au rezistat doar întreprinderile care au putut asigura flexibilitateanecesară pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor privind structura sortimentală şi

specificaţiile sporite cerute produselor .

Ca urmare, în ţara noastră treuie să se dea atenţia cuvenită celor doi factori de

competitivitate% calitat!a şi capacitat!a $! a$aptar! la piaţă.

otrivit unui studiu efectuat în /..'.1 , privind relaţia dintre calitate, cota de piaţă şi

recuperarea investiţiei, în cazul a 1.00 de firme, a rezultat că, pentru aceeaşi cotă de piaţă,

ponderea recuperării capitalului investit creşte proporţional cu nivelul calităţii produselor,fi"urile 1.1 şi 1..

Scăzut Mediu ÎnaltNivelul calităţii

produsului

Recuperarea

investiţiei[%]

Fig. 1.1. Relaţia dintre calitatea produselor şi recuperarea investiţiilor

)* )+ ,-

11 1. )+

Recuperarea investiţiei [%]

ota de piaţă [%]

a l i t a t e a

)/1,

s c ă z u t ă

! n a l t ă

1 2laru, 3., 43ana"ementul calităţii5, 6d. 6conomică, 7ucureşti, 199), pa". 18.)

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 4/48

Fig. 1.2. Relaţia dintre calitate – cota de piaţă – recuperarea investiţiilor

Cr!&t!r!a $!o#!0ită a importanţ!i calităţii a fost determinată, în principal, de%

• intensificarea concurenţei;• sporirea continuă a exigenţelor clienţilor şi ale societăţii;

• creşterea complexităţii produselor şi a proceselor de realizare a acestora.

1.1.1. Int!n#ificar!a concr!nţ!i

&n condiţiile mondializării pieţelor tot mai mulţi ofertanţi se înt(lnesc pe aceste pieţe.

'vantajul concurenţial oţinut, prin intermediul calităţii, de către firmele japoneze devineconsiderail, fiind în continuare consolidat şi amplificat printr!o dinamică proprie.

Exemplu

&n cazul televizoarelor color, în anii 190, firmele japoneze deţineau circa -) din

exportul de televizoare în ţările vest!europene, cu toate că televiziunea a fost inventată în

6uropa. :aponia şi!a dovedit superioritatea prin utilizarea celor mai eficiente metode de asi"urare

a calităţii.;enomene asemănătoare şi c#iar mai spectaculoase s!au înre"istrat şi în cazul altor

produse% motociclete, automobile, produse electronice etc.

1.1.). Cr!&t!r!a !i2!nţ!lor cli!nţilor &i al! #oci!tăţii

6voluţia rapidă a "usturilor, preferinţelor, diversificarea nevoilor oamenilor este

determinată de% creşterea nivelului de cultură, pro"resul te#nic, în "eneral, şi dezvoltarea

mijloacelor de comunicaţie, în special.

e l(n"ă necesităţile de ază, produsele satisfac tot mai multe alte necesităţi% de presti"iu,

"ustul frumosului etc.

&n aceste condiţii, devin mai eficiente întreprinderile care pot asigura flexibilitatea

necesară pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor , privind structura sortimentală a

produselor.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 5/48

e de altă parte, cumpărătorii devin mai exi"enţi faţă de calitatea produselor. 6i

formulează o serie de cerinţe privind fiabilitatea şi mentenabilitatea, caracteristicile

psiosenzoriale, economice şi sanogenice ale produselor, compatibilitatea lor cu alte produse

etc. De asemenea, doresc să fie informaţi corect şi complet, pentru a putea ale"e produsele în

cunoştinţă de cauză.=a nivel macroeconomic, calitatea produselor şi serviciilor este evaluată, tot mai mult, în

str(nsă le"ătură cu calitatea vieţii.

1.1.,. Cr!&t!r!a compl!ităţii pro$#!lor &i a proc!#!lor $! r!ali"ar! a

ac!#tora

>ntroducerea pe scară lar"ă a microelectronicii şi informaticii, realizarea sistemelorflexiile de faricaţie, utilizarea te#nolo"iilor de v(rf a permis realizarea unor produse tot mai

complexe, care cuprind un număr important de componente, cum ar fi, de exemplu% centralele

nucleare, avioanele, dar şi aparatele foto, telefoanele, produsele de irotică.

?ealizarea unor asemenea produse implică creşterea complexităţii proceselor te#nice, dar

şi a celor administrative, deoarece un număr mare de componente sunt asi"urate de sufurnizori.

&n aceste condiţii, răspunderea producătorului privind asigurarea calităţii depăşeşte

limitele propriei întreprinderi, pentru că el se an"ajează faţă de client să realizeze un anumit

nivel al calităţii produsului, în ansamlu.

entru a putea ţine sub control procese tot mai complexe, au fost puse la punct sisteme

integrate de producţie cu a!utorul calculatorului, în cadrul cărora un susistem important îl

reprezintă cel al calităţii asistate de calculator.

1.). Ori!ntări pri'in$ $!finir!a calităţii

Calitatea este o noţiune cu o utilizarea foarte lar"ă, ceea ce face extrem de dificilă

definirea ei, din punct de vedere ştiinţific.

David '. @arAin, profesor la BarAard 7usiness /c#ool, a pus în evidenţă cinci orientări

principale în definirea produselor %

• transcendentă;

• spre produs;

• spre proces; @arAin, D., '., 4#at does roduct ualitE ?eallE 3eanF5, /loan 3ana"ement ?evieA, 19-, p. )!-G.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 6/48

• spre costuri;

• spre utilizator.

1.).1 Ori!ntar!a tran#c!n$!ntăotrivit orientării transcendente, calitatea reprezintă o entitate atemporală, fiind

percepută de fiecare individ în mod suiectiv.

'ceastă orientare este puternic marcată de idealismul lui laton. 2 asemenea aordare nu

permite definirea clară a calităţii produselor şi nici măsurarea ei, neav(nd, în opinia lui

@arAin, utilitate practică.

;irmele care doresc să atin"ă perfecţiunea demonstrează o asemenea aordare a calităţii

*exemplu ! "irma #oldstar la televizoare urmăreşte $perfecţiunea imaginii%+.

1.).). Ori!ntar!a #pr! pro$#

6ste total opusă orientării transcendente. &alitatea este o mărime care poate fi măsurată

exact. 6a este definită ca reprezent(nd ansamblu caracteristicilor de calitate ale produsului.

Diferenţele de ordin calitativ ale produselor se reflectă în diferenţele care apar între

caracteristicile acestora *exemplu ! &alitatea unui covor este considerată cu atât mai ridicată, cu

cât desimea acestuia este mai mare. 'esimea este exprimată prin numărul de noduri pe dm(+.

'cceptarea acestui principiu duce la concluzia că o calitate mai ridicată se poate oţine

numai cu costuri mai mari.

'ceastă aordare se re"ăseşte, în special, în lucrările de teorie economică şi de

calimetrie.

/tailirea unei corelaţii între variaţia caracteristicilor şi nivelul calităţii produselor, a

favorizat introducerea modelării matematice pentru estimarea acestui nivel.

1.).,. Ori!ntar!a #pr! proc!#l $! pro$cţi!

Calitatea este privită din perspectiva producătorului. entru fiecare produs există cerinţe

specificate, care treuie îndeplinite.

)rodusul este considerat $de calitate% atunci când corespunde specificaţilor *exemplu !

)entru o ţesătură sunt prevăzute o serie de cerinţe privind caracteristicile de rezistenţă, desimea

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 7/48

şi fineţea firelor etc. 'acă aceste cerinţe sunt satisfăcute, ţesătura este considerată de calitatecorespunzătoare+.

otrivit acestui criteriu calitatea reprezintă conformitatea cu cerinţe. 2rice aatere faţă

de specificaţii înseamnă o diminuare a calităţii.

entru un utilizator, este posiil ca un produs realizat potrivit specificaţiilor să nu fie un

produs de calitate.

Exemple*. +n ceas elveţian poate să nu fie considerat de aceiaşi calitate cu un ceas realizat la ong

-ong, ciar dacă ambele corespund specificaţiilor.(. &riticând acest mod de abordare, 'eming dă un exemplu sugestiv/

$0scultaţi prima dată orcestra "ilarmonicii din 1ondra interpretându2l pe 3eetoven,apoi ascultaţi aceiaşi simfonie interpretată de o orcestră oarecare. 0mbele orcestre respectă

specificaţiile. 4u fac nici o greşeală. 'ar fiţi atenţi la deosebire5%

1.).3. Ori!ntar!a #pr! co#tri

Calitatea produselor este definită prin intermediul costurilor şi, implicit, a preţurilor la

care sunt comercializate.

+n produs este considerat de $calitate% atunci când oferă anumite performanţe la un

nivel acceptabil al preţului.

2 asemenea orientare este a"reată, potrivit sondajelor efectuate, de un se"ment important

de consumatori *exemplu ! 6n #ermania, *78 din persoanele cestionate apreciază calitatea

produselor în corelaţie cu preţurile de vânzare+.

1.).-. Ori!ntar!a #pr! tili"ator

Conceptul a fost introdus de :uran şi potrivit acestuia, calitatea produsului reprezintă

aptitudinea de a fi corespunzătoare pentru utilizare.

;iecare client are preferinţe individuale, care pot fi satisfăcute prin caracteristicile decalitate diferite ale produselor. 'cest punct de vedere este acceptat de adepţii unei economii de

piaţă.

6ste important ca relaţia calitate!cumpărător să fie mai puternic reflectată în definiţia

calităţii, deoarece cumpărătorul #otărăşte, în final, ce este calitatea.

&n acest scop, unii autori propun o definiţie mai cuprinzătoare a calităţii.

G Demin", ., 6., 42ut of t#e Crisis, 3>H Center for 'dvancend 6n"ineerin" /tudE, Camrid"e, 19<, p. -1.9

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 8/48

'stfel, specialiştii americani definesc calitatea ca fiind corespondenţa cu cerinţele

clientului, cerinţe referitoare la funcţionalitate, preţ, termen de livrare, siguranţă, fiabilitate,

compatibilitate cu mediul, service, costuri în utilizare, consultanţă etc.

/atisfacerea cerinţelor presupune o fundamentare ri"uroasă a tuturor deciziilor privind

proiectarea şi realizarea unui produs, pe aza studiilor de piaţă efectuate. Cerinţele identificate şidefinite prin aceste studii treuie să fie reflectate în specificaţiile care vor servi pentru realizarea

produselor.

rin urmare, specificaţiile nu reprezintă criterii de calitate asolute ci numai mijloace

necesare pentru satisfacerea aşteptărilor clienţilor.

&n cazul managementului calităţii totale 9:&<, relaţia client2furnizor este generalizată ,

aplic(ndu!se în toate domeniile de activitate ale întreprinderii, astfel înc(t, în definiţia calităţii

prin clienţi se înţele"e at(t clienţii externi, c(t şi clienţii interni.După /? >/2 -0I9), clientul este $destinatar al unui produs livrat de furnizor, iar

furnizorul este o organizaţie care livrează un produs clientului%.

