Download - Economia turismului - 2012

Transcript
Page 1: Economia turismului - 2012

ECONOMIA TURISMULUI

 

I. INTRODUCERE  

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour"

(călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie),

termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acţiunea de

voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în special. La rândul său, acest

termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare,

mişcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de

călătorie de agrement.

Prin turism se înţelege:

• în primul rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul

liber călătorind în altă localitate sau ţară, pentru a vizita oameni şi locuri,

monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se

distra şi a face sport, pentru odihnă sau tratament;

• în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi

serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel calitativ

şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a

mediului înconjurător, în general.

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul

economico-social în care se desfăşoară turismul în perioada de la ultima

Conferinţă Internaţională a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinţa

Internaţională asupra turismului şi statisticii turismului de la Ottawa din

iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în turism:

Page 2: Economia turismului - 2012

„Turismul se referă la activităţile unei persoane care călătoreşte în afara

mediului său obişnuit, pentru mai puţin de o perioadă specificată de timp şi

al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activităţi

remunerate la locul de vizitare."

Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de

Organizaţia Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană

care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o

perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt

altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat. Astfel sunt

consideraţi turişti persoanele care:

• efectuează o călătorie de agrement (vacanţă, concediu);

• se deplasează în staţiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau

îmbunătăţirii stării de sănătate;

• se deplasează în alte localităţi în scopul de a participa la competiţii

sportive;

• călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferinţe

internaţionale, reuniuni ştiinţifice sau misiuni religioase etc;

• se deplasează în scopuri culturale.

 

Forme ale activităţii turistice

In cadrul activităţilor turistice se pot identifica următoarele forme:

• turismul intern (domestic tourism) - rezidenţii unei ţări care călătoresc în

propria ţară;  

• turismul internaţional receptor (inbound/international-receptor

tourism) - vizitarea unei ţări date de către non-rezidenţi;

Page 3: Economia turismului - 2012

• turismul internaţional emitent (outbound/outgoing tourism) - rezidenţii

unei ţări date care vizitează alte ţări.

Aceste trei forme de bază se pot combina, rezultând alte trei forme derivate

de turism:

• turism interior - incluzând turismul intern şi turismul receptor;

• turism naţional - incluzând turismul intern şi turismul emiţător;

• turism internaţional - incluzând turismul receptor (incoming) şi turismul

emiţător (outgoing).

Evenimentele de după 1989 au reprezentat un nou punct de plecare

pentru turismul românesc. Managerii au fost obligaţi să facă faţă concurenţei

destinaţiilor externe, interzise până atunci în România. Marile oraşe din vest

şi staţiunile de la Marea Neagră au fost principalele ţinte. La început,

majoritatea românilor au preferat tot litoralul românesc. în prezent, agenţii

de turism spun că destinaţiile externe se vând foarte bine. După ce a pierdut

clar cursa cu Turcia şi Grecia, iar destinaţii precum Spania sau Egipt sunt din

ce în ce mai solicitate, din acest an şi litoralul bulgăresc pare să fi luat o felie

consistentă din piaţa românească. În ultimii ani, turismul românesc a suferit

modificări semnificative. Importanţa litoralului a scăzut, iar infrastructura

învechită i-a determinat pe mulţi turişti să se orienteze către alte locuri.

Marii câştigători par a fi agroturismul, zonele montane şi Delta Dunării.

Specialiştii sunt de părere că ar putea apărea noi staţiuni cu potenţial turistic.

În ţara noastră sunt prezente aceste forme de turism şi sunt intrate de

mai multe decenii atât în teoria turismului, cât şi în activităţile turistice

desfăşurate de către unităţile prestatoare de servicii turistice. Activitatea

turistică, datorită complexităţii şi multiplelor abordări pe care le suportă, se

mai poate clasifica şi în funcţie de următoarele criterii:

a) după motivele călătoriei.

Page 4: Economia turismului - 2012

• loisir, recreere şi vacanţă (odihnă);

• vizite la rude şi prieteni;

• afaceri şi motive profesionale;

• tratament medical;

• religie/pelerinaje;

• alte motive.  

b) după gradul de mobilitate al turistului distingem:

• turismul de sejur (lung/rezidenţial; mediu; scurt).

• turismul itinerant (de circulaţie);

• turismul de tranzit.  

c) în funcţie de caracteristicile sociale şi economice ale cererii:

• turismul particular;

• turismul social;

• turismul de masă.  

d) după modul de angajare al prestaţiilor turistice distingem:

• turismul organizat;

• turismul neorganizat;

• turismul mixt.  

e) după vârsta participanţilor:

• turismul pentru preşcolari;

• turismul pentru elevi;

• turismul pentru tineret (18-31 ani);

• turismul pentru adulţi (31-60 ani);

• turismul pentru vârsta a III-a.

Aceste forme de turism nu trebuie privite în mod izolat, ele suprapunându-se

prin anumite caracteristici comune.

 

Page 5: Economia turismului - 2012

Evoluţia turismului internaţional şi tendinţele actuale

Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se

caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendinţă de creştere datorită

influenţei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul

internaţional are, în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită

dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri

dar şi datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor,

progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din

ce în ce mai lungi.

Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi

indicatori: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul

internaţional.

Se observă o creştere accentuată a turismului internaţional în anii '60

şi '70, urmată de o încetinire a ritmului de creştere.

Repartizarea sosirilor internaţionale pe regiuni geografice confirmă poziţia

de lider a Europei (717 milioane), urmată de Asia de Est şi Pacific (397

milioane) şi de continentul american (282 milioane). Urmează Africa,

Orientul Apropiat şi sudul Asiei.

 

 

II. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

Page 6: Economia turismului - 2012

 

În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un

element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere

specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera

producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a

ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect

în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de

noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă,

nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de

producţie.

Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o

contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul

mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea

valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din

punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii.

Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este

determinată în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii

economiei unei ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la

nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia

unor activităţi specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri

chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în

Page 7: Economia turismului - 2012

special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor

minerale sau termale, condiţiile de climă.

Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure

prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile

dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în

resurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi atractive resurse

turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o

pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o

reprezintă contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate,

realizată deopotrivă pe seama turismului intern şi internaţional.

Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care

constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale

hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a

cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de

timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care

vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra

ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice

apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri

competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus

asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează

nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător de bunuri de

consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care

Page 8: Economia turismului - 2012

au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la

scară macroeconomică.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator

poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de

cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.

  

Turismul internaţional şi echilibrarea balanţei de plăţi externe

Una dintre trăsăturile majore ale evoluţiei economiei mondiale o

reprezintă creşterea şi diversificarea schimburilor internaţionale. Astfel,

turismul apare ca o componentă importantă a relaţiilor economice

internaţionale.

Este binecunoscut faptul că turismul face parte din structura

comerţului invizibil mondial, reprezentând una dintre principalele

componente ale acestuia. Comerţul invizibil este o formă a schimburilor

economice internaţionale care nu au ca obiect o marfă. Comerţul invizibil se

materializează şi formează „balanţa invizibilă" sau „balanţa serviciilor",

componentă importantă a balanţei de plăţi externe a unei ţări.

Impactul social al turismului

Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o profundă

semnificaţie socio-umană. El acţionează, prin natura sa, atât asupra turiştilor

în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea,

efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării

timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.

Page 9: Economia turismului - 2012

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizează

comunicarea, schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului

cultural cu efect asupra formării intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcţii ale turismului constă în rolul

său reconfortant, în calitatea sa de a contribui la regenerarea capacităţii de

muncă a populaţiei, atât prin formele de odihnă, cât şi prin formele de

tratamente balneo-medicale. Totodată, turismul reprezintă un mijloc de

educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie a

oamenilor. Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producţie, cu intrări

şi ieşiri, se observă că aceasta presupune exploatarea unei game variate de

resurse, cele naturale având un rol fundamental. în consecinţă, turismul

exercită influenţă asupra mediului şi componentelor sale.

Tot în plan socio-economic, dar şi politic, trebuie amintit rolul

deosebit de important al turismului în intensificarea şi diversificarea

legăturilor între naţiuni pe plan mondial. într-adevăr, alături de comerţul

propriu-zis, turismul internaţional tinde să devină una din formele principale

de legătură dintre oameni situaţi pe continente diferite.

 

ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA TURISMULUI

 

Organizaţiile internaţionale de turism au un caracter permanent, iar

modul de funcţionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate

multilaterale. Principalele obiective ale activităţii lor se referă la promovarea

turismului, reglementarea unitară a raporturilor juridice şi economice dintre

organizaţiile de turism, pregătirea personalului ce activează în acest sector,

înlăturarea piedicilor ce stau în calea dezvoltării turismului, facilitarea

Page 10: Economia turismului - 2012

schimbului de experienţă în oricare din domeniile de servire turistică

mondială etc.

 

Organisme internaţionale de turism

Organizaţiile internaţionale de turism au un caracter permanent, iar

modul de funcţionare a lor este stabilit prin intermediul unor tratate

multilaterale. Principalele obiective ale activităţii lor se referă la promovarea

turismului, reglementarea unitară a raporturilor juridice şi economice dintre

organizaţiile de turism, pregătirea personalului ce activează în acest sector,

înlăturarea piedicilor ce stau în calea dezvoltării turismului, facilitarea

schimbului de experienţă în oricare din domeniile de servire turistică

mondială etc.

Una dintre cele mai mari organizaţii internaţionale de turism cu

caracter interguvernamental este Organizaţia Mondială a Turismului

(O.M.T.), care a fost înfiinţată în 1975 (prima adunare generală a avut loc în

mai 1975, la Madrid).

O.M.T. are rolul de centru mondial al informaţiilor turistice, prin

schimbul de date asupra turismului naţional şi internaţional, în special sub

formă de culegeri statistice, prin schimbul de informaţii privind legislaţia şi

reglementările în vigoare în domeniul turismului în statele membre sau în

legătură cu evenimente din domeniul turismului. Organizaţia este un

instrument de iniţiativă în mâna statelor membre pentru organizarea de

cooperări în domeniul turismului, în special în domeniul formării şi

perfecţionării cadrelor (O.M.T. dispune de un centru internaţional specializat

în acest domeniu), în sectorul concepţiei produsului turistic, organizării şi

promovării ofertei turistice (prin cooperări cu P.N.U.D. sunt organizate

Page 11: Economia turismului - 2012

diverse misiuni de sprijin sectorial). Organizaţia furnizează membrilor săi

studii, rapoarte, analize, manuale şi alte materiale de referinţă în domeniul

economiei, finanţelor şi turismului.

Ţara noastră, ca membru fondator al O.M.T., a fost prezentă în toate

fazele impuse de procesul de organizare şi de delimitare programatică a noii

organizaţii, începând din 1979, România a fost aleasă, pentru un mandat de

patru ani, în Consiliul Executiv al O.M.T., candidând din partea grupului

ţărilor europene, iar în 1981 a fost aleasă vicepreşedinte al acestui organ de

conducere.

Dintre organizaţiile cu caracter neguvernamental (la care participă şi

România, prin intermediul asociaţiilor profesionale, menţionăm: Federaţia

Universală a Asociaţiilor Agenţiilor de Voiaj (F.U.A.A.V. / U.F.T.A.A.),

care este, în momentul de faţă, cea mai reprezentativă organizaţie

internaţională neguvernamentală cu profil turistic, Alianţa Internaţională

de Turism (A.I.T.) şi Federaţia Automobilistică Internaţională (F.I.A.),

Federaţia Internaţională de Termalism şi Climatologie (F.I.T.E.C.),

Federaţia Internaţională a Scriitorilor şi Ziariştilor din Turism

(F.I.J.E.T.), Academia Internaţională de Turism, Federaţia Mondială a

Bucătarilor şi Cofetarilor, Organizaţia Internaţională a

Transportatorilor pe Cablu (O.I.T.A.F.), Biroul Internaţional de Turism

Social (B.I.T.S.)

 

Rolul statului în turism

Încă de la sfârşitul secolului trecut, dar mai ales în perioada

interbelică şi până în zilele noastre, dezvoltarea turismului a atras atenţia

cercurilor guvernamentale din diverse ţări cu potenţial turistic, care au

Page 12: Economia turismului - 2012

început să tragă importante foloase de pe urma acestei activităţi. Cu toate

acestea, problema promovării turismului a fost lăsată în întregime în seama

iniţiativei private, fără o coordonare pe plan central a eforturilor instituţiilor

şi firmelor care participau la dezvoltarea turismului (companii feroviare şi de

navigaţie maritimă, firme hoteliere, asociaţii de propagandă, turing-cluburi

etc).

