UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA”,BRAȘOV, 2012

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor

Analiza ofertei şi cererii turistice la nivelul regiunii de dezvoltare Nord - Est

1

Cuprins

1. Localizarea si caracterizarea generala a regiunii de dezvoltare nord-est……1

1.1 Caracterizarea generală a regiunii1.2 Pozitionarea geografică

1.3 Structura administrativ teritorială

1.4 Principalele orase din regiunea de dezvoltare Nord-Est

1.5 Economia regionala

1.6 Date demografice

1.7 Mediul rural si dezvoltarea acestuia

1.8 Educatia

2. Potentialul turistic al regiunii de dezvoltare Nord – Est .…………..……...4

2.1 Judetul Bacau

2.2 Judetul Botosani

2.3 Judetul Iasi

2.4 Judetul Neamt

2.5 Judetul Suceava

2.6 Judetul Vaslui

2.7 Principalele trasee turistice

2.8 Principalele forme de turism practicate

2.9 Avantajul competitiv al regiunii

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii turistice……………8

3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistica

3.2 Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a dimensiunii

ofertei de cazare turistica

3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare

4. Analiza circulatiei turistice............................................................................15

4.1 Durata medie a sejurului

4.2 Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a circulatiei turistice

5. Analiza SWOT...............................................................................................19

6. Propuneri…………….……………………………………………...………20

2

7. Concluzie…………………………………………………………………....22

Cap. 1 Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare nord-est

1.1Caracterizarea generală a regiunii

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est a fost constituită în baza Legii nr. 151/1998 privind

dezvoltarea regională în Romania. Cu o suprafaţă de 36.850 km2, reprezentând 15,5% din

suprafaţa totală a României, Regiunea Nord-Est are cea mai mare întindere dintre cele 8

regiuni de dezvoltare. Regiunea înglobează 6 judeţe ( Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava

şi Vaslui ), având 32 oraşe, din care 16 municipii, 463 comune şi 2 445 sate.

1.2 Poziţionarea geografică

Regiunea de Dezvoltare Nord – Est, parte a provinciei istorice Moldova este o zonă în

care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural deosebit de

atrăgător. Ea a fost multă vreme considerată o zonă îndepărtată şi misterioasă a Europei, dar

acum constituie graniţa estică a Uniunii Europene şi a Nato. Geografic, ea se limitează la est

cu Republica Moldova, la nord cu Ucraina, la nord-vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-

Năsăud (Regiunea Nord-Vest), la vest cu judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea

Centru), iar la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est).

1.3 Structura administrativ teritorială

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava,

Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp, situându-se, din acest punct de vedere, pe

primul loc între cele opt regiuni ale ţării. Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa

totală ţării, cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu

6.621kmp.

Populaţia regiunii numără 3 719 002 persoane ce se concentrează în 46 centre urbane, 506

comune si 2414 sate. Analizând populaţia fiecărui judeţ am constatat că judeţul Iaşi numără

cei mai mulţi locuitori (826 552), iar judeţul cel mai puţin populat fiind Botoşani cu 451 199

locuitori. Raportându-ne la ponderea mediului rural şi celui urban, se constată că cel mai

ruralizat judeţ este Vaslui cu 5 oraşe, 81 comune si 449 sate, iar Suceava este judeţul cu cele

mai multe oraşe (16).

Structura administrativ-teritorială a Regiunii de Nord-Vest în 2009

3

Indicatori Regiunea Nord- Est România

Pondere la nivel naţional - %

Număr de judeţe6 41 14,6

Număr de oraşe- dintre care municipii

4617

314103

14,616,5

Număr de commune 506 2827 17,8

Număr de sate 2414 12957 18,6

Sursa: Anuarul statistic al României 2010, INS

1.4 Principalele oraşe din regiunea de dezvoltare Nord-Est

Iaşi, puternic centru industrial şi totodată unul dintre cele mai importante centre

universitare, de cultură, artă, tradiţie şi spiritualitate din Romania, a fost vreme de secole

capitala Moldovei. Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal şi centru comercial, în

prezent este de asemenea un important centru industrial şi universitar, cu o economie

puternică, dinamică şi cu numeroase investiţii străine.

