8/18/2019 Despre pesteri

1/18

l u n i , 3 n o i e m b r i e 2 0 0 8

PesterilePe suprafata pamantului exista numeroase

cavitati; cele mai importante sunt pesterile si

galeriile subterane care formeaza imense retele.

Unele au fost explorate, dar multe dintre ele

raman sa fie descoperite.

Pesterile si galeriile subterane se intalnesc in

principal in zonele calcaroase. Toate aceste cavitati

s-au format prin actiunea apei care, infiltrandu-se in

fisurile substratului, a dizolvat treptat calcarul.

Formarea prapastiilor si a pesterilor

Apa, infiltrandu-se in substrat, acumuleaza gaz

carbonic; in apa, acest gaz se transforma in acid

carbonic, care ataca si dizolva calcarul. Pe masura

ce apa patrunde in fisurile rocii, ea le largeste,

creand incetul cu incetul goluri sau cavitati, uneori

foarte mari. In acest fel se formeaza pesterile.

Uneori, plafonul unei cavitati se surpa: astfel se

formeaza prapastiile. Una dintre cele mai adanci din

lume este prapastia Jean – Bernard din Savoia

Superioara (Franta), care coboara pana la o

adancime de peste 1500 m. In acest fel, se pot crea

avene, sau puturi naturale, adica tuneluri ver ticale,

mai mult sau mai putin inguste.

Stalactitele si stalagmitele

e sterileOSPECIOLOGIA -ştiinţă nouă a

ăv echilor tainebpă mânteşti"

er soanet e resate

scr iptpe ="text/javascriptrc="//www.googleom /friendconnect/

crip t/friendconnect.">

h ivă blog

▼ 2008 (15)

► octombrie (7)

▼ noiembrie (8)

Mediile deviata dindomeniul

subteranPestera Piatra Altarului

Liliacul

Caracteristicileecologice ale

cavitatilor

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://void%280%29/http://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://void%280%29/http://pesterile.blogspot.de/search?updated-min=2008-01-01T00:00:00-08:00&updated-max=2009-01-01T00:00:00-08:00&max-results=15http://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/liliacul.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-piatra-altarului.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/dup-cum-este-bine-cunoscut-omul-luat.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008_11_01_archive.htmlhttp://void%280%29/http://pesterile.blogspot.de/2008_10_01_archive.htmlhttp://void%280%29/http://pesterile.blogspot.de/search?updated-min=2008-01-01T00:00:00-08:00&updated-max=2009-01-01T00:00:00-08:00&max-results=15http://void%280%29/http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pesterile.html

8/18/2019 Despre pesteri

2/18

Transportat de apa,

calcarul dizolvat se

depune pe peretii, pe

tavanul sau pe podeaua

pesterilor. In timp, aceste

depuneri creeaza

formatiuni spectaculose, numite concretiuni, cumsunt stalactitele si stalagmitele. Apa care picura din

tavan depune pe aceste minuscule cristale de calcar

care se aduna, formand incetul cu incetul “tije”

lungi si grele care atarna: acestea sunt stalactitele.

Picaturile care cad pe podea lasa depuneri care

cresc putin cate putin: acestea sunt stalagmitele.

Cand stalactitele si stalagmitele se unesc, ele

formeaza coloane. Concretiunile au de multe ori

forme ciudate: draperii, tuburi de orga, pisolite

asemenea unor perle mari… Ele sunt de obicei de

culoare alba, dar au si o tenta galbena, portocalie

sau ocru, cand apa contine oxid de fier. De cele mai

multe or i, viteza lor de formare este foar te lenta.Pesterile de la Carlsbad, din New Mexico (Statele

Unite), sau avenul Armand, din Franta, sunt celebre

pentru extraordinarele lor concretiuni.

Imense retele de galerii

Speologii au descoperit ca puturile si prapastiile

comunica adeseori cu imense retele de sali si galerii

subterane. Aceste retele sunt constituite din vaile

vechilor rauri subterane care, in urma inaltarii

substratului din regiune, s-au adancit mai mult.

Curgand acum la nivelul cel mai scazut, aceste rauri

chiar se pot uni, formand lacuri subterane. Retelele

sunt uneori gigantice. Cea mai mare din lume,

subtera...

