Download - ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Transcript
Page 1: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

MINISTERUL SĂNĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE ÎN

“MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRELOR”

Dr.STEINER NICOLAE ing. RADU ANDRICIUCCol. Drd. PETRE TRANDAFIR Col. Drd.LIVIU-VIOREL NEMEŞ

ECHIPA DE CĂUTARE-SALVAREVolumul I ediţia II-a revăzută

Şeful Modulul echipei de comandă

SAR

Modulul Modulul Modulul Modulul WMD pirotehnic transmisiuni logistic

Modulul Modulul Modulul căutare-salvare de decontaminare medical

Editura MPM Edit ConsultBUCUREŞTI 2003

Page 2: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

2

Page 3: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

MINISTERUL SĂNĂŢII CENTRUL NAŢIONAL DE PREGĂTIRE ÎN

“MANAGEMENTUL MEDICAL AL DEZASTRELOR”

Dr.STEINER NICOLAE ing. RADU ANDRICIUC Doctor în ştiinţe medicale Specialist în managementul

Medic primar resurselor de Membru de onoare al N.D.M.S.-USA apărare

Col. Drd. PETRE TRANDAFIR Col. Drd.LIVIU-VIOREL NEMEŞ

ECHIPA DE CĂUTARE-SALVAREVolumul I ediţia II-a revăzută

Editura MPM Edit ConsultBUCUREŞTI 2003

3

Page 4: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

4

Page 5: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

CUPRINS

A. CERINŢE MANAGERIALE MINIME ALE ECHIPEI SAR....................................................................7

A.1 DEFINIŢIA ŞI PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ALE ECHIPEI SAR ..................................................................................8A.2. DEFINIŢIA ECHIPEI SAR..................................................................................................................................8A.3. PRINCIPIILE GENERALE ALE CONCEPTULUI SAR .................................................................................................8A.4. PRINCIPIILE SPECIFICE ALE CONCEPTULUI SAR....................................................................................................8A.5. ORGANIZAREA DE PRINCIPIU A ECHIPEI SAR......................................................................................................9

B. CERINŢELE MINIMALE DE DOTARE, PREGĂTIRE ŞI PERFORMANŢĂ OPERAŢIONALĂ ALE ECHIPEI SAR............................................................................................................................................14

B.1 CERINŢE MINIMALE DE DOTARE........................................................................................................................14B.2 CERINŢE MINIMALE DE PREGĂTIRE A MEMBRILOR ECHIPEI SAR.............................................................................16

B.2.1 Cerinţe cu caracter general...............................................................................................................16B.2.2 Cerinţe cu caracter specific...............................................................................................................16

B.3. CERINŢE MINIMALE DE PERFORMANŢĂ OPERAŢIONALĂ.........................................................................................17

C. MISIUNILE ECHIPEI SAR.........................................................................................................................17

C.1 GENERALITĂŢI...............................................................................................................................................17C.2 REGULI GENERALE PRIVIND INTERVENŢIA...........................................................................................................19

C.2.1. Cercetarea........................................................................................................................................19C.2.2. Căutarea...........................................................................................................................................19C.2.3 Salvarea.............................................................................................................................................23

C.3 PARTICULARITĂŢI ALE ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE............................................................................................25 A) Particularităţi pe tipuri de misiuni........................................................................................................25B) Dispozitivul de intervenţie......................................................................................................................26C) Principii privind realizarea dispozitivului de intervenţie......................................................................28 D) Dispunerea............................................................................................................................................28E ) Folosirea echipei SAR în acţiunile de combatere a terorismului.........................................................29

C.4 SFATURI MINIMALE PRIVIND CONDUCEREA PERSONALULUI ECHIPEI SAR.................................................................32C.4.1 Model de ierarhizare a sarcinilor...............................................................................................32C.4.1 Modalităţi de asigurare a unei conduceri echilibrate......................................................................33C.4.2 Caracteristicile principiului de delegare a autorităţii......................................................................33C.4.3 Reguli privind folosirea eficientă a timpului................................................................................35

D) ASISTENŢA MEDICALĂ DE URGENŢĂ................................................................................................35

D.1) TRIAJUL (GENERALITĂŢI)...............................................................................................................................35D.2) TRIAJUL MEDICAL ÎN SITUAŢII DE DEZASTRE......................................................................................................35D.3) DESFĂŞURAREA EVALUĂRII DE TRIAJ................................................................................................................39D.4) TEHNICI DE PRIM-AJUTOR (BASIC LIFE SUPPORT)...................................................................................40

D.4.1) Recunoaşterea şi tratamentul condiţiilor ce pun în pericol viaţa...................................................41D.4.2) Controlul hemoragiei.......................................................................................................................44D.4.3) Metodele de control a hemoragiei...................................................................................................45D.4.4) Recunoaşterea şi tratamentul şocului..............................................................................................46

E. PROCEDURI OPERAŢIONALE STANDARD.........................................................................................46

E.1 GENERALITĂŢI...............................................................................................................................................46E.2 ORDINUL DE INTERVENŢIE...............................................................................................................................47E.3 ETAPELE COMUNE DE PLANIFICARE...................................................................................................................47E.4 ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE ŞEFUL ECHIPEI SAR DUPĂ PRIMIREA ORDINULUI DE INTERVENŢIE...............................47E.5 ELEMENTELE DE CARE TREBUIE SĂ ŢINĂ CONT ŞEFUL ECHIPEI SAR PENTRU LUAREA HOTĂRÂRII.................................48E.6 HOTĂRÂREA ŞEFULUI ECHIPEI SAR..................................................................................................................48E.7 ACŢIUNILE DESFĂŞURATE LA SOSIREA ECHIPEI SAR ÎN RAIONUL DE INTERVENŢIE.....................................................48E.8 ACTIVITĂŢI ZILNICE ALE ŞEFULUI ECHIPEI SAR.................................................................................................49E.9 ACŢIUNI PREGĂTITOARE DESFĂŞURATE DE PERSONALUL ECHIPEI SAR ...................................................................49

F. PARTICULARITĂŢI OPERAŢIONALE PE SPECIALITĂŢI...............................................................50

F.1 ASIGURAREA MEDICALĂ ..................................................................................................................................50

5

Page 6: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

F.1.1 Pregătirea plecării în misiune...........................................................................................................50F.2 PROBLEME ALE ASIGURĂRII MEDICALE PE TIMPUL INTERVENŢIEI ..............................................................................51F.3 PROTECŢIA PSIHOLOGICĂ..................................................................................................................................51

G. ANALIZA INFORMAŢIILOR PE TIMPUL EXECUTĂRII MISIUNII ÎN STRĂINĂTATE............53

G.1 ATRIBUŢIILE OFIŢERULUI CU INFORMAŢIILE.........................................................................................................53G.2 ANALIZA INFORMAŢIILOR OBŢINUTE ÎN ACŢIUNILE DE CĂUTARE-SALVARE................................................................54

Descriere.....................................................................................................................................................55Credibilitatea informaţiei...........................................................................................................................55

H.SIGURANŢĂ ŞI SECURITATE ..................................................................................................................56

H.1 ÎN RAIONUL DE INTERVENŢIE (PENTRU ACŢIUNILE DESFĂŞURATE ÎN STRĂINĂTATE SUB EGIDA ONU)...........................56H.2 SIGURANŢA ŞI SECURITATEA INDIVIDUALĂ (UNELE REGULI SE POT APLICA ŞI LA INTERVENŢIILE DESFĂŞURATE ÎN INTERIORUL ŢĂRII).................................................................................................................................................57

I.PROCEDURI OPERAŢIONALE DE COMUNICARE RADIO................................................................58

J. RELAŢII CU MASS – MEDIA.....................................................................................................................63

J.1 GENERALITĂŢI................................................................................................................................................63J.2 INTERVIUL......................................................................................................................................................65

ANEXA NR. 1 GLOSAR DE TERMENI.........................................................................................................67

ANEXA NR. 2 LISTA ABREVIERILOR........................................................................................................76

ANEXA NR. 3 TABELUL CU CODUL DE SEMNALE............................................................................80

ANEXA NR. 4 TABELUL DE CONVERSIE A UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ.....................................86

ANEXA NR. 5 PRINCIPALELE SEMNE CONVENŢIONALE FOLOSITE ÎN ACŢIUNILE SAR.......88

ANEXA NR. 6 CARACTERISTICILE SCĂRILOR DE INTENSITATE SEISMICĂ.............................93

ANEXA NR. 7 FIŞA MEDICALĂ DE TRIAJ A VICTIMELOR ÎN CAZ DE DEZASTRE ....................96

ANEXA NR. 8 EVALUAREA EFECTELOR DEZASTRELOR................................................................100

ANEXA NR. 9 NORME ORIENTATIVE PENTRU CALCULUL FORŢELOR DE INTERVENŢIE NECESARE LA UN PUNCT DE LUCRU ŞI FIŞA DE EVIDENŢĂ A DESCARCERAŢILOR LA UN PUNCTUL DE LUCRU....................................................................................................................................110

ANEXA NR.10 TIP DE RAPORT DE SITUAŢIE ZILNIC - SITREP- ..............................................113

ANEXA NR.11 TIP RAPORT FINAL AL INTERVENŢIEI..........................................................114

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.......................................................................................................................115

6

Page 7: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

A. Cerinţe manageriale minime ale echipei SAR

Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale sub egida ONU, a fost creat Grupul Internaţional de Avizare al operaţiilor de căutare-salvare (INSARAG) din anul 1991. Acest grup de experţi a stabilit nivelurile minime de dotare, antrenament şi proceduri operaţionale pe care echipele SAR trebuie să le îndeplinească pentru a acorda un ajutor internaţional eficient.

Baza de date care conţine aceste echipe se află în Registrul Central, secţia Echipe internaţionale de căutare-salvare, al Departamentului Afacerilor Umanitare (DHA)/ONU. În anul 1991 erau înregistrate echipe SAR din: Austria, Columbia, Danemarca, Ecuador, Finlanda, Franţa, Germania, Honduras, Indonezia, Italia, Japonia, Singapore, Suedia, Elveţia, Turcia, Anglia şi SUA.

Majoritatea acestor state au adoptat cerinţele INSARAG şi la echipele de căutare-salvare pe care le folosesc numai pe plan intern. Şi aceasta cu mult înainte de atacurile teroriste, de o amploare fără precedent, la care au fost supuse Statele Unite la 11 septembrie 2001.

Volumului I cuprinde elementele de bază care sunt strict necesare pentru cei care doresc să-şi organizeze o echipă de căutare-salvare cu adevărat profesionistă (principii de organizare, cerinţe minimale de dotare şi pregătire şi proceduri operaţionale standard, etc.), cât şi pentru fiecare component al echipei de căutare-salvare care trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile la un nivel profesional ridicat (indiferent dacă este profesionist sau voluntar). Faţă de prima ediţie, în noul volum au fost incluse în plus următoarele informaţii:

- modul de folosire al echipei SAR în acţiunile de combatere a terorismului (vezi subcapitolul C.3, alineatul E);

- norme noi de calcul pentru acţiunile de căutare-salvare, inclusiv un exemplu de calcul (vezi anexa nr. 9);

- tipul de raport zinic şi cel final întocmit la nivelul echipei SAR pe timpul intervenţiei (vezi anexele nr.10 şi 11).

Standardele propuse de lucrare sunt cele internaţionale, ţinând cont de faptul că unele din aceste echipe pot să fie chemate în ajutor şi de unul din statele vecine ţării noastre, conform acordurilor bilaterale de asistenţă umanitară încheiate cu acestea.

Semnificaţia termenilor şi al abrevierile folosite în text sunt prezentate în anexa nr.1.

Volumul II (în curs de apariţie) cuprinde analiza riscurilor la care este vulnerabilă o comunitate, modul de luare a deciziei de înfiinţare a unei echipe SAR (conform resurselor umane, materiale şi financiare existente), precum şi procedeele de căutare-salvare pentru majoritatea

7

Page 8: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

situaţiilor care pot apărea pe timpul intervenţiei (inclusiv căutarea-salvarea în teren muntos).

A.1 Definiţia şi principiile de organizare ale echipei SAR

A.2. Definiţia echipei SAR

Echipa SAR, este o echipă multifuncţională, formată din profesionişti în domeniu, instruită şi dotată adecvat pentru acordarea ajutorului umanitar de urgenţă pe termen scurt, în caz de dezastru natural sau accident industrial, în ţară sau în străinătate, cu precădere în mediul urban.

Se foloseşte, mai ales atunci când autorităţile administraţiei publice locale nu au capacităţi de intervenţie pentru a face faţă unui dezastru de mare amploare.

A.3. Principiile generale ale conceptului SAR

Principiile au fost definite în cadrul “Înţelegerilor de la OSLO (OSLO GUIDELINES)”, din ianuarie 1994, privind normele de conduită pentru membrii echipelor SAR din ţările care acordă ajutor în caz de dezastru ţărilor afectate, folosind sistemul de resurse militare sau de apărare civilă (MCDA).

Acestea sunt:- -ajutorul acordat, să aibă un caracter neutru şi imparţial;- -ajutorul acordat să fie complementar şi să nu dubleze acţiunile

locale ale LEMA;- -ajutorul să nu fie folosit în zonele de conflict armat;- -ajutorul să nu impună obligaţii financiare sau de altă natură ţărilor

care primesc ajutorul;- -să existe acorduri vamale şi legislative pentru cazuri de litigiu

între parteneri;- -echipa să poarte semne distinctive de recunoaştere (uniformă) şi

să nu aibă arme.

A.4. Principiile specifice ale conceptului SAR

Acestea sunt:- definirea clară a misiunilor echipei SAR;- schemă organizatorică flexibilă şi modulată;- echipament adecvat misiunilor specifice echipei;

8

Page 9: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- adoptarea unor proceduri operaţionale standard, pentru asigurarea unei capacităţi de intervenţie rapidă;

- adoptarea unor proceduri standard de selecţionare, pregătire şi verificare a membrilor echipei SAR;

- asigurarea unei capacităţi logistice proprii adecvate misiunilor echipei SAR;

- cooptarea în cadrul echipei, pe termen scurt, a unor experţi pe domenii specifice în cadrul misiunilor SAR;

- asigurarea compatibilităţii operaţionale cu alte echipe SAR, conform recomandărilor INSARAG.

A.5. Organizarea de principiu a echipei SAROrganizarea prezentată mai jos, pe module, este opţională.

Alegerea unei anumite scheme modulate este dictată de analiza concretă a factorilor de risc la dezastre sau război din potenţialele zone de intervenţie, cât şi a resurselor umane, materiale şi financiare avute la dispoziţie. Astfel se poate opta pentru unul, două sau mai multe module.

De principiu, organizarea maximală a echipei este :

1.Şeful echipei SAR= 1 persoană

2.Modulul de comandă, care este constituită din :- responsabil cu operaţiile;- ofiţerul de legătură;- responsabil cu logistica;- responsabil de relaţiile cu mass-media;- responsabil cu comunicaţiile;- responsabil cu securitatea (informaţiile);- responsabil WMD (armele de nimicire în masă);- responsabil cu tehnica;- medic;- 2 translatori;- 2 civili (administraţie).

Total= 13 persoane

Modulul căutare-salvare :Şef pluton căutare-salvare (specialist structuri construcţii);- 3 grupe × 9 persoane;- 4 conductori câini;- 4 câini.

Total= 32 de persoane + 4 câini

Modulul WMD (arme de nimicire în masă):

9

Page 10: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Şef grupă3 echipe x 3 persoane;

Total= 10 persoane.

Modulul decontaminare:Şef pluton- 1 echipă decontaminare personal= 5 persoane;- 1 echipă decontaminare echipament= 4 persoane;- 1 echipă decontaminare tehnică şi teren= 6 persoane;- 1 echipă purificare apă= 4 persoane;

Total = 20 persoane

Modulul pirotehnicŞef grupă + 7 pirotehnicieni;

Total= 8 persoane.

Modulul transmisiuni- 4 persoane;

Total= 4 persoane

Modulul logistic:Şef grupă + 14 persoane;

Total= 15 persoane

Modulul medicalŞef pluton;- 1 specialist anestezie-terapie intensivă;- 3 chirurgi-traumatologi;- 1 oftalmolog;- 2 pediatri;- 1 psihiatru;- 1 specialist boli tropicale;- 1 stomatolog;- 5 medici specialişti urgenţe şi dezastre;- 8 asistente medicale;- 4 brancardieri;

Total= 28 persoane

Total general echipă SAR = 127 persoane + 4 câini

10

Page 11: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Notă: În funcţie de situaţiile concrete în care este folosită, echipa SAR poate acţiona doar cu o parte din modulele organizate pe principiul echipă, grupă, pluton.

Pentru o mai bună înţelegere a structurii organizatorice a echipelor SAR prezentăm mai jos in figura nr.1 ( pentru comparaţie), structura organizatorică a echipei de căutare- salvare a FEMA din Statele Unite şi structura organizatorică maximă a echipei SAR.

11

Page 12: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Comandatul Echipa de sprijin forţei speciale a incidentului

de căutaresalvare (2)

Comandantul Comandantul Comandantul Comandantul echipei de echipei de echipei echipei căutare- 2 salvare -2 medicale-2 tehnice-2

2 specialişti Grupa de 2 Medici 2 specialişti căutare salvare specialişti structuri canină 1 of.+ 5 spec.. urgenţe

2 specialişti Grupa de 2 Medici 2 specialişti căutare salvare specialişti materiale canină 1 of.+ 5 spec. urgenţe periculoase

2 specialişti Grupa de 2 specialişti căutare salvare echipament tehnică 1 of.+ 5 spec. greu şi de ridicat

Grupa de Specialist de

salvare informaţii 1 of. + 2 spec. tehnice

Specialist de comunicaţii

Specialist de logistică

Figura nr.1 Echipa de căutare-salvare FEMA.

12

Page 13: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

În figura nr.2, prezentăm structura organizatorică a echipei SAR în varianta încadrării maxime.

Şeful Modulul echipei de comandă

SAR

Modulul Modulul Modulul Modulul WMD pirotehnic transmisiuni logistic

Modulul Modulul Modulul căutare-salvare decontaminare medical

Figura nr.2: Schema organizatorică maximă a echipei SAR

Resp. cu Resp. cu operaţiile logistica

ofiţer de Resp. privind Resp. cu Resp. cu 2 translatori legătură relaţiile cu comunicaţiile securitatea

mass-media (informaţiile)

Resp. WMD Resp. cu tehnica medic 2 civili

Figura nr. 3: Structura modulului de conducere a echipei SAR

13

Page 14: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

B. Cerinţele minimale de dotare, pregătire şi performanţă operaţională ale echipei SAR

B.1 Cerinţe minimale de dotare

- generatoare electrice portabile de mare putere (220v, 50HZ);- echipament de iluminat (inclusiv pe timp de noapte, ceaţă, etc.);- echipamente portabile pentru penetrarea diferitelor materiale

(cărămidă, beton armat, etc.);- echipament de mare putere pentru ridicarea şi împingerea

diferitelor materiale;- echipament portabil pentru tăierea materialelor (oţel, lemn, etc.);- detectoare pentru victimele încarcerate, de mai multe tipuri

(termice, cu fibră optică, ultrasunete, acustice);- aparatură pentru comunicaţii radio care să poată asigura

legătura dintre membrii echipei SAR şi autorităţile locale, precum şi cele din ţara de origine;

- echipament de detecţie şi decontaminare WMD;- tehnică de calcul;- aparatură de vedere pe timp de noapte;- ambulanţă medicală cu posibilităţi de intervenţii chirurgicale;- aparatură de filtrare a apei şi de înmagazinare a acesteia;- aparatură foto, video;- bărci cu motor;- cazarmament, corturi, echipament pentru pregătirea hranei, de

spălat, etc.;- pistoale de semnalizare;- echipament pirotehnic;- hrană, apă, etc. pentru minim 14 zile;- echipament de protecţie (inclusiv pentru câini), adecvat oricărui

sezon;- câini antrenaţi pentru acţiuni de căutare-salvare.

Deasemenea, fiecare membru al echipei SAR trebuie să aibă în dotarea personală:

a) Obiectele de uz personal obligatorii

-acte de identitate (buletin, legitimaţie militară, carte de identitate);-paşaport pe care să fie menţionată grupa sanguină (plus 6

fotografii de rezervă);

14

Page 15: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

-carnetul de sănătate cu legitimaţiile corespunzătoare de vaccinare internaţională (febră galbenă, hepatită virală, etc.);

-hrană rece pentru 36 de ore;-apă de băut pentru 36 de ore;-4 schimburi de lenjerie de corp adecvată zonei de acţiune,

perioadei anului şi misiunii primite; -articole de igienă personală:• aparat de ras;• săpun;• periuţă de dinţi;• hârtie igienică;• ochelari de soare;• lanternă cu baterii de schimb;• cuţit de buzunar multifuncţional;• diurnă zilnică pe perioada misiunii, în bancnote de diferite

mărimi;• trusă personală de prim ajutor (medicamente pentru

combaterea constipaţiei; medicamente pentru combaterea diareei; medicamente pentru combaterea durerilor de cap; medicamente pentru combaterea durerilor menstruale; medicamente pentru combaterea durerilor reumatismale ; medicamente pentru combaterea răcelii; medicamente pentru combaterea infecţiilor);

• vitamine;• săruri minerale;• alcool medicinal;• pansamente individuale şi comprese sterile;• bandă adezivă;• medicamente pentru afecţiunile specifice ale individului.

b) Obiectele de uz personal opţionale

-aparat de filmat (fotografiat) cu bateri;-binoclu de buzunar;-calculator de buzunar;-adaptor electric;-papetărie;-alte obiecte.NOTĂ:Obiectele personale opţionale se iau numai în cazul unor misiuni

ce se desfăşoară în afara ţării.

15

Page 16: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Diurna poate fi în valută sau moneda naţională a ţării afectate, după caz. Verificarea şi pregătirea se execută după aceleaşi proceduri şi în cazul primirii ordinului de intervenţie.

B.2 Cerinţe minimale de pregătire a membrilor echipei SARB.2.1 Cerinţe cu caracter general

Aceste cerinţe sunt:

- capacităţi fizice şi psihice cel puţin medii;- cunoaşterea procedurilor SAR de bază;- cunoaşterea normelor de comportament în zona de dezastru;- capacitatea de a coopera cu membrii altor echipe SAR;- încadrarea într-un program de antrenament continuu, fizic şi

psihic specific.

B.2.2 Cerinţe cu caracter specific

Acest nivel de pregătire trebuie să asigure un potenţial foarte bun de îndeplinire a misiunii specifice fiecărui membru al echipei SAR.

De exemplu, pentru câinii de căutare-salvare aceste cerinţe sunt:- vârstă minimă 2 ani;- testaţi pentru antrenament cel puţin de 3 ori pe an, timp de

minim 1 oră privind rezistenţa la factorii perturbatori, abilitatea de a lucra în condiţii de stres, capacitatea de a detecta victimele încarcerate, capacitatea de reacţie la comenzile conductorului(cât şi de a se supune ordinelor acestuia), capacitatea de a trece prin sau peste obstacole, cât şi peste suprafeţe de diferite tipuri, capacitatea de orientare în teren şi de control a direcţiei, descoperirea deviaţiilor de comportament;

- testarea câinilor o dată la 2 ani, câinii obţinând astfel permisiunea de a participa la acţiuni reale (testul de bază este cel privind capacitatea de a detecta victimele încarcerate, la care trebuie să îndeplinească cel puţin 70% din cerinţe).

În acelaşi timp conductorilor câinilor de căutare-salvare li se apreciază:

- capacitatea de a adapta posibilităţile câinilor la situaţia concretă din teren, pentru a obţine rezultate optime;

- cunoştinţele lor privind acordare primului ajutor medical de urgenţă şi folosirea procedurilor de comunicare radio;

- cunoştinţele minime privind operaţiunile de salvare a victimelor;16

Page 17: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- condiţia fizică şi psihică.

