Download - Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Transcript
Page 1: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

STRATEGII ȘI METODE

Page 2: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

De ce ne-ar interesa?

Să înțelegem cum funcționează probele psihologice;

Să înțelegem ce se poate și ce nu se poate măsura în psihologie;

Să înțelegem limitele unui diagnostic psihologic; Să putem fi acoperiți științific atunci când dăm un

aviz psihologic; Să înțelegem diferențele dintre probele

profesionale, cu valoare diagnostice, cele folosite în cercetare și cele de divertisment.

Page 3: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Despre ce vom discuta? Cum se proiectează și se conduce o evaluare psihologică

profesională;

Ce fel de instrumente avem la dispoziție în evaluarea psihologică;

Ce înseamnă a măsura în psihologie și ce se poate măsura;

Ce sunt constructele psihologice și cum se operaționalizează;

Ce sunt itemii, timpurile de itemi și elaborarea lor;

Ce este un spațiu de răspunsuri, cum se asociază spațiul de răspunsuri unui item;

Modelul de măsură în psihologie. Principalele modele de măsură, limite și avantaje.

Ce înseamnă o probă psihologică bună. Ce trebuie să urmărim atunci când cumpărăm sau folosim o probă psihologică.

Page 4: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Caracteristicile evaluării psihologice

Evaluarea psihologică = demers științific centrat pe cunoașterea aprofundată a persoanei.

Funcții ale psihodiagnosticului: Predictivă – Informații din probe + Experiența și arta

psihologului = predicții ale comportamentului în anumite situații;

Orientativă – adecvarea subiectului la sarcină;

De orientare a terapiei – identificarea problemelor subiectului în vederea alegerii soluției de intervenție terapeutică;

Secundară în cercetarea științifică – construcția planului de cercetare, atribuirea subiecților în grupe de cercetare și parte integrantă din demersul de cercetare.

Page 5: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Etape ale demersului psihodiagnostic

Discuția preliminară și programarea Stabilirea scopului și a caracteristicilor evaluării psihologice, înțelegerea

naturii solicitării;

Construcția strategiei de evaluare și analiza capacității de realizare;

Comunicarea informațiilor relevante către subiect și programarea prezenței pentru evaluare;

Un examen psihologic nu poate dura mai puțin de 100-120 de minute!!!

Anamneza Discuție semidirijată între 15 și 45 de minute în funcție de specificul

evaluării;

Identificarea unor elemente în istoricul subiectului care ar putea exercita efecte asupra subiectului în prezent;

Crearea unui climat de încredere și cooperare și eliminarea inhibițiilor inițiale.

Page 6: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Etape ale demersului psihodiagnostic Administrarea probelor

Probele și ordinea se stabilesc de psiholog. Nu există metodologie pentru…

Se respectă întocmai consemnul de administrare.

Psihologul joacă rolul unui observator activ.

O sesiune de evaluare cu probe nu depășește 3-4 ore, cu pauze de 10-15 minute după fiecare oră;

Seriile nu pot depăși 30 de subiecți din cauza dificultăților observării unor grupe mari de subiecți;

Strategia dificil ușor vs. Strategia ușor-dificil;

Probele proiective se administrează la final

Finalizarea evaluării Discuție finală – durată variabilă (prezentarea pentru obținerea

documentului, dacă mai are alte probleme, comentarii etc.)

Page 7: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Etape ale demersului psihodiagnostic

Analiza informațiilor și protocolul de evaluare Protocolul de evaluare = document complex reprezentând oglinda evaluării

psihologice.

Date personale, scopul și data evaluării, probele folosite, durata evaluării;

Anamneza transcrisă după înregistrarea audio sau după notițe;

Rezultatele probelor pentru fiecare probă (scoruri brute și standard, interpretare, profil) cu prezentarea caracteristicilor modelului de măsură folosit;

Descrierea comportamentului subiectului în timpul probei (verbali, nonverbali, paraverbali și comportamentali);

Rezultatele discuției finale;

Concluzii referitoare la tendințele subiectului, diagnosticul final, sugestii și recomandări;

Este un document strict de uz intern pentru psiholog și stă la baza elaborării avizului psihologic și a sumarului evaluării;

Sumarul evaluării = document pentru nespecialiști în care se prezintă ÎN TERMENI COMUNI concluziile, recomandările și sugestiile

Avizul psihologic poate fi constatativ sau decizional.