Suceava şi Piatra Neamţ, oraşe industriale, dar care nu şi-au pierdut din farmecul

istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare şi importante puncte de

plecare în călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care

le oferă Carpaţii. Botoşani şi Vaslui, vechi centre comerciale şi agricole, aceste oraşe au fost

martore ale unor importante evenimente istorice şi loc de origine pentru artişti, scriitori şi

muzicieni români celebri. În prezent Botoşani şi Vaslui sunt centre importante pentru

dezvoltarea regională, în ceea ce priveşte industria textilă şi prelucrătoare.

1.5 Economia regională

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României. În interiorul

regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul

judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui. Indicele atractivităţii este cel mai scăzut în

această regiune - 19,7. În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în

proprietate privată şi 1 realizat în parteneriat public-privat. Totodata activează un Centru

Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de

consultanţă. De asemenea, în această regiune se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat

4

de declinul oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi cele monoindustrirale, care tind sau chiar s-au

decuplat de la procesul de creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile

urbane.

1.6 Date demografice

Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte densitatea după Regiunea

Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).

Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deţine

populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui

(51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5

%), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de

ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste

judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industriala

şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.

1.7 Mediul rural şi dezvoltarea acestuia

Alături de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est deţine o populatie majoritară

concentrată în zona rurală. Aceasta deţine 14,47% din suprafaţa agricolă totală a ţării şi

18,26% din fondul forestier. Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafată de teren agricol

din suprafaţa agricolă totală a ţării, această resursă nu poate fi eficient valorificată,

productivitatea fiind scazută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:

calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, forţă de muncă îmbatranită, iar tineretul

migrează către centrele urbane, gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari

dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor, lipsa capitalului pentru

restructurarea şi modernizarea agriculturii

1.8 Educaţia

Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord- Est deţine cea

mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităţilor

destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul

unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi

Suceava (14,4%) deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel

regional, având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din

regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.

5

Cap.2 Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Nord – Est

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,

apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului

patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ

ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate.

Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile,

specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile

Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

2.1 Judeţul Bacău

Turismul în judeţul Bacău dispune de importante resurse ce constau în peisaje

naturale, monumente istorice, muzee, case memoriale, localităţi pitoreşti şi renumite staţiuni

balneare şi climaterice. Judeţul Bacău deţine un număr mare de rezervaţii naturale, cum ar fi

Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei, recunoscut mai ales prin numeroasele

specii de plante), Pădurea Slănic Moldova, Poiana Sărăriei, Pădurea Runc, Pădurea Arsura,

Rezervaţia de arini Dofteana, Stejarul din Borzeşti, lacuri precum lacul Bălătău (lac de baraj

natural), Poiana Uzului, Belci. Totodată în acest judeţ se află staţiunea Slănic Moldova

numită şi Perla Moldovei, fiind renumită pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect

curativ şi oraşul Tg. Ocna unde există cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-

o mina de sare. Acesta este folosit în tratarea bolilor aparatului respirator.

Ca resurse turistice antropice se găsesc monumente istorice: ruinele Curţii Domneşti

(Bacău, 1481), urme de aşezări dacice (Horgesti, sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna)

dar şi o multitudine de biserici si mânăstiri: Biserica din Borzesti, construită de Stefan cel

Mare (1493), Mânăstirea Răducanu (construită la Tg.Ocna de Radu Racoviţă în 1664),

Mânăstirea Sf. Sava din Berzunţi, Mânăstirea Caşin.

2.2 Judeţul Botoşani

Judeţul Botoşani este bogat în rezervaţii şi monumente ale naturii. Unele dintre

acestea sunt rezervaţia geologică şi floristică Stanca – Ştefăneşti, pădurea Ciornohal

(rezervaţie forestieră) , pădurea Vorona (rezervaţie floristică şi faunistică) pădurea Tudora cu

6

rezervaţia de tisă (prezintă specii de arbori de tisa - specie rară pentru ţara noastră- lemn de

esenţă foarte tare).

Resursele turistice antropice din această zonă sunt edificiile religioase, culturale şi

arta populară. Acest judeţ este cunoscut în ţară pentru numeroasele biserici şi mânăstiri

precum Biserica Sf. Nicolae din Popauţi, Biserica Sf. Gheorghe din Botoşani, Biserica

Lipovenească, Mânăstirea Agafton, Mânăstirea Vorona, etc. Ca edificii culturale se găsesc

Casa Memorială “Mihai Eminescu”, Casa Memorială “George Enescu”, Muzeul memorial

“Octav Onicescu’’ şi Muzeul judeţean din Botoşani, Teatrul de Stat “Mihai Eminescu”,

Ansamblul “Rapsozii Botoşanilor” etc. De asemenea portul popular şi meşteşugurile

tradiţionale sunt o atracţie pentru turişti.

