Download - Desmeticiţi-vă !

Transcript
Page 1: Desmeticiţi-vă !

RAZ1301EIL RLISO-dRPONEZ

LEW TQL5T01

picsmErg-p-VA I.

4.%

EDITURA

BIUROULUI UNIVERSAL"A. I. NITEANU

funddlura )Yegru-Vodd, 21BucuRESTi

Eraclucere

_filecscuidrescu-porn a

1 LEO.,

de

.

,

www.dacoromanica.ro

Page 2: Desmeticiţi-vă !

RIZBOIUL RUSCGJAPONEZ

--..........

DESMETICITI-VA!

DE

LEW TOLSTOI

Traducdre de

ALECSANDRESCU-DORNA

if1P---

BUCURETI

Editura Biuroulul Universal ATII. I. NITEANU21, STR AMA IsEGFIU-VODA, 21

19 4

www.dacoromanica.ro

Page 3: Desmeticiţi-vă !

Stabiliment de arte grafke Universala", Covaci, 14

www.dacoromanica.ro

Page 4: Desmeticiţi-vă !

Traducerea i publicarea in romineste a ai tico-lului lui Tolstoi asupra razboiului Ruso-Japonez nuare nimic de-a face cu acel No Rights Reser ed")ce insotea publicarea lul in ziarul Times ; cu altecuvinte, traducerea si publicarea in romine5te nuse face cu nici un scop de propaganda. Ba inca,poate sintem departe de a admite in totul mijloa-cele puse inainte de celebrul cugetator pentru w sepune capat, acum si pentru totdeauna, macelelorcare se numesc razboae.

Din intreg articolul lui Tolstoi reese insa o atitde netarmurita dragoste pentru omenire, un atit desuperior interes pentru viata noastra omeneasca,un atit de miscator apel la rodnica i buna Li in-trebuintare, se desprinde o atit de adinca filosofiea credintel si legel crestinesti in cit am crezut aface, inainte de toate, o fapta superior umanitaraimprastiind cuvintele de apostol ale accluia careaduna toata dogma si toata legea, toata filosofia

toata cugetarea in splendidul vers al Scripture :Fd altora aceea ce vrei sd'Ir facci si lie aliii".

tNicd un drept rezervat".

si

www.dacoromanica.ro

Page 5: Desmeticiţi-vă !

4

Acestea stiute, traducem si publicAm in rominestearticolul lui Tolstoi nu pentru ca el se retell larlizboiul de azi, ci, dat fiind co. marea luptd a tim-puha nostru nu e aceea ce se petrece acum intreRust si Japonezr, 'tier cea care poate isbucni intrerasele- alba si galbend, tia este lupta care se ducecu mine, cu bombe, cu gloanie" ci este lupla spt-rituald care se poate petrece ueincelat si se petrecefr acum, intre cons/tin/a luminald a omen/ref, galasd se manifesteze si intunecimile si asuprirea careo impresoard fi o strivesc', rAspindirea cit mailarga a monumentului de cugetare care este acestarticol, poate sA grAbeasca, zorile strAlucitei zile incare, peste tot pamintul, sa lumlneze adevarata lu-mina. a Scripturel Iubiti-vd until pe calla .1"

Traducitorul

www.dacoromanica.ro

Page 6: Desmeticiţi-vă !

Dar aoesta este ceasul vostruetlipinirea intunerieultg.

LUCA, XXII, 63

Ci farA do legile voastre all pus despArtirl intrevol i intre Dumnezeul vostru i pIcatele veastreaü ascuns fata lul de la vol ca sit nu audA.

CAcl miinile voastre sint pingArite cu singe sidegetele voastre cu nedreptate ; buzele voastre ver-bose minciun i limbs voastrA spune nedreptate.

Nimenea nu strigA dupit dreptate si nimenea nuso judecA Intr'adevAr ; se incred in decertaciunl sivorbesc minciunl ; iamislesc nedreptate i nasc ne-fericire.

Lucrurile kr sint lucrurile rautAteI si fapta sil-niciei este in miinile kr.

Picioarele lor aleargA spre rAil i se grAbesc sAverse singe nevinovat, eugetArile lor sint cugetarilerAutAtei ; darfipanarea i tinguirea sint in caile kr.

Calea pAcel el n'e cunosc si nu este dreptate Inpasil kr ; si sucesc cArarile kr ; col co umbla in-tr'insele nu va cunoaste pace.

De aceea mintuirea este depute de nol i ferici-

e

I

It

www.dacoromanica.ro

Page 7: Desmeticiţi-vă !

6

rea nu ne ajunge ; speritm lumina dar iatl intune-ricul ; lucirea, dar umblAm in intunecime.

Pipaim zidul ca orbit ; da, pipAim ca eel ceochl ; in amiazit no impiedicAm ea in amurg si amfost in locurl intristate ea mortil.

ISAIA, LIX, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10.

RAzboiul este maI venerat ca nicl o dath. tin ar-tist dibacid in acest joc, un masacrator de genit,d. de Moltke a raspuns, intr'o zi, delegatilor pawlurnatoarele stranil cuvinte :

,Razboiul este sfint, de institutie divinA ; esteuna din legile sacra ale lumel ; el intretine la oamenltoate sentimentele marl; nobile onoarea, desinte-resarea, virtutea, curagiul, intr'uncuvint, de a adea in hidosul materialism".

Ast-fel, a so aduha in turmo de cite patru sutede mil de oamenl, a merge ziva si noaptea fdrAodihna, a nu gindi la nimic, a nu studia nimic,niel 8 invitta ceva, niel a citi ceva, a nu fi folositornimänuia, a putrezi in murclAria sa, a se culca inmocirla, a till ea brutele intr'o toropeara continuii,a jefui orasele, a ardo satele, a ruina popoarele, a-pot a intilni a alt.& aglomeratie de came omeneasca,a so arunca pe dinsa, a face baltl de singe, cimpilde came tocath, amestecatA cu pAmintul noroiosinrosit, maldare de eadavre, a fi cu bratele i pi-cioarele sfArimate, creerul risipit fár vre-un folospentru cine-va, pe cind parintil tat batrinl, femeea

copiil taT mor de foame : iatA, ce va s zicA a nucAclea in eel mai hidos materialism.

GUY DE MAUPASSANT(Pe &pi)

n'ad

0 il impiedica,

i

qi

www.dacoromanica.ro

Page 8: Desmeticiţi-vă !

7

Ne vom márgini a aminti eh diferite State aleEurope! ad grhmAdit o datorie de 130 miliarde, dincar! aproape 110 do un secol, si ch aceasth colosalitdatorie provine aproape exclusiv din cheltuell derazboid, eh ele tin pe picior in limp de pace malmult de 4 milioane de oamenl si pot maH cifra a-ceasta OA la 19 milioane in timp de rdzboid ; chcele cloud, treiml ale hugetelor lor sint absorbite deserviciul datoriel si de intretinerea armatelor deuscat 5i de aph.

G. DE MOLINARI(Schiti a organizard politica gi eoonomioe a

Sooietatet viitoare, pag. 35, 36).

Iaritsi, ra'sboiul, iarki, suferintele nimgnuitrebuincioase, de nimic pricinuite, iarsasi min-ciuna, iargsi indobitocirea, bestialitatea oa-menilor !

Oameni, sute de mil de oameni, despärtitiprin zece mii de verste, de-o parte Budhisti,a caror lege oprete nu numai uciderea oa-menilor, dar pe cea a animalelor ; de cealaltä,crestini earl profeseaza legea fraterniatei sia dragostei ; oamenil acestia, ca -flare sal-batice, se urmilresc unii pe altii pe uscat sipe mare, pentru a se ucide, a se schingiuiin chipul cel mai crud.

Ce se intimpl5,? Este vis sail este intea-devgr ? In fata unui act care nu trebne, carenu poate sa' fie, 41 vine a erode c5, este vissi vrei sa te destepti. Dar nu, nu e vis ;este groaznica realitate.

www.dacoromanica.ro

Page 9: Desmeticiţi-vă !

8 --

S6', lu'am un Japonez, luat de la cimpul lui,same, ne§tiutor, in§elat, pe care 1-au facutsa creada ca Budhismul nu consista inmill pentru toate fiintele vietuitoare §i caconsista in a aduce sacrificil idolilor, sautot un asemenea biet biliat, din Tula, dinNijni-Novgorod, neinvatat, cgruia i se spuneca cre§tinismul consista in adoratiunea luiChristos, a Maicel Domnului, a Sfintilor §i.icoanelor lor, la rigoare s'ar putea intelegeca ace§ti nenorociti, racuti printr'o violentaseculara §i. prin in§elaciune sa' socoteasca,'buna' cea mai mare crima din lume : ucide-rea semenilor sal, pot comite aceasta', laptggroaznica' farg a se socoti vinovati. Dar cumoamenii a§a zi§i luminati, pot propovadui 6'2-boiul, il pot ajuta, pot lua parte qi, ceea ceeste mai teribil, Red a se expune primejdiilorrazboiului, pot impinge, pot trimite intr'insulnenorociti fratl in§elati ? Oamenil ace§tia, alp,zi§i lumina, OA chiar a mai vorbi de legeacreqtina, daca: o profeseaza, nu pot s'5', nu Oietot ce a lost §i. ce este spus despre cruzimea,despre netrebuinta §i. insanitatea razboiului.[Oamenilor acestora li se zic luminati togmaipentru ea §tiu acestea toate. Cel mai multi allsoils sail ail vorbit el insa§1 despre aceasta].

a mai vorbi de Conferinta de la Hagacare a lost primita prin aprobarea generala,

, Farg,

www.dacoromanica.ro

Page 10: Desmeticiţi-vă !

- 9

apoi de &glide, de brosurile, de articolele deziar, de discursurile in care este infa4isat5putinta de a resolvi diferendele internatio-Dale printr'un tribunal arbitral, oamenii lu-minati nu pot se, nu stie e5 armamentelegenerale ale State lor, unele in protiva altora,trebue s5, duce: inevitabil sail la rAzboae fare',cepa, sail la bancruta generalg, sail la a-mindoug. Ei nu pot s'a nu stie c5, afar5 decheltuiala nebun5, nesocotit5, a milioane deruble, adic5, a muncei oamenilor, pentru r5z-boil si preg5tiri1e lui, in r5zboill cMar piermil de oameni, eel mai energiel, eel mai pu-ternici, in cea mai bung virst5, pentru inuncaproducgtoare (Ràzboaele secolului trecut ailcostat viata a 14.000.000 de oameni). Oa-menii luminati nu pot se,' nu stie c5, pre-textele rAzboaelor sint pururea aceleasi, ea'nu face s5 se cheltuiasc5 pentru aceasta osingurI viatà omeneascä, niel ehiar o sutimedin mijloacele cheltuite act= pentru r5zboia.(116zboiul pentru emanciparea negrilor a cos-tat mai mult de cit ar fi costat reiscumpa-rarea tuturor negrilor de la sud). Toti stiusi nu pot sl nu stie principalul: el razboa-ele provoac5 in om patimile cele mai josnice,cele mai grosolane, il depraveaz5 si'l indo-bitocesc. Toti. cunose slàbiciunea pretextelorce se invoad, in favoarea rázboaelor, ea a-

www.dacoromanica.ro

Page 11: Desmeticiţi-vă !

- 10 -

cele ale lui Joseph de Maistre, Moltke sialtil : aproape toate sint bazate pe sofismulca in oil-ce calamitate omeneasca se poategasi o parte avantagioasa, sau pe afirmatiu-nea arbitrara ca ail fost totdeauna razboaesi ea, prin consecinta, au sa fie totdeauna,ca si cind faptele rele ale oamenilor s'arputea indreptati prin 1 oloasele si utilitateace ele aduc, sari pentru ca ele aü fost fap-tuite in toate timpurile. Toti oamenii zisi:luminati still aceasta. i de o data, razboiulisbucneste. i toate acestea sint uitate deo-data si chiar oamenii call, Oiler eri, probailcruzimea, inutilitatea si nebunia razboaelor,nu'si intrebuinteaza asta-zi gindurile, cu-vintele si scrisele de rit la mijloacele de aucide oameni, de a ruina, de a nimici ceamai mare cantitate de munca omeneasca, dea inteti cit mai mult posibil patimile si ura.in oamenii acestia pacmici, muncitori, earl,prin munca lor, hranesc, imbraca, intretinpe aceiasi oameni asa zisi laminaff earl'ii silese sa faptuiascb,' acte teribile in pro-tiva constiintei lor, binelui si religiei.

www.dacoromanica.ro

Page 12: Desmeticiţi-vă !

