Drept Procesual Civil

Procedura in fata primei instante

Fazele procesului civil:-faza 1 - judecata : - etapa cercetarii (probe,exceptii )

- etapa dezbaterii (concluzii)-faza 2 - executarea silita Judecata in prima instanta ( fond)1. Dispozitii generale :

-partile - reclamantul si paratul - este mentionata expres calea partilor in fata primei instante , orice persoana care pretinde apararea drepturilor sale se adreseaza justitiei ( accesul la justitie). Daca legea prevede o procedura prealabila ( art. 193 NCPC) reclamantul poate sesiza instanta numai dupa indeplinirea acestei proceduri si trebuie sa anexeze dovada ( procesul verbal). Exceptia neindeplinirii procedurii prealabile poate fi invocata numai de parat prin intampinare sub sanctiunea decaderii. Pe cale de exceptie in materie succesorala, reclamantul formuleaza o cerere de dezbatere a succesiunii , acesta (reclamantul) trebuie sa depuna incheierea notarului cu privire la verificarea evidentelor succesorale conform C.Civ, neindeplinirea acestei proceduri prealabile poate fi invocata de parat sau de instanta din oficiu.

2. Cererea de chemare in judecataDefinitie- este actul de procedura prin care reclamantul se adreseaza instantei de judecata si solicita

aplicarea legii intr-un caz determinat ( concret).Continutul:a) identificarea partilor :

1) Reclamantul -persoana fizica- cererea trebuie sa indice nume, prenume, domiciliu/resedinta, CNP, adresa electronica, numar de telefon, numar fax, domiciliu ales in Romania (daca reclamantul domiciliaza in strainatate)

2) Reclamantul -persoana juridica- cererea trebuie sa indice denumirea, sediul, CUI/CIF (cod de identificare fiscala) , numarul de inmatriculare in registrul comertului/numarul de inscriere in registrul persoanei juridice, contul bancar, adresa electronica, tel, fax.

Reclamantul, persoana fizica sau juridica, trebuie sa indice aceleasi date si pentru parat in masura in care le cunoaste.

b) identificarea reprezentantului reclamantului : numele, prenumele, indicarea calitatii de reprezentant

-daca reprezentantul este un avocat: nume, prenume, sediu, adresa electronica, tel, faxc) obiectul cererii si valoarea acestei dupa pretuirea reclamantului (atunci cand obiectul este

evaluabil in bani, in acest caz trebuie indicat si modul de calcul al obiectului). In cazul unui imobil valoarea imobilului este valoarea impozabila , iar in lipsa ei alte elemente ( expertize,pretuirea reclamantului etc) , imobilul trebuie identificat din punct de vedere administrativ si topografic , reclamantul depunand un extras de C.F , daca imobilul nu este inscris in C.F , reclamantul trebuie sa anexeze un certificat eliberat de B.C.P.I / O.C.P.I in raza caruia se afla imobilul , care sa ateste aceasta imprejurare( adica ca nu-i inscris in C.F)

d) motivele de fapt si de drept ( art. 194) e) aratarea dovezilor-in cazul inscrisurilor , acestea trebuie certificate ca fiind conforme cu originalul .-in cazul interogatoriului : Paratul (persoana fizica), reclamantul trebuie sa solicite prezentarea

paratului, reclamantul trebuie sa depuna un exemplar din interogatoriu , in cazul martorilor trebuie sa contina nume , prenume, adresa , tel etc

f)semnatura art 197- dovada achitarii taxei de timbru

3)NulitateaCererea care nu cuprinde numele, prenumele, denumirea partilor, obiectul, motivele de fapt sau

semnatura este nula.Lipsa semnaturii poate fi acpoerita in tot cursul judecarii in fata primei instante. Daca la terminarea

la care se invoca ,reclamantul este prezent se completeaza , daca nu se consemneaza.

1

Cererea se poate depune personal, prin reprezentant, curier, posta, fax, posta electronica, se inregistreaza si primeste data ceruta prin aplicarea stampilei de intrare, apoi presedintele instantei sau o persoana desemnata ia masuri pentru repartizarea aleatorie.

4)Verificarea si regularizarea cererii. - Completul de judecata verifica indeplinirea cerintelor legale. Daca constata lipsuri i le comunica in scris reclamantului si ii pune in vedere ca in max 10 zile de la comunicare sa faca completarile/ modificarile necesare , sub sanctiunea nulitatii absolute. Daca reclamantul nu isi indeplineste obligatiile completul de judecata anuleaza cererea prin incheiere in camera de consiliu si comunica incheierea reclamantului. Impotriva incheierii reclamantul poate formula cererea de reexaminare in 15 zile de la comunicare. Cererea este solutionata de un alt complet stabilit aleatoriu cu citarea reclamantului prin incheierea definitiva (irevocabila) . In cazul in care cererea de reexaminare este adimisa , cauza este trimisa completului initial investit.

5) Fixarea primului termen de judecata : - daca cererea indeplineste toate conditiile legale, judecatorul, prin rezolutie, comunica paratului o copie a cererii si inscrisurilor anexate si ii pune in vedere obligatia de a depune intampinare in 25 de zile de la comunicare. Dupa primirea intampinarii , aceasta se comunica de indata reclamantului cu mentiunea ca are obligatia de a depune raspuns la intampinare in 10 zile de la comunicare. Paratul va lua act de acest raspuns de la dosar. In max 3 zile de la depunerea raspunsului, judecatorul fixeaza primul termen de judecata care nu poate fi mai mare de 60 de zile si dispune citarea partilor. Daca paratul nu depune intampinare sau reclamantul nu depune raspuns la intampinare termenul de 60 de zile curge de la expirarea termenului de depunere a intampinarii/ raspunsului la intampinare. In cazuri urgente termenele pot fi mai scurte. Daca sunt mai multi reclamanti sau parati , instanta le comunica obligatia de a-si desemna un mandatar , in caz ca nu desemneaza un mandatar sau nu se inteleg cu privire la desemnarea lui, instanta desemneaza un curator special.

Modificarea cererii ( art. 204) - Reclamantul poate modifica cererea de chemare in judecata si poate propune probe noi numai pana la primul termen de judecata sunb sanctiunea decaderii. Instanta va amana cauza, va comunica paratului modificarile in vederea depunerii intampinarii pe care trebuie sa o depuna cu 10 zile inainte de termenul fixat (cerere aditionala- cerere de modificare art. 30)

Cererea nu se considera modificata atunci cand : -cand se intreapta greseli materiale -cand reclamantul mareste/micsoreaza obiectul cererii-cand reclamantul solicita contra valoarea obiectului cererii pierdut sau pierit in cursul procesului-cand reclamantul inlocuieste o cerere in contestare cu o cerere in realizare daca cererea in

contestare este admisibila sau invers. Modificarea dupa primul termen de judecata poate fi facuta numai cu acordul expres al tuturor

partilor.

Intampinarea (art. 205-208)Definitie: Este actul procedural prin care paratul se apara in fapt si in drept fata de cererea de

chemare in judecataElemente:

1. Identificarea paratului, daca cererea de chemare in judecata nu contine toate datele de identificare

2. Exceptiile procesurale3. Raspunsul paratului la pretentile reclamantului, la motivele de fapt si de drept (coraborate

cu art 14)4. Dovezile (au aceleasi considerente ca la cerere de chemare in judecata)5. Semnatura

Intampinarea este obligatorie cu exceptia cand legea prevede altfel (art. 208 alin 1 )Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea din dreptul de a propune

probe si de a invoca exceptii de ordine privata.

Cererea reconventionala (art. 209-210)Definitie: Este actul procedural prin care paratul formuleaza pretentii impotriva reclamantului

(impotriva cererii lui), pretentii care izvorasc din acelasi raport juridic sau sunt in stransa legatura cu acesta.

2

Daca pretentiile paratului privesc si alte persoane , acestea sunt introduse in cauza (proces) in calitate de parat.

Elementele: -aceleasi ca si la cererea de chemare in judecata de la lit. a) la lit. f) (vedeti voi acolo, nu le-

am mai scris inca o data :P ), plus dovada taxei de timbru. Termenul: -se depune odata cu intampinarea si se comunica reclamantului, acesta (reclamantul)

este obligat sa depuna raspuns la intampinare. Daca intampinarea nu este obligatorie trebuie depusa pana la primul termen de judecata. Cererea reconventionala se solutioneaza impreuna cu cererea de chemare in judecata, dar daca cererea de chemare in judecata este in stare de judecata cererea reconventionala se pote disjunge.

Exista situatii cand disjungerea nu este posibila:- cand lege prevede expres acest lucru, adica judecata impreuna ( ex. divort)- atunci cand judecata impreuna se impune pentru o solutie unitara a pricinii. Cererea

reconventionala poate fi depusa pana la primul termen de judecata. !!!!!!!!!Comunicarea actelor de procedura (art 153-173) citarea persoanelor trebuie citit in cod

( asa scrie pe foile de la fete)

Judecata (art 211)A. I Dispozitii generale

-sunt aplicabile atat in cercetare cat si in dezbatere;-este guvernata de principiile generale al dreptului procesual civil

1. Principiul legalitatii2. Principiul desfasurarii sedintei in camera de consiliu in faza de cercetare a

procesului in prima instanta si in sedinta publica in faza de dezbaterea fondului si in caile de atac.Daca in faza dezbaterilor fondului se aduce atingere moralitatii, ordinii publice, intereselor

minorilor, vietilor private a partilor sau interesului justitiei, sedinta se poate desfasura in camera de consiliu si in faza dezbaterilor, iar instanta dispune in acest sens fie la cererea partilor fie din oficiu.

3. Principiul contradictorialitatii: instanta este obligata sa puna in discutia partilor toate cererile, toate exceptiile, imprejurari de fapt/drept prezentate de parti sau invocate din oficiu.

4. Principiul continuitatii: trebuie sa existe continuitate de la momentul repartizarii dosarului pana la momentul incheierii procesului (pronuntarea hotararii), putandu-se schimba doar din motive temeinice.

5. Principiul disponibilitatii6. Principiul dreptului la aparare

II Acte premergatoare sedintei de judecata (primul termen)-grefierul de sedinta preia dosarele din arhiva instantei sub semnatura cu cel putin 2 zile

inainte de primul termen de judecata si intomeste lista de sedinta pe care o afiseaza pe portalul instantei si la usa salii de judecata cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.

-lista va cuprinde si intervalele , orarele orientative pentru strigarea cauzei.-primele vor fi trecute pe lista cauzele urgente, cauzele ramase in divergenta si cele care au

primit termen in continuare ( nu sunt la primul termen) III Desfasurarea sedintei de judecata

-grefierul va fi prezent in sala de judecata cu cel putin jumate de ora inainte de inceperea sedintei

-presedintele completului deschide/suspenda/ ridica sedinta-procesele in care partile sunt reprezentate de avocat sau consilieri juridici se dezbat cu

prioritate-partile pot cere la inceputul sedintei amanare cauzelor care nu sunt in stare de judecata (ex.

lipsa de procedura), daca nu se impun discutii-daca la strigarea cauzei nu se prezinta nici o parte, pricina este lasatal a sfarsit-lipsa partii legal citate nu impiedica judecarea pricinii-partile prezente pot solicita de comun acord amanarea cauzei, o singura data-presedintele da cuvantul recalamantului, paratului, celorlaltor parti , iar la sfarsit

procurorului , cu exceptia cazului in care procurorul a provocat(pornit) actiunea. -presedintele completului asigura politia sedintei (ordinea)

3

-daca una din partile sau persoanele care urmeaza sa fie ascultate nu cunoaste limba romana se va apela la un traducator. Daca partile sunt de acord, judecatorul sau grefierul poate face traducerea

-daca persoana este muta/surda se apleaza la un interpret-minorii vor fi ascultati in camera de consiliu , iar judecatorul va aprecia daca la audiere vor

participa si alte persoane (parinti, tutore, psiholog etc.)-judecatorul trebuie sa incerce pe parcursul procesului impacarea partilor si in acest sens

poate sa le invite sa participe la o sedinta de informare in procedura medierii-daca partea nu poate sau refuza sa semneze actul procedural se va face mentiune pe act si se

semneaza de presedinte si grefier

Termenul in cunostiinta (art. 229)Exista situatii in care o parte a cunoscut un termen de judecata si pentru urmatorul termen nu va

mai fi citat.1.Partea care a depus cererea de chemare in judecata personal sau prin reprezentant si i s-a

completat termen.2.Partea care a fost prezenta la un termen de judecata, personal sau prin reprezentant, chiar

daca nu era imputernicit sa ia cunostiinta de termen3.Partea a primit citatia personal/ prin reprezentant/ prin functionar imputernicit cu aceasta,

partea nu va mai fi citata pentru termenele urmatoare.Exceptii: -cand partea nu considera ca are termen in cunostiinta:a) in cazul reluarii judecatii dupa suspendareb) in cazul repunerii pe rol a priciniic) in cazul in care partea este chemata la interogatoriu; exista o exceptie in situatia in care partea a

fost prezenta la sedinta in care s-a incuvintat proba, nu mai trebuie citata.d) in cazul in care instanta dispune pentru motive temeinice ca partea sa fie citata la fiecare termene) in cazul militarilor incazarmati si a detinutilor care vor fi citati pentru fiecare termen Termenul de judecata poate fi preschimbat pentru motive temeinice , la cerere sau din oficiu,

instanta se pronunta prin incheiere, in camera de consiliu, fara citarea partilor, acestea urmand sa fie citata de indata pentru a avea cunostinta de noul termen.

