Download - DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

Transcript
Page 1: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Bd Magheru, nr. 20, Sector 1, 010334 – Bucureşti, e-mail: [email protected] Tel.: 021.318.89.01; fax: 021.312.44.80

Casa de bilete: 021 317 41 01 www.nottara.ro / www.facebook/Nottara

DOSAR DE PREZENTARE

Sala George Constantin Data avanpremierei:11 și 12 noiembrie Data premierei: 1 și 2 decembrie 2017

Despre olteni, cu dragoste

O comedie după La lilieci de Marin Sorescu

DISTRIBUȚIE:

MOŞ PĂTRU - Ion Haiduc

MĂRIA BĂLII - Ada Navrot ŢAŢA VETA/ MAMA LUI NICULAE - Daniela Minoiu

AUTORUL - Ion Grosu FINU’ / TATA LU’ BÂŢU / LEŞINATUL - Sorin Cociș

CAZACU / GĂLIGANUL - Dani Popescu MĂRIN TRANCĂ, zis BÂŢU - Alexandru Năstase

SORA MIŢA / MUIEREA LU’ BÂŢU- Mihaela Subțirică / Alexandra Aga GOAGE AL LU’ SPARTU’ - Eduard Carlan / Gigi Iordache

NICULAE / MOROIUL - Alexandru Mike Gheorghiu SUBȚIRICA - Raluca Tița

PRICĂ - Eduard Epure

Scenariul şi regia: Constantin Fugaşin Scenografia şi costumele: Luana Drăgoiescu

Ilustrația muzicală: Ilie Vorvoreanu Coordonator proiect: Claudiu Sfirschi-Lăudat

Durata: 1h 40min

Producție a Teatrului Nottara

Page 2: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

Vreți un singur spectacol care să vă amintească şi de Moromeții lui Marin Preda, şi de Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă, dar şi de… Las Fierbinți? Atunci nu mai ezitați. Despre olteni, cu dragoste, după Marin Sorescu, are câte ceva din fiecare. Și poate o țâră mai mult... SINOPSIS Spectacolul este o incursiune în trecutul unui sat de olteni – mai precis, în Bulzeștiul lui Marin Sorescu –, este o călătorie prin graiul, prin obiceiurile sau „rânduielile” unei lumi așezate, călăuzite de valori care astăzi încep să piară puțin câte puțin. Pornind de la textul poetic al lui Marin Sorescu, regizorul a trezit la viață frânturi dintr-un univers care încă trăiește în sufletul celor născuți sau crescuți pe plaiurile oltenești. Și pentru că oltenii sunt iuți la grai și la fire, nu putea să iasă decât o comedie, adăugând culoare unei fotografii îngălbenite de timp.

*** „Am scris Liliecii din două motive. Nu voiam să se piardă două secole de sat românesc – tradiţie, limbaj, mituri etc. Apoi doream să injectez lirismul, cu vigoarea faptelor concrete. Poezia se face şi din amănunte nesemnificative sau nepoetice, iar aceste amănunte pot înviora versul. Poţi susţine că poezia n-ar avea nevoie de o nouă vigoare acum, când pare copleşită de tot felul de griji «planetare» şi de angoase la nivelul cosmic? Să ne întoarcem din stele şi din smog, pe pământ şi de pe tot globul, în satul nostru unde, oricum, suntem mai acasă şi putem vorbi familiar cu lucrurile esenţiale. În fond, am păstrat aici toate vechile mele obsesii, numai că am spus acum lucrurile dintr-o răsuflare.”

Marin Sorescu, într-un interviu realizat de Dinu Flămând,

Viaţa Studenţească, februarie 1978 ARGUMENT REGIZORAL Vă invităm la un spectacol de comedie realizat după cele șase volume de poezie La Lilieci de Marin Sorescu. Nu, nu este un recital de poezie, ci o piesă de teatru, cu personaje pitorești naive sau șirete, istețe sau tâmpe, grosolane sau tandre, frumoase sau grotești, degajând un haz sănătos pe fondul unei candori fără egal. Fiind olteni, vorbesc… oltenește, repede și tare, sunt iuți la mânie, dar și la treabă, aprigi, iubăreți și generoși, dar să te ferească Dumnezeu să le treci pe dinainte! Sunt isteți (mai trebuia să precizez?), dar să te ții, că sunt și fuduli și când încep să dea în gropi, nu se mai opresc… Și, mai ales, au haz. Fiind unul mai deștept decât altul, fiecare râde de celălalt și de toți. Glumesc și pe seama propriei persoane, dar preferă prietenii, dușmanii, vecinii, orășenii, mă rog, pe oricine le trece pe drum și prin cap. Și cum spectatorii sunt la doi pași, ei profită și de această ocazie Dar nu garantăm că, tocmai atunci când spectatorii or să se amuze mai tare, n-or să se trezească în colțul ochiului cu o lacrimă, amintindu-și de părinții, bunicii sau străbunicii lor, în timp ce țăranii-eroi au încremenit definitiv într-o poză pentru eternitate.

