ECONOMIA TURISMULUI
I. INTRODUCERE
Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour"
(călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie),
termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de
voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în special. La rândul său, acest
termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare,
mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de
călătorie de agrement.
Prin turism se înţelege:
• în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul
liber călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri,
monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se
distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament;
• în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi
serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ
şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a
mediului înconjurător, în general.
Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul
economico-social în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima
Conferinţă Internaţională a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinţa
Internaţională asupra turismului şi statisticii turismului de la Ottawa din
iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în turism:
„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afara
mediului său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi
al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi
remunerate la locul de vizitare."
Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de
Organizaţia Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană
care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o
perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt
altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat. Astfel sunt
consideraţi turişti persoanele care:
• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);
• se deplasează în staţiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau
îmbunătăţirii stării de sănătate;
• se deplasează în alte localităţi în scopul de a participa la competiţii
sportive;
• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe
internaţionale, reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc;
• se deplasează în scopuri culturale.
Forme ale activităţii turistice
In cadrul activităţilor turistice se pot identifica următoarele forme:
• turismul intern (domestic tourism) - rezidenţii unei ţări care călătoresc în
propria ţară;
• turismul internaţional receptor (inbound/international-receptor
tourism) - vizitarea unei ţări date de către non-rezidenţi;
• turismul internaţional emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidenţii
unei ţări date care vizitează alte ţări.
Aceste trei forme de bază se pot combina, rezultând alte trei forme derivate
de turism:
• turism interior - incluzând turismul intern şi turismul receptor;
• turism naţional - incluzând turismul intern şi turismul emiţător;
• turism internaţional - incluzând turismul receptor (incoming) şi turismul
emiţător (outgoing).
Evenimentele de după 1989 au reprezentat un nou punct de plecare
pentru turismul românesc. Managerii au fost obligaţi să facă faţă concurenţei
destinaţiilor externe, interzise până atunci în România. Marile oraşe din vest
şi staţiunile de la Marea Neagră au fost principalele ţinte. La început,
majoritatea românilor au preferat tot litoralul românesc. în prezent, agenţii
de turism spun că destinaţiile externe se vând foarte bine. După ce a pierdut
clar cursa cu Turcia şi Grecia, iar destinaţii precum Spania sau Egipt sunt din
ce în ce mai solicitate, din acest an şi litoralul bulgăresc pare să fi luat o felie
consistentă din piaţa românească. În ultimii ani, turismul românesc a suferit
modificări semnificative. Importanţa litoralului a scăzut, iar infrastructura
învechită i-a determinat pe mulţi turişti să se orienteze către alte locuri.
Marii câştigători par a fi agroturismul, zonele montane şi Delta Dunării.
Specialiştii sunt de părere că ar putea apărea noi staţiuni cu potenţial turistic.
În ţara noastră sunt prezente aceste forme de turism şi sunt intrate de
mai multe decenii atât în teoria turismului, cât şi în activităţile turistice
desfăşurate de către unităţile prestatoare de servicii turistice. Activitatea
turistică, datorită complexităţii şi multiplelor abordări pe care le suportă, se
mai poate clasifica şi în funcţie de următoarele criterii:
a) după motivele călătoriei.
• loisir, recreere şi vacanţă (odihnă);
• vizite la rude şi prieteni;
• afaceri şi motive profesionale;
• tratament medical;
• religie/pelerinaje;
• alte motive.
b) după gradul de mobilitate al turistului distingem:
• turismul de sejur (lung/rezidenţial; mediu; scurt).
• turismul itinerant (de circulaţie);
• turismul de tranzit.
c) în funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii:
• turismul particular;
• turismul social;
• turismul de masă.
d) după modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:
• turismul organizat;
• turismul neorganizat;
• turismul mixt.
e) după vârsta participanţilor:
• turismul pentru preşcolari;
• turismul pentru elevi;
• turismul pentru tineret (18-31 ani);
• turismul pentru adulţi (31-60 ani);
• turismul pentru vârsta a III-a.
Aceste forme de turism nu trebuie privite în mod izolat, ele suprapunându-se
prin anumite caracteristici comune.
Evoluţia turismului internaţional şi tendinţele actuale
Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se
caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendinţă de creştere datorită
influenţei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul
internaţional are, în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită
dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri
dar şi datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor,
progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din
ce în ce mai lungi.
Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi
indicatori: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul
internaţional.
Se observă o creştere accentuată a turismului internaţional în anii '60
şi '70, urmată de o încetinire a ritmului de creştere.
Repartizarea sosirilor internaţionale pe regiuni geografice confirmă poziţia
de lider a Europei (717 milioane), urmată de Asia de Est şi Pacific (397
milioane) şi de continentul american (282 milioane). Urmează Africa,
Orientul Apropiat şi sudul Asiei.
II. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI
În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un
element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere
specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera
producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a
ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect
în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de
noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă,
nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de
producţie.
Impactul macroeconomic al turismului
Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o
contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul
mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea
valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din
punct de vedere al nivelului de dezvoltare.
De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii.
Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este
determinată în mare parte de nevoile turismului.
Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii
economiei unei ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la
nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia
unor activităţi specifice de agrement, transport pe cablu.
Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri
chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în
special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor
minerale sau termale, condiţiile de climă.
Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure
prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile
dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în
resurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi atractive resurse
turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o
pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o
reprezintă contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate,
realizată deopotrivă pe seama turismului intern şi internaţional.
Efectul multiplicator al turismului
Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care
constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale
hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a
cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de
timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care
vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra
ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice
apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri
competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus
asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează
nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător de bunuri de
consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care
au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la
scară macroeconomică.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator
poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de
cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.
Turismul internaţional şi echilibrarea balanţei de plăţi externe
Una dintre trăsăturile majore ale evoluţiei economiei mondiale o
reprezintă creşterea şi diversificarea schimburilor internaţionale. Astfel,
turismul apare ca o componentă importantă a relaţiilor economice
internaţionale.
Este binecunoscut faptul că turismul face parte din structura
comerţului invizibil mondial, reprezentând una dintre principalele
componente ale acestuia. Comerţul invizibil este o formă a schimburilor
economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Comerţul invizibil se
materializează şi formează „balanţa invizibilă" sau „balanţa serviciilor",
componentă importantă a balanţei de plăţi externe a unei ţări.
Impactul social al turismului
Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o profundă
semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor
în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea,
efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării
timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.
Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează
comunicarea, schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului
cultural cu efect asupra formării intelectuale.
Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul
său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de
muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de
tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de
educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a
oamenilor. Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări
şi ieşiri, se observă că aceasta presupune exploatarea unei game variate de
resurse, cele naturale având un rol fundamental. în consecinţă, turismul
exercită influenţă asupra mediului şi componentelor sale.
Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul
deosebit de important al turismului în intensificarea şi diversificarea
legăturilor între naţiuni pe plan mondial. într-adevăr, alături de comerţul
propriu-zis, turismul internaţional tinde să devină una din formele principale
de legătură dintre oameni situaţi pe continente diferite.
ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA TURISMULUI
Organizaţiile internaţionale de turism au un caracter permanent, iar
modul de funcţionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate
multilaterale. Principalele obiective ale activităţii lor se referă la promovarea
turismului, reglementarea unitară a raporturilor juridice şi economice dintre
organizaţiile de turism, pregătirea personalului ce activează în acest sector,
înlăturarea piedicilor ce stau în calea dezvoltării turismului, facilitarea
schimbului de experienţă în oricare din domeniile de servire turistică
mondială etc.
Organisme internaţionale de turism
Organizaţiile internaţionale de turism au un caracter permanent, iar
modul de funcţionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate
multilaterale. Principalele obiective ale activităţii lor se referă la promovarea
turismului, reglementarea unitară a raporturilor juridice şi economice dintre
organizaţiile de turism, pregătirea personalului ce activează în acest sector,
înlăturarea piedicilor ce stau în calea dezvoltării turismului, facilitarea
schimbului de experienţă în oricare din domeniile de servire turistică
mondială etc.
Una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale de turism cu
caracter interguvernamental este Organizaţia Mondială a Turismului
(O.M.T.), care a fost înfiinţată în 1975 (prima adunare generală a avut loc în
mai 1975, la Madrid).
O.M.T. are rolul de centru mondial al informaţiilor turistice, prin
schimbul de date asupra turismului naţional şi internaţional, în special sub
formă de culegeri statistice, prin schimbul de informaţii privind legislaţia şi
reglementările în vigoare în domeniul turismului în statele membre sau în
legătură cu evenimente din domeniul turismului. Organizaţia este un
instrument de iniţiativă în mâna statelor membre pentru organizarea de
cooperări în domeniul turismului, în special în domeniul formării şi
perfecţionării cadrelor (O.M.T. dispune de un centru internaţional specializat
în acest domeniu), în sectorul concepţiei produsului turistic, organizării şi
promovării ofertei turistice (prin cooperări cu P.N.U.D. sunt organizate
diverse misiuni de sprijin sectorial). Organizaţia furnizează membrilor săi
studii, rapoarte, analize, manuale şi alte materiale de referinţă în domeniul
economiei, finanţelor şi turismului.
Ţara noastră, ca membru fondator al O.M.T., a fost prezentă în toate
fazele impuse de procesul de organizare şi de delimitare programatică a noii
organizaţii, începând din 1979, România a fost aleasă, pentru un mandat de
patru ani, în Consiliul Executiv al O.M.T., candidând din partea grupului
ţărilor europene, iar în 1981 a fost aleasă vicepreşedinte al acestui organ de
conducere.
Dintre organizaţiile cu caracter neguvernamental (la care participă şi
România, prin intermediul asociaţiilor profesionale, menţionăm: Federaţia
Universală a Asociaţiilor Agenţiilor de Voiaj (F.U.A.A.V. / U.F.T.A.A.),
care este, în momentul de faţă, cea mai reprezentativă organizaţie
internaţională neguvernamentală cu profil turistic, Alianţa Internaţională
de Turism (A.I.T.) şi Federaţia Automobilistică Internaţională (F.I.A.),
Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie (F.I.T.E.C.),
Federaţia Internaţională a Scriitorilor şi Ziariştilor din Turism
(F.I.J.E.T.), Academia Internaţională de Turism, Federaţia Mondială a
Bucătarilor şi Cofetarilor, Organizaţia Internaţională a
Transportatorilor pe Cablu (O.I.T.A.F.), Biroul Internaţional de Turism
Social (B.I.T.S.)
Rolul statului în turism
Încă de la sfârşitul secolului trecut, dar mai ales în perioada
interbelică şi până în zilele noastre, dezvoltarea turismului a atras atenţia
cercurilor guvernamentale din diverse ţări cu potenţial turistic, care au
început să tragă importante foloase de pe urma acestei activităţi. Cu toate
acestea, problema promovării turismului a fost lăsată în întregime în seama
iniţiativei private, fără o coordonare pe plan central a eforturilor instituţiilor
şi firmelor care participau la dezvoltarea turismului (companii feroviare şi de
navigaţie maritimă, firme hoteliere, asociaţii de propagandă, turing-cluburi
etc).
În afara rolului de coordonator (de exemplu în cazul încheierii unor
acorduri guvernamentale de colaborare turistică, a elaborării unor proiecte
de legi, decrete etc. legate de reglementarea unitară pe plan naţional a
activităţilor turistice etc), statele exercită totodată o importantă funcţie de
dezvoltare a turismului şi în politica de investiţii şi amenajări turistice. Este
vorba de coordonarea eforturilor investitorilor pentru realizarea unor
amenajări turistice de mari proporţii, cum este cazul creării unor noi zone şi
staţiuni de interes turistic, - montane sau de litoral, - unde dezvoltarea
infrastructurii turistice (dotarea reţelei de căi ferate, de autostrăzi, şosele,
canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depăşeşte
puterea financiară a agenţilor economici investitori.