B.3. Cerinţe minimale de performanţă operaţională

Cerinţele minime de performanţă, conform misiunilor specifice, sunt:

- structură managerială de organizare completă (nu se admite cumulul de funcţii pentru membrii echipei SAR);

- timpul de alarmare şi pregătire pentru intervenţie, indiferent de situaţie să nu depăşească 6 ore;

- dotarea echipei USAR să permită intervenţia acesteia numai pe bază de resurse proprii pe o durată de cel puţin 14 zile;

- nivelul minim de antrenament şi dotare a echipei USAR să fie cel recomandat de INSARAG;

- membrii modulului de comandă să cunoască cel puţin 2 limbi de circulaţie internaţională, iar restul echipei o limbă de circulaţie internaţională;

- membrii modulului de comandă să cunoască procedurile operaţionale adoptate de OERC\ONU, iar minimum 50% din aceştia să fi absolvit cel puţin cursul de bază (CIMIC BASIC COURSE), organizat de OERC\ONU în acest sens;

- personalul medical să aibă experienţă în executarea unor operaţiuni de salvare (medicină de urgenţă şi dezastre);

- conductorii de câini şi câinii folosiţi în acţiunile de căutare-salvare să fie atestaţi pentru executarea acestora;

- cel puţin 3 membrii ai modulului de comandă să fie experţi în evaluarea situaţiilor operative din zona de dezastru.

C. Misiunile echipei SAR

C.1 Generalităţi

Echipa SAR, este organizată pe module, pentru a îndeplini următoarele misiuni de bază (sau o parte din acestea):

a) Căutare-salvare urbană - localizarea şi scoaterea persoanelor de sub dărâmături; - acordarea primului ajutor medical de urgenţă la locul intervenţiei; - evacuarea victimelor descarcerate din zona de lucru către

formaţiunile medicale;

17

Page 18: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- îndepărtarea sau consolidarea elementelor de construcţii avariate pe timpul acţiunilor de căutare-salvare;

- restabilirea provizorie a facilităţilor edilitare sau industriale afectate de dezastru. b) Detecţie WMD

c) Decontaminare WMD - a personalului; - a tehnicii; - a terenului; - a echipamentului; - purificarea apei potabile.

d) Comunicaţii- poziţionare GPS;- comunicaţii pe unde scurte prin satelit;- comunicaţii prin reţea computerizată de transmisie a datelor;

e) Asistenţă medicală de urgenţă- ajutor medical de urgenţă de tip minim ATLS în primul rând

pentru membrii echipei;- triajul şi stabilizarea victimelor;- evacuarea la formaţiunile medicale avansate locale, sau la

spitalele;- tratamentul victimelor intoxicate;- intervenţii chirurgicale de urgenţă pentru degajarea victimelor

încarcerate;

f) Asanarea muniţiei rămasă neexplodată

g) Asigurarea facilităţilor vitale pentru supravieţuirea în zonă- adăpostire;- prepararea hranei;- stocarea apei purificate;- măsuri de sanitaţie;- asigurarea cazarmamentului.

Principalele dezastrele acoperite de misiunile de mai sus sunt (la care se adaugă asanarea teritoriului de bombele rămase neexplodate):

- cutremurele de pământ;- alunecările şi prăbuşirile de teren;- accidentele NBC;- exploziile şi (parţial) accidentele grave pe căile de comunicaţii;- inundaţiile.

18

Page 19: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

C.2 Reguli generale privind intervenţia

În general, intervenţia cuprinde următoarele faze:- Cercetarea;- Căutarea;- Salvarea.

C.2.1. Cercetarea

Are drept scop furnizarea continuă a datelor necesare desfăşurării acţiunilor de căutare – salvare prin identificarea caracteristicilor raioanelor de distrugere cât şi a evoluţiei acestora în timp.

Cercetarea se poate efectua:

- terestru prin realizarea observării directe de către echipe special dotate şi instruite în acest sens;

- aerian prin fotografiere sau transmisie de imagini video.În ambele cazuri esenţială este condiţia ca datele să fie transmise în timp real.

Datele obţinute prin cercetare vor fi folosite la evaluarea situaţiei operative, ce va sta la baza luării deciziei de intervenţie.

În cazul dezastrelor naturale, evaluarea trebuie să clarifice: - impactul dezastrului asupra societăţii;- nevoile şi priorităţile măsurilor urgente de intervenţie;- resursele disponibile;- disponibilităţile de a facilita reabilitarea şi dezvoltarea pe termen

lung. În general datele de interes ce trebuie culese de cercetare pentru

realizarea evaluărilor sunt conţinute în anexa nr. 8 (evaluarea efectelor dezastrelor).

C.2.2. Căutarea

Căutarea este eficientă dacă este sistematică şi atentă, evită dublarea inutilă a eforturilor şi asigură datele necesare acţiunilor de salvare.

Cele mai uzuale tehnici de căutare folosite sunt:

a) Căutarea tradiţională

19

Page 20: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Se execută de regulă în module de câte trei salvatori, pe baza unei scheme de cercetare prin chemare vocală. Salvatorii se deplasează în triunghi într-o zonă dată şi vor marca ariile de căutare.

b) Căutarea canină

Majoritatea ţărilor, au optat pentru organizarea unui modul de căutare al victimelor cu ajutorul câinilor, compusă din trei oameni (din care unul este şeful echipei) şi trei câini.

Această organizare uşurează în mod deosebit, problemele legate de antrenamente, dotare, echipare, hrănire, etc.

În caz de intervenţie, modulul poate acţiona grupat, sau separat (ca întărire, pentru diferitele unităţi sau formaţiuni de protecţie civilă, specializate în acţiuni de căutare-salvare).

În general şeful modulului, după primirea misiunii, hotărăşte schema organizatorică pentru îndeplinirea acesteia.

Principalele misiuni ale modulului pot fi:- localizarea oamenilor surprinşi de cutremur în diferite situaţii

(blocaţi în spaţii amenajate sau sub dărâmături, blocaţi sub zăpadă sau pământ datorită unor alunecări de teren, etc.)

- acordarea primului ajutor medical;- ajutorarea evacuării victimelor rănite la punctele de acordare a

ajutorului medical avansat.Pe timpul acţiunilor, modulul de căutare canină se subordonează

exclusiv şefului raionului de distrugeri la care a fost repartizată.Cazarea modulului se va face în imediata apropiere a raionului de

distrugeri, având grijă de a destina o cameră pentru câini, separată de cea a oamenilor.

Indiferent de problemă, conductorul este cel care răspunde de soluţionarea acesteia. Câinele este o simplă unealtă.

Conductorul hotărăşte (de comun acord cu şeful obiectivului de intervenţie):

- unde, când şi cum să se execute căutarea;- regimul de lucru al câinelui;- situaţii de întrerupere imediată a căutării.

Conductorul foloseşte câinele numai atunci când nu poate constata personal prezenţa oamenilor în zona de căutare primită.

Conductorul participă activ la căutare, împreună cu câinele său.Locuri care vor fi căutate cu prioritate:

- toate adăposturile, subsolurile şi alte lucrări de artă subterane;

- zonele acoperite cu dărâmăturile datorate prăbuşirii totale sau parţiale ale unor etaje superioare ale unor construcţii;

- intrările/ieşirile de metrou.

20

Page 21: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Câinii trebuie dirijaţi spre orice goluri, guri de aerisire sau ventilaţie, fisuri în ziduri, scobituri, guri de canalizare, adică acolo unde sunt curenţi de aer.

Conductorul trebuie să fie atent la direcţia din care bate vântul, deoarece acesta se poate schimba repede şi de mai multe ori pe timpul cercetării.

Câinele nu trebuie grăbit, ci înţeles în reacţiile lui.Dacă zona de cercetare, dată unui conductor, este mare, există

pericolul ca datorită oboselii şi tensiunii nervoase, părţi din această zonă să rămână necercetate, sau controlate de mai multe ori (un câine poate cerceta un raion de mărimea unui teren de fotbal în circa 45 minute). Pentru evitarea acestei situaţii, este necesar ca zona să fie împărţită în arii mai mici, care să fie cercetate sistematic.

Conductorul hotărăşte, în raport de situaţia din zonă, dacă cercetarea se va face cu câinele ţinut în lesă sau lăsat liber. Lesa de regulă, se foloseşte pentru porţiunile de teren unde pericolul de prăbuşire al unor elemente de construcţii avariate, al electrocutării şi al inhalării de substanţe volatile periculoase este mare.

Când un câine semnalează prezenţa unei persoane sub dărâmături, după marcarea locului respectiv, conductorul raportează despre aceasta şefului echipei.

Dacă după mai multe încercări, conductorul consideră că persoanele sunt localizate în altă parte decât arată câinele, atunci va cere şefului modulului ca un alt câine să repete căutarea în zona respectivă.

c) Căutarea cu mijloace de detecţie

Etapele sunt:- stabilirea listelor nominale ale victimelor prezumtive (acolo unde

este posibil);- stabilirea poziţiei prezumtive a victimelor probabile;- căutarea primară a locului dezastrului cu modulele de căutare

canine;- căutarea locului dezastrului cu module având în dotare mijloace

tehnice de ascultare (geofonul şi geostereofonul)

Există două tipuri de aparate de ascultare:- geofonul electronic;- geostereofonul electronicPerformanţe tehnice minime:Fiecare captator permite detectarea vibraţiilor emise de victime pe

20 de metri de teren omogen.

21

Page 22: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Stocarea aparatelor este posibilă la o marjă de temperatură de 20-70 grade Celsius, bateriile trebuiesc scoase din aparat, iar mufele de legătură trebuind să fie şi ele scoase în timpul stocării aparatului.

Detecţia instrumentală se va desfăşura astfel:- personal:

1 şef al modulului de ascultare;2 echipieri cu aparate;

- pregătire:*şeful de modul va sectoriza zona de intervenţie, în fâşii de 60 de

metri lăţime;*modulul se va deplasa în axul deplasării (cei trei se dispun în

triunghi cu vârful înapoi, având latura de 20 metri).- se aplică următoarea procedură de căutare:

*şeful de modul ordonă "Linişte";*membrii modulului se obişnuieşte cu zgomotele de

fond;*şeful de modul ordonă apelul (răspund echipierii);*şeful de modul pune în funcţiune aparatul său şi

ascultă;*în funcţie de un eventual răspuns şeful de modul va

cere confirmarea de la alt coechipier;*modulul se va deplasa 20 de metri şi se reia

ascultarea.În timpul căutării şeful de modul va avea grijă să nu se

depăşească fâşiile de intervenţie şi să evite repetarea căutării în zonele prin care deja s-a trecut.

Interpretarea răspunsurilor primite (a sunetelor) prin intermediul aparaturii se face astfel:

- fără sunet (valoare 0) = se semnalizează restului echipei făcând un zero cu policele şi indexul de la mâna dreaptă;

- sunet slab (valoare 1) = se semnalizează restului echipei arătând policele de la mâna dreaptă, restul degetelor fiind strânse;

- sunet mediu (valoare 2) = se semnalizează restului echipei arătând indexul şi mediusul de la mâna dreaptă, restul degetelor fiind strânse;

- sunet puternic (valoare 3) = se semnalizează restului echipei arătând indexul, mediusul şi degetul mic de la mâna dreaptă, restul degetelor fiind strânse.

22

Page 23: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

C.2.3 Salvarea

a) Salvarea presupune următoarele scopuri:- crearea unui mediu sigur pentru salvare. Acest lucru se

realizează prin înlăturarea din calea salvatorilor a obiectelor ce pot cădea, folosirea de instrumente pentru mişcarea diverselor obiecte căzute, sprijinirea pereţilor şi înlăturarea molozului;

- triajul şi stabilizarea victimelor;- evacuarea victimelor. Modulele de căutare-salvare vor evacua

imediat victimele din clădirile uşor avariate, către o zonă sigură (modulele medicale vor evacua victimele din clădirile uşor avariate, după evaluarea completă a stării sănătăţii lor şi tratamentul leziunilor).

Nici unul din aceste scopuri nu poate fi realizat dacă nu se realizează un mediu cât mai sigur posibil, înaintea începerii operaţiunilor de descarcerare.

Acestea sunt o parte din precauţiunile pe care trebuie să le ia modulul de căutare-salvare, pentru reducerea la minim posibil a riscurilor, pe care le implică un efort de salvare.

b) Cunoaşteţi-vă limiteleMulţi voluntari bine intenţionaţi, au fost răniţi în timpul operaţiunilor

de salvare, datorită faptului că nu au acordat atenţie limitelor fizice şi mentale proprii. Ca membru al unui modul de căutare-salvare trebuie să vă cunoaşteţi foarte bine limitele atât fizice cât şi psihice şi să vă controlaţi permanent starea proprie.

Luaţi-vă timp pentru a mânca, a bea şi a vă recupera, astfel încât să vă reîntoarceţi la acţiune cu mintea clară şi energia recuperată. Reţineţi: oboseala conduce la rănire.

Întotdeauna protejaţi-vă prin purtarea echipamentului de protecţie cerut de situaţie şi folosiţi procedurile de siguranţă stabilite:

- lucraţi în pereche;- sub nici o formă să nu intraţi într-o structură instabilă;- urmaţi procedurile recomandate pentru ridicare şi transport a

victimelor.Pentru a ridica o victimă în siguranţă executaţi:- îndoiţi genunchii şi aplecaţi-vă;- menţineţi încărcătura aproape de corpul dvs.;- ţineţi spatele drept;- împingeţi în sus cu membrele inferioare;- nici o dată să nu vă puneţi siguranţa în pericol; Veţi fi valoros ca salvator, dacă rămâneţi sănătos.

23

Page 24: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

c) Folosirea instrumentelor şi echipamentelorInstrument de salvare poate fi orice instrument, care poate fi

folosit pentru a găsi şi a ajunge la victime sau pentru a deplasa obiecte mari din cale .

Instrumentele şi echipamentele pot varia foarte mult şi de aceea folosirea lor trebuie să fie cât mai bună, chiar dacă necesitatea lor de a fi folosite este dependentă de tipul şi magnitudinea dezastrului. De aceea trebuie planificată aprovizionarea şi dotarea cu instrumente şi echipamente anterior intervenţiei, pentru a putea face faţă situaţiei concrete de la locul accidentului.

d) Degajarea victimelor folosind pârghii şi răngi

Se foloseşte atunci când un obiect mare, ca de exemplu un perete prăbuşit, sau un fragment greu de dărâmătură, trebuie să fie mişcat de pe o victimă, sau din drum.

Instrumente şi echipamentul necesar, variază de la un caz la altul, dar în principiu este reprezentat de una sau mai multe pârghii, care sunt introduse sub obiectul de deplasat pentru a elibera victima prinsă.

e) Îndepărtarea dărâmăturilor

Când trebuie să îndepărtaţi dărâmăturile, în scopul localizării sau a descarcerării unei victime, trebuie folosit “lanţul uman”. Astfel veţi forma o linie de voluntari, care îşi vor da mână în mână fragmentele de dărâmături. Lanţul va fi constituit astfel încât să nu stânjenească descarcerarea victimei, sau să blocheze căile de circulaţie. Purtaţi mănuşi de piele pentru protecţie, deoarece mâinile sunt cel mai important “instrument” de salvare.

Următoarele etape în cadrul operaţiunilor de salvare sunt:- descarcerarea victimelor (unele victime reuşesc să se

autodescarcereze până la sosirea salvatorilor)- ridicarea victimei;- transportul victimei:- de către un salvator cu chinga;- de către doi salvatori (metoda Georgia Street);- cu scaunul format de către salvatori;- cu pătura;- cu folosirea tărgilor improvizate;- prin târârea victimei.

24

Page 25: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

C.3 Particularităţi ale acţiunilor de intervenţie

A) Particularităţi pe tipuri de misiuni

În funcţie de natura şi caracterul dezastrului, echipa SAR acţionează cu toate modulele sau cu o parte dintre acestea.

În raionul de distrugeri creat ca urmare a efectelor cutremurelor de pământ sau alunecărilor de teren, echipa de SAR acţionează cu toate modulele şi tehnica din înzestrare (inclusiv modulul pirotehnic care acţionează specific în cadrul raioanelor de distrugeri rezultate ca urmare a atacurilor aeriene).

În raionul de distrugeri, după efectuarea cercetării, se introduc modulele SAR şi de prim ajutor medical, care execută: misiuni de căutare – salvare, delimitarea (marcarea) zonelor periculoase, limitarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală, sprijinirea (demolarea) zidurilor care ameninţă cu prăbuşirea, acordarea primului ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele de adunare a răniţilor. Personalul modulului medical poate participa şi la acţiuni de triaj medical şi de acordare a ajutorului medical de urgenţă.

În raionul contaminat cu substanţe toxice industriale echipa SAR poate acţiona întrunit sau cu o parte din module, în cooperare cu alte formaţiuni de intervenţie. În acest caz echipei de căutare – salvare trebuie să i se indice locul, modul de acţiune, durata acţiunii şi asigurarea materială şi locul punctelor de decontaminare de către autoritatea publică locală care răspunde de coordonarea acţiunilor în raion. Nici un membru al echipei nu va acţiona în raionul contaminat cu substanţe toxice industriale fără a fi dotat cu mijloacele de protecţie individuale adecvate.

Acţiunile echipei de căutare – salvare în raionul contaminat cu substanţe toxice încep cu participarea modulului specializat la cercetarea şi delimitarea raionului de intervenţie, în cooperare cu alte formaţiuni de cercetare. După cercetare, se introduce modulul de decontaminare care neutralizează substanţele toxice industriale în special pe căile de acces spre locurile unde se găsesc răniţi, intoxicaţi sau contaminaţi. Concomitent cu acestea acţionează modulul medical, care acordă prim ajutor răniţilor şi intoxicaţilor, asigură trierea şi stabilesc urgenţele de evacuare la spitalele de urgenţă, participă la transportul acestora la punctele de adunare, punctele de decontaminare sau la spitalele (care le acordă ajutorul medical calificat).

După terminarea intervenţiei, personalul, tehnica şi mijloacele care au intervenit în raionul contaminat cu substanţe toxice industriale va trece pe la P.D.(punctul de decontaminare) în vederea decontaminării acestora.

25

Page 26: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

La cerere, modulul specializat din echipa SAR poate participa la acţiuni de control al decontaminării.

În raionul contaminat cu substanţe radioactive, echipa SAR intervine numai cu forţele şi mijloacele specifice acestui tip de acţiuni.

Întrebuinţarea echipei SAR în raioane contaminate cu substanţe radioactive, începe cu acţiunea de cercetare care procură tot timpul date despre situaţia din raion.

După cercetare se introduce modulul specializat care va coopera cu alte forţe (formaţiuni) pentru deblocarea căilor de acces, executarea de treceri peste dărâmături, decontaminarea căilor de acces şi a punctelor de intervenţie.

În continuare se vor căuta şi salva răniţi, victimele din locurile în care au avut loc explozii (dacă acestea există), iar modulul medical le va acorda ajutorul medical de urgenţă, participând şi la transportul acestora la spitale, în afara zonei periculoase.

În această situaţie membrii modulului specializat vor fi echipaţi cu mijloace de protecţie individuală adecvate, iar intervenţia se va executa pe nivele de radiaţie astfel încât aceştia să nu primească mai mult decât doza maximă admisă.

În raioane afectate de inundaţii echipa SAR acţionează cu toate modulele folosind mijloacele tehnice specifice în astfel de cazuri: bărci de salvare, colaci de salvare, pompe şi motopompe etc.

Modulul SAR, îmbarcat pe bărci pneumatice va executa o cercetare rapidă a raionului de intervenţie, în urma căreia vor informa şeful modulului despre situaţia din teren. Pe timpul acţiunilor, echipajele pot executa şi acţiuni de salvare care nu suportă amânare.

Pe baza datelor furnizate vor începe acţiunile de salvare a persoanelor surprinse în zona inundaţiei, se vor acorda primul ajutor persoanelor cu nevoi sanitare şi le va transporta în locuri sigure, în afara zonei periculoase.

Pe timpul acţiunilor la apă, toţi membrii modulului SAR vor fi înzestraţi cu „vestă de salvare”.

Pe timpul intervenţiei în raioane afectate de inundaţii, echipa SAR poate participa şi la acţiuni de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale, iluminarea taberelor de sinistraţi sau alimentarea cu energie electrică a utilajelor sau aparaturii electrice din tabăra de sinistraţi, cât şi la consolidarea digurilor de protecţie împotriva apelor.

B) Dispozitivul de intervenţie

Dispozitivul de intervenţie se adoptă pentru ducerea acţiunilor în raionul de intervenţie.

Dispozitivul de intervenţie se stabileşte de şeful echipei SAR şi, de regulă, se compune din următoarele elemente:

26

Page 27: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- modulul de intervenţie;- punctul de comandă;- P.A.R. (puncte de adunare ale răniţilor);- rezerva echipei SAR;- punctul de sprijin logistic.Modulul de intervenţie este formată dintr-o combinaţie de

modulele proprii, precum şi din forţele şi mijloacele date în sprijin ( în care pot intra elemente de cercetare, căutare – salvare, sanitare, decontaminare şi altele). De regulă în primele 6 ore de intervenţie, echipa SAR va acţiona cu toate forţele şi mijloacele. Dacă intervenţia se prelungeşte peste 6 ore se va trece la intervenţia pe schimburi de lucru.

Locul punctului de comandă se stabileşte, de regulă, pe direcţia (în vecinătatea punctului de lucru) unde echipa SAR concentrează efortul principal.

Punctul de adunare al răniţilor (P.A.R.) se organizează, de regulă, câte unul la maximum 3 puncte de lucru atunci când afluxul de victime este foarte mare iar triajul şi transportul auto nu se pot efectua direct în cadrul fiecărui punct de lucru. Amplasarea se face la cel mult 200m de punctele de lucru în zonă deschisă (pieţe,parcuri,etc.)şi cu căi de acces valabile pe orice stare a vremii.

Rezerva se stabileşte în funcţie de natura şi caracterul urmărilor dezastrului şi de posibilităţile de intervenţie cu tot efectivul sau cu efective reduse. În cazul în care s-a trecut la lucrul în schimburi, rezerva se va putea crea din schimburile care merg la odihnă sau din forţele şi mijloacele scoase de la punctele de lucru unde intervenţia s-a terminat.În cadrul rezervei intră de asemenea, aparatura şi mijloacele care nu se folosesc la intervenţie, materialele consumabile şi rezervele de hrană, apă şi echipament de protecţie precum şi materialele de cazarmament din dotare.Locul de dispunere al rezervei se stabileşte de şeful echipei SAR, în funcţie de natura şi caracterul raionului de intervenţie, în afara zonelor periculoase (dar nu mai departe de 1-3 km de punctul de comandă).

Punctul de sprijin logistic se stabileşte înapoia punctului de comandă, la circa 50-300 m. Se alege o zonă care să ofere capacităţi de refacere pentru echipa SAR, cât şi de întreţinere a tehnicii din dotare.

27

Page 28: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

C) Principii privind realizarea dispozitivului de intervenţie

În orice situaţie, şeful SAR trebuie să constituie un dispozitiv de intervenţie care să permită:

- cercetarea rapidă a raionului de intervenţie (acolo unde o realizează cu forţe proprii);

- concentrarea efortului acolo unde se află un număr mare de răniţi;

- întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor, potrivit posibilităţilor lor de acţiune;

- folosirea la randament maxim a tehnicii şi aparaturii din înzestrare;

- realizarea unor acţiuni stabile şi cu caracter activ;- asigurarea protecţiei personalului care realizează intervenţia; - conducerea fermă a modulelor şi acordarea sprijinului în

realizarea misiunilor de intervenţie.Dispozitivul de intervenţie al echipei SAR este compus din

dispozitivul de intervenţie al modulelor din subordine. Se consideră că dispozitivul de intervenţie este realizat când toate forţele şi mijloacele au ajuns la obiectivele de intervenţie (punctele de intervenţie), au primit misiunea, au executat recunoaşterile şi au început acţiunile specifice de intervenţie.

D) Dispunerea.Raionul de dispunere al echipei SAR trebuie să fie stabilit în locuri

mai puţin (sau chiar deloc) expuse pericolelor, cât mai aproape de obiectivele (punctele) la care trebuie să intervină.