Page 3: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

O primă variantă a acestui spectacol am realizat-o în 1986, cu un grup de tineri actori. La un moment dat ne-am luat inima în dinţi şi l-am invitat pe Marin Sorescu să-l vadă. Spre bucuria noastră, scriitorul ne-a adresat nu doar frumoase cuvinte de laudă, dar şi invitaţia de a prezenta acest spectacol chiar de ziua sa, când sărbatorea, împreună cu prestigioşi invitaţi, împlinirea vârstei de 50 de ani. După spectacol, presa vremii a consemnat următoarea măgulitoare declaraţie: „Sunt remarcabile puritatea tonului, delicateţea apropierii de text. Modul în care Constantin Fugaşin a legat evenimentele, dând coerenţă întâmplărilor, mă scuteşte să mai scriu piesa pe care o aveam în cap”. (Marin Sorescu 1986)

Constantin Fugașin ACTORII, DESPRE SPECTACOL: Ion Haiduc Fiind român cu toate literele din cuvânt, litere mari și groase, evident că am fost foarte sensibil și receptiv la propunerea de a face parte din distribuție. Cu atât mai mult cu cât am aflat că acest spectacol va face parte din proiectul aniversării Centenarului Unirii. E un eveniment mult prea important pentru poporul nostru ca să nu mă emoționez și să nu mă mobilizez cu toate puterile mele artistice. Proiectul domnuluo Constantin Fugașin este temerar și absolut surprinzător. Este foarte greu să faci o construcție dramatică pe o operă poetică. Dar a găsit această formulă de „a dramatiza” cele șase volume de poezie La Lilieci ale lui Marin Sorescu. Rolul pe care îl interpretez eu, Moș Pătru, e ofertant și extraordinar și conține o matrice a poporului român. Eu sper că prin ce transmitem cu această piesă de teatru să deșteptăm în spectatorii noștri mândria apartenenței la această națiune. Și dacă cu această piesă de teatru vom pargurge și un traseu peste granițele României, în comunitățile de români, m-aș bucura și mai mult; pentru că, dacă îi lipsește ceva, în acest moment, acestui popor, aceasta este coeziunea! Și trebuie o scânteie care să-l adune înapoi, la vatră! Mi se pare că ușor-ușor am cam adormit și s-a pus o cenușă peste flacăra națională a românilor. Și poate trebuie să mai vină cineva să mai sufle în foc. Ada Navrot Înaintea mea se deschide o lume total necunoscută. Un limbaj aparte, pe care îl învăț ca pe o limbă străină. Marin Sorescu este înainte de toate un poet. Grația și umorul cu care coboară într-o lume cu picioarele în noroi și cu mintea uneori în lună sunt dătătoare de aripi. Sunt curioasă cum va primi publicul aceste perle rătăcite, dintr-o lume care nu mai există. Mihaela Subțirică: Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea satului oltenesc. Este o bucurie cu atât mai mare pentru mine, cu cât am rădăcini oltenești din partea mamei, iar textul lui Marin Soerscu îmi amintește de străbunica mea, Sanfora, de bunica Constanța și de prietenele ei Pia și Speranța; de sor’sa Leana din deal, de oamenii simpli și curați, de măsuța joasă și de scăunelele cu trei picioare, de pâinea aburindă scoasă din țest… Era simplu… perfectul simplu, ca vorba lor.

Page 4: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

Mi-aș dori ca spectacolul acesta să-i bucure pe toți românii, indiferent de zona țării din care provin, să le trezească amintiri, să îi emoționeze, și cu siguranță va fi așa, pentru că românilor le plac poveștile, mai ales cele adevărate. Rolul meu?! Eu sunt muierea lui Bâțu, o femeie care iubește viața cu toate ale ei. E o încântare să-l interpretez, pentru că am foarte multă energie și dorință de lucru. Dan Alexandru Năstase Pe lângă rememorarea detaliilor care mă leagă de universul rural și de Teatrul Nottara, unde am debutat acum 12 ani, această colaborare mi-a adus bucuria descoperirii unor colegi de scenă foarte calzi și deosebit de talentați. O menționez doar pe Mihaela Subțirică, cea care, în această piesă, îmi este soție, o actriță de o bogăție interioară cum rar am mai întâlnit! Alternând brusc, sau gradat, de la forță la gingășie, Mihaela m-a făcut să descopăr nuanțe profunde ale rolului Bâțu. În contextul desacralizării și sofisticării societății, consider că Despre olteni, cu dragoste reprezintă un bun prilej de a ne reaminti de valorile simple, cuprinse în universul satului românesc, care ne fac de atâtea ori să suspinăm de nostalgie. Alexandra Aga Când mi s-a propus acest rol am avut sentimentul reîntâlnirii unui om drag: Marin Sorescu. Cu una dintre poeziile sale m-am prezentat la admitere la facultate și mi-a purtat noroc. Și pentru că acest proiect își propune să omagieze Centenarul Marii Uniri, emoția și responsabilitatea sunt cu atât mai mari, cu cât spectacolul va fi vizionat și de românii din diaspora. Pentru o femeie de la oraș, abordarea unui rol cu specific profund rural ridică multiple probleme, dar meseria de actor presupune asumarea oricărui tip uman.