Cli!nt !t!rn înseamnă nu numai utilizatorul final, ci şi prelucrătorul intermediar , c(t şi

vânzătorul . 6xistă şi clienţi care nu sunt cumpărători, dar au unele le"ături cu produsul, cum ar

fi% or"anele "uvernamentale de control, fiscale etc.

Cli!nt int!rn înseamnă at(t compartimentele *secţiile, atelierele etc.+ firmei, care sunt

aprovizionate cu componente pentru un ansamlu, c(t şi departamentele care participă, într!un

fel sau altul, la circuitul parcurs de produs *de exemplu, serviciul desfacere+.

1.).+. Dia2rama c!lor tr!i calităţi

/e pot analiza diferitele definiţii ale calităţii, raport(ndu!le la sc#ema cunoscută su

numele de 4dia"rama celor trei calităţi5-, fi". 1.G.

Calitat!a $orită $! cli!nt defineşte necesităţile clientului, exprimate sau implicite. 6le

treuie să se re"ăsească într!un proiect, ca rezultat al unei activităţi de concepţie, care cuprinde

desene, sc#eme, fişe te#nolo"ice, planuri de operaţii, pro"rame etc.

roiectul poate cuprinde unele mici aateri, fiind conceput pentru condiţiile te#nico!

economice existente la momentul dat. ?ezultă astfel o calitat! proi!ctată sau pro2ramată.

roiectul se pune în operă în etapa de faricaţie, rezult(nd astfel o calitat! $! fa0ricaţi!.

- Cănănău, J., Dima, 2., @urău, @#., @onzales, '., 7., 4/isteme de asi"urare a calităţii5, 6d. :unimea, 199, p. 18.10

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 9/48

Diferenţele care apar între calitatea dorită de client, calitatea proiectată şi cea de

faricaţie, fac ca cercurile celor trei calităţi să nu se suprapună, să apară aateri de la

concentricitate.

=atisfacerea completă a clientului corespunde ariei de intersecţie a celor trei cercuri.

>aloarea mică a acestei arii arată că activitatea întreprinderii este defectuoasă.&n consecinţă, treuie îmunătăţită fiecare din cele trei calităţi pentru a face ca cele trei

cercuri să devină concentrice, oţin(ndu!se astfel calitatea ideală şi satisfacţia totală a clientului.

alitateideală"

satis#acţiedeplină

alitatea dorită declient

alitatea deproiectare

alitatea de#a$ricaţie

Satis#acţieindustrială

inutilă pentruclient

#orturiinutile deproiectare

#orturiinutile de#a$ricaţie

&nsatis#acţieevita$ilă

alitatea'eninţată"satis#acţie

!nt('plătoare

&nsatis#acţie

inevita$ilă

Fig. 1.3. 'iagrama celor trei calităţi

Ju se poate îmunătăţi calitatea prin intermediul formei tradiţionale, care s!a practicat şise mai practică încă, de a aloca resurse materiale şi umane pentru controlul de calitate, pentru a

se verifica dacă ceea ce s!a oţinut corespunde cu ceea ce s!a dorit a se farica.

Cu toate aceste verificări ale produselor, clientul este ultimul care evaluează calitatea,

accept(nd sau refuz(nd produsul, convertindu!se în inspector final.

Cum orice defect, indiferent de cauză, se repercutează asupra calităţii produsului, rezultă

necesitatea muncii fără defecte în toate compartimentele şi pe toate treptele ierar#ice, întruc(t

mai bine şi mai economic este să previi decât să repari.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 10/48

1.,. D!finir!a calităţii pro$#!lor 4n #tan$ar$!l! int!rnaţional!

/tandardul >/2 -0I9) defineşte calitatea ca reprezent(nd $ansamblul caracteristicilor

unei entităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite%.

Conform acestei definiţii%

• calitatea nu este exprimată printr2o singură caracteristică, ci printr2un ansamblu de

caracteristici;

• calitatea nu este de sine stătătoare, ea există numai în relaţia cu nevoile clienţilor;

• calitatea este o variabilă continuă şi nu discretă;

• prin calitate trebuie satisfăcute nu numai nevoile exprimate, dar şi cele implicite.

&n situaţii contractuale sau în cazul 4domeniului re"lementat5 *de exemplu, domeniul

securităţii nucleare+, necesităţile sunt specificate, în alte situaţii treuie identificate şi definite

nevoile implicite.

/tandardul foloseşte termenul de entitate pentru a asi"ura o sferă mai lar"ă de cuprindere

a conceptului de calitate.

Entitatea se defineşte ca $ceea ce poate fi descris şi luat în considerare în mod

individual%.&n accepţiunea standardului, o !ntitat! poat! fi%

! o activitate sau un proces;

! un produs;

! o organizaţie;

! un sistem;

! o persoană;

! o combinaţie a celor de mai sus; Produsul este definit ca reprezent(nd rezultatul unor activităţi sau procese, put(nd fi

material sau imaterial, ori o combinaţie a acestora.

rodusele sunt cla#ificat! în patru cate"orii "enerale%

• ard?are 9componente, subansambluri etc.<;

• soft?are 9programe, proceduri, informaţii, date etc.<;

• materiale prelucrate;

• servicii 9bancare, de asigurare, transport etc.<.1

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 11/48

Hermenul de produs se poate referi la oricare din aceste cate"orii "enerice sau la o

cominaţie a lor.

&erinţele pentru calitate sunt definite ca reprezent(nd expresii ale nevoilor sau

traducerea lor într2un ansamblu de cerinţe, privind caracteristicile unei entităţi, exprimate în

termeni cantitativi sau calitativi, pentru a face posiilă realizarea şi examinarea entităţiirespective.

Cerinţele pentru calitate se referă, în e"ală măsură, la%

! cerinţele pieţei *ale clientului extern+$

! cerinţele contractuale$

! cerinţele interne ale întreprinderii$

! cerinţele societăţii.

&erinţele societăţii referitoare la calitate reprezintă oli"aţii ce decur" din le"i,re"ulamente, re"uli, coduri, statute etc. şi ele vizează, în principal, protecţia vieţii şi a mediului, a

sănătăţii persoanelor, valorificarea corespunzătoare a resurselor naturale, conservarea ener"iei.

Cerinţele sunt transpuse în caracteristici de calitate ale entităţilor .

1.3. Caract!ri#ticil! $! calitat! al! pro$#!lor

3ăsura în care un produs satisface nevoia socială depinde direct de totalitatea însuşirilor

fizice, c#imice, mecanice, economice etc., pe care acesta le!a primit în procesul de producţie şi

care se manifestă în sfera de consum.

Jumărul mare şi foarte divers al acestor însuşiri ale produselor face aproape imposiilă

cunoaşterea şi determinarea lor. De aceea, în practică, pentru aprecierea calităţii unui produs, a

modului în care concordă cu cerinţele consumatorului şi a efectelor pe care le determină în

procesul utilizării, se iau în considerare acele însuşiri care exprimă direct sau influenţează, într!

un fel sau altul, utilizarea lui, acestea numindu!se caract!ri#tici $! calitat!.

&aracteristicile de calitate ale produselor pot fi "rupate în%

! caracteristici tenice;

! caracteristici estetice;

! caracteristici economice;

! caracteristici sociale;

! caracteristici de exploatare 9utilizare<.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 12/48

1.3.1. Caract!ri#ticil! t!5nic!

&onferă produselor potenţialul de a satisface, într!o măsură mai mare sau mai mică,

utilităţile consumatorilor , de aceea au un rol deoseit în stailirea şi aprecierea calităţii.

&aracteristicile tenice sunt determinate nemijlocit de%

! concepţia constructivă$

! parametri funcţionali$

! te#nolo"ia de execuţie$

! proprietăţile fizico!c#imice şi iolo"ice etc.

Caracteristicile te#nice ale produselor sunt de o mare diversitate, ceea ce permite

clarificarea lor după mai multe criterii.

&n funcţie de destinaţia economică şi caracterul folosirii produselor în procesul de

consum, se distin"%! caracteristicile te#nice ale mijloacelor de muncă$

! caracteristicile te#nice ale oiectelor muncii$

! caracteristici te#nice pentru oiectele de consum individual.

1.3.). Caract!ri#ticil! !#t!tic!

Kin de latura emoţională a produselor, aspect din ce în ce mai important în zilele noastre,deoarece oamenii aspiră să inte"reze frumosul în existenţa lor cotidiană, ca element indispensail

al calităţii vieţii.

6lementele estetice materializează nevoile spirituale ale societăţii faţă de un produs. 6le

au în vedere% forma produsului, culoarea, prezentarea, ambalarea etc. corelate cu utilitatea,

oportunitatea şi funcţionalitatea acestuia.

&n unitatea lor aceste elemente definesc caracteristicile de modernitate, ele"anţă, "ust etc.

Condiţiile "enerale de estetică a produselor sunt structurate pe cate"orii de produse

*mijloace de muncă, oiecte ale muncii, unuri de consum+.

/tailirea acestor condiţii este de competenţa unor institute sau unităţi speciale, care au

experienţă în creaţia şi aprecierea produselor.

1.3.,. Caract!ri#ticil! !conomic!

/e referă la c#eltuielile care se fac pentru faricarea şi utilizarea produselor .

6le se exprimă printr!o serie de indicatori economici, cum ar fi%1-

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 13/48

! costul unitar al produsului$

! preţul de v(nzare$

! indicii de utilizare$

! reuturile$

! c#eltuielile de exploatare, întreţinere, montare$! pierderile datorate întreruperilor din cauza lipsei de calitate etc.

Caracteristicile economice sunt le"ate direct de caracteristicile te#nice. entru a asi"ura

produselor un nivel înalt de competitivitate se impune coordonarea aspectelor de natură tenică

cu cele de natură economică *le"ătura dintre costurile calităţii şi calitatea optimă+.

1.3.3. Caract!ri#ticil! #ocial! &i p#i5o6#!n"orial!

/unt le"ate de răspunderea faţă de specia umană. 2 importanţă deoseită au

caracteristicile de apărare a mediului, cum ar fi%

! caracteristici de nepoluare a atmosferei$

! caracteristici de nepoluare a apelor$

! caracteristici de nedistru"ere a iosferei.

1.3.-. Caract!ri#ticil! $! !ploatar!'u un rol deoseit în determinarea nivelului calităţii unui produs industrial.

&n esenţă, ele cuprind trei tipuri de însuşiri%

! ergonomice/

! fiabilitatea;

! mentenabilitatea.

(n#&iril! !r2onomic! sunt determinate de relaţia om!produs şi se referă la uşurinţa şi

securitatea exploatării produsului, optimizarea solicitărilor fizice şi psiice şi la consumul de

timp pentru obţinerea efectului util scontat.

@mportanţa însuşirilor er"onomice a crescut , pe de o parte, datorită necesităţii oiective a

creşterii continue a productivităţii muncii, iar, pe de altă parte, datorită intensificării

contradicţiei dintre mediul natural şi cel creat de om.