Raionul de dispunere trebuie să asigure: - dispunerea dispersată a grupelor; - condiţii corespunzătoare pentru odihna şi hrănirea personalului; - posibilităţi de constituire a coloanei pentru marş; - căi de acces pentru circulaţia către obiectivele (punctele) de intervenţie; - condiţii favorabile pentru realizarea legăturilor de transmisiuni; - realizarea siguranţei nemijlocite pentru echipa SAR.

Înainte de ocupare, punctele de intervenţie repartizate vor fi recunoscute de către o echipă condusă de şeful echipei SAR, care va studia raionul destinat pentru dispunerea echipei, stabilind: - locurile de dispunere ale modulelor (personalului şi tehnicii), locul P.C. şi a celui de sprijin logistic;

28

Page 29: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- locul de dispunere a rezervei; - posibilităţile de cazare şi hrănire; - modul de realizare a siguranţei şi măsurile P.S.I.; - sursele de apă potabilă şi menajeră; - căile de acces ce pot fi folosite; - modul de folosire a mijloacelor de legătură;

Şeful echipei SAR este obligat să urmărească menţinerea capacităţii de acţiune a modulelor, să verifice cunoaşterea semnalelor de înştiinţare, să ia măsuri pentru respectarea normelor P.S.I. şi de protecţie a muncii.

De asemenea, şeful echipei de SAR trebuie să asigure permanenţa la punctul de comandă, să asigure îndrumarea şi controlul în teren al acţiunilor de intervenţie, să controleze activităţilor de reparare a tehnicii şi completarea a stocurilor de materiale consumabile, cât şi să ţină legătura permanent cu şeful raionului de intervenţie (sau cu înlocuitorul acestuia).

E ) Folosirea echipei SAR în acţiunile de combatere a terorismului

“Dacă cererile nu ne vor fi satisfăcute, data viitoare vom lovi mai precis, iar Wold Trade Center va continua să fie una din ţintele noastre în Statele Unite”, afirma Nidal Ayyad, un militant islamist în februarie 1993. Cu aproape 100 de ani mai devreme, un alt adept al folosirii terorii, Andrei Zeliabov (membru al comitetului executiv al grupării ruse Narodnaia Volia) considera că “Istoria evoluează prea încet. Noi trebuie să-i dăm un imbold.”

Pe parcursul ultimilor 10 ani , dimensiunile fenomenului s-au globalizat la un nivel greu de anticipat.

Dacă numărul acţiunilor teroriste a scăzut la nivel internaţional, de la 665 în 1987 la numai 304 în 1997, numărul victimelor a crescut însă semnificativ, ca şi de metodele metodele folosite în acţiuni de acest tip.

De asemenea a crescut cooperarea între organizaţiile teroriste din diferite ţări.

Terorismul este o formă de acţiune care înseamnă practicarea terorii.

Consiliul European a aprobat la 15 septembrie 2001 “Decizia Cadru [ COM 2001] 521 final” care defineşte terorismul astfel (datorită importanţei sale o reproducem mai jos în mod integral):

“ Fiecare stat membru va lua măsurile necesare pentru a se asigura că următoarele infracţiuni definite în conformitate cu legislaţiile lor naţionale care sunt comise intenţionat individual, sau de un grup împotriva unui stat sau grup de state, instituţiilor sau cetăţenilor cu scopul de a intimida şi de a altera serios, ori a

29

Page 30: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

distruge structurile politice, economice sau social ale unui stat , vor fi pedepsite ca şi infracţiuni teroriste”:

a. crima;b. vătămarea corporală;c. răpirea sau luarea de ostatici;d. furtul, hoţia sau tâlhăria;e. jaful;f. ocuparea ilegală sau distrugerea facilităţilor

guvernamentale sau de stat, a transporturilor publice, a facilităţilor legate de infrastructură, utilităţi sau locuri publice;

g. fabricarea, posesia, achiziţionarea, transportul sau livrarea de arme sau explozibil;

h. livrarea de substanţe care prezintă pericol de contaminare, producerea de incendii, explozii sau inundaţii, punerea în pericol a oamenilor, proprietăţilor, animalelor sau mediului;

i. obstrucţionarea sau distrugerea livrării de apă, electricitate sau alte resurse fundamentale;

j. atacul prin intervenţie directă în sistemele informaţionale;

k. ameninţarea cu comiterea oricărei infracţiuni din lista de mai sus;

l. conducerea unui grup terorist;m. promovarea, susţinerea sau participarea la un grup

terorist.Astfel, în 1984,catastrofe de la Bhopal face 2500 morţi ca urmare

a unei defecţiuni survenite într-o uzină de pesticide , iar explozia unor rezervoare de gaz lichefiat face 4248 morţi în Mexic în acelaşi an. Deşi nu terorismul a fost cauza declanşării acestor dezastre, ele arată în ce măsură teroriştii pot folosi sursele de risc existente. Dar unele acţiuni de acest fel au avut deja loc.

De exemplu, în 1995 la Moscova, într-o grădină publică a oraşului a fost găsită o cantitate de cesium-137, după ce o organizaţie cecenă a ameninţat cu folosirea unei “arme radiologice”.

În aprilie 1995, la Oklahoma City o clădire administrativă este aruncată în aer de doi extremişti. Cu toate eforturile depuse de echipele de căutare-salvare, s-au înregistrat 168 morţi şi 674 răniţi.

Atentatul cu bombă din 7 august 1998 în centrul oraşului Nairobi, împotriva ambasadei americane, a provocat prăbuşirea unei clădiri învecinate - Gateway House- cât şi a unei şcoli, echipele de intervenţie scoţând de sub dărâmături 213 morţi şi peste 500 de răniţi. Şi exemplele pot continua.

30

Page 31: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Şi din definiţia de mai sus, se poate observa că activităţile de la punctele f, h şi i, intră în domeniul de activitate al protecţiei civile.

Rezultă în mod clar, din cele relatate mai sus, că prin specialităţile sale echipa SAR va participă activ la limitarea efectelor generate de acţiunile teroriste.

De altfel, Centrul Nord-Atlantic de Coordonare a Ajutorului la Dezastre care funcţionează pe lângă Înaltul Comisariat al Urgenţelor Civile din NATO, a trecut în rândul dezastrelor cărora trebuie să le facă faţă şi terorismul.

Conform legislaţiei în vigoare, M.I. şi S.R.I. sunt principalele instituţii ale statului abilitate să desfăşoare activităţi de prevenire şi combatere a terorismului.

Prin nivelul de dotare, pregătire şi performanţă echipa SAR poate să participe la acţiunile de prevenire şi intervenţie.

Pe timpul acţiunilor de prevenire, echipa SAR poate participa la executarea următoarelor misiuni:

• identificarea factorilor de risc din zona de răspundere.• evaluarea efectelor generate de acţiunile teroriste

asupra factorilor de risc identificaţi.• stabilirea procedurilor operaţionale standardizate

privind cooperarea dintre modulele SAR şi elementele dispozitivului de intervenţie al forţelor antiteroriste.

Din punct de vedere al acţiunilor de intervenţie, echipa SAR poate participa doar la două din fazele acesteia:

- restabilirea ordinii la obiectivul fix sau mobil unde a avut loc acţiunea terorist.

- limitarea efectelor generate de acţiunea teroristă.

În concordanţă cu aceste faze, echipa SAR asigură completarea unor elemente ale dispozitivul de luptă al forţelor antiteroriste, cum ar fi:

- formaţiuni medicale;- formaţiuni de căutare-salvare şi evacuare a

populaţiei civile (eventual al unor bunuri materiale);

- asigurarea protecţiei A.N.M.O modalitate clasică de a testa eficienţa acestor proceduri

este prin efectuarea de exerciţii. Un exemplu în acest sens l-a constituit exerciţiul desfăşurat

în martie 1995, la prefectura Essone din Franţa. Aici s-a simulat, de la ora 9 la 18 capturarea de către terorişti a unei cisterne auto conţinând 1 tonă de fosfină pe autostrada A6. Protecţiei civile a executat sarcina cea mai grea şi anume aceea de evacuare a

31

Page 32: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

populaţiei. Datorită parametrilor demografici şi de relief nu s-au putut evacua mai mult de 4000 persoane pe oră.

De asemenea, s-a estimat că dacă cisterna ar fi explodat, la trei ore după începerea exerciţiului numărul de victime ar fi fost între 12 şi 14000 persoane.

C.4 Sfaturi minimale privind conducerea personalului echipei SAR

C.4.1 Model de ierarhizare a sarcinilor

Categorii de sarcini Modalităţi de abordare1. Sarcină urgentă -este indicat să fie abordată înaintea tuturor

sarcinilor;-este necesar să nu se aştepte ca o anumită sarcină să devină urgentă.

2. Sarcină importantă -la acelaşi nivel de urgenţă se acordă prioritate sarcinilor de mare importanţă;-este necesar să se stabilească din timp elementele care definesc importanţa sarcinilor.

32

Page 33: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Categorii de sarcini Modalităţi de abordare3.. Sarcină delicată şi dificilă (cere volum de muncă şi eforturi mari pentru realizare)

-în cazul încredinţării unor sarcini care reclamă o acţiunea importantă pe termen lung, la apariţia unor activităţi mărunte ce pot fi rezolvate uşor, este de preferat degajarea de acestea din urmă;-sarcinile delicate şi dificile se abordează la începutul zilei de lucru, când capacitatea de lucru este maximă;-sarcinile obositoare se abordează în acele momente ale zilei de lucru (exceptând începutul şi sfârşitul acesteia) când se constată o capacitate maximă de efort.

C.4.1 Modalităţi de asigurare a unei conduceri echilibrate

Cunoaşte-ţi priorităţile şi concentrează-te asupra lor, evitând să fi îndepărtat de la ele de unele treburi de importanţă minoră;

Rezolvă-ţi sarcinile în totalitate şi la un înalt nivel calitativ pentru a nu fi nevoit să mai revii asupra lor;

Asumă-ţi sarcini noi după o analiză atentă. Prea multe sarcini în acelaşi timp sunt greu de dus la îndeplinire la un nivel calitativ corespunzător. Până şi ideile sau activităţile care merită într-adevăr atenţie nu au aceiaşi valoare (unele mai pot aştepta până le vine rândul) ;

Acordă toată atenţia muncii de coordonare. O coordonare eficientă reprezintă un mare atu în realizarea sarcinilor;

Fi raţional în ceea ce priveşte aplicarea ideilor noi, pentru că extremele sunt dăunătoare;

Dă dovadă de fermitate când este vorba de rezolvarea unor conflicte, combaterea unor zvonuri şi comportări imorale;

Practică “arta” conducerii prin delegarea în mai mare măsură a unor serii de atribuţii. Acordă mai multă atenţie principiilor decât amănuntelor, interesează-te în primul rând de rezultatele şi apoi de operaţiile prin care au fost obţinute. Contează mai mult pe capacitatea subordonaţilor de a se descurca singuri;

Utilizează în mod înţelept ziua de lucru. Lasă-ţi timp de acţiunea, dar şi de gândire; Ţine-i la distanţă pe “cronofagi” şi evită acţiunile care duc la pierderea timpului.

C.4.2 Caracteristicile principiului de delegare a autorităţii

* Ce este delegarea de autoritate ?33

Page 34: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Încredinţarea exercitării unor atribuţiuni şi luării unor decizii subordonaţilor, concomitent cu asigurarea unui anumit grad de libertate în privinţa alegerii mijloacelor şi metodelor de acţiunea.

* Ce se urmăreşte prin delegarea de autoritate?-raţionalizarea muncii de conducere şi obţinerea unei eficienţe

sporite prin concentrarea pe probleme importante ale colectivităţii;-reducerea timpului de rezolvare a unor probleme;-dezvoltarea autonomiei în conducere şi eliminarea manifestărilor de

centralizare excesivă a luării deciziei;-valorificarea iniţiativelor, responsabilităţii şi dorinţei de afirmare.

* Care este mecanismul de realizare a delegării de autoritate?

a) Condiţii preliminare- definire clară a obiectivelor de îndeplinit;- existenţa unui import informaţional şi de control care să permită o

circulaţie rapidă şi un grad ridicat de prelucrare a informaţiilor;- asigurarea unui nivel corespunzător de pregătire a personalului ce

va primi delegarea de autoritate;- precizarea riguroasă a atribuţiilor şi sarcinilor pe funcţii şi

compartimente.

b) Mecanismul de realizare a delegării de autoritate- alegerea momentului când apar noi activităţi şi sarcini pentru

conducere (când se impun modificări organizatorice);- alegerea persoanei care are calităţile, capacitatea şi posibilitatea de

a-şi exercita autoritatea;- alegerea procedeelor de delegare (asigurarea contactului dintre

cel care deleagă şi cel delegat, stabilirea sistemului de informare şi control, încunoştinţarea colectivului asupra punerii în aplicare a delegării, delimitarea intervalului de timp în care are loc delegarea autorităţii).

În ce trebuie să se finalizeze delegarea de autoritate:- creşterea nivelului rezultatelor activităţii;- deplasarea centrului de luare a deciziilor, conducerea superioară

concentrându-se mai ales asupra problemelor de mai mare importanţă şi complexitate;

- parcurgerea mai rapidă a ciclului informaţii-decizii-acţiuni;- existenţă unui climat de încredere, participativ, motivat în

colectivitate;- diminuarea suprasolicitării cadrelor de conducere.

34

Page 35: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

C.4.3 Reguli privind folosirea eficientă a timpului

- Precizează-ţi scopul activităţii (pentru o zi, săptămână, etc.);- Concentrează-te asupra a ceea ce este principal (ierarhizarea

sarcinilor în ordinea importanţei lor);- Fixează termene precise pentru îndeplinirea sarcinilor;- Fi hotărât (nu amâna sarcinile);- Foloseşte integral timpul;- Apucă-te imediat de lucru (la ora şi data planificată);- Cheltuieşte timpul liber cât mai raţional;- Alternează activităţile (munca cu odihna);- Nu scăpa din vedere, în final, nici lucrurile mărunte;- Pentru fiecare activitate foloseşte orele cele mai potrivite;- Fă-ţi o analiză periodică a modului în care ţi-ai petrecut timpul.

D) Asistenţa medicală de urgenţă

D.1) Triajul (generalităţi)

Termenul de triaj derivat din francezul trier, înseamnă a sorta şi este folosit pentru a defini împărţirea victimelor într-o varietate de categorii medicale. Victimele sunt sortate, în funcţie de nevoia imediată de tratament, sau de posibilitatea amânării acestuia. Pe câmpul de luptă prioritatea esenţială este de a deosebi răniţii, care se pot întoarce la luptă, de cei care trebuie evacuaţi ne mai fiind apţi de luptă.

Experienţa militară, a arătat că triajul, reprezintă o strategie eficientă în situaţiile în care salvatorii sunt depăşiţi, resursele sunt puţine şi timpul este foarte scurt.

D.2) Triajul medical în situaţii de dezastre

În caz de dezastre , este afectată în principal populaţia, de aceea persoanele care vor fi însărcinate să efectueze triajul, trebuie să aibă în vedere grupele de vârstă care au vulnerabilitatea cea mai mare la acţiunea factorilor agresivi ai dezastrelor naturale şi a celor produse de om (femei, copii, vârstnici sau handicapaţi).

Multe victime pot avea afecţiuni preexistente dezastrului, care pot agrava tabloul morbidităţii de dezastru, lipsa resurselor şi a materialelor medicale, determinând o înăsprire a sarcinilor triajului.

De aceasta triajul medical în situaţiile de dezastru, trebuie să fie un proces dinamic, desfăşurat la mai multe nivele, în aşa fel ca victimele ale căror răniri sunt cele mai grave dar cu şanse de supravieţuire să fie rapid identificate şi tratate în consecinţă .

35

Page 36: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

În mod tradiţional, sistemele de triaj, separă victimele în categorii, pentru a determina prioritatea pentru tratament şi evacuare, folosind o varietate de culori, numere şi simboluri, pentru desemnarea acestor categorii bazate pe gradul de rănire sau îmbolnăvire.

Triajul necesită o bună cunoaştere a evaluării rănirilor, a determinanţilor fiziologici şi anatomici, ca şi existenţa echipamentului şi a materialelor medicale.

Practica militară a arătat că, triajul la început, poate fi confuz şi poate părea nepractic. Cu timpul însă a crescut sensibilitatea şi specificitatea metodelor de triaj, iar prin cunoaşterea manierei în care se prezintă rănirile specifice se poate îmbunătăţi substanţial procesul general.

Triajul nu este un proces perfect, având drept scop să asigure cel mai mare bine pentru cât mai mulţi răniţi, în situaţia când resursele şi evacuarea sunt compromise, considerându-se că triajul de teren reuşeşte să rezolve circa 70% .

De aceea devine necesară repetarea triajului la fiecare etapă a lanţului de ajutor medical. Metodele convenţionale de triaj bazate pe experienţă şi simplicitate, par a fi cele mai utile, deoarece folosirea metodelor mai sofisticate, ca şi a diverselor scări ale rănirilor, nu au îmbunătăţit sistemul de triaj folosit în caz de dezastre .

Triajul va trebui să delimiteze de la folosirea resurselor de tratament doar răniţii din categoria galbenă şi verde (vezi tabelul nr.1). Evitarea deceselor necesită cunoştinţe aprofundate asupra existenţei resurselor şi a sistemului medical de urgenţă.

36

Page 37: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Nr. crt.

Grup Culoarea Tipul rănirilor

1 Prioritatea 1/extremă urgenţă

Roşie Deosebit de grave: pot supravieţui, doar dacă se aplică măsurile salvatoare de viaţă

2 Prioritatea 2/urgentă

Galbenă Pot supravieţui, dacă se aplică metode simple de tratament, în decurs de ore

3 Prioritatea 3/neurgentă

Verde Minore: îngrijirea poate fi întârziată, până alte victime mai grave sunt tratate

4 Prioritate 2 sau 3

Albastru Catastrofale: victime care nu vor supravieţui, dacă nu se aplică îngrijiri intensive, în decurs de minute

5 Nici una Negru Decedaţi, sau foarte grav răniţi, care nu au şanse de supravieţuire

Tabelul nr.1 : Categoriile de triaj

Este de subliniat că victimele unui dezastru trebuie reevaluate continuu şi categoriile de triaj vor trebui continuu actualizate, întrucât literatura de profil arată că triajul de la locul accidentului nu este de cele mai multe ori corespunzător .

Vor trebui instituite arii separate de triaj şi tratament pentru a preveni descarcerarea şi evacuarea făcută de către persoane neavizate (de exemplu dintre martorii la accident) .

Triajul se va efectua, cât mai repede, după ce o victimă este găsită şi salvată.

Personalul de triaj, va evalua starea clinică a victimelor şi le va împărţi în trei categorii principale:

- Victime ce necesită tratament imediat (I). Victimele respective prezintă leziuni ce pun imediat viaţa în pericol (obstrucţii ale căilor aeriene, hemoragii masive sau şoc), tratamentul fiind imperativ;

- Victime al căror tratament poate fi amânat (A). Leziunile suferite de victimă care nu pun imediat viaţa în pericol, iar tratamentul este necesar să fie calificat, dar poate fi amânat, nefiind imperativ.

- Morţi (M). Victime ce nu respiră după două tentative de eliberare a căilor aeriene. CPR nu se practică în condiţii de dezastru, datorită faptului că resuscitarea unei persoane în stare de stop cardiorespirator complet, necesită o perioadă prea mare de timp şi o mare cantitate de resurse, care de altfel lipsesc.

Scopul triajului este de a oferi cel mai mare bine, pentru unnumăr cât mai mare de victime

37

Page 38: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Prin triaj, victimele sunt luate în îngrijire şi duse la ariile de tratament desemnate, în funcţie de gravitatea lor, iar de la aceste arii, sunt transportate în afara ariei de dezastru. Triajul, ca de altfel orice alt efort de răspuns în dezastre, începe cu recunoaşterea.

Procedura generală pentru triaj în condiţii de dezastru este următoarea:

- Opreşte-te, priveşte şi gândeşte.

Înainte de a începe triajul, opreşte-te şi apreciază situaţia prin cercetarea locului cu privirea şi observă cu atenţie. Înainte de toate, GÂNDEŞTE, cum vei lua situaţia în mâini. Continuă să evaluezi situaţia lucrând.

- Desfăşoară un triaj verbal.

Începe prin a efectua un triaj prin voce, folosind următoarea expresie: “Sunt din echipa de căutare-salvare, dacă mă auziţi şi puteţi merge, ieşiţi afară în direcţia pe care auziţi sunetul vocii mele”.

Sfătuiţi supravieţuitorii care pot merge, să rămână în locul destinat şi continuaţi operaţiunea de triaj.

- Urmează o cale sistematică.

Începe cu victima cea mai apropiată de tine şi continuă căutarea de o manieră sistematică.

- Execută evaluarea de triaj.

Evaluează victimele şi marchează-le cu etichete de triaj Roşu (tratament imediat), Galben (tratament amânat) şi negru (morţi, sau fără şanse). Nu uita să evaluezi şi victimele rănite, care pot merge. Fiecare trebuie să aibă o etichetă.

- Tratează victimele din categoria Roşie (Imediat).

Începe controlul căilor aeriene al hemoragiilor şi/sau tratamentul şocului.

- Înregistrează rezultatele.

Urmăreşte rezultatele triajului prin:- dispunerea eficientă a resurselor de intervenţie;- informaţii despre localizarea victimelor;

38

Page 39: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- informaţii sumare despre numărul victimelor şi gradul severităţii leziunilor.

Aceste informaţii sunt foarte utile, pentru managerii intervenţiei la dezastre, ca şi pentru unităţile de evacuare medicală.

Întotdeauna purtaţi echipamentul de protecţie atunci când executaţi triajul, în aşa fel încât să nu vă puneţi viaţa şi sănătatea în pericol.

D.3) Desfăşurarea evaluării de triaj

Urmaţi procedurile descrise în tabelul nr.2 pentru efectuarea evaluării de triaj.

39

Page 40: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Pasul Procedura1 Controlează căile aeriene/respiraţia.

De la distanţa unui braţ, scutură victima şi strigă. Dacă nu răspunde: - poziţionează capul victimei pentru a elibera căile aeriene; - uită-te, observă şi simte; - numără respiraţiile. O respiraţie anormală (peste 30 de respiraţii pe minut, indică şocul). Tratează şocul şi marchează victima cu eticheta Roşie (Imediată). - dacă respiraţiile sunt sub 30 pe minut treci la pasul 2. - dacă victima nu respiră după 2 tentative de eliberare a căilor aeriene, marcheaz-o cu eticheta Neagră (Mort).

2 Controlează circulaţia/hemoragia: - Acţionează imediat pentru a opri o hemoragie severă. - Controlează circulaţia folosind testul de revenire a circulaţiei după presiune (pentru reumplerea capilară). - Apasă pe o arie de piele, până dispare culoarea normală a pielii. Locul cel mai folosit este podul palmei, dar poate fi folosit şi patul ungheal sau antebraţul. - Notează timpul de revenire a culorii normale.Tratează pentru şoc, dacă revenirea culorii normale este de peste 2 secunde şi marchează victima cu eticheta Roşie (Imediată).

3 Controlează sistemul nervos. Dă comenzi simple cum ar fi “Strânge-mi mâna”. Imposibilitatea de a răspunde, indică necesitatea tratamentului imediat pentru şoc. Tratează pentru şoc şi marchează victima cu eticheta Roşie (Imediată)

Tabelul nr. 2 : Procedurile de triaj

Dacă victima nu trece toate testele, marchează cu eticheta neagră(Mort). Dacă victima nu trece un test, marchează cu eticheta Roşie (Imediat). Aminteşte-ţi că fiecare victimă trebuie marcată cu etichete.

D.4) Tehnici de prim-ajutor (BASIC LIFE SUPPORT)

Multe dintre dezastre sunt de cele mai multe ori neaşteptate şi depăşesc resursele existente ale comunităţii afectate.

Aceste elemente direcţionează o serie de predicţii asupra impactului produs de dezastre asupra sistemului medical:

- numărul victimelor poate depăşi capacitatea de tratament a facilităţilor medicale locale;

- supravieţuitorii se vor ajuta reciproc; de aceea ei vor face ce ştiu mai bine şi deci nu se poate presupune că majoritatea populaţiei aplică

40

Page 41: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

corect măsurile de prim ajutor, sau tehnicile de supravieţuire postdezastru.

