8/17/2019 Ec Serviciilor

1/20

UNIVERSITATEA ROM NO-AMERICANĂȂECONOMIA TURISMULUI INTERN ŞI INTERNAŢIONAL

ANALIZA STRUCTURII ŞI DINAMICII SERVICIILOR 

HOTELIERE NREGISTRATEȊ

N PERIOADA 2009-2013Ȋ

Prof !oor"#

Cr$%&$'( M('$)

  S&)"*'+$#T)r!) A,*('"r(

Po. A'(

/UCUREŞTI201

CUPRINS

8/17/2019 Ec Serviciilor

2/20

8/17/2019 Ec Serviciilor

3/20

Piaţa serviciilor hoteliere este definită ca fiind locul unde s-a format şi acţionează

o reţea de tranzacţii între cumpărătorii serviciilor de cazare şi reconfortare şi v nzătoriiȃ

 produselor particularizate ce vin în înt mpinarea cererilor de consum. Obiectul tranzacţiilor ȃ poate să-l constituie produsele turistice, serviciile sau cel mai frecvent o combinaţie a

acestora.

Se disting trei tipuri de piata a serviciilor hoteliere, clasificate dupa conditiile

 preponderente de competitivitate competitivitate perfecta, competitie imperfecta si competitie

monopolista.

  !ompetitivitatea perfectă implică prezenţa unui număr mare de unităţihoteliere, fiecare dintre ele contribuind cu produsele hoteliere numai la satisfacerea unei părţi

din volumul total al cererii pe piaţa locală. Produsele hoteliere se caracterizează prin

omogenitate, fiecare ofertant furniz nd servicii la niveluri calitative apro"imativ identice,ȃ

comparativ cu serviciile celorlalţi competitori.

  !ompetiţia imperfectă între intreprinderile hoteliere are loc atunci c nd într-oȃ

localitate se adoptă strategia diferenţierii calităţii serviciilor.

  !ompetiţia monopolistă #dominantă$ are loc atunci c nd într-o localitateȃ

funcţionează numai un număr limitat de unităţi hoteliere şi preferinţele de consum se

orientează către acea unitate de cazare ce oferă servicii apreciate de clienţi ca fiind de o mai

 bună calitate, în comparaţie cu alte unităţi hoteliere din aceeaşi localitate.

n cadrul sectorului terţiar putem localiza turismul şi industria ospitalităţii prinȊ

însăşi conţinutului activităţilor pe care le desfăşoară, respectiv prin comple"ul de prestaţii pecare lefurnizează în piaţă. ntr-o economie naţională, importanţa turismului şi a ospitalităţiiȊ

creşte de la an la an.%utaţiile social-economice din prezent au creat şi dezvoltat turismul ca

ramură distinctă a economiei naţionale. Prima definiţie a turismului, acceptată pe plan

mondial, este a lui &. 'unzi(er, din )*+ urismul este ansamblul de relaţii care rezultă din

deplasarea şi seurul persoanelor în afara domiciliului lor, at ta timp c t seurul şi deplasareaȃ ȃ

nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi o activitate oarecare.

/şadar, prin turism se înţelege, în primul r0nd, ansamblul de activităţi prin careomul îşi petrece timpul liber, călătorind în altă localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi

8/17/2019 Ec Serviciilor

4/20

locuri, monumente şi muzee, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele generale, pentru a se distra şi a

face sport, pentru odihnă sau tratament etc, iar în al doilea r0nd industria creată pentru

satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turişti la locul de destinaţie, la un înalt nivel

calitativ, şi în condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special, şi a mediului

înconurător, în general. urismul poate fi definit ca o industrie bazată pe servicii,

care înglobează o serie de componente tangibile şi intangibile.