II

Neratiunea.razboaelor moderne se numWe into-res dinastic, nationalitate, echilibru european, o-noare. Acest din urma motiv este dintre toate poatecel mat extravagant, did nu este un popor pe lumecare sá nu fie minjit de toate crimele acoperitde toate rtiinile. Nu este unul care sá nu fi in-durat toate imilintele pe earl soarta poate sA, le dea,unel miserabile turme de oamenT. Dadi totuI matvietue§te o onoare in popoare, este un foarte cu-rios mijloc do a o sustine razboindu-te, adicä comi-lind toate crimele prin cart un particular se dezo-noreaz& : incendiu, furturl, viol, omor

ANATOLE FRANCE(L'Orme du Mail, p. 282, 284)

Sälbaticul instinct al omorulul razboinic are foarteadincl radacint in creerul omenesc ; did a fost cul-tivat cu ingrijire §i incuragiat de mil de anT. Sesperb, di o omenire maT bunä de cit a noastra v&reuqi sa, se indrepteze do acest vitiu original ; dal-co va cugeta ea atunci de aceasta civilizalie, aga.zisa rafinatA, de care sintem atit de mindril ? A-

si

www.dacoromanica.ro

Page 13: Desmeticiţi-vă !

12

proape aceea ce eugetam not de vechiul Nlexicdo canibalismul luT totdoodata pMs, rázboiniebestial.

CH LETOURNEAU(Evolutia politic; in diferitele rase omeneigf. 7'. 4)

Cite o data un print bate pe un altul de team&aeest altul nu'l caute cearta. Cite o data se

pureed() la rilzboia pentru ca, inimicul este preatare ; i .cite o data pentru ca e prea slab. Cite odata vecinit doresc ceea-ce avem nol saa au ceea-ceno lipseste ; atunel ne lam la batae pina cindpun mina pa lucrurile noastre sa1 ne parasesc peale bor.

JONATHAN SWIFT(Ciilatoriile Jul Gulliver, partea 4-a, o. 3

Se petrece ceva de neinteles §i eu nepu-tintà prin cruzimea, minciuna i absurdita-tea sa. ImpAratul Rusiei, cbiar acela carea indemnat toate popoarele la pace, declargin public c5., en toate ingrilorgrile sale (in-grijorlri can se telm6cesc prin eotropire depiiminturi streine i sporire de tripe pentruapararea paminturilor cotropite), vázind a-tacul japonezilor, poruncqte sa se se faajaponezilor aceea ce japonezii all ineeputfaca" Ru§ilor, adia sa,"I ucithi. i proelamindacest apel la omor, invoacg pe Dumnezeiieere bine-euvintarea pentru cea mai ingro-zitoare crimA care existh. 0 asemenea pro--elamatie in contra Rusiei este data de im-paratul Japoniei. Savantii jurisconsulti, d-nii

a

sa;

§P).

0ai

01

I

www.dacoromanica.ro

Page 14: Desmeticiţi-vă !

13 -

Muraviev si Martens se silese s dovedeaschcum ch intre chemarea popoarelor la paceagenera1 i provocarea la rhzboiii pentru co-tropire de päminturi streine nu este nici acontrazicere. i diplomatil publieh, in limbhfrancezh rafinath, i trimit circn1.r in cartdovedesc cu grije i cu amanuntecu toate

stiu ch nimenea nu'l credeat guvernulnu'si schimbh phrerea de eit dnph toate in-cerchrile de a restabili raporturile pacinice(in realitate, f ncerchri de a insela alte po-poare) i oh se vede nevoit de a recurge la.singurul mijloe de a resolva cum se cadecestiunea : adich la omor. i diplomatil ja-ponezi scriil acelasl lucru. De partea lor sa-vantil, istoricii, eomparh prezentul cu tre-cutul i trhgind concluzil proffinde, discuthfoarte pe larg legile mischrilor popoarelor,raporturile intre rasa ga1ben i cea albh,budhismul i crestinismul, si, bazindu-se peconcluziunile i consideratiunile kr, indrep-thtesc uciderea oamenilor de rash galbenhde chtre erestini. Tot asa, savantil i fik-sofil japonezi justifich uciderea oamenilor derash alba. Ziaristii,Ihrh ascunde bucuria,.fatkde invidie, rarsh a hesita chiar in fata min-ciunel celei mai fhtise si mai grosolane, do-vedesc in diferite chipuri ch cel earl aü drep-tate sint Ruii, ch el sint tan i bunl sub

et

1

www.dacoromanica.ro

Page 15: Desmeticiţi-vă !

14 -

toate rapoartele §i. cg toti japonezil sint vi-novati, sint slabi §i. rgi in toato privintele§i cal cei cart sint du§mani Ru§ilor sag potsg, fie (Englezil ci. Americanii) sint de ase-menea ral. Japonezii §i partizanii lor vor-besc tot ast-fel despre Ruci.

Fara a mai vorbi de militarY, earl% prinprofesiune, se pregatese la omor, multimeaoamenilor zi§i luminati, nesiliti de nimenea.:i de nimic : profesori, oameni din zemstvo,

studentl, gentilomi, negustori, 41 aratg sen-timentele cele mai du§manoase, cele maibatjo coritoare cgtre J ap onezi, Englezl, Ame-ricani, pentru cari, Inca'. in ajun, aveag sim-patie sau indiferentg, §i. fgrg nici o nevoe,mgrturisesc sentimentele cele mai josnice, celemai slugarnice cgtre impgrat, care le estecel putin cu total indiferent ; il asigurg dedevotamentul lor nesfircit ci se zic gata a'§1sacrifica viata pentru dinsul.

nefericitul suveran, conducgtor recu-noscut al unui popor de o suth trei zedde milioane, vecinic incelat ci. pus in nevoiade a se contrazice, II crede, le multumecte§i bine-cuvinteaza pentru omor armata pecare o numecte a sa §i care va apgra pg-minturi pe care cu mai putine drepturi incgle poate numi ale sale.

41 dail cu tota unii altora icoane pgcg-

www.dacoromanica.ro

Page 16: Desmeticiţi-vă !

- 15

toase, in earl nu numai ilia un om luminatnu credo, dar pe earl chiar taranul ne§tiu-tor de carte Incepe a le dispretui. Toti seinching dinaintea acestor icoane, le saruta §ipronunta discursuri umflate §i mincinoase incarl nimenea nu crede. Bogatii sacrifica ominima parte a bogatiilor lor, imoral ci§ti-gate, pentru opera omorului, pentru fabri-carea uneltelor, §i saracii, de la earl, in fle-care an, guvernul ia douil miliarde de ruble,cred trebuincios sa faca ace1a§1 lueru §i'§idaa ast-fel obolul lor. Guvernul atita' §i. in-curagiaza multimea puturo§ilor earl", plim-bindu-se 0 uliti cu chipul tarului, einta,striga ura, §i sub masca patriotismulni, prici-nuese tot felul de desordine. *i. in toata Ru-sia, de la palatul imperial la ultimul sat,pastorii Bisericei care se zice cre§ting, in-voaea pe Dumnezeilpe acel Dumnezeil careporunce§te all: iubi du§manii, Dumnezea dedragoste pentru a ajuta opera draceasert,pentru a ajuta la uciderea oamenilor. i sute,mil de oameni in uniforma, cu fel de fel deunelte de omor carnea pentru tun ine-bunita de rugaciuni, de jurnninte, de ape-luri, de procesiuni, de icoane, de ziare, cuteama in suflete, dar cu o vitejie aparenta,parasesc parinti:, neveste, copii, se due acolounde, primejduindull viata, faptuesc cea mai

www.dacoromanica.ro

Page 17: Desmeticiţi-vă !

- 16

groaznica' faptil : omorul unor oamem pe carenu'I eunosc §i care nu le-ail fgcut nici unräu. §i in urma lor yin medicii, surorile decaritate, care merg acolo, presupunind, nuse §-tie pentru ce, eg, la el masa nu pot a-jute pe cel simplil §i pacinici earl sufere.dar ca. pot ajuta numal pe cel ocupatI caom orul.

Cit pentru cel ce rgmin masa, el se bu-curl de ve§tile omorului oamenilor 0. and.afl a. a ail fost multi Japonezi uciql, multu-niesc cul-va pe care'l numesc Dumnezeil.

i toate acestea sint luate nu numal dreptmanifestarea sentimentelor inalte, dar eelcari se abtin de la asemenea manifestatiunl,dad. incearc . sI arate altora adevgrul, sintprivitl ea trádgtori, ea transfugi ; sint ame-nintatl sag injuratl, ban-ti de multimea in-dobitocitl a celor cari, pentru a'§l ap6ra ne-bunia qi cruzimea lor, nu ail altä arml decit o josnica violentbi.

www.dacoromanica.ro

Page 18: Desmeticiţi-vă !

III

Popoarele, atitate unele contra altora prin injurilreciproce, iv doresc mutual umilinta, ruina. Ele sebucura cind calamitatile, foamea, miseria, restristealoveste tara dusmanA.

Asasinatul a mil de oamenl, in loc de compAti-mire, pricinueste la el o bucurie entusiastA : oraselesint Eliminate si tot poporul e in sArbAtoare.

Ast-fel se intitrWe inima omulul si se desteaptADatimile luI cele maI rele. Omul renunca, la senti-mentele simpatiel si la umanitate.

CH /INNING.

Ajuns la virsta serviciulul militar trebue sA tesupnl la ordinele nemotivate ale unul ticAlos sat.unul prost ; trebue sti admitl ca ceea ce este malnobil si mai inalt este de a renunta sil al o vointäpentru a te face instrumentul pasiv al vointel al-tuia ; de a lovi au sabia -,i. de a fi lovit, de a su-feri foamea, setea, ploaia, frigul, do a fi mutilat IAAa sti vre-o data pentru ce, far& anti compensatie decit un pahar de rachiti in ziva bAtAlieI ; fagaduinta

2

www.dacoromanica.ro

Page 19: Desmeticiţi-vă !

18

a ceva nepipAit ei fictiv ce dfi sau refuzA cu con-cloiul un scriitorae in odaia lul caldA: gloria ei ne-murirea dupg, moarte. Vine o loviturA de pusc4,omul independent cade rAnit ; toversagiI lut il ucidaproape, trecend peste el ; e ingropat pe jumAtatevitt ei atunci e liber sil se bucure de nemurire ;tovar1ieif, parintiI lul 11 uitli ; acela pentru care sl-adat foricirea, suferintele, viata, nu 1-a cunescut nicl-odatb,.

i in sfirsit, citl-va ani mat in_ urnia, i se cautaoasele albite, se face din ele negru de fildes eivex englezese cu care vor fi vAxuite cismele gene-ralulut ha.

ALPHONSE KARR(Sub tel).

....Dar am invMat discipline, adicA, cum CA capo-ralul are totdeauna dreptato cind vorbeste soldatu-lul, sergentul cind vorbeste caporalulul, sublocote-nentul sergentulul major, aea mal incole pinA lamaresalul FraMel ; cind ar spune ea doutt ei cudone: fac einct sau ca luna stiAluceste la andazA.

Asta intrit grog in cap, dar cova are ea te ajutefoarto mult, un fel de tablA, afieata prin edIT ei ei-titi din cind in clad, pentru a ti se htmina ideile.Aceasta tablA presupune tot ce un soldat ar aveagust sa facA, de pildA de a se intoarce in satullul, de a refuza serviciul, de a resista sefulut 1Wsi aceasta se sfireeete totdeauna cu moartea ei cincian! de cAtuee eel putin.

ERCKMANN-CHATRIAN(Povestea until reorut de la 1813, p. 119-120).

S'ar ziee eg n'ati existat niel-pdafa niel

www.dacoromanica.ro

Page 20: Desmeticiţi-vă !

19

Voltaire, nici Montaigne, nici Pascal, niciSwift, nici Spinoza, nici atiti alti scriitoriearl au denuntat cu multa, putere insanita-tea, inutilitatea rAzboiului si i-ail zugrAvitcruzimea, immoralitAtea, salbittleia si, maien seamA, c5. n'ail existat nici odata; Chris-tos si predica lui asupra infrAtirei oameni-lor si dragostea cAtre Dumnezeil si cAtreoameni.

IV1 amintesti toate acestea, privesti in jurce se petrece acum, si simti groazA, nu infata cruzimilor rAzboiului, ci in fata celuimai teribil din toate : in fata constiintel ne-putintei judecAtel omenesti.

Ast-fel, aceea ce deosibeste singurg peom de dabitoc, ceea ce face particularitatealui,judecataeste deci ceva netrebuincios,nu, nu numai netrebuincios, e ceva vAtAnultor,care'l face mai grea or-ce activitate, ca friulcare cade din capul calului, i se incurcg inTicioare si numai il intaritA.