În afara rolului de coordonator (de exemplu în cazul încheierii unor

acorduri guvernamentale de colaborare turistică, a elaborării unor proiecte

de legi, decrete etc. legate de reglementarea unitară pe plan naţional a

activităţilor turistice etc), statele exercită totodată o importantă funcţie de

dezvoltare a turismului şi în politica de investiţii şi amenajări turistice. Este

vorba de coordonarea eforturilor investitorilor pentru realizarea unor

amenajări turistice de mari proporţii, cum este cazul creării unor noi zone şi

staţiuni de interes turistic, - montane sau de litoral, - unde dezvoltarea

infrastructurii turistice (dotarea reţelei de căi ferate, de autostrăzi, şosele,

canalizare, aeroporturi, asigurarea echilibrului ecologic etc.), depăşeşte

puterea financiară a agenţilor economici investitori.

Direct sau indirect, statul are un rol însemnat şi în procesul de

orientare a cererii turistice. Turismul modern este produsul direct al

dezvoltării social-economice a ţărilor, respectiv al unui nivel determinat de

venituri, al unui timp i liber sporit etc. Dezvoltarea turismului de masă a

creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii turistice şi la

eşalonarea concediilor şi vacanţelor; statele au făcut şi continuă să facă

eforturi pentru rezolvarea acestor probleme.

Statele participă la acţiunile de promovare a turismului şi prin

procesul elaborării diverselor reglementări legate de activitatea turistică.

Importantele beneficii pe care le aduce turismul economiilor naţionale au

Page 13: Economia turismului - 2012

determinat majoritatea ţărilor să faciliteze dezvoltarea circulaţiei turistice

internaţionale, prin desfiinţarea sau simplificarea la maximum a

formalităţilor de trecere a frontierei naţionale pentru turiştii străini.

Organigrama M.T.

Page 14: Economia turismului - 2012

Evident, legislaţia turistică trebuie să ţină pasul permanent cu

orientarea şi dezvoltarea în perspectivă a circulaţiei turistice şi cu noile

circumstanţe în cadrul cărora se derulează fluxurile turistice.

 

 

Organizarea şi coordonarea activităţilor turistice

Turismul este un sector de activitate cu profil complex, un agregat de

servicii şi activităţi cu implicaţii multiple în toate ramurile vieţii naţionale.

Apare evident, în acest caz, că turismul, ca sector de activitate social-

economică, nu poate fi limitat exclusiv la activitatea unui singur departament

sau organism guvernamental. De aceea, în turism, mai mult ca în alte

sectoare de activitate, trebuie să se consolideze o strânsă coordonare între

diversele departamente guvernamentale şi organizaţii care se ocupă cu

activitatea turistică. în consecinţă, în afara coordonării centrale a activităţii

turistice la nivelul economiei naţionale, trebuie să existe o coordonare şi

între reprezentanţii organismelor guvernamentale de turism la nivel zonal şi,

respectiv, local.

Funcţia de coordonare a întregului ansamblu de măsuri de promovare

a turismului se realizează prin intermediul organismelor naţionale de turism.

Organismele naţionale de turism sunt menite să coordoneze politica

turistică naţională, constituind totodată şi instrumentul de executare,

îndrumare şi control al activităţii turistice naţionale.

Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.), a cărei membră este şi

ţara noastră, a elaborat următoarea tipologie a organismelor naţionale de

turism:

Page 15: Economia turismului - 2012

- ministere de sine stătătoare (ex: Ministerul Turismului);

- ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comerţului şi Turismului,

Ministerul Turismului şi Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului şi

Culturii sau Spectacolelor, Ministerul Turismului şi Sporturilor etc);

- secretariate de stat pentru turism, organisme de sine stătătoare sau în cadrul

unor ministere mixte;

- departamente în cadrul unor ministere mixte;

- comitete de stat sau comisariate pentru turism;

- oficii naţionale de turism (guvernamentale);

- autorităţi naţionale de turism;

- direcţii generale de turism, în cadrul unor ministere mixte sau al unor

departamente etc

Organismele naţionale de turism sunt menite să coordoneze politica

turistică naţională, constituind totodată şi instrumentul de executare,

îndrumare şi control al activităţii turistice naţionale.

Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.), a cărei membră este şi ţara

noastră, a elaborat următoarea tipologie a organismelor naţionale de turism:

- ministere de sine stătătoare (ex: Ministerul Turismului);

- ministere mixte sau combinate {ex., Ministerul Comerţului şi Turismului,

Ministerul Turismului şi Transporturilor Aeriene, Ministerul Turismului şi

Culturii sau Spectacolelor, Ministerul Turismului şi Sporturilor etc);

- secretariate de stat pentru turism, organisme de sine stătătoare sau în cadrul

unor ministere mixte;

- departamente în cadrul unor ministere mixte;

- comitete de stat sau comisariate pentru turism;

- oficii naţionale de turism (guvernamentale);

- autorităţi naţionale de turism;

Page 16: Economia turismului - 2012

- direcţii generale de turism, în cadrul unor ministere mixte sau al unor

departamente etc.

Organismele turistice care funcţionează ca intermediare între firmele

economice angrenate în industria turismului, sau care îndeplinesc pe plan

teritorial un rol de coordonare a activităţii turistice desfăşurate în aceste

firme, pot fi clasificate, în sens orizontal şi vertical, în următorul mod:

1. Organizaţii orizontale (organizaţii profesionale):

1.1. Organizaţii naţionale:

- organizaţii private (de transport, de hotelărie, agenţii de voiaj etc);

- organizaţii publice.

1.2. Organizaţii internaţionale:

- organizaţii private;

- organizaţii publice.

2. Organizaţii verticale:

2.1. Organizaţii naţionale:

2.1.1. Organizaţii private

- cu caracter local ( societăţi de dezvoltare, sindicate de iniţiativă, asociaţii

de interes);

- cu caracter regional (oficii şi asociaţii regionale);

- cu caracter naţional (asociaţii şi oficii naţionale)

2.1.2. organizaţii publice:

- cu caracter naţional (direcţii, Oficii Naţionale de Turism, Comisariate,

Ministere ale Turismului);

- cu caracter regional (oficii şi administraţii regionale de turism);

- cu caracter local (oficii şi administraţii turistice)

2.2. Organizaţii internaţionale:

- organizaţii private (de exemplu: F.I.T.E.C., B.I.T.S.)5.

Page 17: Economia turismului - 2012

- organizaţii publice (de exemplu: O.M.T., O.C.D.E.)6.

3.4. Agenţiile de turism, veriga de bază a instituţiilor care activează în

industria călătoriilor şi turismului

Aceste firme turistice pot îmbrăca, după caz, cele mai diverse forme

organizatorice, purtând în consecinţă, variate denumiri.

Agenţiile de turism private formează veriga de bază a instituţiilor care

activează în industria turismului. Pot fi considerate ca agenţii de turism

unităţile economice care dispun de mijloace de producţie şi fonduri

circulante adecvate pentru conceperea şi prestarea de servicii în vederea

satisfacerii cererii turistice.

Una din clasificările mai des întâlnite în literatura turistică de specialitate

împarte întreprinderile economice care activează în turism, în funcţie de

prestaţiile oferite, în două categorii principale:

- firme turistice primare, care se consacră exclusiv sau preponderent

activităţii de turism şi, în consecinţă, existenţa lor este direct dependentă de

rezultatele economice ale acestei activităţi.

Printre firmele turistice primare pot fi amintite: stabilimentele care oferă

servicii de cazare, alimentaţie şi servicii speciale (ghizi, instructori de sport,

interpreţi etc), sanatoriile şi clinicile din staţiunile turistice care oferă servicii

de tratament balneomedical, societăţile comerciale specializate în

transporturi turistice (carreers), firmele producătoare de mărfuri pentru

necesităţile turiştilor (cadouri, amintiri etc), firmele prestatoare de servicii de

agrement etc.

- firmele secundare sau indirecte, a căror activitate principală de prestări de

servicii are un caracter general, subordonată intereselor şi cerinţelor

populaţiei locale, dar care într-o anumită măsură prestează şi servicii

turistice.

Page 18: Economia turismului - 2012

Practic, în această categorie pot fi incluşi deci toţi prestatorii de servicii

generale, care dintr-un considerent sau altul nu au fost cuprinşi ca firme

turistice primare Din cete de mai sus se poate desprinde următoarea situaţie

ierarhică a organizaţiilor turistice, a agenţiilor de voiaj şi a birourilor de

turism care acţionează pe pieţele turistice din ţările economic dezvoltate: -

marile concerne turistice, agenţiile de voiaj de mărime mijlocie, agenţiile şi

birourile de turism mici

Agenţiile de voiaj îndeplinesc, indiferent de formele lor de proprietate şi de

volumul tor de activitate, următoarele funcţii de coordonare a activităţii

turistice;

- de creaţie: agenţiile de voiaj promovează şi organizează pentru public noi

excursii către noi destinaţii; unele din aceste acţiuni pot fi comandate de

firmele turistice specializate, fiind doar executate de agenţia de voiaj;

- de promovare: agenţiile de voiaj trezesc interesul publicului pentru

vizitarea unor ţări, zone, staţiuni etc, prin intermediul diferitelor forme de

propagandă, publicitate şi informare turistică;

- de informare; agenţiile de voiaj acordă toate informaţiile turistice solicitate

de clienţii potenţiali la sediul acestora;

- de distribuire; agenţiile de voiaj vând călătorii şi servicii ale prestatorilor:

bilete de transport, de spectacole culturale, sportive etc;

- de realizare; agenţiile de voiaj organizează aranjamente (programe) special

comandate pentru turişti individuali şi pentru grupuri organizate.

O definiţie mai cuprinzătoare, ce pare a fi tot mai larg acceptată, este

următoarea: "Agenţia de voiaj este un organism complex, ce cuprinde

misiuni intelectuale, comerciale, industriale, care constau în procurarea

directă sau indirectă - o parte prin el însuşi, o parte prin terţi (contra unui

Page 19: Economia turismului - 2012

comision) - de programe turistice (transportul, cazarea, hrana etc) solicitate-

de turişti."

Pornind de la specificul activităţii turistice desfăşurate, responsabilitatea

agenţiilor de voiaj poate fi:

- limitată la atribuţiile unui simplu intermediar (mandatar), în cazul în care

toate serviciile sunt oferite în numele prestatorilor de servicii turistice;

- sporită, pentru activitatea desfăşurată, în situaţia în care creşte rolul de

organizator (de antreprenor) al agenţiilor de voiaj pentru serviciile

contractate, ca de exemplu în cazul voiajelor forfetare practicate la un preţ

global (în cazul "I.T'-urilor şi al "Package-Tour"-urilor) şi în cazul activităţii

desfăşurate direct (pentru mijloacele de transport sau unităţile de cazare

închiriate de agenţiile de voiaj în sistemul pauşal).

Cererea turistică

 

Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă

dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii, pentru

alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie.

Oferta turistică

 

Oferta turistică este formată din ansamblul atracţiilor turistice care pot

motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistică a unei ţări (zone, staţiuni)

cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse în valoare la un moment dat

pentru stimularea cererii turistice.

Resursele turistice - naturale şi antropice ale României

Page 20: Economia turismului - 2012

A. Cadrul natural

Cadrul natural este bogat, variat şi complex, cu o structură peisagistică

deosebit de armonioasă. Complexitatea potenţialului turistic, ca şi gradul său

de atractivitate, în general, sunt în strânsă corelaţie cu treapta de relief şi

cresc progresiv, de la câmpie către munţi - excepţie făcând Delta Dunării şi

Litoralul Mării Negre.

B. Potenţialul turistic antropic.

De-a lungul existenţei sale de peste două mii de ani, poporul român a creat

un extrem de variat şi bogat patrimoniu cultural, folosit în întregime în

scopuri turistice. România dispune de monumente care, prin specificul lor

pot fi (şi sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetăţile dacice din

Munţii Orăştiei care au rezistat mulţi ani atacurilor strălucitelor legiuni

romane, cetăţile ţărăneşti şi bisericile "fortificate" din Transilvania, bisericile

de lemn din Maramureş, mănăstirile din Bucovina, Moldova şi nordul

Olteniei, monumentele stilului brâncovenesc din Muntenia şi Oltenia etc., ca

şi creaţiile lui Eminescu, Brâncuşi, Enescu sau ale lui Grigorescu ş.a.m.d.

Fiecare dintre acestea au o valoare turistică deosebită.