Activitatea ulterioara sedintei de judecata- grefierul care perticipa la sedinta trebuie sa ia note de sedinta in legatura cu desfasurarea

procesului, care vor fi vizate de presedinte- sedintele de judecata se inregistreaza si la cererea partilor, aceasta inregistrare poate fi transcrisa- pe baza notelor de sedinta grefierul va intocmi in termen de 3 zile incheierea de sedintaIncheierea de sedinta va cuprinde :

1. denumirea instantei2. numarul de dosar3. data sedintei4. numele si prenumele membrilor completului si calitatea acestora5. numele si prenumele grefierului si a procurorului , daca participa6. modul de indeplinire a procedurii de citare7. obiectul procesului8. probele administrate9.cererile si declaratiile partilor10.prezentarea pe scurt a sustinerilor11. solutia data de instanta si masurile luate12. calea de atac si termenul (atunci cand este cazul)13. mentiunea privind desfasurarea in sedinta publica/ camera de consiliu14. semnatura membrilor completului si a grefierului

Incheierile por fi:-preparatorii : care pregatesc dezbaterea fondului ( ex. prin care se incuvinteaza probe)- interlocutorii : prin care fara ca instanta sa hotarasca asupra fondului, solutioneaza exceptii

procesuale, incidente procedurale sau alte chestiuni litigioase.Instanta este legata de incheierea interlocutorie si numai poate reveni asupra lor.

4

B. Cercetarea procesului (art. 237- 365)- in aceasta etapa se indeplinesc urmatoarele acte de procedura:

- se rezolva exceptiile- se solutioneaza cererile de interventie ( sub aspectul admisibilitatii)- se analizeaza pretentiile si examinarile (opiniile) partilor- se iau masuri asiguratorii- masuri pentru asigurare de dovezi- se incuvinteaza probe- se ia act de renuntare a reclamantului, de achiesare (nu stiu ce drac inseamna

asta:D) a paratului, de invoiala partilor- se solutioneaza orice alte cereri

-la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul va estima durata acestei faze, prin incheiere si vap utea reconsidera aceasta durata pentru motive intemeiate

- cercetarea procesului are loc in camera de consiliu cu citatrea partilor- in caile de atac se va desfasura in sedinta publica, daca este cazul- termenele de judecata sunt scurte, chiar de la o zi la alta, dar pentru motive temeinice pot fi si mai

indelungate- instanta poate stabili in sarcina partilor diverse obligatii ( ex. sa depuna inscrisuri)- daca reclamantul nu isi indeplineste obligatiile stabilite ceea ce impiedica desfasurarea normala a

procesului, instanta poate suspenda dezbaterea cazuei pana la indeplinirea acestor obligatii- instanta pronunta in aceasta faza incheieri- daca intervine/ intervin imprejurari care pun capat procesului, instanta va pronunta o hotarare- atunci cand judecatorul considera ca este lamurit cu privire la imprejurarile de fapt si de drept,

declara prin incheiere, inchisa faza cercetarii procesului si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta pbulica, punand in vedere partilor sa depuna note scrise cu 5 zile inainte

- partile pot solicita ca dezbaterea sa aibe loc in camera de consiliu in aceasi zi sau la un termen ulterior

- daca partea cere judecata in lipsa, se prezuma ca este de acord ca dezbaterea sa se desfasoare in camera de consiliu, cu exceptia cazului in care solicita expres ca dezbaterea sa se tina in sedinta publica

C. Exceptiile procesuale ( art. 245-248)Definitie: Mijlocul procesual prin care partea , instanta sau procurorul , fara a pune in discutie

fondul invoca neregularitati procedurale ( procesuale) privind compunerea completului, constituirea instantei, competenta instantei sau procedura de judecata sau invoca lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune, urmarind prin aceasta declinarea competentei, amanarea procesului, anularea cererii, respingerea cererii, perimarea cererii.

Clasificare: I. Dupa obiect:

1.exceptii procesuale : sunt cele prin care se invoca neregularitati procesuale. De exemplu exceptia privind incompetenta instantei; exceptia privind neplata taxei de timbreu

2. exceptii de fond privind lipsuri referitoare la exercitarea dreptului la actiune. De exemplu exceptii privind lipsa de exercitiu; exceptii privind prescrierea dreptului la actiune; exceptii privind autoritatea de lucru judecatoreasca

II. Dupa caracter:1. exceptii absolute : prin care se invoca incalcarea unor norme de ordine publica2. exceptii relative: prin care se invoca numarul de ordine privata.

Exceptiile absolute pot fi invocate de orice persoana, oricandExceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata si numai pana la termenul urmator de

la cel la care s-a produs neregularitatea

Procedura de solutionare a exceptiilor-instanta trebuie sa se pronunte mai intai asupra exceptiilor si apoi asupra fondului-le poate uni cu fondul daca pentru solutionarea exceptiilor sunt necesare probe care ar urma

sa se administreze pentru solutionarea fondului (in faza de cercetare)

5

- daca se invoca simultan mai multe exceptii se vor solutiona in urmatoarea ordine:1. exceptii privitoare la investirea instantei2. exceptii de necompetenta3. exceptii de compunere a completului/ constituirea instantei4. exceptiile autoritatii de lucru judecatoresti5. exceptiile prescriptiei6.exceptiile lipsei uneia dintre conditiile pentru a fi parte in proces

- daca instanta respinge exceptia se pronunta prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata odata cu fondul

- daca instanta admite exceptia se pronunta prin incheiere interlocutorie cand judecata continua si prin hotarare cand judecata inceteaza.

Exceptia de litispendenta ( art. 138)*litis= litigiu*pendenta= in curs de, pe rol-potrivit art. 138, nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceasi cauza,acelasi obiect si de

catre aceasi parte inaintea mai multor instante sau inaintea aceleasi instante prin cereri distincte-din aceasta dispozitie legala rezulta ca pentru existenta litispendentei trebuie intrunite mai multe

conditii:~indentitate de elemente ale cererii (actiunii)~sa fie sesizate mai multe instante, deopotriva competente sau aceeasi instanta

competenta cu mai multe cereri~cererile sa se afle in fata instantelor de fond (prima instanta sau apel)

Procedura de solutionareCaracterizare:

-este exceptie de porcedura, dilatorie, absoluta-poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu, in orice stare a procesului

dar numai in fata instantei de fond-daca instantele sunt de acelasi grad, exceptia se invoca in fata ultimei instante

sesizate, daca se admite dosarul se trimite instantei mai intai sesizate-daca instantele sunt de grad diferit, exceptia se invoca in fata instantei de grad

inferior care daca o admite trimite dosarul instantei mai inalte in gradExceptia se solutioneaza prin incheiere interlocutorie care poate fi atacata odata cu fondulDaca una din cereri se afla in recurs si cealalta in fata instantei de fond, aceasta din urma trebuie sa

suspende judecata pana la solutionarea recursului.

Exceptia conexitatii ( sau de conexitate) art. 139-daca in prima instanta se afla pe rol mai multe procese in care sunt aceleasi parti, chiar impreuna

cu alte parti si care au obiect si cauza intre care exista legatura stransa, aceste procese se pot reuni pentru asigurarea unei judecati mai bune.

Conditii :~sa existe mai multe procese in prima instanta~sa existe legatura intre obiect si cauza acelor cereri

Caracterizare:~exceptie de procedura, dilatorie, relativa

Procedura de solutionare:-poate fi invocata de catre parti sau de instanta din oficiu-poate fi ridicata pana la primul termen de judecata in fata instantei sesizata ulterior-instanta se pronunta prin incheiere care poate fi atacata odata cu fondul-dosarul se trimite la instanta mai intai sesizata cu exceptia cazului in care partile cer

trimiterea dosarului la una dintre celelalte instante-daca una dintre cereri este de competenta exclusiva a unei instante, dosarul se trimite la

aceasta instanta

Exceptia autoritatii de lucru judecat (art.430-432)

6

-nimeni nu poate si chemat in judecata de doua ori in aceasi calitate in temeiul aceleiasi cauze si pentru acelasi obiect (calitate de parte)

Conditii:~sa existe tripla identitate de obiect, parti , cauza~sa existe o hotarare cu privire la aceasi cerere; daca hotararea este supusa unei cai de atac

(nu este definitiva) , autoritatea de lucru judecat este una provizorie~daca hotararea este una definitiva si autoritatea de lucru este una definitiva

Caracterizare: ~exceptie de fond , vizeaza dreptul pretins, raportul juridic dedus judecatii~peremptorie (dilimanta)~absoluta

Probele (art. 249-308)

1. Dispozitii generale : Notiunea de proba :

~in sens larg aceasta notiune reprezinta : a) notiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui raport juridicb) mijlocul de stabilire a raportului juridic litigiosc)rezultatul obtinut prin mijlocul de proba

~in sens restrans : a) mijlocul de proba care reprezinta mijlocul prevazut de lege pentru dovedirea raportului juridic

b) fapt probator care reprezinta faptul material care odata dovedit, prin mijloacele de proba, este folosit pentru dovedirea altui fapt material

Obiectul probei:~actele si faptele juridice in sens restrans care dau nastere drepturilor si obligatiilor cu

privire la care partile se afla in litigiu. Aceste fapte pot fi : -materiale sau psihologice ;

- poziitive sau negative (se dovedesc prin faptul pozitiv contrar) ; - care nu trebuie dovedite : fapte notorii, prezumtiile, faptele stabilite in procesul

penal-faptele necontestate nu au forta probatorie deosebita- textele care nu sunt publicate in Monitorul Oficial sau in alta modalitate

prevazuta de lege, precum si Conventiile, tratatele, acordurile internationale aplicabile in Romania dar care nu sunt integrate intr-un text de lege, precum si dreptul international cutumiar, trebuie dovedite de partea care le invoca

Sarcina probei:~cel care face o sustinere , trebuie sa o dovedeasca~in cazul prezumptiilor legale relative, beneficiarul prezumptiei trebuie sa faca

dovada faptului din care decurge prezumptia inr partea potrivnica trebuie sa faca dovada contrara.~in litigiile de munca, sarcina probei revine angajatorului

Admisibilitatea probelor:Conditii:

1.sa fie legala2.sa fie verosimila, adica conforma cu realitatea, sa nu contravina legilor

naturii3.sa fie pertinenta, adica sa aibe legatura cu obiectul cauzei4.sa fie concludenta, adica sa duca la lamurirea imprejurarilor de fapt si de

dreptAdministrarea probelor:

1.propunerea probelor: de la exceptia decaderii din dreptul de a propune probe, exista cateva exceptii cand probele pot si propuse si peste termenul legal ( art 254):

~cand necesitatea probei rezulta din modificarea cererii~cand nevoia administrarii probei rezulta din cercetarea judecatoreasca si

partea nu o putea prevede

7

~cand partea nu a putut propune probe in termen din motive justificate~cand administrarea probei nu duce la amanarea cauzei~cand exista acordul expres al tuturor partilor

2. incuviintarea probelor :~instanta incuviinteaza probe prin incheiere motivata, poate reveni asupra lor

daca dupa administrarea altora considera ca nu mai sunt necesare~partea poate renunta la o proba incuvintata, iar partea adversa isi poate insusi

proba~daca pentru administrarea probelor sunt necesare cheltuieli, instanta pune in

sarcina partilor sa faca dovada acestor cheltuieli (achitari) de indata sau la termenul fixat sub sanctiunea decaderii

~daca instanta incuvinteaza din oficiu sau la cererea procurorului, instana va stabili partea care trebuie sa plateasca.