Se intelege ca un pAgin, un grec, un ro-man, chiar un crestin din evul mediu, carenu cunostea Evangbelia si credea orbestein toate preceptele Bisericei, sA se poatArAzboi si, facind aceasta, sA. se mindreascAcu titlul de rAzboinic. Cam insu un crestincredincios, sail chiar necredincios, dar pA-truns de idealul erestinesc al infrAtirei oa-

-

www.dacoromanica.ro

Page 21: Desmeticiţi-vă !

menilor i al dragostei de care slut insu-fletite operile filosofilor, moralistilor i ar-tistilor din vremea noastr5, eum un ast-felde om poate lua o puc, sail se poate a-seza linga uti tun si ochi multimea seme-nilor sal cu dorinta de a ucide citi mai multicii ?

Assyrienii, Romanii, G-recii puteaii credergzboindu-se, eran nu numai de aeord cii

eonstiinta lor, dar fceaü o fapt5, pioasrl. S.vrem Ins, sail nu, noi, crestinii, or cit de

diformat fie spiritul general al crestinismu-lui, nu, putem a nu ne ridica la acel gradsuperior al judec6tei de unde este eu nepu-tinta s6, nu simtim prin totä fiinta noastrg,.nu numai insanitatea, cruzimeadar ea,' el este cu totul protivnic la tot cesocotim bun si drept. lat g. de ce nu putemface rAzboiu, nu numai cu sigurantg, tárie

dar fiira constiinta criminalitateinoastre, fr sentimentul nelinistitor al asa--sinului care, dupä ce a inceput ucid'a.victima, recunoscind, in fundul sufletuluicruzimea faptei incepute, inceareg &A se za-pAceasa, sa: se atite pentru a fi in staresfirsease5. opera hu groaznicel. Aceast6tare antinaturalii, infriguratg, nebunA, careapuca clasele lenge, superioare ale society.-tel rusesti, nu este de eft indiciul constiintel.

2O

putintI

ct

§i lini§te,

sa.

o

rtzboinloi,

sa'stsail,

ntl-

www.dacoromanica.ro

Page 22: Desmeticiţi-vă !

- 21

criminalitatel operel faptuite. Toate acelediscursuri neruOnate, mincinoase, asupra de-votamentulul catre monarh, adoratiunel catreel, dorintel de a'sl sacrifica viata (adica ceaa altora si nu a sa), toate acele fagaduepiepturile aceste earl se ofera apararei pa-

toate acele bine-cuvintari stupideale diferitelor steaguri i icoane, toate aceleactiuni de gratie, toate acele pregatin decirpe bandagii, toate acele grupe de suroride caritate, toate acele cereri pentra flotasi crucea rosie, date acestui guvern a caruidatorie imediata consista, dupa dinsul, inaceasta : avind putinta de a lua poporuluiatitia bani cIl II trebue, sa aibe flotamijloacele necesare pentru a da ajutor rani-tilor, de indata ce rasboiul este declarat,toate acele rugaciuni slave, fail rost si totatit de sacrilegil ca i pompoase pe cari ga-zetele din fie-care oras le comunica ea cevaimportant, toate acele manifestath, acele milde glasuri earl cer imnul national, toateacele minciuni ale gazetelor rele, ne-rusinatecarora nn le este teama de a fi tlenuntatepentru el sint toate la fel, toata aceastazapaceala, aceasta indobitocire, in care seaft' acum societatea ruseasca, si care setransmite putin cite putin maselor, toate a-cestea nu sint de cit indiciul constiintel ce

I,

mintulul,

11

www.dacoromanica.ro

Page 23: Desmeticiţi-vă !

0.3

se are de criminantatea operei acesteia groaz-nice ce..se faptueste.

Simtul natural spune oamenilor cif ceeace fac nu trebue sa se fad., dar cum ucigasulcare a ineeput asi ucida victima nu se poateopri, pentru Rusi, faptul &A opera este in-ceputa li se pare proba evidenta a dreptu-lui de razboiii. Razbpiul este inceput, pentruaceasta trebue continuat ; ast-fel se presinta.faptul la oamenii cei mai simplii, nestintori,cari lucreaza sub influenta micilor patimisi a zapacelei a caror prada sint. Oamenilinstruiti judea tot asa incercind sa dove-deasca ca omul nu are liberul saii arbitru,si ea chiar dad, intelege ca opera inceputa.de el nu e bung, nu se poate opri. *i. oamenilza'paciti, indobitociti, azi continua groznicaopera.

www.dacoromanica.ro

Page 24: Desmeticiţi-vă !

Iv

Este minunat de v4zut piin& la ce punct o nein-semnatá cearth poate, gratie diplomatiel i gazete-lor, sá se transforrne intr'un rAzboia sfint. Cind Ger-mania. si Franta aü declarat razboid Rusiel, in 1856,a fost pentru o pricin atit de mica in cit cautind inarchivele diplomatice cu mare greutate o poll gasi....Moartea a cin.c1 sute de mit de oament de treabacheltuiala a cincl sad ame miliarde, iatá conse-cintele acestut obscur conflict.

In fond, totul, motive erail. Dar cit de putin demArturisit 1 Napoleon III voia, prin alianta englez&

un razboid fericit, sg,V intareasca dinastia i pu-terea de criminal& origin& Rusit pretindeail sa cu-cereasc& Constantinopolul. Englezit voiaü s6, asiguretriumful comertulut lor i sh. impiedice suprematiaRusiet in Orient. Sub a form& sail alta este tot spi-ritul de cucerire sad de violentl.

CHARLES RICHET(Razboiul i pima, p 16)

Se poate ceva mat caraghios ca Lin om s5, aihadreptul a mil ucide pentru c& locueste dincolo de

e,

www.dacoromanica.ro

Page 25: Desmeticiţi-vă !

24

apa, si pentru c a printul lul se cearta cu al med,cu toate cA eti n'am thcl una cu dinsul.

PAS( .AL(Cogetirl, p. 61)

Locuitoril planetel pAmintestl sint inc5, inteo asastare de nepricepere, de stupiditate, in cit in tArilecole mat civilizate se yid gazetele zilnice raportindnaiv, Tea discutie, ca pe un lucru foarte natural,aranjamentele diplomatice pe care efil de Stet lefac intro et, aliantele contra unlit inimio presupus,pregatirilo de razboiA ; popoarele permit sefilor lorsit dispunA de dinsole ca de o turmA, de a le ducela mAcelArie fArti a parea cA brinuesc ea viata fie-cArul individ este o proprietate personalA

Locuitoril acestel curioase planete at fAt crescutTIn ideea cri, sint natiunt, granite, drapele, ail un atitde slab sentiment de umanitate in cit aced senti-ment se storge in intregime in fie-care popor Ina-intea celul al patriot.

Este foarte adevArat cA daea spiritele care cugetAar voi sti se inteleagk aceastii situatie s'ar schimba,cad individual nimonea nu doreste rAzboiul.... siapol sint angrenagil politice care fac sa traiascri olegiune intreaga de parasitT.

FL AMMARION(Paminturile aeralui, p. 314)

Intreabg pe un soldat, pe un caporal, peun sub-ofiter care si-a l6sat p6rintii luibätrini, nevasta, copiii, de ce se pregg.testes5, ucid5 oameni pe care nu'l cunoaste ; maiintii, are sa se mire de intrebare. E soldat,a depus jurimInt, va executa ordinele sefflor.

www.dacoromanica.ro

Page 26: Desmeticiţi-vă !

95 -

;.i dad, il spui ea rkboiul, adica asasinatuloamenilor, nu concorcla en porunca : Sci nuncizi, va raspunde : Dar ce sa far., daca seatad al nostri ? E pentru tar, pentru le-ligia ortodoxa". Unul, la intreba'rea meami-a raspuns : Dar dad' se ataca lucrurilesfinte ?

Carl' ?Drapelul".

.i. dad incercl sa lamuresti unui ast-felde soldat ca porunca lui Drunnezeii este maiimportanta de cit drapelul si de cit tot pelume, are sa taca, sail are sa se supere .1iare sa te denurrte autoritatilor.

Intreaba pe un ofiter, pe un general, de cese duce la razboia, itl va spline ca e militar,si ca militarii: sint trebuinciosI pentru apa-rarea patrid, si faptul ca ornorul nu concordacu spiritul legei crestines,fi nul jeneaza deloc, pentru ca sail nu creil in aceasta lege,sail, dad cred, nu cred ehiar in insasI legea,ci in explicarea ce se da acestel lee. iprincipalul este ca el, ca soldatul, in loculintrebarel lamurite : ce trebue a. fad. ? punetotdeauna chestiunea generall a guvernuluisi a patriel : Acum, cind patria este inprimejdie, trebue sa lucrezl nu sa judecl"va zice el.

Intrebatl de diplomati can, prin minciunile

www.dacoromanica.ro

Page 27: Desmeticiţi-vă !

26 -

lor, pregatesc razboaek, de ce o fac ? Va.vor raspunde ca. scopul activitatel kr estede a stabili paeea intre popoare, §i ea acestscop poate fi atins, nu prin teoril ideale,nerealizabile, ci prin activitatea diplamatica§i pregatirea de razboiti. Ei, ea §i militarul,in loc de a ramine la cestiunea propriei lorvieti, vor pune inainte cestiunea generala §i.diplomatii va vor vorbi de interesele Rusiei,de reaua credinta a color 1-alte Oa de echi-librul european, §i nu de viata §i activi-tatea lor.

Intrebati pe jurnali§ti de ce, cu scriselelor, atita pe oameni la razboiti, va vor ras-pmide ea razboaele, in general, sint trebuin-cioase, §i mai cu seama razboiul actual, §P§Ivor sustine parerile eu fraze vagi, patriotiee,§i ca §i mihtarii §i diplomatil, cind sint in-trebatl pentru ce, el, ziari§fi, oameni vii, lu-creaza ast-fel, va, vor vorbi de intereselegenerale ale popoarelor, de Stat, de eivili-zatie, de rasa alba.

Tot ast-fel expliel participarea lor la raz-boiii eel ce il pregatese. Poate cä sint deacord ca ar fi de dorit sa se desfiinteze raz-boiul, dar ca acum, e cu neputinta, §i ca.pentru moment, el, Ru§1, cari ocupa o oarecare positie : mare§al al noble-tei, membru dinzemstvo, medic, membru al Crucel Ro§ii, sint

www.dacoromanica.ro

Page 28: Desmeticiţi-vă !

27

chema ti. sa lucreze nu sa judece. Nu estemomentul de a judeca si de a gindi la sine,cind este o mare opera comuna" -vor zice eL

este aceea ce va spune instigatorulaparent al intregel opere, tarul. i el casoldatul, se va mira de a fi intrebat asupranecesitatei presente a razboiului. Nici macarnu va admite gindul ca se poate intreruperazboiul. Va spune ca nu poate sa nu exe-cute ceea ce cere de la dinsul tot poporul,

recunoaste ca razboiul este un mare flagelsi di este gata a intrebuinta toate mijloa-cele pentru a'l face sa dispara, dar ea, incazul de fata, nu poate sa mil declare sica nu'l poate opri. Este necesar pentru hi-nob i pentru marirea Rusiefl

To ti. acesti oameni la intrebarea : De cecutare, Joan, Petre, Nicolae, care recunoasteindatorirea legei crestine, care opreste uci-derea aproapelui si care chiar cere iubesti,

slujesti, de ce'§i permite sa ia parte larazboiti, adica la violenta, la fart si la omor?-toti raspund totdeauna ca lucreaza ast-fel inmantle patriel si al religiel, sail al jura-mintului, saa al onoarel, sail al civilizatiei,sail al binelui viitor al intregei omeniri, ingeneral, in numele a ceva abstract, nedefinit.Afara de aceasta, toti oamenii acestia sinttotdeanna atit de ocnpati de pregatirile raz-

ca,'

ii

sal

www.dacoromanica.ro

Page 29: Desmeticiţi-vă !

s

boiului, sail de dispositiile de luat, saii dediscutiunile Cu privire la rAzboiti in cit intot alt momentul nu gindese de cit la a seodihni de munea lor, .,,i nu ail vreme s.'?i, seocupe a judeca asupra propriei lor vieti, g5.--sind de alt-tel aceastrt judecat6 stearpii.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 30: Desmeticiţi-vă !

V

Mintea se cutremurii in fata unef catastrofe carespare in naltul cerului ca un capAt al progresulufere! noastre, si totusf trebue sii te obisnuestf ; dedoui-zecl de an! toate puterile stiintei se sleese ina inventa unelte de distrugere si in curind cite-v&lovituri de tun vor fi destule pentru a nimici o ar-matA. ; s'itü pus sub arme, nu ca alek datA mil debieg nenorocig ciirora li se plitea singele, ci popoaraintregi, earl aq sit se gitue...., pentru a se pregAtila mace], li se inteteste ura incredintindu-le a sinturite ; s,i oamenl blinzi se lasit a fi insolag, si vorfi vkzute aruncindu-se una asupra alteia, cu cruzimide Bare salbatice, trupe furioase de cetittenf paci-nicl, carora un ordin inept le va pune pusca inmink D-zeil stie pentru ce ridicul incident de fron-tiers, sail pentru cm mArunte interese coloniale fVor merge ca niieil la mAcelAriedar qtiind undose duc, stand ca'ai las& nevestele, stiind cit copiilorlor le va fi foame, tematorl si beg totusf de cuvin-tele sonore si. mincinoase trimbitate la urecbile lor;vor merge fArA revoltA, pasivl si resemnag, atuncicind slut multimea si puterea, si cind ar putea,

www.dacoromanica.ro

Page 31: Desmeticiţi-vă !