*** FRAGMENTE DIN TEXT AUTORUL: Între prânz şi-ntre nămiaz ne repezeam pe la Ilie să ne mai jucăm. Ai lui

întârziaseră cu masa şi asistam şi noi cum făcea Ţaţa Veta mămăliga. Femeia sta ciucită la vatră, apucase ceaunu-ntre picioare de-o dogorea la pulpe, de aia cred că avea picioarele prigorite, cânta şi mesteca iute, iute cu mestecăul de lemn. Mămăliga odată prindea formă, ca o mică planetă. Ca Pământul, bunăoară, dacă ar fi fost la început de mămăligă. În vremea asta Ţaţa Veta mai da şi ordine în stânga şi-n dreapta, că introdusese disciplină în casă, instrucţie, de când murise Ion al lu’ Ion ăl mic şi preluase ea comanda.

ŢAŢA VETA (în timp ce mestecă de zor): Mărioară, râcâie masa ori mai bine spal-o, fă-i ceva, nu te mai uita-n gura mea, că nu pot nici eu să le fac pe toate. Tu, Mitră, ce tot lozeşti acolo? Nu te mai fandosi, că nu-ţi veniră peţitorii, du-te mai bine de cere o varză acră de la Nicoliţa, c-aş mânca cu mămăligă. E acasă, mă, mă-ta? (De după gard) Ie, ie! Ia şi-o oală de zeamă, du-te cu bâjba. Iar tu, Ilie, ia vezi tu pe corlată, aţa mai e la locul ei? Aţă te faci! În casa asta nici un lucru nu se mai găseşte unde-l pun, trage-un fir dintr-un căpătâi, vezi să nu-l deşiri tot! Dorele, îţi dete,

Page 5: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

mă, babă-ta Frusina laptele ăla? Vino-ncoa cu oala... Ptiu, că uitai să pun sare. Adă sarea, Mărioară!

MĂRIOARA (din culise): Da’ nu-i pisată... ŢAŢA VETA: Păi, voi ce păzârăţ’, fa? Vezi că mai e grunju’ ăla la oi în bătătură. Nu mai

puseşi, fa, masa aia, că acu’ ţi-o torn în cap, tot n-ai apucat tu să te lai cu iarbă mare de Sân’ Toader. Aoleu, ştiru’ ăsta rămasă neprăjit. Care dai fuga la Chirimeanţa după o cană de ulei?

ILIE (din culise): La care, la a din deal sau la a din vale? ŢAŢA VETA: La a din deal. Şi la a din vale, du-te tu, Trică, să-ţi dea nişte gaz, c-am rămas şi

fără gaz, desară iar ne dăm cu deştele-n ochi. Ilie, nu mişti? Stai! Vino-napoi să-ţi spui o vorbă. Când te-ntorci cu uleiu’, dă o raită pe la răzoarele lui Lache... smulge vreo trei-patru cepe. Oof! Şi tu...? Mă, Lăbuş, mă… io cre-că nu ne mai cunoaştem foncţiile! Dorele, pune-i, mă un scaun sub cur câinelui ăstuia că l-or fi durând picioarele de când stă pe-aici şi ne suflă-n gură. (Aruncând cu mestecăul de lemn spre culise) Marş, ni! În curte, că-ţi frâng mestecău’ ăsta pe spinare!... Ţaţă Nicoliţă, vino până la gard să-ţi spun o vorbă. Z’ceai că-mi împrumuţi şi-o găină. Râmnii la ciorbă de găină cu zamă de varză acră şi-aş mânca, fa. Îl dau dracului de post, Doamne, iartă-mă! Nu-l mai ţân, că şi-aşa tot rău îmi merge. Las’, că vin s-o prind io dacă ţi-e greu... Stai să răstorn mămăliga... (Iese cu ceaunul) [.....]

(Apare Mărin Trancă, zis BÂŢU, preocupat de nişte socoteli). AUTORUL: Mărin Trancă! Bâţu! Era însurat de vreo 20 de ani. Da’ într-o zi a făcut el socoteala

şi s-a găsit rudă... cu nevastă-sa! MĂRIN TRANCĂ, zis BÂŢU: Aoleu, păi cum să mă mai culc eu cu ea, dacă mi-e rudă? (Iese). AUTORUL: E... Îşi găsise una care-i plăcea lui, la Gaia, în satul vecin şi se tot ducea pe acolo.

Venea seara prin pădure. Pădurea mare, cu primejdii, dar lui nu-i păsa. De, aşa-i omul când îi e drag.