3.administrarea propriu-zisa:~probele se administreaza in ordinea stabilita de instanta~probele se administreaza in faza de cercetare a procesului in sedinta in care a

fost incuvintata,daca este posibil,daca nu, la termenul ulterior (urmator)~probele se administreaza in fata instantei sesizate si pe cale de exceptie prin

comisie rogatorie daca administrarea probelor nu se poate face decat in afara locului de resedinta a instantei

4.aprecierea probelor~este operatiunea de determinare a puterii doveditoare a probelor~judecatorul le apreciaza liber~prezumptiile observatiilor au o putere doveditoare absoluta

5.asigurarea probelor (art 359-365)~de regula probele se administreaza dupa sesizarea instantei~exista situatii de exceptie cand probele se pot administra inainte de inceperea

procesului sau in cursul procesului, inainte de faza incuvintarii probelor ~cererea de asigurare de dovezi poate fi formulata de partea care are interesul

sa constate de urgenta marturisirea unei persoane, parerea unui expert sau starea unor bunuri (mobile sau imobile) sau care are interesul sa obtina recunoasterea unui inscris, a unui fapt sau a unui drept daca existap ericol ca proba sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor

~daca partea adversa este de acord, cererea de asigurare de dovezi poate fi formulata chiar daca nu exista o urgenta

Competenta de solutionare:~cererea poate fi formulata pe cale principala, caz in care competenta revine

judecatoriei in circumscriptia caruia se afla martorul sau obiectul constatarii~cererea poate fi facuta pe cale incidentala intr-un proces in curs, atunci competenta

revine instantei care solutioneaza procesul in prima instantaProcedura de solutionare:

~cererea se solutioneaza in camera de consiliu~partile vor fi citate~cererea se comunica partii adverse~intampinarea nu este obligatorie~daca exista pericol instanta poate dispune asupra cererii fara citarea partilor~instanta se pronunta prin incheiere. In caz de admitere, incheierea nu este supusa nici

unei cai de atac, in caz de respingere incheierea poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare daca partile au fost citate de la comunicare in caz ca nu au fost prezente.

~daca admite cererea, instanta administreaza probele de indata sau la termenul fixat, iar incheierea care constata administrarea probei, nu este supusa niciunei cai de atac.

~constatarea de urgenta a unei stari de fapt se realizeaza de executorul judecatoresc la cererea oricarei persoane interesate sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze sau sa se schimbe pana la administrarea probei.

~daca este necesar concursul partii adverse sau a altei persoane, este necesar acodrul acesteia pentru constatare, daca partea adversa nu este de acord partea poate cere instantei incuvintarea

8

constatarii~instanta se pronunta prin incheiere, procedura de solutionare fiind identica cu cea de

la cererea de administrare de dovezi~procesul verbal se comunica partii adverse si are valoare de inscris autentic

Proba cu inscrisuri (art. 265-308)

-inscris - este orice scriere sau alta constatare care cuprinde date despre un act sau un fapt juridic indiferent de suportul material semnatura unui inscris face dovada deplina pana la proba contrara despre continutul partii care l-a semnat cu privire la continutul inscrisului . Daca semnatura exista unui functionar,ea confera autenticitate inscrisului.Semnatura electronica este valabila daca este reprodusa in conditiile legii.

Inscrisul autentic (269-271) ~este inscrisul intocmit sau primit si autentificat de catre o autoritate publica , un notar public sau

alta persoana investita de stat cu autoritate publica in forma si in conditiile prevazute de lege~autenticitatea inscrisului vizeaza:

-stabilirea identitatii partilor-exprimarea consimtamantului cu privire la continutul inscrisului-semnarea partilor-data inscrisului

~inscrisul autentic faca dovada pana la declararea lui ca fals cu privire la constatarile facute personal de agentul constatator

~declaratiile partilor fac dovada pana la proba contrara~incalcarea formelor prevazute pentru incheierea valabila a inscrisului autentci sau intocmirea lui

de o persoana incompatibila, necompetenta sau cu depasirea competentei, atrage nulitatea actului ca inscris autentic. Daca el este semnat de parti, are valoarea unui act sub semnatura privata. Daca nu este semnat de parti are valoarea unui inceput de dovada scrisa

Inscrisul sub semnatura privata ( art 272-279)~este inscrisul semnat de parti fara interventia vreunui organ de stat, indiferent de suportul material~daca este recunoscut de partea careia i se opune sau daca legea il considera ca necunoscut ,

inscrisul sub semnatura privata faca dovada intre parti pana la proba contrara~conditia generala de valabilitate este ca inscrisul sa fie semnat de parti~exista conditii speciale cerute in anumite cazuri:

-pluralitatea de exemplare (actele sinalagmatice) , aceasta conditie impune ca actul original sa fie intocmit in atatea exemplare cate parti sunt. Daca exemplarele originale cuprind diferente referitoare la intinderea obligatiilor , inscrisul este valabil pentru obligatia cea mai mica

Sunt exceptate de la acesta regula:-inscrisul autentic nevalabil, dar semnat de parti-daca conventia este constatata printr-o hotarare judecatoreasca-cand actul este incheiat intr-un singur exemplar lasat in pastrarea unui tert-in cazul actelor incheiate intre profesionisti

-in cazul in care partea a executat obligatia ,aceasta nemaiputand invoca lipsa formalitatii-in cazul contractelor incheiate prin corespondenta-in cazul contractelor unilaterale-daca mai multe persoane cu acelasi interes, este suficient un act original pentru acesta. Lipsa

acestei conditii face ca inscrisul sa aibe valoare de inceput de dovada scrisa

Formalitatea "bun si aprobat" este o formalitate impusa in cazul actelor unilaterale (inscris sub semnatura privata unilaterala) prin care debitorul se obliga sa plateasca o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile. In cazul acestor inscrisuri, actul poate fi scris in intregime si semnat de partea care se obliga, caz in care trebuie sa contina mentiunea "bun si aprobat..."cu aprobarea in litere a sumei sau a cantitatii datorate.

Daca suma sau cantitatea din cuprinsul inscrisului difera de cea din formula "bun si aporbat" se

9

prezuma ca partea se obliga pentru suma cea mai mica daca obligatia are ca obiect un bun cert, aceasta formalitate nu este ceruta. Aceasta conditie nu este impusa nici in cazul actelor intre profesionisti

Data certa (art 278) -data trecuta in inscrisul sub semnatura privata este opozabila tertilor din ziua cand devine certa in una din urmatoarele modalitati"

-din ziua cand inscrisul a fost prezentat pentru a i se oferi data certa de notar, executor juridic sau alt functionar competent

-din ziua cand inscrisul a fost prezentat unei autoritati sau institutii publica , facandu-se mentiune pe inscris

-din ziua cand inscrisul a fost intregistrat intr-un registru sau document public-din ziua mortii sau survenirii unei incapacitati fizice de a scrie a celui care a intocmit

sau semnat actul-din ziua cand continutul inscrisului , chiar pe scurt, este reprodus in inscrisuri

autentice-din ziua cand s-a petrecut un alt fapt de aceasi natura care dovedeste in mod cert

anterioritatea inscrisului

Administrarea probei cu inscrisuri (art. 202-308)1.Notiuni generale:

-inscrisul se depune in original sau in copie certificata in atatea exemplare cate parti sunt

-daca se depune in cpoie, partea poate fi obligata sa prezinte originalul pentru confruntare, sub sanctiunea neluarii in seama a actului depus in cpoie

-daca inscrisul se depune in original, acesta nu va mai putea fi retras de la dosar decat dupa depunerea unei copii legalizata de catre grefier.

-actele intocmite in alta limba trebuie traduse -daca partea sustine ca partea adversa detine un inscris , instanta il poate obliga sa

depuna inscrisul daca :

~inscrisul este comun partilor;

~daca partea adversa a facut referire la el

~daca legea obliga partea sa-l infatiseze-instanta respinge cererea de depunere a inscrisului daca :

~continutul lui se refera la aspecte stric personale privind demnitatea sau viata privata

~daca depunerea inscrisului incalca datoria legala de pastrare a secretului de servici profesional

~daca depunerea inscrisului atrage urmarirea penala a partii, a sotului sau a unei rude sau afin lana pa gradul III inclusiv

-in cazul refuzului partii de a depune inscrisul, instanta va considera dovedite afirmatiile partii cu privire la continutul inscrisului, atunci cand partea refuza sa se prezinte la interogatoriu, propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului sau cand din probe rezulta ca partea a ascuns, a distrus inscrisul sau il detine

-daca inscrisul este detinut de un tert, persoana fizica, instanta il va cita cu mentiunea de a prezenta inscrisul. Daca tertul este persoana juridica vor fi citati reprezentantii acesteia ca martori cu aceasi mentiune

-daca inscrisul este detinut de o autoritate publica instanta va lua masuri pentru ca inscrisul sa fie depus la termenul fixat(citat)

2.Verificarea inscrisurilor ( art 301-303)-partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata, trebuie sa recunoasca

inscrisul, fie sa constate scrierea sau semnatural a primul termen dupa depunerea inscrisului, sub sanctiunea decaderii

-mostenitorii sau succesorii partii de la care se pretinde inscrisul, pot declara ca nu

10

cunosc scrisul sau semnatura autorului lor-in cazul contestarii, scrierii sau semnaturii, instanta procedeaza la verificarea

inscrisului prin urmatoarele metode:~compararea cu scrierea sau semnatura din alte inscrisuri necontestate~prin expretiza~prin alte mijloace

-presedintele completului va obliga partea careia i se atribuie scrierea sau semnatura, sa scrie si sa semneze dupa dictare parti din continutul inscrisului.Daca partea refuza se presupune ca recunoaste inscrisul

-daca judecatorul nu este lamurit, va dispune efectuarea unei expretize , caz in care va obliga partile sau alte persoane sa depune inscrisuri de comparatie care pot fi : inscrisuri autentice , inscrisuri necontestate, inscrisul facut in fata instantei

-inscrisurile facute pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti3.Denuntarea/declararea ca fals a inscrisului

-partea carei i se opune un inscris, poate declara ca acesta este fals, prin falsificarea inscrierii sau a semnaturii cu obligarea de a arata motivele pe care se sprijina

-daca partea care foloseste inscrisul, nu este prezenta, instanta va fixa un termen pentru care partea sa se prezinte personal si daca este cazul pentru a prezenta inscrisul in original

-pentru motive temeinice partea poate fi reprezentat de un mandatar cu procura speciala (indiferent daca este un avocat sau nu)

-judecatorul constata prin proces verbal starea materiala a inscrisului respectiv daca sunt stersaturi, adaugiri sau corecturi, va semna inscrisul spre schimbare , iar grefierul si partile vor contrasemna

-instanta va intreba partea care se foloseste de inscris daca intelege in contiunare sa se foloseasca de acesta

-daca partea lipseste/ refuza sa raspunda sau declara ca nu mai foloseste inscrisul, instanta il va inlatura.

-instanta intreaba partea care a denuntat inscrisul ca fals daca isi mentine declaratia-daca partea lipseste/ refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia, inscrisul va fi

considerat recunoscut-daca se indica autorul sau complicele falsului, instanta inainteaza inscrisul si procesul

verbal organului de urmarie penala competent sa cerceteze falsul si poate suspenda judecata-daca actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau daca nu mai poate continua ,

falsul va fi cercetat de instanta civila prin orice mijloace de proba

Proba cu martori ( art 309-327)1.Martorul este persoana fizica straina de interesele din litigiu care relateaza in fata instantei despre

faptele referitoare la pricina care se judeca. Marturia este declaratia facuta de o persoana fizica inaintea instantei cu privire la un fapt trecut despre care are cunostinta persoanala. Se mai numeste si proba testimoniala

2.Admisibilitatea probei cu martori:-este admisibila in toate cazurile cu exceptia cazurilor cand legea prevede altfel

~admisibilitatea probei cu martori cu privire la faptele juridice: -faptele juridice pot fi dovedite cu martori-exista insa fapte natruale care nu pot fi dovedite cu martori ci doar cu

inscrisuri (ex. nasterea, decesul etc). In aceste situatii proba cu martori este admisibila doar daca nu exista registre de stare civila

-proba cu martori nu este admisibila nici atunci cand se tinde la rasturanarea unei prezumptii absolute

~admisibilitatea probei cu martori in cazul actelor juridice*art. 309 impune reguli restrictive cu privire la dovedirea unui act juridic cu ajutorul probei

testimoniale: -nu poate fi dovedit cu martori actul juridic al carui obiect este mai mare de

250 lei; exista o exceptie privind actele juridice incheiate de profesionisti, cu exceptia cand legea nu prevede altfel

11

-nu poate fi dovedit cu martori actul juridic pentru care forma scrisa este ceruta prin lege, ad -validitatem ( ex. donatia)

-nu poate fi dovedit cu martori actul juridic pentru care legea cere forma scrisa, ad - probationamen.