30

dacit ar $ti sa se inteleagil sa stabileascA bunulsimt si fraternitatea in locul masinatiunilor sAlba-tice ale diplomatiei.

Vor merge bEttAtorind bunurile cc au semänat,aprinzind orasele pe care le-aii dada. cu cintecede entusiasm, cu strigate de bucurie. cu muzicipe suirbateare.

E. ROD(Seusul vietel p. 208, 312

Dar inainte, martorul ocular se urcase pe puntealul Variag. Privelistea era sprtimintraoare. NicI odata vre unul din asisteng nu vrtzuse o asemeneamácelkie. Peste tot singe, bucatI de came, trun-chiurI farb, capete, mini, un mires de singe care arfi fácut greagt celor mai tarI. Kioscul de lupta su-ferise foarto AAA. Un obuz se spArs.se in Virful lul,ucizind un tinitr -ofiter care, cu telemetrul in mina,adea instructii de ochire. Din nenorocitul acela nuramrtsese de cit o minä crispatA pe instrument.Din col patru ()amen! carI erag cu comandantul,del furit RicutI bucáti, doI alti gray ranitl. Cit desprecomandant, sapase cu o schije do obuz primittllingit timpla.

H. HARDUIN

Am citit in Russkin, Viedomosti eft avantagiulRusiel constit in aceea crt are la dinsa un materialomenesc nesfirsit,

Pentru copiii citrora li se va ucide tatál, femeeacareia i se va ucide bitrbatul, mama citreia i se vautide fiul, materialul acesta se sfirseste repede.

(Sorisoarea nue] mume ruse, Vartie 1904)

Totdeauna a impedicat desvoltaroa istorica aomenirel, a violat dreptul, a strojuit progresul.

www.dacoromanica.ro

Page 32: Desmeticiţi-vă !

31

Fireste, unele rAzboae au fost urmate de resul-tate folositoare civilisatiel generale ; dar consecintelevAtAmAtoare ale aceloras rAzboae afl intrecut enmult acele resultate bine fitcAtoare. Ceea ce malInsara IncA, este cA numal o parte a acestor con-secintl vatamAtoare este imediat aparentA cele-laltecare shit adesea cu mult mal grave, 'stint indirecte,si aü scApat deci multi vreme intelegerel omenestl.

Dads concedgm apArAtorilor rttaboiulul acest micsi simplu cuvint IncA", II autorizAm SA spue cAdiscutiunea intre el si noI este o simple afacerede oportunitate, de apreciere personala, cAcl aceastAdiscuyie se reduce atuncl la aceasta, cl nol credemrAzboiul devenit netrebuincios" pe cind el 11 credIncA trebuincios". In aceste conditil ni se va acordabucuros ca va putea deveni netrebuincios, saü chiarvatAinfitor... miine, timpul de a da popoarelor cite-vasingerarl sdravene pentru satisfacerea ambitiilorlor personale. Crtcl aceasta a fost din toate timpu-rile, si aceasta este Inert singura functiune a rilz-boiulul : a procura unul mic numar de oamen1puterea , onorurile, bogAtiile, In paguba mime!, cAreiaacestl oamenl 11 exploateazA credulitatea fireasca,11 exploateazA prejudeoAtile create si intretinutede el InsAsl.

CAPITA N GASTON MOCH(Era fira violeotä Revizuirea-tratatulta

do la Frankfort, p. 318, 320.)

Oamenil lumel: noastre crestine i timpu-rilor noastre sint asemenea unui om care arkfãcit calea cea bunk : cu cit inainteazä, Cuatit se incredinteaza el nu merge unde trebue ;

cu cit se indoeste ma mult de sigurantasi

www.dacoromanica.ro

Page 33: Desmeticiţi-vă !

drumului, mai repede si mai nebuneste a-learga, mingiindu-se cu gindul ca. va ajungeunde-va. Dar, la nil moment dat, ii devineevident ca: drumul pe care merge nu'l vaduce nideri, afarg numai de un abis pe oareil zareste deja dinaintea lui.

Intr'o situatie asemenea se &este acumomenirea cresting din timpul nostru. Estedeci cu totul evident d dad, vom continuas'a traim ca acum, indivizil si Statele cirmu-indu-se prin binele lor ingsi si al patriei,(1ad, ca acum, incercgm se,' cheza'suim acestebunuri prin violenta, atunci mijloacele devioleirp, ale unui individ in protiva altuia,ale until Stat in protiva altuia, vor spori.1). Ne vom stringe din ce in ce mai multiintrebuintind pentru armament cea mai mareparte din productiunea noastrg, si '2) . omorindin rezboae pe cei mai buni oameni, din punctde vedere fisie, vom degenera din ce in cemai mult si ne vom injosi moraliceste. Dace.nu ne schimUm viata, aceasta se va intimpla,este din nenorocire sigur, tot atit de sigurcum este ca. linil neparalele trebue s'e, se in-tilneasc6. Este putin insa se. fie teoreticestesigur, in vremea noastra, aceasta devine si-gur nu prin simpla judecate, ci prin senti-ment. Abisul &are care mergem ne este dejavale'mator, si oamenil cei mai simplii, ne-

3

www.dacoromanica.ro

Page 34: Desmeticiţi-vă !

33

qtiutori, cari nu filosofeazh, nu se poate sanu vada c. intearmindu-se din ce in ce maimult unit in protiva altora, distrugindu-seunil pe altii prin rhzboae, ea pheanjenii in-tr'un vas de sticla, nu putem ajunge la alt-ceva de eit fa distrugerea mutualh.

Un om sincer, serios, cu judecath; nu semai poate mingiia cu gindul ct lucrurile sepot repara, cum se eugeta alta dath, prinmonarchia universalh, a Romei, a lui CarolMagnu, a lui Napoleon, prin puterea spiri-tual h. a papilor, din evul mediu, sail prinSfinta-Alianth, sail prin echilibrul politic alconcertului european, saü, curn cred unii, prinsporirea fctrtelor militare §i uneltele distru-ghtoare flOU inventate.

Este cu neputinta -sa se stabileasca mo-narchia universa1 saü o Republica cu Sta-tele europene, caci diferitele popoare nu vorvoi sä se uneasca nici o data intr'un singurStat. Sh. se institue un tribunal internationalpentru rezolvirea diferendelor internationale !Dar eine va sili sa se supuna la hotarirea a-cestui tribunal un reclamant care are subarme milioane de soldati ? Desarmarea ? Ni--menea nu voe0e, niel nu poate incepe. Sase inventeze mijloace de distrugere Inca maiteribile : baloane cu bombe, gazuri asfixiante,obuze pe earl oamenil le vor arunca asupra

3

www.dacoromanica.ro

Page 35: Desmeticiţi-vă !

34 -

altora ? Or ce s'ar inventa, toate Statele sevor aproviziona cu aceleasi arme de distru-gere si tot asa cum carnea pentru tun, dupgarmele albe, a trecut sub gloante, dupägloante sub granate, sub bombe, sub tunulcu tir rapid, sub mitralie, sub .mia, vamerge tot asa sub bombele aruncate din ba-loane i umplute cu gaze asfixiante.

Think nu dovedeste mai evident ca dis-cursurile d-lui Muraviev i profesorului Mar-tens, ca,' räzboiul japonez nu contrazice Con-ferinta de la Haga, nimic nu dovedeste maibine ca aceste discursuri pia la ce grad, inlumea noastr5., este diformatai opera trans-misiunei gindului : cuvintul, i pia, la cepunct am perdut capacitatea judeca.tel lirn-pezi, inteligente. Se intrebuinteaz5, gindulcuvintul, nu pentru a sluji de conducUtoractivitätel omenesti, dar pentru a indrepatioff ce activitate criminaM. Ultimul razboitial Boerilor i ra'zboiul actual cu Japonezii,care, la fie-ce moment, se poate transformain m'acel general, aU dovedit-o far5, discutie.Toate rationamentele antimilitariste nu vorajuta la disparitia razboiului mai mult earationamentul cel mai elocuent, cel mai con-vingUtor adresat cinilor ce se bat pentru a'iconvinge c5, este mai folositor pentru el asiimprtg bucata de came, obiectul bagel, de

§i

www.dacoromanica.ro

Page 36: Desmeticiţi-vă !

35

cit a pierde bucata pe care o va lua intreadt, un cline oare care, MA' sg ia partela bAtae.

Alergam &are pr'apastie, nu ne putem oprisi &A:dem.

Fie-care om en judecata, care cugeth lastarea in care se ggseste asth-zi omenireasi la cea care care ea merge Meg gre§, tre-bue s5, vada c5. aceasth situatie este farii,

sapare, ca. nu se poate inventa niel o in-stitutiune, nici un stabiliment care ne vasc'apa de pierzania cgtre care mergem fargindoiara.

Fara,' chiar a mai vorbi de primejdia eco-nomica Wit' solutie, si care se comp1ic5, dince in ce mai mult, raporturile mutuale aleStatelor care se inarmeaz5, unele in protivaaltora, si sint gata, la fie ce moment, a de-clara Azboiul, aceste raporturi arath netedpierzania neinlgturabila care care este thitàtoath omenirea zisg. civilizatg.

Atnnei, ce e de Blent ?

www.dacoromanica.ro

Page 37: Desmeticiţi-vă !

VI

Trebue spus intru gloria omenirel : veacul al noua-spre-zecelea tinde a intra intr'o cale noul ; el a in-teles cb, trebue sit existe leg! 0 tribunale 0 pentrupopoare 0 cA crimele de la natiune la natiune,pentru cA stilt fAptuite pe o scarA mai mare, nushit ma! putin unite de cit crimele de la individ laindivid.

QUETELET.

Tot! oarnenil ad aceia0 origiud, tot1 trebue sA fiesupusl aceleia0 legI si totI slut sortiti ace1uia0scup. Pentru aceasta trebue sti avet1 o singurfs re-ligiune, un singur lel al faptelor voastre, un sin-gur drapel sub care sit vA luptati.

Faptele, lacrimile 0 suferinta, este limbagiul o-biviuit al omenirel intregi si pe care toll il mnteleg.

MAZZINI

Nu, marturisebe revoltele de constfintA ale oilaril! om care a vAzut curgind saA a fticut sA curgAsingele concetAtenilor luT, nu e destul un singurcap pentru a duce povara atit de grea a atitor omo-

www.dacoromanica.ro

Page 38: Desmeticiţi-vă !

37

rurl ; n'ar fi prea multe atitea eapete ciII lul tãtorlsint. Pentru a fi raspunzatorl de singeroasa legece ele executa, ar fi drept ca cel puin &t o fi in-leles bine. Cele mal bune instituiunT insa, ceruteaci, nu vor fi ele insttql de cit foarte trecateare;cad, 'Inca o data, arrnatele si razboiul nu vor aveade cit Un timp ; cad, cu toate cuvintele unul sofistpe care le-am combatut in alta parte, nu este ado-varat ca chiar in protiva strainulul razboiul estedivin; nu este adevarat ea inlminta ebte selos desinge. REtzboiul este blestemat de Dumftezeuchiar de oamenil carl ii fac i carl tui do el o tai-nica groaza si plimintul nu stliga. la cer de citpentru cere apa proaspatit a fiorilor i roua cu-rata. a norilor.

ALFRED DE VIGNY(Marie i servituti militare .

Omul nu este Meat nicl sA domneasca, nicl sa. sesupuna. Cu aceste cloud obiceiurl inverse rasele sestrica, in mod invers. Aci, prosteala, colo, obrazni-cia; adevarata. demnitate omeneasca nicaerl.

CONSIDERANT(Cele patru credits),

Dad. soldatil mel ar incepe sa cugete, nicl unuln'ar mal sta in rindurl.

FREDERIC II

Acum doug mu de any, Ioan Boteatorul,dupa el, Christos, spunea oamenilor : S'a

implinit vremea i s'a apropiat impargtia liiiDumnezeil. Pocàjj-v i credeti, in Evan-ghelie (Marcu I, 15) ; Nu, zic vou, ci de

si

a'l-

si

www.dacoromanica.ro

Page 39: Desmeticiţi-vă !

- 38

nu v'd veti pocrti toti v veti pierde asa(Luca, XIII, 5)".

