DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE Dezmembrmintele dreptului de proprietate sunt reglementate n Noul Cod Civil n titlul III, art. 693-772. Ele sunt urmtoarele: - dreptul de superficie - dreptul de uzufruct; - dreptul de uz; - dreptul de abitaie; - dreptul de servitute. Noul Cod Civil nu cuprinde i o definiie a ceea ce nseamn dezmembrmintele dreptului de proprietate, dar potrivit doctrinei ele reprezint drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate privat asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobndesc prin transferarea unor elemente ale coninutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv ctre o alt persoan, sau prin exercitarea acestor elemente de ctre proprietarul bunului i o alt persoan. Dreptul de superficie Reglementare: Dreptul de superficie este o instituie reglementat expres n Noul Cod civil, respectiv n art. 693-702 N.C.Civ. Definiie: dreptul de a avea sau de a edifica o construcie pe terenul altuia, deasupra ori n subsolul acelui teren, asupra cruia superficiarul dobndete un drept de folosin (art. 693). Caracteristicile dreptului de superficie: drept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrrii dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxim a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea rennoirii la expirarea termenului, conform art. 694 noul Cod civil). Dobndirea dreptului de superficie, potrivit reglementrii din noul Cod civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul, sau convenie), precum i prin uzucapiune sau prin alt mod prevzut de lege. n toate cazurile se aplic dispoziiile privind cartea funciar. ntinderea i exercitarea dreptului de superficie: Dreptul de superficie se exercit n limitele i n condiiile actului constitutiv. n lipsa unei stipulaii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitat de suprafaa de teren pe care urmeaz s se construiasc i de cea necesar exploatrii construciei sau, dup caz, de suprafaa de teren aferent i de cea necesar exploatrii construciei edificate.(art. 695 alin. 1. N.C.Civ.). Prevederi speciale privesc interdicia modificrii construciei de ctre titularul dreptului de superficie, acesta avnd obligaia, n cazul reconstruirii, s respecte forma iniial. n cazul nerespectrii acestor dispoziii, proprietarul terenului poate s cear, n termen de trei ani, ncetarea superficiei sau repunerea n situaia anterioar. Aprarea dreptului de superficie: Dreptul de superficie poate fi aprat prin aciunea confesorie de superficie, aciune ce poate fi intentat mpotriva oricrei persoane chiar i mpotriva proprietarului terenului, dac ea mpiedic exercitarea dreptului. Dreptul la aciune este imprescriptibil. Proiectul Vin Codurile ! Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil i nu epuizeaz toate aspectele privitoare la acest subiect Constituirea cu titlu oneros a superficiei - Evaluarea prestaiei superficiarului : n cazul n care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dac prile nu au prevzut alte modaliti de plat a prestaiei de ctre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaz, sub form de rate lunare, o sum egal cu chiria stabilit pe piaa liber, innd seama de natura terenului, de destinaia construciei n cazul n care aceasta exist, de zona n care se afl terenul, precum i de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosinei. n caz de nenelegere ntre pri, suma datorat proprietarului terenului va fi stabilit pe cale judectoreasc (art. 697). ncetarea superficiei : Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciar pentru una dintre urmtoarele cauze: - la expirarea termenului; - prin consolidare, dac terenul i construcia devin proprietatea uneia i aceleiai persoane; - prin pieirea construciei, dac exist o stipulaie expres n acest sens; - n alte moduri prevzute de lege. Efectele ncetrii superficiei : n lipsa unei stipulaii contrare, proprietarul terenului devine proprietarul construciei edificate de superficiar, prin accesiune, cu obligaia de a plti construcia la valoarea de circulaie de la data expirrii termenului. Exist i posibilitatea, n cazul n care construcia are o valoare mult mai mare dect terenul, ca proprietarul terenului s-l oblige pe superficiar s cumpere terenul la valoarea de pia. Dreptul de uzufruct Reglementare: Dreptul de uzufruct este reglementat n art. 703 748 N.C.Civ.. Definiie: Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane i de a culege fructele acestuia ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana..... Dobndirea dreptului de uzufruct: Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevzute de lege, dispoziiile n materie de carte funciar fiind aplicabile. Uzufructul se poate constitui numai n favoarea unei persoane existente. Obiectul dreptului de uzufruct: orice bunuri mobile i imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o mas patrimonial, o universalitate de fapt ori o cot-parte din aceasta. Nu pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public. n N.C.Civ. au fost introduse, n mod expres, dispoziii speciale privind uzufructul asupra creanelor, inclusiv asupra unei rente viagere, asupra aciunilor sau a prilor sociale, precum i uzufructul asupra fondului de comer (art. 737-745 N.C.Civ.). Aprarea dreptului de uzufruct: Acest drept poate fi aprat printr-o aciune confesorie, n aceleai condiii n care aceasta poate fi exercitat i n cazul superficiei. Durata uzufructului: Uzufructul n favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. Uzufructul constituit n favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cnd este constituit cu depirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. Dac nu s-a prevzut durata uzufructului, se prezum c este viager sau, dup caz, c este constituit pe o durat de 30 de ani. Uzufructul constituit pn la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit vrst dureaz pn la acea dat, chiar dac acea persoan ar muri nainte de mplinirea vrstei stabilite. Drepturile uzufructuarului sunt: - de folosin exclusiv a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia (naturale, industriale, civile i chiar productele); - de a cere i de a obine predarea bunului; - de a dispune, ca un bun proprietar, de bunurile care, fr a fi consumptibile, se deterioreaz rapid prin utilizare. n acest caz, la sfritul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceast din urm dat. - de cesiune a uzufructului; - de a nchiria sau, dup caz, de a arenda bunul primit n uzufruct; - de a exploata prile de pduri nalte care au fost destinate tierii regulate, fie c aceste tieri se fac periodic pe o ntindere de pmnt determinat, fie c se fac numai pentru un numr de arbori alei pe toat suprafaa fondului; Proiectul Vin Codurile ! Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil i nu epuizeaz toate aspectele privitoare la acest subiect - de a lua din pduri araci pentru vii; - de a lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosinei obinuite a proprietarului, n limitele dispoziiilor legale; - dreptul asupra pomilor fructiferi care se usuc i a celor czui accidental; - dreptul asupra carierelor de piatr i de nisip aflate n exploatare. - n cazul unei creane: dreptul de a ncasa capitalul i de a percepe dobnzile creanei, dreptul de a spori capitalul, dreptul de vot, dreptul la dividende. Obligaiile uzufructuarului. Acestea constau fie ntr-o obligaie general, la un loc cu toi cei care formeaz subiectul pasiv, de a respecta dreptul la nuda proprietate, fie n anumite obligaii ale uzufructuarului, care dau expresie raporturilor speciale dintre uzufructuar i nudul proprietar: - de a inventaria bunurile mobile i de a constata starea n care se afl imobilele, cu excepia cazului n care uzufructul unui bun mobil este dobndit prin uzucapiune; - de a respecta destinaia dat bunurilor de nudul proprietar, cu excepia cazului n care se asigur o cretere a valorii bunului sau cel puin nu se prejudiciaz n niciun fel interesele proprietarului; - de a despgubi pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunztoare a bunurilor date n uzufruct; - de a depune o garanie pentru ndeplinirea obligaiilor sale; - de a efectua reparaiile de ntreinere a bunului; reparaiile mari sunt n sarcina uzufructuarului atunci cnd sunt determinate de neefectuarea reparaiilor de ntreinere. - de a suporta toate sarcinile i cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosina bunului, culegerea fructelor ori ncasarea veniturilor; - de a aduce de ndat la cunotina nudului proprietar orice uzurpare a fondului i orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanciunea obligrii la plata de daune-interese. Drepturile nudului proprietar. Obligaiile menionate ale uzufructuarului devin, n raporturile juridice, drepturi de crean ale nudului proprietar. Astfel sunt, de exemplu, dreptul de a cere ntocmirea inventarului, conservarea lucrului, efectuarea reparaiilor de ntreinere, dreptul de a cere despgubiri, dreptul de a cere restituirea lucrului i altele asemenea. Obligaiile nudului proprietar .n general, nudul proprietar are o obligaie general negativ de a nu tulbura exercitarea dreptului de uzufruct. Proprietarul nu poate prin faptul su nici cu orice chip vtma drepturile uzufructuarului. Stingerea uzufructului: Modurile de stingere a uzufructului, prevzute n art. 746-748 noul Cod civil sunt n numr de apte, i anume: - moartea sau, dup caz, ncetarea personalitii juridice a uzufructuarului; - expirarea termenului pentru care a fost constituit uzufructul; - consolidarea (cnd una i aceeai persoan dobndete att calitatea de proprietar ct i pe aceea de uzufructuar); - neuzul timp de 10 de ani, iar n cazul creanelor, 2 ani; - pieirea total a lucrului supus uzufructului; - abuzul de folosin; - renunarea uzufructuarului. Dreptul de uz i dreptul de abitaie Reglementare: Drepturile de uz i de abitaie sunt reglementate n art. 749-754 N.C.Civ. Definiie: Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia i de a-i culege fructele naturale i industriale numai pentru nevoile proprii i ale familiei sale. Abitaia este dreptul unei persoane de a locui n locuina nudului proprietar mpreun cu soul i copiii si, chiar dac nu a fost cstorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaia, precum i cu prinii ori alte persoane aflate n ntreinere. Caracteristici: Aceste dou dezmembrminte ale dreptului de proprietate se deosebesc de uzufruct deoarece, pe lng faptul c ele nu sunt cesibile, este interzis i cesiunea emolumentului (beneficiile titularului rezultate din exercitarea dreptului). Titularul dezmembrmntului respectiv nu i poate Proiectul Vin Codurile ! Coninutul acestui material nu constituie o interpretare oficial a Noului Cod civil i nu epuizeaz toate aspectele privitoare la acest subiect exercita dreptul dect pentru nevoile lui i ale familiei sale. Diferena dintre dreptul de uz i dreptul de abitaie rezult din obiectul acestor dezmembrminte. Astfel, dreptul de abitaie se constituie asupra unei locuine, iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile, cu excepia locuinei. Dreptul de uz i dreptul de abitaie se supun, ct privete constituirea, exercitarea i stingerea lor, regulilor din materia uzufructului. Dreptul de servitute (servituile) Reglementare: dreptul de servitute este reglementat n art. 755 art. 772 N.C.Civ. Definiie: servitutea este sarcina care greveaz un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. De regul, servitutea presupune dou imobile aparinnd unor proprietari diferii, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care suport servitutea este fondul aservit. Pot fi ns i situaii n care servituile s aib caracter reciproc. n art. 755 alin. (2) al noului Cod civil se menioneaz c fondul dominant poate, prin constituirea servituii, s-i sporeasc utilitatea economic sau confortul. Constituire: servitutea se poate constitui numai pe temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune. Clasificare: - servitui aparente i servitui neaparente, dup cum ele sunt determinate printr-un semn vizibil (o u, o fereastr, etc.), sau nu (servitutea de a nu construi peste o anumit nlime); - servitui continue i servitui necontinue, n funcie de modul de exercitare, care poate fi continuu, fr fapta omului (servitutea de vedere) sau necontinuu, unde este necesar faptul actual al omului (servitutea de trecere); - servitui pozitive i servitui negative, cele pozitive implicnd exercitarea parial a unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra fondului aservit, iar servituile negative fiind acelea potrivit crora proprietarul fondului aservit este obligat s se abin de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului su de proprietate (ex. servitutea de a nu construi). Obligaiile n sarcina proprietarului fondului aservit sunt, n principal, cele care privesc respectarea obligaiilor asumate pentru asigurarea uzului i utilitii fondului dominant precum i notarea n cartea funciar, iar obligaia se transmite, pe aceast cale, dobnditorilor subsecveni ai fondului aservit. Ct privete abinerea proprietarului fondului aservit de a mpiedica exercitarea servituii, aceasta nu poate mpiedica pe proprietarul fondului aservit de a schimba locul prin care se exercit servitutea, n msura n care exercitarea servituii rmne la fel de comod pentru proprietarul fondului dominant. Drepturile i obligaiile proprietarului fondului dominant, sunt, n principal: - dreptul de a lua toate msurile i de a face pe cheltuiala sa toate lucrrile pentru a exercita i a conserva servitutea; - obligaia de a nu agrava situaia fondului aservit i de a nu cauza prejudicii prin exercitarea servituii. Stingerea servituilor : Servituile se sting pe cale principal prin radierea lor din cartea funciar pentru una dintre urmtoarele cauze: a) consolidarea, atunci cnd ambele fonduri ajung s aib acelai proprietar; b) renunarea proprietarului fondului dominant; c) ajungerea la termen; d) rscumprarea; e) imposibilitatea definitiv de exercitare; f) neuzul timp de 10 de ani; g) dispariia oricrei utiliti a acestora. (2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dac servitutea este contrar uxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxDezmembramintele dreptului de proprietate in Noul Cod civil Dezmembramintele dreptului de proprietate in Noul Cod civil | Infolegal.ro.Noul Cod civil(Legea 287/2009) a intrat in vigoare, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil, de la 1 octombrie, iar efectele aplicarii acestuia vor fi deosebit de complexe, existand atat modificari si completari aduse legislatiei deja existente, cat si institutii fundamental noi. Va prezentam prevederile Noului Cod civil in materia dezmembramintelor dreptului de proprietate.Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt reglementate in Noul Cod civil in titlul III, art. 693-772 si sunt urmatoarele: dreptul de superficie; dreptul deuzufruct; dreptul deuz; dreptul de abitatie; dreptul deservitute.Noul Cod civil nu cuprinde si o definitie a ceea ce inseamna dezmembramintele dreptului de proprietate, dar potrivit doctrinei ele reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.Dreptul de superficieReglementareDreptul de superficie este o institutie reglementata expres in Noul Cod civil, respectiv in art. 693-702.DefinitieDreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta (art. 693).Caracteristicile dreptului de superficieDrept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la expirarea termenului, conform art. 694 noul Cod civil).Dobandirea dreptului de superficie, potrivit reglementarii din noul Cod civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul, sau conventie), precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut de lege. In toate cazurile se aplica dispozitiile privind cartea funciara.Intinderea si exercitarea dreptului de superficieDreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatiicontrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate [art. 695 alin. (1) NCC].Prevederi speciale privesc interdictia modificarii constructiei de catre titularul dreptului de superficie, acesta avand obligatia, in cazul reconstruirii, sa respecte forma initiala. In cazul nerespectarii acestor dispozitii, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de trei ani, incetarea superficiei sau repunerea in situatia anterioara.Apararea dreptului de superficieDreptul de superficie poate fi aparat prin actiunea confesorie de superficie, actiune ce poate fi intentata impotriva oricarei persoane chiar si impotriva proprietarului terenului, daca ea impiedica exercitarea dreptului. Dreptul la actiune este imprescriptibil.Constituirea cu titlu oneros a superficiei Evaluarea prestatiei superficiaruluiIn cazul in care superficia s-a constituit cu titlu oneros, daca partile nu au prevazut alte modalitati de plata a prestatiei de catre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaza, sub forma de rate lunare, o suma egala cu chiria stabilita pe piata libera, tinand seama de natura terenului, de destinatia constructiei in cazul in care aceasta exista, de zona in care se afla terenul, precum si de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosintei. In caz de neintelegere intre parti, suma datorata proprietarului terenului va fi stabilita pe cale judecatoreasca (art. 697).Incetarea superficieiDreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara pentru una dintre urmatoarele cauze: la expirarea termenului; prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea uneia si aceleiasi persoane; prin pieirea constructiei, daca exista o stipulatie expresa in acest sens; in alte moduri prevazute de lege.Efectele incetarii superficieiIn lipsa unei stipulatii contrare, proprietarul terenului devine proprietarul constructiei edificate de superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati constructia la valoarea de circulatie de la data expirarii termenului. Exista si posibilitatea, in cazul in care constructia are o valoare mult mai mare decat terenul, ca proprietarul terenului sa-l oblige pe superficiar sa cumpere terenul la valoarea de piata.Dreptul de uzufructReglementareDreptul de uzufruct este reglementat in art. 703-748 NCC.DefinitieUzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.Dobandirea dreptului de uzufructUzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevazute de lege, dispozitiile in materie de carte funciara fiind aplicabile. Uzufructul se poate constitui numai in favoarea unei persoane existente.Obiectul dreptului de uzufructOrice bunuri mobile si imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta. Nu pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public. In N.C.Civ. au fost introduse, in mod expres, dispozitii speciale privind uzufructul asupra creantelor, inclusiv asupra unei rente viagere, asupra actiunilor sau a partilor sociale, precum si uzufructul asupra fondului de comert (art. 737-745 NCC).Apararea dreptului de uzufructAcest drept poate fi aparat printr-o actiune confesorie, in aceleasi conditii in care aceasta poate fi exercitata si in cazul superficiei.Durata uzufructuluiUzufructul in favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. Uzufructul constituit in favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci cand este constituit cu depasirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. Daca nu s-a prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager sau, dupa caz, ca este constituit pe o durata de 30 de ani. Uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte de implinirea varstei stabilite.Drepturile uzufructuarului sunt: de folosinta exclusiva a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia (naturale, industriale, civile si chiar productele); de a cere si de a obtine predarea bunului; de a dispune, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid prin utilizare. In acest caz, la sfarsitul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta din urma data; de cesiune a uzufructului; de a inchiria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in uzufruct; de a exploata partile de paduri inalte care au fost destinate taierii regulate, fie ca aceste taieri se fac periodic pe o intindere de pamant determinata, fie ca se fac numai pentru un numar de arbori alesi pe toata suprafata fondului; de a lua din paduri araci pentru vii; de a lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosintei obisnuite a proprietarului, in limitele dispozitiilor legale; dreptul asupra pomilor fructiferi care se usuca si a celor cazuti accidental; dreptul asupra carierelor de piatra si de nisip aflate in exploatare; in cazul unei creante: dreptul de a incasa capitalul si de a percepe dobanzile creantei, dreptul de a spori capitalul, dreptul de vot, dreptul la dividende.Obligatiile uzufructuaruluiAcestea constau fie intr-o obligatie generala, la un loc cu toti cei care formeaza subiectul pasiv, de a respecta dreptul la nuda proprietate, fie in anumite obligatii ale uzufructuarului, care dau expresie raporturilor speciale dintre uzufructuar si nudul proprietar: de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea in care se afla imobilele, cu exceptia cazului in care uzufructul unui bun mobil este dobandit prin uzucapiune; de a respecta destinatia data bunurilor de nudul proprietar, cu exceptia cazului in care se asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza in niciun fel interesele proprietarului; de a despagubi pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzatoare a bunurilor date in uzufruct; de a depune o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale; de a efectua reparatiile de intretinere a bunului; reparatiile mari sunt in sarcina uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere; de a suporta toate sarcinile si cheltuielile culegerea fructelor ori incasarea veniturilor; de a aduce de indata la cunostinta nudului proprietar orice uzurpare a fondului si orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanctiunea obligarii la plata de daune-interese.Drepturile nudului proprietarObligatiile mentionate ale uzufructuarului devin, in raporturile juridice, drepturi de creanta ale nudului proprietar. Astfel sunt, de exemplu, dreptul de a cere intocmirea inventarului, conservarea lucrului, efectuarea reparatiilor de intretinere, dreptul de a cere despagubiri, dreptul de a cere restituirea lucrului si altele asemenea.Obligatiile nudului proprietarIn general, nudul proprietar are o obligatie generala negativa de a nu tulbura exercitarea dreptului de uzufruct. Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatama drepturile uzufructuarului.Stingerea uzufructuluiModurile de stingere a uzufructului, prevazute in art. 746-748 NCC sunt in numar de sapte, si anume: moartea sau, dupa caz, incetarea personalitatii juridice a uzufructuarului; expirarea termenului pentru care a fost constituit uzufructul; consolidarea (cand una si aceeasi persoana dobandeste atat calitatea de proprietar cat si pe aceea de uzufructuar); neuzul timp de 10 de ani, iar in cazul creantelor, 2 ani; pieirea totala a lucrului supus uzufructului; abuzul de folosinta; renuntarea uzufructuarului.Dreptul de uz si dreptul de abitatieReglementareDrepturile de uz si de abitatie sunt reglementate in art. 749-754 NCC.DefinitieUzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. Abitatia este dreptul unei persoane de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu sotul si copiii sai, chiar daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia, precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere.CaracteristiciAceste doua dezmembraminte ale dreptului de proprietate se deosebesc de uzufruct deoarece, pe langa faptul ca ele nu sunt cesibile, este interzisa si cesiunea emolumentului (beneficiile titularului rezultate din exercitarea dreptului). Titularul dezmembramantului respectiv nu isi poate exercita dreptul decat pentru nevoile lui si ale familiei sale.Diferenta dintre dreptul de uz si dreptul de abitatie rezulta din obiectul acestor dezmembraminte. Astfel, dreptul de abitatie se constituie asupra unei locuinte, iar dreptul de uz asupra unor bunuri mobile sau imobile, cu exceptia locuintei.Dreptul de uz si dreptul de abitatie se supun, cat priveste constituirea, exercitarea si stingerea lor, regulilor din materia uzufructului.Dreptul de servitute (servitutile)ReglementareDreptul de servitute este reglementat in art. 755- 772 NCC.DefinitieServitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. De regula, servitutea presupune doua imobile apartinand unor proprietari diferiti, dintre care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care suporta servitutea este fondul aservit. Pot fi insa si situatii in care servitutile sa aiba caracter reciproc. In art. 755 alin. (2) NCC se mentioneaza ca fondul dominant poate, prin constituirea servitutii, sa-si sporeasca utilitatea economica sau confortul.ConstituireServitutea se poate constitui numai pe temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune.Clasificare servituti aparente si servituti neaparente, dupa cum ele sunt determinate printr-un semn vizibil (o usa, o fereastra, etc.), sau nu (servitutea de a nu construi peste o anumita inaltime); servituti continue si servituti necontinue, in functie de modul de exercitare, care poate fi continuu, fara fapta omului (servitutea de vedere) sau necontinuu, unde este necesar faptul actual al omului (servitutea de trecere); servituti pozitive si servituti negative, cele pozitive implicand exercitarea partiala a unor prerogative ale dreptului de proprietate asupra fondului aservit, iar servitutile negative fiind acelea potrivit carora proprietarul fondului aservit este obligat sa se abtina de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate (de exemplu, servitutea de a nu construi).Obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservitsunt, in principal, cele care privesc respectarea obligatiilor asumate pentru asigurarea uzului si utilitatii fondului dominant precum si notarea in cartea funciara, iar obligatia se transmite, pe aceasta cale, dobanditorilor subsecventi ai fondului aservit. Cat priveste abtinerea proprietarului fondului aservit de a impiedica exercitarea servitutii, aceasta nu poate impiedica pe proprietarul fondului aservit de a schimba locul prin care se exercita servitutea, in masura in care exercitarea servitutii ramane la fel de comoda pentru proprietarul fondului dominant.Drepturile si obligatiile proprietarului fondului dominant, sunt, in principal: dreptul de a lua toate masurile si de a face pe cheltuiala sa toate lucrarile pentru a exercita si aconserva servitutea; obligatia de a nu agrava situatia fondului aservit si de a nu cauza prejudicii prin exercitarea servitutii.Dreptul de proprietate afectat de uzufruct viager-+