Mecanismele principale prin care agenţii vulneranţi ai dezastrului, pot produce moartea apar în trei faze:

- faza I-a: moarte în câteva minute, datorită distrugerii ireversibile a unui organ vital;

- faza II-a: moarte în câteva ore prin hemoragie necontrolabilă;- faza III-a: moarte în câteva zile sau săptămâni, datorită infecţiilor

sau insuficienţelor multiple, care nu se datorează rănirilor propriu-zise.Experţii apreciază, că aproximativ 40% dintre victimele unui

dezastru, aflate în faza II-a şi a III-a a producerii morţii, pot supravieţui, dacă li se aplică îngrijiri medicale simple. Personalul ce încadrează echipa SAR trebuie să fie pregătit să acorde prim-ajutor, cum ar fi : controlul obstrucţiilor căilor respiratorii, hemoragiile şi şocul şi tratamentul altor situaţii mai puţin grave.

De asemeni, membrii echipei de căutare-salvare, trebuie să poată face cel mai mult bine, pentru cât mai multe victime, prin aplicarea principiilor triajului în situaţii de dezastru.

Ţinând seama de condiţiile de penurie de personal pregătit în situaţii de dezastru, pregătirea medicală de prim ajutor a membrilor echipei SAR poate juca un rol deosebit, în răspunsul la un dezastru.

D.4.1) Recunoaşterea şi tratamentul condiţiilor ce pun în pericol viaţa

În medicina de urgenţă, obstrucţia căilor aeriene, hemoragia şi şocul, sunt cei mai periculoşi “ucigaşi”, cauzând moartea dacă nu sunt tratate imediat.

Prima prioritate a unui salvator, este de a acţiona împotriva acestor “ucigaşi” prin:

- restaurarea respiraţiei;- oprirea hemoragiilor severe;- asigurarea unei circulaţii adecvate, prin tratamentul şocului.Când lucrăm în condiţii de dezastru cu victime multiple, scopul

principal este de a aplica triajul primar şi măsurile de tratament rapid.

Dezobstruarea căilor aeriene

41

Page 42: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Figura nr. 4: Componentele Sistemului respirator

Obstrucţia căilor aeriene, împiedică schimbul normal de gaze respiratorii şi împiedică oxigenarea ţesuturilor. Sistemul respirator, asigură oxigenul necesar vieţii prin inspiraţie şi eliminarea bioxidului de carbon prin expiraţie. O dată ajuns în plămâni, oxigenul este transferat eritrocitelor şi transportat prin curentul sanguin la ţesuturi. Componentele majore ale sistemului respirator sunt prezentate în figura nr.4.

O victimă inconştientă (sau semiconştientă), poate avea căile aeriene obstruate. Dacă există obstrucţia căilor aeriene, victima nu poate primi oxigenul necesar şi impactul acestei situaţii se repercutează rapid asupra inimii şi creierului.

O victimă la care se suspectează o obstrucţie a căilor respiratorii, trebuie cercetată imediat şi dacă se constată că există obstrucţie, aceasta trebuie tratată imediat.

Timpul este deosebit de preţios în astfel de situaţii, întrucât funcţionarea inimii, poate să fie afectată grav în câteva minute, iar alterările cerebrale produse de hipoxie, devin ireversibile după 4 minute de anoxie.

Cel mai obişnuit obstruant al căilor aeriene este limba. La o victimă inconştientă (în mod special o victimă care stă pe spate) limba este relaxata şi poate obstrua căile aeriene. Această situaţie este prezentată în figura următoare (figura nr.5).

42

Page 43: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Figura nr. 5: Obstrucţia căilor aeriene de către limbă.

Dacă o victimă nu respiră, folosiţi metoda de dezobstrucţie rapidă a căilor aeriene în 6 paşi, după procedurile prezentate în tabelul următor:

43

Page 44: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Pasul Acţiunea1 Scuturaţi victima, de la un braţ distanţă şi atingându-i umărul

strigaţi: “mă auzi”?2 Dacă victima nu răspunde, sau nu poate să răspundă, introduceţi

un braţ sub capul victimei3 Apucaţi cu două degete de la mâna cealaltă, bărbia şi trageţi

mandibula înainte, împingând uşor capul spre spate4 Observaţi mişcările toracice5 Observaţi schimbul de aer6 Observaţi mişcările respiratorii abdominale

Tabelul nr. 3: Metoda de deschidere a căilor aeriene, prin extensia capului şi tragerea de mandibulă

Dacă victima nu începe să respire, repetaţi metoda de dezobstrucţie, încă o dată. Dacă nici după repetarea dezobstrucţiei, victima nu respiră spontan, treceţi la altă victimă, întrucât misiunea dumneavoastră, este să salvaţi cât mai multe victime. Deşi este de multe ori greu să părăsiţi o victimă, aceasta este necesar în condiţii de dezastru.

Dacă victima reîncepe să respire, trebuie să menţineţi căile aeriene libere. Încercaţi să găsiţi un voluntar, care să menţină capul victimei în extensie şi să menţină căile aeriene libere, iar dacă nu găsiţi, puneţi un obiect (un pantof, sau orice alt obiect) sub umerii victimei, care prin poziţia capului astfel obţinută, va ajuta la păstrarea căilor aeriene libere.

D.4.2) Controlul hemoragiei

O hemoragie necontrolată, cauzează iniţial slăbiciune. Dacă hemoragia continuă pentru o perioadă scurtă, victima intră în şoc hemoragic şi în final va muri.

Un adult de talie medie are 5 litri de sânge, iar pierderea prin hemoragie a unui litru de sânge poate constitui un risc de deces, de aceea este imperios necesar să controlăm şi să oprim o hemoragie excesivă, în cât mai scurt timp posibil.Hemoragiile sunt de trei tipuri principale:

- hemoragii arteriale, care constau în pierderea de sânge roşu deschis sub presiune, în jet;

- hemoragii venoase, care constau în pierderi de sânge închis la culoare, care se scurge fără jet;

- hemoragii capilare, care constau în pierderi de sânge profuze pe toată suprafaţa lezată, fiind hemoragii în masă.

44

Page 45: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Pentru controlul hemoragiilor folosiţi una sau mai multe proceduri descrise în cele ce urmează (vezi tabelul nr.4). Dacă nu obţineţi succesul cu o metodă, încercaţi alta, sau combinaţi-le.

Metoda ProceduraPresiune directă

Apăsaţi deasupra vasul lezat, peste rană, prin aplicarea unei comprese sterile peste rană şi apăsaţi ferm.Menţineţi compresia prin pansarea strânsă a rănii, cu un bandaj compresiv.

Ridicarea membrului

lezat

Ridicaţi membrul rănit, cu rana deasupra inimii

Presiune în

punctele de

presiune

Aplicaţi o presiune pe cel mai apropiat punct de presiune pentru a încetini curentul sanguin către plagă.Un punct de presiune, este punctul unde se percepe pulsul arterial.- Folosiţi punctul brahial, pentru plăgile braţului;- Folosiţi punctul femoral pentru plăgile membrului inferior;- Folosiţi celelate puncte de presiune pentru alte localizări ale plăgilor.

Tabelul nr. 4 : Procedurile pentru controlul hemoragiei

O demonstraţie a folosirii celor trei metode de control a hemoragiei, este prezentată în figura de mai jos.

D.4.3) Metodele de control a hemoragiei

Dacă nici una din metodele pentru controlul hemoragiei nu are succes, devine necesară utilizarea garoului. Aplicarea unui garou este destul de rar necesară şi va fi ultima metodă folosită, în special într-o situaţie în care se poate pune problema membrului rănit sau viaţa. Aplicarea garoului este o metodă considerată utilă, în special în leziunile de strivire şi în amputaţiile parţiale ale membrelor. Folosirea garoului poate cauza riscuri serioase pentru membrul afectat şi de aceea va fi folosit doar dacă riscul hemoragiei necontrolate este mai mare şi pune viaţa victimei în primejdie.

Riscurile aplicării garoului constau din:- folosirea de materiale necorespunzătoare sau aplicarea

incorectă, ce poate creşte pericolul de efecte nedorite sau de hemoragie. Dacă sunt folosite materiale prea dure sau garoul este prea subţire, se pot produce leziuni ale nervilor, vaselor sanguine şi ale muşchilor;

45

Page 46: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- leziunile produse asupra membrului pe care s-a aplicat un garou. Supravieţuirea membrului este de cele mai multe ori imposibilă, chiar dacă garoul a fost corect aplicat dar a fost menţinut pe loc prea mult timp.

Doar un medic poate scoate garoul aplicat. Dacă totuşi sunteţi nevoit să aplicaţi un garou lăsat liber, menţionaţi ora aplicării şi evacuaţi victima cât mai repede.

D.4.4) Recunoaşterea şi tratamentul şoculuiŞocul este o dezordine ce apare datorită circulaţiei ineficiente a

sângelui. Rămânerea în stare de şoc, va conduce la moartea celulară, tisulară şi a întregului organism.

Iniţial, organismul va compensa pierderea de sânge, astfel că semnele clinice de şoc nu vor apare imediat. Este de aceea important să continuăm evaluarea şi monitorizarea stării clinice a victimei. Simptomele de şoc observabile sunt:

- respiraţie rapidă şi superficială (mai mult de 30 de respiraţii pe minut);

- piele palidă şi rece (durata de reumplere capilară mai mare de 2 secunde);

- imposibilitatea de a răspunde la comenzi simple, cum ar fi “strânge mâna”.

Pasul Procedura1 - lăsaţi victima să stea pe spate;

- ridicaţi membrele inferioare cu cca. 20-30 de cm;- menţineţi libere căile aeriene.

2 - controlaţi hemoragia3 - menţineţi temperatura organismului (prin acoperire cu pături) 4 - evitaţi manevrele brutale sau excesive

Tabelul nr. 5: Procedurile de control a şocului

Nu daţi unei victime în stare de şoc, să mănânce sau să bea ceva. Oamenii, care se află în stare de şoc pot avea greaţă, sau să vomite.

Într-o situaţie de dezastru, puteţi avea de îngrijit multe victime, ce necesită atenţie şi puţine resurse pentru aceasta. De aceea, pentru utilizarea eficientă a resurselor, ca şi pentru obţinerea unei eficienţe maxime, este necesară folosirea triajului.

E. Proceduri operaţionale standard

E.1 GeneralităţiProcedurile operaţionale descrise mai jos reprezintă standardul

minim acceptat de OCHA/ONU şi EADRCC/NATO. În funcţie de

46

Page 47: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

particularităţile fiecărei zone de risc, procedurile pot fi completate corespunzător situaţiei.

E.2 Ordinul de intervenţie

Acest ordin cuprinde:- concepţia eşalonului superior privind limitarea efectelor dezastrului;- scopul acţiunilor ce urmează să aibă loc (pe urgenţe);- conţinutul misiunii echipei SAR (raionul de intervenţie, unde se va

desfăşura efortul principal, timpul de îndeplinire a misiunii);- modul de transmitere şi primire a informaţiilor.

E.3 Etapele comune de planificare

Indiferent de situaţia existentă, procesul de planificare este compus din următoarele etape:

- însuşirea misiunii (primită de la Centrul Operaţional);- analiza situaţiei:- calcului timpului; - identificarea personalului şi tehnicii necesare intervenţiei; - situaţia din zona afectată; - starea meteo; - situaţia politică din zona afectată; - terenul;- orientarea modulului de comandă şi darea indicaţiilor preliminare;- dezvoltarea opţiunilor de intervenţie; - selectarea opţiunii optime (luarea hotărârii, după primirea ordinului

de intervenţie);- planificarea intervenţiei (întocmirea planului de intervenţie);- instruirea echipei SAR pentru declanşarea intervenţiei;- realizarea măsurilor planificate (desfăşurarea intervenţiei); - evaluarea rezultatelor după terminarea intervenţiei; Dintre toate etapele prezentate mai sus, cea corespunzătoare

“analizei situaţiei” are caracter permanent (de la declanşarea intervenţiei şi până la terminarea ei).

E.4 Activităţile desfăşurate de şeful echipei SAR după primirea ordinului de intervenţie

După ce şeful echipei SAR şi-a însuşit misiunea, el este obligat :- să precizeze subordonaţilor modul de organizare a acţiunilor;- să calculeze timpul avut la dispoziţie pentru pregătire şi intrarea în

acţiune;

47

Page 48: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- să stabilească măsurile urgente pentru pregătirea modulelor în vederea îndeplinirii misiunilor şi să dea dispoziţii preliminare;

- să orienteze comandanţii modulelor asupra misiunii primite;- să controleze modul de pregătire a modulelor pentru intervenţie.

E.5 Elementele de care trebuie să ţină cont şeful echipei SAR pentru luarea hotărârii

- datele primite de la eşalonul superior (mass-media, etc.), privind urmările dezastrului;

- starea şi posibilităţile echipei SAR (în special gradul de asigurare materială, tehnică şi medicală);

- analiza terenului, mai ales limitele raionului de intervenţie şi itinerariile de deplasare (aprovizionare, evacuare, etc.);

- condiţiile meteo (anotimp, temperatură, viteza şi direcţia vântului, precipitaţii, perioadă de lumină şi întuneric);

- misiunile altor forţe în zonă (dacă există) şi modul de cooperare cu acestea.

E.6 Hotărârea şefului echipei SAR

Această hotărâre cuprinde:- date despre dezastrul produs;- misiunile modulelor proprii;- misiunile altor echipe SAR sau LEMA (dacă este cazul);- modul de îndeplinire a misiunii şi de raportare despre aceasta;- modul de asigurare materială, tehnică şi medicală;- timpul când echipa SAR trebuie să fie gata de intervenţie.

E.7 Acţiunile desfăşurate la sosirea echipei SAR în raionul de intervenţie

Principalele acţiuni ce se desfăşoară sunt:- contactarea organizaţiei/persoanei care coordonează intervenţia

din partea LEMA;- stabilirea bazei de operaţii a echipei SAR şi amplasarea

acesteia;- stabilirea sistemului de comunicaţii în zonă şi în exterior

(OSOCC şi alte organizaţii interesate);- stabilirea punctelor de lucru şi modul de cooperare cu alte forţe

ce acţionează în zonă;- stabilirea programului zilnic de lucru (cel puţin o şedinţă de

analiză a situaţiei zilnice);- identificarea resurselor locale şi crearea sistemului logistic;

48

Page 49: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- stabilirea procedurilor de asigurare a legăturii permanente între membrii echipei SAR şi monitorizarea situaţiei infracţionale în zonă (proceduri de securitate şi protocoale de evacuare).

E.8 Activităţi zilnice ale şefului echipei SAR

Pe timpul intervenţiei, şeful echipei SAR va ţine zilnic o scurtă şedinţă operativă care va include obligatoriu următoarele aspecte:

- ultimele evoluţii ale situaţiei;- orice schimbare a obiectivelor iniţiale ale misiunii;- orice schimbare în programul zilnic de lucru al echipei;- orice schimbare în organizarea echipei sau a sarcinilor

individuale;- răspândirea şi mişcările echipei pentru ziua următoare;- resurse disponibile şi cereri;- instrucţiuni privind folosirea căilor de comunicaţii;- ultimele date privind situaţia politică şi problemele securităţii în

zona de acţiune.Deasemenea, în fiecare zi, şeful echipei SAR răspunde de

întocmirea şi trimiterea către organizaţia de care aparţine (pentru intervenţiile în străinătate şi către OCHA/ONU) a unui raport de situaţie (SITREP).Acest raport trebuie să conţină:

- scurtă descriere a situaţiei operative din raionul de intervenţie;- descrierea succintă a misiunilor executate şi a rezultatelor

obţinute;- cereri (de natură logistică, operaţională, personal, securitate,

etc.);- alte probleme.

Până în 30 de zile de la terminarea intervenţiei, şeful echipei SAR înaintează către OCHA/ONU un raport de analiză final asupra întregii desfăşurări a intervenţiei.

E.9 Acţiuni pregătitoare desfăşurate de personalul echipei SAR

În afara activităţilor desfăşurate conform celor prezentate mai sus, se mai adaugă următoarele acţiuni pregătitoare executate de întreg personalul echipei SAR, mai puţin modulul de conducere:

- verificarea stării de funcţionare a tehnicii din dotare şi pregătirea acesteia pentru intervenţie;

- selectarea, verificarea şi împachetarea materialelor necesare intervenţiei;

49

Page 50: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- selectarea, verificarea medicală şi psihică, precum şi informarea pe scurt a personalului care va participa la intervenţie asupra situaţiei existente în zonă.

După încheierea misiunii, şeful echipei SAR întocmeşte, în termen de 30 de zile, un raport final către eşalonul care a trimis echipa SAR în misiune şi către OCHA/ONU (în cazul intervenţiei în străinătate), care trebuie să conţină următoarele: - descrierea pe scurt a misiunii;

- cronologia evenimentelor;- evaluarea eficienţei procedurilor operaţionale;- concluzii rezultate;- recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei de acţiunea a

echipei SAR;- recomandări privind îmbunătăţirea eficienţei sistemului ONU de

acordare a ajutorului umanitar.În funcţie de situaţia concretă, raportul poate conţine şi alte date

semnificative despre misiunea executată.

F. Particularităţi operaţionale pe specialităţiF.1 Asigurarea medicală

Următoarele reguli se pot urma ca măsuri de precauţie în orice ţară, dar sunt specifice mai ales ţărilor tropicale, considerate ca necesitând cel mai mare grad de asigurare medicală.

F.1.1 Pregătirea plecării în misiune

Toţi membrii echipei SAR trebuie să facă o examinare medicală generală, la o clinică de specialitate.

În funcţie de situaţia din raionul de intervenţie (ţara afectată) se execută următoarele vaccinări împotriva:

-febrei galbene;-tetanosului;-poliomielitei;-hepatitei A şi B;-meningitei;-febrei tifoide, etc.;De asemeni se va asigura medicaţia necesară pentru cel puţin

următoarele îmbolnăviri:-malnutriţia şi alte boli nutriţionale;-infecţii respiratorii acute;-boli diareice;-holeră;-difterie;

50

Page 51: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

-paraziţi intestinali;-poliomielită;-infecţii ale pielii;-tuberculoză;-febră tifoidă.Verificaţi hrana cu care plecaţi în misiune şi care sunt măsurile de

deparazitare în ţara afectată;Cereţi la nevoie săruri pentru rehidratare;Verificaţi apa cu care plecaţi în misiune;Cereţi la nevoie comprimate pentru dezinfecţia apei sau tehnică

de dezinfectat apa.

F.2 Probleme ale asigurării medicale pe timpul intervenţiei

De regulă, pe timpul primelor 3 zile în condiţii de viaţă şi climă vitrege, trebuie asigurate cel puţin 8 ore de somn pe zi. De asemenea, după prânz, se recomandă o scurtă siestă.

Dieta trebuie să fie cât mai variată, iar alcoolul poate fi consumat moderat, mai ales seara. Hrana trebuie să fie bine gătită şi să fie încă caldă în momentul servirii. Atenţie la produsele cumpărate pe plan local (în special peştele).

Nu uitaţi că raţia normală de hrănire este de 2.200 calorii/persoană/zi, iar cea minimă de supravieţuire este de 1900 cal/persoană/zi.

Nu riscaţi. Consideraţi sursele de apă locale posibil contaminate. În general ceaiul fierbinte, berea, sucurile carbonatate îmbuteliate, sunt sigure pentru băut. Nu folosiţi ghiaţă dacă nu provine din apă sigură.

Se poate considera că necesarul de apă este:15-20 litri/persoană/zi (din care apă de băut 3-4 litri, preparare

hrană 2-3 litri, igienă personală 5-7 litri, spălare echipament 4-6 litri);20-30 litri/persoană/zi (bucătării);60 litri/persoană/zi (spitale).În caz de diaree, beţi multă apă sub diferite forme. Dacă continuă

şi după o zi, beţi o soluţie de : 6 linguriţe de zahăr + 1 linguriţă de sare într-un litru de apă curată sau beţi coca-cola. Nu folosiţi antibiotice.

Evitaţi să faceţi baie sau să folosiţi apa din lacuri, râuri, mare, băltoace de ploaie, etc.

F.3 Protecţia psihologică

Populaţia şi personalul echipei SAR este supus acţiunii unor factori de stres, dintre care cei mai frecvenţi sunt:

- lipsa de informaţii veridice;- presiunea timpului;

51

Page 52: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- existenţa situaţiilor confuze;- stări conflictuale;- diferite nivele de suferinţă umană;- pericole pentru individ sau colegii săi.

Nivelul de reacţie la aceşti factori de stres diferă de la persoană la persoană şi poate cuprinde în principal următoarele simptome:

- apatie;- confuzie mentală;- reacţii negândite;- durere de cap, diaree, palpitaţii;- senzaţia de teamă şi cea de vinovăţie;- somnolenţă sau lipsa somnului;- paralizie, iritare;- dificultăţi în conducerea mişcărilor.

În general există 5 faze care pot apare din punct de vedere al evoluţiei stresului. Pe scurt, acestea sunt:

a) Faza I – pe incidentb) Faza II – de avertizare;c) Faza III - de desfăşurare a incidentului;d) Faza IV- intermediară;e) Faza V – post incident;

Cele mai frecvente tipuri de stres sunt:

1. Stresul de bază (stresul obişnuit, de zi cu zi) ;2. Stresul cumulativ (stresul acumulat pe o perioadă de timp în

care, zilnic, nivelul stresului a depăşit nivelul celui de la punctul 1);

3. Stresul generat de incidente critice (majore).

Primul ajutor psihologic:

Se poate acorda în două feluri: a) colectiv

b) individual

a) Primul ajutor psihologic colectivSe desfăşoară sub formă unei discuţii libere între membrii echipei

SAR, la cel mult 3 zile de la revenirea acestora la baza. Această discuţie este condusă de către un psiholog (în lipsa acestuia de către şeful SAR).

Principalele reguli de urmărit pe timpul discuţie sunt:52

Page 53: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- grupul să nu depăşească 15 persoane (în caz contrar se formează mai multe grupe);

- trebuie să participe obligatoriu toţi cei care au participat la intervenţie (dar numai ei);

- toţi cei prezenţi vor fi încurajaţi să vorbească despre misiunea recent încheiată;

- orice comentariu v-a evita de a scoate în evidenţa vinovaţi (discuţia trebuie să se concentreze asupra eficienţei şi eficacităţii acţiunilor întreprinse şi nu asupra oamenilor);

- conducătorul discuţiei v-a încerca să determine nivelul de stres acumulat de fiecare membru al echipei cu ajutorul unor întrebări de genul: Care crezi că a fost momentul cel mai dificil? Cum te simţi acum? Crezi că se putea face mai mult? Cum? Ce te-a impresionat?.

Scopul principal al acestei activităţi este de a identifica membrii echipei SAR care au încă un nivel de stres cumulativ peste normal şi necesită prim ajutor psihologic individual.

b) Primul ajutor psihologic individualAcest tip de ajutor se acordă numai de către persoane calificate

în domeniu. Importanţa acestui tip de tratament constă în faptul că, dacă

traumele psihice suferite de un membru al echipei SAR nu dispar în 6 luni, acestea rămân definitive pe tot restul vieţii.

G. Analiza informaţiilor pe timpul executării misiunii în străinătate

G.1 Atribuţiile ofiţerului cu informaţiile

Ofiţerul cu informaţiile răspunde pentru documentarea tuturor informaţiilor pertinente pentru echipa SAR pe timpul intervenţiei. Pe timpul desfăşurării intervenţiei, ofiţerul cu informaţiile va îndeplini următoarele atribuţii:

- este reponsabil pentru documentarea completă a activităţilor echipei SAR în timpul unei misiuni încredinţate şi pentru analiza la faţa locului şi a celei de după intervenţie, a criticii acţiunilor de intervenţie, a învăţămintelor desprinse şi a pregătirii;

- este reponsabil pentru marcarea oricărei informaţii pertinente pentru informarea personalului, graficul de lucru şi a stării inventarului echipamentului;

- este reponsabil pentru întocmirea informărilor membrilor echipei SAR (a ordinei de zi, a însărcinărilor tactice, conform informaţiilor primite de la personalul de conducere al echipei SAR);

- este reponsabil pentru echipamentul propriu pe care îl are în primire;

53

Page 54: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- îndeplineşte, la ordinul şefului echipei SAR, orice alte însărcinări pe timpul misiunii.