Dar oamenii nu'l ascultarl i pierzania pecare a prezis-o se apropie ; si noi oamenilde azi nu se poate s6. nu o vedem. Pierimde pe acum si iatä de ce nu ne putem as-tupa urechile la mijlocul acesta de sgpare,bAtein cu vremea, dar nofl. pentru nal. Nuse poate sit nu vedem ca afara de toate ne-norocirile rare pureed din viata noastr5, ti-egloas5, nechibzuitii, numai pregtitirile derzboiü si rgzboaele ce neapgrat le urmeazá,fatal trebue s ne piard5. Nu se poate sg.nu vedem cä toate mijloacele propuse pen-tru a ne sc6pa de relele acestea iseodite deoameni, sint §i trebue s'a, fie nefolositoare,si c. mizeria popoarelor care se inarmeazg,unele in protiva altora nu se poate sg, nucreaseg. lath' de ce cuvintele lut Christos,mai mult ea nici odatg, ne privese pe noi§i vremea noastrA.

Christos a zis : Pocgiti-v5.", adia fie caresa se opreaseg in activitatea laY inceputg sis'a se intrebe : cine_sint ? de uncle yin? caremi-e menirea ? i, dupg ce rgspuns laaceste intrebgri, dupg rgspuns, fie care s'a.

hotaraseg dacl faptele II sint potrivite cu me-nirea. E destul numai ca fie care om din ln-mea noastra si din timpul nostruadid. omal

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 40: Desmeticiţi-vă !

39

care cunoaste esenta doctrine]. crestine sitse opreaseg un moment in activitatea lui,sg uite ce il cred eel lalti : impgrat, soldat,ministru, ziarist, si sg se intrebe serios ceeste, 'in ce ii este menirea, si se va indoide folosul, dreptatea si smoul activitateilui. Fie care om din timpul nostru, si dinlumea cresting, trebue sg'si spung : Inaintede a fi impgrat, soldat, ministru, ziarist, sintom, adicg o fiintg mgrginitg, trimis prin vo-inta superioarg intr'o lume nemgrginitg, intimp si spatiu, pentru a sta un moment,apoi a muri, adicg a dispgrea. Iatg pentruce telul personal, social si chiar omenesc,ce mi-as putea da, sail cele pe care oameniimi le-ar putea propune, (lath fiind scurtimeavietei mele, si vecinicia vietel universului,sint nimieuri si trebue sa,' fie subordonateacelui tel superior pentru atingerea cgruiasint trimis in lumea- aceasta. Telul acestafinal, prin aceea cg sint mgrginit, ell nu'lpot atinge, dar existg (cum trebue sg existetelul a tot ce existg) si rolul mett este dea fi unealta lul, adicg menirea mea este dea fi lucrgtorul lui. Dumnezeil intru indepli-nirea operel lui:".

dupg ce si-a inteles ast-fel menirea, fiecare om din lumea noastrg si din timpulnostru, de la impgrat pinà la soldat, nu

ii

www.dacoromanica.ro

Page 41: Desmeticiţi-vă !

40

poate vedea alt-fel datoriile ce el insuf saileamenil i-aii impus.

ImpAratul trebue asi zicA : Inainte dea fi fost incoronat, inainte de a fi fost re-cunoscut impArat, inainte de a mg fi indu-torat sa"mi indeplinese datoriile de sef deStat, prin chiar faptul c`i trAesc, trebuia sA.implinesc ceea ce vrea vointa superioarA carem'a trimis pe lume. k$i. nu numai still ceea cevoeste, dar o simt in sufietul mei. Dup6eum spune legea crestineascA de care mA-PI, trebue sa mA supun vointei Domnuluisi sti irnplinesc vrerea lui : sh'mi iubesc a-proapele, Al slujesc, sg'i lac lui aceea cevreail sl'ini: lack si el rule.

ll Cirmuind oameni, poruncind violente, chi-null, si, lucru mai groaznic, rAzboae, fac ceeace trebue s'a fac ? Oamenii imi spun cA tre-bue sl fac asa si Dumnezeil spune cA, tre-bue sA, fac cu totul altfel. lath de ee or citmi s'ar spune cA eli, sef de Stat, trebue SAcer violenta, stringerea dArilor, chinurile simai au seam5, rAzboaele, adicA uciderea a-proapeliii mai, eti nu vreail si nu pot sl o Lc",

i tot ast-fel trebue sg spunI un soldat,cgruia i zse porunceste sA ucidA oameni, siministrul care erede de datoria lui sl pre-gitteascA rAzboiul, si ziaristul care atita lartizboiii, si fie care om care se intreabg ce

-

www.dacoromanica.ro

Page 42: Desmeticiţi-vă !

- 41

este si care '1 este menirea. i de indatg ceseful de Stat nu va mai conduce rgzboiul,soldatul nu se va mai lupta, ministrul nuva mai preggti mijloacele de razboiii, zia-ristul nu va mai atita ; atunci, Fara nicl oaltg noug institutie, adaptare, echilibru, tri-bunal, se va narui ea insgsi aceastg situa-

fgrg scgpare in care se pun oamenii, nunumal cit priveste rgzboiul, dar toate cala-mitgtile ce's1 impun el insgsi.

Asa cg, or cit de curios ar pgrea aceasta,scgparea cea mai sigurg, cea mai evidentgkle toate calamitgtile ce i le impun, si decea mai groaznicg, rgzboiul, este atinsa, nuprin ingsuri generale externe, ci numai prinacest simplu apel la constinta fie &Arta in-(livid pe care cu o mie noug sute de ani inurmg Christos a propus-o : ca fie care omsg se desmeticeascg i sl se intrebe ce eAe,(le ce trgeste, i ce trebue sg facg i sA nufacg ?

-tie

t

www.dacoromanica.ro

Page 43: Desmeticiţi-vă !

VII

Omul se poate consiclera ca un animal printre a-nimalele cart trAesc do aa pc miine ; el se poateconsidera i ea membru al familia, al societittel, alpoporulut care traeste veacurI; el poate i chiartrebue absolut (pentru c ratiunea conduce fatalla aceasta) sA se considere ca parte din lumea ne-marginitA care trAeste in spat:1ml nemArginit. Iathde ce omul cu judecata stabileste totdeauna, Marlde raporturile sale cAtre.lenomenele cele ma apro-piate ale vietei, raportul sful catre toata lumea ne-mkrginita in timp si spatiti, prin consecintA nein-teleasã pentru el, plivitA find ca o singura unitate.

aceastA stabirire a raportulul omuluT, cu a-cest neinteles din care se simte eft face parte si dincare scoate conducerea faptelor sale, se. chiamft.Religiune. Iata de co religiunea a fost pururea sinu poate incota de a fi o trebuintd, conditiunea ab-solutA a vietel omulul cu judecatA si a omeniretcare judec A.

AdevArata religiune, este raportul stabilit de ca-tre om cu viata nemarginitA ce'l inconjoara, care'lleaga.viata cu acest nemarginit cAlituzeste faptele-

L. TOLSTOI

*'1

ht

www.dacoromanica.ro

Page 44: Desmeticiţi-vă !

43

Religia (din punct de vedere obiectiv) esto re-cunoasterea tuturor datoriilor noastre ca porunclDumnezeestl. Nu este de cit o singura religie a-levarata, ou toato ell, pot exista multe credintf di-ferite.

KANT.

Räur de care sufera oamenii din vremea.noastrg, vine din aceea el cea mai mareparte din ei nu ail aceea ce singura da eg-Mize inteleapta a activitatei omenesti : re-ligia ; nu acea religie care consista in ere-diffta , in dogma, implinirea a ceea ce procura.o distractie placutg, mingietoare, excitanta,ci acea religie care stabileste raporturile o-mulu i. catre tot, catre Drunnezeti, si care,prin aceasta, art directiunea superioarg, ge-neralg a intregei actiVitgti omenesti, ferecare oamenii ar trece in rindul animalelor,§1 chiar mai jos de cit ele. Raul acesta careduce pe oameni la pierderea lor neaparats,se manifesteaza in vremea noastrg en o pu-tere particulara, pentru ca. oamenil din vremeanoastri, dupg ce ail pierdut calauza ratio-nalg a vietei si au intrebuintat toate silintelelor la, descoperiri si perfectionari in dome-nitil stiintelor aplicate, si-ail creat o putereenormg asupra fortelor naturei si ne avindconducator pentru a aplica intelepteste a-ceastg putere, ail intrebuintat-o fireste la

www.dacoromanica.ro

Page 45: Desmeticiţi-vă !

44

satisfacerea nevoilor lor celor mai josnice,celor ma grosolane.

oamenii lipsiti de religie earl afi o e-norma: putere asupra fortelor natural' sint a-semenea copiilor cgrora ii s'ar da ca jud.riemitro-glycering. Dad, privim puterea de carese bucutit oamenii din vremea noastr i chi-pul cum o intrebuinteaz, simtim ci pringradul de desvoltare mora15. oameni i. nu aildreptul nici sa se foloseascii de drumul defier, de abur, det electricitate, de telefon, defotografie, de telegrafie flrA, fir, nicI chiar

profite de simpla luerare a fieru1u i o-pentru c'a nu intrebuinteaza toate

aceste foloase de cit la satisfacerea placed-lor lor, la ticAlosie, la distrugerea mutualg.

Ce este de filcut deci ? Sit se lepede toateprogresele toat5, puterea dobinditä(le omenire ? Sg. se uite tot ca s'a invatat ?E cu neputintg. Or cit de r5.31 s'ar intre-buinta aceste cistiguri ale inteligentei sluttotusl cistigurI si oamenii nu le pot uita.S. se schimbe legaturile popoarelor ce s'aiiMout de veacuri si &à se stabileascI altele ;s'a se inventeze cute re institutie noug caresn. impiedice minoritatea de a insela i ex-ploata majoritatea ? Sa se rgspindeascl sti-inta ? Toate aceste all fost incercate i facutecu mare zel. Toate acele asa zise rnijloace

sll

tüne,

www.dacoromanica.ro

Page 46: Desmeticiţi-vă !

43

de imbunritatire sint *cauza principath. a Ili--Card de sine ins5,§i, a depàrthirei de sine,de con§tiinta, a perderei neapgrate.

G-ranitele Statelor se schimbg, instituiilese sehimb5, §tiintele se rgspindesc, dar oa-menii, pe alte granite, cu alte constitutii,cu o §tiinta mai mare, r5min ace1ea0 brutegata la fie ce moment a se sfi§ia intre dinele,sail aceia§1 robi can erail §i vor fi atita timpcit se vor cLituzi nu de eon§tiinta religioash'§i de judecat5, ci de patimi §i inriurin streine.

Omul nu poate alege ; el trebue s'al fie ro-bul nnui alt rob mai neru§inat i mai rail,sail robul lui Dumnezeil, pentru c omulnuare de cit un singur mijloc de a fi liber :de a'§i uni voia cu cea a hu Dumnezeil.Oamenii f gra de religie cei cari tggaidueseins6§1 religiunea, cei ce recunose drept re-ligie ni§te forme exterioare caraghioase earlau inlocuit-o §i cari nu se calauzesc decit de patimile lor, de Mel, de legile ome-ne§ti §i mai cu seeing de hipnotismul mu-tual, nu pot inceta de a fi brute sail robinici o sfortare din afarg nu'i poate scoatedin aceastu stare, pentru c'd numai singuräreligia face pe om liber.

majoritatea oamenilor din vremea noa-strà nu all religie.

si.

F.,;i.

www.dacoromanica.ro

Page 47: Desmeticiţi-vă !

VIII

. Ramura taiata de la altoiul el chiar prin aceastaeste despartita de intregul arbore ; omul care secearta cu un alt om se desparte de toatit omenireaDar ramura este taiatti de o mina streina pe cindomul se desparte de aproapele sad prin propria saura si minie, nestiind, este adevarat, ca prin aceastachiar se desparte de twin, omenirea. Insa divinitateacare a chemat pe oamenl ca pe frati la vials, co-muna, le-a dat putinta ca clupa cearta O. se impace-din nou.

MARC-AUREL

Trebue deosebita religia care a luat de obiectpe Isus. i cind se va fi pus degetul pe starea deconstirrita care este starea primitiva, principiulEvangeliel veclnice, trebue sa ramil acolo. Tot asaeum lampioanele sarace ale unel serbarl de satsail luminarile miserabile ale unel procesiunl sesting in fata marel minunl a soarelul, micile mi-nunl locale, slabe si indoelnice se vor stinge infata legel lumel spiritelor, in fata spectacolulul nea-

www.dacoromanica.ro

Page 48: Desmeticiţi-vă !

47

seranat al. istoriel omeniref condusit de atot pu-ternicul dramaturg pe rare ii numim DumnezeA.

AMIEL(Fragmente dinteun jurnal intim, p. 0).