2.3 Judeţul Iaşi

Resursele turistice naturale sunt rezervaţii naturale precum Dealul Repedea (rezervaţie

naturală complexă), rezervaţia botanică Fântânele de pe Valea lui David, Pădurea Cătălina,

Pădurea de salcâmi din Valea Lungă, rezervaţia naturală forestieră Pădurea Roşcani etc,

Grădina Botanică din Iaşi, Iazurile din Lunca Jijiei, Podgoria Bohotin si Potgoria Cotnari.

Ca resurse turistice antropice se găsesc Biserica Sf Gheorghe (în Harlău), Mânăstirea

Dobrovăţ (în Dobrovăţ), Casa Cantacuzino-Paşcanu (în Paşcani), Conacul lui P.P. Carp ( în

Tibaneşti), Palatul Al. I. Cuza (în Ruginoasa), Podul de Piatră (in Cârjoaia) şi Centrul

Folcloric (în Ruginoasa).

2.4. Judeţul Neamţ

Principalele atracţii turistice naturale ale judeţului Neamţ sunt masivul Ceahlău şi Cheile

Bicazului. Acestea adăpostesc o serie de formaţiuni carstice deosebite Peştera Munticelu,

Peştera Toşorog, complexul Detunate, Peştera Groapa cu Var şi Peştera Trei Fântâni, din care

primele două nu sunt accesibile publicului. Există şi o sumedenie de arii protejate, în care

accesul turiştilor este restricţionat. Acestea sunt rezervaţiile forestiere Pădurea de Argint,

Codrii de aramă, Pângăraţi, rezervaţiile fosilifere Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura,

parcurile cu arbori seculari, Piatra Teiului, Cheile Şugăului, Cascada Duruitoare, rezervaţia

naturală de la Vânători şi, bineînţeles, Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Naţional Cheile

Bicazului. Se pot vizita şi staţiunile balneare Bălţăteşti şi Oglinzi, staţiunea turistică Durău,

staţiunile Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ. Printre resursele turistice antropice se regasesc

Mânăstirea Neamţ, casa memorială Ion Creangă, , Conacul Crupenschi, Cazinoul de la

7

Băltăţeşti, Muzeul de istorie şi arheologie din Piatra Neamţ, Muzeul Cucuteni, Muzeul de

ştiinţe naturale, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie din Roman şi

Muzeul de istorie din Bicaz.

2.5 Judeţul Suceava

Specifice judeţului Suceava ca resurse turistice naturale sunt Cheile Lucavei, Cheile

Zugreni, Cheile Moara Dracului din Rarău, rezervaţii naturale precum Rezervaţia 12 Apostoli

situate în munţii Călimani, Rezervaţia Codrul secular Giumalău, Rezervaţia Pietrele Doamnei

situată pe creasta masivului Rarău, Parcul Naţional Călimani, Peştera Liliecilor, Cascada

Tihu, Salina Cacica şi Lacurile Fălticeni şi Lipoveni.

Printre resursele turistice antropice se numără muzee, unul dintre acestea fiind Muzeul de

Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, case memoriale, precum Casa lui Mihail Sadoveanu

din Fălticeni, Oul încondeiat din Suceava. Importante mănăstiri din acest judeţ sunt Mânăstirea

Voroneţ, Mânăstirea Putna, Mânăstirea Moldoviţa, Catedrala Coborârea Sfântului Duh din Radauţi,

Chilia Sfântului Daniil Sihastrul, etc.

2.6. Judeţul Vaslui

În acest judeţ sunt prezente rezervaţii naturale precum Rezervaţia naturală Movila lui

Burcel, Rezervaţia naturală Pădurea Badeană, dar şi Punctul fosilifer Maluşteni şi Lacurile de

la Cârja care reprezintă resurse turistice naturale. Resursele turistice antropice sunt

reprezentate de muzee, precum Muzeul Municipal Huşi, Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare,

Muzeul Sătesc Tăcuta, de case memoriale, cum ar fi Casa Memorială Emil Racoviţă, statuia

ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Băcani, de mănăstiri, precum Mănăstirea Alexandru

Vlahuţă, Mănăstirea Sfântul Nicolae Fâstaci, Biserica Adormirea Maicii Domnului din

Cârjoani, dar şi de palate şi case, precum Palatul Mavrocordat, Casa Ghica din Vaslui şi

Podul Doamnei.