G.2 Analiza informaţiilor obţinute în acţiunile de căutare-salvare

Membrii echipei SAR trebuie să aibă capacitatea de a evita minciunile, exagerările, manipularea şi dezinformarea atunci când primesc informaţii multe, diverse şi într-un timp scurt.

În acest context (deoarece este singurul standard de acest gen în funcţiune), s-a folosit sistemul de testare a informaţiilor pus la dispoziţie de NATO, deşi acesta nu este sută la sută adaptabil operaţiunilor de ajutor umanitar.

Acest sistem detaliat mai jos se poate aplica oricăror informaţii primite, indiferent de calea pe care acestea sunt primite (presă, rapoarte oficiale, persoane particulare, etc.) şi poate fi folosit şi pe timpul acţiunilor desfăşurate în ţară.

Siguranţa sursei Credibilitatea informaţiei A=complet sigură 1= confirmată şi de alte surseB= de obicei sigură 2= probabil adevăratăC= destul de sigură 3= posibil adevăratăD= nu destul de sigură 4= dubioasăE= nesigură 5= improbabilăF= adevărul nu poate fi judecat 6= adevărul nu poate fi judecat

Tabelul nr. 6 : Evaluarea surselor de informaţii şi a credibilităţii acestora

54

Page 55: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Evaluare

Descriere

A Această sursă a fost testată în diferite ocazii şi dă dovada de discreţie. Se foloseşte numai în ocazii speciale şi este extrem de rară.

B Această sursă a fost testată cu succes în trecut, dar au mai apărut elemente de îndoială. Dintre acestea se pot aminti: agenţiile ONU, surse militare, asociaţii nonguvernamentale.

C Această sursă a fost folosită cu succes în trecut şi a oferit de cele mai multe ori satisfacţie. Câteva surse mass-media şi asociaţii nonguvernamentale pot fi cuprinse aici.

D Această sursă a fost folosită în trecut, dar de cele mai multe ori s-a dovedit nesigură. Câteva surse mass-media şi asociaţii nonguvernamentale pot fi cuprinse aici.

E Această sursă a fost folosită în trecut şi a dovedit nesiguranţă totală.

F Această sursă nu a mai fost folosită în trecut.

Tabelul nr. 7 : Evaluarea siguranţei surselor de informaţii

Evaluare

Credibilitatea informaţiei

1 Informaţia este confirmată şi din altă sursă.2 Anumite părţi esenţiale din informaţie sunt confirmate şi de

alte surse. Aici se includ şi imaginile luate aerian.3 Informaţia este în concordanţă cu alte informaţii sau acţiuni

anterioare, dar nu poate fi verificată prin investigaţii în prezent.4 Informaţia vine în conflict cu alte informaţii anterioare.5 Informaţia contrazice clar informaţii confirmate anterior.6 Informaţie care nu poate fi comparată cu nici o altă informaţie

sau nu se poate încadra în categoriile de evaluare 1-5. Mai bine se foloseşte evaluarea 6, decât o evaluare 1-5 nesigură.Tabelul nr. 8: Evaluarea credibilităţii informaţiilor

Acest sistem ne ajută să formalizăm informaţiile în aceeaşi manieră cu alte echipe SAR care acţionează în zonă.

De exemplu, un raport evaluat E1 înseamnă că o sursă nesigură a dat o informaţie confirmată şi de alte surse.

De asemenea un raport evaluat F6 se poate confirma în timp (având o reevaluare F1), deci i se va acorda de la început toată atenţia.

Pentru a evalua mai exact credibilitatea informaţiilor din mass-media pe scara de la 1 la 6 se poate folosi următorul sistem de analiză:

55

Page 56: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- Cine? (este autorul evenimentului, acţiunii, faptului petrecut);- Ce? (s-a întâmplat, s-a petrecut, a avut loc);- Unde? (a avut loc evenimentul);

- Când? (s-a petrecut evenimentul);- Cum? (s-au desfăşurat faptele);- De ce? (care a fost motivul, scopul, cauzele evenimentului).

H.Siguranţă şi securitate

H.1 În raionul de intervenţie (pentru acţiunile desfăşurate în străinătate sub egida ONU)

Pentru a coordona mai bine problemele de securitate în teren, ONU desemnează în ţara afectată un Coordonator pentru Securitate al ONU (UN. SEC. COORD). Aceste este ajutat în teren de unul sau mai mulţi Oficiali Desemnaţi (DESIGNATED OFFICIAL).

Situaţia nivelului de securitate în ţară sau pe zone distincte ale acesteia se încadrează în următoarele faze:

Faza I-a Atenţie (ameninţarea cea mai mică la adresa securităţii echipei)- Apar probleme de securitate. Toate deplasările membrilor

echipei sunt raportate către DESIGNATED OFFICIAL şi trebuie să fie absolut necesare.

Faza II-a Restricţii de deplasare- Membrii echipei rămân la bază, iar orice altă deplasare se face

numai cu aprobarea dată de DESIGNATED OFFICIAL.

Faza III-a Relocarea - În această fază se execută concentrarea echipelor internaţionale

în locuri sigure (sau relocarea acestora în alte zone decât cele afectate de dezastru);

- scoaterea din ţară a personalului care nu este indispensabil;- Sosirea în ţară a noi membrii pentru echipa SAR trebuie

aprobată de UN. SEC. COORD.

Faza IV-a Suspendarea activităţilor- Se ordonă de Secretarul General al ONU ;- Se fac toate pregătirile (financiare, diplomatice, etc.) pentru

evacuarea întregului personal, efectuându-se doar operaţiile administrative de rutină. Se acordă o atenţie deosebită stabilităţii sistemului de transmisiuni (mai ales legătura cu DESIGNATED OFFICIAL). Rămâne în zonă doar personalul strict necesar.

56

Page 57: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Faza V-a Evacuarea - Se ordonă de Secretarul General al ONU;- Se execută prin adaptarea planurilor de evacuare (stabilite

anterior de către Comandantul echipei SAR şi DESIGNATED OFFICIAL) la situaţia concretă.

ATENŢIE

A nu se uita că pentru securitatea membrilor echipelor de intervenţie, primul responsabil va fi guvernul ţării afectate de dezastru.

H.2 Siguranţa şi securitatea individuală (unele reguli se pot aplica şi la intervenţiile desfăşurate în interiorul ţării)

Principalele reguli care se recomandă a fi respectate în acest caz sunt: - fi atent la ce se observă în comportamentul şi obiceiurile localnicilor, pentru a remarca schimbările din comportamentul normal al acestora;

- nu păstra mari sume de bani asupra ta;- banii pe care îi vei avea asupra ta să fie în monedă măruntă şi

să fie ţinuţi în mai multe locuri;- dacă părăseşti echipa sau baza acesteia, asigură-te că se

cunoaşte unde mergi, ce vei face acolo, cu cine, cât timp, când te vei întoarce şi pe ce drum te vei deplasa;

- dacă circuli în fiecare zi între două puncte fixe, nu o face la aceiaşi oră şi pe acelaşi drum;

- dacă porţi vesta anti-glonţ sau alt echipament, fi sigur că şti să-l foloseşti;

- dacă mergi cu autoturismul ţine încuiate toate uşile acestuia;- parchează autoturismul în aşa fel încât să poţi pleca repede

dacă este necesar (dar niciodată cu faţa maşinii împotriva unui obstacol);

- nu luaţi pasageri necunoscuţi în vehicule (nici militari sau poliţişti, deoarece aceştia pot fi şi ei ţinta unui atac);

- daca vreţi să folosiţi mijloace foto sau video faceţi-o cu prudenţă, evitând activităţile militare, ale poliţiei, punctele de control, etc.;

- pentru a fi gata oricând de evacuare, să aveţi tot timpul pregătit un bagaj de mână cu lucruri personale, mâncare, apă, trusă de prim ajutor, haine groase, etc.;- poartă mereu la tine paşaportul, acreditările ONU sau alte

documente de identificare. Este recomandabil să aveţi o fotocopie a paşaportului în caz că acesta este reţinut de autorităţi;

57

Page 58: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- când conduceţi un autovehicul, faceţi-o preventiv. Evitaţi gropile sau porţiunile de drum avariate parţial (ar putea fi minate).

Dacă sunteţi luat ostatic, prădat, etc., respectaţi (pe cât posibil) următoarele reguli:

- păstraţi-vă calmul;- nu fiţi provocator;- nu faceţi pe eroul;- fiţi pasivi şi răspundeţi numai dacă sunteţi întrebaţi;- ascultaţi ordinele;- fiţi cooperant şi evitaţi să priviţi în ochi atacatorii;- amintiţi-le că sunteţi reprezentanţii ONU;- dacă locuiţi într-o clădire, analizaţi caile de evacuare din

aceasta;

I.Proceduri operaţionale de comunicare radio

Indiferent de tehnica folosită, operaţiunile de pregătire a acesteia în vederea utilizării sunt:

- identificaţi sursa de energie, verificaţi dacă are puterea necesară de alimentare şi dacă este corect conectată la aparatul de radio;

- verificaţi dacă antena şi celelalte cablaje sunt montate corect;- conectaţi toate accesoriile radio şi verificaţi buna funcţionare a

butoanelor şi contactorilor;Regulile de transmitere a mesajelor ce trebuie urmate pentru a se

putea realiza scopurile propuse sunt:- decide ce vrei să spui, asigurându-te că mesajul va fi clar şi

scurt;- asigură-te că nu vorbeşte nimeni în reţeaua radio atunci când

începi să transmiţi;- împarte mesajul în fraze semnificative, fă pauze în transmisie şi

menţine un ritm natural al acesteia;- evită apelurile dese, cât şi transmisiile neoficiale;- când începi să transmiţi apasă pe butonul de emisie şi aşteaptă

o secundă înainte de a începe să vorbeşti. După ce ai terminat transmisia, aşteaptă o secundă, apoi eliberează butonul de emisie;

- foloseşte procedurile stabilite. Pronunţă clar silabele (mai ales vocalele). Foloseşte o voce puternică, dar nu ridica vocea, nu ţipa;

- păstrează o distanţă de cca. 5 cm dintre buzele tale şi microfon. Fereşte pe cât posibil microfonul de zgomotele de fond.

Alfabetul fonetic şi numeric folosit este:

Alfabetul fonetic:A-ALFA I-INDIA Q-QUEBEC Y-YANKEE

58

Page 59: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

B-BRAVO J-JULIET R-ROMEO Z-ZULUC-CHARLIE K-KILO S-SIERRAD-DELTA L-LIMA T-TANGOE-ECHO M-MIKE U-UNIFORMF-FOXTROT N-NOVEMBER V-VICTORG-GOLF O-OSCAR W-WHISKYH-HOTEL P-PAPA X-X-RAY

Alfabetul numeric

O- ZERO 5- FI-YIV1- WUN 6- SIX2- TOO 7- SEVEN3- THUH-REE 8- ATE4- FO-WER 9- NINERCâteva exemple privind pronunţia unor numere sunt date mai jos:12-TWELVE44-FO-OWER FO-OWER90 NINER ZERO136-WUH THU-REE SIX16.000-WUN SIX THOUSAND1478 WUN FO-OWER SEVEN ATE19A- WUH NINER ALFA

Procedurile de comunicaţii radio cele mai uzuale sunt prezentate în lista de mai jos, care cuprinde în partea stângă expresiile iar în partea dreaptă semnificaţiile acestora:

AKNOWLEDGE Se confirmă că ai primit mesajul şi a fost înţeles.

AFFIRMATIVNEGATIV

Da/corectNu/incorect

ALL AFTERALL BEFORE

Tot ce ai transmis tu după…Tot ce ai transmis tu înainte…

CORRECT (THAT IS CORRECT)

Ceea ce ai transmis este corect.Eroare s-a făcut în această transmisie. Voi continua cu…

CORRECTIONWRONG

Ceea ce urmează este versiunea corectă ca răspuns la cererea ta de verificare.Ultima ta transmisie a fost incorectă. Versiunea corectă este….

59

Page 60: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

DISREGARD THIS TRANSMISSION-OUT

Această transmisie este eronată. Nu o lua in seamă. Această procedură se va folosi pentru anularea mesajelor care au fost transmise complet deja şi a căror recepţionare a fost confirmată.

DO NOT ANSWER-OUTStaţia chemată nu va răspunde la acest apel, va confirma acest mesaj sau orice transmisie, care are legătură cu acest mesaj.

SILENCELENCESILENCE

SILENCE LIFTED

Încetează imediat toate transmisiile în reţea. Se va menţine până la ridicare.

Încetarea ridicată. Reţeaua este liberă pentru traficul radio.

END OF MESSAGE - OVER (OUT)

END OF TEXT

Această frază încheie mesajul transmis. Alte instrucţiuni vor face obiectul unui alt mesaj. Partea finală a textului transmis. Fi pregătit să primeşti imediat instrucţiuni despre mesajul terminat.

FETCH….

…..SPEAKING

Aş vrea să vorbesc cu această persoană.Persoana chemată vorbeşte acum la aparat.

FIGURESNumerale sau numere vor urma. (Nu se foloseşte ca semnal de apel, definirea timpului, distanţe, etc.).

-FROM

-TO

-THIS IS….

De la….Sursa mesajului este indicată imediat în adresa care va urma.Sursa către care se adresează mesajul este indicată imediat în adresa care va urma.

Transmisia este efectuată de staţia radio care va fi desemnată în mesaj imediat.

OVER Acesta este sfârşitul părţii mele de transmisie. Aştept răspuns. Dă-i drumul.

-THROUGH ME

MESSAGE PASSED TO…

Sunt în contact cu staţia pe care ai chemat-o.Ea poate fi folosită că staţie releu.Mesajul tău a fost înmânat lui.

60

Page 61: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

-ROGER

-ROGER SO FAR-WILCO

Am recepţionat satisfăcător ultimul tău mesaj.Ai recepţionat satisfăcător această parte a mesajului meu.Am recepţionat mesajul tău, l-am înţeles şi voi îndeplini. WILCO şi ROGER nu se folosesc nici o dată împreună.

UNKNOWN STATION Identitatea staţiei care face apel sau către care vrem să transmitem mesajul este necunoscută.

VERIFY

I VERIFY

Verifică întregul mesaj (sau o parte a acestuia) şi trimite versiunea corectă. Se foloseşte numai cu discreţie.Ceea ce urmează a fost verificat la cererea ta şi este repetat.Se foloseşte numai ca replică la VERIFY.

WAIT (WAIT-WAIT)

WAIT OUT

Trebuie să fac o pauză de câteva secunde.Trebuie să fac o pauză mai mare de câteva secunde şi te voi apela din nou când sunt gata de transmisie.

-WORD AFTER

-WORD BEFORE

Cuvântul de referinţă al mesajului este cel care urmează.Cuvântul de referinţă al mesajului este cel care precede.

WORDS TWICEComunicaţia este dificilă. Transmite fiecare frază de două ori. Această procedură poate fi un ordin, cerere sau informaţie.

OUT Acesta este sfârşitul transmisiei mele către tine. Nu aştept răspunsul sau confirmarea primirii.

OUT TO YOUNu răspunde, nu mai am ceva pentru tine. Voi chema acum altă staţie din reţea.

READ BACK

I READ BACK

Repetă întreaga transmisie, care va urma către mine exact cum ai primit-o.Ceea ce urmează este răspunsul meu la cererea ta de repetare a mesajului.

61

Page 62: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

SAY AGAIN

I SAY AGAIN

Repetă tot ce ai transmis ultima dată.Urmată de ALL AFTER sau ALL BEFORE, WORD AFTER, înseamnă : repetă … (porţiunea indicată).Repet mesajul sau porţiunea indicată.

-SEND Continuă transmisia.-SEND YOUR MESSAGE Dă-i drumul, transmite. Sunt gata să

recepţionez.….SPEAK SLOWER Vorbeşte mai rar.I SPELL Voi silabisi, următorul cuvânt (Nu se

foloseşte la cuvintele codificate).RELAY TO…

RELAY THROUGH

Transmite mesajul care urmează la adresa (adresele) care urmează.Transmite acest mesaj prin intermediul semnalelor de apel.

Exemple de conversaţie radio:

Alfa this is Charlie- message over.This is Alfa- send, over.This is Charlie Watch for fallen rocks on road. Birket - I spell BRAVO< INDIA< ROMEO< KILO< ECHO<TANGO- BIRKET, Over.This is Alfa- WILCO, Aut.

Un exemplu de transmisie al unui mesaj obişnuit este următorul, în ordinea etapelor:

- apel preliminar;- MESSAGE FOLLOWS (SEND YOUR MESSAGE);- instrucţiunile de transmitere (READ BACK, RELAY ON, etc.);- importanţa mesajului (FLASH, OPERATIONAL, IMMEDIATE,

PRIORITY, sau ROUTINE);- data transmisiei;- FROM;- TO;- INFO (urmat de adresele semnalelor de apel);- TEXT BEGINS;- clasificarea mesajului (UNCLASIFIED,

RESTRICTED,CONFIDENTIAL, sau SECRET/ UN);- END OF TEXT sau END OF MESSAGE;- OUT sau OVER.

62

Page 63: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Regulile de testare a puterii şi inteligibilităţii semnalelor sunt:

RADIO CHECK Care este puterea şi inteligibilitatea mesajului meu:

Cum mă auzi?

YOU ARE Tu eşti? I READ YOU Eu te aud

Pentru putere:

LOUD- Semnalul este puternicGOOD- Semnalul este bunWEAK- Te aud cu dificultăţiVERY WEAK- Te aud cu mari dificultăţiNOTHING HEARD- Nu te aud

Pentru inteligibilitate:

CLEAR Calitate excelentăREADABLE Calitate bunăDISTORTED DistorsionatDISTORTED WITH INTERFERENCE Cu distorsiuni şi interferenţeNOT READABLE Te aud dar nu te înţeleg

Exemplu de folosire:

Alfa, this is Charlie- radiocheck, over.This is Alfa YOU are loud and readable, over.This is Charlie- YOU are loud and readable as well, out.

J. Relaţii cu mass – media

J.1 Generalităţi

În cadrul operaţiunilor de asistenţă umanitară (inclusiv intervenţia la dezastre) prezenţa şi contactele cu mass-media sunt inevitabile. Cele expuse mai jos se aplică şi pentru acţiunile de căutare-salvare din ţară, prin înlocuirea cuvântului ONU (cât şi a organizaţiilor acestuia) cu cel de autorităţi administraţiei publice locale.

63

Page 64: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Avantajele care pot rezulta din relaţiile cu mass-media sunt: - publicitate pentru propria organizaţie (echipă, protecţia civilă, ţară,

armată, etc.); - cunoaşterea de către public a acţiunilor de căutare-salvare

desfăşurate; - schimb de informaţii.

Dezavantajele care pot rezulta din relaţia cu mass-media sunt:- discrepanţe dintre relatările mass-mediei şi realitate;- presa de scandal (are alte scopuri decât cele ale tale);- apariţia unor dezinformări sau tendinţe de a fi trişat.

Regulile generale de urmat în relaţiile cu mass-media sunt:- trebuie să avem relaţii bune cu mass-media;- trebuie să obţineţi un profit oricât de mic (pentru activitatea

desfăşurată) din relaţia cu mass-media;- nu trebuie să încerci ascunderea unor fapte faţă de mass-media;- reprezentanţii mass-media sunt profesionişti, căutând parteneri de

dialog de acelaşi calibru;- foloseşte mass-media ca element de legătură dintre comunitatea

internaţională şi forţele angrenate în acţiunile umanitare.

Căile de urmat pentru a crea relaţii bune cu mass-media sunt:- stabilirea unui punct de contact cu mass-media (şeful echipei sau a

altui membru al echipei cu experienţă în domeniu);- urmăreşte în relaţia cu mass-media aceeaşi politică dusă de

Rezidentul Coordonator al ONU (UN Resident Coordonator-şeful UNDP –program de dezvoltare al ONU) iar în ţară, de autoritatea administraţiei publice locale;

- orice membru al echipei poate să ofere informaţii despre munca sa; - încearcă să fi primul care să ofere informaţii;- nu favoriza doar o parte a mass-mediei;- cunoaşte bine cu cine din mass-media vorbeşti;- organizează conferinţe de presă (inclusiv pentru aţi economisi

timpul);- tratează pe jurnalişti ca pe nişte profesionişti.

Pregătirea pentru a avea bune relaţii corecte cu mass-media trebuie să cuprindă:

- pregăteşte un material de bază care să cuprindă informaţii despre organizaţia, echipa şi misiunea ta;

- cunoaşte politica ONU sau a autorităţilor administraţiei publice locale privind mass-media, în această acţiune;

- stabileşte clar şi din timp, ceea ce vrei să spui şi ceea ce nu vrei să spui;

- oferă informaţii la intervalele de timp stabilite anterior;

64

Page 65: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- pe cât posibil, stabileşte-ţi problema principală pe care vrei s-o pui, înainte de a acorda un interviu;

- solicitaţi dinainte întrebările sau măcar temele de discutat.

J.2 Interviul

a) Ce poţi spune:- oferă o informaţie clară şi completă;- recunoaşte ceea ce nu cunoşti, îndrumând spre sursa competentă

în acest caz;- relatează fapte certe, confirmate;- repetă punctele principale ale informaţiei;- ajută la realizarea unei relatări bune (altfel mass-media o s-o

realizeze singură).

b) Ce nu poţi spune:- “nu comentez” (nu există întrebări stupide, ci numai răspunsuri

stupide);- nu încerca explicaţii laborioase (răspunde scurt);- nu-ţi da cu părerea ( discută numai despre fapte confirmate);- nu intra în detalii tehnice;- nu crede şi nu genera zvonuri;- nu “brusca”, ironiza sau jigni mass-media.

c) Tehnicile interviului:*glisarea= la întrebări directe răspundeţi direct sau glisaţi spre

mesajul pe care doriţi să-l transmiteţi;*sublinierile = punctaţi ( prin inflexiunile vocii, un gest cu mâna, o

privire, limbajul corpului etc.) ceea ce este important în răspunsul dumneavoastră);

*credibilitatea personală = nu uitaţi că dumneavoastră sunteţi specialişti (criticii nu vor fi niciodată timizi în aprecieri, deci nici dumneavoastră nu trebuie să fiţi).

Utilizaţi pentru structura răspunsurilor principiul piramidei răsturnate:

CONCLUZIEFAPTE FAPTE FAPTE

DATE ŞI ARGUMENTEDIZERTAŢIE

După interviu se pot efectua următoarele acţiuni:- informează pe UN Resident Coordonator (dacă eşti şeful echipei

SAR), sau pe şeful echipei (dacă eşti un membru al echipei) despre

65

Page 66: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

interviul care a avut loc (sau pe purtătorul de cuvânt al autorităţii administraţiei publice locale);

- dacă în interviu s-a făcut o greşeală (ceea ce ai spus, este bun spus) trebuie raportat către UN Resident Coordonator ( sau prefect, primar). Chiar dacă pentru public poate fi prea târziu, mass-media trebuie totuşi informată despre greşeală.

66

Page 67: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

ANEXEAnexa nr. 1 Glosar de termeni

Termenii specifici definiţi în continuare corespund terminologiei adoptate de ţările aparţinând Comunităţii Europene, NATO si ICDO (Organizaţia Internaţională a Apărării Civile).

Sunt definiţi numai termenii care se folosesc în mod curent în cadrul legislaţiei, temelor de cercetare, rapoartelor operative, sintezelor şi analizelor oficiale pe acest domeniu din ţara noastră.

Glosarul cuprinde următorii termeni:• accident = întâmplare neprevăzută, venită pe neaşteptate, curmând

o situaţie normală având drept cauză activitatea umană.• accident complementar = accident care are loc pe timpul-sau după

desfăşurarea - unui dezastru natural, datorat acestuia.• accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a

unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia.

• accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice, ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale pe porţiunea în aval a acesteia.

