“Visez la o scoala in care sa nu se predea, la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, cativa oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie invatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cand in cand e sa puna intrebari. Dar nu vedeti ca au si ei de spus ceva, de mar-turisit ceva? Si nu vedeti ca noi nu avem intotdeauna ce sa le spunem? Suntem doar mijlocitori intre ei si ei insisi - dar nici asta nu trebuie sa le fie spus.” Constantin Noica, Jurnal filozofic

"In Montessori exista o convingere generala despre conditia naturala a copiilor de a invata, de a creste si a se dezvolta intr-o maniera pozitiva - din punct de vedere fizic, emotional, social, spiritual si intelectual - intr-o maniera integrata ca o fiinta umana totala, nu ca parti separate din ei insisi. Exista de asemenea, convingerea ca fiecare copil dezvolta toate acele aspecte ale lor insisi in ritmul lor si ca educatia ar trebui oferita fiecarui copil in functie de pregatirea lui. Toate acestea se intampla in cadrul comunitatii sociale a clasei, deoarece a deveni membru in grup este egal ca importanta ca si celelalte moduri de educatie care au loc la scoala. Dezvoltarea sociala a copiilor este ajutata de includerea a trei sau mai multe varste diferite in clasa. Acest lucru da copiilor oportunitatea de a exprima cele trei roluri si comportamente diferite asociate cu a fi cel mai mare, cel mai mic sau mijlociul familiei. In general, copiii mai mari sunt un model de comportament social si de activitate intelectuala ce au loc in mediu. Acestia iau rolul de lideri ajutandu-i pe cei mai mici, poate ajutandu-i sa se pregateasca sa iasa afara sau amintindu-le de regulile de baza. Pot, de asemenea, sa le dea celor mici lectii despre folosirea unor materiale. Atunci cand inveti pe cineva ceva, intelegi lucrul in sine tu insuti. Pe masura ce copiii mai mici se implica in activitatile lor din clasa, ei observa totodata si copiii mai mari care lucreaza in mediu si ii observa pe cei mai mari cum primesc lectii de la adult. Cand le vine lor randul sa li se prezinte acele lectii, deja vor fi absorbit o cantitate considerabila de informatie despre ele, astfel ca lectiile vor fi intelese mai usor. Copiii din grupa de varsta mijlocie vor primi uneori din partea altora si vor ajuta si ei la randul lor. Lucrul acesta ii face sa-si dezvolte flexibilitatea in interacti-unile lor cu ceilalti." Dr. Jean K. Miller, trainer Montessori AMI 6-12 ani

NOI INCEPUTURI , AM DESCHIS SCOALA

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

SEPTEMBRIE—OCTOMBRIE 2014

NEWSLETTER ECHILIBRIA

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2

Parscolar Scoala

IN ACEST NUMAR:

NOI INCEPUTURI 1

SERILE MONTESSORI 2

EXCURSII SI TEATRU 2

CONFERINTA DR . SIEGEL 3

TERAPIE PRIN MISCARE 4

SEMINAR MUZICA 5

EVENIMENTE VIITOARE 5

RECOMANDARE 6

ORIENTARE PT . PARINTI 7

EXEMPLE MATERIALE 9

MONTESSORI ACASA 11

PERLELE COPIILOR 12

In mediul Montessori exista mai multe tipuri de libertati:

libertatea de-a alege o activitate,

libertatea de timp,

libertate de-a lucra independent sau in grup,

libertatea de-a comunica,

libertatea de-a observa,

libertatea de-a participa sau nu la o activitate de grup

libertatea de-a merge la baie, de-a bea apa, de-a manca

In clasa sunt prezente si limite:

exista un singur exemplar din fiecare material,

dupa lucru, materialul este strans si asezat la loc pe raft

materialul este folosit cu grija, in scopul pentru care a fost construit

respectam munca celorlalti, nu-i deranjam si nu-i intre-rupem.

SERILE MONTESSORI - LIBERTATE CU RESPONSABILITATE

EXCURSII SI TEATRU

In primele doua luni ale inceputului de an scolar copiii s-au bucurat de excursia facuta la Ferma Animalelor, iar scolarii au avut o zi dedicata sportului cu multe activitati si jocuri in clubul sportiv Atlantis Fitness Club.

De asemenea, ne-a vizitat si trupa de teatru “GuffyEvents” cu piesa “Aventurile unei picaturi de apa” care i-a incantat pe copii si la care au aflat despre cat de importanta este apa in corpul uman si pe planeta noastra, imprietenandu-se astfel cu mica picatura de apa.