CAPITOLUL 1 # DIMENSIUNI MACROECONOMICE ALE

SERVICIILOR HOTELIERE

8/17/2019 Ec Serviciilor

5/20

11 Po'"*r*( (,or$$ r*(,$(&* ' %*r$!$$,* $4o5$,$(r* 5r)&* "$' &o&(,),

(,or$$ ("6)7(&* 5r)&* ' .*r$o("( 2009-2013A'$$ VA/ ' %*r$!$$,*

8o&*,$*r*VA/ ,( '$*, "* +(r6 Po'"*r*(

2009 *+12*,2 +2*3*,) 4,*52010 346)*,+ +3346,7 )2,452011 722*,2 +*261),4 )1,)52012 )4)72,4 2444*7,) )*,252013 *1+7+,7 27)+1,7 )7,75

  Sursa:date prelucrate de autor dupa Anuarul Statistic al Rom niei 2014ȃ

Ponderea8VAB tranzac ţ ii imobiliare

VABlanivel deţ ar ă  9)

n anul 4* , ponderea valorii adăugate în serviciile hoteliere din totalul valoriiȊ

adăugate brute la nivel de ţară era de 4,*5 , în anul 4) aceasta scade cu 2,35 faţă de anul

4*. n anii 4)), 4)4 şi 4)1 ponderea este in scădere cu 3,65, ),+5 respectiv +,15.Ȋ

2009 2010 2011 2012 2013

20.90%

15.20%

13.10%

19.50%

16.60%

8/17/2019 Ec Serviciilor

6/20

Gr(f$! 'r 1# Po'"*r*( (,or$$ r*(,$(&* ' %*r$!$$,* $4o5$,$(r* 5r)&* "$' &o&(,), (,or$$("6)7(&* 5r)&* ' .*r$o("( 2009-2013

12 Po'"*r*( .o.),(+$*$ o!).(&* ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* "$' &o&(,), .o.),(+$*$,( '$*, "* +(r6 ' .*r$o("( 2009-2013

A'$$ Po.),(+$( o!).(&6 '%*r$!$$,* 8o&*,$*r*

4$$ .*r%:

Po.),(+$( o!).(&6,( '$*, "* +(r6

4$$ .*r%:Po'"*r*(

2009 )3+7,6 *)6) )*52010 )3)2,) *)27,) )6,352011 )37+,6 *64,4 )*,+52012 )72+, 67+2,1 )*,15

2013 )73,) 627*,+ )*,+5  Sursa:date prelucrate de autor dupa Anuarul Statistic al Rom niei 2014ȃ

n anul 4* ponderea populaţiei ocupate în serviciile hoteliere este )*5 . n anulȊ Ȋ

4)) , putem observa că ponderea scade cu ,15 faţă de anul 4*. n anul 4)), pondereaȊ

creşte cu ,+5 . n anii 4)4 şi 4)1 , ponderea continuă să crească cu ,15 respectiv ,+5Ȋ

faţă de anul 4*.

8/17/2019 Ec Serviciilor

7/20

2009 2010 2011 2012 2013

19.00%

18.70%

19.40%

19.30%

19.40%

Gr(f$! 'r 2# Po'"*r*( .o.),(+$*$ o!).(&* ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* "$' &o&(,), .o.),(+$*$ ,('$*, "* +(r6 ' .*r$o("( 2009-2013

13 Po'"*r*( (7*'+$,or *!o'o4$!$ (!&$$ ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* ;$ "*o,&(r*(*!o'o4$!o-%o!$(,6 .*r ('%(45,) ' .*r$o("( 2009-2013

8/17/2019 Ec Serviciilor

8/20

A'$$ A7*'+$$ *!o'o4$!$ (!&$$  '%*r$!$$,* 8o&*,$*r*

A7*'+$$ *!o'o4$!$ ,('$*, "* +(r6

Po'"*r*(

2009 42)3 2)*++) ,+52010 4++4 +36 2,)52011 444) +176 2,)5

2012 41+** ++*+64 2,452013 4+463 +7)+76 2,45Sursa:date prelucrate de autor dupa Anuarul Statistic al Rom niei 2011,2012 si 2014ȃ