• accidente majore la utilaje şi instalaţiile tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje şi instalaţii tehnologice, datorită neglijenţei umane, ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale.

• accidente majore pe caile de comunicaţii = întrerupere temporară a circulaţiei, care generează distrugerea acestor căi, victime umane, animale cât şi pagube materiale.

• accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător peste limitele admise.

• adâncimea focarului(hipocentrului) = distanţa pe verticală între hipocentru şi focar.

• ajutor (asistenţă) umanitar = programe care ajută sau reduc efectele dezastrelor sau a condiţiilor care le favorizează pe acestea.

• alarmare = difuzarea unui mesaj care semnalează un pericol iminent şi poate conţine măsuri de protecţie specifice pericolului.

• alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.

67

Page 68: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• avalanşă = alunecarea sau scurgerea rapidă şi neaşteptată a unei mase de zăpadă sau roci.

• avarie = stricarea unui element al infrastructurii economice - instalaţii, comunicaţii etc. - într-un procent mai mic de 100%.

• avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale.

• avertizare = difuzarea unui mesaj care semnalează un pericol mai puţin eminent şi poate conţine măsuri de protecţie specifice pericolului.

• atac = totalitatea actelor de violenţă împotriva adversarului, fie că aceste acte sunt ofensive sau defensive, oricare ar fi teritoriul în care au loc.

• baraj = obstacol plasat pe cursul unei ape, având un sistem de vane sau alt mecanism care permite modificarea nivelului apei în amonte, vizând reglarea debitului acesteia sau alimentarea unui canal de deviaţie.

• bunuri culturale = indiferent de originea sau proprietatea lor, acestea sunt:

- bunuri mobile sau imobile, care reprezintă o mare importanţă pentru patrimoniul cultural al popoarelor, cum sunt monumentele de arhitectură, artă sau istorie, religioase sau laice, terenurile arheologice, grupurile de construcţii(de interes istoric sau artistic), operele de artă, manuscrisele, cărţile şi alte obiecte de interes artistic, istoric sau arheologic, precum şi colecţiile ştiinţifice şi colecţiile importante de cărţi, arhive sau reproduceri ale bunurilor definite mai sus; - edificiile a căror destinaţie principală şi efectivă este de a conserva sau de a expune bunurile culturale mobile definite mai sus, cum sunt muzeele, marile biblioteci, depozitele de arhive, precum şi refugiile destinate să adăpostească, în caz de conflict armat, bunurile culturale mobile definite la primul aliniat; - centrele în cuprinsul cărora se afla un număr considerabil de bunuri culturale, definite la aliniatele de mai sus, denumite” centre monumentale”.• burniţă (bură) = ploaie măruntă şi deasă, însoţită adesea de ceaţă. • căderi radioactive = depuneri de particule radioactive din

atmosferă, datorate:- emisiei naturale;- exploziilor naturale;- radioactivităţii induse şi accidentelor survenite la reactoarele nucleare.• căutare-salvare = operaţiile de localizare, recuperare şi acordare a

primului ajutor pentru victimele unui dezastru.

68

Page 69: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• ceaţă (pâclă, negură) = particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflată în suspensie în atmosferă la suprafaţa solului şi care îngreunează vizibilitatea.

• centrul de conducere al intervenţiei = instalaţie destinată oficial pentru conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor întreprinse după declanşarea unui dezastru.

• chiciură (promoroacă) = cristale de gheaţă care se depun iarna pe crengi, sârme, etc.

• clasificarea distrugerilor =1. distrugeri severe = împiedică orice utilizare ulterioară, conform

cu destinaţia iniţială.2. distrugeri medii = împiedică utilizarea eficientă, fără o reparaţie

majoră. 3. distrugeri uşoare = nu împiedică utilizarea eficientă, necesitând reparaţii minore.• conflict armat = ciocnire de interese între state, organizaţii sau

grupuri, rezolvată pe cale armată, fără a fi necesară o notificare oficială a stării de fapt. Conflictul armat poate fi intern , în cazul manifestării sale între grupuri aparţinând aceluiaşi stat, sau extern, când sunt implicate grupări şi-sau organizaţii militare sau paramilitare aparţinând unor state diferite.

• condens = cristale fine de gheaţă similare cu chiciura, ce se produc pe suprafaţa îmbrăcăminţilor rutiere, de regulă pe poduri.

• coordonare = managementul interdependenţelor existente între activităţile specifice protecţiei civile în scopul îndeplinirii acestora.

• cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri.

• criza = termen ce defineşte o situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale parţilor implicate( separat sau împreună).

Tipurile de criză pot fi: politică (instabilitate parlamentară, schimbarea bruscă a politicii externe şi a sistemului de alianţe, creşterea divergenţelor interne ce predomină faţă de obiectivele externe, etc.); economică(criză de supraproducţie, limitarea accesului la resurse, politici protecţioniste, etc.);socială(creşterea decalajului între clasele sociale, conflicte interetnice, valuri mari de emigranţi sau sinistraţi, creşterea birocraţiei, efectele dezastrelor); militară(limitări bugetare sau economice, doctrină militară irealizabilă sau absentă, creşterea lipsei de consens între militari şi politicieni, reducerea statutului social, etc.) sau o combinaţie a acestora.• declanşarea stării de dezastru = proclamarea oficială a unei stări

de urgenţă după o catastrofă la scara mare, înainte de a pune în aplicare măsurile de limitare a efectelor acesteia.

69

Page 70: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• debit maxim(de culminaţie) = volumul maxim de apă care trece printr-o secţiune a râului într-o secundă.

• dezastru (sinonim catastrofă) = gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare - brutale sau progresive - fie după cauză (naturale sau antropice).

• drepturile nederogabile ale omului = drepturi ale omului care nu pot fi restricţionate sub nici un motiv (dreptul la viaţă, dreptul de a nu fi pedepsit sau învinuit pe baza unei legi retroactive, dreptul de a fi recunoscut ca fiinţă umană în faţa legii, dreptul la libertatea conştiinţei, credinţei şi religiei, dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor inumane).

• echipa de cercetare = echipă de intervenţie desfăşurată în zona afectată de un dezastru pentru a constata măsurile adecvate necesare limitării pierderilor.

• efect = modul de manifestare al unui dezastru (cauze) asupra societăţii şi mediului natural.

• epicentru = proiecţia focarului pe suprafaţa pământului.• epidemie = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile

la oameni.• epizootie = răspândirea în proporţii de masa a unei boli transmisibile

la animale.• estimare = procesul de determinare al impactului pe care un

dezastru l-ar putea avea asupra societăţii, nevoile urgente pentru salvarea de vieţi umane cât şi posibilităţile existente pentru reabilitare şi dezvoltare.

• evaluare = estimarea globală a tuturor aspectelor şi consecinţelor generate de o catastrofă, după declanşarea acesteia.

• evacuat = persoană civilă mutată din zona de reşedinţă de o autoritate civilă sau militară competentă pentru asigurarea propriei securităţi sau din motive cerute de situaţia militară.

• exerciţii de simulare = exerciţii de luare a deciziilor şi coordonare a acţiunilor, simulând situaţiile ce pot fi generate de o catastrofă cu scopul de a mării eficienţa acţiunilor autorităţilor competente şi a populaţiei, într-un caz real.

• falie = fractură plană sau curbă a scoarţei terestre, în lungul căreia se produc deplasări.

• facilităţi critice = instalaţii de importanţă vitală pentru funcţionarea unui serviciu guvernamental sau public.

• facilităţi militare şi ale apărării civile = servicii asigurate de organizaţii străine ale apărării civile şi armatei, care sub controlul unui guvern, asigură funcţiile enumerate în paragraful 61 al Protocolului Adiţional I la Convenţiile de la GENEVA din 1949.

70

Page 71: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.

• focar(sinonim hipocentru) = punct teoretic, din interiorul pământului, de declanşare a unui cutremur tectonic.

• front atmosferic = suprafaţă discontinuă situată între două mase de aer adiacente deosebite ca proprietăţi fizice, mai ales termice.

• furtuna = perturbaţie atmosferică care implică variaţii mari ale presiunii şi vitezei vântului pe zone cu raza de la 1 km(tornade) şi până la 3000 km (ciclon).

• ghid = broşură care conţine informaţiile necesare îndrumării activităţii într-un domeniu distinct.

• gradul de severitate al unei crize = măsoară mărimea şi urgenţa ameninţării asupra valorilor, scopurilor şi intereselor prioritare ale uneia sau mai multor părţi implicate.

• hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa, proprietăţile şi activităţile umane, şi a cărui extindere poate duce la dezastre . Fenomenele caracteristice ţării noastre sunt: cutremurul, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, epidemiile şi epizootiile, accidentele NBC şi căderea de obiecte cosmice, avariile la construcţiile hidrotehnice sau conductele magistrale, accidentele majore pe căile de comunicaţii, incendiile de masă şi exploziile, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii.

• încarceraţi = persoane surprinse sub dărâmături, în viaţă, pentru a căror salvare este necesară intervenţia unei echipe de căutare-salvare profesioniste sau semiprofesioniste.

• incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane, animale, precum şi pagube materiale.

• instruire = acţiune de transmitere a cunoştinţelor dintr-un anumit domeniu, celor implicaţi.

• intensitatea crizei = măsoară nivelul de violenţă al acţiunilor întreprinse de una sau mai multe părţi implicate.

• intensitate seismică = cuantifică- pe o scară specifică de 12 grade MM sau MSK- consecinţele unui cutremur plecând de la efectele avute asupra populaţiei, construcţiilor şi mediului natural.

• intervenţie = acţiunile desfăşurate în timpul sau după un dezastru pentru a face faţă problemelor imediate privind supravieţuirea persoanelor afectate.

71

Page 72: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• inundaţie = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.

• invazie = sosirea masivă şi generalizată a unor specii de insecte sau paraziţi care afectează populaţia, animalele, recoltele şi alte materiale.

• înzăpeziri = depuneri de zăpadă pe platforma drumului cu grosimi de peste 0,3 m pe sectoare continui sau discontinui.

• lapoviţă = ploaie amestecată cu zăpadă.• limitare = acţiuni desfăşurate după declanşarea unui dezastru

vizând reducerea efectelor acestuia asupra societăţii şi mediului natural.

• logistică = gamă de metode operaţionale destinate asigurării de hrană, echipament, materiale şi transport (inclusiv de persoane).

• lucrări şi instalaţii care conţin forţe periculoase = baraje, diguri şi centrale nucleare.

• magnitudine = indică cantitatea de energie eliberată de cutremur, pe o scara de 9 grade, elaborată de F. Richter în 1935.

• materiale periculoase = substanţe sau materiale considerate de o autoritate competentă capabile de a crea un risc periculos pentru sănătate, siguranţă şi bunuri.

• măzăriche = precipitaţii atmosferice sub formă de bobiţe de gheaţă sau de zăpadă(poate genera polei).

• membrii forţelor armate şi al unităţilor militare afectate organismelor de protecţie civilă = personal şi unităţi care nu participă direct la ostilităţi(nu comit sau nu sunt întrebuinţate să comită, în afara sarcinilor de protecţie civilă, acte dăunătoare Parţii adverse) fiind înarmate cu armament individual uşor pentru menţinerea ordinii sau pentru propria lor apărare, purtând foarte vizibil semnul distinctiv internaţional al protecţiei civile cât şi cartea de identitate care atestă statutul său şi care îşi îndeplinesc sarcinile lor de protecţie civilă numai pe teritoriul naţional al Părţii lor. Dacă cad în mâinile unei Puteri adverse, membrii personalului militar vor fi prizonieri de război, iar în teritoriul ocupat, ei pot să fie folosiţi(dar numai in interesul populaţiei civile din acest teritoriu) pentru sarcini de protecţie civilă, în măsura în care este nevoie de aceasta, cu condiţia, totuşi, ca ei să fie voluntari dacă această muncă este periculoasă.

• monitorizare = sistem permanent de urmărire, înregistrare şi evaluare continuă a evoluţiei unui proces sau fenomen pentru a lua măsuri corective.

• naufragiat = persoană civilă sau militară care se găseşte într-o situaţie periculoasă pe mare ca urmare a nenorocirii care îl loveşte

72

Page 73: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

sau care loveşte nava sau aeronava care-i transportă, cu condiţia să se abţină de la orice act de ostilitate. Statutul de naufragiat se menţine din momentul începerii operaţiunilor de salvare şi până când a ajuns pe uscat şi dobândeşte alt statut.

• notificare = acţiunea de aducere la cunoştinţa autorităţilor sau populaţiei printr-o notă oficială a unei situaţii sau hotărâri.

• obiective militare = includ: combatanţii, stabilimentele şi transporturile militare, poziţiile şi punctele tactice relevante din teren.

• organizare = acţiune de pregătire temeinică, după un plan, a funcţionării unui organism pentru îndeplinirea unui anumit scop.

• organizaţie non-guvernamentală = organizaţie cu scop non-lucrativ acţionând la scară locală, naţională sau internaţională, fără vre-o legătură statutară cu un guvern naţional.

• persoane deplasate intern (I.D.P.-în engleză-) = persoană incapabilă sau nedorind să se întoarcă în regiunea (zona)de origine ori să se pună pe sine însuşi sub protecţia autorităţilor locale din regiunea (zona) în care locuieşte datorită pericolului(fricii) că vor fi pedepsiţi pe raţiuni de rasă, religie, grupare religioasă sau opinie politică.

• personal sanitar = orice persoană care a fost afectată exclusiv, temporar sau permanent fie în scopuri sanitare, fie la administrarea unităţilor sanitare, fie la funcţionarea sau administrarea mijloacelor de transport sanitar.

• planificare = activitate de organizare a acţiunilor pe baza unui plan.• pod de gheaţă = strat continuu de gheaţă care acoperă în întregime

suprafaţa unui râu sau a unui lac.• polei = strat subţire de gheaţă continuu şi neted care acoperă uneori

porţiuni din suprafaţa solului, arborii sau obiectele care se află în aer liber.

• populaţie civilă = ansamblul persoanelor care nu fac parte din forţele armate şi care, în afară de acestea nu participă direct la ostilităţi(în caz de dubiu, respectiva persoana va fi considerată ca civilă, iar prezenţa unor persoane izolate care nu corespund definiţiei persoanei civile, nu privează această populaţie de calitatea sa).

• pregătire = acţiuni destinate reducerii pierderilor de vieţi umane şi distrugerilor de materiale, evacuării temporare a populaţiei şi bunurilor, cât şi pentru a facilita operaţiile de intervenţie şi reabilitare.

• prevenire = ansamblu de acţiuni destinate a furniza o protecţie permanentă împotriva dezastrelor.

• prim ajutor = asistenţă imediată -dar temporară- acordată victimelor dezastrului, pentru a le menţine în viaţă până la acordarea unui tratament complex.

• prizonier de război = toate forţele, toate grupele şi toate unităţile armate şi organizate, care sunt plasate sub un comandament

73

Page 74: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

responsabil de conduita subordonaţilor săi faţă de această Parte, chiar dacă aceasta este reprezentată de un guvern sau o autoritate nerecunoscută de o Parte adversă(personalul militar sanitar şi religios nu poate fi luat prizonier). Aceste forţe armate trebuie să fie supuse unui regim de disciplină internă care asigură, mai ales, respectarea regulilor dreptului internaţional aplicabil în condiţiile conflictelor armate.

• proceduri operaţionale standard = document scris, care descrie cum să fie îndeplinită o sarcină sau activitate de rutină.

• propagarea viiturii = deplasarea undelor de viitură între două secţiuni ale unui curs de apă.

• protecţie civilă = sistem de măsuri, pus în funcţiune de o agenţie guvernamentală (sau similară), ce fac parte din sistemul apărării naţionale, pentru a proteja populaţia în caz de conflict armat sau dezastru.

• raport de situaţie = raport concis, publicat şi actualizat periodic despre evenimentele care afectează o misiune, operaţie sau sarcină, care cuprinde detalii despre urgenţă, nevoile de ajutor şi măsurile luate până la data raportului.

• rănit (sau bolnav) = persoană militară sau civilă care a suferit un traumatism, o boală sau alte incapacităţi sau tulburări fizice sau mentale şi care are, datorită acestui fapt, nevoie de îngrijiri medicale abţinându-se de la orice participare la război.

• reabilitare = refacerea funcţiilor vitale ale societăţii durând de la câteva săptămâni la câteva luni(ani).

• refugiat = persoană incapabilă sau nedorind să se întoarcă în ţara de origine ori să se pună pe sine însuşi sub protecţia ţării în care locuieşte datorită pericolului(fricii) că vor fi pedepsiţi pe raţiuni de rasă, religie, grupare religioasă sau opinie politică.

• replică seismică = cutremur de mai mică intensitate care se produce după cel principal, având aproximativ aceeaşi origine.

• risc = estimarea matematică a pierderilor umane şi materiale pe o perioadă de referinţă şi într-o zonă dată pentru un dezastru.

• terorism = folosirea calculată a violenţei sau a ameninţării cu violenţa, împotriva persoanelor sau a unor proprietăţi cu scopuri politice, religioase sau ideologice.

• sabotor = autorul unui act de sabotaj(împiedicarea prin manopere frauduloase şi oculte a funcţionării unor mecanisme economice, sociale, politice şi/sau a unor activităţi industriale).

• secetă = lipsa îndelungată a precipitaţiilor atmosferice, având ca urmare (în principal) uscarea solului şi a vegetaţiei.

• sinistraţi = persoane care au suferit pagube însemnate în urma unui dezastru, părăsind temporar bunurile sale.

74

Page 75: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

• spion = individ care, lucrând pe ascuns sau sub pretexte mincinoase, adună ori încearcă să adune informaţii în zona de operaţii a unui beligerant, cu intenţia de a le comunica părţii adverse.

• undă de viitură = fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor cât şi a nivelurilor unui curs de apă.

• urgenţă = o situaţie extraordinară în care populaţia este incapabilă să-şi asigure necesităţile de supravieţuire sau când există o ameninţare severă şi imediată faţă de aceasta. După domeniul de manifestare, urgenţa poate fi civilă sau militară.

• urgenţă complexă = o criză umanitară într-o ţară, regiune sau societate unde există o totală sau parţială lipsă de autoritate datorită unor conflicte interne sau externe, care necesită un răspuns al comunităţii internaţionale deoarece depăşeşte mandatul sau capacitatea oricărei agenţii sau program ONU.

• victimă = persoane care suferă urmările unui dezastru.• viscol = vânt puternic care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufort

însoţit de ninsoare sau de lapoviţă. Viscolele pot fi violente(v>17m/s.), tari(16m/s.>v>11m/s.), moderate(10m/s.>v>6m/s.) sau furtuni(v>17m/s.).

• vizibilitate = distanţă maximă până la care un obiect, luat ca reper, rămâne vizibil în condiţiile atmosferice date. Se consideră vizibilitate bună pentru distanţe mai mari de 300 m, iar redusă, pentru distanţe mai mici de 300 m.

• volumul viiturii = volumul total de apă scurs pe râu în timpul viituri.• vulnerabilitate = gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-

un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale unei comunităţi, structuri, serviciu sau zone geografice.

• zăpor = îngrămădire de bucăţi de gheaţă, care se formează primăvara într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, ce pot produce creşteri de nivel şi inundaţii.

75

Page 76: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 2 Lista abrevierilor

Anexa cuprinde lista abrevierilor folosite şi unanim acceptate în cadrul acţiunilor umanitare. Majoritatea lor sunt folosite şi în cadrul activităţilor NATO .

AAA Arrival and assembly area (arie de sosire şi adunare)AAR After action report (Raportul final al unei acţiuni)ADP Automatic data processing (prelucrare automată a

datelor)AID Agency for International Development (Agenţia

pentru Dezvoltare Internaţională)AMC Air Mobility Command (Comandamentul Mobilităţii

Aeriene)AO Area of Operation (Arie de Operaţii)AOR Area of Responsibility (Arie de responsabilitate)APOD Aerial Port of Debarkation (Aeroport de debarcare)APOE Aerial Port of Embarkation (Aeroport de Îmbarcare)BUDFIN Budget of Finance (Bugetul de Finanţe)BL.HEL Blue Helmets (Căştile Albastre)Bn Battalion (600-1000 de indivizi)C2 Command and Control (Comandă şi Control)C3I Command, Control Communication and Information

(Comandă, Control, Comunicaţii şi Informaţii)C4I Command, Control, Comunication Computers and

Information (Comandă, Control, Comunicaţii, Computere şi Informaţii)

CA Civil Affairs (Afaceri Civile)CAX Computer Assisted Exercise (Exerciţiu asistat de

calculator)CHR Commision of Human Rights (Comisia pentru

Drepturile Omului)CASEVAC Casualty Evacuation (Evacuarea victimelor) CIMIC Civil- Military Cooperation (Cooperare Civil-Militară)CINC Commander in chief ( Comandantul Şef)CO Commanding Officer (Ofiţer Comandant)COMMS Communications (Comunicaţii)CP Command Post-Check Point (Post de Comandă sau

verificare)FTX Field Training Exercise (Exerciţiu de pregătire în

teren)FW Framework (Reţea)G1 Division for Discipline, Administration, Legal and

76

Page 77: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Personnel Matters (Direcţia pentru Disciplină, Administraţie, Legislaţie şi probleme de personal)

G2 Division for Military Intelligence Matters (Direcţia pentru Probleme de Informaţii Militare)

G3 Division for Operational Matters (Direcţia pentru probleme Operaţionale)

G4 Division for Logistics (Direcţia pentru Logistică)G5 Division for Relations with Civilian Populations

(Direcţia pentru relaţiile cu populaţia civilă)GPS Global Positioning System (Sistemul de poziţionare

globală)HA Humanitarian Assistance (Asistenţă Umanitară)HN Host Nation (Ţara gazdă)HOCC Humanitarian Operations Coordination Center

(Centru de Coordonare al Operaţiunilor Umanitare)HQ Head Quarters (Comandament)HUMINT Humanitarian Intelligence (Informaţii Umanitare)IAEA International Atomic Energy Agency (Agenţia

Internaţională pentru Energie Atomică) ICDO International Civil Defence Organization (Organizaţia

Internaţională de Apărare Civilă)ICRC International Committee of Red Cross (Comitetul

Internaţional al Crucii Roşii)IFRC International Federation of Red Cross and Red

Crescent Societies (Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie)

IGO International Governmetal Organization (Organizaţia Guvernamentală Internaţională)

ILO International Labour Organization (Organizaţia Internaţională a Muncii)

INMARSAT International Maritime Satellite System (Sistemul Internaţional de Sateliţi Maritimi)

INSARAG International Search and Rescue Advisory Group (Grupul Internaţional de Experţi în Căutare-salvare)

IOX Interoperability Exercise (Exerciţiu de interoperabilitate)

JRCC Joint Rescue Coordination Center (Centrul Mixt de Coordonare pentru Căutare-salvare)

LS Landing Station (Staţie de aterizare) LZ Landing zone (Zonă de aterizare)MEDEVAC Medical Evacuation (Evacuare medicală)NCO Non commisioned officer (subofiţer)NSM National Service Package (Serviciului National de

transport conteinerizat)77

Page 78: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

OIC Officer in charge (Ofiţer de serviciu)OOA Out of Area (În afara ariei)OOR Out of Region (În afara Regiunii)OP Observation Point (Punct de observare)OPS ROOM Operation Room (Cameră de Operaţii)OP ORD Operation Order (Ordin de operaţii)OPSEC Operations Security (Securitatea operaţiilor) OSOCC On Site Operations Coordination Center (Centru de

Coordonare al Operaţiilor la faţa locului)OSRO Office for Special Relief Operation (Oficiul pentru

Operaţiile Speciale de ajutor al FAO)PLATOON Pluton (30-40 de indivizi)PAO Public Affairs Officer (Ofiţerul cu Afacerile Publice)PEO Peace Enforcement Operations (Operaţiuni de

impunere a Păcii)PIO Public Information Officer (Ofiţerul de Informaţii

Publice)PKO Peace Keeping Operations (Operaţii de menţinere a

păcii)PMS Program Management Services [UNHCR] (Serviciile

pentru Managementul Programelor) PO Peace Operations (Operaţiuni pentru Pace)POC Point of Contact (Punct de contact)POD Point of Debarkation (Punct de debarcare)PSYOP Pshychological Operations (Operaţii Psihologice)RCB Relief Coordination Branch (Departamentul de

Coordonare a ajutorului)RANK Gradul militar al unui individRECCE Reconnaissance (Cercetare)ROE Rule of Engagement (Reguli de Angajare)SAR Search and Rescue (căutare-salvare)SCG Standing Coordination Group (Grupul de

Coordonare)SF Special Forces (Forţe Speciale)SFAS Supplies and Food Aid Service (Serviciul de Ajutor

pentru Materiale şi alimente)SITREP Situation Report (Raport de situaţie)SN Sending Nation (Naţiune donatoare)WHO World Health Organization (Organizaţia Mondială a

Sănătăţii)WFP World Food Program (Programul Mondial de

Alimentaţie)UNDAC United Nations Disaster Assesment and

Coordination 78

Page 79: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

(Echipă ONU de coordonare a acţiunilor şi evaluare a dezastrelor )

UNICEF United Nations Chidren Fund (Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii)

UNHCR United Nations High Commisioner for Refugees (Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi)

UN. RES. COORD.