Comunitatilede animaledin pesteri

PesteraScarisoara

Adaptarileanimalelor cavernicole

Pesterile

espre mine

Sorina,Radu,Oanasi Razvan

izualiza ț i profiluleu complet

https://www.blogger.com/profile/16340912759477621113https://www.blogger.com/profile/16340912759477621113http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pesterile.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/adaptarile-animalelor-cavernicole.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-scarisoara.htmlhttp://pesterile.blogspot.de/2008/11/comunitatile-de-animale-din-pesteri.html

8/18/2019 Despre pesteri

3/18

Mammoth Cave – Flint Ridge din Kentucky, Statele

Unite, se intinde pe aproximativ 560 km, din care

400 km au fost deja explorati. In Europa, cea mai

intinsa retea se situeaza in pestera Hölloch, din

Elvetia; aici au fost explorati 147 de kilometri.

Animale de pesteraIn pesteri sau caverne traiesc animale cavernicole.

Adaptate la intuneric, acestea sun in general

decolorate si oarbe; insectele cavernicole au aripile

scurte sau nu au aripi deloc. Printre acestea se

numara se numara, de exemplu, creveta sau

salamandra oarba de Texas, pestii orbi, caredepisteaza prada datorita vibratiilor apei, si un

numar mare de nevertebrate: paianjeni, miriapode si

coleoptere cavernicole. Dar cei mai raspanditi sunt

liliecii; ei traiesc in colonii in aproape toate

pesterile din lume.

ProteusProteus este un amfibian orb, cu pieleadecolorata. Traieste in raurile subterane, unde sehraneste cu bacteriile continute de argila.

Liliacul

Liliacul se deplaseaza in intuneric datorita unuisistem de orientare care functioneaza ca un

radar. Captand ecoul ultrasunetelor pe care le

emite, el isi formeaza o imagine exacta a

mediului. Chiar atunci cand zboara in grupuri,

liliecii nu se ciocnesc niciodata intre ei sau de

vreun obstacol.

8/18/2019 Despre pesteri

4/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 08:42 Niciun comentariu:

s â m b ă t ă , 1 n o i e m b r i e 2 0 0 8

Adaptarile animalelorcavernicole

Datorită particularităţilor fizice şi trofice ale mediuluicavernicol, în cursul evoluţiei lor animalele au ajunssă aibă o sumă de trăsături adaptative.Acestetrăsături sunt mai pregnante la paleotroglobionte - animmodul de viaţă cavernicol şi prezente de mai multtimp în domeniul subteran.

Adaptările morfologice

Animalele troglobionte se caracterizează printr-un anudefineşte aşa-numitul tip cavernicol. Principalelecaractere morfologice careconcură la constituirea lui sunt următoarele:1. Anoftalmia

În concordanţă cu viaţa într-un mediu obscur, animalelelipsite de ochi funcţionali. Dispoziţia funcţiei vizualese realizează treptat, launele specii ochii fiind reduşi (animale microftalme), ladeloc (animale anoftalme), iar în cazurile extremeregresia afectând chiar si centrii nervoşi ai vederii.

Absenţa ochilor e compensată de capacitatea tegumentului de a percepe radiaţia luminoasă, capacitatecunoscută subnumele de sensibilitate dermatologică, şi de prezenţa uolfactive hipertrofiate.2. Depigmentarea

Paralel cu pierderea funcţiei vizuale, animalele troglob

caracterizează prin pierderea pigmenţilor tegumentari,

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/adaptarile-animalelor-cavernicole.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=6086181669593661054http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pesterile.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

5/18

astfel încât cele maimulte dintre ele sunt albe, uneori chiar translucide. Se cdepigmentarea este favorizată de atrofierea organuluivizual, precum şi de temperatura scăzută şi umiditatearidicată.3. Apterismul

Se caracterizează prin absenţa aripilor la speciile prevnormal cu aripi (ex. insecte, coleoptere). Există şi aicietape intermediare, când nu asistăm decât la oreducere a aripilor şi când vorbim de speciimicroptere.Intre cele trei caractere adaptative menţionate pânăacum există o corelaţie stabilită statistic lacoleopterele troglobionte şi desemnată printermenul de caractere ADA (anaftalmie - depigmentare.4. Forma corpului