Ponderea8 Agen ţ ii economici activi∈tranzac ţ ii imobiliare

 Agen ţ i economici lanivel de ţ ar ă  9)

2009 2010 2011 2012 2013

0.40%

5.10% 5.10%   5.20% 5.20%

n anul 4* ponderea agenţilor economici activi în serviciile hoteliere din totalul agenţilor Ȋ

activi dintr-o ţară este de ,+5. /t t în anul 4) c t şi în anul 4)), ponderea creşte cu +,35ȃ ȃ

faţă de anul 4*, iar în anii 4)4 şi 4)1 ponderea continuă să crească cu ,)5.

8/17/2019 Ec Serviciilor

9/20

Gr(f$! 'r 3# Po'"*r*( (7*'+$,or *!o'o4$!$ (!&$$ ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* ;$ "*o,&(r*(*!o'o4$!o-%o!$(,6 .*r ('%(45,) ' .*r$o("( 2009-2013

C(.$&o,), 2# Cor*,(+$$ '&r* "*o,&(r*( %*r$!$$,or 8o&*,$*r* ;$"*o,&(r*( *!o'o4$!o-%o!$(,6 .*r ('%(45,)

21 A'(,$( ,*76&)r$$ "$'&r* .ro")%), $'&*r' 5r)& .* ,o!)$&or ;$ .o.),(+$(

o!).(&6 ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* ' .*r$o("( 2009-2013

A'$$PI/ .* ,o!)$&or

,*$:PO ' %*r$!$$,*

8o&*,$*r* 4$$ .*r%:

 X i <   Y i   X i2

Y i2

2009 4272,7 )3+7,6 +136+2*,) 74646+11 12)1),42010 47176,3 )3)2,) +244+*23,+ 7*2161+ 4*+)2762011 46+3,6 )37+,6 +*+*6323,+ 36773*62 1))+2)*2012 4*73*,) )72+, +*2737+,* 42726+341 43123)7

2013 1)6*2,+ )73,) 2147623,2 43114+++) 436*41+: )+)27,7 622,6 4+)1+1633   2640180892

)+7141+3,4

Sursa - date prelucrate de autor după Anuarul Statistic al Rom niei 2014ȃ

Pentru stabilirea intensităţii legăturii dintre produsul intern brut si populaţia

ocupată în serviciile hoteliere am folosit !o*f$!$*'&), "* !or*,(+$* .(r(4*&r$!6

8/17/2019 Ec Serviciilor

10/20

 X i

∑i=1

n

¿2

Y i

∑i=1

n

¿2

¿¿

Y i2−¿

∑i=1

n

¿

n∗¿

∑i=1

n

 X i2−¿∗¿

n∗¿¿√ ¿

r=

n∗∑i=1

n

( X i∗Y i )+∑i=1

n

 X i∗∑i=1

n

Y i

¿

n82 #numărul de ani pentru care avem informaţii statistice$

 X i  ; variabila independentă #P? @!orelaţia parametrică ne indică o legătură directă de intensitate medie între produsul

intern brut pe locuitor şi populaţia ocupată în serviciile hoteliere.

22 Cor*,(+$( '&r* r(&( ;o4(),)$ ;$ .o.),(+$( o!).(&6 ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r*

 ' .*r$o("( 2009-2013

A'$$ R(&( ;o4(),)$ PO ' %*r$!$$,*

8o&*,$*r* 4$$.*r%: X i 9   Y i   X i

2

Y i2

8/17/2019 Ec Serviciilor

11/20

2009 4,) )3+7,6 1776,4 +,+ 12)1),42010 4,+ )3)2,) +))7,4 2,3 4*+)2762011 4,* )37+,6 2))3,* 6,+ 1))+2)*2012 1, )72+, +*+4 * 43123)72013 1,4 )73,) 2714,1 ),4 436*41+

B )1,7 622,6 41+37,1 13,3 )+7141+3Sursa - date prelucrate de autor după Anuarul Statistic al Rom niei 2014ȃ