7ia0ilitat!a , exprimată #int!tic , reprezintă capacitatea unui produs de a funcţiona fără

defecţiuni într2un interval de timp dat, în condiţii specificate.

;iailitatea poate fi exprimată cantitativ şi calitativ.1)

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 14/48

Cantitati', fia0ilitat!a ni pro$# reprezintă probabilitatea ca acesta să2şi

îndeplinească funcţiile, cu anumite performanţe şi fără defecţiuni, într2un anumit interval de

timp în condiţii de exploatare date.

6xprimarea cantitativă a fiailităţii se azează pe noţiunea de defecţiune *ieşire din

funcţiune sau cădere+.D!f!cţin!a este evenimentul care constă în pierderea totală sau parţială, instantanee

sau progresivă, a capacităţii de funcţionare a produsului.

6xprim(nd capacitatea unui produs de a!şi menţine calitatea pe toată durata de utilizare,

fia0ilitat!a este caracteristica calitativă care reprezintă calitat!a pro$#li !tin#ă 4n timp. &n

acest context, fiailitatea s!a impus ca o noţiune cu caracter de sine stătător, în cadrul noţiunii

mai lar"i de calitate a produselor.

M!nt!na0ilitat!a, exprimată calitati', reprezintă capacitatea ca un produs să poată fiîntreţinut şi reparat într2o anumită perioadă de timp.

Cantitati', m!nt!na0ilitat!a reprezintă probabilitatea ca un produs defect să fie repus

în stare de funcţionare, într2un interval de timp dat, în condiţii de întreţinere specificate.

3entenailitatea este str(ns le"ată de fiailitate, deoarece funcţionarea fără defecţiuni a

unui produs depinde, în mare măsură, de posiilitatea de menţinere în funcţiune sau readucere în

stare de funcţionare a acestuia, în caz de defectare.

entru un produs de folosinţă îndelun"ată, fiailitatea este o condiţie necesară, dar nu şi

suficientă.

:entenabilitatea unui produs depinde de%

! accesibilitatea lui, adică de uşurinţa demontării oricărui element component$

! existenţa pieselor de scimb necesare reparaţiei$

! activitatea de service, at(t în perioada de "aranţie a produsului c(t şi după expirarea

acesteia.

3entenailitatea unui produs *reparail+ se azează pe activitatea de mentenanţă.

M!nt!nanţa se defineşte ca fiind totalitatea acţiunilor necesare pentru menţinerea sau

readucerea în stare de bună funcţionare a produsului.

Di#poni0ilitat!a este o caracteristică calitativă cominată, care cuprinde at(t fiailitatea

c(t şi mentenailitatea, put(nd fi exprimată at(t calitativ, c(t şi cantitativ.

6xprimată calitati', $i#poni0ilitat!a reflectă modul în care produsele îşi îndeplinesc în

timp misiunea, at(t su aspectul funcţionării fără defecţiuni, c(t şi al menţinerii sau reducerii în

stare de ună funcţionare.

6xprimată cantitati', $i#poni0ilitat!a are mai multe sensuri%1<

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 15/48

! disponibilitatea ca funcţie probabilistică, adică proailitatea ca un produs să fie în

stare de funcţionare la un moment dat 4t5$

! disponibilitatea de timp, adică procentul de timp în care un produs este în stare de

funcţionare$

! disponibilitatea utila!ului, adică procentul de utilaje disponiile după un timp defuncţionare$

! disponibilitatea misiunii, adică procentul misiunii îndeplinite dintr!un anumit interval

de timp.

Cantitativ, disponiilitatea poate fi exprimată ca sumă proailistică a celor două

evenimente aleatoare, independente şi compatiile% fiailitatea şi mentenailitatea, conform

relaţiei%

D L ? M *1 N ?+ O 3,

în care%

D este disponiilitatea$

? N fiailitatea$

3 N mentenailitatea.

'ceastă relaţie are o importanţă practică deoseită. 'stfel, în cazul c(nd un produs are o

fiailitate mai scăzută, disponiilitatea acestuia poate fi ridicată printr!o creştere corespunzătoare

a mentenailităţii *politică adecvată de întreţinere a procesului+.

De asemenea, pe aza acestei relaţii se poate determina, cu uşurinţă, raportul de mărime

dintre fiailitate şi mentenailitate în scopul oţinerii unui anumit nivel al disponiilităţii. 'dică,

se poate găsi optimul economic între costurile pentru fiabilitate şi cele pentru mentenabilitate, în

vederea atingerii unui nivel cerut de disponibilitate al produsului, astfel înc(t, produsul să2şi

îndeplinească misiunea pentru care a fost creat, cu un cost global minim.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 16/48

CAPITOLUL )

E8ALUA9EA CALITĂŢII

).1. Conc!ptl $! !'alar! a calităţii

rin evaluare se înţele"e determinarea valorii aproximative a unui bun, a unui lucru, a

estima, a preţui. ' evalua este sinonim cu a estima, a aprecia, a preţui, a c(ntări, a calcula.

'v(nd în vedere definiţia şi sinonimele respective, prin evaluarea unui sistem tenic

9obiect, produs, tenologie< se înţelege determinarea valorii aproximative sau estimarea valorii

ori a performanţelor tenico2economice, respectiv a calităţii sistemului. &ntruc(t conceptul de

calitate s!a extins în toate domeniile vieţii economice şi sociale, şi noţiunea de evaluare a calităţii

se aplică în mod corespunzător în orice domeniu, cum ar fi, spre exemplu, domeniul serviciilor.

6valuarea calităţii este strâns legată de analiza calităţii, întruc(t, în mod firesc, evaluarea

presupune sau este precedată de o analiză. De asemenea, evaluarea calităţii este în corelaţie cu

celelalte componente sau veri"i ale conceptului "loal de calitate ori de control al calităţii, de

sistem al calităţii.

6valuarea calităţii se face prin%

caracteristici de calitate$

indici, indicatori, coeficienţi de calitate.

).). Mă#ra calităţii

Conform /?. >/2 G)G-!%199<, măsura calităţii reprezintă măsura cantitativă a uneia sau

a mai multor caracteristici ale calităţii.

entru determinarea unui aspect al calităţii pot fi necesare două sau mai multe măsuri ale

calităţi.

3ăsurile calităţii pot fi de forme variate, cum ar fi%

! măsuri fizice şi c#imice$

! procentul de produse neconforme cu specificaţiile$

! indicele demeritelor etc.

3ăsurile calităţii se utilizează în aplicaţiile te#nice, pentru a oţine informaţia analitică

necesară pentru control sau recepţie. nele sunt utilizate pentru evaluarea conformităţii unităţilor

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 17/48

de produs individuale faţa de specificaţii. 'ltele sunt utilizate pentru interpretarea calităţii prin

termeni de procent de unităţi de produs conforme sau neconforme din lot etc.

).,. D!finir!a &i !primar!a ni'!lli calităţii

Din definiţia calităţii produselor, rezultă că drept criteriu de ază pentru aprecierea

*evaluarea+ nivelului calităţii produselor se ia gradul de utilitate în satisfacerea unei cerinţe

sociale. lec(nd de la aceasta se staileşte ce să se producă şi la ce nivel de calitate.

Nivelul calităţii poate fi definit ca o funcţie a caracteristicilor de calitate privite în

corespondenţă cu parametrii de identificare a cerinţelor sociale, ai gradului de utilitate.

Conform /? >/2 G)G-!1%199<, prin nivel de calitate se înţele"e orice măsură relativă a

calităţii, obţinută prin compararea valorilor observate cu cerinţele.

De oicei, nivelul de calitate este o valoare numerică care indică oricare dintre "radele deconformitate sau de neconformitate, în special pentru definirea specificaţiilor sau a inspecţiei

prin eşantionare.

nde este posiil, treuie folosit un termen mai precis, cum ar fi%

! 4proporţia de conformitate5$

! 4fracţiunea neconformă5$

! 4nivelul de calitate acceptail5.

rodusele sunt definite prin caracteristici *te#nice, economice, sociale+ şi pot fi apreciate

prin nivelul de calitate. Caracteristicile respective pot fi măsurate şi exprimate în mărimi

numerice sau pot fi numărate şi exprimate prin numărul sau frecvenţa acestora *în cazul

caracteristicilor atriutive+.

Pariaţia valorilor caracteristicilor, ca urmare a variaţiei parametrilor proceselor de

faricaţie, determină nivelul calităţii obţinute. rin urmare. aprecierea *evaluarea+ nivelului

calităţii unui produs reclamă cunoaşterea caracteristicilor sale calitative, prin măsurare, numărare

etc.

;recvent, calitatea unui produs, definită prin valorile caracteristicilor sale de calitate se

exprimă su forma unui nivel de calitate, care poate îmrăca forma%

- unui calificativ *calitate excepţională, nivel extra, nivel mondial, corespunzător, scăzut+$

- unui indicator, indice sau coeficient.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 18/48

Calificativele pot fi înlocuite prin valori, care variază de la zero la unu *similar

proailităţilor+, dacă se convine că zero reprezintă noncalitatea, iar unu ! calitatea maximă.

6xprimarea nivelului calităţii prin indici, indicatori şi coeficienţi reprezintă o convertire a

calităţii în expresie cantitativă.

@ndicii calităţii sunt mărimi rezultate din compararea unor niveluri calitative diferite, careexprimă o anumită caracteristică de calitate.

@ndicatorii calităţii sunt expresii numerice ale laturii cantitative a fenomenului analizat,

exprim(nd nivelul, structura şi dinamica acestuia.

Deoseirea dintre o caracteristică de calitate şi un indice al calităţii constă în aceea că, în

timp ce caracteristica defineşte calitatea dintr!un anumit punct de vedere, indicele exprimă

nivelul calitativ, la un moment dat, ca medie a valorilor caracteristicilor de calitate în totalitatea

lor. /e poate spune că o caracteristică de calitate reprezintă un parametru, un criteriu pentruevaluarea calităţii prescrise, proiectate. De asemenea, indicii calităţii pot fi consideraţi drept

criterii de evaluare a calităţii obţinute, efective.

).3. Mă#rar!a ni'!lli calităţii

&n cadrul prolematicii deoseit de complexe a calităţii, un loc important îl ocupă

măsurarea nivelului acesteia, care stă la aza tuturor factorilor din ciclul de realizare şi

optimizare a calităţii produselor industriale.

rolema măsurării sau cuantificării calităţii a fost mult timp insuficient tratată, mai ales

din punct de vedere economic. 'ceasta, pe de o parte, din cauza faptului că economiştii

consideră că valoarea de întreuinţare nu poate fi cuantificată, iar pe de altă parte, din cauza

"reutăţilor cu care se confruntă cuantificarea valorii de întreuinţare.

(nă în prezent nu s!a reuşit să se cuantifice valoarea de întreuinţare în ansamlu. /!au

oţinut, însă, rezultate une în cuantificarea multor parametri ai acesteia.