Potrivit prevederilor Codului civil, uzufructul viager este dreptul pe care il are o persoana, uzufructuarul, de a se folosi de un bun si de a-i culege fructele pe timpul vietii sale, dreptul de dispozitie asupra lucrului revenind nudului proprietar.Notiunea de intretinere include multiple prestatii, atit de natura materiala, cit si de natura psihologica, data de caracterul personal al contractului de intretinere, care se intemeiaza, in realizarea continutului sau economic, pe un raport de incredere si apropriere. Datorita caracterului alimentar al obligatiei de intretinere, termenele de executare (de zi cu zi) au caracter esential in sensul dispozitiilor art. 1079, pct. 3, Cod Civil.Intrucit obligatia de intretinere (cu cele doua componente ale sale: cea materiala si cea psihologica) trebuie prestata zilnic, executarea necorespunzatoare a obligatiilor oricind pe parcursul derularii contractului, deci chiar dupa trecerea unui anumit timp de la incheierea actului, poate duce la rezolutiune. Aceasta intrucit prestatiile asumate trebuie asigurate corespunzator pe perioada intregii vieti a intretinutului.In cazul in care prin incheierea unui contract de vanzare-cumparare se transmite proprietatea unui imobil cu rezervarea dreptului de uzufruct viager, cel in favoarea caruia s-a constituit acest drept nu poate fi evacuat din imobil pe durata vietii sale. Trebuie sa se stie ca actul de vinzare-cumparare cu clauza de uzufruct viager in favoarea vinzatorului contine in realitate doua contracte: vinzarea-cumpararea, pe de o parte, si contractul de usufruct, pe de alta parte, ceea ce ii confera un caracter complex.Prin instituirea clauzei de uzufruct viager se procedeaza la dezmembrarea dreptului de proprietate, astfel, la cumparator trecind, de la data incheierii actului, doar nuda proprietate, posesia si folosinta raminind vinzatorului sau unui tert, pina la stingerea uzufuctului.Uzufructul are caracterul unui contract unilateral, nudul proprietar fiind obligat sa respecte, chiar in lipsa unor clauze exprese, drepturile uzufructuarului, prevazute de art. 521-539 Cod Civil, mai precis sa nu tulbure folosinta imobilului pina la data incetarii din viata a vinzatorului. Deci nu va putea intra in folosinta imobilului decit dupa data decesului uzufructuarului. Daca uzufructul a fost constituit in favoarea ambilor soti care au vindut un apartament, in caz de deces al unuia dintre sotI, celalalt pastreaza uzufructul pentru intreg imobilul.Concluzia finala este urmatoarea: avind in vedere dispozitiile legale, pe durata dreptului de uzufruct, care reiese din contractul incheiat, uzufructuarul nu poate fi evacuat din imobil.Drepturile i obligaiile uzufructuarului i ale nudului proprietarArt. 714Cesiunea uzufructului(1) n absena unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul su unei alte persoane fr acordul nudului proprietar, dispoziiile n materie de carte funciar fiind aplicabile.(2) Uzufructuarul rmne dator exclusiv fa de nudul proprietar numai pentru obligaiile nscute nainte de cesiune. Pn la notificarea cesiunii, uzufructuarul i cesionarul rspund solidar pentru ndeplinirea tuturor obligaiilor fa de nudul proprietar.(3) Dup notificarea cesiunii, cesionarul este dator fa de nudul proprietar pentru toate obligaiile nscute dup notificarea cesiunii. n acest caz, uzufructuarului i se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile legale din materia fideiusiunii.(4) Dup cesiune, dreptul de uzufruct continu, dup caz, pn la mplinirea termenului iniial sau pn la decesul uzufructuarului iniial.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-714-cesiunea-uzufructului-drepturile-si-obligatiile-uzufructuarului-si-ale-nudului-proprietar-uzufructulDrepturile i obligaiile uzufructuarului i ale nudului proprietar