PAGINA 2

Prima seara Montessori din acest an scolar a adus in atentia parintilor o tema foarte interesanta, ce suscita multe discutii: Libertatea cu responsabilitate. Am vorbit inca o data despre potentialul fantastic cu care cei mici vin pe lume, despre cum con-tribuie Mintea absorbanta, Tendintele umane si Perioadele sensibile la dezvoltarea copilului.

Cum sa crestem copiii tinand cont de dezvoltarea si functionarea creierului in perioada 0 – 24 de ani? Sistemul nervos

Toti neuronii au fost celule ale pielii iar pielea reprezinta in-terfata dintre mediul exterior si mediul interior. Ce putem sa facem este sa ajutam aceste celule de piele sa forme o comunicare cu lumea exterioara. Creierul este conectat cu intreg corpul si cu lumea exte-rioara. Cum sa facem ca interiorul corpului si lumea exterioara sa se intalneasca? Parintele il ajuta pe copil in procesul de negociere cu ce se intampla in interior si in lumea exterioara. Genele sunt importante, iar in pantece se pot intampla lucruri care pot afecta negativ dezvoltarea creierului . E important ca femeile insarcinate sa aiba un aport de vita-mine. Experientele si cum interactionam cu bebelusul pot sa devina parte din primul strat al memoriei, atunci se formeaza conexiuni neu-ronale. Neuronul, celula de baza a creierului, cu multa informatie ge-netica, stabileste o legatura cu urmatorul neuron prin axon. Legatura intre neuroni se numeste sinapsa, iar fluxul va trece prin axon; apar neurotransmitatori, sinapsa se intalneste cu membrana celuilalt neuron. Neuronii se conecteaza. Cu cat activam mai mult acest circuit, cu atat mai puternice sunt aceste legaturi. Practic experientele modeleaza structura creierului. Mielina stabileste viteza de transmitere a informa- tiei si permite neuronilor sa fie mai activi (ca sa putem crea neuroni noi, legaturi noi). Formarea mielinei si a sinapselor sunt moduri in care se formeaza creierul.

Schimbarile nu au loc doar din cauza experientelor din exteriorul nostru, ci si din cauza adaptarilor pe care le realizam la momente traumatizante. Nu doar creierul se schimba, ci si ovulul si spermatozoidul se schimba. Dupa razboi, barbatii, copiii acestora trec prin modificari epigenetice. Daca bebelusul e in burta mamei intr-o perioada de foamete, viitotul adult va face diabet cu usurinta, ca o adaptare la mediu, in conditii similare de viata. Mostenim modificari epigenetice. Experientele modelea-za creierul, iar copilul vine cu informatii genetice si modificari epigenetice.

Puterea povestilor si a scrisului in vindecarea umana

Indiferent de ceea ce gandesc parintii, ei se comporta in functie de propria experienta. Modul in care parintele si-a asimilat propria copilarie influenteaza modul in care va relationa cu propriul copil. Pe masura ce intelegi ce ti s-a intamplat, lucrul acesta se schimba. A-ti intelege viata inseamna ca lucrurile ce au fost sa capete sens. „Ca parinte este important sa dai sens vietii tale, deoarece te va ajuta sa ai relatii flexibile si sa fii in empatie emotionala cu copiii tai. Integrand istoria ta personala, vei putea sa oferi tipul de experiente care ajuta copiii sa dea sens propriilor vieti”, sustine dr. Daniel Siegel. Cu ajutorul povestilor, intelegem evenimentele din viata noastra. Spunem povesti pentru a intelege ce ni s-a intamplat si pentru a da o forma coerenta acelor experiente. Povestile nu reprezinta doar un mod frumos de a petrece timpul unul cu altul, ele sunt si una din cele mai inalte forme ale constiintei umane. Nevoia povestilor si a scrisului sunt imprimate in ADN-ul nostru. Folosindu-ne proprietatile ambelor emisfere ale creierului, cea emotionala si cea logica, putem invata sa ne repovestim si sa ne reintegram istoria vietii noastre. Scrisul a fost asemanat cu o calatorie mentala in timp. Scriind esti deschis la tot ceea ce vine din trecut si dispus de a-ti scrie viitorul . Astfel devii actorul activ al vietii tale care nu a fost inca scrisa. Continuare la pag. 4…

CONFERINTA DR. DAN S IEGEL

PAGINA 3

“NU CONTEAZA CEEA CE VI S-A

INTAMPLAT, CONTEAZA

FELUL IN CARE ATI INTELES SI

PERCEPETI, CEEA CE VI S-A

INTAMPLAT!”