Vestigiile antichităţii sunt numeroase şi de mare valoare pentru istoria

culturii şi civilizaţiei poporului nostru.

Puncte forte ale turismului romanesc

Page 21: Economia turismului - 2012

După o analiză a resurselor turistice româneşti am decis că principalele

puncte tari sunt următoarele: potenţialul natural, potenţialul antropic,

dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie, posibilitatea

de a crea noi produse turistice, potenţialul balnear. Iată care sunt

argumentele noastre în acest sens.

Potenţialul natural

Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a

turismului asigurând totodată şi substratul pentru o varietate de forme de

turism. Prin varietatea formelor de relief: munţi, podişuri, litoral, câmpii,

deltă, România se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii

ale Europei.

Munţii Carpaţi reprezintă o componentă importantă a reliefului, acoperind

circa 35% din teritoriul ţării. Chiar dacă nu au altitudinile Alpilor, Carpaţii

au câteva particularităţi care îi deosebesc de ceilalţi munţi ai Europei (Alpi,

Pirinei, Tatra):

• diversitatea peisagistică - asociată structurilor geologice şi alternanţei

tipurilor de relief: peisaje alpine (Făgăraş, Retezat, Rodnei, Parâng), peisaje

carstice (Aninei, Bihor-Vlădeasa, Mehedinţi, Cernei), abrupturi calcaroase

(Piatra Craiului), chei şi defilee (Bicazului, Olteţului, Turzii, Oltului, Jiului,

Dunării);

Zona dealurilor subcarpatice şi a podişurilor este deosebit de interesantă

prin bogăţia şi varietatea resurselor balneare.

Zona de câmpie nu prezintă resurse deosebite, dar se poate folosi în interes

turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic şi piscicol şi prin resursele

balneare (lacuri sărate, nămoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plajă) se deosebeşte de oferta altor ţări printr-o

serie de caracteristici:

Page 22: Economia turismului - 2012

• orientarea spre est şi sud-est;

• coborârea în mare cu o pantă lină;

• calitatea nisipului;

• lăţimea plajei.

Delta Dunării reprezintă una dintre cele mai complexe zone turistice din

România şi una dintre marile atracţii ale ţării datorită unicităţii ei în zona

europeană. Cele mai importante atracţii ale Deltei sunt:

• plajele întinse în zona litorală (Sulina, Petrişor);

• dunele de nisip (Caraorman, Săraturile);

• vegetaţia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Cărorman, zăvoaie de

plută şi sălcii uriaşe, stufărişuri, specii rare), cuprinzând peste 1150 de specii

de plante;

• fauna piscicolă şi ornitologică (peste 300 de specii de păsări şi circa 150 de

specii de peşti);

• fond cinegetic şi piscicol.

Hidrografia cuprinde o vastă reţea de râuri, numeroase lacuri de diferite

tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) şi o mare varietate de ape

subterane.

Vestigiile arheologice:

• cetăţile greceşti de pe ţărmul Mării Negre: Histria, Tomis, Callatis;

• cetăţile dacice din Munţii Orăştiei: Sarmisezetusa, Costeşti;

• cetăţile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetăţile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca

modernă: Neamţ, Suceava, Sighişoara, Alba-Iulia, Bucureşti.

Monumentele istorice, de artă şi arhitectură:

Page 23: Economia turismului - 2012

• mănăstirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voroneţ, Humor, Suceviţa,

Moldoviţa, Arbore;

• bisericile din lemn din Maramureş: Bogdan-Voda, Surdeşti, Botiza, Ieud;

• bisericile şi cetăţile ţărăneşti fortificate din Transilvania: Răşinari, Biertan,

Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, Cula

Greceanu de la Măldărăşti;

• castele şi palate: Bran, Mogoşoaia, Hunedoara, Peleş, Cotroceni;

• edificii religioase, monumente şi statui: catedrala romano- catolică din

Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi - Iaşi, Biserica Neagră - Braşov, biserica

Stavropoleos - Bucureşti, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, moscheea din

Constanţa, Turnul Chindiei - Târgovişte, Arcul de Triumf - Bucureşti,

Ansamblul sculptural C. Brâncuşi - Tg. Jiu.

Instituţiile şi evenimentele cultural-artistice:

• edificiile unor instituţii culturale: Atheneul Român, Palatul Culturii-Iaşi,

Casa Sfatului- Braşov;

• reţeaua de muzee şi case memoriale: peste 450 de muzee şi circa 1000 de

case memoriale de interes local, naţional sau internaţional; •

evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de

Aur), ale filmului, târguri, serbări (Serbările zăpezii, Serbările mării).

Arta şi tradiţia populară:

• arhitectura şi tehnica populară;

• creaţia artistică: producţia meşteşugărească şi de artizanat (Horezu,

Corund, Marginea, Vama - centre de ceramică), muzica, dansul, portul (ţara

Moţilor, ţara Zarândului, ţara Maramureşului), creaţia literară;

• manifestări tradiţionale: Sâmbra Oilor, târgul de fete, Festivalul Narciselor,

Cocoşul de Horez.

Page 24: Economia turismului - 2012

Cap. III. JUDETUL NEAMT – ASPECTE ALE ACTIVITATII TURISTICE

III. 1. Patrimoniul turistic natural si antropic al judetului Neamt

Judeţului Neamţ a fost înfiinţat în actualele limite administrative, prin

Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României şi

are ca vecini: la nord judetul Suceava, la vest judetul Harghita, la sud judetul

Bacău, la est judetele Iaşi şi Vaslui. Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896

km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României.( Fig. 1 )

Fig. 1 Judeţul Neamţ evidenţiat pe harta României

Sursa : Centrul de Informare Turistica

Judeţul Neamţ cuprinde următoarele localităţi :

două municipii: Piatra Neamţ, Roman

trei oraşe: Bicaz, Roznov, Tîrgu Neamţ

77 de comune ; 360 de sate

Page 25: Economia turismului - 2012

Judeţul Neamţ ocupă o poziţie care se suprapune,

parţial, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi

Podişului Moldovenesc; dacă mai adăugăm şi zona de

câmpie şi cea de luncă de-a lungul Siretului, vom conchide,

subliniind că în judeţul Neamţ întâlnim toate formele de

relief ale României.

Masivul Ceahlău ( Anexa 1 ) este cel mai impunător

din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali. E despărţit de

lanţurile muntoase înconjurătoare prin văile Bistricioarei,

Bistriţei, Bicazului, Bistrei. Faima Ceahlăului este

binemeritată: aspectul său impunător, goliciunea stâncilor,

măreţia ansamblului, culorile neobişnuite (de la roz la vânăt,

de la alb la gălbui până la brun), “ecumenismul” său,

legendele, miile de pagini pe care i le-au închinat scriitorii

români sau străini, accesibilitatea unor trasee, dar şi

dificultatea altora, prezenţa unui ”tunel energetic”, toate

acestea fac din Ceahlău un “munte vrăjit”. Magia sa continuă

şi astăzi, Ceahlăul fiind poate cel mai căutat munte dintre

munţii noştri, concurat doar de Retezat sau de Bucegi.

Parcul naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de peste 5200

ha, (din totalul de 6212 ha cât ocupă rezervaţiile naturale

din suprafaţa judeţului Neamţ), cea mai mare rezervaţie

naturală, adăposteşte numeroase specii rare precum laricele

din celebrele “Poliţe cu crini”, floarea de colţ, gruparea de

jnepeni de pe platoul superior, capra neagră (intrată demult

în steaua judeţului), râsul etc. Pe valea Tarcăului întâlnim

Page 26: Economia turismului - 2012

rezervaţia forestieră Goşmanu, un codru cu specii de fah şi

conifere a căror vârstă e cuprinsă între 135-270 ani. La

Branişte, lângă Tg. Neamţ, pe o distanţă de 10 km se

păstrează o pădure de stejar cu exemplare de peste 300

ani. Între localităţile Agapia şi Văratec se găsesc sugestiv

renumite prin două versuri eminesciene, două rezervaţii

“codrii de aramă” şi “pădurea de argint”( Anexa 2 ).

În parcurile din Roznov, Văleni (Boteşti) Grumăzeşti , se

găsesc arbori seculari de specii diferite, adevărate rarităţi

dendrologice ( Fig. 2 ).

Fig. 2 Judetul Neamt – resursele turistice naturale Sursa : Centrul de informare Turistica -Neamt

Page 27: Economia turismului - 2012

Patrimoniul balneo – climateric al judetului Neamt este reprezentat

de Statiunea Durau situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km

SV de comuna Ceahlău (de care aparţine din punct de vedere administrativ),

la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau renumit

pentru legendele sale şi tradiţiile magice. La Durău se afla o mică biserică

pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care

urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea (25 m

înălţime), cu un impresionant jet de apa şi zgomot asurzitor (de unde îşi

trage şi numele). Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf şi

particule alergice, atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură.

Staţiunea ,deschisa in toate anotimpurile anului, este recomandată pentru

odihnă şi tratament al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, a anemiei,

pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de

a efectua excursii pe Ceahlău (Ocolaşu Mare-1907 m şi Toaca-1904 m, ) şi

de a practica sporturile de iarna (pârtie de schi, cu diferite grade de

dificultate).

Judetul Neamt are un potential destul de ridicat pentru tratamente

balneare, date fiind resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism

fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel, in apropierea orasului

Targu Neamt, statiunea balneo-climaterica Baltatesti este renumita prin

apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate

in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice si bolilor asociate -

endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice si

bromurate din statiunea Oglinzi se aseamana prin compozitia lor cu apele de

la Ischl (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar) ( Anexa 3 ). Atat apele

minerale, cat si namolul de aici, au fost apreciate de multi turisti straini

pentru calitatile lor curative.

Page 28: Economia turismului - 2012

Apele de Negulesti (10 izvoare) sunt ape clorosodice, magnezice,

iodurate. Substanta uscata variaza intre 26-40g/l, in functie de perioada

anului. In apropierea izvoarelor sarate exista un izvor cu apa dulce, ce

contine elemente oligoradioactive, calitate care le indica atat in tratamentul

conjunctivitelor alergice si nespecifice, cat si al blefaro-conjunctivitelor.

Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile

între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie, teritoriul judeţului Neamţ a

constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile

arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o

intensă populare a acestor ţinuturi.

În această evoluţie istorică un loc important este rezervat celei mai

strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni – Cucuteni

– Tripolie care îşi are vatra de formare în această regiune.

Cetăţile dacice de la Piatra Şoimului, Cozla şi, mai ales, Bâtca

Doamnei, cu zidurile şi sanctuarele lor de piatră, dovedesc că aici a existat

aşezarea dacică Petrodava, localizată în această zonă de Ptolemeu în secolul

II d.Hr.

Cetatea Neamţului ridicată de Petru I Muşat şi întărită de Ştefan cel

Mare, Cetatea Romanului edificată de Roman I, în secolul XIV, Cetatea

domnească de la Piatra Neamţ construită de domnitorul Ştefan cel Mare în a

doua jumătate a secolului XV, completeaza harta resurselor turistice

antropice ale judetului Neamt.

Multe din faimoasele mănăstiri din nordul moldovei sunt din judeţul

Neamţ. Manastirile din zona judetului Neamt au ca model ,,Manastirea

Manastirilor”, asa cum este numita Manastirea Neamt, reprezentand un

simbol de inspiratie pentru celelalte manastiri nemtene : Agapia, Varatec,

Secu, Sihastria, Bistrita, impresionante prin numărul obiectelor religioase de

Page 29: Economia turismului - 2012

artă care se pot găsi aici: manuscrise, picturi vechi, materiale. Agapia este

cunoscută în mod special pentru icoanele pictate de faimosul român Nicolae

Grigorescu.

Judeţul Neamţ este o zonă bogată în tradiţii culturale. În municipiile

şi oraşele judeţului sunt muzee deosebit de interesante, unele păstrând

importante mărturii din epoca neolitică, getică şi preromană şi găzduiesc

frecvent turnee ale colecţiilor de artă modernă europeană ( Fig. 3 ).

Fig. 3 Judetul Neamt – resursele turistice antropice

Sursa : Centrul de informare Turistica -Neamt

Tradiţiile îmbracă diverse forme, în judeţul Neamţ găsindu-se

adevărate centre etno -folclorice . Acestea prezintă o bogată tradiţie în ceea ce

priveşte lucrurile confecţionate manual: sculpturi în lemn şi piatră, broderii,

ţesături, împletituri din nuiele, pielărie, costume populare, covoare.