n concepia noului Cod civil s-a renunat la caracterul incesibil al dreptului de uzufruct; uzufructuarul poate ceda dreptul su fr acordul nudului proprietar, dar cu respectarea prevederilor de publicitate imobiliar pentru bunurile imobile i cu obligaia notificrii cesiunii ctre nudul proprietar.

Cesiunea uzufructului afectat de termen se face n limitele acestuia, dar se vor pune n vedere cesionarului prevederile art. 746 alin. (2) noul cod civil.

Cesiunea uzufructului viager se poate face fr precizarea unui anumit termen, dar i n acest caz sunt aplicabile dispoziiile art. 746 alin. (2) NCC.

Dup cesionarea dreptului, cedentul nu poate face niciun alt act de dispoziie sau renunare asupra dreptului cesionat.

Potrivit prevederilor art. 70 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:

Dispoziiile art. 714 se aplic indiferent de data constituirii uzufructului. n cazul uzufructului constituit prin convenie ncheiat anterior intrrii n vigoare a Codului civil, acesta este i rmne incesibil, mai puin n cazul n care prile convin altfel.Legea de aplicare: Art. 70. Dispoziiile art. 714 din Codul civil se aplic indiferent de data constituirii uzufructului. n cazul uzufructului constituit prin convenie ncheiat anterior intrrii n vigoare a Codului civil, acesta este i rmne incesibil, mai puin n cazul n care prile convin altfel.

Legislaie conex: art. 885, art. 888, art. 1443, art. 1447 i urm., art. 2293 i urm. NCC.

1. Articolul 714 alin. (1) NCC consacr caracterul cesibil al dreptului de uzufruct, stabilind regulile aplicabile cesiunii. Noul Cod civil se ndeprteaz astfel de dispoziiile Codului civil din 1864, care instituiau caracterul incesibil al dreptului de uzufruct.

2. Uzufructul poate fi cedat fr acordul nudului proprietar; norma prevzut n art. 714 alin. (1) NCC are caracter supletiv, astfel nct, la constituirea uzufructului, nudul proprietar i uzufructuarul pot stabili caracterul incesibil al dreptului de uzufruct sau ca acesta s poat fi cedat doar cu acordul nudului proprietar.

3. ntruct textul nu distinge, cesiunea dreptului de uzufruct poate fi att cu titlu oneros, ct i cu titlu gratuit.

4. Cesiunea dreptului de uzufruct este supus regulilor de carte funciar, fiind astfel aplicate regulile instituite de art. 885 i art. 888 NCC: cesionarul va dobndi dreptul de uzufruct prin nscrierea n cartea funciar pe baza contractului ncheiat cu uzufructuarul (art. 885) i pentru a se efectua nscrierea n cartea funciar contractul se va ncheia n form autentic notarial (art. 888).

5. Pentru opozabilitate fa de nudul proprietar, cesiunea trebuie notificat acestuia, notificarea fiind important pentru stabilirea efectelor cesiunii. n ceea ce privete efectele cesiunii dreptului de uzufruct, art. 714 alin. (2) i (3) distinge ntre efectele nainte i dup notificarea cesiunii.

6. Pn la notificarea cesiunii, uzufructuarul i cesionarul rspund solidar pentru ndeplinirea tuturor obligaiilor fa de nudul proprietar. n consecin, fiecare dintre cei doi (cesionarul i uzufructuarul) poate s fie inut separat pentru ntreaga obligaie, iar executarea acesteia de ctre unul dintre ei l libereaz pe cellalt fa de nudul proprietar (art. 1443 NCC); cesionarul va putea opune nudului proprietar toate mijloacele de aprare care i sunt personale, ct i ale uzufructuarului, cu excepia celor personale (art. 1448 alin. (1) NCC).

7. Cesionarul este dator fa de nudul proprietar pentru toate obligaiile nscute dup notificarea cesiunii. n acest caz, uzufructuarului i se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile legale din materia fideiusiunii. n consecin, cedentul va fi inut s execute obligaia cesionarului fa de nudul proprietar dac acesta nu o execut (art. 2293 i urm. NCC). Executnd obligaia, cedentul va fi de drept subrogat n toate drepturile pe care nudul proprietar le avea fa de cesionar (2305 NCC). Este vorba despre o subrogaie legal n drepturile creditorului pltit, aplicaie a dispoziiilor comune (art. 1593 NCC). Fideiusorul pltitor are la ndemn mpotriva debitorului o aciune personal n restituire, potrivit dreptului comun, ca alternativ a aciunii subrogatorii reglementate de art. 2305 NCC, legea neinterzicnd-o" (R. Apostolache, ncheierea i efectele juridice ale fidejusiunii n lumina noului Cod civil, n Dreptul nr. 5/2011, p. 55).