Afirm c propositiunea urmittoare nu are nevoede nicl o devadA : tot ceea-ce omul crede cA face1 entru a plficea luI DumnezeA, afarA de viata bung,nu este de eft eroare religioasA si superstitie.

KANT

In realitate nu este de cit un singur mijloc do aitibi pe DumnezeA : fAcindu'll datoriile si Watt-zindu-te dupA legile judecatel.

LICHTENBERGLI1

77Dar pentru cà rgul acesta de care sufe-

rim s. disparl vor zice oamenii inglobatiin diferite activitäti omene0i ar trebui nuca oameni, ci ca tot): oamenii s/ selamureasch, 11.1 prin aceasta, s inteleag/toti de o potriv/ el menirea vietei lors nueste de cit in indeplinirea vrerei lui Dum-nezeii i iubirea aproapelui."

Este cu putint/ ?Nu numai este cu putintd, zic, dar e cn

neputintl ca aceasta sl nu fie.Este cu neputint/ ea oamenil sl nu se

desmeticeascg, ca fie care om adic/ s/ nuintrebe eine e, de ce trle§te, pentru c/

omul, ca flint/ cu judecat/, nu poate tri

citi-va

se

www.dacoromanica.ro

Page 49: Desmeticiţi-vă !

frtrl sh §tie de ee trle§te. i totdeauna s'apus aceastl, intrebare §i. totdeauna, urminddesvoltarea inteligentel lul, omul a rAspunsin doctrina lui religioasii. Or, in timpulnostru, contrazicerea intern5,' in care se gl-sese oamenil provoael aceasta intrebare eno starnintl deosebità §i cere raspuns. i5i.

oamenil din timpul nostru nu pot easpundela aceastl, intrebare altfel de cit recunoseindlegea vietel in dragostea pentru oameni §islujba lor, de oare ce pentru timpul nostrueste singurul rlspuns cu judecatt asupra.sensului vietel omene§ti, §i aust rlspuns estedat cu o mie noul sute de ani in urmh, inreligia lui Christ §i cea mai mare parte dinomenire il recunoa§te.

Rlspunsul acesta trle§te ascuns in con-§tiinta tuturor cre§tinilor din timpul nostril..El ing nu se aratil pe fatl, §i nu ne caTlu-ze§te viata, pentru cA, de o parte, oamenilearl se bucura,' de cea mai mare autoritate,eel numiti intelepti, mind credinta gre§itl.el religia este un grad provizoriu al des-voltgrel omenirei, intrecut deja, §i. el oa-menfi pot tea färl religie, inspirg aceastlgre§a1 l. oamenilor din popor care incep slinvete ; de alt l. parte, pentru el, oameniftearl ail puterea, en §tire §i de cele mai de.multe or): far/ §-tire (el In§i§I find in gre-.

www.dacoromanica.ro

Page 50: Desmeticiţi-vă !

- 49 -

sal a c5, rellgia Bisericei este religia cresting),incearc5 s5. sustie si s5, provoaee in poporsuperstitiile cele mai grosolane si pe care ledati drept religie cresting..

Distrug5-se aceste dou5, inselgtorii, §iaceasta religie adev5ratà care trAeste infie-eare din oamenii timpului nostru se vaarita si va deveni obligatoare.

Pentru ca aceasta s5 se intimple trebueca, pe de o parte; inteleptil s5, inteleaga cafraternitatea universali si preceptul de aface altora ceea ce vrem si ni se faci sinoui nu sint din acele rationamente intim-pl5toare ale omului cari pot fi supuse altoroare eiror consideratiuni, oi eii sint o propo-sitiune nediscutabil5, superioari or c5rei alteconsideratiuni, care decurge din raportul ne-clinfit al omului &are univers, care Dum-nezeu, care este religia, toat5 religia si deaceea totdeauna obligatoare.

Pe de al-a parte trebue ca oamenil cari,cu stire sa5 lira stire, sub infgtisarea cres-tinismului, propun superstitii grosolane, siinteleagg crt toate dogmele, tainele, riturilece sustin si propovaduesc nu numai nu sintindiferente eum le cred, ci sint rhil facatoarein eel mai inalt grad, pentru, ei ele tiinuescoamenilor acel singur adevir religios careeste cuprins in indeplinirea voei lui Dum-

4

www.dacoromanica.ro

Page 51: Desmeticiţi-vă !

- 50 -

nezeti, in infratirea oamenilor, in dragosteaaproapelni si ca porunca : fa altora ceea cevrei sa, ti se faca, nu este una din precep-tele religiel crestine ci toata religia prac-ticata dupa cum zice Evangelia.

Pentru ea oamenii din timpul nostru sa'sipuna, in acelasi chip intrebarea asupra sen-sului vietei si sa raspunda in acelasi chip,este destul ea oamenii care se cred luminatisa conteneasca a gindi si a inspira gene-ratiilor ca' religia este un atavism, o urmaa sta'rei de salbaticie trecuta' si ca prinviata bunk' a oamenilor, se pot multumi araspindi invatatura, adica stiintele cele maidoosebite cari, pe o cale care care, vor dacepe oameni la dreptate si la viata moralil,dar mai trebue sa si inteleaga ca pentruviata eea bunii, religia e trebuitoare, caaceasta religie exista deja si traeste in ini-mile oamenilor din timpul nostru. F$i caacei eari, cu stire sail lard, zapacesc popo-rul cu superstitii bisericesti, O. nu o maifaca si sa inteleaga ea ceea ce este de ca-petenie in crestinism si obligatoriu, nu estebotezul, grijania, dogmele, etc., ci dragosteaciltre Dumnezeil si aproapele, indeplinireapreceptului : fa altora ceea ce vrel sa .ti sefad, si &á in .aceasta sta toata legea siprofetii.

www.dacoromanica.ro

Page 52: Desmeticiţi-vă !

- 51 -

Inteleaga aceasta falsii cre§tini , ca §ioameriii de stiintà, invete pe copii si penestiutori .aceste adev'arur i. simple, limpezisi trebuincioase, curn invat5, azi propositiilelor complicate, incilcite si nefolositoare ciatunci to ti. oamenii vor intelege in acelacichip sensul vietei ci vor recuncaste acelea§rdatorii.

www.dacoromanica.ro

Page 53: Desmeticiţi-vă !

IX_

La 15 Octombre 1895 am lost chemat sa'ml facserviciul. Cind iml veni rindul sá trag sortir, nitvrut O. o fac. Functionarit ma privir4, vorhirá apotintro clinsit si ma intrebara de ce nu vreall sit trag.Raspunset : pentru a n'am sa, jur nicl n'am sapun mina pe o pusca. Imi spusera ca vor vedea etaceasta po urn* ca pina atunct trebue sa tragsortit. Rafusaid din nou. Poruncira atunct staros-telut hostru sa traga pentru mine. Starostele trasoNo. 674. Ma inscrisera. Infra i}eful recrutaret. Mitchema la biroil vi ma intreba : Cine te-a invitattoate astea §i de ce nu vrel 0, jurT2 Raspunsel citinvatasem ail singur citind Evanghelia. lint zise :

Nu cred sii fi putut intelege singur Evanghelia ;de-acolo, nu se intelege nimic ; ca sa intelegt trebuesa fi invatat mult. La acestea raspunset ca, Christosn'a propovaduit lucrurl invatate pentru cli oamenitcat mat simpliT, cliiar nWiutoril de carte, 11 inte1eginvatatura. Porunci atund until soldat sit ma, dilala o companie. Cu soldatul ma dusel in bucittaries'i mincaram acolo. Dupa masa, incepura sa ma.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Desmeticiţi-vă !

53

intrebe do ce n'am A. jur. Zisel : Tentru cA scriein Evanghelie : SA nu jurI." Se mirarA, apol maintrebarA : Serie intr'adevar in Evanghelie ? AtuncIgAseete."

GAsil ei citil : ascultat.Cu toate cä e adevArat, totueI nu putem sA

nu jurAm, pentru cA, o sit ne side".La acestea zisel : ,.Cel ce'el pierde viata pamin

teasek moeteneete viata vecinica...."La 20, m'aü bAgat in rindurl cu altI soldatI ti-

nerI F,d, no-afi explicat regula serviciulul. Le spuselcrt n'am sa fac asta. M'ail intrebat pentru co ? zisel :Pentru cA sint creetin ei n'am sA port arme ein'am sa ma aptir in protiva duemanuluI pentru CaChristos a poruncit salI iubeetI chiar vrAjmaeif,"ziserA : Dar numal tu singur eetI creetin ? Togsintem creetinI".

ZiseI : Nu Oiu de altil ; dar etin pentru mineca Christos a zis sA fac ceea ce fac".

eful A zis : Dad, nu lucrezi, am sit te fac sitputrezeetI in puecArie". La aceasta zisel : Facelldin mine ce voitT, n'am sA servesc...."

Asta-zi, in'a examinat o comisiune. Un generala spus ofiterilor : Co convingere invoaca mucosulAsta de refusa serviciul ? Milioane fac serviciu eiel singur refuzA. Sa'l biciuitI bine ei are sa',1schimbo parerile".

(Sorisoare u lune Penn nesupus .

** *

Trimisera pe Olkovik la Amur. Pe vapor se gri-jia cu totil, el refuzA. Soldatil il introbara de ce.Le explicit La conversatie Ilia parte un soldat, Ci-ril Sereda. Deschise Evanghelia ei se puse sA ci

www.dacoromanica.ro

Page 55: Desmeticiţi-vă !

54

teasca capul II din Mateig. Dupa ce citi, zise : Iata,Christol oprecte juramintul, tribunalele, razboiul cila not sint toate acestea si so pare ea e bun& treaba".Soldatil carl il impresurag bilgara de seama di Se-recla n'avea cruce la git. Il introbara ; Unde li-ecrucea ?" El zise : In eufar.- Intrebara din nog :De ce nu o porta la git ?" Riispunse : Pentru caiubesc pc) Cbristos si nu pot purta unealta chinu-lul lut". In urma doi caporall intrara ci, incepurasa vorbeasca cu Sereda. Il intrebara : De ce, scumcita va vreme, te-al grijit si acum nu mat porpcrucea ?"

El raspunse : Pentru ca, atuncl nu ctiain, nu ve-deam lumina ci acum am inceput sit citese Evan-ghelia ci am Oat ea, un crectin nu trebue sit fact).-asta."

Intrebara din nog : Atanct dal sa tt fad servi-ciul ca Olkovik ?" El raspunse : Nu". II intrebarapentru ce ? El le zise : Pentru ea sint crectin cicrectinit nu trebue sa ia arma in contra oamenilor."Sereda a fost arestat ci, cu Olkovik, departat inprovincia Iakuik undo slut si acum amindoi I

** *

La 27 Ianuarie 1894, la spitalul inchisoarel dinVoronej, a murit de pneumonic) un oare-care Droj-jine, fost institutor intr'un sat din provincia Kursk.Trupul i-a fost aruncat in groapa comuna a inchi-soret cu cele ale ucigacilor. Si totusT era unul dinoamenii eel marl Ant!, eel mat curat,T, cel mai dreptlearl aa existat.

In luna lui August 1891, fusese chemat la ser"viciu militar. Considerincl ins& ca tog oamenil sintfratl ci ca omorul ci violenla slut cel mai mare pa-

www.dacoromanica.ro

Page 56: Desmeticiţi-vă !

55

cat, protivnic constiinteT lul si voel lul Dumnezed,nu vru sa s1ujasert si s ia armele. Recunoscinddo asemenea ea pticat sA'si supunl vointa in pro-fitul unor oameni earl* i-ar putea cere sa Leä fapterele, nu vru sit jure. Oamenil a caror vial& esteintemeiata pe- vio1entit si pe omor 11 inchisera maiIntl! intr'o celula la Kharkov si apoi 11 trimiserain batalionul disciplinar din Voronej unde, timp de15 luni a suferit foamea, frigul, inchisoarea. In sfirsiteind in urma suferintelor nesfirsite Fdl a lipsurilor,oftica, fu declarat impropriu serviciului si fu ho-tArit sa'l treacit In inchisoarea civil& uncle trebuiasA mai hoed, noua luni de inchisoare.... Dar, in tim-pul transportb.rei batalionuluf la inchisoare erafoarte frig si gardianil, din negligenta, nu'l dadurahaine calde, astertara mult pe strada, in fata

ortel, i Drojjine fu atins de pneumonie. Pestedotia-zeci i douli de zile era mort.

In ajunul mortei, Drojjine zise doctorului : Cutoate cA n'am trait mutt, mor cu constiinta de a filucrat dna convingerilo mole. Fireste, ce1-1-alpot judeca mai bine. Poate.... Nu, cred ert am drop-

tate," zise el afirmativ.(E.:Eras din cartoa : Vista i moartea luT Drojjine).

Imbracati-vA in toatA armarea lui Dumnezed eash putep sta contra mestesugurilor diavolului.