Direct sau indirect, statul are un rol însemnat şi în procesul de
orientare a cererii turistice. Turismul modern este produsul direct al
dezvoltării social-economice a ţărilor, respectiv al unui nivel determinat de
venituri, al unui timp i liber sporit etc. Dezvoltarea turismului de masă a
creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii turistice şi la
eşalonarea concediilor şi vacanţelor; statele au făcut şi continuă să facă
eforturi pentru rezolvarea acestor probleme.
Statele participă la acţiunile de promovare a turismului şi prin
procesul elaborării diverselor reglementări legate de activitatea turistică.
Importantele beneficii pe care le aduce turismul economiilor naţionale au
determinat majoritatea ţărilor să faciliteze dezvoltarea circulaţiei turistice
internaţionale, prin desfiinţarea sau simplificarea la maximum a
formalităţilor de trecere a frontierei naţionale pentru turiştii străini.
Organigrama M.T.
Evident, legislaţia turistică trebuie să ţină pasul permanent cu
orientarea şi dezvoltarea în perspectivă a circulaţiei turistice şi cu noile
circumstanţe în cadrul cărora se derulează fluxurile turistice.
Organizarea şi coordonarea activităţilor turistice
Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de
servicii şi activităţi cu implicaţii multiple în toate ramurile vieţii naţionale.
Apare evident, în acest caz, că turismul, ca sector de activitate social-
economică, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament
sau organism guvernamental. De aceea, în turism, mai mult ca în alte
sectoare de activitate, trebuie să se consolideze o strânsă coordonare între
diversele departamente guvernamentale şi organizaţii care se ocupă cu
activitatea turistică. în consecinţă, în afara coordonării centrale a activităţii
turistice la nivelul economiei naţionale, trebuie să existe o coordonare şi
între reprezentanţii organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal şi,
respectiv, local.
Funcţia de coordonare a întregului ansamblu de măsuri de promovare
a turismului se realizează prin intermediul organismelor naţionale de turism.
Organismele naţionale de turism sunt menite să coordoneze politica
turistică naţională, constituind totodată şi instrumentul de executare,
îndrumare şi control al activităţii turistice naţionale.
Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.), a cărei membră este şi
ţara noastră, a elaborat următoarea tipologie a organismelor naţionale de
turism:
- ministere de sine stătătoare (ex: Ministerul Turismului);
- ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comerţului şi Turismului,
Ministerul Turismului şi Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului şi
Culturii sau Spectacolelor, Ministerul Turismului şi Sporturilor etc);
- secretariate de stat pentru turism, organisme de sine stătătoare sau în cadrul
unor ministere mixte;
- departamente în cadrul unor ministere mixte;
- comitete de stat sau comisariate pentru turism;
- oficii naţionale de turism (guvernamentale);
- autorităţi naţionale de turism;
- direcţii generale de turism, în cadrul unor ministere mixte sau al unor
departamente etc
Organismele naţionale de turism sunt menite să coordoneze politica
turistică naţională, constituind totodată şi instrumentul de executare,
îndrumare şi control al activităţii turistice naţionale.
Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.), a cărei membră este şi ţara
noastră, a elaborat următoarea tipologie a organismelor naţionale de turism:
- ministere de sine stătătoare (ex: Ministerul Turismului);
- ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comerţului şi Turismului,
Ministerul Turismului şi Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului şi
Culturii sau Spectacolelor, Ministerul Turismului şi Sporturilor etc);
- secretariate de stat pentru turism, organisme de sine stătătoare sau în cadrul
unor ministere mixte;
- departamente în cadrul unor ministere mixte;
- comitete de stat sau comisariate pentru turism;
- oficii naţionale de turism (guvernamentale);
- autorităţi naţionale de turism;
- direcţii generale de turism, în cadrul unor ministere mixte sau al unor
departamente etc.
Organismele turistice care funcţionează ca intermediare între firmele
economice angrenate în industria turismului, sau care îndeplinesc pe plan
teritorial un rol de coordonare a activităţii turistice desfăşurate în aceste
firme, pot fi clasificate, în sens orizontal şi vertical, în următorul mod:
1. Organizaţii orizontale (organizaţii profesionale):
1.1. Organizaţii naţionale:
- organizaţii private (de transport, de hotelărie, agenţii de voiaj etc);
- organizaţii publice.
1.2. Organizaţii internaţionale:
- organizaţii private;
- organizaţii publice.
2. Organizaţii verticale:
2.1. Organizaţii naţionale:
2.1.1. Organizaţii private
- cu caracter local ( societăţi de dezvoltare, sindicate de iniţiativă, asociaţii
de interes);
- cu caracter regional (oficii şi asociaţii regionale);
- cu caracter naţional (asociaţii şi oficii naţionale)
2.1.2. organizaţii publice:
- cu caracter naţional (direcţii, Oficii Naţionale de Turism, Comisariate,
Ministere ale Turismului);
- cu caracter regional (oficii şi administraţii regionale de turism);
- cu caracter local (oficii şi administraţii turistice)
2.2. Organizaţii internaţionale:
- organizaţii private (de exemplu: F.I.T.E.C., B.I.T.S.)5.
- organizaţii publice (de exemplu: O.M.T., O.C.D.E.)6.
3.4. Agenţiile de turism, veriga de bază a instituţiilor care activează în
industria călătoriilor şi turismului
Aceste firme turistice pot îmbrăca, după caz, cele mai diverse forme
organizatorice, purtând în consecinţă, variate denumiri.
Agenţiile de turism private formează veriga de bază a instituţiilor care
activează în industria turismului. Pot fi considerate ca agenţii de turism
unităţile economice care dispun de mijloace de producţie şi fonduri
circulante adecvate pentru conceperea şi prestarea de servicii în vederea
satisfacerii cererii turistice.
Una din clasificările mai des întâlnite în literatura turistică de specialitate
împarte întreprinderile economice care activează în turism, în funcţie de
prestaţiile oferite, în două categorii principale:
- firme turistice primare, care se consacră exclusiv sau preponderent
activităţii de turism şi, în consecinţă, existenţa lor este direct dependentă de
rezultatele economice ale acestei activităţi.
Printre firmele turistice primare pot fi amintite: stabilimentele care oferă
servicii de cazare, alimentaţie şi servicii speciale (ghizi, instructori de sport,
interpreţi etc), sanatoriile şi clinicile din staţiunile turistice care oferă servicii
de tratament balneomedical, societăţile comerciale specializate în
transporturi turistice (carreers), firmele producătoare de mărfuri pentru
necesităţile turiştilor (cadouri, amintiri etc), firmele prestatoare de servicii de
agrement etc.
- firmele secundare sau indirecte, a căror activitate principală de prestări de
servicii are un caracter general, subordonată intereselor şi cerinţelor
populaţiei locale, dar care într-o anumită măsură prestează şi servicii
turistice.
Practic, în această categorie pot fi incluşi deci toţi prestatorii de servicii
generale, care dintr-un considerent sau altul nu au fost cuprinşi ca firme
turistice primare Din cete de mai sus se poate desprinde următoarea situaţie
ierarhică a organizaţiilor turistice, a agenţiilor de voiaj şi a birourilor de
turism care acţionează pe pieţele turistice din ţările economic dezvoltate: -
marile concerne turistice, agenţiile de voiaj de mărime mijlocie, agenţiile şi
birourile de turism mici
Agenţiile de voiaj îndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate şi de
volumul tor de activitate, următoarele funcţii de coordonare a activităţii
turistice;
- de creaţie: agenţiile de voiaj promovează şi organizează pentru public noi
excursii către noi destinaţii; unele din aceste acţiuni pot fi comandate de
firmele turistice specializate, fiind doar executate de agenţia de voiaj;
- de promovare: agenţiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru
vizitarea unor ţări, zone, staţiuni etc, prin intermediul diferitelor forme de
propagandă, publicitate şi informare turistică;
- de informare; agenţiile de voiaj acordă toate informaţiile turistice solicitate
de clienţii potenţiali la sediul acestora;
- de distribuire; agenţiile de voiaj vând călătorii şi servicii ale prestatorilor:
bilete de transport, de spectacole culturale, sportive etc;
- de realizare; agenţiile de voiaj organizează aranjamente (programe) special
comandate pentru turişti individuali şi pentru grupuri organizate.
O definiţie mai cuprinzătoare, ce pare a fi tot mai larg acceptată, este
următoarea: "Agenţia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde
misiuni intelectuale, comerciale, industriale, care constau în procurarea
directă sau indirectă - o parte prin el însuşi, o parte prin terţi (contra unui
comision) - de programe turistice (transportul, cazarea, hrana etc) solicitate-
de turişti."
Pornind de la specificul activităţii turistice desfăşurate, responsabilitatea
agenţiilor de voiaj poate fi:
- limitată la atribuţiile unui simplu intermediar (mandatar), în cazul în care
toate serviciile sunt oferite în numele prestatorilor de servicii turistice;
- sporită, pentru activitatea desfăşurată, în situaţia în care creşte rolul de
organizator (de antreprenor) al agenţiilor de voiaj pentru serviciile
contractate, ca de exemplu în cazul voiajelor forfetare practicate la un preţ
global (în cazul "I.T'-urilor şi al "Package-Tour"-urilor) şi în cazul activităţii
desfăşurate direct (pentru mijloacele de transport sau unităţile de cazare
închiriate de agenţiile de voiaj în sistemul pauşal).
Cererea turistică
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă
dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru
alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie.
Oferta turistică
Oferta turistică este formată din ansamblul atracţiilor turistice care pot
motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni)
cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat
pentru stimularea cererii turistice.
Resursele turistice - naturale şi antropice ale României
A. Cadrul natural
Cadrul natural este bogat, variat şi complex, cu o structură peisagistică
deosebit de armonioasă. Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său
de atractivitate, în general, sunt în strânsă corelaţie cu treapta de relief şi
cresc progresiv, de la câmpie către munţi - excepţie făcând Delta Dunării şi
Litoralul Mării Negre.
B. Potenţialul turistic antropic.
De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat
un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în
scopuri turistice. România dispune de monumente care, prin specificul lor
pot fi (şi sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetăţile dacice din
Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiuni
romane, cetăţile ţărăneşti şi bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile
de lemn din Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova şi nordul
Olteniei, monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia etc., ca
şi creaţiile lui Eminescu, Brâncuşi, Enescu sau ale lui Grigorescu ş.a.m.d.
Fiecare dintre acestea au o valoare turistică deosebită.
Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru istoria
culturii şi civilizaţiei poporului nostru.
Puncte forte ale turismului romanesc
După o analiză a resurselor turistice româneşti am decis că principalele
puncte tari sunt următoarele: potenţialul natural, potenţialul antropic,
dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie, posibilitatea
de a crea noi produse turistice, potenţialul balnear. Iată care sunt
argumentele noastre în acest sens.
Potenţialul natural
Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a
turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de
turism. Prin varietatea formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii,
deltă, România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii
ale Europei.