8. Cesiunea dreptului de uzufruct nu afecteaz durata dreptului de uzufruct. Astfel, el continu, dup caz, pn la mplinirea termenului iniial, cnd s-a constituit pentru un anumit termen, sau pn la decesul uzufructuarului iniial, n cazul uzufructului viager. Decesul uzufructuarului va duce la stingerea dreptului de uzufruct, dei cesionarul este n via.

9. Articolul 70 teza I din Legea nr. 71/2011 extinde aplicabilitatea art. 714 NCC i la uzufruc-turile constituite anterior intrrii n vigoare a noului Cod civil, el aplicndu-se indiferent de data constituirii uzufructului"; teza a ll-a a art. 70 consacr, n cazul uzufructului constituit prin convenie, o excepie de la cele enunate anterior: acesta este i rmne incesibil, mai puin n cazul n care prile convin altfel". Din interpretarea art. 70 din Legea nr. 71/2011 rezult urmtoarele: a) posibilitatea cedrii dreptului de uzufruct este recunoscut doar celui cruia i s-a constituit dreptul prin legat sau care a dobndit uzufructul prin uzucapiune;

b) n cazul uzufructului constituit prin convenie, nudul proprietar i uzufructuarul pot conveni ca uzufructul s fie cesibil i s se supun dispoziiilor art. 714 NCC; n msura n care nu a intervenit o asemenea convenie, uzufructul rmne incesibil.

Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-civil/art-714-cesiunea-uzufructului-drepturile-si-obligatiile-uzufructuarului-si-ale-nudului-proprietar-uzufructul

Art. 712CvasiuzufructulDac uzufructul cuprinde, printre altele, i bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grne, buturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, ns cu obligaia de a restitui bunuri de aceeai cantitate, calitate i valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufruc

Legislaie conex: art. 885, art. 888, art. 1091 alin. (4), art. 1098 alin. (1) NCC; Legea nr. 351/2004 a gazelor (M. Of. nr. 679/2004); Legea nr. 13/2007 a energiei electrice (M. Of. nr. 51/2007).

1. Dreptul de uz/abitaie se poate dobndi prin act juridic (a se vedea i comentariile de la art. 704 NCC). Actul juridic de constituire poate fi att bilateral, ct i unilateral (testament), att cu titlu oneros, ct i cu titlu gratuit i trebuie s ndeplineasc toate condiiile de fond i de form impuse de lege. n cazul n care dreptul de uz/abitaie se constituie cu privire la un imobil, actul juridic trebuie ncheiat n form autentic i se va dobndi prin nscrierea n cartea funciar (a se vedea art. 885 i art. 888 NCC).

2. Dreptul de uz/abitaie poate fi dobndit i prin alte moduri prevzute de lege", de exemplu, dreptul de uz asupra unui bun mobil se poate dobndi i prin posesie de bun-credin (art. 937 alin. (5) NCC).

3. Drepturile de uz reglementate de Legea nr. 351/2004 a gazelor: art. 86 lit. a) i b) din Legea nr. 351/2004 instituie n favoarea concesionarilor din sectorul gazelor naturale drepturi de uz asupra terenurilor i altor bunuri proprietate public sau proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice, precum i asupra activitilor desfurate de persoane fizice sau juridice n vecintatea capacitilor; potrivit textului de lege, se disting dou situaii: dreptul de uz pentru executarea lucrrilor necesare n vederea realizrii, reabilitrii sau retehnologizrii capacitii [art. 86 lit. a)) i dreptul de uz pentru asigurarea funcionrii

normale a capacitii prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i a interveniilor necesare [art. 86 lit. b)]; aceste drepturi sunt recunoscute titularilor pe durata lucrrilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare i de ntreinere a capacitilor respective. Drepturile de uz prevzute la art. 86 din Legea nr. 351/2004 asupra terenurilor i altor bunuri proprietate public sau proprietate privat a persoanelor fizice ori juridice au ca obiect utilitatea public, au caracter legal i se exercit pe toat durata de via a capacitii respective sau temporar, cu ocazia retehnologizrii unei capaciti n funciune, reparaiei, reviziei, lucrrilor de intervenie n caz de avarie [art. 90 alin. (1) din lege). Prerogativele care sunt recunoscute titularilor dreptului de uz sunt prevzute n art. 87 din Legea nr. 351/2004; astfel, cu titlu de exemplu, concesionarul poate s depoziteze pe terenurile proprietate privat materiale, echipamente, instalaii, poate s desfiineze culturi sau plantaii ori alte amenajri existente ori numai s le restrng, poate s extrag materiale, s capteze apa, s instaleze utilaje i s lucreze cu acestea, poate s amplaseze birouri i locuine de antier, s opreasc ori s restrng activiti ale proprietarului; toate aceste prerogative trebuie exercitate cu respectarea limitrilor impuse de Legea nr. 351/2004 i de celelalte norme ale legislaiei n vigoare. n ceea ce privete durata, dreptul de uz pentru asigurarea funcionrii normale a capacitii se ntinde pe toat durata de funcionare a capacitii, iar exercitarea lui se face ori de cte ori este necesar pentru asigurarea funcionrii normale a capacitii (art. 88 din Legea nr. 351/2004).

4. Drepturile de uz prevzute de Legeo nr. 13/2007 a energiei electrice: potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, titularii autorizaiilor de nfiinare i titularii licenelor beneficiaz de drept de uz asupra terenurilor i bunurilor proprietate public sau privat a altor persoane fizice ori juridice i asupra activitilor desfurate de persoane fizice sau juridice n vecintatea capacitii energetice; textul distinge dou situaii: dreptul de uz pentru executarea lucrrilor necesare realizrii sau retehnologizrii capacitii energetice, obiect al autorizaiei (art. 16 alin. (2) lit. a)) i dreptul de uz pentru asigurarea funcionrii normale a capacitii, obiect al autorizaiei de nfiinare, pentru reviziile, reparaiile i interveniile necesare [art. 16 alin. (2) lit. b)]. Prerogativele care sunt recunoscute titularilor sunt prevzute n art. 19 alin. (l)-(3) din Legea nr. 13/2007 ntr-o manier aproape identic cu cea a Legii nr. 351/2004; cu titlu de exemplu, amintim c titularii pot s depoziteze, pe terenurile necesare executrii lucrrilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaii, s desfiineze culturi sau plantaii, construcii sau alte amenajri existente ori numai s le restrng, s ndeprteze materiale, s capteze apa, s instaleze utilaje i s lucreze cu acestea, s amplaseze birouri i locuine de antier, s opreasc ori s restrng activiti ale proprietarului; toate aceste prerogative trebuie exercitate cu respectarea limitrilor impuse de Legea nr. 13/2007 i de celelalte norme ale legislaiei n vigoare. Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrrilor necesare realizrii sau retehnologizrii de capaciti energetice se ntinde pe durata necesar executrii lucrrilor (art. 19 alin. (1)]. n ceea ce privete dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcionrii normale a capacitii energetice, acesta se ntinde pe toat durata funcionrii capacitii, iar exercitarea lui se face ori de cte ori este necesar pentru asigurarea funcionrii normale a capacitii (art. 19 alin. (3)). Titularul licenei este obligat s plteasc proprietarilor despgubirea cuvenit pentru pagubele produse, s degajeze terenul i s l repun n situaia anterioar, n cel mai scurt timp posibil [art. 19 alin. (5)].

5. Dei textele de lege mai sus citate fac trimitere la un drept de uz", n doctrin se consider c acesta se reduce la un drept de folosin asupra unor terenuri sau asupra altor bunuri aflate n vecintatea capacitilor specifice celor dou domenii ale industriei energetice, proprietate public sau privat, exercitat n condiiile necesitii efecturii unor operaii i lucrri legate de producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice, respectiv a gazelor naturale" (C. Brsan p. 271).

JURISPRUDEN

Dac una dintre pri susine c a voit altceva dect ceea ce s-a consemnat n nscrisul constatator, aceasta este obligat s fac dovada c voina real nu este cea care rezult din coninutul actului scris. n spe, coninutul contractului prin care reclamanta i-a rezervat dreptul de abitaie asupra bunului nstrinat este clar. Reclamanta, care a susinut c voina prilor a fost n sensul ncheierii unui contract cu clauz de ntreinere, nu a dovedit susinerea sa, iar n raport de coninutul clar al nscrisului, contractul nu poate fi interpretat dect ca o convenie de vnzare, prin care prile au constituit n beneficiul vnztoarei dreptul de abitaie asupra bunului nstrinat. Voina prilor fiind exprimat n acest sens, efectele contractului se analizeaz n raport cu coninutul su, iar instana trebuie s dispun executarea lui potrivit acestui coninut, i nu n sensul susinerilor reclamantei