-nu este admisa proba testimoniala impotriva sau peste cuprinsul unui inscris sau pentru a dovedi ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis inaintea, in timpul sau dupa intocmirea lui chiar daca forma scrisa nu este ceruta ad-validitatem

Exceptii cand proba testimoniala este admisibila:-in caz de imposibilitate materiala sau morala de preconstituire a inscrisului-cand exista un inceput de dovada scrisa :

~este scrierea chiar nesemnata sau nedatata care provine de la cel careia i se opune scrierea, daca aceasta scriere face credibil faptul pretins

~conditia pentru ca un inscris sa fie considerat dovada scrisa rezulta din definitia mentionata mai sus

~constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul chiar nesemnat de cel careia i se opune daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile din inscris sunt conforme cu cele facute de parte

-constituie, deasemenea inceput de dovada scrisa actul autentic nevalabil si nesemnat de parti ,precum si inscrisul sub semnatura privata care nu indeplineste condtitiile speciale

-constituie inceput de dovada scrisa neprezentarea partii la interogatoriu sau refuzul de a raspunde la interogatoriu

-inceputul de dovada scrisa trebuie completat cu alte probe, incluziv porba cu martori si prezentat

-cand partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora-cand partile convin,chiar si tacit, sa foloseasca proba cu martori cu privire la dreptul de care

pot dispune-cand actul juridic este atacat pentru frauda , eroare, dol , viloenta, cauza ilicita sau imorala-cand se cere lamurirea clauzelor actului juridic , tertii pot proba un act juridic prin orice

mijloace de proba3.Administrarea probei cu martori

Daca instanta incuvinteazap roba cu martori va dispune citarea acestora, dar partea care i-a propus , se poate obliga sa ii aduca/ prezinte fara citatie

Martorii pot fi inlocuiti in caz de moarte, disparitie sau pentru alte motive temeinice. Vor fi auditati la termenul la care au fost incuvintati daca sunt prezenti la termenul fixat pentru administrarea probei. Daca martorul lipseste instanta poate dispune citarea cu mandat de aducere. In cazuri urgente se poate lua aceasta masura chiar pentru primul termen

a)Nu pot fi audiati ca martori:a)rudele si afinii pana la gradul III inclusivb)sotul, fostul sot, logodnicul sau concubinulc)cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna din partid)persoanele puse sub interdictie e)persoanele condamnate pentru marturie mincinoasa

Pentru cazuril de la a), b),c) interdictia este relativaPentru cazurile de la d) si e) interdictia este absolutaRudele si afinii de gradul III, iclusiv, cu exceptia descendentilor pot fi audiate ca martori in litigiile

privind filiatia, divorturi, alte raporturi de familieb)Sunt scutite sa depuna marturie :

a)persoanele care potrivit legii trebuie sa pastreze secretul se servici sau secretul profesional, cu privire la imprejurarile despre care a luar cunostinta in cadrul serviciului , respectiv al executarii profesiei : slujitorii cultelor , medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moase, asistentii medicali, orice alt profesionisti carora legea le impune aceasta obligatie

Obligatia pastrarii secretului de servici se intinde si dupa incetarea ocuparii functiei. Cu exceptia slujitoriilor cultelor toate celelalte categorii pot fi audiate ca martori daca au incuviintarea autoritatii sau

12

institutiei unde au functionatb)judecatorii, procurorii , functionarii publici , chiar dupa incetarea

functiei in legatura cu imprejurarile secrete de care au luat cunostiinta in aceasta calitatec)persoanele care prin raspunsurile lor , se pot expune pe ei sau pe

rudele lor , ori afini pana la gradul III, inclusiv, pe sot, fostul sot, logodnicul sau concubinul la o pedeapsa penala sau la dispretul public

c)Ascultarea martoruluiMartorul este indentificat de presedintele completului de judecata si este intrebat daca este ori in

ruda ori in dusmanie , dupa care depune juramantul cu mana pe Biblie sau pe cruce. Referirea la divinitate se schimba dupa religie.

Minorul sub 14 ani si persoanele lipsite de discernamant in momentul audierii, nu depun juramant. Iar la aprecierea probei , instanta are in vedere starea in momentul de fata

Martorii se asculta separat, cei nemediati neavand acces in sala . Marturia se consemneaza dupa dictarea presedintelui completului de judecata si declaratia se semneaza de catre presedinte, grefier si martor.

Daca instanta are banuiala, cu ocazia audierii, ca exista elementele unei infractiuni de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va intocmi un proces verbal si va sesiza organul de urmarire penala

Martorul are dreptul la contra valoarea cheltuieilor

Prezumptii ( art 327-329)Sunt consecinte pe care legea sau judecatorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili un fapt

necunoscutPrezumptiile pot fi : legale sau judiciare1.Prezumptiile legale

-prezumptia legala il scuteste de proba pe cel in favoarea caruia este stabilita , acesta trebuia sa dovedeasca doar faptul cunoscut si conex pe care se intemeiaza prezumptia

2.Prezumptiile judiciare-sunt cele pe care le trage judecatorul . Judecata se poate intemeia pe prezumptii

judiciare numai daca au greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins -prezumptia judiciara este admisibila numai daca este admisbila proba cu martori

Expertiza ( art 330-340 ) + O.U.G 2/200

1. Definitie : este activitatea de cercetare a unor imprejurari de fapt , legate de obiectul procesului care necesita cunostinte de specialitate si este desfasurata de un specialist numit expert. Mijlocul de proba este raportul de expertiza

2. Admisibilitatea expertizei : este admisibila ori de cate ori este necesara lamurirea unei imprejurari de fapt , care presupune anumite cunostinte de specialitate. In domneniul in care nu exista experti autorizati instanta poate solicita punctul de vedere a unor specialisti in domeniu sau unor personalitati

Exista situatii in care expertiza este obligatorie , sub sanctiunea nulitatii hotararii. Ex. expertiza psihiatrica , in cazul actiunii de punere sub interdictie sau avizul medicului legist cu privire la sexul si varsta persoanei in cazul inregistrarii tardive a nasterii

3. Administrarea probei: de regula se administreaza pe cale incidentala in cursul unui proces pe rol, dar poate fi administrata si pe cale principala potrivit dispozitiei privind asigurarea dovezilor. Se efectueaza de unu sau trei experti , la cerere sau din oficiu

-expertul este ales de regula de parti , de comun acord, iar in caz contrat instanta il desemneaza prin tragere la sorti de pe lista comunicata de Biroul de Expertize.

-partile pot cere ca la efectuarea expertizei sa participe si experti alesi de acestia in calitate de consilieri ai partilor

-instanta se pronunta asupra porbei prin incheiere , prin care numeste expertii, stabileste obiectivele , termenul de efectuare si onorariul provizoriu

-partea care a solicitat trebuie sa depuna onorariul in 5 zile sau la termenul stabilit de instanta

13

-expertul poate fi refuzat pentru aceleasi motive ca si judecata in 5 zile de la numire sau la termenul la care s-a ivit motivul de refuzare, daca s-a invit ulterior

-cererea se solutioneaza cu citarea partilor si a expertuluiExpertiza se poate defasura in doua modalitati:

1.in fata instantei daca expertul poate sa-si exprime opinia de indata, in acest caz se incheie un proces verbal, semnat de presedinte, grefier si expert

2.in afara instantei cand expertul are nevoie de timp pentru efectuarea expertizei respective , pemntru verificari , masuratori, deplasari la fata locului

-daca este necesara o lucrere la fata locului , expertul este obligat sa citeze partile prin scrisoare recomandata

-raportul de expertiza cuprinde constatarile si concluziile expertului daca este cazul, opinia diferita a unuia dintre ei , dovada citarii partilor

-instanta poate dispune lamurirea sau completarea expertizei daca este necesar-sau pentru motive teminice o noua expertiza

Cercetarea la fata locului

Art. 345-347

Marturisirea

Art. 348-358

Def.: reprezinta recunoasterea de catre una dintre parti din proprie initiative sau la interogare a unui fapt pe care partea adversa isi intemeiaza pretentile sau apararile.

Marturisirea poate fi: - judiciara- extrajudiciara

(de cititi pana la proba cu inscrisuri inclusiv)

1. Marturisirea extrajudiciara- este facuta in afara procesului si este admisibila in cazurile in care este admisibila si proba cu

martori2. Marturisirea judiciara- este obtinuta in cursul procesului si face dovada deplina impotriva celui care a facut-o personal

sau prin mandatar cu procura speciala- poate fi spontana sau obtinuta prin interogatoriu- se imparte in: - marturisirea simpla – cand recunoasterea este facuta fara rezerve

- marturisirea calificata – cand partea recunoaste faptul pretins, dar adauga elemente in legatura cu acest fapt care sunt anterioare sau concomitente si care ii schimba consecintele juridice (ex. partea recunoaste imprumutul, dar fara dobanda nu cu dobanda cum sustine partea adversa)

- marturisirea complexa – partea recunoaste faptul pretins, dar adauga elemente ulterioare care tind sa diminueze sau sa anihileze efectele juridice ale faptului recunoscut (ex. am primit suma de bani, dar am restituit-o)

Caracterele marturisirii voluntare- este un act juridic unilateral- de dispozitie- personal- expres- irevocabil

Administarea probei cu marturisirea (interogatoriul)

14

- poate fi solcitata de parti sau dispusa de instanta din oficiu1. Interogatoriul luat persoanei fizice:-persoana fizica trebuie sa se prezinte personal pentru luarea interogatoriului, fiind citata pentru

aceasta, chiar daca are termen in cunostinta- persoana fizica va raspunde la intrebarile puse de partea adversa prin intermediul presedintelui

completului, dar acesta poate permite ca intrebarea sa fie adresata si direct- poate fi chemat la interogatoriu si reprezentantul legal al persoanei fizice, dar numai in legatura

cu actele incheiate sau faptele savarsite in calitatea sa de reprezentant2. Interogatoriul luat persoanei juridice:- statul, celelalte institutii de drept public sau privat- raspunsurile la interogatoriu se dau de persoana juridica in scris- exceptie fac societatile de persoane, in cazul carora asociatii cu drept de reprezentare sunt citati sa

se prezinte personal la interogatoriu

Raspunsurile persoanei fizice sau juridice se consemneaza pe aceeasi foaie cu intrebarile si se semneaza pe fiecare pagina de catre presedinte, grefier, persoana interogata si partea adversa.

Daca partea este in strainatate si este reprezentata prin madatar, ea va fi interogata prin intermediul mandatarului. Acestuia i se comunica in scris interogatoriul si va depune raspunsul partii care va fi dat prin procura speciala autentica. Daca mandatarul e avocat, procura trebuie doar semnata.

Refuzul partii de a se prezenta la interogatoriu sau de a raspunde, poate fi considerat ca o marturisire deplina sau un inceput de dovada scrisa.

Dezbaterea in fond a procesului

Art. 389- 394

- de regula, dezbaterile au loc in sedinta publica cu exceptia situatiei in care partile cer desfasurarea lor in camera de consiliu sau cand legea dispune altfel

- fac obiect al dezbaterii imprejurarile de fapt si de drept invocate de parti sau de instanta din oficiu- inainte de a trece la dezbateri, instanta pune la discutia partilor cererile, apararile, exceptile care

nu au fost solutionate in cursul cercetarii sau care pot fi invocate in orice stare a pricinii/procesului- partile pot de asemenea, inainte de dezbaterea fondului, sa solicite completarea sau refacerea unor

probe, daca aceasta necessitate rezulta din dezbateri- daca partile declara ca nu mai au cereri de formulat, instanta declara deschise dezbaterile si da

cuvantul partilor- dezbaterile se tin de regula la acelasi termen, dar daca mai este necesar se mai poate fixa un

termen- presedintele declara inchise dezbaterile si poate stabili in sarcina partilor obligatiile de a depune

note scrise- dupa inchiderea dezbaterilor nu se mai poate depune nici un inscris- daca se depun, nu vor fi luate

in considerare

Deliberearea si pronuntarea

Art. 395-405

Deliberarea = este activitatea completului de judecata , de solutionare a exceptiei unuite cu fondul, de analizare si interpretare a probelor si masurile juridice aplicabile si de solutinare a cererilor si apararilor partilor.