Page 8: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Instrumente de diagnostic psihologic NU TOATE SUNT TESTE!!!!. Ele pot cuprinde:

Teste psihologice – măsuri obiective și standardizate a caracteristicilor mentale sau comportamentale ale unui individ;

Chestionare – instrumente standardizate dar fără caracteristica obiectivității deoarece apelează la auto-evaluare; Scale – evaluează o singură caracteristică psihologică;

Inventare – vizează integral mai multe dimensiuni sau mai mulți factori;

Chestionare de opinie sau de atitudine – vizează măsurarea de caracteristici instabile, fluctuante;

Probele pot forma: Seturi de probe – destinate evaluării adecvării pentru o anumită arie

profesională sau clinică;

Baterii de probe – destinate evaluării unei dimensiuni psihologice complexe

Page 9: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

A măsura în psihologie Nu măsurăm obiecte și fenomene ci atribute ale acestora. Ca să poată

fi măsurat, un atribut trebuie să fie CUANTIFICABIL, adică să existe într-o anumită cantitate identificabilă, în obiectul sau fenomenul măsurat.

Atribute cantitative și calitative. În psihologie nu întâlnim atribute pur cantitative, măsura fiind una relativă și nu absolută – factori latenți;

Măsurarea în psihologie: Indirectă, ascunsă, subtilă – Nu avem acces direct la atributele psihice ci

prin intermediul comportamentului observat;

Limitată și inexactă – Nu știm dacă răspunsurile sunt reale sau nu iar eșantionul de comportamente poate avea semnificație diferită;

Nu avem zero absolut -> probleme la comparație și raportare;

Se bazează pe eșantioane de comportament – marja de eroare mare și relevanță variabilă la nivelul subiecților;

Lipsa de acoperire pe întregul continuum al factorului latent – probe foarte lungi;

Tendința de fațadă și variabilitatea în timp a atributelor

Page 10: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Constructele psihologice Atributul, în psihologie, se mai numește și factor latent

sau construct psihologic. Se situează la un nivel foarte înalt de abstractizare și nu

poate fi măsurat direct (cum măsurăm nevrozismul?);

Pentru a fi abordat, el trebuie definit general („o capacitate scăzută de adaptare la evenimentele din viață ce poate determina reacții emoționale iraționale) -> definiția constructului;

Definiția generală este încă prea abstractă pentru a se putea utiliza -> definiții operaționale (Reacții emoționale care tind să persiste perioade lungi de timp, ceea ce înseamnă că persoanele se află deseori într-o pasă proastă)

Din definițiile operaționale pot rezulta indicatori ai dimensiunii, care se pot aborda prin intermediul itemilor

Dimensiune -> Indicatori -> Itemi

Indicator(Anxietate)

Indicator(Depresie)

Item 1

Dimensiune(Nevrozism)

Item 2

Page 11: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Constructele psihologice Un instrument de evaluare psihologică este construit

pentru: Un scop determinat de dimensiune (ex. evaluarea

inteligenței);

A fi folosit într-un context (de exemplu cel școlar);

Nu există instrumente de diagnostic psihologic universal valabile;

Constructele (dimensiunile) pot fi: Teoretice (de exemplu cele folosite în 16PF sau BigFive);

Empirice (o scală de anxietate, de depresie, CPI, etc.)

Unidimensionale - variabila măsoară un singur factor latent, uni sau multiaxial (ex, anxietatea)

Multidimensionale – dimensiunea se operaționalizează prin mai multe variabile (indicatori – ex. nevrozismul)

Indicator(Anxietate)

Indicator(Depresie)

Item 1

Dimensiune(Nevrozism)

Item 2

Page 12: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Harta constructelor

Prima etapă în construcția oricărui instrument prin intermediul căreia se acordă semnificație constructelor: Se definește coerent și exhaustiv conținutul

constructului

Se reprezintă continuumul constructului

Harta constructului poate fi: Bazată pe răspunsurile subiecților – ce caracteristici

pot avea subiecții la diferite niveluri ale factorului latent (spațiul descriptiv al subiecților);

Bazată pe răspunsurile la itemi – care comportamentele relevante pentru diferite niveluri ale factorilor latenți (spațiul descriptiv al răspunsurilor la itemi)

Complete.

Page 13: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Harta constructelor

Caracteristici: Nu există o limitare a nivelurilor (numărului de

categorii), singura condiție fiind capacitatea de diferențiere – dacă diferențele între două răspunsuri la item succesive corespund, în mod real, diferențelor între două caracteristici ale subiecților;

Etichetele calitative au un caracter cumulativ dar fără a putea reprezenta, strict matematic, intervale egale

Harta constructului oferă atât definiția generală a acestuia cât și definițiile operaționale și contribuie la identificarea precisă a indicatorilor.