Dreptul de abitatie al sotului supravietuitorrept real in temeiul caruia o persoana dobandeste posesia si folosinta asupra unei case pentru locuit in ea,singura sau cu familia. Este undezmembramant al dreptului de proprietate. Se stabileste si inceteaza in acelasi mod ca si dreptul la uzufruct. De regula, nu poate fi nici cedat si nici inchiriat; totusi, titularul dreptului de abitatie poate inchiria partea casei in care nu locuieste, daca legea nu prevede o interdictie in acest sens. Sotul supravietuitor care nu este proprietar al unei locuinte are pana la iesirea din indiviziune un an de la incetarea din viata a sotului sau, in afara de dreptul demostenirece i se cuvine, un drept de abitatie aspra casei in care a locuit daca aceasta face parte din succesiune. Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor nu poate fi in nici un mod cedat, sau inchiriat. Sotul supravietuitor nu este obligat sa dea cautiune pentru dreptul de abitatie, asa cum se prevede in lege pentru alte cazuri. Inceteaza daca, inainte de executarea iesirii din indiviziune, sotul supravietuitor se casatoreste.n timpul casniciei, soul care locuiete n locuina proprietatea exclusiv a celuilalt beneficiaza de un drept de folosin asupra acesteia. Prin asimilare, art.4 din Legea 319/1944 a prevzut c soul supravieuitor are n momentul deschiderii motenirii, n afar de celelalte drepturi succesorale, si un drept de abitaie asupra casei de locuit, in principal dac aceasta face parte din masa succesorala i el nu are o alt locuin proprie.Acest drept de abitatie al soului supravieuitor opereaz indiferent de motenitorii cu care vine n concurs la motenire.Condiiile dreptului de abitatieSoul supravieuitor beneficiaza de dreptul de abitaie dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: s fi locuit la data deschiderii motenirii n locuinta (casa, apartament etc.) care formeaz obiectul dreptului de abitaie; s nu aib alt locuin proprie; s nu devin prinmotenireproprietarul exclusiv al locuinei; astfel, n cazul n care soul supravieuitor este unicul motenitor al defunctului, n calitate de proprietar nu poate avea n plus i un dezmembrmnt al aceluiai drept de proprietate; locuina asupra creia se constituie dreptul de abitaie s fac parte din masa succesoral, adic s fi aparinut soului decedat, exclusiv sau in proprietate comun cu alte persoane; dac soul supravieuitor motenete locuina mpreun cu ali comotenitori, dreptul de abitaie i va permite s o foloseasc doar potrivit necesitilor i nu n raport cu cota parte dobndit prin motenire; defunctul nu a dispus altfel; astfel, dreptul de abitaie poate fi nlturat de defunct fiindc soul supravieuitor nu este rezervatar asupra acestui drept, ci doar asupra drepturilor prevzute deart.1 din Legea 319/1944Caractere juridiceDreptul de abitaie al soului supravieuitor se caracterizeaz prin: este un drept real care are ca obiect o cas de locuit; De regula, conditia aceasta este indeplinita cand sotul supravietuitor a domiciliat in locuinta respectiva. Stabilirea domiciliului se face in mod liber si este suficienta probarea locuirii statornice in casa care face obiectul dreptului de abitatie. Prin urmare, nu este neaparat necesara existenta mutatiei de domiciliu pe cartea de identitate. De asemenea, nu este necesar ca sotul supravietuitor sa fi convietuit cu defunctul in locuinta respectiva la data deschiderii mostenirii. este un drept temporar care dureaz pn la ieirea dinindiviziunesau pn la recstorirea soului supravieuitor, dar cel puin un an de la deschiderea motenirii; Daca sotul supravietuitor va continua sa foloseasca locuinta si dupa incetarea dreptului de abitatie (daca locuinta nu a cazut in lotul sau prin imparteala sau daca nu s-a facut imparteala, dar s-a recasatorit), acesta poate fi obligat la plata chiriei daca foloseste mai mult decat cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuintei. In cazul in care sotul supravietuitor nu a obtinut nicio cota-parte din locuinta in urma partajului succesoral, comostenitorii proprietari pot solicita evacuarea sa in conditiile schimbului obligatoriu de locuinta. este un drept strict personal, inalienabil i insesizabil, deci titularul sau nu il poate vinde sau greva n favoarea altei persoane; Motenitorii au dreptul sa ceara restrngerea dreptului de abitaie i s procure soului supravieuitor locuin n alt parte. In cazul in care nu se inteleg ei vor putea sa sesizeze instanta judecatoreasca. este cu titlu gratuit, n sensul c soul supravieuitor nu este obligat s plteasc chirie motenitorului care este proprietarul locuinei atat timp ct beneficiaza de acest drept. Daca sotul supravietuitor este si comostenitor al locuintei, gratuitatea ii profita in sensul ca nu poate fi obligat la plata chiriei, nici inainte si nici dupa imparteala pentru cota-parte corespunzatoare drepturilor comostenitorilor.Servitute, Drept Civil

Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar. Servitutea are un caracter accesoriu al fondului, neputand fi despartit de acesta pentru o existenta de sine statatoare; in consecinta, ca drept se transmite o data cu fondul dominant, iar ca sarcia, o data cu fondul aservit. In raport cu modul de constituire, servitutile se clasifica in: a. servituti naturale, care sunt prevazute de lege in considerarea situatiei locurilor, cum sunt servituta de scurgere a apelor, prin care proprietarul fondului aservit, inferior, este obligat sa suporte apele ce curg in mod natural de pe fondul dominant, superior, fiindu-I interzis de a ridica stavilare pentru a opri curgerea apelor; in mod corespunzator, proprietarului fondului dominant ii este interzis sa faca vreo lucrare care ar agrava situatia fondului aservit, cum ar fi saparea de santuri, canaluri etc.; servitutea izvoarelor, prin care proprietarul unui fond pe care se afla unmizvor este obligat sa-l foloseasca pe acesta in conditiile care sa nu prejudicieze dreptul dobandit de proprietarul altui fond cu privire la intrebuintarea aceluiasi izvor; b. srevituti legale, care sunt stabilite prin lege cum sunt: servitutea de vedere asupra proprietatii vecinului, care obliga proprietarul unui fond de a nu deschide ferestre de vedere asupra fondului vecinului decat cu respectarea unei anumite distante; srevitute referitoare la picatura streasinilor, care obliga proprietarul sa construiasca streasina casei sale astfel inat apele din ploi sa curga pe terenul sau si nu al vecinului; servitutea de distanta ceruta pentru unele constructii, care obliga pe propietar sa respecte anumite reguli ori distante cu prilejul ridicarii unor constructii pe fondul sau; servitutea de distanta a plantatiilor, care interzice plantarea arborilor ce cresc inalti la distante mai mici decat cele prevazute de lege sau de obiceiul locului; servitutea de incredere, constand in indatorirea proprietarului unui teren de a accepta trecerea pe terenul sau a proprietarului care nu are alta iesire la calea publica acesta avand obligatia de a-l despagubi pe cel dintai; c. servituti stabilite prin fapta omului, prin act juridic, contract sau testament, ori prin uzucapiune sau destinatia proprietarului. Aceste servituti sunt, in sensul propriu al notiunii, dezmemebraminte ale dreptului de proprietate, proprietarul unui imobil putand constitui in folosul fondului sau orice servitute cu respectarea ordinii politice, economice si sociale si a normelor de convietuire sociala. Servitutile se mai clasifica in continuare sau necontinue, dupa cum interventia actuala a omului nu este necesara pentru exercitarea lor; positive sau negative, in primul caz implica dreptul proprietarului fondului dominant de a savarsi acte de folosinta, pe fondul aservit, iar in ultimul caz numai anumite restrictii sau abtineri in sarcina proprietarului fondului aservit; aparente sau neaparenta, pot ori nu pot fi recunoscute dupa semen exterioare. Dreptul de servitete se poate stnge: prin contopirea celor doua fonduri; imposibilitatea materiala de exercitare; nefolosire, prescriptia de 30 de ani; implinirea termenului pentru care a fost stipulat; renuntarea din partea proprietarului fondului dominant; revocarea, rezolutia sau anularea dreptului proprietarului fondului care a constituit servitutea.Jurisprudenta svitutea de vedere. Deschiderile pentru aer i lumin- Codul civil art. 612, art. 613Potrivit art. 612 din Codul civil Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietii ngrdite sau nengrdite a vecinului su, de nu va fi o distan de 19 decimetri ntre zidul pe care se deschid aceste vederi i proprietatea vecin iar conform art. 613 din acelai act normativ Nimeni nu poate avea vederi piezi pe proprietatea vecinului de nu va fi o distan de ase decimetri.Din interpretarea textelor legale de mai sus, interpretare acceptat i de doctrin i de jurispruden, rezult c deschiderile de aer i lumin pot fi realizate la orice nlime i distan fa de fondul vecin.Curtea de Apel Timioara, Secia I civil,Decizia civil nr. 1033 din 4 aprilie 2012, G.O.Prin Decizia civil nr. 990 din 30.11.2011, pronunat n dosarul nr. 161/252/2011, Tribunalul Timi a respins apelul declarat de reclamanta T.L. mpotriva Sentinei civile nr. 1755/14.06.2011 a Judectoriei Lugoj.n consecin, Tribunalul a confirmat hotrrea primei instane, care a respins aciunea formulat de reclamant, mpotriva prilor M.I. i M.I., avnd ca obiect obligarea prilor la nchiderea, prin zidire, a ferestrei de la baia casei lor, ambele instane reinnd c aciunea este nentemeiat, n condiiile n care fereastra este utilizat pentru iluminarea i aerisirea bii prilor.mpotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs reclamanta, care a solicitat, n temeiul dispoziiilor art. 304 pct. 5, 6, 7, 8 i 9 C. pr. civ., admiterea recursului, casarea ambelor hotrri i, rejudecnd, pe fond admiterea aciunii, susinnd c niciuna dintre instane nu a aplicat corect dispoziiile art. 611-614 C. civ.Prin decizia civil nr. 1033 din 4 aprilie 2012, pronunat n dosarul nr. 161/252/2011, Curtea de Apel Timioara a respins recursul reclamantei, pentru considerentele de mai jos.Potrivit art. 612 din Codul civil Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietii ngrdite sau nengrdite a vecinului su, de nu va fi o distan de 19 decimetri ntre zidul pe care se deschid aceste vederi i proprietatea vecin, iar conform art. 613 din acelai act normativ Nimeni nu poate avea vederi piezi pe proprietatea vecinului de nu va fi o distan de 6 decimetri.Din interpretarea textelor legale mai sus menionate, interpretare acceptat de doctrin i jurispruden, rezult c, prin excepie, deschiderile de aer i lumin, adic cele destinate s serveasc numai pentru aerisire i iluminatul natural pot fi realizate la orice nlime i distan fa de fondul vecin. Aceasta, pentru deschiderile de aer i lumin reprezint un atribut al dreptului de proprietate.n spe, fa de modul de edificare a ferestrei, respectiv la o nlime de 3 m. de la sol, dimensiunile ei (58 x 56 cm) i sticla opac folosit, rezult c aceasta nu este o fereastr de vedere, interzis de textele legale mai sus menionate, ci o deschidere destinat aerisirii i iluminatului natural, astfel nct, contrar susinerilor recurentei, nu este incident cazul prevzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., hotrrea atacat fiind dat cu aplicarea corect a legii.n ceea ce privete celelalte cazuri de casare sau modificare invocate, respectiv cele prevzute de dispoziiile art. 304 pct. 5, 6, 7 i 8 C. pr. civ., Curtea a reinut de asemenea, c nu sunt incidente n cauz n condiiile n care, prin cererea de recurs, recurenta nu a indicat n mod expres ce forme de procedur prevzute sub sanciunea nulitii au fost nclcare, ce s-a acordat mai mult dect s-a cerut, care sunt motivele contradictorii, precum i actul juridic dedus judecii care a fost interpretat greit.Fa de cele de mai sus, n baza art. 312 alin. (1) C. pr. civ. Curtea a respins ca nentemeiat recursul reclamantului.