Page 30: Economia turismului - 2012

O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradiţională, casele din

lemn, cu învelitori din draniţă şi ornamente din lemn, garduri din lemn cu

stâlpi sculptaţi şi porţi ornamentate ( Anexa 4 ) etc.

Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor

evenimente (sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific

local, târguri ale meşteşugarilor, care constituie adevărate parade ale portului

popular tradiţional.

Creaţiile de arta populara constituie unul dintre domeniile culturii populare în

care poporul român a realizat în decursul istoriei sale valori cu totul

impresionante.

Personalitatea tutelară a oraşului Târgu- Neamţ este marele

povestitor clasic Ion Creangă (1839-1889), originar din Humuleşti.

Meleagurile nemţene şi spiritualitatea zonei au atras pe marii scriitori şi

artişti, care au descris aceste locuri în operele lor literare sau au creat lucrări

de artă de mare valoare. Geniul poeziei româneşti, Minai Eminescu, venea

deseori în Târgu- Neamţ şi în împrejurimi. Locurile a fost descrise şi de către

Calistrat Hogaş care sa stabilit la Piatra-Neamţ. Vizitatori frecvenţi au fost

B.P. Hasdeu, I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Barbu Delavrancea, George

Coşbuc, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, George

Lesnea, Ionel şi Păstorel Teodoreanu, George Topârceanu, Constantin Stere,

LI. Mironescu ş.a.

In judeţul Neamţ s-au născut: Vasile Conta (1845-1882), filozof de

talie mondială, autorul teoriei "ondulaţiunii universale", şi Alexandru

Lambrior (1845-1883), unul din iniţiatorii lingvisticii româneşti. Tot în

apropiere, la Grumăzeşti, a locuit, a studiat şi a colecţionat lepidoptere

savantul entomolog Aristide Caradja (1861-1955) Un obişnuit al locurilor era

Page 31: Economia turismului - 2012

şi Nicolae Grigorescu, care a realizat pictura, de mare valoare artistică, de la

Mănăstirea- Agapia.

Memoria acestor personalităţi este întreţinută prin numeroase

manifestări culturale, unele cu participări internaţionale, incluzând judeţul

Neamţ în spaţiul european de spiritualitate.

În fiecare an, pe data de 2 ianuarie, la Târgu- Neamţ are loc o

manifestare care se păstrează aproape nealterată de sute de ani, "Parada

obiceiurilor şi tradiţiilor de Anul Nou", când din oraş şi din împrejurimi vin

zeci de formaţii pentru a se manifesta pe străzile oraşului în atmosfera unui

carnaval tradiţional folcloric: jocul caprei, urşilor, formaţii de teatru popular:

"Arnăuţii", "Banda lui Jianu" şi parada măştilor.

O manifestare deosebită se desfăşoară anual pe data de 22 ianuarie,

"Eminescu, poet nepereche". Cu acest prilej se organizează recitaluri de

poezie, expoziţii de fotografii şi carte eminesciană.

"Memorialul Veronica Micle" este o sărbătoare culturală, care se

desfăşoară anual în a doua decadă a lunii aprilie, dedicată poetei Veronica

Micle şi poetului Mihai Eminescu. Sunt incluse simpozioane, evocări, lansări

de carte, concerte, la care participă personalităţi ale literaturii din zonă şi

invitaţi de prestigiu din ţară şi chiar de peste hotare.

"Pădurea de argint" este o serbare câmpenească ce are loc în fiecare

an pe data de 15 iunie la Casa Culturii din Târgu - Neamţ, cu deplasări la

Casa "Veronica Micle", "Pădurea de Argint" şi Mănăstirea - Văratec, însoţite

de evocări şi simpozioane.

Festivalul Internaţional de Folclor "Ceahlăul", se desfăşoară anual

în perioada 1-7 august la Piatra-Neamţ, cu evoluţia unor formaţii din zonă şi

de peste hotare, şi la Târgu - Neamţ, la Casa Culturii şi pe strada principală a

oraşului, sub forma unei parade a portului şi dansului popular.

Page 32: Economia turismului - 2012

Târgul internaţional al "Meşterilor lemnari", se desfăşoară în

perioada 8-10 septembrie. Participă meşteri populari ai artei în lemn din

zonă, din ţară şi de peste hotare, cu multiple exponate, de la obiecte de uz

casnic măiestrite ingenios, până la sculpturi de artă naivă şi clasică, ce te

uimesc prin frumuseţea lor. Tot în acest interval au loc şi expoziţii de flori.

"Ziua Vânătorilor de Munte", sărbătorită în fiecare an pe data de 3

noiembrie, este dedicată eroilor, căzuţi pe câmpul de luptă în "Războiul

pentru reîntregirea neamului". Spectacolul festiv are loc pe Culmea Pleşului,

la Monumentul- Mausoleu al Vânătorilor de Munte, cu participarea

reprezentanţilor armatei, a veteranilor de război, oficialităţilor oraşului şi a

multor invitaţi.

Zilele oraşelor sunt manifestări libere a tuturor cetăţenilor.

La nivelul oraşelor au loc şi alte manifestări culturale, la care se

implică factorii de răspundere şi marea majoritate a locuitorilor.

Activitatea culturală a judeţului Neamţ este îmbogăţită de

festivalurile teatrale anuale, de concertele de muzică de cele mai variate

genuri şi de galeriile de artă care organizează expoziţii ale artiştilor locali şi

naţionali

III. 2. Infrastructura turistica a judetului Neamt

Din analiza structurii, pe număr de unităţi, a bazei de cazare din

judeţul Neamţ ,

Page 33: Economia turismului - 2012

( Fig. 4), rezultă că , la 31 decembrie 2010, ponderea este deţinută de

pensiunile turistice cu un număr de 93 unităţi, urmate de hoteluri în număr

de 16 unităţi si cabane turistice cu un numar de 5 unitati. Celelalte structuri

de primire turistică sunt mai slab reprezentate.

Explicaţia pentru numărul relativ mare de pensiuni turistice este faptul că în

ultimii 18 ani s-au construit foarte multe pensiuni turistice, sau clădiri

existente, au intrat în circuitul turistic prin amenajări specifice în acest sens.

Fig. 4 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010 ( nr. unit.)

Sursa : Directia de Statistica Neamt

Baza de cazare din judeţul Neamţ este reprezentată de toate tipurile de

structuri de primire turistice definite de către Ministerul Turismului, ceea ce

reliefează complexitatea ofertei turistice şi repartiţia teritorială a acesteia,

pentru a satisface cererea turistică internă şi internaţională.

Page 34: Economia turismului - 2012

În luna decembrie 2010, în activitatea de turism au funcţionat 122

structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (care deţin

certificat de clasificare aprobat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Turismului şi care au o capacitate de cazare de minimum 10 locuri-pat), cu

un număr total de camere oferite turiştilor de 1772 şi un număr total de

locuri oferite turiştilor de 3973.

1383

126

1683

321

112

460

1330

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Judetul Neamţ-Structura bazei de cazare existenta la 31 decembrie 2010- număr de locuri-

Serie1 1383 126 1683 321 112 460 1330

H o t e l u r i

MoteluriPensiuni

turistice si agroturistic

Cabane turistice si bungalouri

Campinguri de casute

Tabere de elevi şi

preşcolari

Spaţii de cazare la manastiri

Fig. 5 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010 ( nr. loc.)

Sursa : Directia de Statistica Neamt

Analizând structura bazei de cazare existentă la 31 decembrie 2010 –

număr de locuri (Fig. 5), se observă că tot pensiunile turistice deţin ponderea

la acest indicator, cu 1683 de locuri, urmate fiind de hoteluri, cu 1383 locuri

şi spaţiile de cazare din mănăstiri ( arhondarice ), cu un număr de 1330

locuri.

Page 35: Economia turismului - 2012

Spaţiile de cazare la mănăstiri ( arhondaricele ), au şi ele o poziţie

semnificativă în cadrul acestei structuri, aceasta fiind o caracteristică a

judeţului Neamţ.

Taberele şcolare au un număr de 460 locuri de cazare, find utilizate

doar în perioadele de vacanţe şcolare şi studenţeşti, pentru seriile de elevi şi

preşcolari programate prin Administraţia Taberelor Şcolare Neamţ, precum

şi pentru cantonamente asigurate cluburilor sportive şcolare. Condiţiile de

confort ale acestor structuri de cazare sunt modeste ceea ce face ca cererea

pentru aceste structuri să fie din ce în ce mai mică.

.

Page 36: Economia turismului - 2012

Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune,

pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

în luna decembrie 2010

Cabane turistice5,9%

Pensiuni turistice 9,8%

Moteluri3,2%

Alte unităţi de cazare turistică5,7%

Hoteluri33,4%

Tabere de elev i şi preşcolari

11,7%

Pensiuni agroturistice

30,3%

Fig. 6 :Judetul Neamt – Structura capacitatii de cazare pe tipuri de structuri

de primire turistica, existenta la 31 dec. 2010 ; Sursa : Directia de Statistica Neamt

Structura bazei de cazare a judeţului exprimată în procente ( Fig. 6 ), ne

reliefează faptul că avem 3 tipuri de structuri de primire turistică, ce deţin

aproximativ câte o treime din totalul capacităţii de cazare a judeţului.

Procentual, structura bazei de cazare din judeţul Neamţ, la 31

decembrie 2010, se raportează la numărul de locuri de cazare existente,

astfel încât pensiunile reprezintă 41 % din baza de cazare a judeţului, urmate

de hoteluri cu 33,4 % şi alte structuri de cazare cu 25,6 % .

Page 37: Economia turismului - 2012

Structura capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de clasificare,

în perioada 1.I.-31.XII.2010

50,4%

30,1%

6,2% 9,9%

3,4%

4 stele

3 stele

2 stele

1 stea

Neclasificate

Fig. 7 :Judetul Neamt – Structura bazei de cazare existenta la 31 dec. 2010

( pe grade de confort); Sursa : Directia de Statistica Neamt

Din analiza Structurii unităţilor de cazare turistică, existentă în judeţul

Neamţ, în 2010, realizată în funcţie de gradele de confort , reiese faptul că

unităţile de cazare de 3 stele deţin ponderea cu 43 % din total unităţi, urmate

îndeaproape de cele de 2 stele, cu 39 %. Acest lucru se explică prin faptul că

mare parte din pensiunile de 3 stele au fost construite cu fonduri europene

prin programul SAPARD, care a impus ca o condiţie obligatorie pentru

accesarea fondurilor, un grad minim de confort de 3 stele sau 3 flori.

O primă caracteristică a evoluţiei bazei de cazare a judeţului Neamţ,

este creşterea substanţială a numărului de structuri de primire. Creşterea

numărului de structuri de primire a fost însoţită însă, de o diminuare a

numărului mediu de locuri pe structură de primire, deoarece marea

majoritate a acestora l-au reprezentat pensiunile.

Page 38: Economia turismului - 2012

A doua caracteristică, a situaţiei structurale a bazei de cazare din

judeţul Neamţ, la nivelul anului 2010, este creşterea gradului de confort a

structurilor de primire turistică, explicată prin creşterea pretenţiilor turiştilor,

pe de-o parte, iar pe de altă parte , prin posibilităţile financiare sporite ale

investitorilor din turism.

Cea de a treia caracteristică a bazei de cazare a judeţului Neamţ, este

ponderea însemnată a structurilor de primire turistică din cadrul mănăstirilor

( neclasificate ), ceea ce conferă judeţului o dominantă a circulaţiei turistice

cu motivaţie religioasă.

III. 3. Circulatia turistica in judetul Neamt

Circulaţia turistică interna din judetul Neamt a înregistrat o dinamică

destul de buna, numărul mediu de turişti în perioada 2006 – 2010 fiind de

127.216 turisti romani pe an ( Fig. 8 ). Această medie nu este depăşită, însă,

decât în trei ani – în 2007, 2008 si 2009 , explicatia fiind legata de cresterea

fara precedent a numarului de locuri de cazare prin construirea numeroaselor

pensiuni turistice si agroturistice.

O situatie mai putin buna se prezinta la indicatorul – turisti straini,

unde remarcam o scadere continua a numarului de turisti, reducandu-se

ponderea de turisti straini, in perioada analizata, la 64 % fata de anul 2006.

Scaderea este mai pregnanta in anii 2009 si 2010 si este determinata in mare

parte de criza economica ce a afectat activitatea turistica in toate tarile

Europei. Reducerea fluxului de turisti straini este de 27 % in anul 2009 fata

de anul 2008 si de 42 % in anul 2010 fata de anul de referinta 2008.