- la deliberare participa numai membrii completului in fata carora s-au desfasurat dezbaterile- cel mai tanar dintre membrii isi exprima primul parerea, iar presedintele completului ultimul- daca unul dintre membrii completului nu mai este judecator la acea instanta la momentul

deliberarilor, el este obligat sa isi exprime opinia , cu exceptia cazului in care i-a incetata calitatea de judecator sau a fost suspendat

15

- in acest din urma caz, se repune cauza pe rol si se reiau dezbaterile in fata completului legal constituit, in complet cu judecatorul de la permanenta

- de regula pronuntarea are loc la termenul la care s-au incheiat dezbaterile- daca instanta nu poate lua de indata hotararea, poate sa amane pronuntarea cu max. 15 zile- hotararea este rezultatul acordului membrilor completului de judecata sau a majoritatii- daca exista mai mult de 2 opinii, judecatorii cu pareri apropiate trebuie sa isi uneasca parerile- daca nu se poate realize majoritate, procesul se judeca in complet de divergenta, constituit prin

includerea presedintelui, vicepresedintelui instantei, presedintele de sectie sau a altui judecator desemnat de presedinte

- divergenta se judeca de regula in aceeasi zi sau intr-un termen de max. 20 de zile, respective 7 zile in cauzle urgente

- dezbaterile se vor relua asupra chestiunilor aflate in divergenta- daca se constata cu prilejul deliberarii ca necesare lamuriri cu privire la situatia de fapt sau de

drept, instanta poate dispune repunerea cauzei pe rol- rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-o minuta, care cuprinde solutile pe scurt si daca e

cazul, opinia separata- minuta trebuie semnata de membrii completului pe fiecare pagina sub sanctiunea nulitatii, dupa

care se trece intr-un registru special (condica de sedinta)- hotararea se pronunta in sedinta publica la locul unde s-au desfasurat dezbaterile de presedintele

completului sau alt judecator de complet care va citi minuta si va indica si calea de atac.

Incidentele procedurale

Trei categorii:

1.actele de dispozitie a) renuntarea la judecata

b) renuntarea la dreptc) achiesaread) tranzactia2. suspendarea judecatii a) suspendarea voluntarab) suspendarea legala - de drept - facultativa

3.perimarea cererii (+ perimarea instantei)

Actele de dispozitie1. Renuntarea la judecata (art. 406-407)- este actul de desistare a titularului unei cereri (chemare in judecata, reconventionala, etc), care

consta in declaratia acestuia ca nu mai doreste continuarea judecarii/solutionarii cauzei sale- reclamantul poate renunta oricand la cererea sa, in tot sau in parte, verbal sau prin cerere scrisa- cererea poate fi facuta personal sau prin mandatar cu procura speciala (chiar si de avocat)- daca renuntarea intervine dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, paratul poate solicita

cheltuieli de judecata- daca renuntarea intervine la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, sau

ulterior, renuntarea nu mai poate fi facuta decat cu acordul expres sau tacit al paratului- daca paratul nu e prezent la termenul la care se face declaratia de renuntare, instanta va acorda un

termen sa isi exprime pozitia, lipsa raspunderii e considerat accord tacit- daca renuntarea la judecata se face in calea de atac, instanta ia act de renuntare si anuleaza

hotararea (renuntarea la judecarea cererii de chemare in judecata)- instanta se pronunta asupra renuntarii prin hotarare supusa numai recursului, care se solutioneaza

de instanta ierarhic superioara- daca renuntarea are loc in fata unei sectii a inaltei curti, hotararea este definitive

Efectele renuntarii

16

- este un act individual ceea ce inseamna ca renuntarea unuia dintre reclamanti nu produce efecte

fata de ceilalti reclamanti- renuntarea fata de unul dintre parati, nu produce efecte fata de ceilalti parati- renuntarea reclamantului la solutiile cererii principale, nu are effect cu privire la solutiile cererilor

incidentale sau de sine statatoare

2. Renuntarea la dreptul pretins (art. 408-410)- reclamantul poate renunta la dreptul pretins daca are capacitate de exercitiu, iar renuntarea se

refera la un drept de care partea poate dispune.- reprezentatul legal sau ocrotitorul partii trebuie sa aiba autorizarea instantei de tutela- renuntarea poate intervene oricand in cursul procesului, fara a fi necesar acordul paratului, dar la

cererea acestuia reclamatul poate fi obligat la chltuieli de judecata- renuntarea poate fi verbal caz in care se consemneaza in incheiere sau scrisa caz in care trebuie

consemnata prin inscris autentic- daca renuntarea intervine la fond, instant pronunta o hotarare prin care respinge actiunea- daca renuntarea la drept intervine intr-o cale de atac, instant pronunta o hotarare prin care

anuleaza in tot sau in parte hotararile anterioare

3. Achiesarea (art. 463-464)- este actul de dispozitie prin care paratul recunoaste intentiile reclamantului sau prin care partea

care a pierdut procesul renunta la calea de atac- achiesarea paratului la pretentiile reclamantului, reprezinta recunoasterea de catre parat a

pretentiilor reclamantului in tot sau in parte- daca intervine la primul termen de judecata si paratul nu a fost pus in intarziere sau nu era in

intarziere potrivit legii, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata - achiesarea prin renuntarea la calea de atac (art. 463) partea care a pierdut procesul, poate renunta

la calea de atac sau daca a declarant-o, o poate retrage- daca achiesarea este conditionata, ea nu poate produce efecte decat daca partea adversa o accepta- achiesarea poate fi expresa sau tacitaAchiesarea expresa:- poate fi facuta cu ocazia pronuntarii hotararii, cand partea declara ca renunta la calea de atac,

ocazie cu care se incheie un process verbal- partea poate achiesa expres si dupa pronuntare cand se prezinta in fata presedintelul instantei sau

a judecatorului delegat sau prin declaratia facuta prin inscris authenticAchiesarea tacita:

- trebuie sa rezulte din acte sau fapte care exprima intentia certa de a-si da adeziune la hotarare- reprezinta un astfel de act ex: executarea de buna voie

2. Tranzactia (art. 438-441)- este actul juridic prin care partile sting un process inceput sau preintampina nasterea unui process

prin concesii reciproce, acest act are valoarea unui contract judiciar- partile trebuie sa aiba capacitatea deplina de exercitiu, iar tranzactia sa se refere la drepturi de

care pot dispune- reprezentantul legal sau ocrotitorul au nevoie de autorizatie prealabila din partea insttantei de

tutela- reprezentantul conventional are nevoie de procura speciala- tranzactia poate intervene oricand in cursul procesului- partile se pot prezenta la termenul fixat sau in orice alta zi, pentru ca instanta sa consfiinteasca

intelegerea lor- hotararea prin care se pronunta ionstanta(hotarare de expedient) va lua act/va consfinti de

intelegerea partilor, intelefere care va forma dispozitivul hotararii- aceasta hotarare este supusa recursului numai pentru motive prcedurale- aceasta procedura se aplica si daca invoiala partilor este si rezultatul medierii

17

Suspendarea procesului (art.411-413)

- reprezinta oprirea cursului judecatii din cauza unor imprejurari ce tin de vointa partilor sau sunt independente de aceasta

- codul procesual civil reglementeaza doua forme de suspendare:- suspendarea voluntara- suspendarea legala

1. Suspendarea voluntara (art.411)- intervine ca urmare a vointei partilor manifestata expres/tacit- art.411 reglementeaza doua situatii in care intervine suspendarea voluntara

- cand amandoua partile solicita suspendarea cauzei- cand lipsesc ambele parti si niciuna nu a solicitat judecarea in lipsa. Solicitarea de

judecata in lipsa in fata unei instante, nu produce efecte in fata altei instante- dispozitiile art. 411 sunt imperative

2. Suspendarea legala (art.412-413)- este de doua feluri: - de drept sau obligatorie

- facultative sau judecatoreascaa. Suspendarea legala de drept:- este aceea pe care instanta este obligate sa o dispuna cand constata incidenta uneia din situatiile

expres prevazute de lege- cazurile de suspendare legala de drept sunt:

1. decesul uneia dintre parti – in acest caz, partea interesata poate cere acordarea unui termen pentru indicarea mostenitorilor peroanei decedate si introducerea acestora in cauza. Daca nu face o asemenea cerere cauza se suspenda

2. interdictia judecatoreasca sau punerea sub curatela a uneia dintre parti – in aceasta situatie suspendarea legala de drept se dispune pana la numirea tutorelui sau curatorului

3. decesul reprezentantului/mandatarului uneia dintre parti – aceasta cauza de suspendare intervine numai daca decesul a survenit cu mai putin de 15 zile de termenul de judecata. Suspendarea de drept dureaza pana la numitrea unui nou reprezentant sau mandatar

4. incetarea functiei de tutore sau curator – suspendarea de drept dureaza pana la numirea unui nou tutore sau curator

5. cand persoana juridical este dizolvata – suspendarea de drept dureaza pana la numirea lichidatorului

6. deschiderea procedurii insolventei prin hotarare judecatoreasca definitive daca debitorul trebuie reprezentat pana la numirea administratrului sau lichidatorului judiciar

7. formularea de catre instanta a unei hotarari preliminare adresata consiliului de justitie a U.E.

8. alte cazuri: cazul de litispendenta cand unul din procese este in recurs; cazul conflictelor de competenta; cazul in care persoana juridica parata intra in insolventa, daca actiunea are ca interes realizarea creantelor impotriva sa ori a bunurilor sale, s.a.

- pentru a intervene suspendarea de rept este necesar ca imprejurarile care impun suspendarea sa se produca inainte de inchiderea dezbaterilor

b. Suspendarea legala facultativa:- este lasata la aprecierea instantei- art. 413 reglementeaza urmatoarele situatii de suspendare legala facultative:

1. cand dezlegarea pricinii depinde in tot sau in parte de inexistenta unui drept care face obiectul altei judecati

2. cand s-a inceput urmarirea penala pt. o infractiune care ar avea inraurile hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea

3. in orice alte cazuri prevazute de lege: neindeplinirea de catre reclamant a indatoririlor dispuse de instanta; formularea unei cereri de stramutare; sesizarea organului de urmarile penala pt. cercetarea falsului.

18

Procedura suspendarii - instanta se pronunta asupra suspendarii prin inchierere, supusa recursului la instanta superioara.

Incheiere de suspendare data de I.C.C.J. e definitive- recursul poate fi declarant pe toata durata suspendarii atat impotriva incheierii prin care s-a dispus

suspendarea cat si impotriva incheierii de respingere a cererii de repunere pe rol- repunerea cauzei pe rol - pe durata suspendarii cauza ramane in nelucrare, judecata este reluata la

cererea partii in cazul suspendarii voluntare dupa plata a jumate din taxa de timbre sau la cererea partii in cazul in care a incetat imprejurarea care a impus suspendarea de drept

Perimarea cererii (art.416-423)-este o sanctiune procedurala care determina stingerea procesului in faza in care se gaseste, datorita

ramanerii lui in nelucrare din vina partii, un anumit timpConditii:

1. investirea instantei cu o cerere2.- ramanerea pricinii in nelucrare timp de 6 luni - acest termen curge de la ultimul act de procedura, poate fi interrupt prin indeplinirea unui act de

procedura daca provine de la partea care justifica un interes si este facut in vederea judecarii pricinii - termenul de perimare poate fi suspendat in urmatoarele situatii:

- cand pricina a fost suspendata de drept- daca in ultimele 3 luni ale termenului de perimare, intervine o cauza de suspendare

de drept a pricinei. In aceasta situatie termenul de perimare se prelungeste cu o luna-cand partea este impiedicata sa staruie in judecata pt motive temeinice. In acest caz

termenul de perimare nu curge pe durata impiedicarii- alte cazuri prevazute de lege

3. culpa partii in lasarea cauzei in nelucrare. Nu exista culpa atunci cand actul procedural trebuia efectuat din oficiu; cand cererea nu a ajuns in instanta din motive neimputabile sau cand termenul de judecata nu a putut fi fixat din motive neimputabile

Procedura de constatare-perimarea opereaza de drept prin simpla indeplinire a termenului-poate fi invocate de partea interesata sau de instanta din oficiu- partile sunt citate de urgenta, grefierul intocmeste un referat cu privire la actele de procedura ce

au legatura cu perimarea- daca instant constata ca nu sunt indeplinite conditiile perimarii, pronunta o incheiere

interlocutorie de respingere a perimarii-daca constata indeplinite conditiile, pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs in 5 zile de

la pronuntare-daca perimarea este constatata de o sectie a ICCJ, recursul se solutioneaza in complet de 5

judecatori-perimarea nu poate fi invocate pt prima data direct in apel

Efectele perimarii:-duce la stingerea procesului-opereaza impotriva oricarei persoane chiar si impotriva incapabililor-este indivizibila rezulta ca se rasfrange asupra tuturor partilor-perimarea lipseste de efecte actele de procedura, facute de acea instant, dar adaca se formuleaza o

cerere noua, partile pot folosi probele administrate pana la intervenirea perimarii