jurisprudenta superficieaterea prin convenia prilor a unui drept de superficie presupune existena neechivoc a unui act juridic care, n mod ferm, s i ofere superficialului prerogativa folosinei terenului construit conjugat cu pstrarea acestei prerogative pe toat duraDosar Nr. 413/R/2009 (06.04.2010)Drept civilDecizie civilaSuperficieNasterea prin conventia partilor a unui drept de superficie presupune existenta neechivoca a unui act juridic care, n mod ferm, sa i ofere superficialului prerogativa folosintei terenului construit conjugata cu pastrarea acestei prerogative pe toata durata existentei constructiilor.(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 413/R/12 noiembrie 2009)Prin sentinta civila nr.3373 din 3 iunie 2009 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a luat act de renuntare la judecarea cererii de interventie formulata de intervenientii N. V. si D. G.; s-a respins a nentemeiata actiunea civila precizata de reclamantul G. I. n contradictoriu cu prta SC F. SA Bistrita prin lichidator SC L. E. SRL Bistrita si intervenientii M. L. D. si M. S. I.; s-a admis cererea de interventie n interes propriu formulata de intervenientii P. E. V., M. L. D. si M. S. I. si n consecinta a fost obligat reclamantul sa-si ridice de pe terenul proprietatea intervenientilor nscris n c.f.16519 Bistrita, nr. cadastral 10391 n suprafata de 4.633 mp cladirile respective; baraca dormitor, constructii anexa, sopron, grajd de animale, platforma betonata, n caz de refuz, autorizeaza pe intervenienti la ridicarea lor pe cheltuiala reclamantului., cu obligarea reclamantului sa plateasca intervenientilor cheltuieli de judecata n suma de 508,3 lei.mpotriva acestei sentinte, n termen legal a promovat recurs reclamantul G. I. solicitnd admiterea acesteia si pe cale de consecinta modificare n totalitate a hotarrii atacate ca fiind nelegala si netemeinica n sensul admiterii actiunii introductive astfel cum a fost precizata, cu cheltuieli de judecata.Examinnd sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele potrivit disp.art.304/1 si 306 alin.2 Cod proc.civila, tribunalul retine ca nu sunt date motive de modificare ori casare a hotarrii judecatoresti pronuntata de prima instanta.Critica recurentului vaznd neexercitarea de catre instanta judecatoreasca a rolului activ n dezlegarea raporturilor juridice dintre litiganti este vadit nefondata. Cercetarea judecatoreasca s-a desfasurat cu respectarea exacta a cadrului procesual al pricinii fixat de nsusi reclamantul G.I. prin actiunea dedusa judecatii, avnd ca obiect constatarea dobndirii dreptului de proprietate asupra constructiilor: baraca dormitor, constructii anexe, sopron, grajd animale, platforma betonata, instituirea dreptului accesoriu de superficie dobndit la licitatie publica n baza contractului de vnzare-cumparare nr.24/21.05.2007, respectiv de intervenienti prin cererea de interventie n interes propriu avnd ca obiect obligarea reclamantilor la eliberarea terenului de constructiile mentionate. Ct timp instanta de fond a fost investita cu stabilirea dobndirii unui drept de superficie n nume propriu de catre reclamantul-recurent, este prohibita analizarea unei alte teze, facuta pentru prima data n recurs, aceea a dobndirii dreptului enuntat de catre vnzatorul SC F. SA. n acest context eronat se critica lipsa demersurilor instantei de fond n verificarea existentei dreptului de folosinta asupra terenului disputat n patrimoniul societatii vnzatoare, instanta de judecata avnd obligatia legala, instituita de art.129 Cod proc.civ., de a starui nemijlocit n aflarea adevarului n limitele investirii sale si nu de a se erija n aparator al unuia sau altuia dintre litiganti. Contrar sustinerilor recurentului, rolul activ al instantei de judecata nu poate nicidecum suplini ori modifica demersul juridic ntreprins de participantii la proces n privinta aspectului esential al obiectului actiunii judecatoresti.Nici celelalte critici ale recurentului nu pot fi mpartasite.Dovezile administrate atesta situatia de fapt si drept a imobilelor constructii si respectiv teren pe care acestea sunt edificate, n privinta carora reclamantul si respectiv intervenientii si aroga dreptul de proprietate, astfel nct aspectele retinute de prima instanta nu vor fi reiterate, nefiind contrazise de probele furnizate suplimentar n recurs. Proprietarul constructiilor pretinde instituirea dreptului de superficie asupra terenului aferent lor, iar proprietarii terenului reclama eliberarea acestuia de constructii.Spatiile de depozitare si baza de productie n ferma de legume a fost ntreprinderi de legume fructe Bistrita, devenita SC. F. SA Bistrita, au fost construite n anii 1980 pe terenul preluat n fapt de statul romn n lipsa vreunul titlu si fara nscriere n cartea funciara, n lipsa constituirii vreunui dezmembramnt a dreptului de proprietate. Este certa inexistenta oricarei dovezi, a oricarui nscris care sa ateste faptul atribuirii terenului n folosinta constructorului pentru edificarea constructiilor enumerate. Realitatea existentei constructiilor este certa, nsa nici macar evidenta contabila a patrimoniului constructorului nu reflecta cu certitudine detinerea n proprietate a edificatelor n discutie, aspecte relevate prin scriptul atasat la dosarul de fond f.29.Cu ocazia legilor reparatorii n materia proprietatii, fostilor proprietari, care n anul 1992 au obtinut o hotarre judecatoreasca irevocabila (SC. 2534/1992 data n dosar nr. 3033/1992 al Judecatoriei Bistrita) ce confirma detinerea n proprietate a terenului litigios, li se restituie proprietatea, procedura finalizndu-se n anul 2007 prin eliberarea titlului de proprietate.n primavara aceluiasi an, prin actul de adjudecare contractul de vnzare-cumparare nr.24/2007, vizat pentru legalitate de judecatorul sindic, reclamantul devine proprietarul constructiilor cladire baraca dormitor + constructii anexe + sopron + grajd de animale + platforma betonata. Probele furnizate (contractul, procesul verbal de licitatie, factura fiscala emisa, raportul de evaluare tehnica f.5-19-), coroborate cu informatiile furnizate de vnzator f.29 confirma aspectul nstrainarii exclusive a proprietatii edificatelor n contextul nedetinerii dreptului tabular asupra lor de catre vnzatoare si al inexistentei vreunui titlu asupra terenului aferent lor.Inopozabilitatea sentintei civile din anul 1992 si a titlului de proprietate detinute de intervenienti, invocata de reclamantul-recurent este certa, identic si inopozabilitatea actului de adjudecare detinut de reclamant, invocata de intervenienti.Acesta din urma valoreaza titlul de proprietate ntre parti, neavnd nsa, nici din perspectiva legii 85/2006 (art.53 si 120 invocate) valoarea afirmata de recurent n raport de proprietarii terenului cu privire la efectele instituirii dreptului de superficie asupra terenului aferent constructiilor, n privinta caruia nu exista nici un act juridic care sa ateste dreptul de proprietate ori folosinta al societatii vnzatoare la data aparitiei Legii nr. 15/1990 ori a parcurgerii procedurii speciale reglementata de HGR.834/1991. Ori, transmiterea proprietatii constructiilor prin licitatie publica n baza L.85/2006 nu poate avea consecinta afirmata a instituirii dreptului de superficie asupra terenului n discutie. Chiar daca superficia nu reprezinta operatiunea juridica a unei nstrainari n formele prevazute de lege, are aceleiasi efecte, proprietarul terenului fiind n realitate deposedat, ceea ce echivaleaza cu nstrainare, astfel constituirea superficiei nu este posibila prin efectul actului de adjudecare a constructiilor.Nasterea prin conventia partilor a unui drept de superficie presupune existenta neechivoca a unui act juridic care, n mod ferm, sa i ofere superficialului prerogativa folosintei terenului construit conjugata cu pastrarea acestei prerogative pe toata durata existentei constructiilor.Referitor la regimul juridic al dreptului de superficie prin DC.4125/2005 nalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca dreptul de superficie este un drept real pe care o persoana, proprietar asupra constructiilor, a altor lucrari sau plantatii, l are pe suprafata de teren si apartine altei persoane, teren asupra caruia superficialul capata un drept de folosinta. Astfel definit, dreptul de superficie are caracter imobiliar si perpetuu prin natura sa, existenta acestuia fiind dependenta de caracterul definitiv al constructiei, plantatiei sau lucrarii ce greveaza terenul pe care se afla, dreptul de superficie nefiind gratuit ci contra unei indemnizatii. Cu privire la temeiul nasterii acestui drept instanta suprema a decis ca poate sa fie n baza legii ori n baza conventiei dintre proprietarul terenului si proprietarul constructiei (decizia nr. 5138/2005).Curtea Europeana a Drepturilor Omului n cauza Bock si Palade mpotriva Romniei a constatat ca stabilirea printr-o hotarre judecatoreasca a unui drept de folosinta asupra terenului proprietatea unui tert nu poate fi echivalata nici cu o expropriere n fapt si nici cu o reglementare a folosirii bunului, dar are semnificatia unei ingerinte legata de prima fraza a primului alin. al art.1 din protocolul nr.1 la Conventie (paragraf 57), ca actele normative nu stabilesc regimul juridic al acestui drept existnd o jurisprudenta bogata, ceea ce n acceptiunea Curtii echivaleaza cu prevederea ingerintei n lege (paragraf 61). Conform jurisprudentei constante n sistemul de drept romnesc (echivalata de Curte cu prevederea ingerintei de lege) dreptul de superficie nu se poate naste dect din lege, prescriptie achizitiva legat sau acordul partilor, iar simplul fapt de a ridica constructii pe terenul altuia nu ar putea duce la constituirea unui drept de superficie pe terenul altuia, n lipsa unui din cele patru elemente mentionate anterior (paragraf 63, teza a II-a si a III-a). Concluzionnd CEDO a retinut ca fosta Curte Suprema de Justitie, constatnd contrar practicii judiciare constante nasterea dreptului de superficie dintr-o simpla situatie de fapt care nu a fost urmarita sau cunoscuta de cei interesati, dnd efect juridic aparentei de drept, care nu se ncadreaza n nici una din cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, a pronuntat o hotarre prin care s-a adus atingere dreptului de proprietate fara ca ingerinta sa aiba temei n dreptul intern.n cauza pendinte intimatii intervenienti au incontestabil un bun n sensul prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO, dobndind prin cumparare terenul de la mostenitorii coproprietarilor tabulari, care si-au nscris dreptul n cartea funciara n anul 2007 dupa epuizarea procedurii judiciare viznd aspectele succesorale (n 1992) si de retrocedare a proprietatii n baza legilor reparatorii finalizate prin emiterea titlului de proprietate nr.570251/2007, intabulat de asemenea. Daca referitor la acest bun, contrar vointei proprietarului, instanta ar constata existenta unui drept de superficie, acest fapt ar constitui n mod evident o ingerinta n sensul frazei I a primului aliniat al art.1 din protocolul nr.1 la CEDO. Situatia nu ar putea fi analizata doar ca o atingere adusa folosintei terenului, ci ca o lipsire de proprietate pentru simplul motiv ca daca s-ar constata n favoarea reclamantului recurent dreptul de folosinta asupra terenului pe toata durata existentei edificatelor, s-ar aduce atingere chiar substantei dreptului de proprietate al intimatilor, particularitatea dreptului de superficie, fata de alte dezmembraminte ale proprietatii, fiind aceea ca este un drept perpetuu. Pentru ca o astfel de privare sa fie n acord cu prev.art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO, ar trebui sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim, iar ingerinta n dreptul de proprietate ar trebui sa raspunda criteriului proportionalitatii (conform paragrafului 78 din Hotarrea CEDO n cauza Brumarescu mpotriva Romniei).n prezenta cauza dreptul pretins de reclamantul recurent nu are la baza niciuna dintre cauzele ce pot duce la instituirea superficiei, ceea ce nseamna ca ingerinta nu este prevazuta de lege.Nici din perspectiva asertiunilor facute n recurs pentru prima data potrivit carora vnzatoarea ar fi detinut dreptul de folosinta asupra terenului aferent constructiilor nstrainate, actiunea reclamantului nu putea primi o alta solutie.Sustinerea ca antecesoarea vnzatoarei ar fi edificat constructiile n anii 1980 cu acordul Statului Romn ori fostul CAP nu poate fi primita, ntruct pretinsul acord nu provine de la proprietarul terenului la acel moment. Statul, ori fostul CAP, detinator aparent al suprafetei n litigiu n privinta ca reia scriptic nu s-a operat vreun transfer de proprietate de la fostul proprietar si nici nu s-au instituit dezmembraminte ale proprietatii, nu a ncheiat nici o conventie de superficie ori folosinta ori nchiriere, astfel nct nu se poate vorbi nici de vreo conventie tacita ntre proprietarul terenului de la acel moment si constructor, care sa duca la nasterea dreptului de superficie. Eventuala atitudine pasiva a proprietarului fondului, si care ar fi aplicabila doar n situatia constructorului de rea credinta nu poate conduce dect la pierderea dreptului proprietarului de a-l obliga pe constructor la ridicarea materialelor. n cauza acestei ultime aspecte nu se regasesc, cum a retinut si prima instanta, chiar n situatia atipica deduse judecatii n care de la momentul edificarii constructiilor s-au schimbat proprietarii lor si ai terenului.Chiar n ipoteza existentei acordului dat de stat, el nu ar avea nici o relevanta juridica ntruct terenul a fost preluat abuziv, fara ndeplinirea formalitatilor legale si n contradictie cu legea fundamentala din acel moment si cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului la care Romnia este parte semnatara, precum si normele de drept civil, iar adevaratul proprietar nu putea sa-si manifeste vointa n sensul (dez)acordului construirii pe terenul proprietatea sa.Judicios a conchis prima instanta si n privinta inexistentei bunei credinte invocata de reclamant. La momentul ncheierii contractului de vnzare-cumparare n procedura adjudecarii, obiectul conventiei l reprezentau edificatele asupra carora dreptul de proprietate nu era cert (evidentierea contabila a constructiilor era diferita si ele nu erau intabulate, lipsind orice autorizatie de construire ori evidentiere n carte funciara), edificarea s-a realizat pe un teren al carui proprietar nu era vnzatorul si nu fusese constituit nici un dezmembramnt al dreptului de proprietate, fiind dovedita lipsa oricaror diligente ale achizitorului n verificarea situatiei juridice a terenului pe care erau amplasate obiectele materiale cumparate. Acest aspect coroborat cu notorietatea aplicarii legilor fondului funciar n privinta terenurilor din zona si cu mprejurarea ca era n curs de finalizare procedura restituirii terenului catre fostii proprietari, despre care reclamantul cu minime diligente putea lua cunostinta, nlatura afirmata sa buna credinta, impunnd concluzia contrara.Tinnd cont si de principiul relativitatii efectelor actelor juridice fata de terti, al celui de nstrainare a constructiilor fata de proprietarii terenului pe care acestea sunt amplasate, n circumstantele nainte expuse detinerea constructiilor neintabulate, prin ea nsasi, nu poate impune regimul juridic al terenului disputat, n conditiile inexistentei constituirii vreunui dezmembramnt al proprietatii n beneficiul vnzatorului si n care, la momentul adjudecarii, regimul juridic al terenului era reglementat de legile fondului funciar, retrocedarea nceputa fiind n curs de finalizare.Pentru considerentele de fapt expuse, n temeiul art.312 Cod procedura civila, recursul declarat va fi respins ca nefondat.