Orice hartă a constructului trebuie validată de un panel de experți (de exemplu prin metoda RAM).

Page 14: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Designul itemilor Item = un proces de observație științifică în vederea

surprinderii comportamentelor saturate la diferite niveluri ale factorului latent măsurat, observație desfășurată în baza unor proceduri care permit urmărirea standardizată a amplitudinii domeniului factorului latent precum și a unor proceduri de clasificare a acestor observații într-un set standardizat de categorii”

Designul itemilor și spațiul de răspunsuri;

Comportamente specifice care saturează în grade de intensitate diferite un construct psihologic (teama pe câmpul de luptă vs. teama de a ieși din casă);

Identificarea amplitudinii din factorul latent pe care o poate acoperi un item -> itemi destinați nivelurilor mici, medii și mari;

Page 15: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Designul itemilor - Etape Definirea populației de itemi (stratificarea universului de itemi)

Decizii logice de alegere a comportamentelor reprezentative pentru construct;

Sortarea comportamentelor în funcție de reperele hărții constructului;

Două categorii de decizii:

Decizii de construct – în funcție de nevoile practice, diferiți itemi să acopere diferite zone ale continuumului factorului latent permițând diferențieri între subiecți cu niveluri apropiate ale factorului latent;

Niveluri numeroase în harta constructelor -> itemul diferențiază mai precis

Itemi mai generali -> sesizează mai grosier poziția subiectului dar acoperă mai multe niveluri ale factorului latent. Instrumente de mici dimensiuni;

Itemi mai specifici -> sesizare mai fină a poziției subiectului. Instrumente de mari dimensiuni;

Decizii descriptive – arbitrare și prezintă aspecte aplicative ale itemilor (zona factorului în care itemul are eficiență maximă, cui se adresează, de unde provine, cum a fost generat, etc.)

Page 16: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Designul itemilor - Generare Laboratorul cognitiv

Preliminar observație participativă în vederea înțelegerii fenomenului studiat;

Itemi în formă deschisă -> grilă de interviu sau interviu semistructurat pentru colectarea răspunsurilor;

Analiza protocoalelor de interviu (tematică) -> clasificarea răspunsurilor și relaționarea cu spațiul de răspunsuri al hărții constructelor;

Observație indirectă și investigarea modului în care subiecții au elaborat răspunsurile

Răspunsurile relevante se reformulează și se pregătesc pentru analiza panel Se generează dublul itemilor care se presupune că vor rămâne în

instrumentul final

Pretestarea itemilor pe un mic grup în vederea analizei clarității;

Analiza itemilor în panel de experți (asociere la construct și relevanță) – RAM

Page 17: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Spațiul de răspunsuri Spațiul de răspunsuri - set de categorii bine definite, finite și exhaustive, ordonate, adecvate

contextului și bazate pe cercetare;

Bine definit – specificațiile clare ale factorului latent, documentația itemului, relațiile cu alți itemi;

Finit și exhaustiv – categorii reprezentative pentru populația de răspunsuri;

Ordonat - categorii pentru nivel mic al factorului latent (absență) categorii pentru nivel mare (prezență). Rezultă din tipul scalei (de exemplu Likert) sau din conținutul itemului (dihotomic sau nominal);

Adecvat la context – specific constructului măsurat și contextului în cate va fi folosit. Ancore adecvate conținutului itemului și nu generale

Prezintă doi poli:

Pol activ (răspuns activ) – cu semnificație asupra factorului latent

Pol distractor (răspuns distractor) – fără semnificație asupra factorului latent

Strategii

Fenomenografia – analiza detaliată a răspunsurilor libere ale subiecților;

Taxonomia SOLO (Structure Of the Learning Outcome) – încadrarea răspunsurilor în funcție de ierarhia stadiilor cognitive – prestructurale, unistructurale, mutistructurale, relaționale, extinse, abstracte

Scalare Guttman – inclusiv sarcini non-cognitive. Categorii ordonate în funcție de saturația în factor latent (scalograma) sau simplu ordonate (de exemplu Likert)

Page 18: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Spațiul de răspunsuri – Adecvare Studiul pilot de adecvare a itemilor