Perimarea instantei(art.423)-cererea ramasa in nelucrare timp de 10 ani, se perima de drept chiar in lipsa unor motive

imputabile partii

Administrarea probelor prin avocat(art.366-388)-materii in care e permisa -consimtamant

19

-termen mai mic sau egal cu 6 luni plus exceptii

Hotararea judecatoreasca(art.424-435)1.Dispozitii generale:-hotararea prin care prima instant solutioneaza cererea si se dezinvesteste se numeste sentinta-hotararea prin care se solutioneaza o cale de atac se numeste decizie-tot decizie se numeste si hotatrarea care solutioneaza o cale de atac impotriva unei hotarari date de

un organ cu atributii jurisdictionale-toate celelalte hotarari se numesc incheieri : premergatoare si interlocutorii

2.Cuprinsul hotararii:-are o parte introductive care cuprinde aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta-considerentele: in care este descris obiectul cererii, cererile si apararile partilor, starea de fapt

retinuta de instant pe baza probelor, motivele pt care sunt inlaturate anumite probe, motivele de drept-dispozitivul care cuprinde: datele de identificare a partilor, solutia data, cheltuielile de judecata

acordate, mentiunea daca este sau nu executorie, indicarea caii de atac si a termenului, indicarea instantei unde se depune cererea de apel sau recurs, mentiunea ca hotararea este definitive (daca nu este supusa caii de atac), data pronuntarii, mentiunea ca este pronuntata in sedinta publica sau in alta modalitate, semnatura presedintelui, membrilor completului si a grefierului

3.Hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare de unul din membri completului-daca este o opinie separate, judecatorul trebuie sa o motiveze-daca membri completului sunt de accord cu Solutia, dar unui din ei are considerente diferite,

trebuie sa-si motiveze opinia concurenta-hotararea se semneaza de membrii completului si grefier-daca unul dintre judecator este impiedicat sa semneze, hotararea se va semna de catre presedintele

completului, daca acesta nu poate semna sau completul este format dintr-un singur judecator hotararea se va semna de catre presedintele instantei

-daca grefierul nu poate semna hotararea se semneaza de catre grefierul sef-hotararea se elaboreaza din doua exemplare originale- partilor li se comunica copii ale hotararii chiar daca nu este supusa nici unei cai de atac

4. Efecte:1.dezinvestirea instantei – odata ce s-a pronuntat hotararea, judecatorul se dezinvesteste si nu mai

poate reveni asupra ei2.autoritatea de lucru judecat – hotararea judecatoreasca dobandeste autoritate de lucru judecat

asupra cererii pe care o rezolva3.puterea executorie – hotararea nedefinitiva nu este executorie cu exceptia cazurilor prevazute la

art. 448-4494.forta probanta – hotararea judecatoreasca are valoarea unui inscris autentic5. obligativitatea si opozabilitatea – obligativitatea - hotararea produce efecte nu numai intre parti

si opozabilitatea – este opozabila fata de terti

Caile de atacCalea de atac este mijlocul procedural prin care se poate verifica legalitatea si temeinicia unei

hotarari judecatoresti.-controlul judiciar reprezinta controlul instantei ierarhic superioara de a verifica in conditiile si

termenelr prevazute de lege, legalitatea si temeinicia unei hotarari judecatoresti si de a anula/schimba hotararea.

-controlul judecatoresc reprezinta controlul exercitat de instant de judecata asupra hotararii organului administrative sau a celor cu atributii jurisdictionale.

Controlul judiciar este diferit de controlul judecatoresc.-calea de atac se indreapta impotriva solutiilor cuprinse in dispozitiv, cu toate acestea, daca

hotararea cuprinde considerente prin care s-au dezlegat problem de drept care nu au legatura cu pricina

20

sau care sunt gresite sau care privesc constatari de fapt care o prejudiciaza pe parte, calea de atac poate fi exercitata si numai impotriva considerentelor.

-daca instanta admite calea de atac impotriva considerentelor inlatura considerentele atacate si le inlocuieste cu cele proprii, mentionand solutia din dispozitiv.

Fac obiect al cailor de atac:- hotararile asupra fondului si cele de dezinvestire- incheierile date impotriva in cazurile expres prevazute de lege- masurile de administrare judiciara nu pot face obiectul niciunei cai de atac.Clasificarea cailor de atac:1. dupa conditiile de exercitare:

- cai de atac ordinare – se exercita pentru orice motive (este cazul apelului)- cai de atac extraordinare- se pot exercita numai in conditiile strict determinate de

lege2. dupa instant care le solutioneaza:

- cai de reformare- date de instant superioara celui care a dat hotararea in prima instant- cai de retractare- se solutioneaza de instant care a pronuntat hotararea contestata

3. dupa intinderea atributiilor instantei care solutioneaza- cai devolutive- permit instantei o cercetare de fond sub toate aspectele- cai nedevolutive- in cazul careia nu se mai reia judecata in fond

4. dupa subiectul care poate exercita calea de atac- cai de atac comune- pot fi exercitate de oricare dintre parti- cai de atac speciale- pot fi exercitate de anumite subiecte de drept (ex. recursul in

interesul legii)Principii de exercitare a cailor de atac:

1. Legalitatea(art.457)-hotararea este supusa numai cailor de atact prevazute de lege indifferent de mentiunile dispuse in

dispozitiv-mentiunea exacta cu privire la calea de atac, nu restrictioneaza partii de a recurge la calea de atac

prevazuta de lege-in cazul in care partea exercita calea de atac indicate in mod gresit in hotarare, instant de control

judiciar va respinge ca inadmisibila calea de atac si va comunica aceasta hotarare cu toate partile din process

-de la data comunicarii va curge termenul pentru exercitarea caii de atac prevazuta de lege, daca este cazul

2. Ierarhia cailor de atac-calea de atac a recursului nu poate fi exercitata daca partea are la indemana apelul-cu toate acestea daca hotararea este supusa si apelului si recursului partile pot consimti sa declare

direct recurs inauntrul termenului de apel-consimtirea partilor trebuie sa fie express i poate fi dat prin inscris authentic sau prin declarartie

verbal in fata instantei a carei hotarare se ataca-recursul declarant in aceste conditii se solutioneaza de instant care ar fi fost competenta sa

solutioneze recursul impotriva hotararilor date in apel-daca partile opteaza pt exercitarea aceste cai de atac, nu pot invoca in recurs decat incalcarea sau

aplicarea gresita de prima instant a normelor de drept material-in cazul cai de atac de retractare nu exista ordine de prioritate

3. Unicitatea cailor de atac(art.460)-nimeni nu poate exercita impotriva aceleiasi hotarari, aceeasi cale de atac de doua ori-aceasta regula este valabila daca legea prevede acelasi termen de exercitare a cai pt toate motivele

existente la data declararii ei-daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate si cereri accesorii, hotararea in intregul ei este

supusa caii de atac prevazuta pt cererea principal

21

-daca prin aceeasi hotarare se solutioneaza mai multe cereri principale sau incidentale dintre care unele sunt supuse numai apelului iar altele si/sau recursului, hotararea va fi supusa apelului iar hotararea din apel va fi supusa recursului

-daca o cerere principal nu este supusa nici apelului nici recursului, iar celelalte cereri principale sau incidentale sunt supuse cailor de atac, Solutia cu privire la prima cerere este definitiva, iar cu privire la celelalte cereri se aplica dispozitiile cu privire la caile de atac prevazute de lege

-in toate cazurile, daca termenui cai de atac pentru una sau mai multe cereri este cel de drept comun, iar pt altele este prevazut de legi special, se va aplica termenul de drept comun

4. Principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac. Exceptii:- in cazul exceptiei autoritatii de lucru judecat’-atunci cand partea consimte sa I se ingreuneze situatia in propria cale de atac-ori de cate ori legea prevede expres

Apelul(art.466-482)-principal-incident-provocat

1. Apelul principal:-este apelul declarat de partea nemultumita de partea instanteiObiectul:-hotararea pronuntata in prima istanta de judecatorii si tribunal daca legea nu prevede altfel-hotararile date in ultima instant daca potrivit legii instant nu putea sa judece decat in prima instantNu sunt supuse apelului:-hotararile date in ultima instant -incheierile premergatoare pe cale separata, decat odata cu fondulSubiectele apelului principal:-pot declara apel partile sau intervenientii ori succesorii lor-cand legea recunoaste calitatea procesuala extrardinara unor alte persoane fizice sau juridice si

aceastea pot declara apel-daca partea a renuntat la dreptul de a declara apel, acesta nu il mai poate exercita(renuntare

irevocabila)-persoanele care nu au fost parti in process nu pot exercita apelul. De la aceasta regula exista doua

exceptii1.dobanditorul cu titlu particular daca dreptul litigious a fost transmis dupa pronuntarea hotararii si

inaintea termenului de expirare a termenului2. creditorul chirografar care exercita acest drept pe calea actiunii oblice in numele debitorului sau-ministerul public ca subiect de exercitare al apelului: ministerul public poate declara apel numai

impotriva hotararilor care privesc drepturile si libertatile minorilor, interzisilor, disparutilor, in cele la care participa procurolul este obligatoriu precum si impotriva hotararilor in cauzele in care a participat desi nu era obligatorie prezenta lui

Termenul de apel(art.466-482):-este de 30 de zile si se calzuleaza pe zile libere(prima si ultima zi nu se calculeaza)-termenul se calculeaza de la comunicare daca legea nu prevede altfel-acest termen se considera ca are drept punct de plecare un alt moment decat cel al comunicarii in 3

situatii exceptionale:a. daca hotararea nu a fost comunicata inainte de inceperea executarii silite, termenul de apel curge

de la comunicarea hotararii, odata cu incheierea de incuviintare a executarii siliteb. daca partea declara apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se considera comunicata la

data depunerii cererii de apel. Termenul pentru depunerea motivelor de apel curge de la comunicarec. daca partea a fost impiedicata sa exercite calea de atac, dintr-o imprejurare mai presus de vointa

ei, termenul de apel curge de la data incetarii impiedicarii (situatia de repunere in termen)

22

- pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntare, daca nu a fost prezent si de la comunicare daca a fost prezent

- termenul de apel este un termen de decadere si ca regula nu poate fi interrupt. Exista doua exceptii de la aceasta regula:

a. daca a intervenit decesul partii inauntrul termenului de apel, situatie in care se face o noua comunicare la ultimul domiciliu pe numele mostenirii si incepe sa curga un nou termen de apel

b. daca a intervenit decesul mandatarului partii caruia i s-a comunicat hotararea, in acest caz, hotararea se comunica partii si incepe sa curga un nou termen (numai daca partea a ales ca actele procedurale sa ii fie communicate direct mandatarului).

- nerespectarea termenului este sanctionata cu respingerea termenului ca tardiv.

Cererea de apelTrebuie sa cuprinda:- elemente de indentificare ale partilor- hotararea atacata (mentionarea/aratarea)- motivele de fapt si de drept- probele- semnatura- dovada achitarii taxei de timbru (art. 420 (2))- lipsa hotararii, semnaturii si a taxei de timbru atrage anularea hotararii; fiind prevazute sub

sanctiunea anularii- motivele de fapt si probele sunt prevazute sub sanctiunea decaderii- lipsa semnaturii poate fi suplinita in aceleasi conditii ca si la cererea de chemare in jdecata- cererea de apel se taxeaza cu 50% din taxa de timbru datorata la fond,, aceasta taxa este fixa (4

lei) daca apelul este declarat impotriva unei hotarari prin care cererea a fost anulata ca netimbrata/nesemnata ori a fost respinsa ca premature, inadmisibila, prescrisa sau pentru autoritate de lucru judecat.

- taxa de 50% din taxa de timbru in masura capetelor de cerere cand se ataca in apel si nu a tuturor capetelor de cerere atacate in prima instanta.

1. Apelul incident (art. 472-474)- este apelul intimatului formulat impotriva partii adverse care a formulat apelul principalTrasaturi:- poate fi formulat numai de intimate si numai impotriva partii adverse/cu interese contrare- se exercita numai dupa implinirea termenului de apel si se depune odata cu intampinarea la apelul

principal, sub sanctiunea decaderii. Cererea trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si la apelul principal- partea care formuleaza apelul incident trebuie sa urmareasca schimbarea hotararii- soarta apelului incident depinde de apelul principal, deci rezulta ca daca apelul principal este

retras sau este respins ca tardiv, ca inadmisibil sau pentru alte motive care nu presupun cercetarea fondului, apelul incident ramane fara efect si va fi respins.