Page 39: Economia turismului - 2012

Circulaţia turistică în zona Neamt, are ca motivaţie, în principal

turismul religios, turismul cultural dar şi turismul de sejur la fermele

agroturistice din acest areal.

Creşterea fluxului de turişti români în perioada 2007 – 2009, se

explică prin creşterea interesului turiştilor români pentru atracţii turistice

noi, precum arhitectura populară tradiţională, viaţa comunităţilor rurale

tradiţionale, meşteşugurile tradiţionale, alimentaţia ecologică oferită de

fermele agroturistice din zonă, turismul interactiv, ecumenic şi cultural.

Fig. 8 – Judetul Neamt – Dinamica si structura circulatiei turistice in perioada 2006-2010 ( nr. turisti ). Sursa : Directia de Statistica Neamt

Numarul sosirilor de turisti, in perioada 1.I.-31.XII.2010, în

structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, au totalizat

128.833 pers., din care: sosirile turiştilor români au reprezentat 89,8%, iar

sosirile turiştilor străini 10,2%.

Page 40: Economia turismului - 2012

Comparativ cu perioada 1.I.-31.XII.2009, pe total, sosirile au fost

mai puţine cu 11,9%; la sosirile turiştilor români au fost înregistrate scăderi

cu 10,6%, iar la turiştii străini cu 21,9%.

Numarul innoptările au atins cifra de 269.411 pers. din care 92,2%

înnoptările turiştilor români şi 7,8% înnoptările turiştilor străini ( Anexa 5 ).

Comparativ cu perioada 1.I.-31.XII.2009, numărul înnoptărilor a

scăzut cu 14,4%, la înnoptările turiştilor români au fost înregistrate scăderi

cu 13,4%, iar la turiştii străini cu 25,0%.

În perioada analizată, ponderile cele mai mari în numărul sosirilor şi

al înnoptărilor au fost înregistrate de hoteluri: 44,9%, respectiv 55,8%,

urmate de pensiunile agroturistice cu 27,6%, respectiv 22,1% în numărul

total al sosirilor, respectiv al înnoptărilor pe total judeţ. Localitatea cea mai

vizitată de turişti este Piatra Neamţ (29,8% din numărul total al turiştilor

înregistraţi în perioada ianuarie-decembrie 2010).

Durata medie a şederii pe total turişti, în anul 2010, a fost de 2,1

zile; la turiştii români de 2,1 zile, iar la turiştii străini de 1,6 zile.

Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, în perioada 1.I.-31.XII.2010 (procente ) Tabel

nr. 1

Tipuri de structuri de primire turistică

Totaldin total, pe categorii de clasificare

4 stele 3 stele 2 stele 1 steaNeclasi-

ficateTOTAL 17,7 17,9 17,2 19,5 30,4 9,9

Hoteluri 27,4 21,7 22,6 35,7 45,4 - Hosteluri

pentru tineret10,7 - 14,3 3,5 - -

Moteluri 15,8 - 9,5 22,0 - - Vile turistice 22,3 30,8 9,7 29,4 3,0 - Cabane

turistice8,6 - 3,5 9,0 17,1 -

Pensiuni turistice

9,6 12,5 9,8 8,5 23,0 -

Pensiuni 13,8 14,1 15,1 10,8 4,0 -

Page 41: Economia turismului - 2012

agroturistice Campinguri 1,3 - - 1,3 - - Popasuri

turistice8,3 - - 5,2 12,6 -

Bungalouri 8,5 - 8,5 8,5 - - Tabere de

elevi şi preşcolari

9,9 - - - - 9,9

Căsuţe turistice

8,7 - 10,2 8,3 - -

Spaţii de cazare pe nave

12,8 - 12,8 - - -

Sursa : Directia Regionala de Statistica Neamt. Breviar Statistic 2011

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în

funcţiune a fost, în perioada 1.I.-31.XII.2010, de 17,7% pe total structuri de

primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, cu 3,0 puncte procentuale

mai mic faţă de perioada 1.I.-31.XII.2009. Cea mai utilizată

capacitate de cazare a fost a hotelurilor: 27,4%.

Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa

(77,1%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 67,6% din totalul

sosirilor vizitatorilor străini în judeţul Neamţ.

Page 42: Economia turismului - 2012

Fig. 9 – Tari de origine turisti straini, total sosiri, in perioada 2003-2010

Fig. 10 – Tari de origine turisti straini, total innoptari, in perioada 2003-2010

Tari origine turisti nerezidenti, total sosiri in perioada 2003-2010 (Sursa: DRS Neamt)

Israel19,7%

Germania12,1%

Moldova2,7%

Reg.Unit2,5%

SUA2,2%

Alte tari19,9%

Italia15,8%

Franţa9,4%

Spania8,2%

Olanda3,0% Austria

4,5%

Tari origine turisti nerezidenti, total innoptari in perioada 2003-2010 (Sursa: DRS Neamt)

Italia21,06%

Germania10,90%

Franţa7,49%

Olanda2,58%

Alte tari22,63%

Israel16,61%

Moldova2,59%

Austria 4,36%

Reg.Unit2,89%

Spania5,89%

SUA3,01%

Page 43: Economia turismului - 2012

Analizând cele două grafice de mai sus, se observă locul I pe care

îl ocupă piaţa Israel la numărul de sosiri în cei şapte ani analizaţi. Israel

ocupă doar locul al XVI-lea la nivel naţional.

Sosirile turiştilor români în luna decembrie 2010 au reprezentat

95,9% din numărul total de sosiri (faţă de 95,8% în luna decembrie 2009), în

timp ce turiştii străini au reprezentat 4,1% (faţă de 4,2% în luna decembrie

2009). Comparativ cu luna decembrie 2009, numărul turiştilor români a

fost în scădere cu 7,8%, iar numărul turiştilor străini a fost în scădere cu

10,4%.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu

funcţiuni de cazare au înregistrat scăderi cu 19,6%, în luna decembrie 2010

faţă de luna decembrie 2009, iar înnoptările turiştilor străini au înregistrat

scăderi cu 36,0%.

Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

în perioada decembrie 2009-decembrie 2010

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

55000

Dece

mbr

ie

Ianu

arie

Febr

uarie

Mar

tie

April

ie

Mai

Iuni

e

Iulie

Augu

st

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noie

mbr

ie

Dece

mbr

ie

Sosir i

Înnoptăr i

20102009

Fig. 11 Sosirile si inoptarile in structurile de primire turistica ( 2009-2010)Sursa : Directia de Statistica Neamt. Breviar statistic 2011

Page 44: Economia turismului - 2012

Sezonalitatea la nivel judetean pastrează trendul national, deşi între

ele există uneori diferenţe de până la 10 puncte procentuale. Perioadele mai

aglomerate din punct de vedere a fluxului de turisti sunt perioadele de plin

sezon, respectiv lunile iulie-august, dar si luna decembrie.

Un rol important în evoluţia sezonalităţii îl au şi vacanţele elevilor şi

studenţilor, turişti care constituie un segment important din fluxul turistic al

zonei.

Sezonalitatea, analizată după indicele de utilizare netă a capacităţilor

de cazare din perioada 2006 – 2010, a avut rezultatele cele mai bune in 2007

şi 2008, şi cele mai slabe în 2010 şi 2009. (Fig. 12 )

Un aspect pozitiv care apare in evolutia fluxului de turisti din zona

studiata este faptul ca începând cu anul 2007 se contureaza un mini - sezon

de iarnă.

Fig.12–Sezonalitatea dupa indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare(2006-2010)

Sezonalitatea 2006-2010 dupa indicele de utilizare neta a capacitatilorde cazare (Sursa: DRS Neamt)

40,5

23,8 23,0

15,8

28,9

14,7

18,8

16,2

35,8

22,0 19,5

28,8

17,5

27,9

9,7

15,4

18,7

36,0

42,2

18,6

13,2

30,329,9

20,823,0 25,7

14,3

28,4

22,621,6

15,9

40,5

18,415,0

25,6

14,6

24,2

26,4 27,4

36,0

25,1 25,723,0

9,6

35,6

17,9

11,1

29,0

12,311,2

9,8

15,1

29,8

8,5 9,7

17,9

24,2

14,1

25,2

11,9

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

20062007200820092010

Page 45: Economia turismului - 2012

Potentialul turistic de atractie al zonei turistice Agapia poate fi

cuantificat prin raportare la potentialul turistic de atractie al judetului Neamt,

luand in calcul numarul populatiei totale la nivelul judetului si la nivelul

comunei Agapia, numarul de calatorii turistice in spatiul de referinta si

numarul de calatorii turistice la nivelul judetului.

Indicele potenţialului de atracţie al zonei studiate, comparativ cu cel

national, poate fi calculat după următoarea formulă:

în care:

- I - indicele potenţialului de atracţie;

- nc – numărul de călătorii turistice din spaţiul de referinţă;

- NC – numărul de călătorii turistice la un nivel national;

- p – populaţia totală a spaţiului de referinţă;

- P – populaţia totală a Romaniei;

In conditiile in care, numarul de calatorii turistice in zona judetului, la

nivelul anului 2010, a fost de 128.833 , iar la nuvelul national a fost de

6.036.205 (DRS –Neamt. Breviar Statistic 2011 ), populatia judetului fiind de

554.516 persoane iar cea a tarii de 21.390.000 persoane ( I.N.S. ), rezulta ca

indicele potentialului de atractie turistica a judetului Neamt este de 0,8 %.

Valoarea indicelui potentialului de atractie turistica de 0,8 % este

normala daca tinem seama de faptul ca la nivelul Regiunii Nord-Est, indicele

potentialului de atractie turistica este de 1,94 %, ( comparativ cu cel al

Romaniei ), in conditiile in care fondul turistic al judetului se bucura de

Page 46: Economia turismului - 2012

prezenta unor factori de atractie turistica precum: zona montana a Ceahlaului,

lacul Izvorul Muntelui, sau municipiul Piatra Neamt cu toate obiectivele

turistice de istorie si arta.

III.4. Forme de turism practicate in judetul Neamt

Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un

criteriu de clasificare în funcţie de care distingem formele de turism ce

urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale

din zona studiată: casele memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă,

Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de

artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile medievale (Neamţ,

Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu

rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte,

Parcul forestier Vânători - Neamţ. Turismul cultural-religios - include turiştii

ce îşi consacră vacanţele formării lor culturale, prin contacte cu civilizaţii şi

popoare diferite. Are un pronunţat caracter umanitar. Turismul cultural

cuprinde călătoriile şi participările la festivalurile de artă, care conferă

individului ceva mai mult decât ieşirea din cotidian, răspunzând motivaţiei

de cunoaştere, dobândirii de noi cunoştinţe, dezvoltării personalităţii umane.

în aceiaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului, populaţia

regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace,

hanuri, curţi domneşti.

Page 47: Economia turismului - 2012

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea

balneoclimaterică Bălţăteşti, şi Oiglinzi. Apele minerale cloro-sodice ale

staţiunii sunt prezentate la capitolul „Potenţialul turistic ..." având aceleaşi

caracteristici cu cele de la Oglinzi.

Staţiunea Bălţăteşti dispune de o bază de tratament satisfăcătoare,

care asigură tratamente în tot cursul anului pentru afecţiuni ale

aparatului locomotor reumatismale, afecţiuni respiratorii şi dermatologice.

3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o

durată scurtă de sejur(2-3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt:

cadrul natural, aerul nepoluat, climatul blând, accesul facil, cursurile de apă şi

posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier Vînător i- Neamţ sau de

agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15

pensiuni agroturistice clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.

( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din

zonă, efectuate de turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite

sărbători religioase sau turiştii străini atraşi de arhitectura tradiţională,

pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstireşti. .

Turismul religios conservă forme de masă în participare şi se

modernizează continuu, dezvoltând o cerere specială pentru servicii de

cazare, transport, alimentaţie, comercializarea obiectelor de cult etc.

Populaţia predominant ortodoxă a păstrat cu sfinţenie şi a îmbogăţit

lăcaşurile de cult mărturii ale trecutului spiritual, al tradiţiilor culturale.

Page 48: Economia turismului - 2012

Anual, au loc hramurile unor biserici, mănăstiri cu care prilejuri mase mari

de oameni călătoresc aducând ofrande bisericilor respective (Mănăstirea

Neamt, Mănăstirea Secu, Manastirea Sihastria, Manastirea Sihla, Manastirea

Agapia, Manastirea Varatec, Manastirea Horaita, Mănăstirea Braditel etc. ).