REPERE BIOGRAFICE

AUTORUL MARIN SORESCU (29.02.1936, Bulzeşti, județul Dolj – 8.12.1996, Bucureşti), poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător. S-a născut într-o familie de ţărani olteni: este fiul Nicolinei-Nicoliţa (n. Ionescu) şi al lui Ştefan Sorescu. Învaţă în satul natal, la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova (1947-1948), apoi în comuna Murgaşi şi la Şcoala Militară „Dimitrie Cantemir” din Predeal (1950-1954). În 1960 îşi ia licenţa la Facultatea de Filologie, Istorie şi Pedagogie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (mai întâi frecventase Secţia de Limba şi literatura rusă, dar după anul al III-lea se transferă la cea de limba şi literatura română), cu o lucrare despre Tudor Arghezi. Se face remarcat ca poet în şcoală şi apoi ca student, conducând cenacluri şi lucrând în redacții. După absolvire se stabileşte la Bucureşti, ca redactor la Viaţa studenţească (1960-1961), după aceea la Luceafărul (1961-1965). A mai lucrat ca redactor-şef la Studioul Cinematografic Animafilm (1965-1972), redactor-şef la Ramuri (1978-1991). Din 1990 e director al Editurii „Scrisul Românesc” din Craiova, iar din 1991, redactor-şef la Literatorul. În 1957 debutează cu epigrame în Viața studenţească, iar în 1964, editorial, cu un volum de

Page 6: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

parodii, Singur printre poeţi (Premiul Uniunii Scriitorilor). Ca dramaturg, se impune încă de la prima piesă, Iona (1968; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române). În afară de poezie şi de dramaturgie, mai publică două romane – Trei dinţi din faţă (1977) şi Viziunea vizuinii (1982) –, versuri pentru cei mici, mai multe culegeri de eseuri şi de critică literară, dintre care Uşor cu pianul pe scări (1985) va fi distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor şi cu Premiul „G. Călinescu” al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”. Ca traducător, a transpus poezia lui Boris Pasternak (Lirice, 1969), în timp ce în Tratat de inspiraţie (1985) e inclusă o antologie de tălmăciri din scrierile unor poeţi contemporani de pe toate meridianele, completând o serie de evocări şi interviuri cu autorii. A întreprins numeroase călătorii de studii în Europa şi în cele două Americi. Participă, în 1970-1971, la International Writing Program de la Universitatea din Iowa (SUA), iar în 1972 Academia de Artă din Berlinul occidental îi acordă o bursă. E prezent la congrese şi la festivaluri internaţionale de poezie, citeşte din versurile sale la câteva zeci de universităţi europene şi americane. A primit Medalia de aur pentru poezie Ospiti Napoli (1971), Premiul oferit de Accademia delle Muse din Florenţa (1978), Premiul „Fernando Rielo” (Madrid, 1984), Premiul Herder (Viena, 1991) ş.a. În 1992 îşi susţine doctoratul la Universitatea din Bucureşti, cu teza Insolitul ca energie creatoare. Membru corespondent (1991) şi membru titular (1992) al Academiei Române, va fi desemnat ministru al Culturii (noiembrie 1993 – mai 1995).

REGIZORUL CONSTANTIN FUGAȘIN s-a născut la data de 30 martie 1951, în comuna Dârvari din județul Mehedinți. În 1974 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București, Secția „Arta actorului de teatru și film”. Până în decembrie 1989 a practicat meseria de actor. Din 1990 practică ziaristica și publicitatea, timp de aproximativ 20 de ani, după care se reîntoarce la dragostea dintâi – teatrul. La revenirea sa, Constantin Fugașin realizează o dramatizare a poeziilor lui Marin Sorescu din volumele La Lilieci, punând în scenă piesa Niște olteni.

ACTORII ADA NAVROT S-a născut la Bucureşti și a absolvit, în 1995, Secția „Actorie” din cadrul Academiei de Teatru şi Film (actualul UNATC I.L. Caragiale), la clasa profesor Sanda Manu. În perioada 1995-1997 a fost angajată a Teatrului Mundi, iar din 1998 este actriţă a Teatrului Nottara, unde a jucat numeroase roluri. Amintim câteva creaţii din primii cinci ani petrecuţi în acest teatru: Fiokla Ivanovna, în Căsătoria de N.V. Gogol, în regia lui Gavriil Pinte (1998), Didina Mazu, în D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, în regia lui Horaţiu Mălăiele (1999), Colombina în Doi gemeni veneţieni de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur (2000), Tânăra Doamnă, în Hora iubirilor de Arthur Schnitzler, în regia lui Felix Alexa (2002), Ladoyska, în Jocul dragostei şi al morţii de Romain Rolland, în regia lui Lucian Giurghescu (2003). A avut colaborări cu regizori apreciaţi, alături de cei deja menţionaţi, care i-au îngăduit să crească profesional: Alexandru Dabija, Bocsárdi László, Vlad Massaci, Diana Lupescu, Alice Barb sau Gábor Tompa.