2. Apelul provocat (art. 473-474)- este apelul declarat de intimatul din apelul principal impotriva altui intimat sau impotriva unei

persoane cara a figurat ca parte in prima instanta, dar nu mai este parte in apel.Trasaturi:- poate fi format numai de intimatul din apelul principal si numai impotriva altui intimat sau unei

persoane care a figurat ca parte- se exercita dupa implinirea termenului de apel si se depune odata cu intampinarea, sanctiunea este

decaderea. - cererea trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ca si ca apelul principal- soarta apelului provocat depinde de cea a apelului principal in acelasi fel ca si apelul incident.Efectele apelului- investirea instantei

23

- efectul suspensiv de executare- pe durata termenului de apel executarea hotararii primei instante este suspendata. Efectul suspensiv se prelungeste sip e durata solutionarii apelului daca a fost exercitata in termen

- efectul devolutiv- apelul declarat in termen, provoaca o noua judecata in fond, instanta de apel verifica hotararea atacata, atat asupra imprejurarilor de fapt cat si de drept. Efectul devolutiv are doua limite:

- instanta de apel nu poate proceda la o noua judecata a fondului decat in limitele stabilite prin cererea de apel

- efectul apelului nu se poate rasfrange decat asupra a ceea ce a judecat prima instanta

- in apel nu poate fi schimbat cadrul procesual sin u pot fi formulate cereri noi, cu execptia cererii de interventie voluntara principala, care poate fi facuta in apel cu acordul partilor

- interventia voluntara accesorie poate fi introdusa in apel fara a fi restrictionata de acordul partilor- partile nu pot folosi in apel alte motive, mijloace de aparare sau probe, decat cele invocate in

prima instanta in cererea de apel sau in intampinare- nu reprezinta cereri noi, cererile referitoare la dobanzi, rate, sau venituri ajunse la termen ori alte

despagubiri aparute dupa pronuntarea hotararii primei instante. Nici compensatia legala nu este o cerere noua.

Procedura de judecata- apelul se depune la instanta a carei hotarari se ataca, sub sanctiunea nulitatii- dosarul se inainteaza instantei de apel numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate

partile- presedintele instantei sau presedintele desemnat ia masuri pentru repartizarea aleatorie a dosarului- completul la care s-a repartizat, verifica indeplinirea cerintelor si daca este cazul dispune masuri

pentru completarea cererii- apelul se comunica intimatului care are obligatia sa depuna intampinare in 15 zile de la

comunicare- intampinarea se comunica apelantului , care trebuie sa formuleze raspuns la intampinare in 10 zile

de la comunicare- in 3 zile de la primirea raspunsului la intampinare se va fixa primul termen de judecata, care nu

poate fi mai mare de 60 zile- apelurile principale, incidente si provocate formulate impotriva aceleiasi hotarari se solutioneaza

de acelasi complet- daca au fost repartizate la complete diferite, se reunesc in fata primului complet sesizat- apelul se solutineaza de instanta ierarhic superioara in complet de 2 judecatori- in apel se pot administra probele proprii prin motivele de apel prin intampinare- motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu- pot fi refacute sau completate probele administrate in fond si pot fi administrate probe noi daca

necesitatea lor rezulta din dezbateri-apelul care nu cuprinde motivele, nu se respinge ca nemotivat, ci va fi analizat pe baza probelor

administrate la fond

Solutile in apel- instanta de apel:

- poate pastra hotararea- caz in care respinge apelul ca nefondat/tardiv - anuleaza apelul ca netimbrat/nesemnat - constata perimat apelul

- poate admite apelul- caz in care anuleaza sau schimba in tot sau in parte hotararea

1. Daca instanta de fond a pronuntat hotararea fara cercetarea fondului (pe exceptii) sau a pronuntat hotararea fara ca partea sa fie legal citata, instanta de apel anuleaza hotararea, evoca fondul si judeca cererea.

- cu toate acestea, in aceste doua situatii, daca partile cer, instanta anuleaza hotararea si trimite spre rejudecare, o singura data.

24

2. Daca se constata ca prima instanta a fost necompetenta si necompetenta a fost invocata in conditiile legii, instanta de apel anuleaza hotararea si timite cauza instantei competente sau organului cu activitati jurisdictionale competente.

- daca cererea nu este de competenta instantei din Romania, instanta de apel va respinge actiunea ca inadmisibila

- daca instanta de apel constata propria competenta, anuleaza hotararea si judeca in fond.3. Daca exista alt motiv de nulitate si prima instanta a judecat fondul, instanta de apel va

anula in tot sau in parte si va rejudeca.- dezlegarea data de instanta de apel unor probleme de drept precum si necesitatea administrarii de

probe sunt obligatorii pentru prima instanta in rejudecare.

Uzucapiunea- mobiliara- imobiliara – tabulara (dupa 5 ani de la data inscrierii in Cartea Financiara)- extratabulara (dupa 10 ani)- art. 1049-1052- judecarea in circumscriptia careia se afla imobilul

Taxa de timbru judiciar- legea 146/1997 + Ordin 760/C/1999- actiuni evaluabile in bani – taxa fixa (6 lei) + un procent din valoare- actiuni neevaluabile in bani – taxa fixa- contestatia in anulare/revizuirea = 10 lei- materia succesiunilor = 3% din valuare- cererile individuale se taxeaza dupa regulile privind cererea principala- interventia accesorie nu este supusa timbrarii- art. 15 – actiuni scutite de taxa de timbru: - litigile de munca

- actiunea civila exercitata in procesul penal (care decurge din procesul penal)

- stabilirea se face de instanta (Ministerul Justitiei poate face cerere de reexaminare in 3 zile de la comunicare)

- neplata taxei => anularea ca netimbrat

Ajutorul public judiciarO.U.G. 51/2008 – Directiva CE 2003/8- beneficiar- persoana fizica pentru plata unui avocat, traducator, expert, interpret, executor

judecatoresc, scutiri, reduceri, esalonari taxa de timbru- venit/membru de familie < 300 lei – scutire 100%

< 600 lei – scutire pana la 50 %- instanta competenta- instanta care solutioneaza cererea principala- se poate beneficia de ajutor o singura data pe an.

Recursul (art. 483-502)- este o cale de atac: - extraordinara

- comuna - de reformare - nedevolutiva

- poate fi : - principal - incident => sunt aplicabile cele de la apel - provocat

- motivele de nelegalitate privind recursul principal sunt aplicablie si pentru recursul incident si provocat

25

Obiectul recursului- hotararea instantei de apel- hotarari date in prima instanta fara drept de apel- alte cazuri expres prevazute de legeNU fac obiectul recursului:1. dupa judecata- hotarari date in prima instanta de judecatorii care sunt supuse numai apelului- hotarari in materie de navigatie civila si activitati in porturi 2. dupa materie- conflictele de munca si asigurari sociale

- expropiere pentru cauza de utilitate publica 3. dupa valuare

- in cauze privind repararea prejudiciului cauzate de erori judiciare- 500.000- cereri cu obiect (apel) > 500.000 (recurs)

- instanta competenta : instanta de drept comun este ICCJ - pe cale de exceptie in cazurile expres prevazute de lege, recursul se solutioneaza de instanta

ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata- subiectele recursului si termenul de recurs sunt la fel ca in apel

- 30 zile/zile libere- principiul echipalentei, etc.

Cererea de recursTrebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:a. elemente de identificare a recurentului, a mandatarului (daca este cazul), a avocatului sau

a consilierului juridic- cererea de recurs trebuie formulata sub sanctiunea nulitatii, de avocat sau consilierul juridic- poate fi formulata de licentiate in drept- cererea de recurs care e facuta de un mandatar neavocat sau nu e licentiat in drept => nulitatea

cereriib. elemente de identificare a intimatuluic. indicarea hotararii atacated. motivele de nelegalitatee. semnatura partii/ mandatarului/ avocatului/ consilierului juridic

- lipsa altor mentinui, cu exceptia elementelor de identificare a intimatului, atrag nulitatea cererii de recurs

- motivele de nelegalitate pot fi dezvoltate in cererea de recurs sau intr-un memoriu separate - lipsa semnaturii poate fi complinita in aceleasi conditii ca la prima instanta- mentiunea trebuie facute in interiorul termenului de 30 de zile- daca termenul de recurs curge de la un alt moment decat cel al comunicarii, recursul trebuie

motivat in 30 de zile de la comunicare- recursul este nul si daca motivele invocate nu sunt cele expres prevazute de art. 488- dupa implinirea termenului de recurs se pot invoca motive de ordine publica- cererea de recurs se depune la instanta a carei horare se ataca sub sanctiunea nulitatii- dispozitiile privind stabilirea primului termen de judecata pentru judecarea apelului se admite si

in cazul recursului, cu precizarea ca termenul maxim la vi de 30 de zile- intampinarea este obligatorie, trebuie redactata tot prin avocat/consilier juridic- dispozitiile privind timbrarea se aplica corespunzator (50% la taxa fixa 4 lei- ca la apel)

Suspendarea executarii hotararii atacate- recursul nu suspenda executarea hotararii atacate decat in situatii exceptionale:

- stramutarea de hotare- desfiintarea de constructii, plantatii, alte lucrari cu asezare fixa, etc.

- recurentul poate cere suspendarea sub conditia unei cautiuni- cererea se solutioneaza in camera de consiliu cu citarea partilor

26

1. daca cererea de suspendare este depusa inainte ca dosarul sa fie inaintat instantei de recurs, cererea de suspendare se solutioneaza de un complet anume constituit format din 3 judecatori (doar pentru cererea de suspendare)-aleatoriu

2. daca cererea este formulata dupa inaintatea dosarului la instanta de recurs, acesta se solutioneaza de completul care judeca recursul pe fond

- incheierea pronuntata este definitive (sau in maxim 48 ore in cazul amanarii)

Motivele de recurs de nelegalitate (art. 488)Sunt enumerate expres si enuntiativ:1. instanta nu a fost alcatuita in conditiile legii- completul s-a constituit cu incalcarea

prevederilor legale ori instanta nu a fost legal constituita ori este un incident de incompatibilitate2. hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea in fond a

procesului, de un alt complet decat cel stabilit aleatoriu sau compunerea acestuia a fost schimbata cu incalcarea legii : incalcarea principiului continuitatii si a normelor referitoare la repartizarea aleatorie cuprinsa in ROI (hotararea CSM 387/2005)

3. hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica, altei instante, invocata in conditiile legii; incalcarea normelor de competenta materiala si teritoriala exclusiva pentru a fi incident/aplicabil este ca exceptia de necompetenta sa fi fost invocata in conditiile art. 130 respectiv la primul termen de judecata cand partile au fost legal citate, iar instanta verificandu-si competenta sa se declare competenta sis a respcte exceptia

4. instanta a depastit atributiile puterii judecatoresti- se concretizeaza in imixiunea instantei in sfera executivului/legislativului. Ex. aplicarea unor texte legale abrogate, aplicarea legii inainte de intrarea in vigoare

5. cand hotararea s-a dat cu incalcarea regulilor de procedura care atrage sanctiunea nulitatii- vizeaza neregulile procedurale in care nulitatea nu opereaza automat ci conditionat de procedura unei vatamari ce nu poate fi inlaturata alfel decat anuland hotararea. Ex. nelegala citare

6. hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cuprinde motivele contradictorii ori straine de natura pricinii- vizeaza situatia in care hotararea nu este modificata, este insuficient motivata sau instanta retine considerente care nu au legatura cu pricina

7. hotararea este data cu incalcarea autoritatii de lucru judecat8. hotararea este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material- hotararea

nu este motivata in drept. Ex. textul aplicat a fost interpretat gresit

Procedura de solutionare (art. 494, 496-498)- dispozitiile privind judecata in prima instanta si in apel se aplica si in cazul solutionarii recursului

in masura in care nu sunt contrare cu dispozitiile speciale- in recurs nu se pot administra probe noi, cu exceptia inscrisurilor (dispozitie speciala)- inscrisurile trebuie depuse odata cu cererea de recurs sau cu intampinarea, sub sanctiunea

decaderii- daca recursurile se solutioneaza in sedinta publica, inscrisurile pot fi depuse si la primul termen

de judecata- este instanta de recurs de drept comun ICCJ, tribunalele si curtile de apel sunt instante de recurs

doar in cazul in care este expres prevazut de lege

Procedura filtrului- cand recursul este de competenta ICCJ va fi efectuata procedura de filtrare in sensul ca un

complet format din 3 judecatori va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului- in acest sens, completul de filtru verifica indeplinirea conditilor de forma, incadrarea motivata in

motivele prevazute in art. 488 si daca exista motive de ordine publica- toate aceste constatari vor fi cuprinse intr-un raport

Solutii date de completul de filtru:

27

1. daca se constata in unanimitate neindeplinirea acestor cerinte sau daca recursul este vadit nefondat, completul de filtru anuleaza sau dupa caz respinge recursul prin decizie motivate, definitva, data fara citarea partilor, care se comunica

2. daca se apreciaza de completul de filtru ca recursul este admisibil, dar ca problema de drept ridicata in recurs nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a ICCJ, acesta se poate pronunta pe fondul recursului, printr-o decizie motivate, data fara citare si se comunica

3. in toate celelalte situatii, completul de filtru pronunta o incheiere de admitere in principiu, fara citare, fixeaza un termen de judecata pe fond al recursului si se vor cita partile pentru acest termen.