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial,

comercial, deplasări considerate activitate turistică deoarece participanţii

utilizează servicii turistice (cazare, masă, transport) şi antrenează în cele mai

frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice. Această formă de turism

se desfăşoară tot timpul anului în spaţii special amenajate, antrenând servicii

specifice de expunere, de tranzacţionare, mijloace de telecomunicaţie, video,

etc. Un sector al acestei forme de turism poate fi considerat shopping-

turismul, constând în achiziţionarea unor bunuri în condiţii avantajoase în

comparaţie cu propria piaţă, în alte localităţi pentru uz personal sau vânzare.

Această formă de turism se află în continuă creştere, antrenând dezvoltarea

structurilor de primire, modernizarea spaţiilor şi serviciilor, sistemelor de

rezervare (tiketing) şi asistenţă turistică (ghidaj).

7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă,

coparticipativă. Se desfăşoară tot timpul anului în aer liber sau în baze

sportive acoperite. Aici se încadrează turiştii-sportivi activi, care practică

diverse sporturi şi sportivii-spectatori care urmăresc competiţiile sportive de

diferite niveluri.

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de

amatorii de distracţii, de peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu

urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci schimbarea de decor, de mediu şi

de viaţă . Turismul de sfârşit de săptămână cuprinde două zone şi anume: o

zonă apropiată oraşului, Secu, Stâna-Agapia şi o zonă îndepărtată, Podişul

Moldovei- Podişul Sucevei - Carpaţii Orientali.

Page 49: Economia turismului - 2012

III. 5. Condiţiile sociale şi economice

Efectivul salariaţilor din economia judeţului la sfârşitul lunii

decembrie 2010 era de 76509 persoane, în scădere cu 763 persoane faţă de

luna noiembrie 2010 şi în scădere cu 5538 persoane faţă de luna decembrie

2009. Din totalul salariaţilor, 3177 persoane (4,2%) lucrau în agricultură,

vânătoare şi servicii anexe; silvicultură şi pescuit, 26940 persoane (35,2%)

lucrau în industrie şi construcţii, iar 46392 persoane (60,6%) lucrau în

servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut realizat pe ansamblul

economiei naţionale în luna decembrie 2010 a fost de 2067 lei/salariat, cu

8,8% mai mare faţă de luna noiembrie 2010, iar cel net de 1496 lei/salariat,

în creştere cu 119 lei (+8,6%) faţă de luna noiembrie 2010. În luna

decembrie 2010, în toate activităţile economice, nivelul câştigului salarial

mediu net a fost în creştere faţă de luna precedentă, ca urmare a acordării

de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi prime plătite cu ocazia

sărbătorilor de iarnă) ori ajutoare băneşti, plăţii sumelor din alte fonduri

(inclusiv tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai

mari (funcţie de contracte), a revenirilor din concedii fără plată ori din şomaj

tehnic, a disponibilizărilor de personal cu salarii mici.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului

salarial mediu net faţă de luna precedentă, cu excepţia activităţii de

învăţământ, ca urmare a: acordării, în unele instituţii publice, de premii

ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), plăţii sumelor din alte fonduri

(inclusiv pentru perioade anterioare); acordării de prime ocazionale, plăţii

drepturilor salariale restante cuvenite salariaţilor din unele unităţi, plăţii

sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) - în sănătate şi asistenţă

socială.

Page 50: Economia turismului - 2012

În învăţământ, scăderea cu 3,2% a câştigului salarial mediu net faţă

de luna noiembrie 2010 a fost cauzată de plata cu ora a cadrelor didactice,

respectiv de plata, în luna precedentă, a sumelor din alte fonduri ori pentru

perioade anterioare.

În judeţul Neamţ, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 1408

lei/salariat, iar cel net de 1028 lei/salariat, fiind cu 5,5% mai mare faţă de

câştigul salarial mediu nominal net realizat în luna luna noiembrie 2010

(Fig. 13 ).

Evoluţia câştigului salarial mediu brut

100011001200130014001500160017001800190020002100

Dec

embr

ie

Ianu

arie

Febr

uarie

Mar

tie

April

ie

Mai

Iuni

e

Iulie

Augu

st

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

Dec

embr

ie

lei/salariat

Total ţară Total judeţ

20102009

Fig. 13 Evolutia castigului salarial mediu brut

Sursa : Directia de statistica . Breviar statistic 2011

Numărul şomerilor înregistraţi în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii

decembrie 2010 era, potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ, de 15928 persoane, din care 6756

(42,4%) femei.

La sfârşitul lunii decembrie 2010, numărul şomerilor înregistraţi

era cu 158 persoane mai mic faţă de luna noiembrie 2010.

Page 51: Economia turismului - 2012

Din numărul total al şomerilor, 8597 persoane (54,0%) nu primeau

nici un fel de ajutoare băneşti, aflându-se doar în evidenţă pentru căutarea

unui loc de muncă.

Ponderea şomerilor din judeţul Neamţ în totalul şomerilor

înregistraţi pe ţară, la sfârşitul lunii decembrie 2010, era de 2,5%.

Rata şomajului înregistrat ( Fig. 14 ), calculată în raport cu

populaţia activă civilă totală, era în judeţul Neamţ la sfârşitul lunii

decembrie 2010 de 7,8% (7,9% în luna noiembrie 2010).

Pe ansamblul ţării, rata şomajului a fost de 6,9%, un număr de 21 judeţe

având o rată a şomajului mai mare decât cea înregistrată în judeţului Neamţ.

Rata şomajului înregistrat

- la sfârşitul perioadei -

4,55,05,56,06,57,07,58,08,59,09,5

10,010,5

Dec

embr

ie

Ianu

arie

Febr

uarie

Mar

tie

April

ie

Mai

Iuni

e

Iulie

Augu

st

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

Dec

embr

ie

%

Total ţară Total judeţ

20102009

Fig. 14 Rata somajului inregistrat

Sursa : Directia de statistica . Breviar statistic 2011

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18

– 62 ani era de 4,5%, din care în zona Târgu Neamţ de 5,2%, în zona

Roman de 4,8%, în zona Bicaz de 4,8%, în zona Poiana Teiului de 4,8%, iar

în zona Piatra Neamţ de 3,9%.

Page 52: Economia turismului - 2012

În luna decembrie 2010, numărul născuţilor-vii a fost de 397, fiind cu

30 născuţi-vii mai mare faţă de luna noiembrie 2010 şi cu 8 născuţi-vii mai

mic decât în luna decembrie 2009.

Numărul deceselor (630) a fost mai mare faţă de luna noiembrie

2010 cu 54 şi cu 64 mai mare faţă de luna decembrie 2009.

Sporul natural a fost negativ şi a scăzut de la -209 în luna noiembrie

2010 la -233 în luna decembrie 2010.

În luna decembrie 2010, numărul căsătoriilor a fost de 82, mai mic

decât în luna noiembrie 2010 cu 19 şi cu 2 mai mic faţă de luna decembrie

2009.

Productia industriala a judetului Neamt

Tabel nr.

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-28.II.2011

faţă de 1.I-28.II.20101)

2010 2011

feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb.1)

Total judeţ83,6 100,5 96,9 110,5 120,3 102,5 107,9 116,9 129,5 145,7 159,6 153,8 142,8 147,6

Procentual %

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-28.II.2011

faţă de 1.I-28.II.20102)

2010 2011

feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. 1) feb.2)

Total judeţ86,6 104,6 84,7 94,7 125,7 105,6 111,3 106,4 119,8 138,4 132,5 128,2 134,7 131,6

Page 53: Economia turismului - 2012

Indicii producţiei industriale

(luna corespunzătoare din anul precedent=100)

60,070,080,090,0

100,0110,0120,0130,0140,0150,0160,0

Dece

mbr

ie

Ianu

arie

Febr

uarie

Mar

tie

April

ie

Mai

Iuni

e

Iulie

Augu

st

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noie

mbr

ie

Dece

mbr

ie

%

Total ţară Total judeţ

2009 2010

Fig. 15 Indicii productiei industriale

Sursa : Directia de statistica Neamt. Breviar Statistic 2011

III. 6. Populatia ocupata in turism

Profesiile din turism, îndeosebi din turismul hotelier, se disting prin

câteva caracteristici, dintre care principalele sunt:

consum superior de muncă vie comparativ cu alte ramuri

de dimensiuni şi/sau producţie apropiată; necesarul de muncă la unitatea

de produs este unul dintre cele mai ridicate, ceea ce presupune un număr

mai mare de lucrători şi conduce la o productivitate mai redusă, această

situaţie fiind rezultatul faptului că mecanizarea şi automatizarea au o sferă de

aplicare relativ limitată;

marea mobilitate a forţei de muncă, chiar dacă activitatea

respectivă nu este sezonieră, frecvente fluctuaţii ale gradului de antrenare a

Page 54: Economia turismului - 2012

forţei de muncă, ceea ce necesită utilizarea personalului suplimentar

ocazional pentru zilele de maximă intensitate turistică;

munca în contratimp faţă de programul obişnuit de muncă

(week-enduri. sărbători, concedii etc.) provoacă mari dificultăţi de

recrutare a forţei de muncă, în special a persoanelor tinere;

program prelungit, în sensul că munca în turism presupune

angajarea întregului timp disponibil pe parcursul unei zile, provocând pe

plan familial şi social consecinţe negative;

oboseala fizică şi nervoasă, în perioadele de maxim aflux

turistic;

constrângeri psihologice, în sensul că personalul care intră în

contact cu clientela turistică trebuie să aibă stăpânire de sine, bună

dispoziţie şi răbdare;

un nivel relativ ridicat şi complex de pregătire, apropiat

de cel al clienţilor, mai ales pentru acei lucrători care intră în contact

direct cu turiştii (cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională, să

poată oferi informaţii de largă utilitate, comportament civilizat etc);

răspundere materială şi morală ridicată, prin implicarea

nemijlocită a unei părţi însemnate a lucrătorilor din turism în procesul

servirii consumatorilor; răspunderea materială este determinată de valorile

materiale pe care le au în grijă, le gestionează şi le manipulează lucrătorii, la

care se adaugă şi responsabilitatea pentru bunurile turiştilor aflaţi în

unităţile de cazare hotelieră şi similare; răspunderea morală se manifestă

prin realizarea unor elemente de ordin cantitativ (volum de servicii prestate,

număr de turişti/clienţi serviţi) cât şi a unor cerinţe de ordin calitativ, cum

sunt cele legate de nivelul servirii sau gradul de satisfacere a nevoilor

consumatorilor.

Page 55: Economia turismului - 2012

Toate aceste caracteristici ale profesiilor în turism îşi pun amprenta

atât asupra activităţii de recrutare şi permanentizare a personalului, cât şi

asupra procesului de formare profesională.

Se desfăşoară în contact direct sau indirect cu turiştii, ceea ce

presupune o anumită pregătire a personalului anumite calităţi de

comunicare, înţelegere şi răbdare.

Nivelul de dotare tehnică a muncii este redus ,predomină

munca manuală care necesită un volum mai mare de muncă şi

cheltuieli mai mari cu personalul

Personalul este pus adesea în anumite situaţii dificile ,trebuie

să manifeste multă înţelegere, răbdare, solicitudine indiferent de starea

lui psihică.

Privit din perspectivă economico-socială, ecologică şi culturală,

turismul reprezintă o formă de valorificare a bogăţiei naturale locale, a

peisajului a potenţialului material , în care omul are rolul hotărâtor în

orientarea în scop turistic a patrimoniului .

Promovarea turismului trebuie să pornească din convingerea populaţiei

că acest domeniu este de mare importanţă pentru prosperitatea locală dar şi

pentru cea a gospodăriei şi a membrilor ei de familie.

În judeţul Neamţ turismul rual şi agroturismul sunt principalele forme

de manifestare a turismului.. Pensiunile turistice şi agroturistice trebuie să

dispună de personalul necesar pentru primirea şi prestarea serviciilor

turistice. Personalul poate fi asigurat pe două căi:

din cadrul familiei respective

din cadrul localităţii: rude, vecini, prieteni, cunoştinţe etc.cu

disponibilităţi şi interes pentru activitatea turistică1

1 Geangalău Susana Agroturismul şi locuinţa ergonomică, 1998

Page 56: Economia turismului - 2012

Personalul care prestează servicii pentru turişti, pe lângă profesionslism

şi experienţă în gospodărie trebuie să mai îndeplinească cel puţin

următoarele condiţii:

să fie apt de muncă

să aibă o stare de sănătate bună , confirmată de medic

să ştie să prepare mâncare gustoasă şi diversificată

să ştie să întreţină curăţenia la cote igienico - sanitare

corespunzătoare

să ştie să întreţină un climat de muncă plăcut, vesel

La organizarea unei pensiuni turistice sau agroturistice trebuie să se ţină

seama de structura potenţialului de muncă şi anume:

numărul membrilor de familie

structura pe sexe a membrilor familiei

starea de sănătate a membrilor familiei

structura pe vârste a membrilor familiei

calificarea membrilor familiei

structura pe surse de venituri a membrilor familiei

În funcţie de rezultatele obţinute în urma analizei structurii

potenţialului de muncă se poate stabili balanţa timpului de muncă a familiei

respective , iar în funcţie de aceasta se poate lua decizia cu privire la

mărimea pensiunii desigur în condiţiile respectării celorlalte criterii

normative.