2.7 Principalele trasee turistice

Regiunea de Nord – Est cuprinde numeroase trasee turistice, însa cel mai important din

punct de vedere al parcurgerii de către turişti este Traseul Moldova de Nord în care se pot

vizita oraşul Suceava, oraşul Rădăuţi, mânăstirile Putna, Dragomirna, Suceviţa, Gura

Humorului, Voroneţ, Moldoviţa, oraşele Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, Piatra

Neamţ, lacul de acumulare Bicaz, Mânăstirile Văratec şi Agapia, oraşul Tîrgu-Neamţ –

mănăstirea Neamţ, oraşele Botoşani şi Dorohoi – casele memoriale „Mihail Eminescu” de la

8

Ipoteşti şi „George Enescu” din Dorohoi şi ascensiunea pe Vârful Rarău de la Cîmpulung

Moldovenesc într-un program de 10 zile.

2.8 Principalele forme de turism practicate

Dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Eest este axată pe numeroase tipuri de turism.

Primul tip de turism este turismul montan, având condiţii foarte bune de dezvoltare datorită

potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de

iarnă, dar şi activităti specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada,

mountain bike, zboruri cu parapanta.

Un alt tip de turism este turismul balnear care este o formă specifică a turismului de

odihnă. Regiunea Nord-Est oferă posibilităţi largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar

o parte din potenţialul curativ natural fiind valorificat prin cele 5 staţiuni de interes naţional

Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului din judeţul Suceava şi Slănic

Moldova şi Tg. Ocna din judeţul Bacău.

Turismul cultural şi religios este foarte dezvoltat în această regiune deoarece aceasta

beneficiază de un un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase

monumente istorice, de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee şi case memoriale,

arhitectură şi creaţie tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie,

importante instituţii culturale şi de ştiinţă, personalităţi locale.

Datorită zonelor rurale din regiunea Nord- Est, păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor,

meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, turismul rural şi agroturismul este un tip de turism

practicat în acestă regiune. Prin valorile sale culturale, istorice, etnografice, naturale şi socio-

economice, satul moldovenesc a devenit un produs turistic de mare originalitate şi de marcă

pentru turism.

2.9 Avantajul competitiv al regiunii

Avantajul competitiv al regiunii este reprezentat de domeniul economic tradiţional al

regiunii, şi anume industria de prelucrare a lemnului care a cunoscut o creştere semnificativă

în ultimii ani, nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă, dar mai ales privind

cifra de afaceri, creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri care

evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului, ofertă turistică diversificată,

cu specific în ecoturism şi agroturism, originalitatea peisajului bucovinean cât şi specificul

9

deosebit al satelor care pot susţine agroturismul, multitudinea mânăstirilor și bisericilor, dar și

posibilitatea dezvoltării ecoturismului în rezervaîiile naturale din regiune.

Cap. 3 Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice

3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică

Tabel nr. 1: Număr de unităţi

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 1: Evoluţia în timp a numărului hotelurilor şi a totalului unităţilor de cazare

Anii

Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

Ponderea numărului de hoteluri din totalul structurilor de primire turistică (%)

Total Hoteluri

2008 463 77 16.63

2009 548 90 16.42

2010 554 91 16.42

10

Se poate observa o creştere în timp a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică din anul 2008 pana în anul 2010, cât şi a numărului de hoteluri.

Tabel nr. 2: Locuri existente

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 2: Evoluţia în timp a numărului locurilor de cazare existente în total şi în hoteluri

Din anul 2008 pana în anul 2010 se observă o creştere continuă a locurilor existente totale,

cât şi a hotelurilor.

Tabel nr. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

Anii Locuri existentePonderea locurilor existente în hoteluri din total locuri existente (%)

Total Hoteluri

2008 18986 8964 47.21

2009 21121 9858 46.67

2010 21279 9980 46.90

AniiCapacitatea de cazare turistică în funcţiune

Ponderea capacităţii de cazare turistică în funcţiune în hoteluri din totalul capacitatii de cazare turistică în funcţiune (%)

Total Hoteluri

2008 5716895 3137590 54.88

2009 6165462 3300864 53.53

2010 6359260 3357887 52.80

11

Sursa: Breviar turism, 2010,2011

Figura nr. 3 : Evoluţia în timp a capacităţii de cazare în funcţiune în total şi în hoteluri

Se observă o creştere a totalului capacităţii de cazare turistică în funcţiune, iar la hoteluri o creştere lentă.