Coordonatorul Rezident al Naţiunilor Unite

UN DMT United Nations Disaster management Team (Echipa Naţiunilor Unite pentru Managementul Dezastrelor)

NGO Non Governmental Organizations (Organizaţii neguvernamentale)

UN OERC United Nations Office of the Emergency Relief Coordinator (Oficiul ONU al Coordonatorului Ajutorului de Urgenţă)

LEMA Local Emergency Management Authority (Autorităţile Locale pentru Managementul Urgenţelor)

SOP Standing Operating Procedure (Proceduri Operaţionale Standard)

UNCIVPOL United Nations Civilian Police (Poliţia Civilă a Naţiunilor Unite)

UNMO United Nations Military Observer (Observator Militar al ONU)

UNMP United Nations Military Police (Poliţia Militară a ONU)MCDA Military and Civil Defence Assets (Facilităţi Militare şi

de Apărare Civilă)MCOU Military and Civil Defence Unit (Unitate Militară şi de

Apărare Civilă)FCSU Field Coordination Support Unit (Unitate de

Coordonare a Sprijinului din teren)USAR Urban Search and Rescue (Căutare-salvare Urbană)

79

Page 80: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 3 Tabelul cu codul de semnale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

1.ATENŢIUNE(Atenţiune; faceţi ca mine; răspuns)

Se ridică braţul drept în sus şi se ţine în această poziţie până la primirea răspunsului (până la repetarea semnalului atenţiune).

Cu lanterna, folosind lumina albă, se executa o serie de puncte.

2. NU AM ÎNŢELES

(repetaţi)

Se ridică braţul drept în sus şi se mişcă deasupra capului la dreapta şi la stânga.

Cu lanterna folosind lumina roşie se mişcă deasupra capului de la dreapta la stânga în semicerc.

3. ADUNAREA ŞEFILOR

Se ridică casca (basca, etc.) în sus cu braţul drept şi se roteşte deasupra capului.

Idem cu lumina alba.

4. ADUNAREA GENERALĂ (toţi la mine)

Se ridică braţul drept în sus şi se roteşte deasupra capului, după care se coboară brusc.

Cu lanterna, folosind lumina roşie, se face un cerc

5. ÎNAINTE(continuaţi deplasarea pe direcţia nouă sau cea veche, drum liber)

Se ridică braţul drept în sus, apoi se lasă mâna la înălţimea umărului, indicând direcţia de deplasare.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se mişcă pe verticală în sus şi în jos.

6. PAS ALERGATOR

Semnalul “ÎNAINTE” repetat de 3-4 ori.

Idem cu lanterna.

80

Page 81: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

7. STAI (stop, culcat, încetaţi activitatea)

Se ridică braţul drept în sus şi se lasă repede în jos, în faţa corpului, repetând până la executare.

Idem cu lanterna, folosind lumina roşie, se mişcă în plan vertical de sus în jos.

8. LUAŢI DISPOZITIVUL PREMERGĂTOR DE INTERVENŢIE

Se întind ambele braţe lateral la înălţimea umerilor, se aduc în faţă şi se desfac lateral, repetând semnalul până la începerea luării dispozitivului.

9. LUAŢI DISPOZITIVUL PREMERGĂTOR PENTRU INTERVENŢIE, EŞALONAT SPRE DREAPTA

Se întinde braţul drept la înălţimea umărului, iar cel stâng se ridica în sus şi se mişcă deasupra capului la dreapta şi la stânga.

10. ÎN COLOANĂ DE MARŞ

Se ridică braţul drept în sus şi se lasă în jos, ţinând antebraţul vertical, până la primirea răspunsului.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se ţine la început nemişcată,apoi se execută semnalul “ÎNAINTE” care se repetă până la primirea răspunsului.

81

Page 82: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

11. TOŢI LA STÂNGA ÎMPREJUR

Se întinde braţul stâng orizontal lateral, iar braţul drept se ridică în sus şi se roteşte deasupra capului.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se descrie un cerc.

12. OBSERV ZONA AFECTATĂ

Se întinde braţul stâng lateral şi orizontal la înălţimea umărului şi se ţine astfel până la primirea răspunsului, după care se fac cu braţul mişcări de împingere, în direcţia zonei afectate.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se mişcă deasupra capului spre dreapta şi spre stânga descriind un semicerc.

13. GAZE Se pune masca contra gazelor pe figură. Se ridică braţul stâng în sus şi se pune pe cap.

Cu lanterna, folosind lumina verde şi roşie, se emit o serie de puncte (alternativ).

14. LA AUTOVE-HICULE (LA VAGOANE, LA AVION)

Se ridică ambele braţe în sus şi se ţin în această poziţie până la executare.

Cu lanterna, folosind lumina alba, se mişcă în faţa corpului spre dreapta şi spre stânga la nivelul umerilor.

82

Page 83: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

14. PREGATIREA PENTRU ÎMBARCARE

Se ridică ambele braţe în sus, înclinate în formă de “V”.

Cu lanterna, folosind lumina alba, se mişcă de la nivelul umerilor în sus şi în jos ( se repetă de 3-4 ori).

15. ÎMBARCAŢI Se ridică ambele braţe în sus şi se coboară brusc lateral.

Cu lanterna, folosind lumina albă, se mişcă pe verticală în sus şi în jos.

83

Page 84: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

16. PORNIŢI MOTOARELE(la posturi)

Braţul drept se roteşte în faţa corpului.

Cu lanterna, folosind lumina albă, se roteşte în faţa corpului.

17. OPRIŢI MOTOARELE

Ambele braţe se lasă în jos şi se mişcă prin faţa corpului.

Cu lanterna, folosind lumina roşie, se lasă în jos şi se mişcă prin faţa corpului, descriind un semicerc.

18. DEBARCAŢI (coborâţi)

Ambele braţe se încrucişează jos, apoi se ridică în sus descriind un cerc, după care se lasă iar în jos.

Cu lanterna, folosind lumina roşie , se ridică în sus şi se ţine nemişcată.

19. MĂRIŢI DISTANŢELE

Se ridică braţul stâng în sus, iar cel drept se întinde lateral şi se mişcă în jos şi în sus la nivelul umărului.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se mişcă în plan vertical descriind un opt.

20. MICSORAŢI DISTANŢELE

Se ridică braţul drept în sus iar braţul stâng se întinde orizontal, apoi se mişcă în jos şi în sus la nivelul umărului.

Cu lanterna, folosind lumina roşie se mişcă în plan vertical, descriind un opt.

84

Page 85: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Semnificaţia semnalului

Cu braţul Cu lanterna

21 ÎN LINIE DE AUTOVEHICULE

Se întind ambele braţe orizontal în lateral şi se ţin până la primirea răspunsului.

Cu lanterna, folosind lumina verde, se mişcă în faţa corpului spre dreapta şi spre stânga.

22. AUTOVEHICUL DETERIORAT

(oprire forţată)

Se întinde braţul drept orizontal în lateral iar mâna stângă se mişcă deasupra capului, spre dreapta şi spre stânga.

Cu lanterna, folosind lumina roşie, se mişcă în faţă corpului spre dreapta şi spre stânga la nivelul umărului.

23. VENIŢI CU MIJLOACELE DE TRANSPORT

Semnalul “Porniţi motoarele”, apoi semnalul “înainte”.

Idem cu lanterna.

OBSERVAŢII:1. Fiecare semnal se transmite după ce mai întâi s-a dat semnalul

“Atenţiune” de către cel care transmite mesajul şi a fost repetat de cel care primeşte mesajul.

2. In tabelul cu semnale este marcată lanterna de culoare albă, galbenă, verde şi roşie.

85

Page 86: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 4 Tabelul de conversie a unităţilor de măsură

a) Tabelul de conversie al temperaturilor

Scara de temperatură Celsius Scara Fahrenheit

(Grade Celsius x 1.8) + 32 = Grade Fahrenheit

Grade Celsius = (Grade Fahrenheit -32) x 0.555

b) Tabelul de conversie al lungimilor

Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă »scară metrică

1 cm = 0.394 inches 1 inch = 2.54 cm

1 m = 39,4 inches 1 foot = 30.5 cm

1 m = 3.28 feet 1 foot = 0.305 m

1 m = 1.09 yards 1 yard = 0.914 m

1 km = 0.621 miles 1 mile = 1.609 km

c) Tabelul de conversie al greutăţilorScara metrică> scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă > scara

metrică

1g= 0.035 ounces 1 ounce = 28.3 g1 kg = 2.2 pounds 1 pound = 454 g1 tonne = 2200 pounds 1 pound = 0.454 kg1 tonne = 0.584 tons 1 tonn (US) = 1.02 tonnes

86

Page 87: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

d) Tabelul de conversie al suprafeţelor

Scara metrică »scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scara metrică

1 cm2 = 0.155 sq. inch 1 sq. inch = 6.45 cm2

1 m2 = 10.76 sq. ft 1 sq. foot = 929 cm2

1 m2 = 1.20 sq. yd 1 sq. foot = 0.093 m2

1 ha = 2.47 acres 1 sq. yard = 0.836 m2

1 km2 = 247 acres 1 acre = 0.406 ha

1 km2 = 0386 sq. miles s sq. mile = 259 ha

1 sq. mile = 2.59 sq.km

e) Tabelul de conversie al volumelor

Scara metrică » scara anglo-saxonă Scara anglo-saxonă » scara metrică

1cm3 = 0.061 cu.inch 1 cu. Inch = 1.64 cm3

1 m3 = 35.3 cu.ft. 1 cu.foot = 0.028 m3

1 m3 = 1.31 cu.yd. 1 cu. Yard = 0765 m3

1 ml = 0.035 fl.oz. 1 fl.ounce= 28.4 ml

1 l = 0.22 UK gallon 1 pint= 0568 l

1 US gallon = 0.833 UK gallon 1 UK gallon = 4.55 l

1UK gallon = 1.2 US gallon

87

Page 88: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 5 Principalele semne convenţionale folosite în acţiunile SAR

88

Page 89: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

89

Page 90: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

H M Hazardous material materiale periculoase (W = apă; GAS = gaze; CHEM = chimice; EXPL = explozive; F = carburanţi.)

3

2 602 4

1

Numerotarea faţadelor unei clădiri (cu numărul 602).

B C F 602 A D

Împărţirea clădirii în corpuri ( cu E se reprezintă, de exemplu, casa scărilor situată în mijlocul figurii iar cu F intrarea).

B

E A C 1m

D 1 m

Marcaj pe clădirile afectate de dezastru.A= abrevierea numelui echipei SAR, data începerii şi (eventual) data terminării intervenţiei;B= tipul de hazard;C= număr persoane găsite moarte;D= număr persoane posibil de salvat;E= număr persoane deja salvate.

90

Page 91: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

CHEM

AFDRU 2 SUN 11:15 SUN 15:30 5

1?

Clădire cercetată de echipa SAR din Austria, sâmbătă, între orele 11.15 - 15.30. Riscurile constatate au fost chimice. Două persoane au fost salvate, 5 persoane au fost găsite moarte şi o persoană ar mai putea fi rămas în clădire (dispărută). Cercul arată că echipa AFDRU a terminat acţiunile SAR şi a plecat spre alt punct de lucru.

91

Page 92: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 6 Caracteristicile scărilor de intensitate seismicăGrad Efecte aproximative la

suprafaţa terenuluiRază

deEnergie eliberată

Richter Mercalli propagare

(ergi)

1. 2. 3. 4. 5.I Cutremure imperceptibile,

înregistrate numai de seismografe.

2-3II

Cutremure foarte slabe, simţite de oameni foarte sensibili, în stare de repaus sau locuind la etajele superioare ale clădirilor.

15 km

1013-1014

3-3,5 III

Cutremure slabe, percepute de oameni aflaţi în repaus în interiorul clădirilor. Oscilaţiile seamănă cu cele provocate de un autocamion.

3,5-4 IV

Cutremure moderate, simţite de majoritatea persoanelor, chiar în mers sau la serviciu. Vibraţiile seamănă cu cele produse de trecerea unui vehicul greu. Uşile şi geamurile vibrează, obiectele suspendate se clatină uşor, mobila trosneşte. Pot apare fisuri mici în tencuială.

30 km

9,5x1015

-4x1017

4-4,5 V

Cutremure destul de puternice, simţite de toate persoanele din locuinţă şi majoritatea din exterior. obiectele suspendate oscilează, cele mici nefixate se răstoarnă, uşile şi ferestrele deschise se închid şi deschid, geamurile vibrează şi se pot sparge. se produc mici crăpături în tencuială.

45 km6x1017-8,8x1018

92

Page 93: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

4,5-5 VI

Cutremure puternice. Oamenii se trezesc din somn. Obiectele se răstoarnă iar cele grele se deplasează. Se produce panică, unii oameni părăsesc locuinţa. Degradări moderate în elementele nestructurale ale construcţiilor.

80 km

5-5,9 VII

Cutremure foarte puternice. Cad obiecte, clopotele bisericilor sună. Panică, majoritatea oamenilor părăsesc locuinţa. La clădirile slab executate se produc avarii sau distrugeri. Coşurile de fum se dislocă sau se prăbuşesc. La clădirile proiectate antiseismic avarii moderate.

150 km9,5x1018

-4x1020

6-6,9 VIII

Cutremure extrem de puternice, distrugătoare. Mobilierul se deplasează sau se răstoarnă. Arborii se pot rupe. Toate construcţiile sunt avariate. Avarii minore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică sau defectuos executate. Structurile antiseismice suferă avarii moderate. Zidurile de umplutură se dărâmă. Coşurile fabricilor suferă avarii sau se pot prăbuşi. Monumentele se răsucesc sau chiar se prăbuşesc. Apele se tulbură. Se instalează panica.

270 km6x1020-8,8x1021

93

Page 94: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

7-7,5IX

Cutremure dezastruoase. clădirile cu asigurare antiseismică moderată - în mare număr - se dărâmă parţial sau se prăbuşesc. avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic, se distruge zidăria de umplutură. ornamentele şi acoperişurile se deplasează şi cad. Apar falii şi se produc alunecări de teren. Se pot produce accidente tehnologice.

350 km 9,5x1022

7,5-7,9 X

Cutremur pustiitor. Cea mai mare parte a clădirilor proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate ori suferă avarii importante. Zidăria de umplutură este azvârlită şi se produc avarii la capetele stâlpilor. Stâlpii metalici se încovoaie. Inelele de cale ferată se deformează. Degradări importante la baraje. Apar falii şi alunecări de teren, se surpă malurile şi falezele.

480 km

-4x1023

8 XI

Se distrug majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic (clădiri, construcţii speciale, construcţii industriale, căi ferate, drumuri etc.). Cutremur catastrofal.

570 km 6x1023-8,8x1024

8,1-8,9 XIICatastrofă seismică totală. Modificare radicală a structurii scoarţei terestre.

700 km

NOTĂ: Distanţa maximă de propagare se asociază numai pentru cutremurele cu focarul în zona Vrancea şi reprezintă distanţa până la care apar pagube materiale sau victime umane, pe direcţia de propagare a seismului.

94

Page 95: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 7 Fişa medicală de triaj a victimelor în caz de dezastre

Revers Anvers

* Este modelul unei fişe medicale de triaj (triajul este operaţiunea medicală care se execută în situaţii de aflux masiv de victime din : dezastre, situaţii speciale altele decât războiul, etc.) prin care se separă victimele care au reale şanse de supravieţuire de victimele decedate sau fără şanse de supravieţuire şi a căror menţinere în viaţă este deosebit de mare consumatoare de resurse medicale, de altfel deficitare. Această operaţiune de triaj nu se va adopta decât în cazul unor situaţii certe de discordanţă între resursele medicale şi necesităţi.

Instrucţiuni privind semnificaţia clasificării gravităţii victimelor din dezastre ( T= triaj ) şi marcajul civil utilizat pe baza acestei clasificări

A. Semnificaţia pentru T1

Ajutor medical imediat pentru salvarea vieţii. Timp foarte scurt până la operaţie. Se aşteaptă o supravieţuire bună şi de calitate.

1. Marcaj civil şi militar: Eticheta roşie.

Aceasta etichetă corespunde priorităţii de evacuare celei mai înalte şi este rezervată victimelor ce necesită ajutor medical imediat din următoarele motive:

95

Page 96: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

a) insuficienţa respiratorie ce nu poate fi rezolvată pe loc;b) stopul cardiac confirmat şi resuscitat (când există resurse);c) hemoragii grave cu pierderi de sânge de peste 1litru;d) inconştienţa, obnubilarea;e) perforaţii toracice, sau răniri abdominale profunde;f) fracturi grave de bazin, torace, de vertebre cervicale, ca şi fracturile sau

luxaţiile ce jenează perceperea pulsului sub zona luxaţiilor sau fracturilor;

g) comoţii cerebrale grave;h) arsuri complicate cu leziuni ale căilor respiratorii;i) leziunile termice inhalatorii;j) intoxicaţia cu monoxid de carbon.

B. Semnificaţia pentru T2

Intervenţie medicală întârziată. Actul chirurgical este mare consumator de timp. Viaţa nu este pusă în primejdie de către amânare. Stabilizarea reduce efectele întârzierii aplicării intervenţiei chirurgicale.

2. Marcaj civil şi militar: Eticheta galbenă.

Această etichetă determină a doua prioritate de evacuare. Vor fi marcate cu această etichetă victimele ce necesită ajutor dar a căror viaţă nu este în pericol imediat :a) arsuri de gradul II pe mai mult de 30% din suprafaţa cutanată;b) arsuri de gradul III pe 10% din suprafaţa cutanată;c) arsuri de gradul III în locuri critice cum ar fi mâinile, picioarele şi faţa, dar

fără complicaţii respiratorii;d) arsuri complicate de leziuni grave ale ţesuturilor moi sau cu fracturi

minore;e) hemoragii moderate ( de la 500 de ml la 1000 de ml );f) leziuni dorsale cu sau fără atingerea coloanei vertebrale;g) victime ce prezintă leziuni cranio-cerebrale (suficient de grave pentru a

cauza un hematom subdural sau stare de confuzie) ce se caracterizează prin:

a) scurgeri de LCR pe nas sau prin urechi;b) creşterea rapidă a presiunii sanguine sistolice;c) vărsături în jet;d) modificări de ritm respirator;e) bradicardie sub 60/minut;f) tumefacţii sau hematoame suborbitare ;g) anizocorie pupilară;h) colaps;i) răspuns motor nul sau scăzut (ROT);

96

Page 97: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

j) reacţii scăzute la stimulente senzoriale (stupoare profundă) (1).

C. Semnificaţia pentru T3

Risc minim. Traumatisme minore. Aceste victime vor fi tratate de personalul cel mai puţin pregătit.

3. Marcaj civil şi militar: Eticheta verde.

Această etichetă va marca victimele ce prezintă a treia prioritate de evacuare, ale căror leziuni sunt minore şi nu necesită o îngrijire deosebită:a) fracturi ale degetelor sau dinţilor;b) excoriaţii, contuzii;c) arsuri minore;d) arsuri de gradul II de până la 15% din suprafaţa cutanată;e) arsuri de gradul III pe cca. 2% din suprafaţa cutanată;f) arsuri de gradul I acoperind mai puţin de 20% din suprafaţa cutanată cu

excepţia mâinii, picioarelor şi a feţei.

D. Semnificaţie pentru T4

Victima poate fi lăsată în aşteptare. Răniri multiple şi serioase. Tratamentul este complex şi consumator de timp, personal şi resurse.

4. Marcaj militar şi civil: Eticheta neagră

Este rezervată decedaţilor sau celor cu leziuni fatale şi fără speranţă. Se consideră decedate victimele care nu respiră şi au pulsul oprit de cca. 20 de minute şi a căror stare nu permite aplicarea în continuare a tehnicilor de resuscitare. De asemeni va fi aplicată şi următoarelor categorii de victime fără speranţă:a) arsuri de gradul II şi III acoperind mai mult de 50% din suprafaţa

corporală considerate ca iremediabil mortale;b) arsuri de gradul II şi III acoperind mai mult de 40% din suprafaţa

corporală însoţite de leziuni majore cum ar fi:c) fracturi importante, d) leziuni cranio-cerebrale importantee) leziuni toracice;f) leziuni craniene ce lasă ţesutul cerebral descoperit şi sunt însoţite de

inconştienţă;g) leziuni cranio-cerebrale însoţite de fracturi majore;h) leziuni ale coloanei vertebrale cu absenţa sensibilităţii şi motricităţii;i) leziuni grave la victimele peste 60 de ani.

97

Page 98: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Întrucât marja dintre victimele marcate cu eticheta roşie şi cea neagră este foarte mică, în situaţiile în care amploarea dezastrului fiind mai mică forţele de intervenţie sunt suficiente, vor putea fi evacuate şi victimele marcate cu eticheta neagră, cu prioritate maximă iar altfel ele vor fi evacuate ultimele.

Această atitudine este justificată de obţinerea unei eficacităţi maxime, întrucât este rezonabil să se acorde maximum de resurse în scopul salvării de vieţi şi distingerii decedaţilor de victimele condamnate.

98

Page 99: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 8 Evaluarea efectelor dezastrelor

Până în prezent, pe plan mondial, s-au elaborat norme tehnice de calcul pentru un număr redus de dezastre datorită dificultăţilor generate de numărul mare de factori aleatorii care trebuie luaţi în calcul la modelarea matematică a fiecărui tip de hazard.

Practic s-au putut elabora norme tehnice de calcul, care să aibă o marjă de eroare a rezultatelor acceptabilă, numai pentru cutremur şi alunecări de teren.

Din acest motiv, pentru a avea totuşi un mijloc de evaluare a efectelor generate de un dezastru într-o zonă oarecare se folosesc, la nivel mondial (mai ales de către echipele de coordonare şi evaluare-U.N.D.A.C.- ale Naţiunilor Unite), următoarele liste de evaluare :

A) Listă de evaluare generală a efectelor unui dezastru (indiferent de tipul de dezastru)

Natura dezastruluiEvenimentul principal

- data;- ora locală de producere;- ora GMT de producere;- durata ;- puterea (magnitudinea).

Evenimente secundare - replici seismice;- condiţii atmosferice;- alte situaţii.

Condiţiile actuale (din momentul evaluării)

Evenimente aşteptate - starea vremii probabile;- ridicarea /coborârea nivelului apei;- retragerea/mărirea inundaţiilor; alte situaţii.

Autorităţi naţionaleAutoritatea naţională responsabilă de coordonarea acţiunilor de

urgenţă în zona afectată - numele autorităţii;- numele oficialităţii responsabile;

99

Page 100: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- funcţia sa;- telefon, fax, etc.;- adresa (serviciu şi acasă).

Zona afectată - Numele zonei afectate (district, provincie, etc.);- Centrele urbane importante afectate;- Mărimea aproximativă a zonei afectate în km 2 ;- Estimarea populaţiei totale din zona afectată (inclusiv a celor

care lucrează în zonă dar nu locuiesc aici, dacă dezastrul s-a declanşat pe timpul orelor de lucru);

Topografie - munţi;- suprafeţe plane;- zone de coastă;- alte date.