Page 7: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

În prezent, la Teatrul Nottara o puteţi vedea în Matrimoniale de Lia Bugnar, în regia Dianei Lupescu, în Provocări inocente de Maria Lado, în regia lui Ljupcho Gyorgievski, în Alcool pe versurile lui Ion Mureșean, în regia lui Mihai Măniuțiu, în Familie de artiști de K. Kostzer și A. Arias, în regia lui Alexander Hausvater, sau în Iubirea la oameni de Dmitri Bogoslavchi, în regia Evgheniei Berkovici. Deşi viaţa ei este legată de scenă, a colaborat şi cu regizori de film din România şi din străinătate, precum: Radu Muntean, Radu Gabrea, Benoit d’Aubert, Raul Ruiz. ION HAIDUC În anul 1969, a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, Facultatea de Teatru, pecializarea „Actorie”, la clasa profesorului George Dem. Loghin. În ultimul an de studenţie, la Studioul Casandra, Ion Haiduc a făcut parte din distribuţia spectacolelor: R.U.R. de Karel Čapek, regia: George Dem. Loghin, Ciocârlia de Jean Anouilh, regia: George Dem. Loghin, Meşterul Manole de Valeriu Anania, regia: Alexandru Colpacci. Şi-a efectuat stagiatura, timp de trei ani, la Teatrul de Nord din Satu Mare, devenind apoi membru al trupei Naţionalului timişorean. Între 1970 şi 1989, a jucat în mai multe spectacole, sub conducerea unor regizori importanţi. Din 1990, Ion Haiduc a jucat neîntrerupt pe scena Teatrului Nottara, în spectacole precum: Henric al IV-lea de Luigi Pirandello, regia: Dominic Dembinski (1990); Luv (Amor american) de Murray Schisgal, regia: Nae Caranfil (1990); Transfer de personalitate de Dumitru Solomon, regia: Mircea Cornişteanu (1991); Prinţul negru de Iris Murdoch, regia: Cornel Todea (1994); Avarul de J.B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu (1994); Îngrijitorul de Harold Pinter, regia: Constantin Rădoacă (1994); Revizorul de N.V. Gogol, regia: Mircea Cornişteanu (1995); Aşteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia: Dominic Dembinski (1996); Căsătoria de N.V. Gogol, regia: Gavriil Pinte (1998); Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia: Alexandru Darie (1998); Orfanul Zhao de Ji Jun Xiang, regia: Alexandru Dabija (1998); Moştenirea lui Cadâr de Eugen Rotaru, regia: Tania Filip (1999); Soţul păcălit de J.B.P. Molière, regia: Mircea Cornişteanu (2000); Larry Thompson, tragedia unei tinereţi de Dušan Kovačević, regia: Mara Paşici Manolescu (2001); Miresele căpitanului de Larry Gelbart, regia: Petre Bokor (2002); Sub Zodia Turnătorului de Jean-Claude Carrière (2003); Război şi pace de Lev Tolstoi, regia: Petre Bokor (2003); Capul de răţoi de George Ciprian, regia: Răzvan Dincă (2004); Petrecere într-un pian cu coadă de Mihai Ispirescu, regia: Alexandru Repan (2005); Blues de Arthur Miller, regia: Petre Bokor (2008); Platonov de A.P. Cehov, regia: Vlad Massaci (2008); Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Éric Assous, regia: Diana Lupescu (2011); Roman teatral de Mihail Bulgakov, regia: Vlad Massaci (2012); Mult zgomot pentru nimic de W. Shakespeare, regia: Diana Lupescu (2013); O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia: Alexandru Mâzgăreanu (2013); Poker Face de Petr Kolečko, regia: Adela Biţică (2014). Ion Haiduc deţine premii naţionale de interpretare pentru cel mai bun actor, acordate de Asociaţia Oamenilor de Teatru şi de Muzică (ATM) pentru rolurile: Arturo Ui din Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită de Bertolt Brecht (1983) şi Dobromir din Dalbul pribeag de Dumitru Radu Popescu (1987), ambele montate la Teatrul Naţional din Timişoara. A mai primit următoarele premii: în anul 1986, pentru cel mai bun actor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, pentru rolul Clisis din spectacolul Arma secretă a lui Arhimede de Dumitru Solomon, regia: Ioan Ieremia, şi, în anul 1987, Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara, pentru rolul Dobromir din Dalbul pribeag de Dumitru