Munţii Carpaţi reprezintă o componentă importantă a reliefului, acoperind
circa 35% din teritoriul ţării. Chiar dacă nu au altitudinile Alpilor, Carpaţii
au câteva particularităţi care îi deosebesc de ceilalţi munţi ai Europei (Alpi,
Pirinei, Tatra):
• diversitatea peisagistică - asociată structurilor geologice şi alternanţei
tipurilor de relief: peisaje alpine (Făgăraş, Retezat, Rodnei, Parâng), peisaje
carstice (Aninei, Bihor-Vlădeasa, Mehedinţi, Cernei), abrupturi calcaroase
(Piatra Craiului), chei şi defilee (Bicazului, Olteţului, Turzii, Oltului, Jiului,
Dunării);
Zona dealurilor subcarpatice şi a podişurilor este deosebit de interesantă
prin bogăţia şi varietatea resurselor balneare.
Zona de câmpie nu prezintă resurse deosebite, dar se poate folosi în interes
turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic şi piscicol şi prin resursele
balneare (lacuri sărate, nămoluri, ape minerale).
Litoralul (cu 245 km de plajă) se deosebeşte de oferta altor ţări printr-o
serie de caracteristici:
• orientarea spre est şi sud-est;
• coborârea în mare cu o pantă lină;
• calitatea nisipului;
• lăţimea plajei.
Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone turistice din
România şi una dintre marile atracţii ale ţării datorită unicităţii ei în zona
europeană. Cele mai importante atracţii ale Deltei sunt:
• plajele întinse în zona litorală (Sulina, Petrişor);
• dunele de nisip (Caraorman, Săraturile);
• vegetaţia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Cărorman, zăvoaie de
plută şi sălcii uriaşe, stufărişuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii
de plante;
• fauna piscicolă şi ornitologică (peste 300 de specii de păsări şi circa 150 de
specii de peşti);
• fond cinegetic şi piscicol.
Hidrografia cuprinde o vastă reţea de râuri, numeroase lacuri de diferite
tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) şi o mare varietate de ape
subterane.
Vestigiile arheologice:
• cetăţile greceşti de pe ţărmul Mării Negre: Histria, Tomis, Callatis;
• cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmisezetusa, Costeşti;
• cetăţile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;
• cetăţile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca
modernă: Neamţ, Suceava, Sighişoara, Alba-Iulia, Bucureşti.
Monumentele istorice, de artă şi arhitectură:
• mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneţ, Humor, Suceviţa,
Moldoviţa, Arbore;
• bisericile din lemn din Maramureş: Bogdan-Voda, Surdeşti, Botiza, Ieud;
• bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din Transilvania: Răşinari, Biertan,
Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, Cula
Greceanu de la Măldărăşti;
• castele şi palate: Bran, Mogoşoaia, Hunedoara, Peleş, Cotroceni;
• edificii religioase, monumente şi statui: catedrala romano- catolică din
Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iaşi, Biserica Neagră - Braşov, biserica
Stavropoleos - Bucureşti, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, moscheea din
Constanţa, Turnul Chindiei - Târgovişte, Arcul de Triumf - Bucureşti,
Ansamblul sculptural C. Brâncuşi - Tg. Jiu.
Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice:
• edificiile unor instituţii culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iaşi,
Casa Sfatului- Braşov;
• reţeaua de muzee şi case memoriale: peste 450 de muzee şi circa 1000 de
case memoriale de interes local, naţional sau internaţional; •
evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de
Aur), ale filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii, Serbările mării).
Arta şi tradiţia populară:
• arhitectura şi tehnica populară;
• creaţia artistică: producţia meşteşugărească şi de artizanat (Horezu,
Corund, Marginea, Vama - centre de ceramică), muzica, dansul, portul (ţara
Moţilor, ţara Zarândului, ţara Maramureşului), creaţia literară;
• manifestări tradiţionale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul Narciselor,
Cocoşul de Horez.
Cap. III. JUDETUL NEAMT – ASPECTE ALE ACTIVITATII TURISTICE
III. 1. Patrimoniul turistic natural si antropic al judetului Neamt
Judeţului Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative, prin
Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi
are ca vecini: la nord judetul Suceava, la vest judetul Harghita, la sud judetul
Bacău, la est judetele Iaşi şi Vaslui. Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896
km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României.( Fig. 1 )
Fig. 1 Judeţul Neamţ evidenţiat pe harta României
Sursa : Centrul de Informare Turistica
Judeţul Neamţ cuprinde următoarele localităţi :
două municipii: Piatra Neamţ, Roman
trei oraşe: Bicaz, Roznov, Tîrgu Neamţ
77 de comune ; 360 de sate
Judeţul Neamţ ocupă o poziţie care se suprapune,
parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi
Podişului Moldovenesc; dacă mai adăugăm şi zona de
câmpie şi cea de luncă de-a lungul Siretului, vom conchide,
subliniind că în judeţul Neamţ întâlnim toate formele de
relief ale României.
Masivul Ceahlău ( Anexa 1 ) este cel mai impunător
din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali. E despărţit de
lanţurile muntoase înconjurătoare prin văile Bistricioarei,
Bistriţei, Bicazului, Bistrei. Faima Ceahlăului este
binemeritată: aspectul său impunător, goliciunea stâncilor,
măreţia ansamblului, culorile neobişnuite (de la roz la vânăt,
de la alb la gălbui până la brun), “ecumenismul” său,
legendele, miile de pagini pe care i le-au închinat scriitorii
români sau străini, accesibilitatea unor trasee, dar şi
dificultatea altora, prezenţa unui ”tunel energetic”, toate
acestea fac din Ceahlău un “munte vrăjit”. Magia sa continuă
şi astăzi, Ceahlăul fiind poate cel mai căutat munte dintre
munţii noştri, concurat doar de Retezat sau de Bucegi.
Parcul naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de peste 5200
ha, (din totalul de 6212 ha cât ocupă rezervaţiile naturale
din suprafaţa judeţului Neamţ), cea mai mare rezervaţie
naturală, adăposteşte numeroase specii rare precum laricele
din celebrele “Poliţe cu crini”, floarea de colţ, gruparea de
jnepeni de pe platoul superior, capra neagră (intrată demult
în steaua judeţului), râsul etc. Pe valea Tarcăului întâlnim
rezervaţia forestieră Goşmanu, un codru cu specii de fah şi
conifere a căror vârstă e cuprinsă între 135-270 ani. La
Branişte, lângă Tg. Neamţ, pe o distanţă de 10 km se
păstrează o pădure de stejar cu exemplare de peste 300
ani. Între localităţile Agapia şi Văratec se găsesc sugestiv
renumite prin două versuri eminesciene, două rezervaţii
“codrii de aramă” şi “pădurea de argint”( Anexa 2 ).
În parcurile din Roznov, Văleni (Boteşti) Grumăzeşti , se
găsesc arbori seculari de specii diferite, adevărate rarităţi
dendrologice ( Fig. 2 ).
Fig. 2 Judetul Neamt – resursele turistice naturale Sursa : Centrul de informare Turistica -Neamt
Patrimoniul balneo – climateric al judetului Neamt este reprezentat
de Statiunea Durau situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km
SV de comuna Ceahlău (de care aparţine din punct de vedere administrativ),
la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau renumit
pentru legendele sale şi tradiţiile magice. La Durău se afla o mică biserică
pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care
urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea (25 m
înălţime), cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor (de unde îşi
trage şi numele). Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf şi
particule alergice, atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură.
Staţiunea ,deschisa in toate anotimpurile anului, este recomandată pentru
odihnă şi tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei,
pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de
a efectua excursii pe Ceahlău (Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m, ) şi
de a practica sporturile de iarna (pârtie de schi, cu diferite grade de
dificultate).
Judetul Neamt are un potential destul de ridicat pentru tratamente
balneare, date fiind resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism
fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel, in apropierea orasului
Targu Neamt, statiunea balneo-climaterica Baltatesti este renumita prin
apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate
in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice si bolilor asociate -
endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice si
bromurate din statiunea Oglinzi se aseamana prin compozitia lor cu apele de
la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar) ( Anexa 3 ). Atat apele
minerale, cat si namolul de aici, au fost apreciate de multi turisti straini
pentru calitatile lor curative.
Apele de Negulesti (10 izvoare) sunt ape clorosodice, magnezice,
iodurate. Substanta uscata variaza intre 26-40g/l, in functie de perioada
anului. In apropierea izvoarelor sarate exista un izvor cu apa dulce, ce
contine elemente oligoradioactive, calitate care le indica atat in tratamentul
conjunctivitelor alergice si nespecifice, cat si al blefaro-conjunctivitelor.
Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile
între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie, teritoriul judeţului Neamţ a
constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile
arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o
intensă populare a acestor ţinuturi.
În această evoluţie istorică un loc important este rezervat celei mai
strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni
– Tripolie care îşi are vatra de formare în această regiune.
Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca
Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat
aşezarea dacică Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul
II d.Hr.
Cetatea Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel
Mare, Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul XIV, Cetatea
domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în a
doua jumătate a secolului XV, completeaza harta resurselor turistice
antropice ale judetului Neamt.
Multe din faimoasele mănăstiri din nordul moldovei sunt din judeţul
Neamţ. Manastirile din zona judetului Neamt au ca model ,,Manastirea
Manastirilor”, asa cum este numita Manastirea Neamt, reprezentand un
simbol de inspiratie pentru celelalte manastiri nemtene : Agapia, Varatec,
Secu, Sihastria, Bistrita, impresionante prin numărul obiectelor religioase de
artă care se pot găsi aici: manuscrise, picturi vechi, materiale. Agapia este
cunoscută în mod special pentru icoanele pictate de faimosul român Nicolae
Grigorescu.
Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. În municipiile
şi oraşele judeţului sunt muzee deosebit de interesante, unele păstrând
importante mărturii din epoca neolitică, getică şi preromană şi găzduiesc
frecvent turnee ale colecţiilor de artă modernă europeană ( Fig. 3 ).
Fig. 3 Judetul Neamt – resursele turistice antropice
Sursa : Centrul de informare Turistica -Neamt
Tradiţiile îmbracă diverse forme, în judeţul Neamţ găsindu-se
adevărate centre etno -folclorice . Acestea prezintă o bogată tradiţie în ceea ce
priveşte lucrurile confecţionate manual: sculpturi în lemn şi piatră, broderii,
ţesături, împletituri din nuiele, pielărie, costume populare, covoare.
O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradiţională, casele din
lemn, cu învelitori din draniţă şi ornamente din lemn, garduri din lemn cu
stâlpi sculptaţi şi porţi ornamentate ( Anexa 4 ) etc.
Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor
evenimente (sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific
local, târguri ale meşteşugarilor, care constituie adevărate parade ale portului
popular tradiţional.
Creaţiile de arta populara constituie unul dintre domeniile culturii populare în
care poporul român a realizat în decursul istoriei sale valori cu totul
impresionante.
Personalitatea tutelară a oraşului Târgu- Neamţ este marele
povestitor clasic Ion Creangă (1839-1889), originar din Humuleşti.
Meleagurile nemţene şi spiritualitatea zonei au atras pe marii scriitori şi
artişti, care au descris aceste locuri în operele lor literare sau au creat lucrări
de artă de mare valoare. Geniul poeziei româneşti, Minai Eminescu, venea
deseori în Târgu- Neamţ şi în împrejurimi. Locurile a fost descrise şi de către
Calistrat Hogaş care sa stabilit la Piatra-Neamţ. Vizitatori frecvenţi au fost
B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, George
Coşbuc, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, George
Lesnea, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, George Topârceanu, Constantin Stere,
LI. Mironescu ş.a.
In judeţul Neamţ s-au născut: Vasile Conta (1845-1882), filozof de
talie mondială, autorul teoriei "ondulaţiunii universale", şi Alexandru
Lambrior (1845-1883), unul din iniţiatorii lingvisticii româneşti. Tot în
apropiere, la Grumăzeşti, a locuit, a studiat şi a colecţionat lepidoptere
savantul entomolog Aristide Caradja (1861-1955) Un obişnuit al locurilor era
şi Nicolae Grigorescu, care a realizat pictura, de mare valoare artistică, de la
Mănăstirea- Agapia.