CUT nu ne este lupta in contra cArnei i singe-ci in contra incepatoriilor i puterilor si a dom-

nilor intunericului lumei acesteia, in contra spiri-telor rele din inintimi.

Pentru aceea toate armele lui Dizmnezeti,ea EA v putep improtivi in ziva cea rea si toatoindeplinind sa stap.

QI

lei

www.dacoromanica.ro

Page 57: Desmeticiţi-vă !

50

StatI decl, incingindu-vg, coapsole voastre ou a-devärul si. imbrácindu-va cu platqa droptatoI.

Sfintul Pavel. Sorisoaro mitre liresenT, VI, 11, 12, 13, 11.

Dar ce e de fcut acum, numal de cit,grabnic ? mi se va spune. La nor, in Rusia,acum vind vrAjmash sint peste nor, ucid peal nostri, ne amenintd, ce trebue sit fach'soldatul rus, ofiteru1, generalul, impAratulsau un simplu individ ? Pot fi 1Asati vrAj-masii sa ne pustiasca,' pilma,nturi1e, sA pupa',mina pe rodul muncer noastre, sA facA pri-zonieri, sa ucid5; pe al nostri ? Ce e de fAcutacum eind s'a ineeput ?

Dar inainte de inceputul rAzboiu1ur, sioil cine 1-ar fi inceput trebue sA rtispundIoil care se desmeticeste inainte de toate,s'a inceput o viata, si rodul vieter melen'are nimic a face cu recunoasterea dreptu-rilor Chinezilor, Japonezior sail Rusi1or a-supra Port-Arthurului. Opera vietel meleeste de a implini voia Celmi ce m'a trimispe lumea aceasta. i aceasta voie o stiu.Este aceasta : ami iubesc aproapele si sg'1ajut. De ce dar, dupti cererile vremelnice,intimp1Atoare, nesAbuite si crude, asi tradalegea vernicA si neclintith a vietei mele ?DacI Dumnezeil existA, eind voiii mini (ceeace se poate intimpla in fie-ce clipA) nu are

www.dacoromanica.ro

Page 58: Desmeticiţi-vă !

sa ma intrebe dad, am aparat Yunan-Po cu.depositele Jul de scindurl, sari Port-Arthurul,sau chiar accasta organizatie ce se chiamastat Rus i pe care nu mi 1-a incredintat.

va intreba insa ce am Meat cu aceaviata pe care ml-a dat-o, dad, am intrebuin-tato la aceea pentru ce fusese menitapentru ce'ml fusese incredintata ? M. va in-treba dad i-am implinit legea.

Asa ca la intrebarea : Ce este de Mcutacum, cind r5zboiu1 a inceput ? eil, om care41 pricepe menirea, ori-ce situatie aI ocupa,nu pot da alt raspuns de cit acesta : In ort-ceimprejurare, fie el razboiul inceput sau nu,fie el mil de Japonezi si de Rusi ucisI saunu, sa se fi kat nu numai Port-Arthurul,ci Petersburgul i Moscova, nu pot face alt-eeva de cit ceea ce Dumnezeil cere de lamine. Pentru aceasta nu pot, nici direct niciindirect, nici cu -porunca mea, nicI cu ajuto-nil niel cu incuviintarea mea, nici cuindemnarea mea, s jail parte la razboiu :nu pot, nu vreati, n'am sa iati park. Ce se vaintimpla imediat saii in curind din faptul caincetez de a face ceea ee sta in protiva vre-rd Dumnezeil, nu tiii si nu pot sti. Credins5. c. implinind voia lui Dumnezeu, nu mise poate intimpla de cit bine, mie i taturoroamenilor.

§i

lui

57

laft

met,

www.dacoromanica.ro

Page 59: Desmeticiţi-vă !

58

Ziceti cu groaza : ce-ar fi dad. noi,am inceta razboiul si am da Japonezilorceea ce voesc de la noi ?

Dar dad, este drept c pentru a scapaomenirea de indobitocire, de distrugerea mu-tuala nu e de cit un singur mijloc : resta-bilirea printre oameni a adevaratei religilcare cere iubesti i sa2t1 ajuti aproa-pele (asupra acestui lueru nu poate fi ne-intelegere), atunel fie ce razboiti, fie ce ceasal acestui razboiu i participarea mea la a-cest razboiii face numai mai greadepArtata implinirea acestel singure mintuirIputincioase. Asa cd, puninda-te chiar dinpunctul vostru de vedere foarte indoiosdefinitia faptelor dupg, urmarile ce li se pre-supunchiar cedindu-se Japonezilor tot ceeace cer de la Rusi, afara de nediscutabilulbun al incetarei ruinei i omorului ar fi ate apropia de singurul mijloc de mintuire aomenirel, pe cind continuarea razboirtlui, orcare ar fi sfirsitul, ar fi a te departa de a-cest singur mijloc de mintuire.

Dar daca este ast-fel, se va spune, raz-boaele nu pot ineeta de cit atunci cind totloamenii saü cea mai mare parte dintre eln'ar vrea s ia parte la el ? i refuzul unuisingur om, soldat sail rege, 1-ar face sa's1piarda in zadar viata, fara folos pentru ni-

Rusii,

Bali

si mai

www.dacoromanica.ro

Page 60: Desmeticiţi-vă !

59

meni. Daca imparatul rus ar refuza acumsa continue razboiul, 1-ar detrona, 1-ar ucidepoate pentru a scapa de el. Dad, un on"ordinar ar refuza s serveasca" ar fi trimisin vre-un batalion de disciplina, poate ar ftimpuscat. De ce deci ti-ai pierde viata carepoate fi folositoare societatei ? zic de obiceiiiaceia cari nu cugeta la menirea vietei for,

din. aceastit cauza nu o inteleg.Altfel Ins cuget i udeca omul care'sl

intelege menirea, adica un om religios. Unastfel de om Il calauzeste activitatea midupa consecintele incliipuite ale faptelor sale,ci dupa consideratia menirer vietei lui. Unlucrator de fabrica merge la aceasta fabrica,il face munca hotarita Fara a se gindi earlvor fi rezultatele mum-ei lilt Tot ast-fel face

soldatul care indeplineste vointa sefilorastfel face omul religios care inde-

plineste aeoca ce Dumnezeu i-a prescris, faras. discnte ce va esi din munca lul. Pentraaceasta, un om religios nu se intreaba dug.putinI sail multi, oameni fac ca el si ce sepoate intImpla dna face ceea ce trebue s.faca. El stie c, afara de via i moartenimic nu va fi i c una i cealalta sint inminile lui Durnnezeil caruia i se supune.Omul religios- lucreaz a. ast-fel si nu alt-fel,nu pentru c vrea sa lucreze ast-fel sari

si

www.dacoromanica.ro

Page 61: Desmeticiţi-vă !

- GO

pentru c. e folositor liii saü altora, ci pen-tru cà, crezind ci viata 1111 atirna de voialui Dumnezeti, nu poate lucra alt-fel.

In aceasta consista caracterul particularal activitittel omului religios. i pentru a-teasta oamenii nu pot sc6pa de calamitätilece insgsi Ii creaa. de cit in masura cu carese conduc in aceastg viatti, nu prin foloase,nu prin judecatà, ci prin constiinta religioasà.

www.dacoromanica.ro

Page 62: Desmeticiţi-vă !

x

Se poate spune cu drept cuvint cit impArAtia lufDumnezell a venit cind se inrAdlcineazit undc-va.principiul transformArel religief Bisericel in religieuniversalA, rezonabilA, cu toate ca realizarea de-SavirsitA a acestel impArAtif este infmit depArtatA,de "KA, pentru cii in acest principia, ca in embrio-nul care se desvoltil si apof se inmulteste, este dejacontinut tot ce trebue sii lumineze lumea si 0, oposeadA. In viata universulul, miile de anl sint ca.o zi. Trelme sa muncim en rAhdare la aceasta rea-lizare si sa o asteptam.

KANT

Cind 41 vorbesc de Dumnezeü nu crede calfvorbesc de vre-un object oare care de aur sad deargint. Dumnezeul de caro 41 vorbesc tu il simt1in stilletul MI, tu il portf in tine instill si, cu gin-durile tale necurate si faptele tale urite II minjestficoana in sufletul tilA. In fata idolulul de aur pecare il respect1 ca Dumnezeit, to plizest1 sa fadvre-o fapt1 necuviincioasa si in fata icoana Dum-

www.dacoromanica.ro

Page 63: Desmeticiţi-vă !

62

nezeulul care este in- tine, care vede si aude tot,nu rortl nici chiar cind te dedal ideilor i lap-telor tale necurate. DacA, ne-am aminti numal tot-cleauna c Dumnezeil este in not si ne suprave-gheazA toate faptele i gindurile, atunci n'am matpAcatui qi Dumnezeil ar rAmine in not totdeauna.

ne aducem totdcauna deci aniinte de Dumnezeu,stt ne gindim la el, i sA vorbim de el cit mat des

u putintA.EPICTET

Dar ce este de fgcut fatà cu vr'ajma§if earlne atacg? vrajma§ii §i flU vettavea, e scris in invatatura celor doisprezeceapostoli. Si nu e cuvint zadarnic, a§a cumpoate pArea oamenilor obicinuiti sa cugete,esa" preceptul de all iubi vrajma§il nu este

cit o alegorie care nu trebue luatA intocmai. Räspunsul acesta este indicarea u-nel activitati foarte netede, foarte definite,§i a consecintelor eL

A't1 iubi vrajma§il, pe japonezi, pe cbinezl,pe ace§tI oameni galbeni catre cari oameniino§tri int'aritati se silesc acum a ne in-arepta ura, aceasta insemneazg a mil' acidepentru a avea dreptul al otrave§ti cu o-pium, cum ail Rent Englezil, a nu'l ucidepentru a le rgpi pgminturile, cum ail fqeutFranceziL Ru§il, Germanii, a nu% ingropa devil pentru a'l pedepsi el aü desfundat un

Sa

de

www.dacoromanica.ro

Page 64: Desmeticiţi-vă !

63

drum, a nu'l lega en cozile lor, a nu'l inecain fluviul Amur, cum ail Mcut-o RusiI.

71Discipolul nu este superior dascaaului...

este destul discipolulul s/ fie ca dascAlul".A iubi pe oamenii galbenl pe can. ii chem/mvrajmasl, aceasta insemneaz/ a nu'I invatasub numele de crestinism sulierstitiile inepteale pAcatulul original, ale rascump/r/rei, aleinvierel, etc., a nu'I inväta arta de a inselasi a ucide oamenii, ci a'I inv/ta dreptatea,desinteresarea, mila, dragostea si. nu princuvinte ci prin pilda vietel noastre bune.

i ce le-am facut si ce le facem ?Daca, inteadev/r, ne iubim veajmasii, dac/

eel putin incepem acum a ne iubi vr/jmasiI,pe Japoriezi, nu vom avea vajmasl.

** *

Iatl de ce, or cit de curios ar parea a-ceasta oamenilor ocupati cu planuri si cnpreggtiri militare, en consideratil diploma-tice, cu maisuri administrative, financiare, e-conomice, eu proiecte revolutionare si socia-Este si cn diferite cunostintl nefolositoare,cu earl el cred sA scape omenirea de cala-mit/tile el, mintuirea oamenilor nu numalde calamitall, de razboae, ci de toate neno-rocirile pe earl oamenil si le fac lor insile,

www.dacoromanica.ro

Page 65: Desmeticiţi-vă !

64 -

se va face nu prin ace impfirati §i regi, canvor alcAtui aliantele pgcel, nu prin acei oa-meni cart vor rästurna pe Iinpära i peregi sag le vor mgrgini puterile prin cons-titutium, sau vor inlocui monarchia prin re-publia, nu prin conferinte ale pgcei, nu prinrealizarea de proiecte socialiste, nu prin vic-torii §i infringeri pe uscat sau pe apri, nu_

prin biblioteci, prin umiversitgti, nu prin a-cele exercitii 1enee, intelectuale, cari se nu-mese acum tiinte, dar prin aceea cg vorfi din ce in ce mai multi oameni simplii ca.Dukhoborii, Drojjinii, Olkovikii in Rusia,Nazareeni in Austria, Gontodieri in Franta,Tervey in Olanda i altii cari §1-ati dat ca.scop nu schimbarea dinafaricg a vietei ciimplinirea cit mai exacta a vointei Celui cei-a trimis in aceastg lume §i care'§i pun toateputerile intru realizarea acestei impliniri. Nu-mai oamenii ace§tia indeplinind in sufletullor impgrgtia 1u Dumnezeg, vor stabili, fgra.sg urm1reascg direct acest scop, acea impg-rátie externg a lui Dumnezeg, pe care o do-re§te fie ce suflet omenesc. Mintuirea va venipe aceastg cale §i pe nici o alta. Iatg dece, aceea ce fac acum cei cari, conducindoamenii, le inspirg superstitii religioasepatriotice, ii intgritg la urg §i la ucidereasemenilor lor sag cei cari, pentru a scgpa

si

www.dacoromanica.ro

Page 66: Desmeticiţi-vă !