Tipul cavernicol poate fi caracterizat printr-o gracilitatalungirea apendicelor (picioare şi antene). În cazul

coleopterelor, îngustarea afectează doar parteaanterioară a corpului, în timp ceabdomenul are tendinţa să devină globular, fenomencunoscut sub numele de falsă fiziogastrie.Lacoleopterele troglobionte, abdomenul este normal, şi doar elitrele se bombează delimitând sub ele ocameră de aer în care se conservă umiditatea necesară

respiraţiei tegumentata

Adaptările eco-fiziologice

Alături de particularităţile lor morfologice, animalele trşi adaptări eco-fiziologice, cele mai importante fiind:1. Scăderea metabolismului

In cazul faunei troglobionte, metabolismul este mult mai

animalele epigee. Experienţe concludente au

8/18/2019 Despre pesteri

6/18

demonstrat că intensitatearespiratorie (consumul de oxigen pe unitatea de timp şinet inferioară faţă de cea a unor specii ce aparţinaceleiaşi grupe sistematice, dar care trăiesc lasuprafaţă. Se poate deci afirma că există un ”tip demetabolism propriu speciilor troglobionte”.

2. StenotermiaS-a crezut multă vreme că speciile troglobionte sunt stedoar într-un domeniu restrâns de temperatură).Cercetările moderne au pus în evidenţă existenţa uneistenotermii ecologice specifice faunei subterane,adică animalele tind să se plaseze cât mai aproape detemperatura lor preferenţială, care nu acoperă decâtun domeniu restrâns.3. Stenohigrobioza

Troglobiontele sunt stenohigrobionte pentru că ele nu pot trăi decât în condiţiile unei umidităţi foarteridicate, deoarece sunt slab protejateîmpotrivapierderii prin evaporare la nivelul

tegumentului a lichidelor interne;ca urmare, mor foarterepede dacă sunt scoase din etnosfera umedă a peşterii.4. Dispoziţia ritmurilor de activitate

Datorită obscurităţii din peşteri, ritmul nictemeral a disspeciile troglobionte, activitatea se desfăşoară în moduniform, fără diferenţe sesizabile între zi şi noapte. În

plus, ritmul ei este mult diminuat în comparaţie cuformele epigee, în concordanţă cu scăderea accentuatăa ratei metabolismului.5. Particularităţi ale ciclului reproductiv

Cele mai importante particularităţi care apar în reprodutroglobiontelor sunt:a) Contractarea ciclului reproductiv. Speciilecavernicole manifestă tendinţa reducerii numărului

8/18/2019 Despre pesteri

7/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 16:07

stadiilor de dezvoltare prin care animalul trece de lafaza de ou la cea de adult. La coleoptere, larvele seinchid doar la câteva ore î după ieşirea lor din ouîntr-o lojetă pe care şi-o construiesc din argilă şi încare trăiesc fără să se hrănească şi fără sănăpârlească până în stadiul de pupă(nimfă). Numărul

năpârlirilor de la 3-5 la speciile epigee se reduce la osingură năpârlire la coleopterele troglobionte. b) Reducerea numărului de ouă. În opoziţie cuinsectele epigee, care depun uneori un număr foartemare de ouă,troglobiontele cele mai specializateajung să depună o dată (într-o pantă) doar un singur ou. Acesta este mai voluminos şi mai bogat în rezervenutritive decât oul obişnuit al unei insecte epigee.c) Creşterea duratei de dezvoltare. În general, fiecarsucced în cursul dezvoltării individuale atroglobiontelor (embrion, larvă,nimfă)se prelungeşte pe o perioadă de timp de 5-10 orispeciile epigee.

d) Dispariţia periodicităţii reproductive fiziologice.troglobionte se reproduc uniform în condiţii constantede mediu, dar îşiconservă o periodicitate reproductivă atunci când se aflheterogenităţii spaţiale şi temporale a mediului lor deviaţă.

Niciun comentariu:

Pestera Scarisoara

Prima mentionare a Ghetarului de la Scarisoara mai importanta particularitate a pesterii o reprezin

ghetii, de unde i s-a tras si numele de ghetar. Pes

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-scarisoara.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=8539238505279265407http://pesterile.blogspot.de/2008/11/adaptarile-animalelor-cavernicole.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

8/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 16:00

unui aven de 50 de m adancieste o bolta uriasa, care lasaMare. Podeaua Salii Mari estgheata. Intre perete si bloculrymaie, spatii relativ inguste,Rezervatia Mare si cea Mica.

spre Sala Biserica, o incapernivel de 6 m fata de Sala Marde gheata de diferite marimi si forme. Rezervatiaasemenea am vizitat-o, nu este deschisa spre vizitcoborarea blocului de gheata, se ajunge in Rezervunde se pot admira formatiuni de gheata, asemandin Sala Mare (Eschimosul Solitar si Cei trei eschipartea opusa intrarii), perlele de caverna, dar si nornamentatii ce impodobesc peretii pesterii.Ghetarul este de-asemenea, declarat monumentdin anul 1983.