:area varietate a caracteristicilor de calitate, faptul că unele pot fi măsurate, iar altele

nu, fac imposibilă stabilirea unei singure metode de măsurare a calităţii produselor.

De aceea, în practică, caracteristicile de calitate ale produselor pot fi determinate prin%

! măsurare directă;

! măsurare indirectă;

! comparare obiectivă cu mostra etalon;

! comparare subiectivă cu mostra etalon.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 19/48

rolema măsurării şi estimării calităţii produselor preocupă specialiştii din mai multe

ţări, care au propus constituirea unei noi ramuri a ştiinţei N calim!tria.

).3.1. D!finiţia &i o0i!cti'!l! calim!tri!i

Calimetria este o ramură sau disciplină ştiinţifică care se ocupă cu cuantificarea,

măsurarea, aprecierea, evaluarea calităţii produselor, proceselor , serviciilor.

Ca orice disciplină ştiinţifică, şi calimetria se caracterizează prin%

• oiectul de studiu sau oiectivele$

• terminolo"ia proprie$

• indici, indicatori, coeficienţi specifici$

• metode specifice de lucru.

Cu toate că a înre"istrat mari pro"rese, se poate aprecia că această ramură ştiinţifică

interdisciplinară este încă t(nără.

Hermenul de calimetrie a fost adoptat de 2r"anizaţia 6uropeană a Controlului Calităţii

*62C+ în 1981 şi cunoaşte o lar"ă răsp(ndire. =a ora actuală, terminolo"ia în domeniu este

relativ uniformizată prin noul standard /? >/2 G)G)!%199<. &nsă, termenii, noţiunile, conceptele

calimetriei treuit folosite cu atenţie, deoarece diferitele lor interpretări se află într!o continuăsc#imare, îmo"ăţire sau între"ire, pe măsura clarificării aspectelor at(t de complexe le"ate de

calitate.

Calitatea unui produs este rezultatul procesului faricării sale. 'ceasta se realizează pe

între" parcursul unui proces complex ce conţine o serie de stadii, etape, faze, activităţi, de la

creaţie p(nă la utilizare şi consum, şi anume% cercetare, concepţie, proiectare, pre"ătirea

faricaţiei, execuţie, control, service etc.

&alimetria are drept obiectiv măsurarea şi estimarea calităţii în fiecare din aceste stadii,

etape etc. ale ciclului faricării unui produs. Cum fiecare din aceste etape, faze etc. de realizare a

produsului constituie un domeniu de activitate cu principii, le"ităţi, re"uli proprii, calimetria se

divide în capitole, în sudomenii, specifice fiecărui domeniu în parte, dezvolt(ndu!şi oiectul.

De exemplu, în domeniul mecanic, mai precis al construcţiei de maşini, numai în le"ătură cu

evaluarea a ceea ce se poate numi 4calitatea "eometrică *dimensională+5 s!a dezvoltat enorm o

parte a calimetriei numită control geometric 9dimensional<.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 20/48

Calimetria are, deci, ca oiect, un c(mp vast de studiu şi aplicare pe între" ciclul de viaţă

al unui produs. &alitatea se apreciază, se evaluează, începând cu cercetarea şi proiectarea,

măsurările şi estimările calităţii fiind integrate în fiecare etapă, fază etc. a procesului de

execuţie a produsului, în scopul realizării nivelului calitativ. 'ceasta constituie unul din

principiile calimetriei.

)rincipalele obiective ale calimetriei sunt%

• stailirea terminolo"iei$

• definirea principalelor noţiuni, concepte ale calităţii produselor, proceselor,

serviciilor utilizate curent în ştiinţă, te#nolo"ie etc.$

• elaorarea nomenclatorului şi clasificării indicatorilor, indicilor şi coeficienţilor de

calitate pentru produse, procese şi servicii$• elaorarea metodelor de determinare, de evaluare a diferitelor caracteristici ale

calităţii produselor etc.$

• elaorarea metodelor, te#nicilor şi procedurilor de optimizare a indicatorilor de

calitate.

).3.). M!to$! $! mă#rar! &i !#timar! folo#it! 4n calim!tri!&n calimetrie se face distincţie între noţiunile de măsurare şi estimare. rim măsurarea

unei caracteristici de calitate se înţele"e "ăsirea valorii numerice prin care se exprimă valoarea

asolută a acelei caracteristici *proprietăţi, însuşiri+ în anumite unităţi de măsură. rim estimarea

unei caracteristici de calitate se înţele"e valoarea relativă a acesteia, oţinută prin compararea

indicelui asolut cu indicele similar corespunzător, luat ca standard nedimensional.

&n practică, pentru măsurarea nivelului calităţii produselor , respectiv a valorilor

indicatorilor de calitate, se folosesc, cu precădere, următoarele m!to$!%! prin măsurare;

! experimentală;

! a expertizei;

! sociologică;

! statistică.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 21/48

M!to$a mă#rării

3etoda măsurării este o cale oişnuită de oţinere a valorilor caracteristicilor de calitate

pe aza cunoştinţelor din metrolo"ie.

M!to$a !p!rim!ntală

=e foloseşte pentru evaluarea proprietăţilor produselor pe baza unor încercări sau

determinări mecanice, fizico2cimice etc., efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace şi procedee

te#nice.

Caracteristici de calitate, cum ar fi% rezistenţă, alungire, duritate, elasticitate, fineţe, se

testează pe instalaţii corespunzătoare de încercare, iar rezultatele determinărilor sunt apoi culese

şi interpretate.

3etoda se aplică numai acelor caracteristici de calitate: care pot fi măsurate cu ajutorul

aparatelor destinate acestui scop.

&n unele cazuri, testarea se face în cadrul unui flux automatizat.

entru ca metoda experimentală să poată fi aplicată, este necesar ca unităţile

producătoare să fie dotate cu standuri sau instalaţii corespunzătoare de încercare, de verificare a

calităţii şi de determinare a tuturor caracteristicilor sau parametrilor calitativi.

M!to$a !p!rti"!i

=e foloseşte, în completarea metodei experimentale, pentru evaluarea valorilor

caracteristicilor de calitate, care nu se pot măsura.

&n acest caz, nivelul calităţii se evaluează de către !p!rţi, îndeosei prin intermediul

or"anelor de simţ. 6xactitatea determinărilor, în cadrul metodei expertizei, depinde de

calificarea, capacitatea şi competenţa specialiştilor *experţilor+.

6xperţii utilizează foarte mult m!to$a pncta;li.

)uncta!ul se alcătuieşte în funcţie de caracteristicile de calitate ale produsului/ mărimealor, clasele de calitate etc. şi este direct proporţional cu creşterea nivelului calitativ.

unctajul maxim se oţine c(nd pentru toate caracteristicile se realizează calitatea

prevăzută în specificaţii.

3etoda punctajului se poate utiliza şi su varianta 4pncta;li $! p!nali"ar!5 sau

4m!to$a $!m!rit!lor5

&n acest caz, punctele se acordă pentru defecte şi, cu c(t numărul lor este mai mic, cu at(t

produsul este mai un.G

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 22/48

entru utilizarea metodei, defectele de calitate se împart în trei categorii mari%

! defecte funcţionale şi structurale$

! defecte aspectuale$

! defecte de amalare şi alte defecte.

&n cadrul fiecărei cate"orii se distin" patru clase de defecţiuni, după "ravitatea lor, cărorale corespunde un anumit punctaj de penalizare%

' N clasa de defecţiuni critice N 100 puncte penalizare$

7 N clasa de defecţiuni principale N )0 puncte penalizare$

C N clasa de defecţiuni secundare N 10 puncte penalizare$

D N clasa de defecţiuni minore N 1 punct penalizare.

=a clasificarea defectelor se folosesc diferite criterii, sintetizate în taelul .1.

Tabelul 2.1

Clasiicarea deectelor !n metoda puncta"ului de penali#are

Cat!2orii $!

$!f!ct!

Cla#! $! $!f!cţini &i pncta;! acor$at!

Critic! <A=100 puncte

Principal! <>=)0 puncte

?!cn$ar! <C=10 puncte

Minor! <D=1 punct

;uncţionale şistructurale

'fectează certfuncţionareaîntr!o măsurăimportantă

ot afectafuncţionareaîntr!o măsurăimportantă

ot afectafuncţionarea într!o

măsură mică

Ju afecteazăfuncţionarea

'spectuale

2servate cusi"uranţă declient$ vor danaştere lareclamaţii

oate vor fioservate declient şi proailcă vor da naşterela reclamaţii

oate vor fioservate de clientşi proail că nuvor da naştere lareclamaţii

Jeoservate declient

De amalare şi

alte defecte

&n mod cert vorda naştere lareclamaţii

roail că vorda naştere lareclamaţii

roail că nu vorda naştere lareclamaţii

Ju vor danaştere lareclamaţii

Exemplu

=a recepţia unui lot de maşini de spălat, s!a folosit pentru caracterizarea calităţii metoda

punctajului de penalizare. &n acest scop s!a controlat calitatea a 0 de maşini de spălat,

identific(ndu!se următoarele defecte *vezi taelul .+%

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 23/48

Tabelul 2.2

$eectele !nregistrate la controlul ma%inilor de spălat

DE7ECTULNr. $!ma&ini$!f!ct!

Cla#a$!f!ctl

Pncta;l$!

p!nali"ar!

Pncta;ltotal $!

p!nali"ar! Jerealizarea temperaturiide fierere a apei

0 ' 100 0

3otor defect ' 100 00Depăşeşte curentulasorit

- 7 )0 00

>nstalaţia calului defectă 1 C 10 10Defect de aspect G D 1 G

'malaj inestetic ) D 1 )H2H'= N N N -1

entru aprecierea calităţii celor 0 de maşini de spălat, pe aza punctajului de penalizare

total, se calculează coeficientul de penalizare sau coeficientul demeritelor , prin raportarea

totalului punctelor de penalizare la numărul produselor din eşantion, 9,00

-1Q == puncte de

penalizare.

R R

Co!fici!ntl $! p!nali"ar! sau co!fici!ntl $!m!rit!lor se foloseşte%

! la efectuarea unor comparaţii între furnizori diferiţi$

! ca limită maximă în contractele de livrare$

! ca indicator de apreciere a evoluţiei calităţii în timp.

/e precizează că punctajul oţinut pe această cale, în unele ramuri ale producţiei

industriale, serveşte la aprecierea calităţii produselor, dar nu permite desfacerea lor *nu poate fi

livrat un televizor care are z"omot de fond sau prezintă distorsiuni+.

M!to$a #ociolo2ică

0re la bază rezultatele obţinute în urma ancetelor efectuate în r(ndul eneficiarilor.

ărerile acestora, referitoare la calitatea produselor, sunt exprimate într!un cestionar de

ancetă, apoi prelucrate şi interpretate.)

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 24/48

rintre $!"a'anta;!l! metodei se pot evidenţia%

! elaorarea insuficient de corectă a c#estionarelor$

! în"ustimea eşantionului cercetat$

! numărul mare al considerentelor suiective etc.