3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de cazare turisticăTabel nr. 4: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

12

Anii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 77 0 0 1 1 0 0

56 7 1.08

0.08

2009 90 13 1.16 1.16 1.16 0.16 0.16

2010 91 14 1.18 1.18 1.01 0.18 0.01

= 90-77 = 13

= 91-90 = 1

= 90/77 = 1.16

= 91/90 = 1.01

= 1-1 = 0

= 1.16-1 = 0.16

= (77+90+91)/3 = 56

= (91-77)/2 = 7

= = 1.08

= 1.08-1 = 0.08

Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:

valoarea medie a numărului de hoteluri de 56 hoteluri;

13

spor mediu pozitiv de 7, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie pe an cu 7;

indice mediu supraunitar de 1.08, înseamnând că numărul locurilor hotelurilor s-a modificat de 1.08 ori pe an;

ritm de evoluţie de 8%, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie cu 8 procente.

Tabel nr. 5: Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a locurilor existente in hoteluri

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 8964 0 0 1 1 0 0

9600

.66

508

1.05

0.05

2009 9858 894 894 1.09 1.09 0.09 0.09

2010 9980 1016 122 1.11 1.01 0.11 0.01

= 9858 - 8964= 894

= 15188-153 = -118

= 9858/8964 =1.09

= 9980/9858=1.01

= 1-1 = 0

= 1.01-1 = -0.01

= (8964+9858+9980)/3 = 9600.66

14

= (9980-8964)/2 = 508

= = 1.05

= 1.05-1 = 0.05

Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:

valoarea medie a locurilor de cazare existente în hoteluri de 9600; sporul mediu pozitiv de 508, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în

hoteluri a crescut în medie pe an cu 508; indicele mediu supraunitar de 1.05, însemnând că numărul locurilor de cazare

existente în hoteluri s-a modificat de 1.05 ori pe an ritmul de evoluţie de 5%, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în

hoteluri a crescut în medie cu 5 procente.

Tabel nr. 6: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare in funcţiune din hoteluri

Anii

Indicatori absoluti Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

15

2008 3137590 0 0 1 1 0 0

3265

447

1101

48

1.03

0.03

2009 3300864 163274 163274 1.05 1.05 0.05 0.05

2010 3357887 220297 57023 1.07 1.01 0.07 0.01

= 3300864-3137590 = 163274

= 3357887-3300864 = 220297

= 3300864/3137590 = 1.05

= 3357887/3300864 = 1.01

= 1.05 - 1 = 0.05

= 1.01-1 = 0.01

= (3137590+3300864+3357887)/3 = 3265447

= (3357887-3137590)/2 = 110148

= = 1.03

= 1.03-1 = 0.03

Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:

valoarea medie a locurilor de cazare în funcţiune din hoteluri de 3265447; sporul mediu pozitiv de 1101148, însemnând că numărul locurilor de cazare în

funcţiune din hoteluri a crescut în medie pe an cu 1101148; indicele mediu supraunitar de 1.03, însemnând că numărul locurilor de cazare în

funcţiune din hoteluri s-a modificat de 1.03 ori pe ani; ritmul de evoluţie de 3%, însemnând că numărul locurilor de cazare în funcţiune din

hoteluri a crescut în medie cu 3 procente.

16

3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare

CUC= *100

-capacitatea efectiv utilizată este exprimată de numărul înnoptărilor sau indicatorul “zile-turist”;-capacitatea maxim posibilă se mai numeşte şi capacitatea turistică în funcţiune, este exprimată în locuri-zile se şi calculeaza sub forma relaţiei număr de locuri*număr de zile de funcţionare;

CUC2008= *100 = 29.32%

CUC2009= *100 = 24.48%

CUC2010 = *100 = 21.58%

Coefientul de utilizare a capacitatii de cazare:

Din calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare rezultă scăderea gradului de ocupare a locurilor de cazare de la un an la altul.