Niciun comentariu:

Comunitatile de animale dinpesteri

În funcţie de zonarea mesoclimatică impusă deregimul de ventilaţie şi de repartizarea resurselor alimentare în cuprinsul peşterii, pot fi recunoscute

patru comunităţi distincte de animale cavernicoledesemnate sub numele de asociaţii. Compoziţiacalitativă a asociaţiilor depinde de statutul ecological animalelor, adică de preferinţa lor pentru o anumităambianţă fizică şi pentru un anumit gen de hrană, ca şide unele particularităţi legate de modul de viaţă.a) Asociaţia parietală include mulţimea speciilor

întâlnite cu o anumită constanţă sau periodicitate pe

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/comunitatile-de-animale-din-pesteri.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=1788057874490178540http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-scarisoara.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

9/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 15:54

pereţii ori tavanul peşterilor, mai ales în zonavestibulară. Principala componentă a asociaţiei parietale o formează animalele subtroglofile (diferitespecii de diptere, trihoptere, lepidoptere, himenoptereetc.) prezente în peşteri în faza lor de diapauză. b) Asociaţia depozitelor de umplutură , ce se

formează fie pe fundul avenelor nu prea adânci, fie laintrarea unor peşteri, este alcătuită dintr-un amestecde specii trogloxene şi troglofile, cuprinzând elementecare la exterior trăiesc în litieră, în muşchi, în humussau în mediul edafic (ex. oligochete, opilionide,araneide, miriapode, coleoptere etc.).c) Asociaţia profundă , care cuprinde exclusiv numai spşi care se întâlneşte cu o frecvenţă mai mare însectoarele stalagmitate umede, precum şi pedepozitele de argilă, unde se găsesc substanţelesintetizate prin activitatea autotrofă amicroorganismelor.d) Asociaţia guanoului cuprinde

specii a căror prezenţă estedeterminată de acumulările de guano.

Niciun comentariu:

Caracteristicile ecologice ale

cavitatilor subteraneÎn primele decenii de dezvoltare ale biospeologicei, peşterile au fost considerate ca excelând prin condiţiide mediu uniforme şi stabile, care punanimalele cavernicole în afara oricărei influenţe generafizici. Odată cu amplificarea cercetărilor de

climatologie subterană s-a constatat că stabilitatea

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=7902980439492096740http://pesterile.blogspot.de/2008/11/comunitatile-de-animale-din-pesteri.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

10/18

mediului este numai relativă, peşterile fiind angrenateîntr-un circuit energetic care nu rămâne fără urmăriasupra ambianţei subterane. Acest circuit cuprindedouă categorii majore de elemente: fizice şi trofice.Factorii fizici

Peşterile sunt departe de a constitui un mediu uniform şi

din punct de vedere fizic.Fiecare cavitate subterană se caracterizează prin trăsătude aceea, factorii abiotici specifici domeniuluisubteran nu pot fi luaţiînconsiderare decât în liniile lor generale şi prin valoriabiotici sunt următorii:Obscuritatea. În funcţie de suprafaţa deschiderii laexterior, lumina pătrunde în interiorul peşterilor pe oanumită distanţă limitată, astfel încâtmajoritatea peşterilor sunt complet obscure. Această pasubteran are două consecinţe ecologice importante:- absenţa din peşteri a plantelor verzi fotosintetizatoare,toate ecosistemele epigee prima verigă a lanţului

trofic- lipsa ciclului nictemeral, cu repercusiuni asupra companimalelorTemperatura. Se consideră, în general, cătemperatura unei peşteri este egală cu media termicăanuală a punctului geografic în care este amplasată peştera respectivă. Nota dominantă a termodinamicii

subterane o constituie amortizarea de regulăexponenţială a variaţiilor de la exterior, în zonelemesoclimatice de stabilitate amplitudinea oscilaţiilor termice nemaifiind decât de ordinul zecimilor de gradîn decursul unui an. Variaţiile ce se înregistrează lanivel microclimatic sunt deseori doar de ordinulsutimilor de grad, dar sunt suficiente pentru ainfluenţa biologia faunei troglobionte.