M!to$a #tati#tică

Aste cea mai laborioasă şi cea mai utilizată metodă, în cadrul producţiei de serie . 6a are

la ază teoria proailităţilor şi statistica matematică şi foloseşte pentru prelucrare, analiză şi

decizie o serie de informaţii primare *rezultatele determinărilor, încercărilor etc.+ oferite de

celelalte metode şi, în mod deoseit, de metoda experimentală.

R R

/e consideră că măsurarea nivelului calităţii produselor este o activitate complexă, at(t de

natură te#nică, c(t şi de natură statistico!economică, care se concretizează într!un sistem de

indicatori.

).-. ?i#t!ml $! in$icatori ai calităţii

).-.1. Noţini intro$cti'!

@ndicatorii calităţii produsului constituie expresii cantitative ale caracteristicilor

acestuia, stabilite în raport de condiţiile privind crearea, exploatarea sau consumarea lui.

Complexitatea caracteristicilor de calitate ale produselor şi ale nevoii sociale face

imposiilă existenţa unui sin"ur indicator sintetic, care să fie utilizat în planificarea, analiza şi

optimizarea calităţii. De aceea , în practică, se foloseşte un sistem agregat de indicatori care

măsoară, atât nivelul fiecărei caracteristici de calitate, în parte, al grupei de caracteristici, întotalitate, cât şi al produsului sau producţiei, în ansamblu.

&n cadrul acestui sistem de indicatori un loc important îl ocupă utilitatea globală, care

poate reflecta sintetic, în ansamlu, nivelul "eneral al calităţii produsului analizat, în funcţie de

totalitatea caracteristicilor de calitate, exprimate, fie cantitativ *numeric+, fie atriutiv *de re"ulă,

su forma unui calificativ% foarte ine, ine, satisfăcător+.

Din definiţie rezultă că, la baza oricărui indicator de calitate se află o caracteristică,

care se poate măsura sau aprecia, în mod oiectiv, cu mijloace te#nice existente.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 25/48

>ndicatorul calităţii poate fi #impl, c(nd se referă numai la o caracteristică, sau

compl!, c(nd caracterizează mai multe însuşiri sau produsul în ansamlu.

Dacă indicatorul serveşte drept ază pentru aprecierea calităţii prin comparare, el se

numeşte in$icator $! 0a"ă.

'precierea corectă a nivelului calităţii produselor se poate face numai prin abordarea sistemică a indicatorilor , care se realizează%

! pe fazele sau pe etapele de fabricare a produsului;

! pe elementele definitorii ale calităţii;

! în funcţie de eficienţa calităţii 9relaţia efort2efect<.

).-.). Cla#ificar!a in$icatorilor $! calitat!

1. &n funcţie de !tap!l! $! r!ali"ar! a pro$#li, se distin" următoarele su"rupe de

indicatori%

! indicatorii activităţii de concepţie;

! indicatorii de execuţie 9fabricaţie<;

! indicatorii de conservare;

! indicatorii de utilizare.

. După caract!ri#ticil! $! calitat! ale produselor%

a< indicatori tenici;

b< indicatori estetici;

c< indicatori economici;

d< indicatori sociali;

e< indicatori de utilizare.

a+ In$icatorii t!5nici caracterizează specificul de construcţie, de compoziţie şi structură,

de perfecţionare te#nică a produsului, inclusiv eficienţa te#nică a soluţiilor constructiv!

te#nolo"ice.

+ In$icatori !#t!tici caracterizează raţionalitatea formei, inte"ritatea compoziţiei şi

perfecţiunea execuţiei industriale a produsului.

c+ In$icatori !conomici caracterizează o varietate de proleme în le"ătură cu c#eltuielile

*sociale şi individuale+ efectuate pentru elaorarea, faricarea şi utilizarea produselor.

d+ In$icatori #ociali caracterizează influenţa utilizării produselor asupra mediului.8

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 26/48

e+ In$icatori $! tili"ar! caracterizează însuşirile er"onomice, de fiailitate,

mentenailitate şi disponiilitate a produselor.

=a r(ndul lor, aceste "rupe de indicatori cuprind diferite su"rupe.

D! !!mpl, indicatori er"onomici includ su"rupe de indicatori fiziolo"ici, psi#olo"ici,

antropometrici, de i"ienă etc.

G. &n funcţie de #r#a $! informar!, se pot clasifica în%

! indicatori planificaţi;

! indicatori faptici sau efectivi 9reflectaţi în dări de seamă<.

>ndicatorii planificaţi se determină după%

! documentaţia te#nico!normativă a ţărilor producătoare$

! după indicatorii planurilor de dezvoltare a economiei naţionale$! după documentaţia or"anizaţiilor internaţionale *>/2+$

! după nivelul de pro"noză a indicatorilor calităţii produsului.

In$icatorii calităţii faptici se oţin prin prelucrarea datelor oţinute în urma evaluărilor

caracteristicilor de calitate, precum şi din sistemul de evidenţă economică a întreprinderii, în care

se reflectă diferite aspecte ale calităţii.

;ăc(nd raportul dintre valoarea indicatorului faptic şi cea a indicatorului planificat se

oţine in$ic!l! calităţii, care arată gradul de îndeplinire a sarcinii de calitate şi dinamica

îmbunătăţirii calităţii produselor .

/tailirea şi determinarea indicatorilor calităţii depind oiectiv de modul de întrebuinţare

a produselor industriale. &n funcţie de acest criteriu, produsele industriale se împart în două mari

"rupe%

! "rupa > N produse ce se consumă în totalitate la întreuinţare$

! "rupa >> N produse ce îşi epuizează treptat resursele de funcţionare pe măsură ce sunt

utilizate.

rima "rupă cuprinde, la r(ndul ei, trei su"rupe%

'1. mat!rii prim! şi com0#ti0ili natrali% minereuri, minerale, comustiili solizi,

lic#izi, "azoşi, materiale de construcţii naturale etc.$

'. mat!rial! &i alim!nt!: cum ar fi% materiale pentru industria uşoară şi textilă,

materiale de construcţii industriale, produse din lemn, comustiili artificiali, o serie de produse

alimentare *cu excepţia celor din "rupa a >>>!a+.

'G. pro$#! con#ma0il!% produse farmaceutice, parafino!cosmetice, fire şi conductori

pe oine, comustiil lic#id în utoaie, produse de cofetărie.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 27/48

' doua "rupă de produse cuprinde%

71. pro$#! n!r!para0il!, cum ar fi% condensatoare, rezistenţe, tuuri fluorescente,

ecuri cu incandescenţă, şuruuri, piuliţe etc$

7. pro$#! r!para0il!% utilaj te#nolo"ic, maşini, a"re"ate, confecţii, moilă etc.

Dependenţa dintre indicatorii calităţii şi su"rupele de produse, stailite în funcţie demodul de utilizare al acestora, se poate ilustra conform taelului .G%

Tabelul nr. 2.3.

$ependenţa dintre subgrupe de produse %i indicatorii calităţii

Grpa in$icatorilor calităţii pro$#!lor in$#trial!?02rp! $! pro$#!

A1 A) A, >1 >)>ndicatori te#nici M M M M M

>ndicatori estetici ! ! M M M>ndicatori economici M M M M M>ndicatori sociali ! ! ! M M

> n d i c a t o r i d e

u t i l i z a r e

>ndicatori er"onomici ! ! M M M

>ndicatori de fiailitate ! ! ! M M

>ndicatori de mentenailitate ! ! ! ! M

>ndicatori de disponiilitate ! ! ! M M

/e oservă că celor două "rupe de produse le corespund, at(t indicatori comuni *te#nici şi

economici+, c(t şi indicatori specifici.

/istemul de indicatori ai calităţii produselor industriale poate fi construit su forma unui

sistem a"re"at de indicatori, structurat piramidal, care poate avea trei trepte *fi". .1.+%

! tr!apta I, situată la aza piramidei, cuprinde un număr foarte mare şi divers de

indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiţi in$icatori analitici sau #impli ai

calităţii$

! tr!apta a II6a, cuprinde un număr mai mic de indicatori, specifici "rupei de

caracteristici de calitate, respectiv in$icatorii #int!tici ai fiecărei "rupe de

caracteristici$

! tr!apta a III6a: situată în v(rful piramidei, reprezintă in$icatorl compl! #a

int!2ral al calităţii.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 28/48

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 29/48

a+ >ndicatorii analitici ai caract!ri#ticilor t!5nic! pot fi%

! randamentul;

! factorul de putere;

! raportul dintre cuplul de pornire şi cel nominal;

! raportul dintre cuplul maxim şi cel nominal;! raportul între curentul la pornire şi cel nominal .

+ >ndicatorii analitici ai caract!ri#ticilor !conomic!%

! consumul mediu anual de energie electrică, la aceeaşi sarcină;

! consumul specific de tablă silicioasă BCgDCEF;

! preţul de vânzare pe unitatea de putere BleiDCEF;

! celtuieli medii anuale de întreţinere şi exploatare la beneficiari BleiDmotorF;! pierderi medii anuale de producţie determinate de opriri din cauza defecţiunilor

BleiDmotorF;

! durata garanţiei acordată de producător;

! piese de scimb şi service2ul garantat de producător etc.

c+ >ndicatori analitici ai caract!ri#ticilor !#t!tic!%

! estetica generală a produsului;

! culoarea;

! armonizarea motorului cu ansamblul în care se foloseşte;

! calitatea finisa!ului;

! calitatea ambala!ului.

d+ >ndicatori ai caract!ri#ticilor #ocial!%

! poluarea mediului;

! nivelul zgomotelor;

! calitatea protecţiei lucrărilor

e+ >ndicatori analitici ai caract!ri#ticilor $! !ploatar! *utilizare+, din care fac parte%

! indicatorii însuşirilor ergonomice, cum ar fi/

calitatea protecţiei anticorosive, electrice etc.;

nivelul vibraţiilor;

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 30/48

temperatura dega!ată în exploatare;

! indicatorii fiabilităţii;

! indicatorii de mentenabilitate;

! indicatorii disponibilităţii.

In$icatorii fia0ilităţii se calculează, at(t pentru produsele de folosinţă îndelun"ată,

reparaile sau nereparaile, c(t şi pentru produsele destinate unei sin"ure întreuinţări.

Dintre aceşti indicatori cei mai folosiţi, în practică, sunt%

a< funcţia de fiabilitate;

b< funcţia de nonfiabilitate;

c< intensitatea defectării;

d< timpul mediu de funcţionare fără defecţiuni.

a= 7ncţia $! fia0ilitat!

Aste probabilitatea funcţionării fără defecţiuni. /e notează cu p*t+$ ?*t+ sau ?$ /e

exprimă prin relaţia,

( ) ( )tH.t p >= , *.1+

în care, H este timpul de funcţionare fără defecţiuni în intervalul *0, t+.

&n practică se lucrează cu funcţia experimentală a fiailităţii, care se oţine ca raport între

frecvenţa asolută a elementelor *JR+ rămase în funcţiune la momentul t şi numărul total de

elemente, J,

( ) J

R J? t? == . *.+

0= 7ncţia $! nonfia0ilitat!