Dezvoltarea şi modernizarea economiei are efecte şi asupra activităţii

turistice, acestea manifestându-se atât prin creşterea complexităţii activităţii,

cât şi prin necesitatea obţinerii unei eficienţe sporite pe toate planurile

(profit, productivitatea muncii, satisfacţia clienţilor etc).

Page 57: Economia turismului - 2012

Afluxul neuniform de turişti, sezonalitatea determină ca

productivitatea muncii calculată pe unităţi reduse de timp, să nu reflecte

realitatea. Pentru a evita acest neajuns, calculul productivităţii se va face pe

unităţi mai mari de timp (lună, sezon, an ).

III. 7. Contributia turismului la economia judetului

Evoluţia economică a judeţului Neamţ urmează evoluţiile mediului de

afaceri de la nivel naţional şi cuprinde elemente de impact şi sensibilitate

legate de competitivitate, politici de susţinere şi promovare, oportunităţi,

programe de finantare etc.

Ca puncte tari ale mediului economic nemţean se pot remarca

următoarele: situarea economiei judeţului Neamţ la media nivelului de

dezvoltare a Regiunii Nord Est (locul 3 din 6 judeţe), predominarea

activităţilor comerciale, iar cele legate de exploatarea resurselor primare se

dezvoltă în continuare pentru valorificarea în scopuri naţionale şi pentru

export.

În ceea ce priveşte dezvoltarea turismului se observă în prezent un

interes crescut  prin apariţia unor firme noi. Domeniul serviciilor este în

progres continuu mai ales pe sectorul terţiar. Microîntreprinderile au o

pondere covârşitoare (peste 85%) ca număr de firme cu o contribuţie în jur

de 25% atât la cifra de afaceri cât şi la profit.

La capitolul puncte slabe sunt evidenţiate, printre altele, regresul

nivelului intensităţii antreprenoriale care a scăzut de la 21,13 ‰ până la

18,48 ‰., reducerea numărului firmelor cu 13% (atât din cauza crizei

economice şi financiare, cât şi a existenţei impozitului minim), creşterea cu

Page 58: Economia turismului - 2012

57,61% a numărului firmelor neprofitabile, nivelul pierderilor care a depăşit

nivelul profitului.

Turismul judetean contribuie la PIB-ul total cu 1,6 % , cu putin peste

media regionala de 1,48 % dar sub nivelul mediei nationale de 3,5 %.(Fig.

16 ).

Având în vedere faptul că judeţul Neamţ este al doilea judeţ din

regiunea Nord – Est şi al şaselea judeţ din ţară din punctul de vedere al

potenţialului turistic, conform evaluării în cadrul Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional, aportul judetean la PIB ar trebui să fie mai mare.

Fig. 16 Contributia activitatii turistice la veniturile economiceSursa : Directia Regionala de Statistica Neamt

III. 8. Analiza SWOT a turismului nemtean

1. Aşezarea geografică şi cadrul naturalPuncte tari

Aşezare în nord estul României; Drumuri europene , reţea de transport feroviar ;

Page 59: Economia turismului - 2012

Climă continentală moderată ; Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare; Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealurile

subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de culoar a Siretului;

Cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie.

Puncte slabe

Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Piatra Neamţ, Roman Târgu Neamţ.

Oportunităţi

Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural;

ÎnfiinţareaParcul Naţional Ceahlău;

Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. Cheile Bicazului au o lungime de 8 km (de la Lacu Roşu până la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului atrag prin frumuseţea lor numeroşi turişti; Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină, Dragoş- Vodă.

Ameninţări

Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen lung .

2. Populaţia şi resursele umanePuncte tari

Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii; Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate; Diversitatea etno – culturală; Ospitalitatea proverbială a locuitorilor.

Puncte slabe

Îmbătrânirea populaţiei ;Depopularea (spor natural negativ şi migrarea

tinerilor spre centre urbane) ; Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie profesională în special ;

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă .

Oportunităţi

Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă ;

Existenţa unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională ;Turiştii se pot iniţia în activităţi tradiţionale.

Page 60: Economia turismului - 2012

Ameninţări

Reducerea ponderii populaţiei active ; Natalitate scăzută ; Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi; Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra

pieţei muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate .3. Infrastructură

Puncte tari

Prezenţa arhitecturii tradiţionale ; Modernizarea echipamentelor de telecomunicaţii

şi extinderea telefoniei mobile ; reţea de drumuri publice: 8 drumuri naţionale, cu lungimea de 407,228 km ; 44 drumuri judetene, cu lungimea de 758,580 km; 124 drumuri comunale, cu lungimea de 649,615 km.

transporturi acceptabile; tarife accesibile.

Puncte slabe

Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere; Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată; Nu există reţea de canalizare în tot judeţul; Zone fără acces la gaze naturale .

Oportunităţi

Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA;

Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale ; Programe de modernizare a infrastructurii rutiere.

Ameninţări

Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone considerate prioritare ;

Scăderea interesului investitorilor pentru zonă.4. Economia

Puncte tari

Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică); Tradiţii locale în creşterea animalelor, în special al porcinelor şi păsărilor ;Existenţa unor societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă .

Puncte slabe

Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;

Infrastructura necorespunzătoare ; Echipamente şi tehnologii învechite ; Parcelarea terenului - productivitate scăzută

(suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) ;

Page 61: Economia turismului - 2012

Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile.

Oportunităţi

Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou de fabricaţie ;

Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale ;

Utilizarea programelor de finanţare a UE şi a autorităţilor ;

Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare ;

Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu unităţi teritoriale (similare sau asemănătoare) din ţară şi străinătate .

Ameninţări

Lipsa de receptivitate şi flexibilitate la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat ;

Reducerea ponderii populaţiei active ; Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra

pieţei muncii şi economiei locale datorită fiscalităţii ridicate. 5. Turism

Puncte tari

Potenţial turistic deosebit datorită păstrării patrimoniului cultural tradiţional (port popular, formaţie de dansuri şi cântece populare din zonă) ;

Fructe şi legume proaspete de sezon ; Vinuri excelente; Mâncăruri tradiţionale (sarmale moldoveneşti); Rachiurile sunt pregătite după tehnologiile tradiţionale; Obiceiuri tradiţionale deosebite (şezători, hore, coline,

hramuri etc.); Potenţial turistic peisagistic Existenţa unui nucleu puternic şi inovativ de practicare a

agroturismului ; Existenţa unor centre de informare şi promovare a

turismului rural ; Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în

special a celor turistice.

Puncte slabe

Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ;

Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul

Page 62: Economia turismului - 2012

serviciilor turistice.Oportunităţi

Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului ;

Prezenţa în judeţ a unor aşezăminte culturale şi naţionale de o deosebită importanţă:

10 rezervaţii forestiere (“Pădurea de argint” , “Codrii de aramă” etc);

3 rezervaţii paleontologice (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra Neamţ);

5 rezervaţii geologice (Cheile Şugăului, Cascada Duruitoarea etc);

3 parcuri dendrologice cu arbori seculari; 12 rezervaţii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi

mixte; 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm

secular. Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi

istoric al comunei; Utilizarea programelor de finanţare a UE şi autorităţilor ; Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale

care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare Speranţa. ,Ecoforest etc.

Ameninţări

Fiscalitatea şi birocraţia ; Reducerea sau eliminarea unor facilităţi ; Orientarea spre alte zone de interes turistic.

6. Mediul înconjurătorPuncte tari

Aplicarea unui sistem integrat de colectare a deşeurilor; Dispariţia de pe cursurile râurilor a deşeurilor menajere ; Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a

legislaţiei privind protecţia mediului .

Puncte slabe

Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren ;

Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor ;

Educaţia ecologică este superficială .

Oportunităţi

Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din mediul rural ;

Page 63: Economia turismului - 2012

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică .

Ameninţări

Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la timp ;

Prezenţa mentalităţii de indiferenţă faţă de protecţia mediului (mai ales la nivelul populaţiei adulte) .

Cap. IV. CONCLUZII SI PROPUNERI

Page 64: Economia turismului - 2012

Pe plan mondial, reducerea săptămânii de lucru şi creşterea

complexităţii vieţii şi a stress-ului cotidian duc la noi forme de manifestare a

fenomenului turistic. În aceste condiţii, turismul de week-end cunoaşte o

creştere fără precedent, numeroase fiind implantările care au ca obiective

atragerea acestor segmente de turişti.

Turismul are un potenţial deosebit de a schimba caracterul şi nivelul

de prosperitate în locurile în care se produce. Destinaţii europene de tradiţie

au suferit schimbări semnificative în ultimii ani şi noi destinaţii şi-au făcut

apariţia. Presiunea dezvoltării are impact asupra societăţii. În toate cazurile,

provocarea este să gestionezi schimbarea în interesul comunităţii. Din acest

punct de vedere, ea are o relaţie directă cu obiectivele economice şi cu cele

de mediu (protejarea patrimoniului natural şi cultural al destinaţiei şi

prevenirea degradării).

Două tipuri de schimbări prezintă în prezent provocări şi oportunităţi

deosebite pentru comunităţile locale. Prima are legătură cu dezvoltarea

proprietăţii, legată de turism, modificând caracterul aşezării. În timp ce

acestă schimbare poate aduce beneficii economice considerabile pentru

comunitate, ea poate contribui şi la o dezvoltare haotică, conducând, de

asemenea, la pierderea de spaţiu verde şi a aspectului plăcut al localităţii.

Schimbările în favoarea proprietăţii pot ameninţa calitatea vieţii

pentru populaţia locală, iar anumite tipuri de dezvoltare şi utilizare aduc

puţine venituri la economia locală.

Un al doilea tip de schimbare vine de la restructurarea economiei

locale, rezultând din declinul activităţilor tradiţionale, cu turismul văzut ca

un înlocuitor pentru veniturile şi locurile de muncă locale.

Page 65: Economia turismului - 2012

În România, chiar în condiţii de criză economică, se pune problema

creării unor condiţii pentru practicarea pe scară mai largã a turismului de

week-end.

Condiţiile practicării acestei forme de turism sunt favorabile în ţara

noastră din cel puţin trei motive: reducerea săptămânii de lucru; posibilităţi

de atragere a unei părţi din turismul de masă ca urmare a costului mai

suportabil al turismului de week-end; existenţa unor condiţii naturale

deosebite - cursuri de apă, regiuni împădurite, monumente istorice, locaşuri

religioase etc.

Pentru zona turistică a judetului Neamţ condiţiile practicării

turismului de sfârşit de săptămână sunt deosebit de favorabile prin existenţa

unor resurse naturale inegalabile şi a unor bazine de cerere la distanţe mici.

Turismul, poate contribui la dezvoltarea durabilă a zonelor urbane şi

periurbane din judetul Neamt, prin sporirea competitivităţii întreprinderilor,

satisfacerea nevoilor sociale şi conservarea mediului cultural şi a mediului

natural. Pentru a înregistra succese în toate zonele, destinaţiile urbane

trebuie să adopte o abordare globală bazată pe principiile dezvoltării

durabile recunoscută şi sprijinită de politicile publice la toate nivelurile,

inclusiv la nivel european.

Poziţia geografică şi accesibititatea uşoară , posibilităţile pe care le

oferă pentru destindere şi pentru agrement în tot timpul anului, o recomandă

ca pe o destinaţie certă şi pentru turismul de week-end, iar apropierea unor

artere de mare circulaţie constituie un factor favorizant şi pentru turismul de

tranzit.

Dezvoltarea fenomenului turistic în zona turistică Neamţ, este menit

să influenţeze o serie întreagă de factori şi sectoare mergând de la cel

Page 66: Economia turismului - 2012

economic si financiar, la transporturi, infrastructuri, la organizarea

comercială şi la distribuire .