8/18/2019 Despre pesteri

11/18

Umiditatea relativă. Atmosfera subterană este deregulă foarte bogată în vapori de apă, umiditatearelativă din peşteri fiind în mod obişnuit între 95 –100%.Evapocondensarea. Spre deosebire de temperatură,umiditatea relativă din peşteri are o evoluţie mai

puţin regulată şi lipsită de o periodicitatesezonieră, deoarece aceasta nu există nici în variaţiileexterior. Evapocondensarea constituie, de fapt,factorul activ prin care seexercităinfluenţa umidităţii relative asupra animalelor ccapacitatea aerului de a conţine vapori de apă esterealmente ocupatădecantitatea de vapori existentă la un moment dat, avâncondiţionarea distribuţiei spaţiale a efectivelor populaţiilor cavernicole.Ventilaţia. Datorită repercusiunilor majore pe carecurenţii de aer le au asupra atmosferei subterane, prezenţa lor în peşteri constituie un factor

ecologic foarte important. Particularităţile regimului detopografia peşterii şi de numărul deschiderilor. Dinacest punct de vedere deosebim:- peşteri cu ventilaţie unidirecţională - cavităţi cu cel puţindouădeschideri situate la extremităţile opuse ale reţeleilungul lor de un curent de aer unic ce determină perturb

prezenţei faunei cavernicole- peşteri cu ventilaţie bidirecţională - cavităţi cu o singnivelul căreia se înregistrează un dublu curent de aer.Factorii trofici. Din punct de vedere trofic, principalacaracteristică a peşterilor rezultă din absenţa plantelor verzi care constituie, în mediileepigee,producătorii primari. Ca urmare, substanţelenutritive sunt de origine alohtonă, fiind transportate pe

8/18/2019 Despre pesteri

12/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 15:29

diverse căi de la exterior. Dar în peşteri există şi o populaţie bacteriană autohtonă care se dezvoltă maiales pe depozitele de argilă şi care sintetizeazăaminoacizi şi vitamine indispensabile creşterii şidezvoltării troglobiontelor. Posibilităţile de transportîn peşteri a materiei organice produse la exterior sunt

multiple:- transport prin aer, datorat ventilaţiei subterane- transport prin apă, asigurat de cursurile de apă subtera- transport prin gravitaţie, care generează acumulările v baza avenelor- transport prin percolaţie, cel mai important, apa din pîn lungul reţelei de fisuri vehiculând materiileorganice produse la nivelul solului- transport prin intermediul animalelor ce pătrund regulîn peşteri

Niciun comentariu:

LiliaculCa toti reprezentantiiclasei sale,lilicii suntacoperiti cublana,nasc pui,pecare ii hranesc culapte.Liliecii sunt

unicele mamiferecare sunt capabile sa realizeze un zbor sustinut,fapt care intr-o masura oarecare iiface asemanatori cu pasarileSunt impartitiin doua subordine: Megachiroptera (lilieciimari sau mega liliecii), care contine cele170 specii de lilieci de fructe din familiaPteropodidae, si Microchiroptera (lilieciimici sau micro liliecii) , care cuprinde restul

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/liliacul.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=2841171282609490778http://pesterile.blogspot.de/2008/11/n-primele-decenii-de-dezvoltare-ale.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

13/18

liliecilor, aproximativ 800 specii in 18familii, mult mai multe decat in orice altordin de mamifere in afara derozatoare.Aripa liliacului este defapt o labamodificata cu degete lungi, care le permitsa fuga si sa sara repede pe pamantSpredeosebire de majoritatea pasarilor, liliecii

pot zbura la viteze relativ mici cumanevrabilitate extrema.Toti liliecii se orienteaza si se hranesc cuajutorul ecolocatiei. Aceasta este emisiade vibratii de sunete cu frecvente inaltecare sunt reflectate inapoi ca ecouri inurechile liliacului dinspre suprafeteleinconjuratoare, indicand pozitia, distantarelativa si chiar natura obiectelor din mediu- cam ca un sonar. In acest fel microliliecii“vad” acustic, ceea ce le permite sa seorienteze in intuneric complet. Proprietatilefizice ale sunetelor emise variaza inmoduri caracteristice in functie de specie.Sunetele se formeaza in laringe si ladiferite specii sunt emise prin gura saunari.InmultireaPerioadele de gestatie la lilieci sunt relativlungi, fiind cuprinse intre 44 de zile si 8 lunila diferite specii. Foarte putini nasc mai

mult de un pui pe an ;acestia sunt foarte mari lanastere, cantarind 12-43% din greutatea mamei,comparativ cu aproximativ