CURS TERAPIE PRIN MISCARE

PAGINA 4

In continuarea cursului de Yoga pentru Copii, in perioada 15 –19 oc-tombrie a avut loc specializarea “Terapie prin Miscare”, la care au participat 4 persoane din cadrul gradinitei Echilibria. Terapia prin miscare pentru copii reprezinta o serie de exercitii cu sau fara diferite accesorii (trambulina, hinta, skateboard) care ajuta la dezvoltarea sistemului nervos, imbunatateste capacitatea de coordo- nare, creste puterea de concentrare si intregul echilibru static si dinamic. Elementele vitale ale copilului sunt miscarea si jocul. Multumita aces-tor doua activitati copilul invata tot ceea ce stie, si aceasta va fi baza pe care va construi cand va creste.Totusi aud de multe ori parintii spunand urmatoarele propozitii: Copilul acesta se misca in permanenta, nu se opreste nici o secunda! Sare, se roteste, vrea tot timpul sa se joace. De ce sare, se invarte, se misca acest copil tot timpul? Nu poate sa mearga nici pe strada normal pentru ca sare in permanenta? Chiar si cand se uita la televizor sare! Doar atunci este cuminte cand doarme- bineinteles daca doarme, pentru ca dupamasa nu mai doarme! Toate au o cauza! In fiecare dezvoltare exista o cauza si un rezultat. Fiecare intamplare lasa o amprenta vizibila. Intrebarea este daca aces-te intamplari sunt pozitive sau negative, vor ajuta sau nu dezvoltarea copilului. Yoga pentru copii este o oportunitate minunata pentru copii. Exercitiile de yoga lasa o amprenta in dezvoltarea personalitatii copilului. Responsabilitatea o are instructorul de yoga. Fiecare instructor de yoga pentru copii trebuie sa aibe ,, o pereche de ochelari ” prin care sa observe la copii eventualele ramaneri in urma.

Atasamentul defineste legatura emotionala stransa dintre oameni. Intre nou-nascut si parintii acestuia sau alte persoane se dezvolta o relatie speciala. Atasamentul determina copilul mic sa caute sprijin, aparare si linistire la persoana de referinta, in caz de pericol. Acest pericol poate sa fie atat obiectiv cat si subiectiv (amenintare, teama, durere). Persoanele de referinta, de care copilul se ataseaza sunt adultii cu care copilul a avut cel mai intens contact in primele luni de viata. Importanta primelor 18 luni de viata este cea mai mare in formarea atasamentului. Experienta din aceata perioada este retinuta in memora implicita (perceptii, senzatii: imbratisarea mamei, mirosul ei). Caramizile memoriei implicite se vor rezuma intr-un model din care copilul va intelege ca este iubit si este demn de iubire (atasament sigur) sau ca nu este iubit si nu este demn de iubire (atasament nesigur). Astfel memoria implicita ne defineste. Atasament sigur: majoritatea copiilor dezvolta acest tip de atasament. Ei sunt considerati de colegii lor a fi buni prieteni, gasesc solutiile optime de a se adapta situatiilor, sunt lideri. Atasament evitant: vor evita profesorul asa cum au fost evitati de catre parinti (independent precoce). Vor fi deconectati fata de propria lor viata interioara. Nu au acces la amintirile autobibliografice si sustin ca nu sunt afectati de experienta ci in-clina sa creada ca genele sunt responsabile. Neglijeaza importanta relatiilor in viata. Atasament ambivalent: emotii conflictuale, nesiguranta, anxietate, nesiguranta cu privire la ei insisi. Parintii le trimiteau prea multe mesaje si emotii si nu mai aveau loc pentru propriile emotii si diferentiere. Atasament dezorganizat: frica fara solutie. In creierul copilului exista un circuit care spune ca daca exista ceva care il in-spaimanta trebuie sa fuga la persoana de atasament care ii confera siguranta. In cazul in care aceasta persoana este sursa fricii (abuz, alcool, tipate…) copilul este fara solutie. In cazuri extreme aceasta fragmentare poate conduce la tulburarea de perso-nalitate multipla.

Aici puteti cumpara cartile Dr. Daniel Siegel!

La cererea educatorilor si invatatorilor Montessori, in luna octombrie MIB a organizat un seminar de muzica sustinut de Madlena Ulrich, trainer Montessori cu o experienta muzicala bogata si cu un talent muzical aparte. La acest seminar au participat si 6 cadre din Echilibria cu interesul de a-si imbogati experienta de lucru cu materialele Montessori de educatie muzicala. La acest seminar educatoarele au putut invata tehnici si modalitati de lucru in domeniul muzicii atat pentru copiii de gradinita cat si pentru cei de scoala. Astfel participantii au inteles importanta clopoteilor Montessori si cum sa-i prezinte copiilor, au facut exercitii si jocuri de ritm si cadenta, cantece si jocuri ale palmelor insotite de linie melodica pe care si educatoarele le pot face impreuna cu copiii.