6ste probabilitatea defectării şi se notează cu S*t+ sau 1N?*t+ sau 1 N ?$ se exprimă prin

relaţia,

( ) ( ) ( )tH.t p1tS ≤=−= , *.G+

în care, evenimentul H≤ t este contrar evenimentului H T t.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 31/48

c= Int!n#itat!a $!f!ctării *ieşiri din funcţiune+ se notează cu ( )tλ sau şi se

calculează cu o relaţie de forma,

( ) ( )

( )t p

tU pt −=λ , *.-+

în care, pU

'cest indicator furnizează informaţii preţioase în le"ătură cu fiailitatea produsului, la un

anumit moment.

$= Timpl m!$i $! fncţionar! fără $!f!cţini se notează cu t sau H0 şi se

determină cu o relaţie de forma,

λ= 1H0 , atunci c(nd ( ) cstt =λ=λ *.)+

impul mediu de funcţionare fără defecţiuni este rezultatul manifestărilor în procesul de

utilizare a caracteristicilor de calitate, a condiţiilor de exploatare şi întreţinere etc. 'cesta este

o variailă aleatoare, care are o anumită le"e de repartiţie ce se staileşte în urma unei oservări

statistice a timpului de funcţionare fără defecţiuni a produsului.

/e consideră că se studiază modul de funcţionare a J elemente, faricate şi utilizate în

condiţii identice.

/e notează cu ti *i L 1V J+ timpul de ună funcţionare a fiecărui produs, p(nă în

momentul defectării lui. Himpul mediu de funcţionare fără defecţiuni se determină ca raport între

suma timpilor de ună funcţionare a celor J elemente şi numărul total de defecte înre"istrate, J1,

∑==

. *.<+

&n situaţia în care nu se poate înre"istra timpul de ună funcţionare al fiecărui elementsupus încercării, din cauza numărului mare de cazuri studiate, înre"istrarea defecţiunilor se face

la anumite intervale de timp ∆t *1 oră, 10 ore, 10 ore+.

In$icatorii m!nt!na0ilităţii se calculează numai pentru produsele de folosinţă

îndelun"ată, reparaile sau cu restailire. Dintre aceştia cei mai folosiţi sunt%

! funcţia de mentenabilitate;

! funcţia de nonmentenabilitate;GG

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 32/48

! intensitatea reparării;

! timpul mediu de reparare.

7ncţia $! m!nt!na0ilitat! reprezintă probabilitatea reparării sau restabilirii. /e

notează cu "*t+, 3*t+ sau 3 şi se calculează cu o relaţie de forma,

"*t+ L *Hr W t+, *.8+

în care, Hr este timpul de reparaţie în caz de defectare, în intervalul de timp *0, t+.

7ncţia $! nonm!nt!na0ilitat! * probabilitatea nereparării+, j*t+, 1 N 3*t+, se determină

cu o relaţie de forma,

j*t+ L 1 N "*t+ L *Hr ≥ t+, *.+

în care, evenimentul Hr ≥ t este contrar evenimentului Hr W t.

Int!n#itat!a r!parării, µ*t+ sau µ, se calculează cu relaţia,

+t*"1

+t*U"

+t* j

+t*U j+t*

−=−=µ , *.9+

în care "X*t+ este derivata funcţiei de mentenailitate.

@ntensitatea reparării este inversul timpului mediu de reparare şi reprezintă numărul de

reparaţii ale unui produs pe unitatea de timp.

Timpl m!$i $! r!parar! *restailire+, tr , 3*Hr + sau0r

H , se determină cu relaţia,

µ=1

H0r , cu condiţia µ*t+ L µ L cst. *.10+

&n practică, timpul mediu de reparare se calculează ca raport între timpul total de reparare

∑=

1iiUt şi numărul ciclurilor de reparare, n, conform relaţiei,

∑=

==n

1iir r Ut

1Ht

0, *.11+

în care, tUi este timpul de reparare aferent fiecărui ciclu.

G-

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 33/48

Exemplu

/e consideră un televizor care, în <-0 ore de funcţionare, a avut ) defectări, ce au impus

următorii timpi de reparaţii% tU1 L ore$ tU L 1) ore$ tUG L ) ore$ tU- L 11 ore$ tU) L < ore. ?ezultă%

1G)

)

<11)1)t r ==

++++= ore,

088,01G

1+t* ==µ reparaţiiIoră.

R R R

=a nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calităţii produselor se poate face

folosind indicatorii relativi, calculaţi cu una din relaţiile%

iRi

Q Q = , *.1+

Q Q = , *.1G+

unde%

RiQ este valoarea relativă a indicatorului de calitate$ iQ N mărimea indicatorului de ază *aza de comparare+ al caracteristicii 4i5 a produsului

luat pentru apreciere$Q i N mărimea indicatorului simplu al caracteristicii i a produsului$i L 1, , V, n.

tilizarea uneia sau alteia din relaţiile de mai sus este în funcţie de natura caracteristicii

de calitate ce se analizează. 'stfel, pentru caracteristicile care se optimizează prin maxim, cum

ar fi% randament, precizia produsului, se utilizează relaţia 9(.*(<. Dacă, însă, se analizează

consumul specific al unui anumit material ce intră în componenţa produsului, indicatorul relativ se determină cu relaţia 9(.*< 9sunt caracteristici care se optimizează prin minim<.

>nterpretarea mărimilor indicatorilor relativi se poate face astfel%

! dacă 1>RiQ , se consideră că nivelul calităţii caracteristicii 4i5 a produsului analizat

este superior nivelului luat ca ază de apreciere$

! dacă 1<RiQ , se apreciază că nivelul calităţii caracteristicii 4i5 este inferior nivelului

luat ca ază de apreciere$G)

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 34/48

! dacă 1=RiQ , se consideră că nivelul calităţii caracteristicii 4i5 comparate este e"al cu

cel de ază.

&n practică se pot înt(lni toate cele trei situaţii prezentate. entru a putea face o

interpretare corectă se impune "ruparea tuturor indicatorilor simpli ai calităţii produsului, înfuncţie de importanţa caracteristicii de calitate pe care o exprimă. Din acest punct de vedere se

deoseesc%

! in$icatori principali, care reflectă însuşirile esenţiale ale produsului sau, altfel

spus, indicatori ai caracteristicilor de calitate esenţiale ale produsului$

! in$icatori #!cn$ari, care reflectă însuşirile secundare ale produsului sau

indicatori ai caracteristicilor de calitate secundare ale produsului.

&n acest caz interpretarea se va face astfel%

! dacă valorile relative pentru toţi indicatorii principali şi marea majoritate a

valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt supraunitari, se apreciază că nivelul calităţii

produsului n !#t! inf!rior celui de ază$

! dacă unele din valorile relative ale indicatorilor amelor "rupe sunt supraunitare

şi altele, e"ale cu unu, se consideră că nivelul calităţii produsului !#t! #p!rior c!li $! 0a"ă$

! dacă o parte din valorile relative ale indicatorilor principali sunt supraunitare, iarcealaltă parte sunt suunitare, se impune, pentru o evaluare corectă a nivelului calitativ al

produsului, folosirea unor metode mai complexe.

Exemplu

entru ilustrarea modului de lucru se va evalua nivelul de calitate al oţelului, folosind

drept indicatori de ază recomandările după /H'/. e aza datelor oţinute, în urma

măsurătorilor şi a calculelor efectuate, s!au oţinut rezultatele din taelul .-.

Tabelul 2.&

'aloarea indicatorilor oţelului anali#at

In$icatorii calităţii oţ!lli In$icatori $!0a"ă $pă

?TA?

In$icatoriir!lati'iD!nmir!a Mărim!

1. ;luiditate YQ" ⋅ sImmZ 9,8 GG 0,9

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 35/48

In$icatorii calităţii oţ!lli In$icatori $!0a"ă $pă

In$icatoriir!lati'iD!nmir!a Mărim!

. ?ezistenţă temporară YQ" ⋅ sImmZ --, )< 0,

G. Dilatare YZ 1< 1< 1

-. Contractare YZ -0 -0 1

). ?ezilienţă YQ" ⋅

sImm

Z -,) ) 0,9<. Conţinut de YZ 0,0G< 0,0- 1,1

8. Conţinut de / YZ 0,0) 0,0- 0,

. 'aterea tolerată a conţinutului de C YZ ± 0,01 ± 0,01 1

9. 'aterea tolerată a conţinutului de /i YZ ± 0,0- ± 0,0G 0,8)

10. 'aterea tolerată a conţinutului de 3n YZ ± 0,0G ± 0,0G 1

/e oservă că cinci indicatori relativi au valoare suunitară, patru sunt e"ali cu unu şi un

sin"ur indicator este supraunitar. 'ceasta determină nivelul calităţii oţelului ca fiind inferior

*celui standardizat+.

).-.3. In$icatorii #int!tici ai calităţii

Hreapta a >>!a cuprinde c(te un indicator sintetic pentru fiecare "rupă de caracteristici.

a= In$icatorl #int!tic al caract!ri#ticilor t!5nic!

Drept indicator al caracteristicilor te#nice se poate considera ni'!ll t!5nic al

pro$#li, care se calculează comparativ faţă de un produs etalon, av(nd un nivel calitativ

ridicat şi recunoscut ca atare pe piaţa internă sau externă.

Jivelul te#nic relativ, jtr B , al produsului analizat 4j5 se poate staili conform relaţiei,

100+Bmax*

tr ⋅= , *.1-+

în care%

Deci, nivelul tenic al unui produs exprimă locul pe care2l ocupă acesta în ieraria

produselor interscimbabile ca scop tenic, din mulţimea de produse existente în tenica

mondială.

jtaB N reprezintă nivelul te#nic asolut al produsului$+Bmax*

jta N nivelul te#nic asolut, cel mai ridicat al unui produs, existent în

te#nica mondială, intersc#imail ca scop te#nic, cu cel analizat.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 36/48

0= In$icatorl #int!tic al caract!ri#ticilor !#t!tic!

/e oţine ca medie aritmetică simplă a calificativelor care se acordă diferitelor

caracteristici estetice,

1ii

∑==

, *.1)+

în care%

r este numărul de caracteristici estetice considerate$ni N nota acordată caracteristicilor estetice i.

O0#!r'aţi!% Calificativele se pot transforma în mărimi numerice cu ajutorul unei scări de

notaţie% nesatisfăcător L 0$ satisfăcător L G$ ine L <$ foarte ine L 9.

&n cazul în care caracteristicile estetice nu sunt e"ale între ele, ca importanţă, atunci se

vor acorda coeficienţi de importanţă, mai mari sau e"ali cu 1, iar indicatorul sintetic se va calcula

conform relaţiei,

∑

⋅

1ii

1iii

Q n

> , *.1<+

în care Q i este coeficientul de importanţă acordat caracteristicii de calitate i.