Jurisprudenta uzufructContract de intretinere cu uzufruct viager. Neindeplinirea obligatiilor contractualePublicat 30 Aug 2012Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub nr. ........ din 24.03.2011, reclamantul G.D in nume propriu si in calitate de mostenitor al defunctei G.I. au solicitat in contradictoriu cu paratii C.S. si C.T., rezilierea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1000/07.09.2006 de B.N.P. ,,.........,, Macin. In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca intre parti s-a incheiat un contract de intretinere cu constituirea dreptului de uzufruct viager in care s-a prevazut ca trensferul proprietatii asupra imobilului indicat in contract sa se realizeze la data incheierii contractului, iar transferul folosintei si a posesiei s-a prevazut sa se realizeze la decesul ultimului creditor .S-a mai prevazut in continutul contractului de intretinere ca in schimbul imobilului, debitorii intretinerii sa asigure creditorilor, intretinerea completa pe timpul vietii si obligatia de a se ocupa de cheltuielile de inmormantare si de pomenile ulterioare decesului.A mai precizat reclamantul ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile contractulale motiv pentru care solicita rezilierea contractului ce a fost incheiat intre parti. In drept, cererea nu a fost motivata.In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, in copie: buletin de identitate (fila 17), certificat de deces (fila 18), legitimatie pentru persoane cu handicap (fila 19), contract de intretinere cu constituirea dreptului de uzufruct viager din 7 septembrie 2006 (filele 21-22), certificat de incadrare in grad de handicap nr. 3161 din 18.06.2008 (fila 23), ancheta sociala (fila 24).Legal citati, paratii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.Pentru solutionarea cauzei au fost administrate pentru parti proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiati martorii B.L. si T.P. (propusi de reclamant) si martorii P.E si D.V (propusi de parati).Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:Prin contractul de intretinere cu constituirea dreptului de uzufruct viager, autentificat sub nr. 1000/07.09.2006 de B.N.P.,,.........,, Macin, reclamantii au transmis paratilor dreptul de proprietate asupra imobilului situat in comuna Vacareni, jud. Tulcea cu nr. cadastral 45 format din casa de locuit si suprafata aferenta totala de 1556,25 m.p.Conform contractului, transmiterea proprietatii imobilului a avut loc la data incheierii contractului, iar transmiterea folosintei si a posesiei s-a stipulat ca va avea loc la data decesului ultimului dintre reclamanti, beneficiari ai dreptului de uzufruct viager constituit asupra imobilului.In schimbul imobilului, paratii s-au obligat sa asigure creditorilor intretinere completa, conform mentiunilor din alin. 7 al contractului.Reclamantul a precizat ca nu au fost respectate obligatiile prevazute in contract de catre parati si a investit instanta cu cererea de rezilierea a contractului de intretinere cu constituirea dreptului de uzufruct viager.Instanta, cercetand fondul cauzei, respectiv daca s-a executat sau nu obligatia de intretinere asumata prin contract de parati, retine faptul ca din probele administrate nu se justifica rezilierea contractului amintit deoarece situatia de fapt prezentata in actiune nu este sustinuta de probatoriu administrat.Astfel, din declaratiile martorilor audiati in cauza se retine ca reclamantul, a refuzat fara o justificare reala sa primeasca ajutor din partea paratilor, punand astfel pe parati in imposibilitate de a-si mai executa obligatiile ce izvorau din contractul de intretinere.Martorii P.E. si D.V. au declarat in fata instantei de judecata ca paratii au intentionat sa ii duca de mancare reclamantului si sa contribuie la inmormantarea si pomenile ulterioare ale sotiei reclamantului insa reclamantul a fost cel care a refuzat orice ajutor .De altfel, nici din declaratiile celorlalti doi martori, propusi de catre reclamant, sau din alte probe administrate nu a rezultat faptul ca reclamantul s-a aflat in nevoie, a solicitat ajutorul paratilor, iar acestia au refuzat sa isi indeplineasca obligatiile prevazute in contract .Or, in contract se precizeaza la alin. 7 ca intretinerea se datoreaza de parati in functie de nevoile reclamantilor si posibilitatile paratilor. Cata vreme s-a dovedit ca reclamantul a refuzat intretinerea paratilor, iar din declaratia martorei B.L. a reiesit ca acesta are o pensie din care isi permite sa isi asigure cele necesare, rezulta ca nici conditia ca reclamantul sa fi fost in nevoie nu a fost indeplinita.Totodata, rezilierea contractului de intretinere se dispune numai daca, din culpa debitorului nu a primit intretinerea, prevazuta in contract .Astfel ca rezilierea contractului de intretinere se poate dispune numai daca, din culpa debitorului, creditorul nu a primit intretinerea cuvenita, nu si in cazul in care obligatia nu s-a executat, in tot sau in parte, din culpa beneficiarului intretinerii, care solicita desfiintarea conventiei.Refuzul de a primi intretinerea cuvenita, fara un motiv temeinic ("pentru ca doreste sa il otraveasca", fara a putea dovedi aceasta situatie), constituie un abuz al creditorului, acesta neputand obtine rezilierea contractului, prevalandu-se de propria-i culpa.De esenta contractului de intretinere, cat priveste obligatia intretinatorului, aceasta este o obligatie de a face, respectiv de a asigura hrana, imbracaminte, medicamente, etc. In principiu, aceasta intretinere se presteaza in natura .In lipsa unui impediment legal, partile pot conveni, insa, la data contractului sau ulterior, ca intretinerea sa fie convertita, permanent sau temporar intr-o suma de bani pe care debitorul-intretinator trebuie sa o plateasca creditorului-intretinut, pentru acoperirea, total sau partial, a obligatiei de intretinere cuvenita, aspect care nu se regaseste in prezenta cauza, partile au prevazut ca prestarea obligatiilor sa se faca in natura si nu s-a produs novatia obligatiei de intretinere intr-un contract de renta viagera prin nicio manifestare de vointa a creditorului (cu atat mai mult cu cat in contract se prevede in concret, in ce situatie si in ce conditii creditorii obligatiei de intretinere pot solicita transformarea obligatiei de intretinere intr-un contract de renta viagera), astfel ca sustinerea aparatorului reclamantului, prin concluzii scrise, cum ca paratii ar fi putut depune lunar la CEC sau la banca o suma de bani nu poate fi retinuta de catre instanta.Fata de considerentele expuse anterior, instanta va respinge cererea de chemare in judecata, ca nefondata.