Pentru stabilirea intensităţii legăturii dintre produsul intern brut si populaţia ocupată

în serviciile hoteliere, am folosit !o*f$!$*'&), "* !or*,(+$* .(r(4*&r$!6

 X i

∑i=1

n

¿2

Y i

∑i=1

n

¿2

¿¿

Y i2−¿

∑i=1

n

¿

n∗¿

∑i=1

n

 X i2−¿∗¿

n∗¿¿√ ¿

r=

n∗∑i=1

n

( X i∗Y i )+∑i=1

n

 X i∗∑i=1

n

Y i

¿

n82 #numărul de ani pentru care avem informaţii statistice$

 X i  ; variabila independentă #P

8/17/2019 Ec Serviciilor

12/20

r=  5∗23476,3+13,6∗8550,8

√ [5∗(37,7−13,6 2 )]∗[5∗(14632347−8550,8❑2 ) ]=…=

139767,1

√ …

r 8 ,+3

!orelaţia parametrică ne indică o legătură directă de intensitate medie între rata

şomaului şi populaţia ocupată în serviciile hoteliere.

23 A'(,$( ,*76&)r$$ "$'&r* $'*%&$+$$,* &o&(,* ;$ .o.),(+$( o!).(&6 '

%*r$!$$,* 8o&*,$*r* r*(,$(&* ' ('), 2013 .* r*7$)'$

>egiuni

8/17/2019 Ec Serviciilor

13/20

Sp=1−

6∗∑i=1

n

 Δi2

n(n2−1)

Sp=1−  6∗168

8(82−1) 8  1−

1008

8∗63=1−

1008

504=1−2=−1

Cor*,(+$( '*.(r(4*&r$!6 '* $'"$!6 o ,*76&)r6 $'"$r*!&6> "* $'&*'%$&(&* %,(56 '&r*

$'*%&$+$$,* &o&(,* ;$ .o.),(+$( o!).(&6 ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* .* r*7$)'$ ' ('), 2013

C(.$&o,), 3# Pr*$$)'*( *o,)+$*$ %*r$!$$,or 8o&*,$*r* .*'&r).*r$o("( 201-201

31 Pr*$$)'*( $'*%&$+$$,or ' %*r$!$$,* 8o&*,$*r* )&$,$ '" 4*&o"( %.or),)$ȃ4*"$)> 4*&o"( $'"$!*,)$ 4*"$) ;$ 4*&o"( &r*'"),)$ ,$'$(r V*r$f$!(+$()%&6r$,* !) ()&or), !o*f$!$*'&),)$ "* (r$(+$*> $'"$! '" 4*&o"( !(r*ȃ

()%&*(6 !*, 4($ 5$'* %*r$( "* "(&*

 Metoda indicelui mediu şi metoda sporului mediu

A'$$I'*%&$+$$,* ' %*r$!$$,*

8o&*,$*r* yi

T$4.),t i

S.or), 4*"$)~ y Δ

I'"$!*,* 4*"$)~ y I 

4* 172 172 1724) 13*2 ) 114,2 14+6,24)) 1)2*,4 4 4**,) 46*),)34)4 1777,+ 1 477,)2 4231,)+4)1 411,4 + 411,4 4231,)+4)+ 2 4,42 416,)64)2 7 )73,1 )6)1,*4)7 3 )1+,12 )7)+,++

Sursa - date prelucrate de autor după Anuarul statistic al Rom niei 2014ȃ

~ y Δ 8   y1+´ Δ∗t i

8/17/2019 Ec Serviciilor

14/20

´ Δ= yn− y1

n−1=

2330,2−36504

=−329,95 (modificarea medie abol!tă )

~ y I = y1∗´ I t i

 ́I =n−1

√ y n y

1

=4

√2330,2

3650=

4√ 0,64=0,89

 Metoda trendului liniar 

/nii

8/17/2019 Ec Serviciilor

15/20

∑i=1

n

t i=0

∑i=1

n

 y i=16600,8

∑i=1

n

t i2=10

t i(¿¿  yi)