Cap. 4 Analiza circulaţiei turistice

Tabel nr. 7: Sosiri turişti

17

Ani Total turişti Turşti româniTurişti străini

Ponderea turiştilor români din total turişti (%)

Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)

2008 725646 633674 91972 87.32 12.672009 656501 583491 73010 88.87 11.122010 620961 552082 68879 88.90 11.09

Sursa: Breviar turistic 2010, 2011

Tabel nr. 8: Număr înnoptări ale turiştilor

Ani Total turişti Turişti româniTurişti străini

Ponderea turiştilor români din total turişti (%)

Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)

2008 1676761 1495092 181669 89.16 10.832009 1509550 1360098 149452 90.09 9.902010 1372623 1227386 145237 89.41 10.58

Sursa: Breviar turistic 2010, 2011

4.1 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-o

anumită zonă si se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti cazaţi în

structurile de primire turistică.

DMS2008 = = 2.31

DMS2009 = = 2.29

DMS2010 = = 2.21

4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a circulaţiei turistice

Tabel nr. 9: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de turişti sosiţi

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi

18

Anii

dinamicii evoluţie din valori absolute

din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 725646 0 0 1 1 0 0

6677

02.6

6

-523

42

0.92

-0.0

9

2009656501

-69145 -69145 0.9 0.9 -0.1 -0.1

2010620961

-104685 -35540 0.85 0.94 -0.15 -0.06

= 656501 - 725646= -69145

= 620961 – 656501 = -35540

= 656501/725646 = 0.9

= 620961/656501 = 0.94

= 0.9-1 = -0.1

= 0.94-1 = - 0.06

= (725646+656501+620961)/3 = 667702.66

= (620961-725646)/2 = -52342

= = 0.92

= 0.92 -1 = -0.09

Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:

valoarea medie a numărului de sosiri turişti de 667702.66;

19

sporul mediu negativ de -52342, însemnând că numărul de sosiri ale turiştilor a scăzut în medie pe an cu 52342;

indicele mediu subunitar de 0.92, însemnând că numărul sosirilor turiştilor s-a modificat de 0.92 ori pe an;

ritmul de evoluţie de 0.9% ceea ce înseamnă că numărul sosirilor turiştilor a crescut în medie cu 0.9 procente.

Tabel nr. 10: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de înnoptări ale turiştilor

Anii

Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii

De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii

Ritmul de evoluţie

Calculaţi din valori absolute

Calculaţi din valori relative

Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –

y

–

∆

–

I

–

R

2008 1676761 0 0 1 1 0 0

1519

644.

67

-152

069

0.90

-0.1

20091509550

-167211 -167211 0.90 0.90 -0.1 -0.1

20101372623

-304138 -136927 0.81 0.90 -0.19 -0.1

= 1509550 – 1676761 = -167211

= 1372623 – 1509550 = -136927

= 1509550/1676761 = 0.90

= 1372623/1509550 = 0.90

= 0.9-1 = -0.1

= (1676761+1509550+1372623)/3 = 1519644.67

= (1372623-1676761)/2 = -152069

20

= = 0.90

= 0.90 -1 = -0.1

Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:

valoarea medie a numărului înnoptari ale turiştilor de 1519644.67 sporul mediu negativ de -152069, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor a

scăzut în medie pe an cu 152069; indicele mediu subunitar de 0.90, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor s-a

modificat de 0.90 ori pe an; ritmul de evoluţie de 1%, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor a crescut

în medie cu 1 procent.

Cap. 5 Analiza SWOT

Puncte tari:

Regiunea beneficiază de prezenţa a numeroase monumente istorice de importanţă

natională şi internatională (UNESCO);

În Regiunea Nord-Est funcţionează cel mai mare număr de muzee şi colecţii publice – 9

unitaţi de importantă naţională sunt concentrate în Iaşi;

Ofertă culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii,

concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii;

Existenţa unui tezaur etnografic şi folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de

târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului;

Existenţa de izvoare minerale importante atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ

şi a facilităţilor oferite de staţiunile balneoclimaterice;

Existenţa unui număr mare de arii protejate (parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii)

incluse în reţeaua europeană Natura 2000;

Creşterea capacităţii de cazare în pensiunile agro-turistice;

Structuri de cazare diversificate - hoteluri de 2-4 stele, pensiuni de 2-4 margarete, cabane,

campinguri;

Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice;

Poluare redusă în majoritatea zonelor rurale;

Bucătarie tradiţională şi specialităţi regionale;

21

Desfăşurarea de multiple evenimente culturale, congrese naţionale şi internaţionale în

Iaşi.