SEMINAR MONTESSORI DE MUZICA - CLOPOTEII

EVENIMENTE VIITOARE

Va anuntam ca Echilibria este partener al conferintelor pe care Alfie Kohn le va sustine la Bucuresti in data de 22 noiembrie la Hotelul Crowne Plaza, la initiativa platformei Totul despre Mame si a Asociatiei pentru Comunicare Non-violenta. Speaker-ul american se va adresa cadrelor didactice, parintilor, bonelor, psihologilor, tuturor persoanelor interesate de a creste copii intregi sufleteste, increzatori si impliniti. Ne dorim, de asemenea, sa va aducem la cunostinta ca in baza acestui parteneriat exista si posibilitatea unui discount de 10% pentru parintii dornici sa participe la eveniment. Codul de referinta pentru reducere este Echilibria_Nume Prenume. Programul evenimentului: 10:00 - 13:00 Dincolo de disciplina conventionala (1): Ce e in neregula cu pedepsele sau recompensele 14:30 - 17:30 Dincolo de disciplina conventionala (2): De la conditionari si amenintari la cooperare si intelegere - instrumente practice pentru parinti si pedagogi

PAGINA 5

CONFERINTELE ALFIE KOHN

Click aici pentru detalii si inscrieri Conferintele Alfie Kohn.

SPECTACOL DE TEATRU “CONCURSUL ANOTIMPURILOR”

In luna noiembrie ne va vizita echipa de teatru “Zburdalici” pentru a aduce copiilor un spectacol de papusi, in care Zburdalici, personajul principal al povestii, impreuna cu prietenul sau catelul Boti, organizeaza un concurs intre cele 4 anotimpuri, unde Zburdalici ar vrea sa fie tot timpul vara insa va afla despre rostul fiecarui anotimp si va intelege cat de important e fiecare.

EME1 - marti, 11 noiembrie, ora 16:00

EME2 - vineri, 14 noiembrie, ora 16:00

Instructorii Multisport Junior au pregatit o tabara de aven-tura si cercetasie pentru copiii din scoala Echilibria.

Tabara vine in intampinarea copiilor cu un program de cer-cetasie si multisport, incarcat cu activitati sportive menite sa imbunatateasca capacitatea motrica, viteza, coordonarea, forta, atentia, mobilitatea, rezistenta si multe alte abilitati.

Vor explora padurea, vor invata tehnici de supravietuire si de orientare in mediul forestier, vor petrece seri cu povesti si jocuri si se vor bucura de un spectaculos foc de tabara.

In luna decembrie copiii se vor bucura de o noua piesa de teatru si vor vizita Opera Comica pentru un frumos spectacol mozaic de Craciun.

Saptamana 1-5 decembrie - teatru pentru copii in gradinita

Saptamana 8-12 decembrie - spectacol mozaic Poveste de Craciun la Opera Comica pentru Copii

PAGINA 6

TABARA SCOALARA BREAZA 3-7 NOIEMBRIE

TEATRU SI SPECTACOL IN LUNA DECEMBRIE

Luni, 1 Decembrie 2014 Echilibria este inchisa

cu ocazia Zilei Nationale

Seara Montessori 0-6 ani - EME1 Seara dedicata grupelor Soare si Terra, in sediul din

Domus, Str. Emil Racovita, nr.70, vila 116C

Marti, 25 noiembrie 2014

RECOMANDAREA NOASTRA

Seara Montessori 0-6 ani - EME2 Seara dedicata grupelor Soare si Terra, in sediul din

Str. Stefan cel Mare, nr.35

Miercuri, 26 noiembrie 2014

SERBARI DE CRACIUN

16 Decembrie - Serbare de Craciun EME1 - sediul Domus 17 Decembrie - Serbare de Craciun EME2 - sediul Stefan cel Mare

ORIENTARE PENTRU PARINTI

PAGINA 7

INTRODUCERE IN VIATA PRACTICA

Maria Montessori a observat cum copiii pastreaza inauntrul lor ceva minunat, ceva atat de special, incat ar putea fi cheia pentru a schimba lumea. Ea a vazut ca acestia sunt in mod inerent buni si ca, atunci cand le este permis sa se dez-volte liber, se simt conectati cu mediul inconjurator si au in mod natural grija unul de altul si de cei din jurul lor. Lucrand cu copiii, ea a devenit din ce in ce mai convinsa de faptul ca acestia sunt ghidati din interior si de faptul ca responsabilitatea adultilor este aceea de a-i ajuta sa fie tot ceea ce ar putea fi. Ea a simtit ca natura spirituala a copiilor a fost uitata si negata, desi copiii le-ar putea arata oricand adultilor cum pot reveni la un mod de viata holistic, semnificativ.