Page 8: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

Radu Popescu (1987) şi în 2013, Premiul special al juriului la Festivalul Internaţional al Teatrului de Studio de la Piteşti, pentru rolul Actorul din spectacolul Nu mor pescăruşii când vor porcii mistreţi de Mircea M. Ionescu, regia: Vlad Stănescu. A mai fost răsplătit cu Meritul Cultural (1984) şi Steaua României în Grad de Cavaler (2011). DANIELA MINOIU Daniela Minoiu este actriţă a Teatrului Nottara din anul 1997. A absolvit Academia de Teatru şi Film, specializarea „Arta actorului”, la clasa profesorului Gelu Colceag, Seminarul Pedagogic Universitar şi Academia de Radio şi Televiziune. A urmat programul de masterat în „Intervenţii fundamentale în dezvoltarea personală şi psihoterapie” şi „Familie şi societate”, în cadrul Facultăţii de Psihologie (promoţia 2010). A participat, de asemenea, la programe de formare în Marea Britanie, Germania, Franţa: sociodramă, dans terapie, art terapie şi teatru-dans. La Teatrul Nottara, Daniela Minoiu a lucrat cu regizori importanţi: Petre Bokor, Alexandru Dabija, Alexandru Darie, Alice Barb, Gelu Colceag, Diana Lupescu, Tino Geirun. A interpretat cu dedicare personaje cunoscute: Doamna Peachum în Opera de trei parale de Bertolt Brecht, Mirandolina în Hangiţa de Carlo Goldoni, Ţiganca din La ţigănci de Mircea Eliade, Colette din Oscar de Claude Magnier, Prinţesa Maria Bolkonski din Război şi pace de Lev Tolstoi, Isabelle din Doamna nevăzută de Calderon de la Barca, Ingrid din Sărbători fericite de Jean Poiret sau Thea din Miresele căpitanului, după Plaut. Este director artistic la Studioul de Arte Scenice şi Vizuale „Center Stage” şi director fondator şi profesor al Şcolii de Actorie pentru copii şi adolescenţi MIDACRIS. Este autor al programei disciplinei „Educaţie dramatică” pentru ciclurile primare şi gimnaziale, autor şi profesor al programului „Modelarea caracterului copilului prin tehnici actoriceşti”. ION GROSU Este absolvent al Academiei de Teatru şi Film, Secţia „Actorie”, clasa profesor Sanda Manu, promoția 1995. Pe parcursul anilor de studiu a jucat roluri precum Lomov în Cerere în căsătorie de A.P. Cehov, Richard al III-lea, în piesa omonimă de William Shakespeare, Catindatul și Crăcănel în D’ale carnavalului de I.L. Caragiale. De-a lungul timpului, a lucrat cu regizori precum: Alexandru Tocilescu și Sorana Coroamă-Stanca (la Theatrum Mundi), Petre Bokor, Alexandru Dabija, Alice Barb, Diana Lupescu, Ada Lupu. La Teatrul Nottara joacă încă din 2001. A avut roluri principale în spectacolele Scandal la operă de Ken Ludwig, în regia lui Petre Bokor, Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, în regia lui Vlad Massaci, Roman teatral, dramatizare după opera lui Mihail Bulgakov, în regia aceluiași Vlad Massaci, sau în Somnambulism de Iaroslava Pulinovici, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu. Pentru rolul lui Slava din acest spectacol i-a fost decernat ex aequo Premiul pentru cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Teatru de la Oradea (2017). SORIN COCIȘ Născut la Reghin, Sorin Cociş a absolvit, în 1992, Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, la clasa profesorului Florin Zamfirescu. Angajat din 1991 în trupa Teatrului Nottara, şi-a câştigat un loc distinct printre colegii săi. Cariera sa cuprinde roluri importante, în montări ale unor valoroşi directori de scenă: Şantaj de Ludmila Razumovskaia, regia Dominic Dembinski (1992), Puricele de G. Feydeau, regia Horaţiu Mălăele (1993), Avarul de Molière, regia Mircea Cornişteanu (1994), Cerere în căsătorie de A.P. Cehov (1997) şi Căsătoria de Nikolai Gogol