Jurisprudenta servituteStabilire drept de servitute. ServituiCategorie:Jurispruden i spee de drept civil (I)Comentarii0

Link

Prin cererea nregistrata pe rolul Judecatoriei Sinaia reclamantul DMS a chemat in judecata pe paratii CP, MC, MI pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna in principal:1.Stabilirea unei servituti de trecere de 3 ml pe terenurile proprietate a paratilor din orasul Comarnic, pe latura de nord a proprietatii paratilor;2.Demolarea partii din constructie proprietate a paratului CP care afecteaza in parte servitutea de pe latura de nord;In subsidiar reclamantul a solicitat:1.Stabilirea unei servituti de trecere de 3 m latime pe terenurile proprietate a paratilor pe latura de sud a acestora cu acces la proprietatea paratului CP;2.Cu obigarea paratului C P la cheltuieli de judecata.In motivarea cererii reclamantul a aratat ca in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului de 355 mp situat in orasul Comarnic. S-a mai aratat ca desi in cuprinsul actului de dobandire se face vorbire de o servitute de trecere ce afecteaza proprietatile paratilor pe latura de nor, aceasta nu mai este functionala datorita imprejurarii ca paratul CP a inteles sa construiasca afectand aceasta servitute.A mai aratat reclamantul ca pe terenul dobandit in conditiile aratate urmeaza sa edifice o locuinta sens in care a obtinut certificatul de urbanism insa paratul CP ii impiedica accesul la teren pentru transportul materialelor de constructie.In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 616 Cod civil.Legal citat, paratul CP a formulat intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii aratand ca servitutea de trecere exista si a fost deja constituita prin acte originare ale autorilor comuni, de servitute se face vorbire si in titlul reclamantului astfel ca fiind astfel stabilita nu se mai poate cerere instantei de judecata sa stabileasca o servitute. Cu privire la cererea de demolare s-a invederat de catre parat ca locuinta este bun comun cu soia sa CMD.In sustinerea ntmpinrii s-au depus la dosarul cauzei nscrisuri.Reclamantul a formulat raspuns fata de intampinarea paratului CP solicitand unirea exceptiei cu fondul cauzei pentru a fi administrate probe pe baza carora exceptia sa fie in final respinsa ca neintemeiata. A mai aratat reclamantul ca servitutea constituita pe latura de nord prin titlul este obstructionata de constructia proprietate a paratului CP si nu poate fi practicata si a mai aratat ca prin actiunea introductiva s-a formulat si un petit subsidiar privind stabilirea servitutii pe latura de sud.Reclamantul la termenul din 14 mai 2010 a modificat cererea introductiva solicitand ca judecata cererii sale sa poarte si in contradictoriu cu sotia paratului C P fata de aspectele invederate in intampinare.Parata CMD a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. In motivarea ei, s-a aratat ca reclamantul a avut permanent acces la proprietatea sa dovad fiind edificarea imprejmuirii si a unei magazii, ca acesta are acces pe latura de sud si ca mutarea servitutii de pe latura de nord s-a impus datorita particularitatilor terenului.Paratii MI si MC au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. Acestia au aratat ca terenul fiind agricol folosinta servitutii s-a exercitat pietonal sau cu atelaj sens in care sa fie practicata si pe viitor.Prin ncheierea din sedinta publica de la 25 iunie 2010 s-au incuviintat la cererea partilor probe.S-au ncuviintat la cererea reclamantului probele cu nscrisuri, interogatoriul prilor, cercetare locala, expertiz topometric, testimoniala.S-au ncuviintat la cererea prilor CP i CMD probele cu nscrisuri, testimoniala, interogatoriul reclamantului, cercetare locala, expertiz construcii.La data de 04.01.2011 a decedat MI fiind introdusi in cauza mostenitorii acestuia i care au fost de acord cu actiunea.Pe baza probelor administrate in cauza instata a retinut in fapt urmatoarele:Reclamantul DMS a dobandit in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. dreptul de proprietate asupra terenului de 355 mp situat in orasul Comarnic.In cuprinsul actului de dobadire se face mentiunea ca accesul la suprafata de teren dobandita se face dinpre strada printr-o servitute de trecere ce afecteaza mai multe proprietati respectiv proprietatile paratilor CI., MC si MI sens in care proprietarii MI si MC si-au dat acordul cu declaratiile autentificate sub nr. .Imobilul teren dobandit in conditiile aratate, ca si servitutea de trecere, au fost figurate prin documentatia cadastrala care a stat la baza alocarii numarului cadastral .. intocmita de ing. BM, sevitutea fiind figurata pe latura de nord, avand latimea de 3m pe toate proprietatile aservite, mai putin pe proprietatea C unde apare ingustata datorita amplasamentului constructiei acestora.In ceea ce ii priveste pe paratii soti CP si CMD, acestia au dobandit imobilul cu iesire la strada compus din teren de 338 mp cu contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. .Prin actul de dobandire s-a inserat clauza potrivit careia se mentine servitutea de trecere constituita prin actul autentic de partaj nr. 435/1997notarpublic VS notata la nr. .. la Grefa Judecatoriei Campina. Aceasta servitute a fost si pozata in planul de situatie intocmit de autorizat IPA care a stat la baza vanzarii.Actul de partaj invocat anterior este in fapt actul primar constitutiv de servitute pe latura de nord a proprietatilor azi litigioase servitute cu latimea de 3m, desfasurata liniar pe extrema nordica a proprietatilor partilor.Paratii CP si CMD au obtinut succesiv dobandirii proprietatii terenului la 30.08.1999 autorizatia de construire nr in vederea edificarii unei locuinte de tip P+E+M. Planul de situatie care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire intocmit de arhitect SG a figurat servitutea de trecere pe latura opusa celei in care ar fi trebuit aceasta sa fie amplasata respectiv pe latura de sud, respectandu-se dimensiunea de deschidere la strada de 3m.In acest context, de fapt, paratii CP si CMD au edificat locuinta proiectata incalcand servitutea de acces constituita prin titluri si la respectarea careia s-au obligat si facand astfel impracticabila servitutea. Construirea locuintei ca si bransamentele la utilitati amplasate partial pe aceasta cale de trecere - a facut ca accesul sa nu mai poata fi practicat si proprietatile beneficiare ale servitutii sa devina infundate.Din acest punct de vedere si proprietatea reclamantului apare azi ca fiind un lot infundat; accesul constituit pe latura de nord a proprietatilor de la strada este din motivele ce s-au aratat de nepracticat.Construirea locuintei de catre paratii CP si CMD s-a facut in mod evident cu incalcarea obligatiei pe care si-au asumat-o contractual, aceea de a respecta dreptul de acces al proprietatilor aliniate in spatele proprietatii dumnealor fata de strada .Incalcarea acestei obligatii nu poate fi insa santionata cu demolarea respectivei parti de locuinta pentru mai multe considerente. In primul rand se va retine ca beneficiarii servitutii nu si-au manifestat la respectivul moment in nici un fel opunerea fata de actiunea de edificare a constructiei respectiv nu au notificat pe paratul constructor, nu au formulat fata de acesta vreo actiune in sistarea lucrarilor.Pe de alta parte se va retine astfel cum rezulta din declaratiile martorilor ca la momentul edificarii constructiei de catre paratii CP si CMD au fost de acord cu modalitatea de edificare sub conditia acordarii dreptului de precere prin alt loc respectiv pe latura de sud.Nu in ultimul rand se va retine si ca desi paratii C aveau obligatia trasa din art. 634cod civilde a nu face nimic de natura sa afecteze folosinta serviturii, masura demolarii este una neeconomica ce nu mai poate fi primita fata de stadiul in care se afla azi constructia precum si fata de pasivitatea beneficiarilor servitutii.Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse, vazand si art. 616 si urmatoarele Cod civil se va constata ca pretentia principala in stabilirea unei servituti pe latura de nord a proprietatilor paratilor si demolarea constructiei C este neintemeiata si va fi respinsa.Servitutea de acces pe nord desi evidentiata in titlu in prezent nu mai are dect o existenta formala, ea nu mai este practicata si nici nu se mai poate face aceasta fiind obturata partial cu constructia lui CP i CMD respectiv cu amenajarile pentru utilitati camin apa si contorgazeasa cum a rezultat si in urma cercetarii locale efectuate.Se va constata asadar ca proprietatea D este lot nfundat; servitutea din titlul sau constituita pe latura de nord nu este practicabila din motive care nu ii sunt imputabile. Aceasta stare de fapt unita cu starea de drept trasa din art. 616 Cod civil text potrivit caruia proprietarul al carui loc este infundat poate reclama o trecere pe locul vecinului sau impun necesitatea stabilirii unei servituti de trece care servitute sa raspunda principiilor care stau la baza unui astfel de demers. Singura cale pe care poate fi aceasta stabilita este latura de sud a proprietatilor partilor. De altfel, chiar reclamantul a materializat pe terenul sau pentru riveranii din amonte servitutea pe aceeasi latura fiind evident ca pe aici intelege sa o acorde si la randul sau sa o si exercite.Cu privire la acest amplasament se va retine ca paratul C prin declaratia autentica nr. .. a aratat ca intelege sa acorde aceasta servitute pe latura de sud a proprietatii sale pentru proprietarii din amonte; prin aceeasi declaratie paratul a recunoscut explicit ca intelege sa acorde dreptul de trecere avand in vedere ca servitutea de trecere constituita pe partea dinspre nord a proprietatii mele care are o latime de 3ml este afectata de o constructie proprietate personala care reduce servitutea de trecere de la 3ml la 2mlAcest act juridic unilateral de vointa exprima, potrivit si cu regulile de interpretare a actelor juridice, art. 977 si urmatoarele Cod civil, mai multe elemente; in primul rand exprima vointa paratului de a constitui o noua servitute in folosul proprietarilor din amonte; in al doilea rand sunt prin aceasta conturate si elemente de definire topografica a servitutii fiind aceasta localizata pe latura de sud si, ca si dimensiuni, este definita la 3ml latime, deschidere la str. concluzie ce se t