Dacă intervalul în care s!a construit scara de note este 0 [ 9, atunci şi indicatorul sintetic

va avea o mărime cuprinsă în acest interval. Dacă se doreşte, se poate transforma mărimea

indicatorului într!un calificativ "eneral al tuturor caracteristicilor estetice în ansamlu, pe aza

aceleiaşi scări de note.

De exemplu, dacă >es L ),9, atunci se apreciază nivelul sintetic al acestor caracteristici cucalificativul ine.

c= In$icatorl #int!tic al caract!ri#ticilor !conomic!

entru calculul unui indicator sintetic al caracteristicilor economice se pot folosi mai

multe procedee%

1 N costul total al calităţii produsului$G

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 37/48

N costul specific al calităţii *pe unitatea de efect util+$

G N efecte economice utile la un leu cost total al calităţii.

Co#tl #p!cific al calităţii se determină ca raport între costul total al calităţii şi efectul

util al produsului *puterea motorului, "reutatea de ridicare a unei macarale, temperatura de"ajatăde o rezistenţă+, conform relaţiei,

CCCC

pdc pa ptc

+++== , *.18+

în care%

Ctcp este costul total al calităţii produsului$C pa N costul de prevenire a defectelor şi asi"urare a calităţii$

Cc N costul controlului de calitate$Cd N costul serviciilor te#nice şi de întreţinere a produsului la eneficiar$C p N costul pierderilor cauzate de lipsa de calitate,6 N efectul util al produsului.

$= In$icatorl #int!tic al caract!ri#ticilor #ocial!

&ntruc(t indicatorii parţiali ai acestor caracteristici pot fi exprimaţi, at(t numeric, c(t şi

prin calificative, pentru stailirea unui indicator sintetic al acestora nu se poate proceda precum

la cele estetice *exprimate în totalitate prin calificative+.

&n aceste condiţii, se va aplica principiul utilităţii. Conform acestuia, caracteristicile se

vor transforma în utilităţi, care apoi se vor însuma, direct sau cu ajutorul coeficientului de

importanţă.

entru aceasta se va proceda astfel%

1. se vor transforma caracteristicile sociale exprimate prin calificative în mărimi

numerice *note+, cu ajutorul unei scări de notaţie$

. se vor staili valorile minime şi maxime posiile ale fiecărei caracteristici sociale$

G. se transformă în utilităţi *mărimi cuprinse în intervalul 0 [ 1+, valorile efective ale

caracteristicilor sociale, cu ajutorul procedeului von Jeumann!3or"enstern.

Conform procedeului, pentru stailirea utilităţii se foloseşte funcţia de transformare

liniară,

uij*x+ L a \ xij M , *.1+

în care%G9

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 38/48

uij*x+ este utilitatea caracteristicii de calitate 4i5 a produsului analizat 4j5$a, N parametrii de transformare determinaţi prin interpolare liniară, presupun(nd că

utilitatea maximă este 1 şi cea minimă este 0$xij N mărimea asolută a caracteristicii de calitate 4i5 a produsului 4j5.

Ca urmare, se staileşte pentru fiecare caracteristică de calitate valoarea maximă *cea mai ună+ pentru care utilitatea va fi 1 şi valoarea cea mai mică, pentru care utilitatea este 0. 'ceste

valori minime şi maxime sunt în afara taelului de date iniţiale, însă pentru cazuri posiile.

e această ază, pentru fiecare caracteristică se determină valorile lui 4a5 şi 45 din

sistemele liniare astfel%

! pentru caracteristicile care se optimi"!a"ă prin maim%

a \ xmax M L 1$

⇒ minmax xx

−= $ *.19

+a \ xmin M L 0$minmax

min

−−= $

! pentru caracteristicile care se optimi"!a"ă prin minim%

a \ xmin M L 1$

⇒ maxmin xx

−= $ *.0

+a \ xmax M L 0$maxmin

max

−

−= ,

în care%

xmax N valoarea cea mai mare a caracteristicii sociale$xmin N valoarea cea mai mică a caracteristicii sociale$

-. după determinarea utilităţilor tuturor caracteristicilor se calculează indicatorul sintetic

al caracteristicii sociale, >s%

1ii

∑==

∑

⋅

1ii

1iii

Q u

> , *.1+

în care%

ui este utilitatea caracteristicii sociale *cuprinsă între 0 şi 1+$Q i N coeficient de importanţă acordat caracteristicii sociale$n N numărul de caracteristici sociale ale produsului.

!= In$icatorl #int!tic al caract!ri#ticilor $! !ploatar!

entru aprecierea sintetică a caracteristicilor de exploatare se poate folosi in$icatorl $!

$i#poni0ilitat!, care are mai multe forme%

-0

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 39/48

! fncţia $! $i#poni0ilitat! N proailitatea ca un produs să fie în stare de funcţionare

la un moment 4t5$ se calculează în funcţie de intensitatea de defectare λ şi intensitatea de

reparare µ$

! fncţia $! in$i#poni0ilitat! N proailitatea ca un produs să fie în stare de defect la

un anumit moment 4t5$

! co!fici!ntl $! $i#poni0ilitat! *disponiilitatea staţionară+ N proailitatea ca un

produs să fie în stare de funcţionare la momente îndepărtate de momentul iniţial$

!co!fici!ntl $! in$i#poni0ilitat! *indisponiilitatea staţionară+ proailitatea ca un

produs să fie în stare de defect la momente îndepărtate de momentul iniţial.

).-.-. In$icatorl compl! <int!2ral= al calităţii>ndicatorul complex *situat în v(rful piramidei+ trebuie să exprime corespondenţa între

caracteristicile efective ale produsului şi parametrii de identificare ai nevoii sociale pentru care

a fost creat . 6l poate fi determinat raport(nd efectul util *rezultatul+ oţinut 465 la c#eltuielile

făcute *pentru realizarea produsului, Cr şi pentru exploatarea produsului, Ce+.

'stfel, pentru produsele a căror $rată $! fncţionar! !#t! #0 1 an, indicatorul

complex se calculează cu una din relaţiile%

er CC6>+

= sau6

CCU> er += . *.+

Dacă $rata $! tili"ar! a pro$#li !#t! mai mar! $! 1 an , la calculul indicatorului

complex al calităţii, se va ţine cont şi de timpul 4t5. &n acest caz, indicatorul complex se va

determina conform relaţiei,

( )

( ) ( )∑

∑

+++

er Q 1\CQ 1\C

Q 1\6

+t*6> , *.G+

în care%

61 este efectul util oţinut pe timp de un an de utilizare a produsului$C0 N c#eltuieli pentru realizarea produsului$C1 N c#eltuieli anuale de exploatare$Q n N coeficient normativ de eficienţă economică$ în ţara noastră, Q n L0,1)$t N timpul de utilizare a produsului *t L 1, V, n+.

-1

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 40/48

Dacă se dă factor comun forţat ( )∑=

nQ 1 şi se simplifică relaţia cu acesta, se oţine,

( )

( ) 1n

Q 1

Q 1C

+⋅

∑=

. *.-+

Dacă se notează,

( )

( )+t*f

Q 1

Q 1n

tn =

∑=

, *.)+

atunci relaţia devine%

C+t*f C

+⋅= . *.<+

O0#!r'aţi!

;uncţia f*t+ se calculează astfel%

t L 1, ⇒ f*1+ L 1$

t L , ⇒ ( )( ) ( )

=+++

1),011),011),01+*f $

tLG, ⇒ ( )

( ) ( ) ( )=

+++++

1),011),011),01

1),01+G*f .

De re"ulă, f*t+ este taelat.

R R R

6n vederea analizei se calculează câte un indicator complex, atât pentru produsul nou cât

şi pentru mostra de bază. =e compară cei doi indicatori şi se trag concluziile în legătură cu

calitatea celor două produse.

Exemplu

Dispunem de următoarele date în le"ătură cu caracteristicile de calitate a două produse%

produsul analizat şi celălalt luat drept mostră de ază, taelul .). /e cere să se aprecieze nivelul

de calitate al produsului analizat.

Tabelul 2.(

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 41/48

'aloarea indicatorilor simpli %i relativi a produsului anali#at %i a celui de ba#ă

In$icatori #impli $! calitat!

Mărim!ain$icatorilor In$icatori

r!lati'iPro$#lanali"at

Mo#tra$! 0a"ă

*M+

roducţia anuală Ymii pieseZ -0 10 1,1-G

*N+ C#eltuieli efectuate pentru realizarea produsuluiYmii leiZ

)00 -0 0,900

*N+ C#eltuieli anuale pentru reparaţii Ymii leiZ 1) 1< 1,0<8*N+ 'lte c#eltuieli anuale pentru exploatare Ymii leiZ 9) 90 0,9G*M+

Durata de funcţionare YaniZ 9 10 0,900

;olosind indicatorii relativi calculaţi ar fi dificil să se stailească dacă produsul analizat

este mai un dec(t mostra de ază, deoarece doi indicatori relativi sunt supraunitari *nivel

superior calitativ+, iar trei reflectă un nivel inferior calitativ.

entru a avea o ima"ine completă în le"ătură cu toate caracteristicile de calitate se va

calcula indicatorul inte"ral pentru cele două produse%

! pentru produsul analizat/

( ) )9G,0

9)1)+9*f )00

-0> =

++⋅= $

( )

( )))<9,0

1),01

1),01+9*f

∑=

! pentru mostra de bază/

( ) ))<9,0

901<+10*f -0

10> =

++⋅= $

( )

( )18G<,0

1),01

1),01+10*f

∑=

Deoarece indicatorul complex de calitate pentru produsul analizat este mai mare dec(t cel

pentru mostra de ază, se consideră că noul produs este mai convenail dec(t cel luat ca ază de

comparaţie.

).-.+. Co!fici!ntl m!$i al calităţii

entru aprecierea nivelului de calitate al produselor diferenţiate pe clase sau sorturi de

calitate se foloseşte co!fici!ntl m!$i al calităţii: în cazul producţiei omo"ene, respectiv

co!fici!ntl m!$i $! calitat! 2!n!rali"at, în cazul producţiei etero"ene.

Co!fici!ntl m!$i $! calitat! Q se oţine ca medie aritmetică a coeficienţilor pe

clase de calităţi 9C i <, ponderaţi cu cantitatea de produse fabricate pe clase de calităţi 9Gi <,

-G

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 42/48

∑

⋅=

1ii

1iii

Q , *.8+

în care%

Q i N are valorile

$a!>>acalitatea pentruQ

>$calitatea pentru1Q

extra$clasa pentru0Q

n N numărul claselor de calitate.

&u cât valoarea coeficientului este mai mic, cu atât reflectă o situaţie favorabilă,

deoarece ponderea calităţilor superioare în totalul producţiei este mai mare.