Page 9: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

(1998), ambele în regia lui Gavriil Pinte, Soţul păcălit de Molière, regia Mircea Cornişteanu (2000), Titanic Vals de Tudor Muşatescu, regia Dinu Cernescu (2002). În cei douăzeci şi doi de ani de carieră artistică, el a fost prezent – în roluri principale – pe genericul unor creaţii cinematografice importante: Undeva în Est, regia Nicolae Mărgineanu (1991), È pericoloso sporgersi, regia Nicolae Caranfil (1993), sau serialul de televiziune În familie (2002). În 1992, i-a fost decernat Premiul al II-lea pentru rolurile Paşa din Şantaj de L. Razumovskaia şi Ianache din Gaiţele de Alexandru Kiriţescu, la Gala Tânărului Actor HOP de la Costineşti. În stagiunea curentă a Teatrului Nottara, Sorin Cociş poate fi văzut în Aniversarea de Thomas Vinterberg și Mogens Rukov, regia Vlad Massaci, O poveste foarte simplă de Maria Lado, regia: Ljupcho Gyorgievski, Somnambulism de Iaroslava Pulinovici, regia: Alexandru Mâzgăreanu, sau în D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia: Claudiu Goga. DANI POPESCU Dani Popescu a absolvit, în 1996, Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, la clasa profesorului Florin Zamfirescu. Debutul său a fost marcat de două personaje din universul dramatic al lui A.P. Cehov: Lopahin din Livada de vişini şi Tihon din La drumul mare, ambele realizate pe scena Studioului Casandra, în regia apreciatului său profesor. În anul absolvirii este angajat la Teatrul Dramatic Sică Alexandrescu din Braşov şi, doi ani mai târziu, în 1998, devine membru al trupei artistice a Teatrului Nottara. Aici a continuat colaborarea (începută încă din timpul studiilor) cu regizoarea Alice Barb, în spectacolele Doamna nevăzută de Calderon de la Barca şi Oscar, după Claude Magnier. De asemenea a lucrat şi cu alte nume importante ale regiei româneşti de teatru: Vlad Mugur, Alexandru Dabija, Mircea Cornişteanu, Vlad Massaci, Diana Lupescu, Mihai Lungeanu, Horaţiu Mălăele, Alexandru Repan. A jucat, de asemenea, în spectacolele Revizorul de Gogol, Underground, după Azilul de noapte de M. Gorki, Emanciparea prinţului Hamlet de Alina Mungiu, Scenariul de Martin Crimp, Jocul dragostei şi al morţii de Romain Rolland, Platonov de A.P. Cehov, Înşir-te, mărgărite! de Victor Eftimiu, Eden de Eugene O’Brian, O zi de vară de Sławomir Mrożek, Opera de trei parale de Bertolt Brecht, Roman teatral de Mihail Bulgakov. În stagiunea actuală a Teatrului Nottara îl puteți vedea jucând în Funcţionarul destinului de Horia Gârbea, regia: Anca Maria Colţeanu, Vacanţă în Guadelupa de Pierre Assous, regia: Diana Lupescu, sau în Iubirea la oameni de Dmitri Bogoslavski, regia: Evghenia Berkovici. ALEXANDRU MIKE GHEORGHIU A absolvit Facultatea de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A debutat pe scena Teatrului Studențesc „Podul”, în spectacole regizate de Cătălin Naum. Pe scena Teatrului Nottara au putut fi văzut în spectacolele Titanic vals de Tudor Mușatescu, în regia lui Dinu Cernescu, Scandal la operă de Ken Ludwig, în regia Petre Bokor, De dor și drag, Maria Tănase şi Umor, amor, fior de dor... în București, două spectacole a căror regie este semnată de Diana Lupescu, O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, şi Mult zgomot pentru nimic de William Shakespeare, în regia Dianei Lupescu. În stagiunea curentă, joacă în spectacolele: Fazanul de Georges Feydeau, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, Burlaci și burlăcițe de Hanoch Levin, în regia Alessandrei Giuntini, Familie de

Page 10: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

artiști de K. Kostzer și A. Arias, în regia lui Alexander Hausvater sau în D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, în regia lui Claudiu Goga. De-a lungul timpului, a colaborat cu regizori precum Vlad Massaci, Calvin McClinton (profesor fondator al Fundației „Artele Teatrului Musical” din Kent, Ohio), Yvette Bozsik, Mihai Lungeanu, Anca Maria Colțeanu, Dan Vasile, Bogdan Hușanu. A colaborat, de asemenea, cu Opera Națională din București, jucând în musicalul Cabaret de John Kander, Joe Masteroff, Fred Ebb, scenariu pe baza căruia s-a făcut celebrul film regizat de Bob Fosse, cu Liza Minnelli în rol principal. MIHAELA SUBȚIRICĂ Născută în 1981, Mihaela Subțirică a absolvit, în 2004, Secția „Actorie” a Facultății de Arte din cadrul Universității Hyperion din București, la clasa profesorilor Catrinel Dumitrescu și Emil Hossu. În timpul facultății, a întruchipat numeroase personaje: Sunny, în dramatizarea De veghe în lanul de secară de J.D.Sallinger, Domnișoara Cucu, în Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Mașa, în Trei surori de A.P. Cehov, Polea, în Micii burghezi de M.Gorki, Maria, în A douăsprezecea noapte de W. Shakespeare, Mița Baston, în D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, Maria, în Omul de noroi de Paul Ioachim − piesă jucată și la Teatrul Nottara − , sau Dunia, în adaptarea Cum e dincolo de mare?, după basmul rusesc Floricica purpurie, spectacol jucat în cadrul Nocturnelor de la Teatrul Nottara. A apărut în filme studențești de scurtmetraj, a realizat sporturi radio pentru diverse companii și a fost colaborator la emisiunea „Sare și piper cu Stela și Arșinel” de la postul Național TV. În prezent, este actriță angajată a Teatrului Nottara, unde a jucat în spectacole Bătrânul de Maxim Gorki, regia: Catrinel Dumitrescu, Rinocerul îndrăgostit de Liao Yimei, regia: Mihai Lungeanu, Ai toata viața înainte, dramatizare dupa romanul omonim de Romain Gary, regia: Alina Rece, Aniversarea de Thomas Winterberg, regia: Vlad Massaci, Clipe de viață de William Saroyan, regia: Cristian Dumitru, Iubiri otrăvite de Laila Ripoll, regia: Cristian Dumitru, Nu vorbiți cu actorii de Tom Dudzick, regia: Diana Lupescu, Roman teatral de Mihail Bulgakov, regia: Vlad Massaci. DAN ALEXANDRU NĂSTASE S-a născut în 1983 și a absolvit, în 2007, Secția „Arta actorului” din cadrul UNATC I.L. Caragiale, la clasa profesorului Ion Cojar. Din 2014 este doctorand în domeniul esteticii și al pedagogiei artei actorului, la UNATC, sub îndrumarea profesorului Adriana Popovici. A jucat în spectacolele Bădăranii de Carlo Goldoni, regia: Adrian Pintea, Înșelații de Sterija Popovic, regia: Andjelca Nicolic, Teatrul Național „Sterija Popovic” (Serbia), Port de Simon Stephens, Studioul de Teatru Casandra (2006-2007), Răzbunarea lui Arlechino, Teatrul Llantiol (Barcelona), Trei surori de A.P. Cehov, regia: Aleksandar Ivanovski, Salonul 6 de A.P. Cehov, regia Dumitru Acris. În perioada 2009-2011, a participat la seria de spectacole-lectură organizate de ICR Madrid și de asociațiile românești din Spania. Din 2008 a lucrat ca redactor, reporter sau asistent de producție la mai multe televiziuni: România TV, Realitatea TV, Realitatea Media sau Național TV. În perioada 2014-2015, a regizat spectacolul Visul Isoldei de Bogdana Darie, la UNATC I.L. Caragiale; spectacolul a participat la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea, în septembrie