Memoria acestor personalităţi este întreţinută prin numeroase
manifestări culturale, unele cu participări internaţionale, incluzând judeţul
Neamţ în spaţiul european de spiritualitate.
În fiecare an, pe data de 2 ianuarie, la Târgu- Neamţ are loc o
manifestare care se păstrează aproape nealterată de sute de ani, "Parada
obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou", când din oraş şi din împrejurimi vin
zeci de formaţii pentru a se manifesta pe străzile oraşului în atmosfera unui
carnaval tradiţional folcloric: jocul caprei, urşilor, formaţii de teatru popular:
"Arnăuţii", "Banda lui Jianu" şi parada măştilor.
O manifestare deosebită se desfăşoară anual pe data de 22 ianuarie,
"Eminescu, poet nepereche". Cu acest prilej se organizează recitaluri de
poezie, expoziţii de fotografii şi carte eminesciană.
"Memorialul Veronica Micle" este o sărbătoare culturală, care se
desfăşoară anual în a doua decadă a lunii aprilie, dedicată poetei Veronica
Micle şi poetului Mihai Eminescu. Sunt incluse simpozioane, evocări, lansări
de carte, concerte, la care participă personalităţi ale literaturii din zonă şi
invitaţi de prestigiu din ţară şi chiar de peste hotare.
"Pădurea de argint" este o serbare câmpenească ce are loc în fiecare
an pe data de 15 iunie la Casa Culturii din Târgu - Neamţ, cu deplasări la
Casa "Veronica Micle", "Pădurea de Argint" şi Mănăstirea - Văratec, însoţite
de evocări şi simpozioane.
Festivalul Internaţional de Folclor "Ceahlăul", se desfăşoară anual
în perioada 1-7 august la Piatra-Neamţ, cu evoluţia unor formaţii din zonă şi
de peste hotare, şi la Târgu - Neamţ, la Casa Culturii şi pe strada principală a
oraşului, sub forma unei parade a portului şi dansului popular.
Târgul internaţional al "Meşterilor lemnari", se desfăşoară în
perioada 8-10 septembrie. Participă meşteri populari ai artei în lemn din
zonă, din ţară şi de peste hotare, cu multiple exponate, de la obiecte de uz
casnic măiestrite ingenios, până la sculpturi de artă naivă şi clasică, ce te
uimesc prin frumuseţea lor. Tot în acest interval au loc şi expoziţii de flori.
"Ziua Vânătorilor de Munte", sărbătorită în fiecare an pe data de 3
noiembrie, este dedicată eroilor, căzuţi pe câmpul de luptă în "Războiul
pentru reîntregirea neamului". Spectacolul festiv are loc pe Culmea Pleşului,
la Monumentul- Mausoleu al Vânătorilor de Munte, cu participarea
reprezentanţilor armatei, a veteranilor de război, oficialităţilor oraşului şi a
multor invitaţi.
Zilele oraşelor sunt manifestări libere a tuturor cetăţenilor.
La nivelul oraşelor au loc şi alte manifestări culturale, la care se
implică factorii de răspundere şi marea majoritate a locuitorilor.
Activitatea culturală a judeţului Neamţ este îmbogăţită de
festivalurile teatrale anuale, de concertele de muzică de cele mai variate
genuri şi de galeriile de artă care organizează expoziţii ale artiştilor locali şi
naţionali
III. 2. Infrastructura turistica a judetului Neamt
Din analiza structurii, pe număr de unităţi, a bazei de cazare din
judeţul Neamţ ,
( Fig. 4), rezultă că , la 31 decembrie 2010, ponderea este deţinută de
pensiunile turistice cu un număr de 93 unităţi, urmate de hoteluri în număr
de 16 unităţi si cabane turistice cu un numar de 5 unitati. Celelalte structuri
de primire turistică sunt mai slab reprezentate.
Explicaţia pentru numărul relativ mare de pensiuni turistice este faptul că în
ultimii 18 ani s-au construit foarte multe pensiuni turistice, sau clădiri
existente, au intrat în circuitul turistic prin amenajări specifice în acest sens.
Fig. 4 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010 ( nr. unit.)
Sursa : Directia de Statistica Neamt
Baza de cazare din judeţul Neamţ este reprezentată de toate tipurile de
structuri de primire turistice definite de către Ministerul Turismului, ceea ce
reliefează complexitatea ofertei turistice şi repartiţia teritorială a acesteia,
pentru a satisface cererea turistică internă şi internaţională.
În luna decembrie 2010, în activitatea de turism au funcţionat 122
structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (care deţin
certificat de clasificare aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), cu
un număr total de camere oferite turiştilor de 1772 şi un număr total de
locuri oferite turiştilor de 3973.
1383
126
1683
321
112
460
1330
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
Judetul Neamţ-Structura bazei de cazare existenta la 31 decembrie 2010- număr de locuri-
Serie1 1383 126 1683 321 112 460 1330
H o t e l u r i
MoteluriPensiuni
turistice si agroturistic
Cabane turistice si bungalouri
Campinguri de casute
Tabere de elevi şi
preşcolari
Spaţii de cazare la manastiri
Fig. 5 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010 ( nr. loc.)
Sursa : Directia de Statistica Neamt
Analizând structura bazei de cazare existentă la 31 decembrie 2010 –
număr de locuri (Fig. 5), se observă că tot pensiunile turistice deţin ponderea
la acest indicator, cu 1683 de locuri, urmate fiind de hoteluri, cu 1383 locuri
şi spaţiile de cazare din mănăstiri ( arhondarice ), cu un număr de 1330
locuri.
Spaţiile de cazare la mănăstiri ( arhondaricele ), au şi ele o poziţie
semnificativă în cadrul acestei structuri, aceasta fiind o caracteristică a
judeţului Neamţ.
Taberele şcolare au un număr de 460 locuri de cazare, find utilizate
doar în perioadele de vacanţe şcolare şi studenţeşti, pentru seriile de elevi şi
preşcolari programate prin Administraţia Taberelor Şcolare Neamţ, precum
şi pentru cantonamente asigurate cluburilor sportive şcolare. Condiţiile de
confort ale acestor structuri de cazare sunt modeste ceea ce face ca cererea
pentru aceste structuri să fie din ce în ce mai mică.
.
Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune,
pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
în luna decembrie 2010
Cabane turistice5,9%
Pensiuni turistice 9,8%
Moteluri3,2%
Alte unităţi de cazare turistică5,7%
Hoteluri33,4%
Tabere de elev i şi preşcolari
11,7%
Pensiuni agroturistice
30,3%
Fig. 6 :Judetul Neamt – Structura capacitatii de cazare pe tipuri de structuri
de primire turistica, existenta la 31 dec. 2010 ; Sursa : Directia de Statistica Neamt
Structura bazei de cazare a judeţului exprimată în procente ( Fig. 6 ), ne
reliefează faptul că avem 3 tipuri de structuri de primire turistică, ce deţin
aproximativ câte o treime din totalul capacităţii de cazare a judeţului.
Procentual, structura bazei de cazare din judeţul Neamţ, la 31
decembrie 2010, se raportează la numărul de locuri de cazare existente,
astfel încât pensiunile reprezintă 41 % din baza de cazare a judeţului, urmate
de hoteluri cu 33,4 % şi alte structuri de cazare cu 25,6 % .
Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de clasificare,
în perioada 1.I.-31.XII.2010
50,4%
30,1%
6,2% 9,9%
3,4%
4 stele
3 stele
2 stele
1 stea
Neclasificate
Fig. 7 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010
( pe grade de confort); Sursa : Directia de Statistica Neamt
Din analiza Structurii unităţilor de cazare turistică, existentă în judeţul
Neamţ, în 2010, realizată în funcţie de gradele de confort , reiese faptul că
unităţile de cazare de 3 stele deţin ponderea cu 43 % din total unităţi, urmate
îndeaproape de cele de 2 stele, cu 39 %. Acest lucru se explică prin faptul că
mare parte din pensiunile de 3 stele au fost construite cu fonduri europene
prin programul SAPARD, care a impus ca o condiţie obligatorie pentru
accesarea fondurilor, un grad minim de confort de 3 stele sau 3 flori.
O primă caracteristică a evoluţiei bazei de cazare a judeţului Neamţ,
este creşterea substanţială a numărului de structuri de primire. Creşterea
numărului de structuri de primire a fost însoţită însă, de o diminuare a
numărului mediu de locuri pe structură de primire, deoarece marea
majoritate a acestora l-au reprezentat pensiunile.
A doua caracteristică, a situaţiei structurale a bazei de cazare din
judeţul Neamţ, la nivelul anului 2010, este creşterea gradului de confort a
structurilor de primire turistică, explicată prin creşterea pretenţiilor turiştilor,
pe de-o parte, iar pe de altă parte , prin posibilităţile financiare sporite ale
investitorilor din turism.
Cea de a treia caracteristică a bazei de cazare a judeţului Neamţ, este
ponderea însemnată a structurilor de primire turistică din cadrul mănăstirilor
( neclasificate ), ceea ce conferă judeţului o dominantă a circulaţiei turistice
cu motivaţie religioasă.
III. 3. Circulatia turistica in judetul Neamt
Circulaţia turistică interna din judetul Neamt a înregistrat o dinamică
destul de buna, numărul mediu de turişti în perioada 2006 – 2010 fiind de
127.216 turisti romani pe an ( Fig. 8 ). Această medie nu este depăşită, însă,
decât în trei ani – în 2007, 2008 si 2009 , explicatia fiind legata de cresterea
fara precedent a numarului de locuri de cazare prin construirea numeroaselor
pensiuni turistice si agroturistice.
O situatie mai putin buna se prezinta la indicatorul – turisti straini,
unde remarcam o scadere continua a numarului de turisti, reducandu-se
ponderea de turisti straini, in perioada analizata, la 64 % fata de anul 2006.
Scaderea este mai pregnanta in anii 2009 si 2010 si este determinata in mare
parte de criza economica ce a afectat activitatea turistica in toate tarile
Europei. Reducerea fluxului de turisti straini este de 27 % in anul 2009 fata
de anul 2008 si de 42 % in anul 2010 fata de anul de referinta 2008.
Circulaţia turistică în zona Neamt, are ca motivaţie, în principal
turismul religios, turismul cultural dar şi turismul de sejur la fermele
agroturistice din acest areal.
Creşterea fluxului de turişti români în perioada 2007 – 2009, se
explică prin creşterea interesului turiştilor români pentru atracţii turistice
noi, precum arhitectura populară tradiţională, viaţa comunităţilor rurale
tradiţionale, meşteşugurile tradiţionale, alimentaţia ecologică oferită de
fermele agroturistice din zonă, turismul interactiv, ecumenic şi cultural.
Fig. 8 – Judetul Neamt – Dinamica si structura circulatiei turistice in perioada 2006-2010 ( nr. turisti ). Sursa : Directia de Statistica Neamt
Numarul sosirilor de turisti, in perioada 1.I.-31.XII.2010, în
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, au totalizat
128.833 pers., din care: sosirile turiştilor români au reprezentat 89,8%, iar
sosirile turiştilor străini 10,2%.
Comparativ cu perioada 1.I.-31.XII.2009, pe total, sosirile au fost
mai puţine cu 11,9%; la sosirile turiştilor români au fost înregistrate scăderi
cu 10,6%, iar la turiştii străini cu 21,9%.