50-100 de subiecți cu acoperiri estimate diferite în factor latent

Două grupe – fenomenografică și de interviu post-factum

Grupa fenomenografică – gândește cu voce tare în timpul rezolvării itemilor

Grupa de interviu – rezolvă normal itemii

Interviu de clarificare final cu ambele grupe În baza analizei protocoalelor de interviu, itemii se

reformulează și se ajustează spațiul de răspuns

Page 19: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Analiza de item Analiza și studiul distribuțiilor:

Se elimină itemii la care toate răspunsurile sunt active sau distractoare (concentrarea pe un pol);

Analiza normalității itemilor la nivelul factorului (indicatorului) măsurat;

Identificarea scorurilor extreme;

Analiza gradului de acoperire în factor latent Dificultate (aptitudini) sau proeminență (non-aptitudini)

Analiza capacității discriminative Indicele de discriminare

Analiza funcției diferențiale (DIF) a itemului Răspunsuri influențate de variabile confundate

Page 20: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Validitatea Validitatea teoretică

Bazele pe care s-au fundamentat dimensiunile și indicatorii, teoria suport;

Sinteza lucrărilor de specialitate -> meta-analiză -> model teoretic al instrumentului

Validitatea de conținut Modul în care itemii sunt adecvați pentru a măsura constructul;

Studiul validității itemilor pentru a măsura, într-adevăr, constructul;

Studiul validității eșantionului de itemi pentru a verifica dacă acoperă continuumul factorului latent

Se folosește un panel de experți și poate fi calculat indicele de validitate relativă la conținut

Validitatea ecologică – itemi relaționați cu experiența cotidiană, comună a subiecților

Page 21: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Validitatea Validitatea constructului

Validitatea și stabilitatea constructului teoretic (în baza hărții constructului)

Validitatea constructului din perspectiva itemilor care-l măsoară

Validitate convergentă – itemii și testul în sine se referă la același construct – corelații cu itemi (scoruri) ale instrumentelor consacrate care măsoară deja același construct -> indici de validitate ai itemilor în raport cu un criteriu extern reprezentat de același construct măsurat de un alt instrument;

Validitate discriminantă – măsura în care proba măsoară un construct complet diferit față de alte constructe despre care se știe că nu au nicio legătură cu constructul măsurat;

Validitate factorială – structura răspunsurilor la itemi tinde către un factor comun (constructul măsurat) sau către un model teoretic anterior postulat – analiza componentelor principale (exploratorie și confirmatorie)

Page 22: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Validitatea Validitatea la criteriu

Capacitatea probei de a prezice comportamentul uman în variate situații;

Corelații între scorurile probei și un criteriu extern, independent;

Validitate concurentă – probele se utilizează în relație imediată cu un criteriu deja valid. Caracter transversal, informațiile despre criteriu sunt imediat disponibile;

Validitate predictivă – probele se utilizează în relație cu un criteriu situat în viitor. Caracter longitudinal, informațiile despre criteriu nu sunt disponibile în momentul aplicării probei;

Corelații multiple și regresii (liniare, logistice, neliniare)

Validitatea de aspect – modul în care prezentarea formală a itemilor influențează rezultatele probei

Page 23: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Validitatea – Alte forme Validitatea externă

Validitatea temporară – în ce măsură instrumentele de diagnostic pot fi folosite fără revizii majore o anumită perioadă de timp;

Validitatea culturală – în ce măsură instrumentul își păstrează puterea diagnostică atunci când este administrat pe alte culturi;

Validitatea incrementală – în ce măsură informația furnizată de probă conduce la creșterea acurateței unei clasificări sau a unei predicții;

Page 24: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Fidelitatea Consistența internă

Distanțele la care itemii se situează unii față de alții atunci când evaluează un factor comun;

Coeficientul de consistență internă – Alpha Cronbach;

Metoda formelor paralele Corelații între două forme ale aceluiași instrument;

Modelul paralel (varianțe egale) și modelul strict paralel (medii și varianțe egale);

Dacă se susține modelul strict paralel putem vorbi despre probe echivalente;

Metoda test-retest (stabilitatea) Aplicarea instrumentului aceluiași lot de cercetare la diferite intervale de timp și

corelarea scorurilor

Permite evaluarea stabilității rezultatelor în timp

Metoda înjumătățirii (splif-half) Crearea a două forme „paralele” înjumătățind itemii aceluiași instrument și

corelarea rezultatelor

Page 25: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Modelul de măsură Etapă care diferențiază între probele clasice și cele bazate pe

răspuns la item

Evaluarea normativă – Etaloanele Indică poziția unui subiect în raport cu un grup reprezentativ sau nu

de subiecți;

Baza – eșantionul normativ (poate fi general sau specific)

Etaloanele se realizează după modul de distribuție al scorurilor:

În cuantile (cele mai slabe)

În unități sigma (3, 5 și 7 clase)

Standardizate (stanine, sten, note T, IQ, etc.)