8% la mamiferele de aceeasi marime carenu zboara si se maturizeaza incet. Lainceput sunt neajutorati, dar au gheare sidinti puternici cu care se agata de burtamamei; sunt ingrijiti intre 1 si 3 luni, timp incare invata sa zboare si sa sehraneasca..Ciclul reproductiv al majoritatii

8/18/2019 Despre pesteri

14/18

speciilor este asemanator cu almamaiferelor , dar exista si exceptii. Celemai interesante sunt cateva specii dinzona temperata care hiberneaza in timpuliernii. Copulatia are loc in perioadadinaintea hibernarii, si sperma esteretinuta in corpul femelei in timpul

hibernarii; fertilizarea are loc când ovululeste eliberat din ovar dupa ce liliecii setrezesc, primavara. Aceasta este numitafertilizare intarziata.Numarul mare al liliecilor, in ciuda faptuluica se nasc putini pui, este datorat mai aleslongevitatii lor. Unele specii mai mari delilieci din subordinul Megachiroptera sililiecii vampiri au supravietuit in gradinilezoologice peste 20 de ani. Dintre liliecii car au fost prinsi si apoi eliberati multi au fostrecapturati dupa ani de libertate. Recordulin materie de varsta este un specimenrecuperat la 31 de ani dupa ce a fostmarcat si apoi eliberat in SUA.Mediul de viata

Avand in vedere numarulmare de specii si mediilevariate in care traiesc, stilulde viata al multor lilieciurmeaza un tipar uimitor desimilar.Aproape toti lilieciisunt animale nocturne,petrecandu-si ziuaodihnindu-se in

adaposturile lor,ei nu isi faccuiburi,atarnand de obicei cu capul in jos.Cei mai multi lilieci pot fi considrati extremde sociabili, deoarece ei traiesc de obiceiin grupuri in cea mai mare parte aanului,desi unele specii traiesc inadapsturile individuale.Liliecii folosescadaposturi diferite in functie de

8/18/2019 Despre pesteri

15/18

nevoi.Adaposturile de iarna sunt pentruhibernare, pe cand alte adaposturi pot fifolosite pentru odihna din timpul zilei in alteperioade ale anului.Adesea exista siadaposturi speciale pentru imperechere sipui.

Adaposturile pot fi pesteri,mine parasite,

crapaturi in stanci sau scorburi decopaci.Cladirile vechi ofera o sumedeniede adaposturi(sparturi in pereti,barnele delemn ale acoperisului,pivnite si bolte, saulocul din spatele obloanelor vechi).Lilieciifrugivori mari se adapostesc sub cerulliber,agatandu-se de crengile unui copac.Cand nu vaneaza, liliecii isi petrec o mareparte din timp curatandu-se(lingandu-simembrele aripilor, pieptul si burta,scarpinandu-si blana cu membreleposterioare si curatandu-si ghearele).Cand nu zboara, mobilitatea liliecilor diferade la o specie la alta.Unii sunt aproapeneajutorati cand se afla la sol, eimiscandu-se foarte stangaci.Altii isi strangaripile si pot sa umble sau sa alerge relativusor.Unele specii se deplaseazaagatandu-se de crengile copacilor,folosindu-si ghearele pentru o apucaresigura.

HibernareaIn zonele temperatehrana liliecilor devinefoarte saraca in timpuliernii.Unele speciirezolva aceastadeficienta prinmigratie, insa cele maimulte specii isi cauta

adaposturi de iarna pentru hibernare. Adaposturile de hibernare trebuie sa fierelativ lipsite de perturbari si de curent,si

8/18/2019 Despre pesteri

16/18

sa aiba pereti sau un tavan aspru, de caresa se poata atarna ,sau multe sapaturi sicrapaturi in care sa seascunda.Temperatura nu ar trebui sascada sub 0 C iar umiditatea ar trebui safie ridicata, pentru ca liliecii sa nu sedeshidrateze.