Numarul innoptările au atins cifra de 269.411 pers. din care 92,2%
înnoptările turiştilor români şi 7,8% înnoptările turiştilor străini ( Anexa 5 ).
Comparativ cu perioada 1.I.-31.XII.2009, numărul înnoptărilor a
scăzut cu 14,4%, la înnoptările turiştilor români au fost înregistrate scăderi
cu 13,4%, iar la turiştii străini cu 25,0%.
În perioada analizată, ponderile cele mai mari în numărul sosirilor şi
al înnoptărilor au fost înregistrate de hoteluri: 44,9%, respectiv 55,8%,
urmate de pensiunile agroturistice cu 27,6%, respectiv 22,1% în numărul
total al sosirilor, respectiv al înnoptărilor pe total judeţ. Localitatea cea mai
vizitată de turişti este Piatra Neamţ (29,8% din numărul total al turiştilor
înregistraţi în perioada ianuarie-decembrie 2010).
Durata medie a şederii pe total turişti, în anul 2010, a fost de 2,1
zile; la turiştii români de 2,1 zile, iar la turiştii străini de 1,6 zile.
Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, în perioada 1.I.-31.XII.2010 (procente ) Tabel
nr. 1
Tipuri de structuri de primire turistică
Totaldin total, pe categorii de clasificare
4 stele 3 stele 2 stele 1 steaNeclasi-
ficateTOTAL 17,7 17,9 17,2 19,5 30,4 9,9
Hoteluri 27,4 21,7 22,6 35,7 45,4 - Hosteluri
pentru tineret10,7 - 14,3 3,5 - -
Moteluri 15,8 - 9,5 22,0 - - Vile turistice 22,3 30,8 9,7 29,4 3,0 - Cabane
turistice8,6 - 3,5 9,0 17,1 -
Pensiuni turistice
9,6 12,5 9,8 8,5 23,0 -
Pensiuni 13,8 14,1 15,1 10,8 4,0 -
agroturistice Campinguri 1,3 - - 1,3 - - Popasuri
turistice8,3 - - 5,2 12,6 -
Bungalouri 8,5 - 8,5 8,5 - - Tabere de
elevi şi preşcolari
9,9 - - - - 9,9
Căsuţe turistice
8,7 - 10,2 8,3 - -
Spaţii de cazare pe nave
12,8 - 12,8 - - -
Sursa : Directia Regionala de Statistica Neamt. Breviar Statistic 2011
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în
funcţiune a fost, în perioada 1.I.-31.XII.2010, de 17,7% pe total structuri de
primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 3,0 puncte procentuale
mai mic faţă de perioada 1.I.-31.XII.2009. Cea mai utilizată
capacitate de cazare a fost a hotelurilor: 27,4%.
Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa
(77,1%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 67,6% din totalul
sosirilor vizitatorilor străini în judeţul Neamţ.
Fig. 9 – Tari de origine turisti straini, total sosiri, in perioada 2003-2010
Fig. 10 – Tari de origine turisti straini, total innoptari, in perioada 2003-2010
Tari origine turisti nerezidenti, total sosiri in perioada 2003-2010 (Sursa: DRS Neamt)
Israel19,7%
Germania12,1%
Moldova2,7%
Reg.Unit2,5%
SUA2,2%
Alte tari19,9%
Italia15,8%
Franţa9,4%
Spania8,2%
Olanda3,0% Austria
4,5%
Tari origine turisti nerezidenti, total innoptari in perioada 2003-2010 (Sursa: DRS Neamt)
Italia21,06%
Germania10,90%
Franţa7,49%
Olanda2,58%
Alte tari22,63%
Israel16,61%
Moldova2,59%
Austria 4,36%
Reg.Unit2,89%
Spania5,89%
SUA3,01%
Analizând cele două grafice de mai sus, se observă locul I pe care
îl ocupă piaţa Israel la numărul de sosiri în cei şapte ani analizaţi. Israel
ocupă doar locul al XVI-lea la nivel naţional.
Sosirile turiştilor români în luna decembrie 2010 au reprezentat
95,9% din numărul total de sosiri (faţă de 95,8% în luna decembrie 2009), în
timp ce turiştii străini au reprezentat 4,1% (faţă de 4,2% în luna decembrie
2009). Comparativ cu luna decembrie 2009, numărul turiştilor români a
fost în scădere cu 7,8%, iar numărul turiştilor străini a fost în scădere cu
10,4%.
Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu
funcţiuni de cazare au înregistrat scăderi cu 19,6%, în luna decembrie 2010
faţă de luna decembrie 2009, iar înnoptările turiştilor străini au înregistrat
scăderi cu 36,0%.
Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
în perioada decembrie 2009-decembrie 2010
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
50000
55000
Dece
mbr
ie
Ianu
arie
Febr
uarie
Mar
tie
April
ie
Mai
Iuni
e
Iulie
Augu
st
Sept
embr
ie
Oct
ombr
ie
Noie
mbr
ie
Dece
mbr
ie
Sosir i
Înnoptăr i
20102009
Fig. 11 Sosirile si inoptarile in structurile de primire turistica ( 2009-2010)Sursa : Directia de Statistica Neamt. Breviar statistic 2011
Sezonalitatea la nivel judetean pastrează trendul national, deşi între
ele există uneori diferenţe de până la 10 puncte procentuale. Perioadele mai
aglomerate din punct de vedere a fluxului de turisti sunt perioadele de plin
sezon, respectiv lunile iulie-august, dar si luna decembrie.
Un rol important în evoluţia sezonalităţii îl au şi vacanţele elevilor şi
studenţilor, turişti care constituie un segment important din fluxul turistic al
zonei.
Sezonalitatea, analizată după indicele de utilizare netă a capacităţilor
de cazare din perioada 2006 – 2010, a avut rezultatele cele mai bune in 2007
şi 2008, şi cele mai slabe în 2010 şi 2009. (Fig. 12 )
Un aspect pozitiv care apare in evolutia fluxului de turisti din zona
studiata este faptul ca începând cu anul 2007 se contureaza un mini - sezon
de iarnă.
Fig.12–Sezonalitatea dupa indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare(2006-2010)
Sezonalitatea 2006-2010 dupa indicele de utilizare neta a capacitatilorde cazare (Sursa: DRS Neamt)
40,5
23,8 23,0
15,8
28,9
14,7
18,8
16,2
35,8
22,0 19,5
28,8
17,5
27,9
9,7
15,4
18,7
36,0
42,2
18,6
13,2
30,329,9
20,823,0 25,7
14,3
28,4
22,621,6
15,9
40,5
18,415,0
25,6
14,6
24,2
26,4 27,4
36,0
25,1 25,723,0
9,6
35,6
17,9
11,1
29,0
12,311,2
9,8
15,1
29,8
8,5 9,7
17,9
24,2
14,1
25,2
11,9
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
20062007200820092010
Potentialul turistic de atractie al zonei turistice Agapia poate fi
cuantificat prin raportare la potentialul turistic de atractie al judetului Neamt,
luand in calcul numarul populatiei totale la nivelul judetului si la nivelul
comunei Agapia, numarul de calatorii turistice in spatiul de referinta si
numarul de calatorii turistice la nivelul judetului.
Indicele potenţialului de atracţie al zonei studiate, comparativ cu cel
national, poate fi calculat după următoarea formulă:
în care:
- I - indicele potenţialului de atracţie;
- nc – numărul de călătorii turistice din spaţiul de referinţă;
- NC – numărul de călătorii turistice la un nivel national;
- p – populaţia totală a spaţiului de referinţă;
- P – populaţia totală a Romaniei;
In conditiile in care, numarul de calatorii turistice in zona judetului, la
nivelul anului 2010, a fost de 128.833 , iar la nuvelul national a fost de
6.036.205 (DRS –Neamt. Breviar Statistic 2011 ), populatia judetului fiind de
554.516 persoane iar cea a tarii de 21.390.000 persoane ( I.N.S. ), rezulta ca
indicele potentialului de atractie turistica a judetului Neamt este de 0,8 %.
Valoarea indicelui potentialului de atractie turistica de 0,8 % este
normala daca tinem seama de faptul ca la nivelul Regiunii Nord-Est, indicele
potentialului de atractie turistica este de 1,94 %, ( comparativ cu cel al
Romaniei ), in conditiile in care fondul turistic al judetului se bucura de
prezenta unor factori de atractie turistica precum: zona montana a Ceahlaului,
lacul Izvorul Muntelui, sau municipiul Piatra Neamt cu toate obiectivele
turistice de istorie si arta.
III.4. Forme de turism practicate in judetul Neamt
Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un
criteriu de clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce
urmează
1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale
din zona studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă,
Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de
artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale (Neamţ,
Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu
rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte,
Parcul forestier Vânători - Neamţ. Turismul cultural-religios - include turiştii
ce îşi consacră vacanţele formării lor culturale, prin contacte cu civilizaţii şi
popoare diferite. Are un pronunţat caracter umanitar. Turismul cultural
cuprinde călătoriile şi participările la festivalurile de artă, care conferă
individului ceva mai mult decât ieşirea din cotidian, răspunzând motivaţiei
de cunoaştere, dobândirii de noi cunoştinţe, dezvoltării personalităţii umane.
în aceiaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului, populaţia
regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace,
hanuri, curţi domneşti.
2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea
balneoclimaterică Bălţăteşti, şi Oiglinzi. Apele minerale cloro-sodice ale
staţiunii sunt prezentate la capitolul „Potenţialul turistic ..." având aceleaşi
caracteristici cu cele de la Oglinzi.
Staţiunea Bălţăteşti dispune de o bază de tratament satisfăcătoare,
care asigură tratamente în tot cursul anului pentru afecţiuni ale
aparatului locomotor reumatismale, afecţiuni respiratorii şi dermatologice.
3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o
durată scurtă de sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt:
cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, accesul facil, cursurile de apă şi
posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier Vînător i- Neamţ sau de
agrement ecvestru şi cicloturism.
4. Turismul rural şi agroturismul
În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15
pensiuni agroturistice clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.
( Anexă )
5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din
zonă, efectuate de turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite
sărbători religioase sau turiştii străini atraşi de arhitectura tradiţională,
pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstireşti. .
Turismul religios conservă forme de masă în participare şi se
modernizează continuu, dezvoltând o cerere specială pentru servicii de
cazare, transport, alimentaţie, comercializarea obiectelor de cult etc.
Populaţia predominant ortodoxă a păstrat cu sfinţenie şi a îmbogăţit
lăcaşurile de cult mărturii ale trecutului spiritual, al tradiţiilor culturale.
Anual, au loc hramurile unor biserici, mănăstiri cu care prilejuri mase mari
de oameni călătoresc aducând ofrande bisericilor respective (Mănăstirea
Neamt, Mănăstirea Secu, Manastirea Sihastria, Manastirea Sihla, Manastirea
Agapia, Manastirea Varatec, Manastirea Horaita, Mănăstirea Braditel etc. ).
6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial,
comercial, deplasări considerate activitate turistică deoarece participanţii
utilizează servicii turistice (cazare, masă, transport) şi antrenează în cele mai
frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice. Această formă de turism
se desfăşoară tot timpul anului în spaţii special amenajate, antrenând servicii
specifice de expunere, de tranzacţionare, mijloace de telecomunicaţie, video,
etc. Un sector al acestei forme de turism poate fi considerat shopping-
turismul, constând în achiziţionarea unor bunuri în condiţii avantajoase în
comparaţie cu propria piaţă, în alte localităţi pentru uz personal sau vânzare.