6xpresia coeficientului mediu de calitate poate fi particularizată pentru perioade diferite

de raportare şi anume%

! pentru perioada bază de comparaţie – se foloseşte indicele $H%,

∑

⋅

i0i

Q $ *.+

! pentru perioada de plan 9indice pl<,

∑

⋅

= n

pli

plii

Q $ *.9+

! pentru perioada curentă 9indice *<,

∑

⋅

i1i

Q . *.G0+

/e oservă că pentru perioade diferite se modifică numai cantitatea de produse din fiecare

clasă, coeficientul de calitate pe clase răm(ne nesc#imat.

rin raportarea coeficienţilor medii ai calităţii, calculaţi pentru perioade distincte, se

oţine in$ic!l! co!fici!ntli m!$i $! calitat!, care arată%--

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 43/48

! sarcina de plan în domeniul calităţii,

Q Q

Q >

0I pl= $ *.G1+

! îndeplinirea planului,

1Q Q

Q > plI1= $ *.G+

! dinamica calităţii,

Q >

0I1= . *.GG+

Exemplu

Din evidenţa întreprinderilor comerciale se cunosc următoarele date referitoare la

volumul desfacerilor, realizat şi planificat pentru luna martie a anului în curs, la produsul 4'5, pe

clase de calitate, taelul .<%

Tabelul 2.)

Cantităţi livrate !n dierite perioade

Cla#a $!calitat!

Cantităţi li'rat! @mii ton!P!rioa$a $!

planP!rioa$a cr!ntă

6]H?' 00 1000

> 1)0 00>> )0 0

Hotal ∑ =1000S pl ∑ =100S1

e aza datelor prezentate să se calculeze% calitatea medie planificată, realizată şi indicele

de îndeplinire a planului privitor la calitatea produselor.

9!"ol'ar!

! calitatea medie planificată,

),01000

)01)01000

Q G

1i pl

1i pli

=⋅+⋅+⋅

⋅

∑

= $

! calitatea medie realizată,

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 44/48

1<<,0100

00110000

Q G

1i1

1i1i

=⋅+⋅

=⋅

∑

= $

! indicele îndeplinirii planului,

<<-,0),0

1<<,0

Q >

1Q plI1

=== .

?ezultă că a existat o depăşire a îndeplinirii sarcinii de plan cu privire la calitatea medie

de ,I8 *100 ! <<,-+, deci s!au satisfăcut în măsură mai mare exi"enţele clienţilor.

Co!fici!ntl m!$i al calităţii 2!n!rali"at: Q , este un indicator sintetic de calitate

oţinut ca medie aritmetică a coeficienţilor medii de calitate ai produselor, Q , ponderaţi cu

valoarea produselor respective%

∑

⋅

⋅⋅

1iii

1iiii

S p

S pQ

Q , *.G-+

în care%

iQ este coeficientul mediu de calitate a produsului 4i5$ pi \ Si N valoarea produsului 4i5$r N produse analizate.

/e determină coeficientul mediu "eneralizat pentru perioade diferite de raportare şi se pot

determina indicii coeficientului mediu "eneralizat al calităţii *al sarcinii de plan, planificat, al

dinamicii+.

).-.. In$icatorii ni'!lli calităţii pro$cţi!i in$#trial!

Calitatea producţiei industriale poate fi privită su două aspecte%

! calitatea procesului de producţie, ca factor de influenţă a calităţii produselor

industriale;

! calitatea produselor realizate de o întreprindere producătoare, în totalitatea lor.

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 45/48

a= &n primul caz, calitatea producţiei se evaluează doar prin prisma elementelor

procesului de producţie%

! calitatea materiilor prime şi a materialelor;

! calitatea forţei de muncă ocupate;

! calitatea mi!loacelor de muncă şi a ='>2urilor utilizate.&n acest context treuie evaluată şi calitatea or"anizării producţiei şi a muncii şi luată în

considerare cointeresarea materială a lucrătorilor, ca factor important de influenţă.

'ceste aspecte, deoseit de importante pentru calitatea rezultatelor proceselor de

producţie, se iau în considerare c(nd se face anali"a calităţii.

0= Calitat!a an#am0lli pro$cţi!i in$#trial! reprezintă un aspect deoseit de

important al mă#rării calităţii fiind o premisă oli"atorie pentru planificarea, analiza şioptimizarea acesteia.

Calitatea producţiei industriale poate fi reflectată cu ajutorul unor indicatori analitici sau

sintetici.

Ca in$icatori analitici se pot folosi%

! indicatorii reclamaţiilor;

! indicatorii rebuturilor;

! indicatorii înnoirii produselor.

Ca indicatori ai reclamaţiilor se pot utiliza%

• numărul reclamaţiilor într!o unitate de timp *lună, trimestru, an+$

• valoarea produselor reclamate$

• ponderea produselor reclamate în total produse livrate$

• dinamica numărului de reclamaţii.

*ndicatorii rebuturilor sunt deoseit de importanţi pentru aprecierea calităţii produselor.

Cei mai utilizaţi sunt%

• ponderea reuturilor în costul total al calităţii producţiei$

• ponderea reuturilor în valoarea producţiei marfă.

*ndicatorii !nnoirii producţiei pot fi consideraţi ca reflect(nd nivelul calităţii datorită

ipotezei, în "eneral valailă, că înnoirea presupune şi ridicarea nivelului calităţii produselor.

/e pot staili şi utiliza ca indicatori ai înnoirii producţiei următorii%-8

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 46/48

• ponderea valorii produselor noi şi modernizate în totalul producţiei marfă$

• ponderea numărului de produse noi şi modernizate în totalul produselor din

nomenclatorul de faricaţie al întreprinderii$

• numărul produselor noi şi modernizate introduse în faricaţie într!un an.

Drept in$icatori #int!tici ai calităţii producţiei industriale se utilizează%

! preţul mediu de v(nzare al producţiei$

! clasa medie de calitate a producţiei$

! "radul mediu de utilitate al produselor unei întreprinderi.

Pr!ţl m!$i $! 'Bn"ar! poate reflecta doar o îmunătăţire a calităţii producţiei

întreprinderii prin creşterea volumului de producţie de calitate superioară şi prin modificăristructurale favoraile acestei producţii. >nformaţiile sunt totuşi relative deoarece preţul mai mare

al produselor nu reflectă întotdeauna şi o calitate mai ună.

reţul mediu al între"ii producţii se determină cu o relaţie de forma,

∑

⋅=

1iii

S p

. , *.G)+

în care%

Si N cantitatea de producţie din produsul i$ pi N preţul de producţie al produsului i.

Paloarea indicatorului se compară în mai multe perioade de timp, la acelaşi nomenclator,

creşterea put(nd fi considerată ca o îmunătăţire a calităţii, evident, se vor considera aceleaşi

preţuri, at(t pentru perioada de ază, c(t şi pentru cea curentă.

Cla#a m!$i! $! calitat! a pro$cţi!i n!i 4ntr!prin$!ri ( )Q este un indicator ce

reflectă corect nivelul calităţii, numai la unităţile economice ce realizează produse diferenţiate pe

clase de calitate. /e determină cu o relaţie de forma,

∑

⋅=

1ii

1iii

Q , *.G<+

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 47/48

în care%

entru orice fel de produse *diferenţiate sau nu pe clase de calitate+ se poate utiliza, cu

une rezultate, indicatorul 2ra$l m!$i $! tilitat! al pro$cţi!i: uQ , determinat cu o relaţie

de forma,

∑

⋅

iui

Q , *.G8+

în care%

Pro0l!m! prop#!

1. Dispunem de următoarele date în le"ătură cu caracteristicile de calitate a două produse%

unul nou, iar celălalt considerat drept mostră de ază *taelul .8+.

/e cere să se aprecieze, printr!un indicator complex, nivelul de calitate al noului produs.

Tabelul 2.+.

,ărimea indicatorilor de calitate

Nr.crt. In$icatori #impli $! calitat!

Mărim!a in$icatorilor

Pro$# no Mo#tră $! 0a"ă

1. roducţia anuală Ymii pieseZ 10 180

. C#eltuieli efectuate pentru realizarea produsului Ymii leiZ <)0 <G0

G. C#eltuieli anuale pentru reparaţii Ymii leiZ 1G 1

-. 'lte c#eltuieli anuale de exploatare Ymii leiZ G0 G10

). Durata de funcţionare YaniZ

Q este clasa medie de calitate a între"ii producţii a întreprinderii$Si N cantitatea de producţie din sortului 4i5 de calitate$Q i N coeficientul clasei de calitate *0 L extra$ 1 L cal. > ş.a.m.d.+.

uQ este "radul mediu de utilitate al între"ii producţii a unei întreprinderii$Si N produsele faricate de întreprindere în perioada analizată$Q ui N "radul de utilitate al produsului 4i5.

-9

7/27/2019 evaluarea calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/evaluarea-calitatii 48/48

. /e cunosc, din darea de seamă periodică, datele centralizate în taelul .. referitoare

la realizarea calităţii în perioade diferite de raportare% de plan, de ază şi curentă, la o

întreprindere industrială, pentru produsul '.

/e cere să se calculeze calitatea medie a produsului în cele trei perioade, sarcina de plan,

îndeplinirea planului şi dinamica calităţii.Tabelul 2.-.

'olumul producţiei pe clase de calitate

Cla#a $! calitat! Cantităţi @1*,m,P!rioa$a $! plan P!rioa$a $! 0a"ă P!rioa$a cr!ntă

> 1100 1000 1)00a >>!a G)0 G00 )00a >>>!a )0 00 0H2H'= 1800 1)00 000

G. /e cunosc următoarele date referitoare la calitatea medie şi valoarea producţiei

realizate în două perioade diferite la o întreprindere, pentru trei din produsele care formează

oiectul activităţii acesteia, taelul .9.

Tabelul 2..

$ate reeritoare la calitatea %i valoarea producţiei

Pro$#l

Co!fici!ntl m!$i al

calităţii

8aloar!a pro$cţi!i

@mii l!i

?trctra

pro$cţi!i @0i

C 1i

Q i0i pS ⋅

i1i pS ⋅ R

0iP R

1iP

A 0,)) 0,)0 00 1000 8,8G <<,<8> 1,)0 1,)0 00 100 1,1 <,<8C 1,) 0,8) 100 -00 9,09 <,<<

TOTAL ! ! 1100 1)00 100,00 100,00

/e cere determinarea calităţii medii a "rupei celor trei produse, în cele două perioade

analizate, factorii de influenţă şi dinamica, at(t în mărimi relative, c(t şi asolute.

Top Related

Evaluarea Calitatii Produsului - Branza Topita

Evaluarea farmacistului, componenta a sistemului de asigurare a calitatii

SC INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU … · Realizarea unui plan experimental pentru cresterea, evaluarea calitatii, intretinerea matcilor in vederea insamantarii instrumentale.

Teste Pentru Evaluarea Calitatii Motrice Rezistenta

EVALUAREA CALITATII BERII

Marfuri Alimentare Si Securitatea Consumatorului - Evaluarea Calitatii Produsului - Bauturi Energizante

Sistem de eEducatie pentru evaluarea Calitatii in Invatamantul ...

REGULI GENERALE PENTRU EVALUAREA SISTEMELOR CALITATII … · 4.7.3. să pună la dispoziţia SRAC CERT toate documentele care demonstrează conformitatea sistemului calităţii cu