Toamna este perioada in care liliecii sehranesc frenetic pentru a acumula rezervede grasime pentru iarna.In functie detemperatura, de hrana disponibila si despecie, liliecii vor incepe sa se adune inadapostul de hibernare (hibernacul)prinoctombrie sau noiembrie. Cei carehiberneaza atarnand de pereti sau detavan, de picioarele posterioare, se adunain grupuri mari, infasurandu-si de obiceiaripile in jurul corpului.

HranaDesi majoritatea liliecilor sunt insectivori, diferitespecii au diferite preferinte,incluzand toate felurile deinsecte

zburatoare(molii,fluturi,gandaci,tantari simuste,libelule, greieri si cosasi,precum sipianjeni, paduchi de lemn si diverseartropode).Hranirea aeriana cu insecte ,adicaprinderea lor din zbor, este cea maiobijnuita forma de vanatoare, iar victimelepot fi prinse direct in gura , sau prinse dinaer cu membrana cozii , folosind-o dreptplasa pentru a prinde insectele sau pentrua le tine.Prada este adesea devorata inzbor, insa speciile cu zbor lent isi consuma

de obicei prada intr-un adapost. Existadoar cateva specii de lilieci carnivori, care

8/18/2019 Despre pesteri

17/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 14:36

de obicei vaneza alte mamifere mici(deexemplu soareci, precum si pasari,broaste si soparle).Caninii lor mari, binedezvoltati, sunt folositi la muscarea siuciderea victimelor lor.

Niciun comentariu:

Pestera Piatra AltaruluiPestera Piatra Altarului a fost descoperitã în anul1984 de cãtre speologii Clubului Politehnica dinCluj. Pestera însumeazã patru mari galerii:Palatul, Paradisul, Geoda si Altarul Ursilor.

Galeria "Palatul" este o salã înaltã de 30 m precedatã deo anticamerã "Baldachinul";este o zonã cu formatiunirare, curgeri mari de calcit si

domuri înalte. Palatul are forma unei catedralegotice, înaltã si îngustã, flancatã de coloane de15-20 m înãltime. Este un monument dearhitacturã subteranã unic în felul sãu înRomânia.

Galeria "Paradisul" este osintezã a întregii pesteri.Spatiigeneroase sprijinite pecoloane si discuri, geometriicristaline ascunse sub ochiuride apã, depuneri diafane de ace, unice în

pesterile noastre. Galeria Paradisului sesfãrseste neasteptat, cu un pãrãu de"mondmilch", (laptele de lunã), - o pastã fluidã,de un alb nepãmântean, ce izvorãste dintr-ocrãpãturã a calcarului

În baza pesterii s-adezvoltat, pe scarã largã,un alt fenomen. Suboglinda nemiscatã , apa

http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-piatra-altarului.htmlhttps://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=1568229710603234995http://pesterile.blogspot.de/2008/11/liliacul.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113

8/18/2019 Despre pesteri

18/18

Publicat de Sorina,Radu,Oana si Razvanla 13:18

Postări mai vechi

supramineralizatã a acoperit totul în cristale perfecte de calcit. Fenomenul este rar întâlnit pe glob si el face din "Geoda" din PiatraAltarului sã fie unul dintre superlativeledomeniului subteran. Un popas în Geodã esteo experientã unicã, un prilej de meditatieasupra perfectiunii cristaline

Galeria "Altarul Ursilor "este o galerie orizontalãcu bolti arcuite, denumitã"Citimirul Ursilor". Ursulde cavernã - "UrsusSpelaeus"- era un locuitor obisnuit al pesterilor întimpul ultimelor perioade glaciare. Aici se potobserva un mare numãr de cranii de ursi tineri side pui, unele dintre ele abia se mai ghicesc substratul gros de calcit.

Pestera "Piatra Altarului" nu esteamenajatã pentru public, fiind deschisãdoar pentru cercetãri stiintifice.

Niciun comentariu:

Pagina de pornire

Abona ț i-vă la: Postări (Atom)

http://pesterile.blogspot.com/feeds/posts/defaulthttp://pesterile.blogspot.de/search?updated-max=2008-11-01T13:18:00-07:00&max-results=7https://www.blogger.com/comment.g?blogID=4403506797760155502&postID=6205729779071328443http://pesterile.blogspot.de/2008/11/pestera-piatra-altarului.htmlhttps://www.blogger.com/profile/16340912759477621113