Solutii in recurs (date de ICCJ):Pot fi:- de admitere-> de casare- in tot sau in parte - respingere/anulare/perimare1. in caz de casare ICCJ trimite cauza spre o noua judecata instantei de apel sau primei instante,

atunci cand aceasta a solutionat cauza fara sa intre in cercetarea fondului sau in lipsa partii care nu a fost legal citata

2. ICCJ poate trimite cauza si altei instante de acelasi grad daca considera ca este necesar pentru o buna administrare a justitiei, cu exceptia situatiei in care caseaza pentru lipsa de competenta, in acest caz trimit cauza instantei competente

3. daca hotararea instantei de apel este casata pentru depasirea atributiilor puterii judecatoresti sau incalcarea autoritatii de lucru judecat, cererea se respinge

Solutii pronuntate de alte instante de recurs (tribunale sau curti de apel)- daca tribunalul sau curtea de apel caseaza hotararea, aceasta instanta va rejudeca procesul in fond

la acelasi termen sau la un termen ulterior- aceste instante pot casa cu trimitere o singura data, daca procesul s-a judecat fara cercetarea

fondului, sau in lipsa partii nelegal citata, atat la administrarea probelor cat si la dezbaterea fondului- cauza poate fi trimisa spre rejudecare, fie instantei a carei hotarare a fost atacata, fie altei instante

de acelasi grad din circunscriptia instantei de recurs, cu exceptia situatiei in care casarea este data pentru necompetenta, caz in care cauza se trimite instantei competente

- daca solutia casarii este urmare a depasirii atributiilor judecatoresti sau a incalcarii autoritatii de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibila

- daca instanta de recurs caseaza si retine spre rejudecare cauza, poate administra orice proba admisa de lege

- in rejudecare dupa casare, partii nu i se poate crea o situatie mai grea, exceptie facand cazurile expres prevazute de lege, in ipoteza in care partea este de accord sau autoritatea de lucru judecat.

Judecarea dupa casare- hotararile instantei de recurs sunt obligatorii pentru instanta care judeca fondul, in privinta

problemelor de drept dezlegate (clarificate)

Motivarea hotararilor instantei de recurs- hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare si analiza lor- daca recursul se respinge fara cercetarea fondului, daca se anuleaza sau se perima, hotararea va

cuprinde numai motivarea solutiei, fara a se arata si motivarea/analiza motivelor de recurs

Efectele casarii- hotararea casata nu are nici o putere- daca inainte de casare hotararea a fost pusa in executare sau daca in temeiul ei au fost luate

masuri de asigurare (s-a instituit un sechestru asigurator), actele de executare sau masurile asiguratorii, se desfinteaza de drept, daca legea nu prevede altfel

- efectul desfintarii va fi comunicat din oficiu in hotararea de casare.

Procedura divortului (art. 914-934)- competenta teritoriala: - instanta ultimei locuinte a sotilor

28

- judecatoria de la domiciliul paratului (locuinta)/domiciliul reclamantului - judecatoria sectorului 5

- cerere- art. 914 + numele copiilor minori+copie acte stare civila

Procedura ordonantei presedintiale (art. 996-1001)- conditii de admisibilitate: - aparenta de drept

- existenta unor cazuri grabnice - masuri provizorii

- este provizorie si executorie- interdictii- instanta competenta: instanta competenta sa se pronunte asupra fondului- atare conform normelor privind proc. urg.- intampinarea nu este obligatorie- judecarea se face cu precadere si de urgenta- se poate face apel in 5 zile de la pronuntare/comunicare, cu citarea partilor

Suspendarea judecatii

Art. 411-415

Suspendarea – voluntara - legala – obligatorie

- facultative- alte cazuri de suspendare – art. 134 (legala obligatorie)

- 134- conflict de competenta- 221 (2)- - 19 (2)- penalul tine in loc civilul- 36- L 85/2005 privind procedura insolventei

- alte cazuri de suspendare legala facultativa- 143- in cazul cererii de stramutare- 222

Procedura necontencioasa judecatoreasca- art. 527-540- obiect: - cereri in care nu exista conflict de interese/litigii- competenta: instanta cererii principale/ jud. Sect. 1/ Trib. Buc./inst. De dr. comun - procedura: - in camera de consiliu cu citarea partilor

- incheiere executorie supusa doar apelului (exceptie ICCJ) - termen de la pronuntare/comunicare (in functie de prezenta) - apel declarat de terti in tremen de 1 an

- efecte: - nu are autoritate de lucru judecat

Contestatia in anulare- cale extraordinara de atac- de retractare- comuna- nesusp. de executare prin care se cere instantei care a pronuntat hotararea sa desfinteze propria

hotarare sis a procedeze la o noua judecare- poate fi executata impotriva hotararii definitive atunci cand constatatorul nu a fost legal citat si nu

a fost prezent la termenul la care a avut loc judecataPartile:- constatator- intimat

29

Admisibilitate:1. hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta superioara sau cu incalcarea normelor

referitoare la alcatuirea instantei2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori3. instanta de recurs, respuingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul

din motivele de casare indicate de recurent la termen4. instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra uneia dintre recursurile declarate in cauza- dispozitiile art. 503 ain. 1, pct. 1, 2, 4 se aplica si hotararii instantei de apel, care potrivit legii nu

pot fi atacate cu recurs- poate fi introdusa de oricare dintre partile care au participat la judecata cauzei a carei hotarare se

ataca, inclusiv de procuror- nu pot avea calitatea de contestator tertele persoane in legatura cu care nu s-a folosit mijloacele

procedurale prevazute de lege pentru a fi parte in process, chiar daca ar fi existat interesul acestora de a participa la judecata

- art. 502 alin. 2, contestatia in anulare este admisibila in cazul in care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanta l-a respins deoarece avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii, a fost respins fara a fi cercetat in fond

- se introduce la instanta a carei hotarare se ataca- o hotarare impotriva careia s-a exercitat contestatia in anulare nu mai poate fi atacata de aceeasi

parte cu o noua contestatie in anulare, chiar daca se invoca noi motive- in cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite nu opereaza prorogarea de

competenta

Dezbaterea si judecarea- contestatia in anulare se introduce la instanta a carei hotarare se ataca- judecarea se face dupa regulile instantei de fond, iar daca este vorba de o decizie a instantei de

recurs, se face potrivit regulilor aplicabile acestei instante- se solutioneaza de urgenta si cu precadere- cf. art. 508 alin. 2 intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea

primului termen de judecata- contestatorul va lua cunostinta de continutul acestui dosar- atunci cand motivul este intemeiat, instanta va pronunta o singura hotarare prin care se

solutioneaza cauza si se anuleaza prima hotarare- in conditiile in care solutionarea la primul termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare

de anulare a hotararii atacate si va fixa un nou termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare-> hotararea de anulare nu poate fi atacata separate (art. 508 alin. 3)

- poate fi introdusa in 15 zile de la comunicare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva, motrivandu-se in termen de 15 zile sub sanctiunea nulitatii

- instnata de judecata, conform prerogativelor sale legale, poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia darii unei cautiuni. Cererea se depune la instanta sesizata si se face dovada depunerii cautiunii

- hotararea pronuntata in contestatia in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata

Revizuirea (art. 509-513)- este o cale de atac extraordinara- comuna- nesusp. de executare- in acest cotext ea poate fi executata numai impotriva hotararilor definitive in cazurile si conditiile

expres prevazute de lege- cf. art. 509 alin. 1, revizuirea unei hotarari pronuntate asupra fondului sau care evoca fondul

poate fi facuta in urmatoarele cazuri:1. s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau asupra mai mult decat s-a cerut sau nu s-

a pronuntat asupra unui lucru cerut

30

2. obiectul pricinii nu se afla in fiinta3. un judecator/martor/expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitive pentru o

infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals cand aceste intamplari au influentat solutia pronuntata in cauza

4. un judecator a fost sanctionat disciplinar pentru executarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta daca aceste imprejurari au influentat solutia cauzei

5. dupa darea hotararii s-au descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate datorita unor imprejurari mai presus de vointa partii

6. s-a casat/anulat/schimbat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere

7. statul/alte persoane juridice de drept public, minorii si cei pusi sub interdictie ori cei pusi sub curatela nu au fost aparat deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere

8. exista hotarari definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau diferite, care incalca autoritatea de lucru judecat

9. partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata sis a instinteze instanta asupra aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa

10. CEDO a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorita unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca

11. dup ace hotararea a ramas definitive, Curtea Constitutionala s-a pronuntat exceptiei in cauza, declarand necontestat obiectul acelei exceptii

- in doctrina s-au dat exemple pentru fiecare dintre aceste motive- s-a gasit un mijloc procedural prin care sa se inlature hotararea judecatoreasca - din analiza textului pct. 10 rezulta ca trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- constatarea incalcarii dreptrurilor si libertatilor fundamentale sa fie facuta de CEDO, iar incalcarea sa se datoreze unei hotarari judecatoresti

- incalcarea sa fi produs consecinte grave si care continua sa se produca- consecintele grave sa nu poate fi remediate prin alte mijloace decat revizuirea

hotararii atacateSesizarea instantei:- poate fi exercitata de catre oricare din partile din procesul in care s-a

pronuntat hotararea atacata (au conditia de a justifica un interes)- de procuror, indiferent daca a luat parte sau nu la solutionarea procesului- creditorii chirografari- succesorii in drepturi, daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea

hotarariiCererea de revizuire cuprinde:- numele si prenumele revizuientului- hotararea atacata- motivarea in fapt si in drept- evidentierea probelor- semnatura- se timbreaza sub sanctiunea nulitatii, ca si contestatia in anulare cu taxa

judiciara fixa si timbru judiciar- cererea se depune la instanta care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere- cand exista hotarari definite potrivnice data de instante de acelasi grad , cererea se va indrepta la

instanta mai mare in grad fara de instanta care a dat prima hotarare- daca una dintre instantele de recurs la care se refera aceste dispozitii, este ICCJ , cererea se va

judeca de aceasta- in cazul in care se invoca motive ce atrag competente diferite, nu va opera prorogarea

competentei, ci fiecare instanta va solutiona cererea in legatura cu motivul pentru care a fost sesizata

Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti astfel:1. in cazurile prevazute la art. 509 alin. 1, pct. 1 de la comunicare2. pct. 2- de la cel din urma cat de executie

31

3. pct. 3- din ziua in care instanta a luat cunostinta de hotararea instantei penalede condamnare a judecatorului/martorului/expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul, dar nu mai tarziu de un an de la data ramanerii definite a hotararii penale. In lipsa unei asemenea hotarari, nu mai tarziu de 3 ani de la data producerii acesteia

4. pct. 4- din ziua in care partea a luat cunostinta de sanctiunea disciplinara a judecatorului, dar nu mai tarziu de un an

5. pct. 5- din ziua in care s-au descries inscrisurile ce se invoca6. pct. 6- din ziua in care partea a luat cunostinta, dar nu mai tarziu de un an7. pct. 7- din ziua in care statul/alta persoana de drept public a luat cunostinta de hotarare8. pct. 8- de la data ramanerii definite a ultimei hotarari9. pct. 9- 15 zile de la incetarea impiedicarii10. pct. 10+11- 3 luni de la data publicarii CEDO, respectiv a Curtii Constitutionale in

Monitorul Oficial

- ca si in cazul constatarii in anulare, instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere sub conditia darii unei cautiuni

- cererea de revizuire se solutioneaza potrivit dispozitilor privitoare la cererea de chemare in judecata

- intampinarea este obligatorie si se depune cu cel putin 15 zile inainte de primul termen- daca instanta incuvinteaza cererea de revizuire, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea

revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza- instanta va schimba in tot sau in parte hotararea atacata, iar in cazul hotararii potrivnice, instanta

poate sa anuleze cea din urma hotarare- daca revizuirea a fost ceruta pentru hotarari potrivnice, calea de atac este recursul, iar in cazul in

care cererea a fost solutionata de una dintre sectiile ICCJ, recursul este de competenta completului de 5 judecatori.

32