Aria de Viata Practica a devenit o parte din Casa Copiilor datorita observatiilor pe care le a facut Maria Mon-tessori la copii.

Prima Casa Copiilor a fost realizata intr-un cartier foarte sarac, unde copii nu aveau acces la facilitati sanitare si astfel erau foarte murdari. Maria Montessori, datatorita faptului ca era medic, a aratat copiilor cum sa-si mentine popria igiena. A observat ca dupa mentinerea curateniei propriului corp copiii au inceput sa aiba grija si de mediul inconjurator.

Ce intelegem prin aceasta: exercitiile pe care le facem in clasa sunt aceleasi pe care le facem si acasa: pregatim masa, facem curatenie, decoram, ingrijim mediul, lustruim. Asadar sunt aceleasi acte pe care le facem noi adultii, numai ca noi facem pentru a restabili ordinea in casa, iar copii fac aceste lucruri pentru ca le face placere. In special copii mai mici vor face aceste activitati de mai multe ori, doar pentru ca le place.

Astfel Maria Montessori si-a dat seama ca aceste ac-tivitati de fapt ajuta copilul in rafinarea miscarii si in dezvol-tarea concentrarii.

Intr-un mediu pregatit Montessori, exercitiile pre-liminare de viata practica sunt primele prezentari aratate copilului intre 3 si 6 ani: “Cum duci un scaun”, “Cum duci un obiect fragil”, “Cum cari o galeata”, “Cum duci o tava”, “Cum intanzi si rulezi un covoras”, “Cum cari o masa”, “Turnarea semintelor”, “Turnarea apei”, “Impaturirea servetelor”. Astfel, copilul face o serie de achizitii, exercitiile preliminare reprezentand o serie de activitati cu scop.

Scopuri urmarite in activitatile de viata practica sunt urmatoarele:

Sustinerea copilului in procesul de adaptare – cu ajutorul acestor materiale, copilul pune in practica activitati pe care le vede facandu-le adultul si care fac parte din cultura lui, ajutandu-l astfel la timpul si locul in care traieste.

Orientarea in spatiu/sala de clasa – activitatile de viata practica il ajuta pe copil sa se conecteze la spatial incon-jurator ( sa ude florile, sa mature, sa perie covorul pe care a lucrat, etc.), prin astfel de activitati este pus in mod direct cu elemente din mediul inconjurator;

Consolidarea si coordonarea miscarilor – miscarea face parte din viata copilului si prin activitatile de viata prac-tica va face o multime de miscari care au un scop clar si fiind realizate in mod repetitive, dezvolta si imbunatateste coordonarea ochi-mana, miscarile motorii fine si miscarile motorii grosiere;

Independenta copilului – copilul invata sa aiba grija de el, sa se descurce singur fara sa fie dependent de adult, de ex: turnarea apei dintr-o carafa in alta il va ajuta sa-si puna apa in pahar atunci cand ii este sete, va invata sa devina un om de valoare muncind in folosul comunitatii, exî; ingrijirea plantelor, aranjarea florilor in vasa, dar si sa invete regu-lile sociale prin activitati de gratie si curoazie prin care isi formeaza respectul fata de sine, de ceilalti si fata de mediu.

Dezvoltarea vointei – copilul are oportunitatea de a alege liber activitatile din viata practica, in felul acesta el isi exerseaza vointa;

Dezvoltarea puterii de concentrare – datorita faptului ca materialele de viata practica sunt mereu disponibile si pregatite pentru copil in mod atragator si interesant, el isi doreste sa repete exercitiile, ceea ce il duc la o mai mare satisfactie interioara, precizie si concentrare.

PAGINA 8

Grija fata de propria persoana Copilul are o dorinta deosebita sa faca lucruri singur, prin propriile puteri. Il auzim spunand:”…eu fac!” Maria Montes-sori scrie despre acest fenomen:” Ajuta-ma sa ma ajut singur!”. Copiii vor sa devina independenti, sa aiba singuri grija de pro-priile nevoi. Ei pot sa se spele pe maini, sa isi lustruiasca pantofii, sa isi incheie nasturii de la camasa, sa isi incheie fermoarul de la geaca. Astfel copilul devine independent si increzator. El are o achizitie: “Pot sa fac singur!” Ii vedem astfel pe copii la gradinita cum isi pregatesc singuri tartinele, se incalta, se imbraca, fara ajutor. Gratie si Curtoazie In clasa Montessori, adultul este parte din mediu. Educatoarea este un model, ea face prezentari de gratie si curtoazie. Termenul “gratie” inseamna miscare atenta, controlata, constienta. Astfel aratam copiilor cum pot fi gratiosi si le aratam cum pot sa faca efectiv lucrurile. “Curtoazie” vine “din inima”, inseamna sa-i respecti pe ceilalti din jurul tau si sa ai maniere frumoase, sa te adaptezi unui grup. Copilul exploreaza prin simturi si miscare modul de viata din jurul lui, este implicat emotional. Este o tendinta naturala de a deveni membrul unui grup. Copiii accepta modele de comportament, le absorb. Ei se adapteaza timpului si locului unde s-au nascut.