Page 11: DOSAR DE PREZENTARE Despre olteni, cu dragostenew.nottara.ro/res/doc/3468_Dosar_Randuieli.pdf · Sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea

2014, iar în 2015 a luat parte la Festivalul de Teatru Arsene (Franța), fiind o coproducție ICR și UNATC. A luat parte, în calitate de actor, la realizarea scurtmetrajelor DIAZ, regia: Daniellle Vicari, o coproducție româno-italiană produsă de Mandragora, și în scurtmetrajele The Simple Things, regia: Ioana Fința (2007), și Între două iubiri, produs de Riviera Film (2013). Din 2016 până în prezent, este actor al Teatrului Tony Bulandra din Târgoviște. RALUCA TIȚA Născută în 1990, Raluca Tița și-a făcut studiile liceale în perioada 2005-2009, la Secția „Arta actorului” a Liceului de Muzică „Dinu Lipatti”. Între 2009 și 2012 a fost studentă la Universitatea Hyperion, Secția „Arta actorului”, la clasa profesorilor Magda Catone, Tomi Cristin, Ana-Maria Lazăr, continuând, în 2012, cu studii masterale în arta actorului, la aceeași universitate, unde i-a avut ca profesori pe Mircea Anca și Diana Dimian-Mihăiță. În timpul anilor de studiu, a abordat un repertoriu divers, impus de necesităţile şcolii, ce a mers de la literatura universală la cea naţională. A fost Miranda în Furtuna de W. Shakespeare, Irina în Trei surori de A.P. Cehov, Efimița în Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, Maria în Un mănunchi de flăcări de Richard Nash sau Mata Hari în Colonelul și păsările de Hristo Boytchev. Este, de mai mult timp, o apreciată colaboratoare a Teatrului Nottara, iar în ultimii doi ani a păşit şi pe scenă, în calitate de actriţă. În 2015, regizoarea Diana Lupescu i-a descoperit potenţialul comic, distribuind-o în rolul unei secretare depăşite de circumstanţe, în spectacolul Aprilie, dimineața! de Mihai Ispirescu. În anul următor, pe aceeaşi scenă, regizorul macedonean Ljupcho Gyorgievski a intuit şi el potenţialul expresiv al tinerei actriţe, aşa că a distribuit-o în rolul unuia dintre animalele vorbitoare şi înţelepte, din O poveste foarte simplă de Maria Lado. Tot în 2016, Raluca Tița a participat la Laboratorul de Teatru DENS, unde a lucrat sub îndrumarea regizorului Andreas Merz-Raykov. Cel mai recent rol al ei este Helen, în piesa Mărimea contează de Neill La Bute, montată la Teatrul Nottara de Cristi Juncu. GIGI IORDACHE S-a născut pe 10 martie 1965. Nu are studii de actorie, dar a colaborat de timpuriu cu Circul Globus din București, în calitate de clovn-acrobat, precum și cu alte circuri din străinătate (Franța, Kuwait, Polonia). A lucrat împreună cu artiști acrobați și cascadori la spectacolele Live în România, Austria și Germania. Cu timpul a avut diverse apariții în spectacole de teatru, ca artist amator, la teatre precum Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Metropolis, Teatrul Mic, Teatrul Național Cluj-Napoca. Coordonator proiect: Claudiu Sfirschi-Lăudat [email protected] Serviciul de Specialitate artistică