Evaluarea criterială – în raport cu un criteriu extern În baza unei ecuații de regresie;

Estimarea compatibilității cu un profil tip

Page 26: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Tendințe de fațadă Surse ale tendinței de fațadă

Motivația – miza ridicată duce la creșterea posibilității de apariție a tendinței de fațadă;

Lungimea probei – apare plictiseala spre final și crește probabilitatea de apariție a răspunsurilor la întâmplare;

Durata examenului psihologic – răspunsuri aleatorii cauzate de oboseală. O sesiune de evaluare nu depășește 2-3 ore;

Evaluarea colectivă – lipsa de percepție a controlului și comportamentul în grup;

Lipsa validității de aspect – superficialitate în abordarea probelor;

Relația psiholog-subiect – crește tendința de fațadă din cauza tentației naturale de a face o impresie bună unei persoane cunoscute;

Statutul de autoritate al subiectului – diminuează obiectivitatea psihologului din cauza posibilelor consecințe

Page 27: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Tendințe de fațadă Bazate pe construcția instrumentului:

Tehnica răspunsurilor dezirabile („Ca pieton ați așteptat întotdeauna culoarea verde a semaforului pentru a trece strada?”)

Scala de minciună (răspunsuri indezirabile) sau scală de sinceritate (răspunsuri dezirabile) – indicator al validității evaluării;

Itemii se pot ușor remarca și eluda de către subiect, este criticabilă;

Se cotează ușor, este simplă și larg utilizată.

Tehnica repetării itemilor („Vă plac filmele de acțiune?” vs. „Filmele de acțiune vă plictisesc?”)

Dificilă sub aspectul cotării și creării, dar nu conduce la mărirea artificială a instrumentului;

Rezultă o scală de superficialitate cotabilă cu o grilă specială;

Tehnica relației dintre factori

Se bazează pe relații cunoscute dintre factorii măsurați

Greu de implementat în practică, analiza este una euristică, nu există indicatori unici, valabilă doar pentru scoruri mari sau mici.

Page 28: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Tendințe de fațadă Metode statistice

Bazate pe analiza timpilor de răspuns

Înregistrarea timpilor de răspuns de la prezentarea stimulului la răspunsul subiectului

Bazate pe discrepanțe

Discrepanțe – distanțele la care se situează scorul unui subiect în raport cu scorul așteptat la un anumit scor total

Bazate pe analiză de patern

Mecanisme probabilistice de identificare a unui patern de răspuns aberant

Cele mai puternice instrumente dar nu se pot folosi decât computerizat;

Metode bazate pe biofeedback Metode invazive

Metode non-invazive

Page 29: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Criterii de alegere Construcție – adaptare – acreditare

Valoarea unui instrument stă în studiile care-l fundamentează (surse de validitate)

Probe creion-hârtie Manualul tehnic al probei

Contextul teoretic al instrumentului (teorie, prima versiune, adaptări succesive)

Definirea și elaborarea constructelor (definiții generale și operaționale, validitatea teoretică, consistența și studiul constructelor)

Studiile de validitate de conținut și de construct (originale și în urma adaptării);

Rezultatele replicării unor studii în procesul de adaptare

Studiile de fidelitate (originale și în urma adaptării)

Studiile de validitate la criterii externe (ecuații de regresie, profiluri tip, modalități de utilizare)

Instrucțiuni privind administrarea și cotarea probei;

Modalitatea de interpretare a scorurilor standard;

Aplicabilitatea și limitele instrumentului;

Bibliografia

Page 30: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Criterii de alegere Probe creion-hârtie

Caietul cu itemi și/sau foile de răspuns Caietul cu itemi – de obicei reutilizabil. Atenție pentru

asigurarea validității de aspect;

Foile de răspuns - pot fi simple, auto-cotabile, cu sau fără mecanism de prelucrare electronică

Grile de corecție – folii transparente ce permit extragerea scorurilor

Materialul probei – opisul de materiale și codurile Etalonul

Inclus în manual sau material distinct

Informații și detalii legate de etalon – NU ESTE UN SIMPLU TABEL

Page 31: Elaborarea instrumentelor de diagnostic psihologic

Vă mulțumesc!