Tipul zonei afectate şi caracteristicile socio-economice ale acesteia - urban;- rural;- venit redus;- industrială;- nomadă;- alte situaţii.

Cele mai afectate porţiuni din zona afectată (denumirea geografică)

Posibilităţile de acces în zona afectată

Alte zone afectate despre care se deţin date

Situaţii speciale care pot afecta situaţia după dezastru cât şi operaţiile de intervenţie

- situaţia politică;- conflicte civile;- probleme etnice, religioase, sau culturale privind minorităţile;- probleme deosebite de securitate;- alte situaţii.

DistrugeriClădiri

Tipurile constructive şi materiale de construcţie predominante- tipul structurii;

100

Page 101: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- clădiri din piatră şi lut;- clădiri din lemn;- clădiri din zidărie;- clădiri din materiale metalice;- clădiri din beton armat ;- tipul de acoperiş.

Procentul (numărul dacă este posibil) al clădirilor avariate şi distruse din zona afectată

- avarii nesemnificative;- avarii minore (necesită reparaţii, dar structura permite

folosirea acesteia);- avarii majore (necesită reparaţii majore, clădirea nu poate fi

folosită până atunci;- distrusă (clădirea nu mai poate fi reparată sau folosită);

Mărimea avariilor la următoarele clădiri:- clădiri publice (şcoli, săli, biserici, etc.);- clădiri de locuit (având mai mult de 2 etaje);- clădiri cu valoare de patrimoniu naţional;- construcţii industriale;- clădiri particulare;- alte situaţii.

Facilităţi critice pentru viaţa comunităţii

Acestea se pot găsi, după declanşarea dezastrului în trei situaţii: - intacte;

- bune pentru acţiunile de urgenţă deşi au fost afectate în oarecare măsură;

- folosibile limitat sau total nefolosibile.

În cazul în care facilităţile critice sunt folosibile limitat sau total nefolosibile se notează informaţii privind avariile şi consecinţele acestora pentru

- reţeaua de şosele şi facilităţi aferente (tunele, poduri, viaducte, etc.), cu accent pe accesul în zona afectată (tipul de şosea şi capacitatea acesteia);

- facilităţi de transport secundare (aeroporturi, porturi, căi ferate, etc.);

- reţeaua de telecomunicaţii (telefon, telex, radio - publice, ale poliţiei şi armatei, guvernului şi private, comerciale, amatori;

101

Page 102: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- capacităţi medicale (spitale, clinici, laboratoare şi dispensare) din punct de vedere al avariilor suferite de cele din zona afectată;

- surse de energie electrică şi distribuţie (reţele, piloni, generatoare, etc.);

- centrale nucleare;- reţeaua de distribuţie a combustibililor şi lubrefianţilor;- sistemul de aprovizionare cu apă :

1. reţele de distribuţie;2. staţii de pompare, rezervoare, etc.;3. mijloace de tratare a apei;4. puţuri şi fântâni;5. alte sisteme.

La acestea se descriu tipurile de avarii (probleme)

- zone de contaminare cu reziduuri fecaloid-menajere, salinitatea apei, alte situaţii posibile.

- sistemul sanitar de canalizare (reţele, pompe, tratare şi alte facilităţi);

- secţii de poliţie şi facilităţi de luptă împotriva focului (pompieri);

Clădiri guvernamentale- centre operaţionale de conducere a urgenţelor;- centre de conducere ale administraţiei centrale şi locale.

Agricultura şi pescuitul

Dacă au fost afectate culturile de cereale:- tipul de culturi şi stadiul pe cicluri;- ce se poate recolta (suprafeţe neafectate, distruse sau posibil

recuperabile);- ce tip de hrană s-a pierdut (tip de hrană pierdută, cantitatea în

procente sau tone);- distrugerile suferite de infrastructură (clădiri, echipamente, depozite,

etc.) dacă au implicaţii în acţiunile de ajutor;- tipul de stocuri alimentare (şi procentual) pierdute (numai dacă

constituiau sursa principală de hrană pentru populaţia afectată).Distrugerile aduse pescuitului (şi procentual) pierdute (numai dacă

constituiau sursa principală de hrană pentru populaţia afectată).Dezastre complementare

Identificaţi dezastrele complementare care pot apare (sursă şi tip)- alunecări de teren;- inundaţii;- incendii;

102

Page 103: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

- degajări de substanţe periculoase (explozive, lichide inflamabile, gaze, solide inflamabile, substanţe corozive şi radioactive, substanţe toxice sau infecţioase cât şi alte substanţe);

Populaţia afectată de dezastrele complementare (număr, răspândire şi alte probleme locale

Efecte asupra populaţiei -Populaţia direct afectată:1. estimarea numărului de persoane direct afectate;2. raportarea numărului de morţi, răniţi (inclusiv bolnavi), dispăruţi

(indicându-se sursa informaţiei şi zona);3. estimarea numărului de persoane rămase fără adăpost (total sau

parţial);4. mărimea medie a familiei;5.segmentele vulnerabile din cadrul populaţiei direct afectate

(populaţie care deja se deplasa înainte de dezastru, refugiaţi, copii, femei înainte şi după naştere, bătrâni, alte categorii);

Facilităţi de sănătate:

- fac faţă facilităţile medicale din zona afectată numărului de victime;- au fost distruse echipamentele sau instalaţiile importante pentru

tratarea pacienţilor;- s-au luat măsuri de evacuare a răniţilor în afara zonei afectate

(dacă da care sunt acestea);- s-au făcut pregătiri pentru a aduce în zonă echipamente şi

medicamente;s-a instituit (sau este necesară) o supraveghere epidemiologică în zona afectată;

Persoane rămase fără adăpost:

- numărul de persoane evacuate sau adăpostite temporar;- condiţiile de adăpostire temporară (tipuri de adăpostire,

serviciile oferite sau ne oferite);- necesarul de cazarmament;

Măsuri de sanitaţie şi alimentare cu apă

- există o cantitate minimă de apă la dispoziţia comunităţii;- estimaţi câte persoane nu au acces la resursele de apă;- descrieţi problemele de sanitaţie existente (canalizare stricată sau

insuficientă, condiţii neigienice, poluare şi contaminare, etc.);

103

Page 104: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Hrană

- descrieţi hrana zilnică a populaţiei afectate (specificaţi ce este inacceptabil);

- indicaţi surse de alimente (locale, regionale,guvernamentale, agenţii, etc.);internaţionale

- populaţia are mijloace de pregătire a hranei (care sunt problemele legate de aceasta)

Măsurile de ajutor în curs de realizare

Răspunsul la nivel naţional

1. autorităţi însărcinate cu coordonarea la faţa locului ;2. numele organizaţiei sau autorităţii;3. numele oficialităţii, funcţia, telefon, telex, fax, adresa (serviciu şi

acasă);4. organizaţia care conduce acţiunile de urgenţă;5. numele organizaţiei sau autorităţii;6. numele oficialităţii, funcţia, telefon, telex, fax, adresa (serviciu şi

acasă);

Tipul de operaţiuni realizat şi zona de acţiune

- căutare-salvare;- evacuare;- adăpostire temporară;- ajutor medical de urgenţă;- distribuire de hrană;- refacerea facilităţilor critice pentru viaţă;- apă;- alte operaţiuni;- dacă şi alte organizaţii au acordat ajutor, specificaţi cine, unde şi

cum.

Zona unde capacitatea sistemului naţional este depăşită în

- evaluarea situaţiei;- primirea şi distribuirea de bunuri;- coordonarea activităţilor de intervenţie- alte domenii

104

Page 105: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Răspunsul la nivel internaţional

- echipele internaţionale sosite în zona afectată (numele, ţara sau organizaţia, numărul de membrii, domeniul de acţiunea;

- dacă echipele pot să ofere tehnici de evaluare sau expertiză (şi care sunt acestea), altor organizaţii, agenţii ONU, etc.;

- mijloacele de telecomunicaţii, transport sau logistice pe care le pot oferi echipele internaţionale;

- probleme apărute în cadrul acţiunilor de asistenţă internaţională (logistică, distribuire a ajutoarelor, de coordonare, etc.).

Estimarea necesităţilor de asistenţă

- selectaţi acţiunile necesare pentru limitarea efectelor dezastrului asupra populaţiei (separat faţă de măsurile care deja au fost luate);

- selectaţi sectorul care necesită ajutor:1. căutare-salvare;2. asistenţă medicală;3. adăpostire temporară;4. apă şi măsuri de sanitaţie;5. hrană;6. logistică;7. expertiză şi evaluare pentru refacerea facilităţilor critice.Pentru sectorul ales detaliaţi :

- ce tip de ajutor trebuie acordat (cantitate, echipament, servicii, etc.);

- dacă unele pot fi cumpărate în jurul zonei afectate;- numărul şi tipul de experţi necesari;- specificaţi care sunt priorităţile în eşalonarea ajutorului;- specificaţi sistemul logistic şi de transport pentru ajutorul primit;- specificaţi ce organizaţie naţională şi/sau internaţională să fie

însărcinată cu coordonarea sosirii şi distribuirii ajutorului.

Perspective

- descrieţi tendinţele de dezvoltare ale situaţiei:- care sunt semnele că situaţia revine la normal;- dacă se pot face acţiuni sau evenimente care să accelereze

reîntoarcerea mai rapidă la o viaţă normală.

105

Page 106: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

B) Listă de evaluare a nevoilor minime ale sinistraţilor pentru supravieţuire (într-o tabără de sinistraţi)

Caracteristici demografice (pentru taberele de sinistraţi) - mărimea totală a populaţiei;- structura etnică;- structura pe sexe şi grupe de vârstă (0-1 an,1-4 ani, 5-14 ani, 15-

44 ani, >45 de ani sau simplificat <5 ani şi >5 ani şi grupe de risc femei parturiente sau lehuze, copii, bătrâni şi răniţi);

- mărimea familiei;

Informaţii privind mortalitatea şi morbiditatea

- numărul total de morţi pe o perioadă determinată de timp (de obicei o zi sau o săptămână)- rata mortalităţii;

- copii sub 5 ani morţi în aceiaşi perioadă;- cauzele majore ale deceselor;- cele mai frecvente îmbolnăviri pentru copii şi adulţi;- condiţii atmosferice care au generat (sau pot genera) dizenterii,

holeră sau malarie.

Servicii medicale

- există capacităţi de supraveghere medicală (clinici, specialişti, etc.);

- vaccinări;- boli care au necesitat vaccinări (data, ora şi procentul de copii

vaccinaţi) inclusiv pentru copii nou sosiţi;

Noi sosiţi şi nivelul de asigurare a necesarului nutriţional

- numărul total de noi sosiţi pe săptămână (procentul de copii sub 5 ani, a copiilor malnutriţi sub 5 ani);

- numărul de copii şi adulţi morţi în prima săptămână;- sursa de informaţii privind malnutriţia, nivelul de malnutriţie;- cauza (lipsa de vitamine, A şi C, etc.);- se aplică ( sau este necesar) un program de hrănire.

Adăpostire

- numărul şi tipul adăposturilor existente;- procentul sinistraţilor care au cazarmament adecvat;- când ce şi cum poate fi acordat ajutor noilor sosiţi;

106

Page 107: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Perspective

-indicatori care evaluează deteriorarea situaţiei nutriţionale (piaţă neagră puternică, mişcări ale populaţiei, instabilitate politică, secetă, inundaţii, etc.).

C) Listă de evaluare a necesarului de forţe şi mijloace pentru acţiuni de căutare-salvare

Au cerut autorităţile locale asistenţă de căutare-salvare urbană;Dezastrul a dus la prăbuşirea clădirilor în zona urbană (estimaţi

procentul de clădiri prăbuşite);Structurile prăbuşite includ:- spitale, clădiri administrative cu mai multe etaje, şcoli;- alte clădiri din beton armat sau alte materiale care pot duce la

formarea de spaţii în care să supravieţuiască oameni, cum ar fi:*locuri de locuinţe;*clădiri industriale;*clădiri de birouri;

*alte tipuri de construcţii;- în ce fază se află eforturile de căutare-salvare:

*acţiuni spontane;*acţiuni uşoare ale echipelor SAR dar fără folosirea tehnicii

grele;*acţiuni intensive SAR fără echipamentul de tăiat şi ridicat;*acţiuni cu folosirea întregii tehnici din dotare;

Echipele internaţionale SAR au ajuns la faţa locului (ţara, organizaţia, numele şi numărul de membrii) şi tipul : guvernamentală, nonguvernamentală, voluntari privaţi;

Operaţiunile de căutare-salvare continuă zi şi noapte;Este tehnica grea (buldozere, excavatoare, etc.) folosită pentru

curăţarea zonelor acoperite cu dărâmături;

Nevoile pentru asistenţă SAR (echipament şi personal specializat):- Căutare:

*echipament tehnic (detectoare cu ultrasunete, fibre optice, imagini termice);

*câini (dacă sunt admişi în ţara, zona afectată);- Salvare:

*aparatură de ridicare (scripeţi, saci gonflabili, etc.);*echipament de tras (vinciuri, etc.);*echipament de tăiat (freze, etc.);

107

Page 108: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

*echipament de iluminat;*echipament de săpat (pneumatic, hidraulic, etc.);

- Medical:*personal medical pentru asistarea scoaterii victimelor

încarcerate;*echipament de prim ajutor inclusiv pentru tratarea sindromului

de strivire (hemodializă);*echipament pentru evacuarea adecvată către centrele

medicale;*echipament pentru evacuarea adecvată în afara regiunii

afectate la facilităţile medicale;- Operaţiuni speciale:

*managementul accidentelor chimice, biologice şi nucleare;*lucrări de demolare;*consolidarea structurilor avariate şi controlul avariilor;*expertizarea structurilor periculoase.

108

Page 109: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr. 9 Norme orientative pentru calculul forţelor de intervenţie necesare la un punct de lucru şi fişa de evidenţă a descarceraţilor la un punctul de lucru

Grad distrugere construcţie

Ore salvare/om

Îngropate uşor

Îngropate mediu Îngropate greu

minor 0,4 1,4 2

parţial 4 6,5 8

total 8 16 20

Fişa de evidenţă a descarceraţilor la un punctul de lucru …

Nr.Crt. Nr.

persoane

găsite/la ora

Locul unde au

fost găsite

Gradul de

avariere al clădirii

Date personale

Stare medicală

Cui s-a predat

persoana

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8

1

1/08.03. 10:30

Str. LuminiiNr.15/subsol

minor Popescu Ion cca.60 ani 1,90 m

90 kg

braţe rupte

Salvare nr. …Medic

…Şofer …

21/09.03 11:16

Str. Luminii

nr.17/baie

Total?

cca. 53 ani 1,60 m

bărbat 75 kg

ComăSalvare nr. …Medic

…Şofer …

109

Page 110: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

o La observaţii se pot trece salvatorii din echipa care a executat descarcerarea;

o Pentru completarea datelor se apelează la ajutorul locatarilor vecini (în măsura posibilităţilor).

În calculul volumului de acţiune pentru operaţiuni de descarcerare, trebuie să se ţină seama că:

• 80% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul primei zile.

• 3% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul celei de-a doua zi.

• 1,4% din încarceraţi supravieţuiesc până la sfârşitul celei de-a treia zi.

• cazuri izolate de supravieţuire după trei zile de la producerea cutremurului.

Orientativ, procentele de descarceraţi pe categorii de afecţiuni medicale sunt:

• 27% chirurgicale.• 23% ortopedice.• 15% cardiologice.• 10% neuro-chirurgicale.• 10% şocuri.• 6% arsuri grave.• 5% intoxicaţii (fum sau substanţe toxice).• 4% psihiatrice.

Trebuie aproximată şi influenţa pe care o are momentul în timp când se produce cutremurul, după cum urmează:

• pe timp de zi, numărul de încarceraţi şi decedaţi reieşit din calcul se poate micşora cu până la 20%.

• pe timpul sezonului estival, numărul de încarceraţi şi decedaţi reieşit din calcul se poate micşora cu până la 30%.

• de asemenea, în orele de circulaţie intensă ( 600- 900 şi 1500- 1800) numărul de încarceraţi şi decedaţi reieşit din calcul se poate micşora cu până la 5%.

Mărimea reducerilor se hotărăşte în conformitate cu condiţiile locale din zona obiectivului (punctului de lucru) de intervenţie şi caracteristicile mişcării seismice.În continuare, se v-a exemplifica modul de folosire a normelor de calcul pentru acţiunile de căutare-salvare la un obiectiv afectat de acţiunea unui cutremur.

110

Page 111: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Să presupunem că un cutremur a lovit localitatea „N”, în data de 15.05.2003 la ora 1906, cu o intensitate de 8 grade Mercalli.Ca şef al unei echipe de căutare salvare, aţi primit ordin să interveniţi la punctul de lucru „O” (prima scară a unui bloc de 10 nivele cu trei scări).Ajuns la faţa locului, împreună cu 27 de salvatori, observaţi că scara a fost parţial distrusă.Vă puteţi găsi în două situaţii:

a) nu se cunoaşte, nici măcar aproximativ, numărul de încarceraţi.b) Se poate aproxima numărul persoanelor încarcerate (aceste

date trebuie să vă fie transmise de grupa de cercetare a protecţie civile care a evaluat deja obiectivul).

Să considerăm cazul a) – cazul b) se poate rezolva prin analogie -.În această situaţie se aproximează că sunt încarceraţi 1/3 din numărul de locatari probabili:

- 10 nivele × 3 familii × 3 membri = 90 locatari : 3 = 30 încarceraţi.Rezultă:

- 30 încarceraţi × 6,5 ore salvare/om = 195 ore salvare.Pentru continuarea calcului trebuie să ţineţi seama că:

- echipa de căutare-salvare lucrează în schimburi de 4 ore, în primul schimb cu întreg efectivul iar apoi în restul de schimburi cu jumătate din efectiv-

- voluntarii realizează doar 1/3 din norma salvatorilor (pompierii militari realizează 2/3 din norma salvatorilor).

- lucrul pe timp de noapte poate mări normele cu 5%-10%.

Deci:- 27salvatori × 4 ore = 108 ore salvare.- 13 salvatori × 4 ore = 52 ore salvare.- 13 salvatori × 4 ore = 52 ore salvare.

TOTAL = 212 ORE SALVAREAcum, puteţi estima că intervenţia va dura 12 ore (până la 16.05.2003 orele 0700), având respectată şi restricţionarea privind lucrul pe timp de noapte (212 ore salvare:195 ore salvare = 1,08 adică 8%).Calculul de mai sus se poate adapta şi pentru situaţia când se stabileşte timpul de executare al intervenţiei (de exemplu 8 ore) şi se cere numărul de salvatori necesari.

111

Page 112: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr.10 TIP DE RAPORT DE SITUAŢIE ZILNIC - SITREP-

ROMÂNIACOMANDAMENTUL PROTECŢIEI CIVILEECHIPA SAR/MCDA Nr.CĂTRE :[ ]

DE LA:[ ]

SUBIECT : [ ]

TOTAL NR. DE PAGINI: DATA:-------------------------------------------------------------------------------------------- [SCOPUL RAPORTULUI][URGENŢA RAPORTULUI]RAPORT DE SITUAŢIE OPERATIVĂ NR.

1. [Schimbări în situaţia operativă de la ultimul raport]2. [Misiuni executate şi în derulare, rezultatele acestora]3. [Probleme de personal şi logistice] 4. [Dificultăţi întâmpinate, cereri şi propuneri] SEMNĂTURA [persoana care emite raportul de situaţie operativ]

112

Page 113: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Anexa nr.11 TIP RAPORT FINAL AL INTERVENŢIEI

[Se trece eşalonul căruia i se raportează]

CĂTRE: [ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT: [ ]

Total nr. pagini: DATA:

[SCOPUL RAPORTULUI][URGENŢA RAPORTULUI]

FINAL EVALUATION RAPORT

1.[Scurt istoric al misiunii]

2.[Evaluarea eficienţii procedurilor operaţionale folosite]

3.[evenimente mai importante]

4.[concluzii]

5.[recomandari pentru optimizarea performaţelor operaţionale ale SAR]

6.[recomandari pentru eşalonul căreia i se raporteză]

SEMNĂTURA [semnează refuel SAR]* Se trimite la eşalonul superior în maximum 30 de zile de la terminarea intervenţie.

113

Page 114: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Bibliografie selectivă

1. *** An Overview of Disaster Management-2nd Edition-,UNDP, ONU,1992.

2. CRĂCIUN IONEL, Situaţii şi servicii de urgenţă, Editura Ministerului de Interne,2001.

3. *** Cooperation Activities in Civil Emergency Planning, NATO Civil Emergency Planning Directorate, April 1996.

4. *** Compendiul informaţiilor tehnice pentru pregătirea medicală în Alianţă, E.A.P.C./98-D/1272, N.A.T.O., 1110 Brussels.

5. *** Directory of internaţional search and rescue teams,first edition, 1992, UNDRO/91/08.

6. *** Domestic support operations,Headquarters, Department of the Army, US Marine Corps, july, 1993.

7. *** Emergency and Humanitarian Action, 1996 Activities, World Health Organization, Geneva, 1997.

8. *** Emergency Support Team (EST) –Operations Guide, 9360.1-FG,Federal Management Agency, April, 1998.

9. *** Guidelines on the use of military and civil defence assets in disaster relief, PROJECT DPR 213/3 MCDA,DHA, ONU, May 1994.

10. *** Glosarul internaţional al termenilor de bază specifici managementului dezastrelor, Departamentul Afacerilor Umanitare (D.H.A.)/93/96/O.N.U., Geneva, decembrie 1992.

11. *** Glossary of Abbreviations, N.A.T.O. School, Obergammergau, Germany, 1999.

12. *** Handbook for Emergencies –Field Operations-, UNHCR, Geneva, December 1982.

13. *** Instrucţiuni pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice,nr. 525-95,Administraţia naţională a drumurilor, Bucureşti, 1995.

14. *** Manualul tehnologiilor de deblocare-salvare în zonele de distrugeri apărute ca urmare a unor seisme, ME-004-2000, ICECON-SA, Bucureşti, 2000.

15. *** MCDA Field Manual,United Nations Department of Humanitarian Affairs,O.N.U.,march 1996.

16. *** Naţional Search and Rescue Manual, U.S. Coast Guard, 1 February 1991 .

17. N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale Vol. 3 Introducere în medicina de dezastre, Ed. Didactică şi Pedagogică, RA Bucureşti 1996.

18. N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale, Aspecte Tactice şi Logistice ale Intervenţiei

114

Page 115: ECHIPA DE CĂUTARE-SALVARE · Pe plan mondial un număr mare de state şi-au creat echipe de căutare-salvare (SAR). Pentru a putea fi folosite în acţiuni de căutare-salvare internaţionale

Medicale în Dezastre vol.4 Ed. Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 1998.

19. N. STEINER, D. MĂNĂSTIREANU, Pregătire, Învăţământ şi Planificare în Medicina de Dezastre Curs practic de urgenţe medico-chirurgicale, vol. 5, Ed. Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 1998.

20. *** Ordonanţa 47/12.08.1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea 124/15.12.1995.

21. *** Peace Support Operations, Joint Warfare Publication 3-50 (JWP 3-50), MOD CSE, Llangennech, Llanelli, Dyfed, SA 14 8YP,1999.

22. Pierre Collinet, Sauvetage Deblaiement, Centre de Formation, SDIS-OISE, 1994.

23. *** Rescue Practices, Fire Service, IFSTA, Oklahoma, U.S.A., 1991.

24. *** Report of working groups on: mobilization&operational procedures, search and rescue tehniques, training and equipment, INSARAG, DHA, ONU, 1997.

25. *** Search and Rescue ATP- 10 (D), STANAG 3552, N.A.T.O.26. *** Standing Operating Procedures for the Euro-Atlantic Disaster

Response Coordination Centre (EADRCC), EAPC (SCEPC)N(98)21, 25 September 1998.

27. *** UNDAC Field Handbook,DHA, ONU,Geneva, 1995.28. *** World Action Plan for the Development of Civil Protection,11

World Conference on Civil Protection, Beijing, China, 1998.

115