Activitatile de Viata Practica au mai multe beneficii la nivelul dezvoltarii copiilor:

ordine interioara

rezolvarea usoara a problemelor

obiceiuri bune la lucru

constienta sociala puternica

copilul pregatit pentru a trece la lucrul in celalalte arii

dragoste pentru mediul inconjurator

sentiment de incredere in sine

incredere in mediu in care se afla

dezvoltarea caracterului si normalizare

Exercitiile de viata practica reprezinta o “punte de legatura” intre gradinita si casa. Aceste activitati dau posibilitatea copiilor ca la gradinita sa faca ceea ce fac cu parintii acasa, cu obiecte pe masura lor. Datorita acestor activitati, copiii au posibili-tatea sa faca lucruri precum adultii, lucruri adevarate / reale de care sunt interesati si atrasi.

Toate activitatile din viata practica reprezinta baza pentru deprinderea abilitatii de invatare logica de mai tarziu si, de asemenea, pentru dezvoltarea vointei, rabdarii, concentrarii etc.

Maria Montessori considera ca activitatile de viata practica sunt gimnastica, dar nu o simpla gimnastica ci munca, iar miscarile prin mediul Montessori sunt precum antrenamentul din sala de sport: muncind copiii invata sa-si miste corpul intreg perfectionandu-si miscarile.

“ Lucru minunat este ca miscarile omului nu sunt fixate si limitate ca cel ale animalelor, si ca el poate decide si alege pe care sa le invete. Exista animale care au darul catararii, alergarii sau inotului, dar omul nu are asemenea daruri. In schimb, el are doar un singur dar, acela ca le poate invata pe toate si le poate face mai bine decat animalele! Insa, o asemenea versalitate depinde de munca. Il costa doar efortul exersarii, in timpul careia muschii ajung sa actioneze la unison, deoarece interconexiunile nervoase au un mod constient de a gasi armonia de care este nevoie, pornind de la o initiativa voluntara,” (Maria Montessori, Mintea absorbanta)

EXEMPLE DE MATERIALE DIN VIATA PRACTICA

PAGINA 9

Material: o matura, un faras, o perie, cos de gunoi.

Invitatie pentru copil: ”Am vazut niste firimituri aici, pe podea. Am sa-ti arat cum poti sa maturi.”

Ii arat copilului unde este matura. Ii arat cum se duce o matura, cu coada in pozitie verticala. Tin matura cu ambele maini. Pun matura rezemata de perete.

Ii spun copilului ca trebuie sa mai aducem ceva, ca sa curatam podeaua. Ii arat unde sunt farasul si peria; tin farasul intr-o mana si peria in cealalta mana. Le pun pe podea.

Iau matura si adun firimiturile intr-o gramajoara, intr-un punct central, indicandu-l copilului.

Curat matura de resturile care s-au prins.

Iau farasul si peria, transfer firimiturile adunate in gramajoara de pe podea pe faras, cu o miscare circulara a incheieturii mainii.

Intreb copilul daca am curatat tot, daca este curata podeaua: “Uita-te, ce curata este podeaua acum!”

Iau farasul si peria, cu grija, ca sa nu se verse nimic din faras; ii arat copilului unde este cosul de gunoi si cum sa verse gunoiul in cos.

Curat peria la sfarsit.

Pun la loc farasul si peria.

Pun matura la locul ei.

Ii spun copilului: “Acum stii sa maturi. Oricand vezi firimituri pe podea, poti sa iei matura, farasul si peria si sa maturi.”

1. CUM MATURAM - PASI OBLIGATORII IN PREZENTAREA DE LA CLASA (3-6 ANI)

Puncte de interes: gramajoara de firimituri; punctul

central in care adunam firimiturile; strangerea tuturor

firimiturilor de pe podea pe faras; curatarea maturii si a

periei; miscarea circulara a mainii cand maturam; grija cu

care caram farasul plin pana la cosul de gunoi.

Scop: grija fata de mediu; un motiv real, cu sens, pentru

activitate; dezvoltarea motricitatii fine si grosiere; mis-

carea circulara a incheieturii mainii ajuta ulterior in achi-

zitionarea spontana a scrierii; dezvoltarea atentiei, memo-

riei, a puterii de concentrare; dezvoltarea vointei.