Puncte slabe:

Nivel redus al indicelui de utilizare a capacităţii de cazare şi a duratei medie de

şedere în regiune, în raport cu potenţialul turistic existent;

Numărul scăzut de turişti străini care vizitează regiunea;

Bazele de tratament aferente unor staţiuni balneare au un grad înalt de uzură şi

neadaptate la standardele europene;

Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective şi trasee turistice în gări,

aerogări, autogări, drumuri europene;

Activităţi de marketing turistic şi management al destinaţiei insufient dezvoltate –

lipsa unei reţele de centre de informare şi promovare turistică şi a punctelor de

informare turistică în arealele turistice de mare interes;

Lipsa unui sistem de rezervare on-line;

Absenţa unui târg regional de turism;

Nivel scăzut al cooperării între operatorii de transport aerian şi agenţiile de turism –

lipsa pachetelor de tip “all inclusive”

Transportul public către obiectivele turistice este slab organizat şi promovat;

Număr redus şi lipsa caracterului integrat pentru itinerariile turistice tematice;

Insuficienţa punerii în valoare a monumentelor istorice prin amenajări arhitecturale

specifice;

Insuficienta dezvoltare/valorificare a infrastructurii de agrement;

Lipsa personalului specializat (conducere şi execuţie) la nivelul structurilor de primire

turistice ;

Insuficienta cooperare între diferiţi operatori din turism;

Lipsa unei structuri instituţionale de turism la nivel regional şi local

Accesibilitatea vest-est este deficitară datorită lipsei unui coridor european

Transilvania- Moldova;

Costul zborurilor către Regiunea Nord-Est este ridicat comparativ cu alte regiuni/ţări;

Număr insuficient de standuri care comercializează suveniruri, arta populară, cărţi

poştale etc;

22

Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.

Oportunităţi:

Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului

cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora;

Complexul muzeal naţional Moldova-Iaşi membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor

din România – premize pentru promovarea naţională-internaţională;

Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor d

afaceri/expoziţionale existente;

Interes international crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de

prevenţie – de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism şi turism rural, de aventură;

Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului prin

drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi extreme, schi;

Creşterea numărului de turişti care au ca motivaţie diferite forme de turism cultural;

Oportunităţi de finanţare a turismului prin fonduri publice;

Existenţa Master Planului de Dezvoltare a Turismului în România

Implementarea de proiecte de infrastructură turistică de către administraţia publică

locală.

Ameninţări:

Infrastructura de transport neadaptată la standardele comunitare;

Infrastructura de utlităţi (apă, canalizare, management al deşeurilor) slab dezvoltată în

zona rurală;

Competiţie puternică la nivel de destinaţie – destinaţii turistice externe la preţuri

similare şi condiţii superioare;

Imaginea deficitară a României poate afecta alegerea Regiunii Nord-Est ca destinaţie

turistică;

Continuarea procesului de migrare a forţei de muncă calificată;

Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor şi a

comunităţilor rurale;

Urbanizarea populaţiei rurale implicând pierderea autenticităţii şi specificul local;

Neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii în sectorul

turistic

23

Condiţii meteo nefavorabie, calamităţi naturale

Cap. 7 Propuneri

Având în vedere că regiunea Nord-Est este cea mai slab dezvoltată regiune a României,

principalul obiectiv pe care îl propunem este reducerea decalajului existent faţă de celelalte

regiuni de dezvoltare prin creşterea gradului de competivitate şi atractivitate regională. Pentru

atingerea acestui obiectiv este nevoie de dezvoltare pe mai multe planuri cum ar fi

infrastructura, mediul de afaceri, turism etc.

Am propus următoarele idei de dezvoltare:

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale prezervând în acelaşi timp

condiţiile de mediu;

Consolidarea mediului de afaceri prin creşterea competivităţii şi eficienţei

microintreprinderilor şi IMM-urilor;

Realizarea de investiţii şi dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării

potenţialului turistic regional

Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai a locuitorilor

Adaptarea calificărilor şi a nivelului de calificare la cerinţele pieţei

Considerăm că prin modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier, a

gărilor, a reţelei feroviare şi a infrastructurii aeroportuare se asigură un acces mai rapid şi

sigur către zonele urbane, turistice, de afaceri şi punctele de frontieră ale regiunii, astfel

regiunea fiind mai accesibilă turiştilor.