∑i=1

n

¿8 -4366,4

~ y t =3320,16−278,82∗t i

eri!icăm metoda care a"ustea#ă cel mai $ine seria de date%

A'$$

I'*%&$+$$,* '

%*r$!$$,*8o&*,$*r*

 yi

S.or),4*"$)~ y Δ

I'"$!*,* 4*"$)~ y I 

Tr*'"),,$'$(r~ yt 

 y¿

 y Δ¿¿

2

 y¿

 y I ¿¿

2

 y

(¿¿ i−~ y t )¿

2

4

*

172 172 172 1633,6 2)6*4,6+

4)

13*2 114,2

14+6,2 12*6,*6 442233,2 4*6774,42 16+41,6+

4)) 1)2*,4 4**,) 46*),)3 114,)7 462*+,6) 3)6+,6 42*6,)44)4

1777,+ 477,)2

4231,)+ 1+),1+ ))421*,7 ))*24)3,+1 1*3

4)1

411,4 411,4 4231,)+ 4374,24 )76,6) )67*,26

4)+

4,42

416,)6 4+61,3

4)2

)73,1 )6)1,* 44+,66

8/17/2019 Ec Serviciilor

16/20

4)7

)1+,12

)7)+,++ )*47,7

8)77,6Ʃ 8)4773)),13Ʃ 8)273146,2Ʃ3

87*1642,16Ʃ

Sursa - date prelucrate de autor după INSSE 

# $=√  Ʃ ( y i−~ y Δ )2

n  =√

1266711,37

5  =503,33

# ́ I =√  Ʃ ( y i−~ y I )2

n  =√

1567328,57

5  =559,88

# t =

√ Ʃ ( y i−~ yt  )

2

n   =

√

693825,38

5   =372,51

~ y=∑i=1

n

 yi

n  =

16600,8

5=3320,16

v Δ=# $~ y ∗100=

  503,33

3320,16∗100=15,16

v ´ I =# ́ I 

~ y ∗100=

  559,88

3320,16∗100=16,86

vt =# t ~ y∗100=

  372,51

3320,16∗100=11,82

%etoda trendului liniar austează cel mai bine seria de date, deoarece are valoareacea mai mică.

32 Pr*$$)'*( *o,)+$*$ %&r)!&)r$$ (7*'+$,or *!o'o4$!$ ' f)'!+$* "* for4("* .ro.r$*&(&* )&$,$ '" 4*&o"( ,('+)r$,or ,)$ M(roȃ

A'$$ M(or$&(r "* %&(& M(or$&(r .r$(&6 To&(,2009 1* 47)1) 47)32010 +) 4+17) 4++42011 16 44)34 444)2012 42 41+3+ 41+**

2013 46 4+47* 4+4*3

8/17/2019 Ec Serviciilor

17/20

E&(.( I ransformarea datelor în mărimi relative

A'$$ M(or$&(r "* %&(& M(or$&(r .r$(&6 To&(,2009 ,)2 **,62 )2010 ,)3 **,61 )

2011 ,)3 **,61 )2012 ,)) **,6* )2013 ,)4 **,66 )

E&(.( II Ceterminarea matricilor de tranziţie

 @umărul de ani este 2 8B + matrici #   % 1 ,  % 2 ,  % 3 ,  % 4 $

A'(,$( .*'&r) ('$$ 2009-2010

0

0>02 0>020

Dn anul 4) faţă de anul 4*, se înregistrează o creştere de ,45 a agenţilor economici de stat şi o scădere a agenţilor economici privaţi cu ,45.