Această formă de turism se află în continuă creştere, antrenând dezvoltarea
structurilor de primire, modernizarea spaţiilor şi serviciilor, sistemelor de
rezervare (tiketing) şi asistenţă turistică (ghidaj).
7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă,
coparticipativă. Se desfăşoară tot timpul anului în aer liber sau în baze
sportive acoperite. Aici se încadrează turiştii-sportivi activi, care practică
diverse sporturi şi sportivii-spectatori care urmăresc competiţiile sportive de
diferite niveluri.
8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de
amatorii de distracţii, de peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu
urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci schimbarea de decor, de mediu şi
de viaţă . Turismul de sfârşit de săptămână cuprinde două zone şi anume: o
zonă apropiată oraşului, Secu, Stâna-Agapia şi o zonă îndepărtată, Podişul
Moldovei- Podişul Sucevei - Carpaţii Orientali.
III. 5. Condiţiile sociale şi economice
Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii
decembrie 2010 era de 76509 persoane, în scădere cu 763 persoane faţă de
luna noiembrie 2010 şi în scădere cu 5538 persoane faţă de luna decembrie
2009. Din totalul salariaţilor, 3177 persoane (4,2%) lucrau în agricultură,
vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit, 26940 persoane (35,2%)
lucrau în industrie şi construcţii, iar 46392 persoane (60,6%) lucrau în
servicii.
Câştigul salarial mediu nominal brut realizat pe ansamblul
economiei naţionale în luna decembrie 2010 a fost de 2067 lei/salariat, cu
8,8% mai mare faţă de luna noiembrie 2010, iar cel net de 1496 lei/salariat,
în creştere cu 119 lei (+8,6%) faţă de luna noiembrie 2010. În luna
decembrie 2010, în toate activităţile economice, nivelul câştigului salarial
mediu net a fost în creştere faţă de luna precedentă, ca urmare a acordării
de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi prime plătite cu ocazia
sărbătorilor de iarnă) ori ajutoare băneşti, plăţii sumelor din alte fonduri
(inclusiv tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai
mari (funcţie de contracte), a revenirilor din concedii fără plată ori din şomaj
tehnic, a disponibilizărilor de personal cu salarii mici.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului
salarial mediu net faţă de luna precedentă, cu excepţia activităţii de
învăţământ, ca urmare a: acordării, în unele instituţii publice, de premii
ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), plăţii sumelor din alte fonduri
(inclusiv pentru perioade anterioare); acordării de prime ocazionale, plăţii
drepturilor salariale restante cuvenite salariaţilor din unele unităţi, plăţii
sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) - în sănătate şi asistenţă
socială.
În învăţământ, scăderea cu 3,2% a câştigului salarial mediu net faţă
de luna noiembrie 2010 a fost cauzată de plata cu ora a cadrelor didactice,
respectiv de plata, în luna precedentă, a sumelor din alte fonduri ori pentru
perioade anterioare.
În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1408
lei/salariat, iar cel net de 1028 lei/salariat, fiind cu 5,5% mai mare faţă de
câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna luna noiembrie 2010
(Fig. 13 ).
Evoluţia câştigului salarial mediu brut
100011001200130014001500160017001800190020002100
Dec
embr
ie
Ianu
arie
Febr
uarie
Mar
tie
April
ie
Mai
Iuni
e
Iulie
Augu
st
Sept
embr
ie
Oct
ombr
ie
Noi
embr
ie
Dec
embr
ie
lei/salariat
Total ţară Total judeţ
20102009
Fig. 13 Evolutia castigului salarial mediu brut
Sursa : Directia de statistica . Breviar statistic 2011
Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii
decembrie 2010 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 15928 persoane, din care 6756
(42,4%) femei.
La sfârşitul lunii decembrie 2010, numărul şomerilor înregistraţi
era cu 158 persoane mai mic faţă de luna noiembrie 2010.
Din numărul total al şomerilor, 8597 persoane (54,0%) nu primeau
nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea
unui loc de muncă.
Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor
înregistraţi pe ţară, la sfârşitul lunii decembrie 2010, era de 2,5%.
Rata şomajului înregistrat ( Fig. 14 ), calculată în raport cu
populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii
decembrie 2010 de 7,8% (7,9% în luna noiembrie 2010).
Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 6,9%, un număr de 21 judeţe
având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţului Neamţ.
Rata şomajului înregistrat
- la sfârşitul perioadei -
4,55,05,56,06,57,07,58,08,59,09,5
10,010,5
Dec
embr
ie
Ianu
arie
Febr
uarie
Mar
tie
April
ie
Mai
Iuni
e
Iulie
Augu
st
Sept
embr
ie
Oct
ombr
ie
Noi
embr
ie
Dec
embr
ie
%
Total ţară Total judeţ
20102009
Fig. 14 Rata somajului inregistrat
Sursa : Directia de statistica . Breviar statistic 2011
Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18
– 62 ani era de 4,5%, din care în zona Târgu Neamţ de 5,2%, în zona
Roman de 4,8%, în zona Bicaz de 4,8%, în zona Poiana Teiului de 4,8%, iar
în zona Piatra Neamţ de 3,9%.
În luna decembrie 2010, numărul născuţilor-vii a fost de 397, fiind cu
30 născuţi-vii mai mare faţă de luna noiembrie 2010 şi cu 8 născuţi-vii mai
mic decât în luna decembrie 2009.
Numărul deceselor (630) a fost mai mare faţă de luna noiembrie
2010 cu 54 şi cu 64 mai mare faţă de luna decembrie 2009.
Sporul natural a fost negativ şi a scăzut de la -209 în luna noiembrie
2010 la -233 în luna decembrie 2010.
În luna decembrie 2010, numărul căsătoriilor a fost de 82, mai mic
decât în luna noiembrie 2010 cu 19 şi cu 2 mai mic faţă de luna decembrie
2009.
Productia industriala a judetului Neamt
Tabel nr.
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-28.II.2011
faţă de 1.I-28.II.20101)
2010 2011
feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb.1)
Total judeţ83,6 100,5 96,9 110,5 120,3 102,5 107,9 116,9 129,5 145,7 159,6 153,8 142,8 147,6
Procentual %
luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-28.II.2011
faţă de 1.I-28.II.20102)
2010 2011
feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb.2)
Total judeţ86,6 104,6 84,7 94,7 125,7 105,6 111,3 106,4 119,8 138,4 132,5 128,2 134,7 131,6
Indicii producţiei industriale
(luna corespunzătoare din anul precedent=100)
60,070,080,090,0
100,0110,0120,0130,0140,0150,0160,0
Dece
mbr
ie
Ianu
arie
Febr
uarie
Mar
tie
April
ie
Mai
Iuni
e
Iulie
Augu
st
Sept
embr
ie
Oct
ombr
ie
Noie
mbr
ie
Dece
mbr
ie
%
Total ţară Total judeţ
2009 2010
Fig. 15 Indicii productiei industriale
Sursa : Directia de statistica Neamt. Breviar Statistic 2011
III. 6. Populatia ocupata in turism
Profesiile din turism, îndeosebi din turismul hotelier, se disting prin
câteva caracteristici, dintre care principalele sunt:
consum superior de muncă vie comparativ cu alte ramuri
de dimensiuni şi/sau producţie apropiată; necesarul de muncă la unitatea
de produs este unul dintre cele mai ridicate, ceea ce presupune un număr
mai mare de lucrători şi conduce la o productivitate mai redusă, această
situaţie fiind rezultatul faptului că mecanizarea şi automatizarea au o sferă de
aplicare relativ limitată;
marea mobilitate a forţei de muncă, chiar dacă activitatea
respectivă nu este sezonieră, frecvente fluctuaţii ale gradului de antrenare a
forţei de muncă, ceea ce necesită utilizarea personalului suplimentar
ocazional pentru zilele de maximă intensitate turistică;
munca în contratimp faţă de programul obişnuit de muncă
(week-enduri. sărbători, concedii etc.) provoacă mari dificultăţi de
recrutare a forţei de muncă, în special a persoanelor tinere;
program prelungit, în sensul că munca în turism presupune
angajarea întregului timp disponibil pe parcursul unei zile, provocând pe
plan familial şi social consecinţe negative;
oboseala fizică şi nervoasă, în perioadele de maxim aflux
turistic;
constrângeri psihologice, în sensul că personalul care intră în
contact cu clientela turistică trebuie să aibă stăpânire de sine, bună
dispoziţie şi răbdare;
un nivel relativ ridicat şi complex de pregătire, apropiat
de cel al clienţilor, mai ales pentru acei lucrători care intră în contact
direct cu turiştii (cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională, să
poată oferi informaţii de largă utilitate, comportament civilizat etc);
răspundere materială şi morală ridicată, prin implicarea
nemijlocită a unei părţi însemnate a lucrătorilor din turism în procesul
servirii consumatorilor; răspunderea materială este determinată de valorile
materiale pe care le au în grijă, le gestionează şi le manipulează lucrătorii, la
care se adaugă şi responsabilitatea pentru bunurile turiştilor aflaţi în
unităţile de cazare hotelieră şi similare; răspunderea morală se manifestă
prin realizarea unor elemente de ordin cantitativ (volum de servicii prestate,
număr de turişti/clienţi serviţi) cât şi a unor cerinţe de ordin calitativ, cum
sunt cele legate de nivelul servirii sau gradul de satisfacere a nevoilor
consumatorilor.
Toate aceste caracteristici ale profesiilor în turism îşi pun amprenta
atât asupra activităţii de recrutare şi permanentizare a personalului, cât şi
asupra procesului de formare profesională.
Se desfăşoară în contact direct sau indirect cu turiştii, ceea ce
presupune o anumită pregătire a personalului anumite calităţi de
comunicare, înţelegere şi răbdare.
Nivelul de dotare tehnică a muncii este redus ,predomină
munca manuală care necesită un volum mai mare de muncă şi
cheltuieli mai mari cu personalul
Personalul este pus adesea în anumite situaţii dificile ,trebuie
să manifeste multă înţelegere, răbdare, solicitudine indiferent de starea
lui psihică.
Privit din perspectivă economico-socială, ecologică şi culturală,
turismul reprezintă o formă de valorificare a bogăţiei naturale locale, a
peisajului a potenţialului material , în care omul are rolul hotărâtor în
orientarea în scop turistic a patrimoniului .
Promovarea turismului trebuie să pornească din convingerea populaţiei
că acest domeniu este de mare importanţă pentru prosperitatea locală dar şi
pentru cea a gospodăriei şi a membrilor ei de familie.
În judeţul Neamţ turismul rual şi agroturismul sunt principalele forme
de manifestare a turismului.. Pensiunile turistice şi agroturistice trebuie să
dispună de personalul necesar pentru primirea şi prestarea serviciilor
turistice. Personalul poate fi asigurat pe două căi:
din cadrul familiei respective
din cadrul localităţii: rude, vecini, prieteni, cunoştinţe etc.cu
disponibilităţi şi interes pentru activitatea turistică1
1 Geangalău Susana Agroturismul şi locuinţa ergonomică, 1998
Personalul care prestează servicii pentru turişti, pe lângă profesionslism
şi experienţă în gospodărie trebuie să mai îndeplinească cel puţin
următoarele condiţii:
să fie apt de muncă
să aibă o stare de sănătate bună , confirmată de medic
să ştie să prepare mâncare gustoasă şi diversificată
să ştie să întreţină curăţenia la cote igienico - sanitare
corespunzătoare
să ştie să întreţină un climat de muncă plăcut, vesel
La organizarea unei pensiuni turistice sau agroturistice trebuie să se ţină
seama de structura potenţialului de muncă şi anume:
numărul membrilor de familie
structura pe sexe a membrilor familiei
starea de sănătate a membrilor familiei
structura pe vârste a membrilor familiei
calificarea membrilor familiei
structura pe surse de venituri a membrilor familiei
În funcţie de rezultatele obţinute în urma analizei structurii
potenţialului de muncă se poate stabili balanţa timpului de muncă a familiei
respective , iar în funcţie de aceasta se poate lua decizia cu privire la
mărimea pensiunii desigur în condiţiile respectării celorlalte criterii
normative.