2. LUSTRUIREA LEMNULUI - PASI OBLIGATORII IN PREZENTAREA DE LA CLASA (0-3 ANI)

Acest material poate fi pus la dispozitia copilului si acasa. Materiale necesare:

Avem nevoie de o tava cu urmatoarele:

un recipient cu o foarte mica cantitate de solutie de lustru-it mobila ne-toxica sau ulei natural.

manusa absorbanta pentru lustruit

un aplicator (pensula, buretel, aplicator special)

un obiect de lustruit: un taburet, un obiect mare din lemn, bol de salata, dulapior sau o masa pentru lustruit. Ar fi de preferat sa fie acel tip de lemn pe care se vede o diferenta atunci cand e lustruit mai tarziu.

PAGINA 10

Prezentare pasi obligatorii in prezentarea de la clasa

Invitam copilul.

Ii aratam cum se duce materialul.

Ii aratam ce trebuie sa lustruiasca.

Numim toate obiectele din tava.

Deschidem capacul recipientului si cu aplicatorul luam solutie si cu grija aplicam pe obiectul care are nevoie de lustruire,

cu miscari usoare astfel incat copilul sa poata urmari toata activitatea.

Dupa ce am aplicat solutia putem sa ii atragem atentia copilului: „Uite, nu se mai vede solutia, s-a incetosat!”.

Ne punem manusa si prin miscari circulare lustruim obiectul.

Scoatem manusa si rugam copilul sa continue el.

Daca folosim o substanta lichida agitam, scuturam recipientul, iar cand strangem materialul curatam si picaturile de apa

care au cazut

Daca folosim o substanta solida dupa ce am aplicat putem atrage atentia copilului “uite nu se mai vede, s-a incetosat”

Punem manusa si stergem urmele. Apoi scoatem manusa si rugam copilul sa o faca.

Implicam copilul cat mai mult posibil.

Putem sa ii spunem copilului „hai sa mai facem o data!” si il lasam sa urmareasca el toata secventialitatea.

La final, strangem obiectele si intrebam copilul daca stie cum se recipientul cu solutie.

Daca recipientul cu solutie este gol, ar trebui sa avem un recipient de rezerva cu solutie pe care sa il adaugam.

Intrebam copilul daca aplicatorul este murdar. Daca este murdar il putem spala.

Dupa ce am inlocuit recipientul cu substanta il punem in tava. La fel procedam si cu aplicatorul.

Verificam si manusa daca este murdara. Daca este murdara, o punem in cosuletul cu lucruri murdare si inlocuim cu alta

uscata. Daca este doar ud, il punem la uscat.

Daca folosim substanta lichida pentru copii este posibil sa scapam cateva picaturi.In acest caz stergem taburetul si ducem

totul la loc.

Ii spunem copilului “poti sa lustruiesti aceasta piesa de lemn ori de cate ori vrei.”

Puncte de interes:

Transformarea unui obiect de lemn dintr-un obiect mat intr-unul lucios.

Solutia de lustruit: pasta cu care copilul lustruieste, de obicei de culoare alba, atrage atentia copilului, acesta este atent la consistenta, textura, miros (daca este cazul).

Aplicatorul: poate fi o pensula, un buretel sau un aplicator special facut dintr-o bucata de material rulat. Acesta re-prezinta un nou punct de interes pentru cei mici, este studiat si manipulat de copil.

Manusa: de cele mai multe ori este confectionata dintr-un material absorbant, copilul introduce mana in manusa si incepe sa stearga obiectul pe care il lustruieste. Observa ca atunci cand trece cu manusa peste solutie, acesta dispare.

Miscarile circulare: Lustruirea se face folosind miscari circulare ale incheieturii. Copilul are nevoie de concentrare pentru a realiza aceste miscari

Scop: Invata sa lustruiasca un obiect din lemn.

Nota: Copilul poate lustrui mese, scaune, banci, trepte, usi, taburete sau obiecte mai mici cum ar fi bolurile de salata sau statuetele din lemn etc.

MONTESSORI ACASA

PAGINA 11

Montessori nu e doar o metoda, ci si un mod de viata, cu principii bine definite care pot fi aplicate si acasa. Este im-

portant ca mediul de acasa sa fie organizat in asa fel incat copilul sa se simta parte din familie, ceea ce il face si responsabil.

De exemplu, la bucatarie tacamurile, vasele si paharele sa fie puse intr-un dulap situat la nivelul copilului; vasul pentru

apa sa fie situat pe un raft jos; sa existe matura si faras pentru curatenie, burete, carpite, galeata. Copilul sa fie implicat in

aranjarea mesei, spalarea si uscarea vaselor, pregatirea gustarii, impachetarea pranzului, impaturirea prosoapelor de bucatarie.

La baie sa existe un inaltator pentru chiuveta si toaleta, prosoape la nivelul copilului, pasta si periuta, perie de par, oglinda.