 % 1=(0,15 0 0,150,02 99,83 99,85

0,17 99,83 100 )

A'(,$( .*'&r) ('$$ 2010-2011

0

0 0

0

A7 *! "* %&(& A7 *! .r$(+$ 2009A7*'+$ *!o'o4$!$ "*%&(&

0>1? ,)2

A7*'+$ *!o'o4$!$.r$(+$

,4 99>F3 **,62

2010 0>1 99>F3 100

A7 *! "* %&(& A7 *! .r$(+$ 2009A7*'+$ *!o'o4$!$ "*%&(&

0>1 ,)3

A7*'+$ *!o'o4$!$.r$(+$

99>F3 **,61

2010 0>1 99>F3 100

8/17/2019 Ec Serviciilor

18/20

Dn anul 4)) faţă de anul 4), valorile agenţilor economici de stat şi privaţi aurămas constante.

 % 2=

(

0,17 0 0,17

0 99,83 99,83

0,17 99,83 100

 )A'(,$( .*'&r) ('$$ 2011-2012

0>0

0 00>0

Dn anul 4)4 faţă de anul 4)) se înregistrează o creştere a agenţilor economici

 privaţi cu ,75 şi o scădere a agenţilor economici de stat cu ,75.

 % 3=(0,11 0,06 0,170 99,83 99,83

0,11 99,89 100 )

A'(,$( .*'&r) ('$$ 2012-2013

0

0 0>010

Dn anul 4)4 faţă de anul 4)) se înregistrează o creştere a agenţilor economici destat cu ,)5 în timp ce valoarea agenţilor economici privaţi constantă.

 % 2=(0,11 0 0,110,01 99,88 99,89

0,12 99,88 100 )

E&(.( III Se determină matricea totală de tranziţie prin însumarea matricilor de

tranziţie determinate anterior 

A7 *! "* %&(& A7 *! .r$(+$ 2009A7*'+$ *!o'o4$!$ "*%&(&

0>11 ,7 ,)3

A7*'+$ *!o'o4$!$.r$(+$

99>F3 **,61

2010 0>11 99>F9 100

A7 *! "* %&(& A7 *! .r$(+$ 2009A7*'+$ *!o'o4$!$ "*%&(&

0>11 ,))

A7*'+$ *!o'o4$!$.r$(+$

,) 99>FF **,6*

2010 0>12 99>FF 100

8/17/2019 Ec Serviciilor

19/20

& = % 1+ % 

2+ % 

3+ % 

4=(0,54 0,06 0,600,03 399,37 399,4

0,57 486,55 400 )

E&(.( IV Se determină matricea probabilă de tranziţie

'=(0,54 0,060,03 399,37)

 (6='t ∗V n=(0,54 0,030,06 399,37)∗(   0,1299,88)=(   3,0339889,09)

CONCLUZII

Serviciile hoteliere constau dintr-o activitate sau o sumă, o succesiune de activităţi ale

uneia sau mai multor persoane în vederea satisfacerii e"igenţelor oaspetelui.

8/17/2019 Ec Serviciilor

20/20

Cintre caracteristicile serviciilor hoteliere sunt remarcate

urmatoareleintan&i$ilitatea, insepara$ilitatea, 'aria$ilitatea sau etero&enitatea şi

 perisa$ilitatea%

 Dn general, un serviciu este consumat în momentul în care este achiziţionat spre

deosebire de un produs care este un lucru fizic şi care poate fi posedat. Catorită

intan&i$ilită(ii acestora, este mult mai greu pentru oaspeţi să testeze şi să evalueze serviciile

hoteliere.

Serviciul reuseşte să includă în esenţă at0t bunuri tan&i$ile c0t şi servicii intan&i$ile.

/lături de produsul culinar şi băutura, tan&i$ile, înt0lnim şi servicii intan&i$ile cum ar fi

confort, ospitalitate, contact social, atmosferă, rela"are şi poate divertisment. !ina adusă dinrestaurant poate fi delicioasă, dar dacă camera în care este servită este neatractivă şi murdară,

e"perienţa este bineînţeles un dezastru pentru mulţi oaspeti ai hotelului respectiv.

/I/LIOGRAIE

). /nuarul Statistic al >om niei 4)-4)+ȃ4.