Dezvoltarea şi modernizarea economiei are efecte şi asupra activităţii
turistice, acestea manifestându-se atât prin creşterea complexităţii activităţii,
cât şi prin necesitatea obţinerii unei eficienţe sporite pe toate planurile
(profit, productivitatea muncii, satisfacţia clienţilor etc).
Afluxul neuniform de turişti, sezonalitatea determină ca
productivitatea muncii calculată pe unităţi reduse de timp, să nu reflecte
realitatea. Pentru a evita acest neajuns, calculul productivităţii se va face pe
unităţi mai mari de timp (lună, sezon, an ).
III. 7. Contributia turismului la economia judetului
Evoluţia economică a judeţului Neamţ urmează evoluţiile mediului de
afaceri de la nivel naţional şi cuprinde elemente de impact şi sensibilitate
legate de competitivitate, politici de susţinere şi promovare, oportunităţi,
programe de finantare etc.
Ca puncte tari ale mediului economic nemţean se pot remarca
următoarele: situarea economiei judeţului Neamţ la media nivelului de
dezvoltare a Regiunii Nord Est (locul 3 din 6 judeţe), predominarea
activităţilor comerciale, iar cele legate de exploatarea resurselor primare se
dezvoltă în continuare pentru valorificarea în scopuri naţionale şi pentru
export.
În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului se observă în prezent un
interes crescut prin apariţia unor firme noi. Domeniul serviciilor este în
progres continuu mai ales pe sectorul terţiar. Microîntreprinderile au o
pondere covârşitoare (peste 85%) ca număr de firme cu o contribuţie în jur
de 25% atât la cifra de afaceri cât şi la profit.
La capitolul puncte slabe sunt evidenţiate, printre altele, regresul
nivelului intensităţii antreprenoriale care a scăzut de la 21,13 ‰ până la
18,48 ‰., reducerea numărului firmelor cu 13% (atât din cauza crizei
economice şi financiare, cât şi a existenţei impozitului minim), creşterea cu
57,61% a numărului firmelor neprofitabile, nivelul pierderilor care a depăşit
nivelul profitului.
Turismul judetean contribuie la PIB-ul total cu 1,6 % , cu putin peste
media regionala de 1,48 % dar sub nivelul mediei nationale de 3,5 %.(Fig.
16 ).
Având în vedere faptul că judeţul Neamţ este al doilea judeţ din
regiunea Nord – Est şi al şaselea judeţ din ţară din punctul de vedere al
potenţialului turistic, conform evaluării în cadrul Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional, aportul judetean la PIB ar trebui să fie mai mare.
Fig. 16 Contributia activitatii turistice la veniturile economiceSursa : Directia Regionala de Statistica Neamt
III. 8. Analiza SWOT a turismului nemtean
1. Aşezarea geografică şi cadrul naturalPuncte tari
Aşezare în nord estul României; Drumuri europene , reţea de transport feroviar ;
Climă continentală moderată ; Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare; Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealurile
subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de culoar a Siretului;
Cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie.
Puncte slabe
Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Piatra Neamţ, Roman Târgu Neamţ.
Oportunităţi
Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;
ÎnfiinţareaParcul Naţional Ceahlău;
Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. Cheile Bicazului au o lungime de 8 km (de la Lacu Roşu până la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin frumuseţea lor numeroşi turişti; Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină, Dragoş- Vodă.
Ameninţări
Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen lung .
2. Populaţia şi resursele umanePuncte tari
Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii; Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate; Diversitatea etno – culturală; Ospitalitatea proverbială a locuitorilor.
Puncte slabe
Îmbătrânirea populaţiei ;Depopularea (spor natural negativ şi migrarea
tinerilor spre centre urbane) ; Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie profesională în special ;
Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă .
Oportunităţi
Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă ;
Existenţa unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională ;Turiştii se pot iniţia în activităţi tradiţionale.
Ameninţări
Reducerea ponderii populaţiei active ; Natalitate scăzută ; Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi; Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra
pieţei muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate .3. Infrastructură
Puncte tari
Prezenţa arhitecturii tradiţionale ; Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii
şi extinderea telefoniei mobile ; reţea de drumuri publice: 8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km ; 44 drumuri judetene, cu lungimea de 758,580 km; 124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km.
transporturi acceptabile; tarife accesibile.
Puncte slabe
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere; Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată; Nu există reţea de canalizare în tot judeţul; Zone fără acces la gaze naturale .
Oportunităţi
Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA;
Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale ; Programe de modernizare a infrastructurii rutiere.
Ameninţări
Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone considerate prioritare ;
Scăderea interesului investitorilor pentru zonă.4. Economia
Puncte tari
Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică); Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special al porcinelor şi păsărilor ;Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă .
Puncte slabe
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;
Infrastructura necorespunzătoare ; Echipamente şi tehnologii învechite ; Parcelarea terenului - productivitate scăzută
(suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) ;
Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile.
Oportunităţi
Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou de fabricaţie ;
Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale ;
Utilizarea programelor de finanţare a UE şi a autorităţilor ;
Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare ;
Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu unităţi teritoriale (similare sau asemănătoare) din ţară şi străinătate .
Ameninţări
Lipsa de receptivitate şi flexibilitate la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat ;
Reducerea ponderii populaţiei active ; Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra
pieţei muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate. 5. Turism
Puncte tari
Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă) ;
Fructe şi legume proaspete de sezon ; Vinuri excelente; Mâncăruri tradiţionale (sarmale moldoveneşti); Rachiurile sunt pregătite după tehnologiile tradiţionale; Obiceiuri tradiţionale deosebite (şezători, hore, coline,
hramuri etc.); Potenţial turistic peisagistic Existenţa unui nucleu puternic şi inovativ de practicare a
agroturismului ; Existenţa unor centre de informare şi promovare a
turismului rural ; Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în
special a celor turistice.
Puncte slabe
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;
Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul
serviciilor turistice.Oportunităţi
Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului ;
Prezenţa în judeţ a unor aşezăminte culturale şi naţionale de o deosebită importanţă:
10 rezervaţii forestiere (“Pădurea de argint” , “Codrii de aramă” etc);
3 rezervaţii paleontologice (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ);
5 rezervaţii geologice (Cheile Şugăului, Cascada Duruitoarea etc);
3 parcuri dendrologice cu arbori seculari; 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi
mixte; 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm
secular. Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi
istoric al comunei; Utilizarea programelor de finanţare a UE şi autorităţilor ; Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale
care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare Speranţa. ,Ecoforest etc.
Ameninţări
Fiscalitatea şi birocraţia ; Reducerea sau eliminarea unor facilităţi ; Orientarea spre alte zone de interes turistic.
6. Mediul înconjurătorPuncte tari
Aplicarea unui sistem integrat de colectare a deşeurilor; Dispariţia de pe cursurile râurilor a deşeurilor menajere ; Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a
legislaţiei privind protecţia mediului .
Puncte slabe
Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren ;
Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor ;
Educaţia ecologică este superficială .
Oportunităţi
Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din mediul rural ;
Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică .
Ameninţări
Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la timp ;
Prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţia mediului (mai ales la nivelul populaţiei adulte) .
Cap. IV. CONCLUZII SI PROPUNERI
Pe plan mondial, reducerea săptămânii de lucru şi creşterea
complexităţii vieţii şi a stress-ului cotidian duc la noi forme de manifestare a
fenomenului turistic. În aceste condiţii, turismul de week-end cunoaşte o
creştere fără precedent, numeroase fiind implantările care au ca obiective
atragerea acestor segmente de turişti.
Turismul are un potenţial deosebit de a schimba caracterul şi nivelul
de prosperitate în locurile în care se produce. Destinaţii europene de tradiţie
au suferit schimbări semnificative în ultimii ani şi noi destinaţii şi-au făcut
apariţia. Presiunea dezvoltării are impact asupra societăţii. În toate cazurile,
provocarea este să gestionezi schimbarea în interesul comunităţii. Din acest
punct de vedere, ea are o relaţie directă cu obiectivele economice şi cu cele
de mediu (protejarea patrimoniului natural şi cultural al destinaţiei şi
prevenirea degradării).
Două tipuri de schimbări prezintă în prezent provocări şi oportunităţi
deosebite pentru comunităţile locale. Prima are legătură cu dezvoltarea
proprietăţii, legată de turism, modificând caracterul aşezării. În timp ce
acestă schimbare poate aduce beneficii economice considerabile pentru
comunitate, ea poate contribui şi la o dezvoltare haotică, conducând, de
asemenea, la pierderea de spaţiu verde şi a aspectului plăcut al localităţii.
Schimbările în favoarea proprietăţii pot ameninţa calitatea vieţii
pentru populaţia locală, iar anumite tipuri de dezvoltare şi utilizare aduc
puţine venituri la economia locală.
Un al doilea tip de schimbare vine de la restructurarea economiei
locale, rezultând din declinul activităţilor tradiţionale, cu turismul văzut ca
un înlocuitor pentru veniturile şi locurile de muncă locale.
În România, chiar în condiţii de criză economică, se pune problema
creării unor condiţii pentru practicarea pe scară mai largã a turismului de
week-end.
Condiţiile practicării acestei forme de turism sunt favorabile în ţara
noastră din cel puţin trei motive: reducerea săptămânii de lucru; posibilităţi
de atragere a unei părţi din turismul de masă ca urmare a costului mai
suportabil al turismului de week-end; existenţa unor condiţii naturale
deosebite - cursuri de apă, regiuni împădurite, monumente istorice, locaşuri
religioase etc.
Pentru zona turistică a judetului Neamţ condiţiile practicării
turismului de sfârşit de săptămână sunt deosebit de favorabile prin existenţa
unor resurse naturale inegalabile şi a unor bazine de cerere la distanţe mici.
Turismul, poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonelor urbane şi
periurbane din judetul Neamt, prin sporirea competitivităţii întreprinderilor,
satisfacerea nevoilor sociale şi conservarea mediului cultural şi a mediului
natural. Pentru a înregistra succese în toate zonele, destinaţiile urbane
trebuie să adopte o abordare globală bazată pe principiile dezvoltării
durabile recunoscută şi sprijinită de politicile publice la toate nivelurile,
inclusiv la nivel european.
Poziţia geografică şi accesibititatea uşoară , posibilităţile pe care le
oferă pentru destindere şi pentru agrement în tot timpul anului, o recomandă
ca pe o destinaţie certă şi pentru turismul de week-end, iar apropierea unor
artere de mare circulaţie constituie un factor favorizant şi pentru turismul de
tranzit.
Dezvoltarea fenomenului turistic în zona turistică Neamţ, este menit
să influenţeze o serie întreagă de factori şi sectoare mergând de la cel
economic si financiar, la transporturi, infrastructuri, la organizarea
comercială şi la distribuire .
Dezvoltarea turistică în judetul Neamţ va determina dezvoltarea
infrastructurii diverselor sectoare economice, comerciale etc., concretizate în
noi si noi locuri de munca, diminuarea numărului de şomeri.
Zona turistică – Tinutul Neamtului, în mare parte rurală, dispune de
condiţii naturale de excepţie pentru practicarea turismului, beneficiind
totodată şi de un cadru construit pitoresc prin arhitectura tradiţională, cu case
şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi
artistică proprie, cu meşteşugari şi artizani talentaţi.