Dormitorul sa fie accesibil copilului, cu un pat din care copilul poate cobori sau poate urca independent; o patura mica,

astfel incat sa poata sa-si aranjeze singur patul; dulapior pentru haine; masa joasa si scaune; dulapior pentru carti; o oglinda

care sa cuprinda toata imaginea copilului (cap - picioare); jucariile pot fi plasate pe un raft jos, aranjate in cosulete; restul ju-

cariilor sunt depozitate si aduse prin rotatie, pentru a mentine interesul; cateva carti aduse la fel, prin rotatie; un loc conforta-

bil pentru citirea cartilor, cu lumina buna. In sufragerie sa existe un spatiu pentru cateva din lucrurile copilului, cum ar fi

jocuri, puzzle-uri, carti, un colt pentru muzica cu CD player si selectii muzicale linistitoare, articole de arta la inaltimea

copilului, colectii dispuse ale copilului, cum ar fi scoici, pietre, lucrari de arta. In natura copiii pot fi implicati in ingrijirea

gradinii, strangerea frunzelor, plantare cu unelte de gradina adaptate pentru munca copilului; plimbari in natura denumind

florile si animalele.

Metoda functioneaza daca i se da copilului libertatea de a alege. Acest lucru poate fi cultivat si acasa daca parintele ii da

copilului de ales intre doua obiecte de imbracaminte, in loc sa aleaga pentru el. Copilului i se da de ales intre un numar re-

strans de variante, de obicei doua; nu orice, oricum sau oricand.

“Cu sarcinile practice, putem sa-i tinem pe copii ocupati si fericiti in timp ce miscarea lor se imbunatateste in coordonare, ego-urile lor se dezvolta si sunt intarite si siguranta personala si stima de sine continua sa fie inten-sificate. Aceste mesaje importante sunt absorbite in dezvoltarea fiintei umane si vor ajuta la sustinerea sa pe par-cursul tuturor activitatilor viitoare: pot, sunt capabil, sunt demn de ceva, este nevoie de colaborarea mea pentru oamenii cu care traiesc, munca mea este importanta pentru ceilalti si pot sa transform lumea din jurul meu cu munca mea.” (Montanaro, Silvana Quattrocchi, Understanding the Human Being, Nienhuis)

PAGINA 12

Perlele grupelor Terra “Aici e clasa copiilor, nu a adultilor.” “Cand aveam 4 ani am primit o rochie. Si acum am tot 4 ani.” Erin B. (4,5 ani) “Sashi, daca te imbolnavesti o sa stai acasa si eu o sa plang dupa tine la gradinita.” Petra (3,3 ani) “Mamaaa…acasa a fost o nebunie!...Tati m-a bucurat foarte tare!”

Diana T. (4,9 ani) Hai sa ne jucam "De-a scolarii." Victor C. (4,9 ani) Stefan P. (3,6 ani)- Eu cand o sa mananc foarte mult o sa cresc ca tati, pana la tavan. Mircea C. (3,8 ani) - Eu o sa cresc pana la geamuri. Ileana M. (3,10 ani)- Eu o sa am 10 ani. Educatoarea - “Educatoarea: Hai sa-ti arat un joc cu perlele aurii.” Ioana I. (5 ani) - “Noi aici lucram cu materiale, nu facem jocuri.” Educatoarea - "Noemi vorbeste engleza cu tine?" Ioana I.- " Da, dar acum intelege si romana, am invatat-o eu sa vorbeasca" M-a lovit un animal micut (o intepase o albina) Mara C. (4,6 ani) Natalia P. (5,2 ani) canta la clopotei, iar Vlad H. (3 ani) spune: "Se aude clopotul de la biserica!" Educatoarea - "Ce zi era ieri?" Mara C. (4,6 ani) raspunde: - "Ieri era…frig" Perlele grupelor Soare "Maria hai sa te invat sa faci maioneza fara sare si piper" Sonia H. (3 ani) "Am vazut un caine pe strada care vorbea in engleza" Carlos D. (2,11 ani) "Gradinita este ca si acasa" Mara B.(3 ani) Perlele Scolii “Sa nu te duci niciodata la un spital de adulti ca doare rau!” Mara O., “Intr-o noapte m-am ghemuit ca sa incap intr-un pat de bebelus. Eu sunt priceputa la ghemuit...si ma fac si oval.” Maria P. (6,7 ani) “Stii ce inseamna 4x4? Ca merg toate rotile.” Andrei C. (6,7 ani)

Perlele copiilor

Pentru evenimente consultati

Calendarul Echilibria

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: contact@echilibria.ro

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW .ECHILIBRIA . RO

Vizitati-ne pe Facebook