Pentru sprijinirea afacerilor ar trebui să se facă investiţii pentru crearea IMM-urilor şi a

microintreprinderilor, dar şi dezvoltarea celor existente. Totodată oferirea de servicii de

consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor din regiune locuitorilor, va asigura un nivel

înalt al calităţii serviciilor turistice oferite care atrage tot mai mulţi turişti.

Investiţiile în turism au un rol important în dezvoltarea acestei regiuni, astfel reabilitarea

obiectivelor turistice, modernizarea facilităţilor pentru cazare şi masă, dezvoltarea bazei de

agreement cresc cu mult potenţialul turistic al zonei. De asemenea este nevoie de o mai bună

promovare a serviciilor turistice oferite, iar acest lucru se poate realiza prin crearea de

centre/oficii de informare regionale cu filiale în toate reşedinţele de judeţ şi orasele cu

24

potenţial turistic, organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări

culturale, festivaluri etc., sprijinirea intrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice,

editarea de publicaţii promoţionale, dar şi promovarea turismului ecologic.

Zona rurală a regiunii constituie un spaţiu cu tradiţii şi un bogat patrimoniu cultural-

istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor tradiţionale (artizanatul),

promovarea obiceiurilor tradiţionale, a cadrului natural, a identităţii culturale şi spirituale,

existând premizele obţinerii de beneficii economice pentru comunitate prin atragerea

turiştilor şi investitori. Diversificarea activităţilor economice alternative în mediul rural,

instruirea localnicilor în practicarea turismului rural şi al agroturismului, dar şi sprijinirea

acestora în alocarea fondurilor europene pentru turism sau agricultură ar dezvolta atât zona

din punct de vedere economic, cât şi turismul din regiune.

Calitatea serviciilor care atrag turiştii depinde şi de modul în care sunt întampinaţi şi

serviţi aceştia de cei care lucrează în acest domeniu. Astfel, îmbunataţirea sistemului de

formare profesională a angajaţilor în vederea creării unei forţe de muncă adaptate la cerinţele

pieţei muncii, aflate în continuă schimbare poate ajuta la dezvoltarea turismului în regiune.

Cap.8 Concluzie

În concluzie, putem afirma că Regiunea Nord-Est reprezintă o importantă poartă a

comerţului datorită amplasării regiunii pe graniţa de est a Uniunii Europene. Deşi are o

productivitate slabă în agricultură, partea de Nord-Est a României deţine o infrastructură de

telecomunicaţii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire, de asemenea este bogată în

resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri fertile), subsol (sare, hidrocarburi), resurse

hidroenergetice, iar oferta turistică este diversificată, cu specific în ecoturism şi agroturism.

Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanţurile muntoase împădurite din

Vest, spre podişurile line din centru şi apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii şi zone agricole

extinse. Toate acestea conferă României potenţial pentru dezvoltarea turismului, dar și a

mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a

incubatoarelor de afaceri, materiile prime: materiale de construcţii, lemn, fiind capabile să

atragă investitorii străini.

Referitor la oferta de cazare turistică în regiune în raport cu celelalte regiuni ale țării,

aceasta se află pe locul 4 cu un număr de 554 structuri de primire turistică cu funcțiuni de

25

cazare turistică în anul 2010, aflându-se dupa regiunea Sud – Est, Centru și respectiv Nord-

Vest. Din punct de vedere al sosirilor turiștilor, regiunea se situeaza pe locul 5 cu 620961

sosiri turistiti în anul 2010 din care 552082 români și 68879 turiști străini, fiind astfel la

medie în raport cu celelalte regiuni. În cadrul regiunii, ponderea cea mai mare în sosiri turiști

o are județul Suceava cu 35.5 %, iar cea mai mica pondere o are județul Vaslui cu 3.5 %.

Raportându-ne la potențialul turistic antropic al țării se remarcă faptul că în județul Iași se

situează un număr impresionant de monumente istorice – 1642, ocupând în plan național

locul 2 după București(2627 monumente).

Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod

armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi

folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.

De aceea putem spune că Regiunea de Nord-Est, alături de celelate 7 regiunii completează

peisajul României, fiind un adevarat punct de atracţie turistică atât pe plan național cât și

international

Bibliografie

Ispas Ana, Economia Turismului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2010

Breviar turism 2011

Breviar turism 2010

http://www.adrnordest.ro/

http://www.mie.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf

http://www.prefecturabotosani.ro/Regiunea_NE/analiza%20_soc-ec

26