Dezvoltarea turistică în judetul Neamţ va determina dezvoltarea

infrastructurii diverselor sectoare economice, comerciale etc., concretizate în

noi si noi locuri de munca, diminuarea numărului de şomeri.

Zona turistică – Tinutul Neamtului, în mare parte rurală, dispune de

condiţii naturale de excepţie pentru practicarea turismului, beneficiind

totodată şi de un cadru construit pitoresc prin arhitectura tradiţională, cu case

şi gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi

artistică proprie, cu meşteşugari şi artizani talentaţi.

Turismul rural creat şi asistat, va declanşa motivaţii pentru dezvoltarea

unor iniţiative în lumea satului, revigorarea unor activităţi tradiţionale care

multă vreme au fost neglijate, a unor meşteşuguri, consolidarea şi

dezvoltarea unor creaţii artistice locale, activităţi care dinamizează viaţa

economică locală.

Activitatea turistică, prin complexitatea ei, va contribui la dezvoltarea

în ansamblu a zonei rurale, iar această dezvoltare, la rândul ei, va determina

o creştere a circulaţiei turistice.

Ţăranul care posedă o gospodărie agroturistică devine mai prosper şi

va fi dispus să investească şi în scopul prosperării comunităţii rurale al cărui

membru este.

O circulaţie turistică în creştere va face posibilă şi necesară

modernizarea infrastructurii locale. Se vor dezvolta noi activităţi economice

pe plan local – prelucrarea unor materii prime din producţia proprie de lapte

şi carne. Vor apărea noi tipuri de servicii care vor duce la creşterea

numărului de locuri de muncă.

Page 67: Economia turismului - 2012

Unele meşteşuguri, transmise de-a lungul vremii, cum ar fi:

modelarea lutului, cioplitul pietrei şi a lemnului, uscarea şi conservarea

fructelor, potcovitul şi călirea sculelor de cioplit, ş.a. îşi păstrează şi astăzi

„tainele”. Ele contribuie la crearea unei imagini concrete şi complexe asupra

vieţii satului românesc, asupra creaţiei artistice populare în ansamblu.

Turiştii vor avea posibilitatea de a participa sau de a asista la o serie de

obiceiuri tradiţionale din această zonă rurală: şezători, hore săteşti, colinde,

hramuri bisericeşti, târguri săteşti, târguri tradiţionale, nunţi, spectacole

folclorice, ş.a.

Stimularea turismului rural în această zonă va contribui şi la

creşterea nivelului de cultură şi civilizaţie al locuitorilor, lărgirea orizontului

de cunoaştere al acestora.

Această zonă poate şi trebuie să devină o zonă turistică de sejur, cu

destinaţie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, căci ea răspunde,

nu numai motivaţiei turismului cultural şi de cunoaştere, ci şi unei cerinţe de

mare actualitate – petrecerea timpului liber în natură.

BIBLIOGRAFIE

Page 68: Economia turismului - 2012

1.Boghean Carmen – Economia turismului, curs pentru invatamant la distanta

2.Davidescu Gabriel – Depresiunea subcarpatică Ozana-Topoliţa – Studiu de geografie fizică,

Editura Cugetarea, Iaşi, 2000

3.Dimitriu Radu I. - DEPRESIUNEA NEAMŢULUI – Studiu de geografie umană, Editura

Universităţii Alexandru Ioan Cuza –Iaşi, 2007

4.Drăgotescu Marcel, - Drumuri la Mãnãstiri Moldave , Ed.Abeona ,Bucureşti 1992

5.Drăgotescu Marcel, - Muzee din Jud. Neamt, Ed.Meridiane, 1974

6.Geangalău Susana - Agroturismul şi locuinţa ergonomică, 1998, Piatra Neamt

7.Lahovary Al.G. - Marele dicţionar geografic al României, Bucuresti, 1902

8.Snak Oscar, Petre Baron, Nicolae Neacşu – Economia turismului, Editura Expert

Bucuresti, 2001

9.Ungureanu Al. - , »Unele particularităţi ale evolutiei populaţiei şi aşezărilor din Subcarpatii

Neamţului », Analele UAIC, Iaşi, 1984

Arhiva O.J.T Neamt - ,,Studiul hidrogeologic, fizico-chimic şi balneologic, cu calculul rezervelor de ape minerale subterane, din zona Oglinzi-Băi –judetul Neamţ “1977, elaborate de Ministerul Sanatatii – Institutul de Medicina Fizica Balneoclimatologie si Recuperare Medicala Consiliul Judetean Neamt, - Monografie - Jud.Neamt, Ed.Panteon,P.Neamt , 1995Directia Regionala de Statistica Neamţ – Breviar Statistic 2011

Page 69: Economia turismului - 2012

A N E X E

Page 70: Economia turismului - 2012

Anexa 1 – Masivul Ceahlau

Anexa 2 – Padurea de Argint - Agapia

Page 71: Economia turismului - 2012

Numele izvoarelor Clorura de sodiu la 1000 gr. apa Ciechocinek (Polonia) Reinfelelden(Elvetia) Hall (Tirol) Ischl (Austria) Oglinzi Stotterheim (Weimar) Salieza de Beaur (Franta) Baltatesti Reichenthall (Bavaria) Salyes (Franta) Salzburg (Austria)

334311255255

252,7251245237224168157

Reichenthall Oglinzi(Analize Buchner) (Analize P. Poni )Clorură de sodiu 224,36 252,7194Clorură de magneziu 1,800 -Bromură de magneziu 0,030 0,0309Iodură de magneziu - urmeSulfat de sodiu 2,000 1,2229Sulfat de potasiu 0,611 1,2815Sulfat de mag. - 1,0825Sulfat de calciu 4,159 3,0217Carbonat de calciu 0,101 0,0752Carbonat de litiu - 0,0042Carbonat de fier 0,007 0,0062Fosfat de aluminiu - 0,0007Borat de magneziu - 0,0006Anhidridă silicică 0,010 0,0067Suma substanţelor fixe 233,00 269,4479Anhidridă carbonică în bicarbonat 0,0042Anhidridă carbonică liberă 0,1485

Categ. de rezervă (mc/zi)

Sursele calitatea apei C.1 C.2

Puţurile 1, 2 ape clorurate sodice,

şi 3 - sonda 1 sulfatate, bromurate 282

- Putul 4. - sondele

2, 3 şi 4 idem . …….………………..79 TOTAL

361 mc/zi

Anexa 3 - Tabelul comparativ cu izvoare de ape cloruro- sodice concentrate din Europa (1888) si Rezervele exploatabile ale apelor mineralizate de la Baile Oglinzi Sursa: Marele dictionar geografic al Romaniei

Page 72: Economia turismului - 2012

Anexa 4 – Poarta sculptata in lemn – Muzeul Nicolae Popa – Tarpesti - Neamt

Total din total, pe categorii de clasificare

Page 73: Economia turismului - 2012

Tipuri de structuri de primire turistică

Nr. 4 stele 3 stele 2 stele 1 steaNeclasi-ficate

TOTAL înnoptări 269411 17012 132271 89670 15534 14924 turişti români turişti străini

24832721084

16161851

11320519066

886391031

15398136

14924-

Hoteluri - total 150459 5225 77098 56156 11980 - turişti români turişti străini

13247117988

4919306

5966717431

55905251

11980-

--

Hosteluri pentru tineret 3493 - 3105 388 - - turisti romani turisti straini

345043

--

306243

388-

--

--

Moteluri - total 8831 - 2636 6195 - - turişti români turişti străini

8451380

--

2509127

5942253

--

--

Vile turistice - total 7708 3373 920 3327 88 - turişti români turişti străini

7489219

3186187

920-

329532

88-

--

Cabane turistice - total 8212 - 854 5425 1933 - turişti români turişti străini

819616

--

854-

5425-

191716

--

Pensiuni turistice - total

11921 179 5603 5299 840 -

turişti români turişti străini

11604317

14930

5424179

526237

76971

--

Pensiuni agroturistice 59432 8235 39661 11454 82 - turişti români turişti străini

574551977

7907328

384121249

11054400

82-

--

Campinguri - total 48 - - 48 - turişti români turişti străini

48-

--

--

48-

--

--

Popasuri turistice - total

973 - - 362 611

turişti români turişti străini

92449

--

--

362-

56249

--

Bungalouri - total 2104 - 1431 673 - - turişti români turişti străini

204460

--

14292

61558

--

--

Tabere de elevi şi preşcolari - total

14924 - - - - 14924

turişti români turişti străini

14924-

--

--

--

--

14924-

Căsuţe turistice - total 469 - 126 343 - - turişti români turişti străini

469-

--

126-

343-

--

--

Spaţii de cazare pe nave - total

837 - 837 - - -

turişti români turişti străini

80235

--

80235

--

--

--

Anexa 5 - Înnoptări în structurile de primire turistică , pe tipuri de structuri de primire turistică şi categorii de clasificare, 2010

Agenţiile de turism din judeţul Neamţ

Page 74: Economia turismului - 2012

Agentia PANEUROPA

Piatra Neamţ Str. M. Eminescu nr.6, bl.D6, sc.C, ap.75

Agentia ALEXTUR Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.3, parter

Agentia ARCADIA Targu Neamţ Bd. Mihai Eminescu, bl.M9

Agentia AS Piatra Neamţ Pta. Kogalniceanu nr.6, bl.12, ap.46

Agentia B.T. T. Piatra Neamţ Bd. Republicii nr.11, bl.A2

Agentia BON VOYAGE

Bd. 9 Mai, bl.11, ap.43 Bd. 9 Mai, bl.11, ap.43

Agentia CENTRAL Piatra Neamţ Str. Petrodava nr.1-3

Agentia COEL CRIS Roman Str. Stefan cel Mare, bl.15

Agentia FORUM Piatra Neamţ Str. M. Eminescu nr.12, sc.C, parter, ap.44

Agentia GRAND HOTEL CEAHLAU

Piatra Neamţ Pta. Stefan cel Mare nr.3

Agentia KLASS Piatra Neamţ Bd. Republicii nr.38-40, Hotel Bulevard, parter

Agentia MIGHE TUR

Roman Str. Stefan cel Mare, bl.6

Agentia MIORITIC TOUR

Piatra Neamţ Pta. Stefan cel Mare, bl.C2, ap.37

Agentia ONIX Piatra Neamţ Str. George Cosbuc, bl.A4, ap.21

Agentia PASTEL COMPANY

Piatra Neamţ Str. Petru Rares nr.54

Agentia PETRO TOUR

Piatra Neamţ BD. Decebal nr.34

Agentia PETROTUR

Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.15, bl.C1

Agentia PLEIADA Roman Str. Veronica Micle nr.15

Agentia ROMAN Roman Str. N. Titulescu nr.2-4

Agentia RONEDO Piatra Neamţ Bd. Decebal nr.59, sc.A, ap.1

Agentia SIND-ROMANIA

Piatra Neamţ Str. Petru Rares nr.27C

Agentia VOYAGE VOYAGE

Piatra Neamţ Str. Petru Movila nr.114

Agentia ALDO Viisoara Str. Petru Movila nr.200A

Agentia GLOBE TRAVEL

Piatra Neamţ Bd. Traian nr.13, bl.A2

Agentia PERFECT SOFT TRAVEL

Roman Str. B. Dragos nr.114

Anexa 6 – Agentiile de turism din judetul Neamt

Hotel OZANA Statiunea Baltatesti

Page 75: Economia turismului - 2012

Hotel ECOTUR Ceahlau

Hotel BRADUL Durau

Hotel BISTRITA Durau

Hotel BRANDUSA Durau

Hotel CASCADA Durau

Hotel CENTRAL Piatra-Neamţ

Hotel CEAHLAU Piatra-Neamţ

Hotel BULEVARD Piatra-Neamţ

Hotel ROMAN Roman

Restaurant CASA

ROMANEASCA

Roman

Restaurant CEAHLAU Piatra Neamţ

Restaurant CONCETA Roman

Restaurant HAN IZVOARE Dumbrava Roşie

Restaurant HUCI Roman

Restaurant MOLDOVA Roman

Restaurant NEFERTITI Piatra Neamţ

Restaurant ROMTUDO Roman

Restaurant TERASA

GOSPODINELOR

Piatra Neamţ

Restaurant UNION Piatra Neamţ

Hotel DOINA Targu Neamt

Hotel OZANA Targu Neamt

Hotel CASA ARCASULUI Targu Neamt

Hotel OGLINZI Targu Neamt

Hotel SPORT Targu Neamt

Restaurant CENTRAL Targu Neamt

Anexa nr. 7 - Hoteluri si restaurante din judetul Neamt

Page 76: Economia turismului - 2012