Turismul rural creat şi asistat, va declanşa motivaţii pentru dezvoltarea
unor iniţiative în lumea satului, revigorarea unor activităţi tradiţionale care
multă vreme au fost neglijate, a unor meşteşuguri, consolidarea şi
dezvoltarea unor creaţii artistice locale, activităţi care dinamizează viaţa
economică locală.
Activitatea turistică, prin complexitatea ei, va contribui la dezvoltarea
în ansamblu a zonei rurale, iar această dezvoltare, la rândul ei, va determina
o creştere a circulaţiei turistice.
Ţăranul care posedă o gospodărie agroturistică devine mai prosper şi
va fi dispus să investească şi în scopul prosperării comunităţii rurale al cărui
membru este.
O circulaţie turistică în creştere va face posibilă şi necesară
modernizarea infrastructurii locale. Se vor dezvolta noi activităţi economice
pe plan local – prelucrarea unor materii prime din producţia proprie de lapte
şi carne. Vor apărea noi tipuri de servicii care vor duce la creşterea
numărului de locuri de muncă.
Unele meşteşuguri, transmise de-a lungul vremii, cum ar fi:
modelarea lutului, cioplitul pietrei şi a lemnului, uscarea şi conservarea
fructelor, potcovitul şi călirea sculelor de cioplit, ş.a. îşi păstrează şi astăzi
„tainele”. Ele contribuie la crearea unei imagini concrete şi complexe asupra
vieţii satului românesc, asupra creaţiei artistice populare în ansamblu.
Turiştii vor avea posibilitatea de a participa sau de a asista la o serie de
obiceiuri tradiţionale din această zonă rurală: şezători, hore săteşti, colinde,
hramuri bisericeşti, târguri săteşti, târguri tradiţionale, nunţi, spectacole
folclorice, ş.a.
Stimularea turismului rural în această zonă va contribui şi la
creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie al locuitorilor, lărgirea orizontului
de cunoaştere al acestora.
Această zonă poate şi trebuie să devină o zonă turistică de sejur, cu
destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde,
nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi unei cerinţe de
mare actualitate – petrecerea timpului liber în natură.
BIBLIOGRAFIE
1.Boghean Carmen – Economia turismului, curs pentru invatamant la distanta
2.Davidescu Gabriel – Depresiunea subcarpatică Ozana-Topoliţa – Studiu de geografie fizică,
Editura Cugetarea, Iaşi, 2000
3.Dimitriu Radu I. - DEPRESIUNEA NEAMŢULUI – Studiu de geografie umană, Editura
Universităţii Alexandru Ioan Cuza –Iaşi, 2007
4.Drăgotescu Marcel, - Drumuri la Mãnãstiri Moldave , Ed.Abeona ,Bucureşti 1992
5.Drăgotescu Marcel, - Muzee din Jud. Neamt, Ed.Meridiane, 1974
6.Geangalău Susana - Agroturismul şi locuinţa ergonomică, 1998, Piatra Neamt
7.Lahovary Al.G. - Marele dicţionar geografic al României, Bucuresti, 1902
8.Snak Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacşu – Economia turismului, Editura Expert
Bucuresti, 2001
9.Ungureanu Al. - , »Unele particularităţi ale evolutiei populaţiei şi aşezărilor din Subcarpatii
Neamţului », Analele UAIC, Iaşi, 1984
Arhiva O.J.T Neamt - ,,Studiul hidrogeologic, fizico-chimic şi balneologic, cu calculul rezervelor de ape minerale subterane, din zona Oglinzi-Băi –judetul Neamţ “1977, elaborate de Ministerul Sanatatii – Institutul de Medicina Fizica Balneoclimatologie si Recuperare Medicala Consiliul Judetean Neamt, - Monografie - Jud.Neamt, Ed.Panteon,P.Neamt , 1995Directia Regionala de Statistica Neamţ – Breviar Statistic 2011
A N E X E
Anexa 1 – Masivul Ceahlau
Anexa 2 – Padurea de Argint - Agapia
Numele izvoarelor Clorura de sodiu la 1000 gr. apa Ciechocinek (Polonia) Reinfelelden(Elvetia) Hall (Tirol) Ischl (Austria) Oglinzi Stotterheim (Weimar) Salieza de Beaur (Franta) Baltatesti Reichenthall (Bavaria) Salyes (Franta) Salzburg (Austria)
334311255255
252,7251245237224168157
Reichenthall Oglinzi(Analize Buchner) (Analize P. Poni )Clorură de sodiu 224,36 252,7194Clorură de magneziu 1,800 -Bromură de magneziu 0,030 0,0309Iodură de magneziu - urmeSulfat de sodiu 2,000 1,2229Sulfat de potasiu 0,611 1,2815Sulfat de mag. - 1,0825Sulfat de calciu 4,159 3,0217Carbonat de calciu 0,101 0,0752Carbonat de litiu - 0,0042Carbonat de fier 0,007 0,0062Fosfat de aluminiu - 0,0007Borat de magneziu - 0,0006Anhidridă silicică 0,010 0,0067Suma substanţelor fixe 233,00 269,4479Anhidridă carbonică în bicarbonat 0,0042Anhidridă carbonică liberă 0,1485
Categ. de rezervă (mc/zi)
Sursele calitatea apei C.1 C.2
Puţurile 1, 2 ape clorurate sodice,
şi 3 - sonda 1 sulfatate, bromurate 282
- Putul 4. - sondele
2, 3 şi 4 idem . …….………………..79 TOTAL
361 mc/zi
Anexa 3 - Tabelul comparativ cu izvoare de ape cloruro- sodice concentrate din Europa (1888) si Rezervele exploatabile ale apelor mineralizate de la Baile Oglinzi Sursa: Marele dictionar geografic al Romaniei
Anexa 4 – Poarta sculptata in lemn – Muzeul Nicolae Popa – Tarpesti - Neamt
Total din total, pe categorii de clasificare
Tipuri de structuri de primire turistică
Nr. 4 stele 3 stele 2 stele 1 steaNeclasi-ficate
TOTAL înnoptări 269411 17012 132271 89670 15534 14924 turişti români turişti străini
24832721084
16161851
11320519066
886391031
15398136
14924-
Hoteluri - total 150459 5225 77098 56156 11980 - turişti români turişti străini
13247117988
4919306
5966717431
55905251
11980-
--
Hosteluri pentru tineret 3493 - 3105 388 - - turisti romani turisti straini
345043
--
306243
388-
--
--
Moteluri - total 8831 - 2636 6195 - - turişti români turişti străini
8451380
--
2509127
5942253
--
--
Vile turistice - total 7708 3373 920 3327 88 - turişti români turişti străini
7489219
3186187
920-
329532
88-
--
Cabane turistice - total 8212 - 854 5425 1933 - turişti români turişti străini
819616
--
854-
5425-
191716
--
Pensiuni turistice - total
11921 179 5603 5299 840 -
turişti români turişti străini
11604317
14930
5424179
526237
76971
--
Pensiuni agroturistice 59432 8235 39661 11454 82 - turişti români turişti străini
574551977
7907328
384121249
11054400
82-
--
Campinguri - total 48 - - 48 - turişti români turişti străini
48-
--
--
48-
--
--
Popasuri turistice - total
973 - - 362 611
turişti români turişti străini
92449
--
--
362-
56249
--
Bungalouri - total 2104 - 1431 673 - - turişti români turişti străini
204460
--
14292
61558
--
--
Tabere de elevi şi preşcolari - total
14924 - - - - 14924
turişti români turişti străini
14924-
--
--
--
--
14924-
Căsuţe turistice - total 469 - 126 343 - - turişti români turişti străini
469-
--
126-
343-
--
--
Spaţii de cazare pe nave - total
837 - 837 - - -
turişti români turişti străini
80235
--
80235
--
--
--
Anexa 5 - Înnoptări în structurile de primire turistică , pe tipuri de structuri de primire turistică şi categorii de clasificare, 2010
Agenţiile de turism din judeţul Neamţ
Agentia PANEUROPA
Piatra Neamţ Str. M. Eminescu nr.6, bl.D6, sc.C, ap.75
Agentia ALEXTUR Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.3, parter
Agentia ARCADIA Targu Neamţ Bd. Mihai Eminescu, bl.M9
Agentia AS Piatra Neamţ Pta. Kogalniceanu nr.6, bl.12, ap.46
Agentia B.T. T. Piatra Neamţ Bd. Republicii nr.11, bl.A2
Agentia BON VOYAGE
Bd. 9 Mai, bl.11, ap.43 Bd. 9 Mai, bl.11, ap.43
Agentia CENTRAL Piatra Neamţ Str. Petrodava nr.1-3
Agentia COEL CRIS Roman Str. Stefan cel Mare, bl.15
Agentia FORUM Piatra Neamţ Str. M. Eminescu nr.12, sc.C, parter, ap.44
Agentia GRAND HOTEL CEAHLAU
Piatra Neamţ Pta. Stefan cel Mare nr.3
Agentia KLASS Piatra Neamţ Bd. Republicii nr.38-40, Hotel Bulevard, parter
Agentia MIGHE TUR
Roman Str. Stefan cel Mare, bl.6
Agentia MIORITIC TOUR
Piatra Neamţ Pta. Stefan cel Mare, bl.C2, ap.37
Agentia ONIX Piatra Neamţ Str. George Cosbuc, bl.A4, ap.21
Agentia PASTEL COMPANY
Piatra Neamţ Str. Petru Rares nr.54
Agentia PETRO TOUR
Piatra Neamţ BD. Decebal nr.34
Agentia PETROTUR
Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.15, bl.C1
Agentia PLEIADA Roman Str. Veronica Micle nr.15
Agentia ROMAN Roman Str. N. Titulescu nr.2-4
Agentia RONEDO Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.59, sc.A, ap.1
Agentia SIND-ROMANIA
Piatra Neamţ Str. Petru Rares nr.27C
Agentia VOYAGE VOYAGE
Piatra Neamţ Str. Petru Movila nr.114
Agentia ALDO Viisoara Str. Petru Movila nr.200A
Agentia GLOBE TRAVEL
Piatra Neamţ Bd. Traian nr.13, bl.A2
Agentia PERFECT SOFT TRAVEL
Roman Str. B. Dragos nr.114
Anexa 6 – Agentiile de turism din judetul Neamt
Hotel OZANA Statiunea Baltatesti
Hotel ECOTUR Ceahlau
Hotel BRADUL Durau
Hotel BISTRITA Durau
Hotel BRANDUSA Durau
Hotel CASCADA Durau
Hotel CENTRAL Piatra-Neamţ
Hotel CEAHLAU Piatra-Neamţ
Hotel BULEVARD Piatra-Neamţ
Hotel ROMAN Roman
Restaurant CASA
ROMANEASCA
Roman
Restaurant CEAHLAU Piatra Neamţ
Restaurant CONCETA Roman
Restaurant HAN IZVOARE Dumbrava Roşie
Restaurant HUCI Roman
Restaurant MOLDOVA Roman
Restaurant NEFERTITI Piatra Neamţ
Restaurant ROMTUDO Roman
Restaurant TERASA
GOSPODINELOR
Piatra Neamţ
Restaurant UNION Piatra Neamţ
Hotel DOINA Targu Neamt
Hotel OZANA Targu Neamt
Hotel CASA ARCASULUI Targu Neamt
Hotel OGLINZI Targu Neamt
Hotel SPORT Targu Neamt
Restaurant CENTRAL Targu Neamt
Anexa nr. 7 - Hoteluri si restaurante din judetul Neamt