- 65 -

pe oameni de robie §i de impilare, II in-deamnA la transformari exterioare violente,sail cel cari cred c1 ci§tigarea citor mai multe§tiintl, cele mai multe nefolositoare, va aducepe oamenl la viat1 bung, toate acestea de-pArteazA pe oamenl de ceea ce le este folo-sitor §i nu- face de cit al depArteze de pu-tinta mintuirei lor.

RAul de care sufera oamenii lumel cre§-tine vine din aceea ca," pentru moment nuail religie. Unil, convinsi de incompatibili-tatea religiel existente cu gradul de desvol-tare al omenirel intelectuale i §tiintifice dintimpul nostru, ail hotArit ca nu e nevoe deDid o religie ; el trAesc fara religie §i pro-pavAduesc nefolosul oil Carel religii. Cellaltl, raminind la acea formA depravath areligiel cre§tine sub care ea este astazi in-vatata, trAesc de asemenea filra religie, pro-povAduind forme de§arte, exterioare, cari nupot sluji de &Cana, vietel oamenilor. .5i to-tu§i religia cal e rAspunde cerintelor timpu-lui nostru existà, toti oamenil o cunosc, eatrileste ascunsA in inima oamenilor lumelcre§tine. Iata de ce, pentru ca aceastA re-ligie sa se vadA, sa devie obligatoare pen-t u. toti, trebue numai ca oamenii invatati,conducatoril masselor, sA inteleaga ca reli-gia este folositoare oamenilor, ca fArà religie

0

www.dacoromanica.ro

Page 67: Desmeticiţi-vă !

- 66 -

oamenii nu pot trai viata cea bun't §i c5,ceea ce et numesc §tiinta nu poate inlocuireligia. i oamenit care aU puterea §i. careBustin formele ce imMtrinese ale religiel aUinteles cg, ceea ce sustin ci prop ovaduese careligie, nu numat nu este o religie, dar estepiedica de cApetenie ea oamenii -sä imbrati-ceze aceast 5. adevAraa religie pe care o cu-nose deja 0 eare singarl II poate mintui detoate relele. A..a eg, singurul mijloc sigural mintuirel oamenilor consisa in a incetade a face ceea ce impiedieg pe omen): saimbraticeze adevarata religie care trgecte inconctiinta bor.

www.dacoromanica.ro

Page 68: Desmeticiţi-vă !

XI

Lucrurt spAimintAtoare si cumplite se Intimpliim tarA.

Profetil profetese minciunl si preotil domnesc cuajutorul lor i poporulub meg. II place aceasta.co yell mill face cind va veni sfirsitul?

IEREMIA, V. SO, 31

A orbit ochil lor si a impietrit inima lor ca sitnu vaza cu oehii lor nicl sit inteleagA cu inima, sitnu se intuarcA, i ca sa nu'l vindec.

IOAN, III, 40

Arma cea maT frumoasA e totdeauna o armlnebinecuvintata, de aceea omul cu judecata nu seincrede in ea. El tine mal cu seamA la liniste. In-vinge, dar nu se bucura. A se bucura de biruinta,este a se bucura de uciderea oamenilor. Acel carese bucura de uciderea oamenilor nu'slpoate atingemenirea.

L AO-TSE

Si

www.dacoromanica.ro

Page 69: Desmeticiţi-vă !

68

Dm& uti c.lAtor ar vedea intro() insur& depsartatl,()Foment ale cáror case ar fi impresurate -Cu armeinciircate i imprejurul c&rora ar umbla zi si noaptopaznicl, nu ar putea sa nu cugete cä In acea in-su1 e. trlesc numaI tfilharl. Oare nu este aceea cose petrece in ärile europene ? Cit de putina influ-ent& are deci religia asupra oamenilor awl cit dodepart ,. sintem de aclevArata religie I

LICHTENBERGER

Sfirsiam acest articol cind a venit stireaperderei a sase cute de vieti nevinovate, infate, Port-Arthurului. S'ar parea e suferin-tele de prisos i moartea acestor nenorocitiin§elati, pierduti in zadar, ar trebui s punIpe ginduri pe cel co sint de via,. Nu vor-besc de Makarof si de cellalti ofiterr, eitoti still ce fac i de ce o fac, i cu voialor o fac, pentru foloase, pentru ambitie,ascunsa," srkb minciuna patriotismului, min-ciunl- care nu e data,' in vileag numai pentruca. este generala' ; vorbese de acei nenorocitiluati din diferite puncte ale Rusiel. Rpiicu ajutorul inselnoriilor religioase si temeriide pedepse de la viata lor cinstitg, cuminte,folositoare, de la munca lor, din familia lor,sint adusi la celalt capgt al lumei i pusipe o masina, groaznic i stupidg de omor.Acolo, sint Multi buca:ti sail inecati, cuacea masin'a, Stupida, in marea depgrtatg,

www.dacoromanica.ro

Page 70: Desmeticiţi-vă !

- 69 -

fhrh ca nicI o trebuinth sah folos se: le rhs-plAteasch sbuciumul, strhdaniile, suferintele

moartea care ia inghitit.In 1830, pe timpul rhzboiului: polonez,

aghiotantul Vilejinski, trimis din partea luilihlopitzki 'la Petersburg, in conversatia lui(in frantuze§te) eu mare§alul Dubitch, laconditiunea push de acesta de a lAsa tru-pele ruset s intre in Polonia, rhspunse :

Domnule mare§al, cred c cu chipulacesta este absolut cu neputinth ca natiu-nea polonh s primeasch acest manifest...

Crede-ma, imparatul nu va face con-cesiuni.

Prevhd deci ch se va intimpla un raz-boih nenorocit, ch va fi mult singe varsat,multe nenorocite victime.

Nu crede asta ; eel mult zece mil deoameni uci§l: de amindouh, pä4ile i atita tot.

71Zace mil de oameni i atita tot" zise

Dubitch cu accentul lui german, absolut con-vins ch el, cu Ull altul tot atit de crud eitot atit de strein de viata rushea i el, impäratul Nicolae, aveah tot dreptulsh duck sah nu la moarte zecimi, sutimI demil de Ru§i. i Polenezi. Citind aceste rIn-

nu'ti vine sa crez cä a§a ceva s'aputut petrece. i totu§i a fost : 60.000 devieti, §ase-zed de mil de sustinatori de fa-

§i polong

durl,

www.dacoromanica.ro

Page 71: Desmeticiţi-vă !

- 70 -

Tagil pierir5, din vointa acestor oameni. Aetnase petrece acelasI lucru.

Pentru a nu lhsa pe Japonezi sä intre inMandeiuria si a'l alunga din Coreea, vortrebui, duph toate probabilitatile, nu zece,ci cinci-zeci de mil de oameni si mai mult.Na still &A, Nicolae II si Kuropatkine ailspus, ca alt5, dat5, Dubitch, c5. -pentru aceastanu vor trebui mai mult de cinct-zed de mitde viett ruse§lt §i atita tot, dar o gindesc,si nu pot s5, flU o cugete, intru cit operape care o fac vorbeste de la sine. Acest valnesfirtit de nenorociti tarani rusl trimisl cumiile in Extremul Orient, sint aceiasi numai mull de einet-zect de mit de Rusl cuviata pe earl Nicolae Romanof si AlexisKuropatkine ail hot5rit ucida, pentru asustine prostiile, jafurile, lasitatile de totfelul pe care le-ag %cut in China si in.Coreea, oameni imorall i ambitiosi carestall linistiti in palatele lor, asteptind noilauri §i nol profiturl din uciderea acestorcinci-zeci de mii de nevinovatl, acestor ne-norocitl muncitorl rusi cari nu ci§tig5, nimicprin chinurile si moartea kr.

Pentru un pamint strein la care Rusil nuaul nici un drept, care e luat hoteste ade-väratilor ml proprietari si care, in realitate,nu e folositor Rusilor, si inch' pentru afa-

al

www.dacoromanica.ro

Page 72: Desmeticiţi-vă !

- 71 -

cerile indoioase ale citor-va speculantl carivor sg cistige bani speculind asupra pgdu-rilor Cored, se cheltuesc acum milioane deruble, adicg cea mai mare parte din muncaintregului popor rus, se indatoreazg gene-ratiile viltoare ale acestui popor, eel maibuni muncitori ai lui sint luati de la muncg.si zecimi de mil din El hil sint minati BAmilg la moarte.

Si pierderea acestor nenorociti incepe. Einch' putin : rgzboiul e atit de rag condusde catre eel ce 1-ag organizat, sintem atitde rag pregatiti in cit, cum zice o gazeta,cel mai mare noroc al scapgrei Rusiei esteca are nun material omenesc care nu sesfirseste". Pe aceasta se bizue eel cari tri-mit la moarte zecimi de mil de Rusi.

Se spune Erg, inconjur : Neisbinzile floteinoastre trebuesc a fi rascumpgrate pe uscat."In ruseascg bung asta insemneaza ea, daca,'

sefil si-ail condus prost treburile pe mare siprin neglijenta lor ag pierdut nu numai made ruble ale poporului, dar Inca mil de vie-VI',vom rascumpara aceasta ducind la moarte,alte zecimi de mil de oameni.

Lacustele trec fluviila in chipul urmator :straturile inferioare se ineacg ping cind ca-davrele fac o punte peste care tree celelalte.Aceea ce se face acum cu poporul rusesc.

www.dacoromanica.ro

Page 73: Desmeticiţi-vă !

- 72 -

stratul inferior incepe sg se inece,aralind ealea altor mil care vor pieri totasa. Si ce ! oare iscoditori, poruncitorit,atitnoril acestel opere groaznice incepintelege plcatul ? De fel. Sint absolut con-vinsi ea,' implinit implinesc datoriasi sint mindrit de activitatea lor.

Se vorbeste de pierderea curagiosulul Ma-karof, care, toti sint de acord a o spune, pu-tea cu mai mult1 dibacie ucide oameni. Seregrefa minunata masinl de omor care s'ainecat si a costat atitea i atitea milioanede ruble. Se intreabg ce ueigas se poategasi tot atit de dibaciii ea nenorocitul 11±1a-karof. Se inventeazä not unelte de omormai perfectionate Inca, i toti vinovatitacestel fapte groaznice., de la tar pina laeel din urm5, ziarist, toti inteacelasi glascer not nebunii, not cruzimi, sporirea indo-bitocire i urel omenirei.

Makarof nu era singur -in Rusia, si fece amiral pus in locul lui va merge pe ur-mele 1u i va continua planul i ideile luiMakarof care, in mod cinstit, a murit lup-tindu-se", scrie Novoie Vremia.

SA iubim pe Dumnezeil pentru eel cesacrificat viata pentru sfinta patrie

larg, a ne indoi o clip c patria ne va danot copii, tot atit de vitejt, pentru lupta

iatk,

a'§i

§i'§i

www.dacoromanica.ro

Page 74: Desmeticiţi-vă !

- 73 -

ce urmeaz i va ggsi un deposit nesfir§itde forte pentru demnul sfir§it al operei."wig Buletinele de St. Petersburg.

Natiunea luminath nu va trage alte con-cluzii din infringere, ori cit de extraordinargar fi pentru dinsa, de cit aceasta : trebuelgrgit, continuat i sfir§it rgzboiul. S. ggsimin nol deci puteri nol, nol eroi vor apare"?scrie Russ, etc.

omorul §i crimele de tot felul se ur-meazil cu mai multà inth'ritare. Se extaziazgin fata spiritulul martial al voluntarilu caisurprinzind pe negindite cinci-zecl de oameni,li gituirg pe toti, ocuparg satul §i ucisergtoatg populatia, spinzurarg sag impu§eargpe spioni, adieg pe oamenfl invinuiti de a-ceastg fapth pe care no Inine o credemtrebuincioasg §i o facem farg incetare. Ast-fel de crime sint anuntate prin telegramesolemne §efului suprem, impgratul, care tH-mite trupelor sale glorioase incuragieri §ibinecuvintarea lui pentru on-ce fapt ase-menea.

Nu este oare lamurit cg dacg este vre-unmijloc de scgpare din aceastg, situatie, eleste singur, cel argtat de Christos ,Cgu-tati impgrAtia lui Dumnezeil qi Adevgrul el,§i tot ce mai este, ankh' toate bunurile ma-

:

www.dacoromanica.ro

Page 75: Desmeticiţi-vă !

74

teriale la caH poate nazui omul, yeti' aflade la sine". .

Aceasta este legea vietei. Bunul materialnu se OA cind omul niizueste la acest bun ;asemenea na"zuintk, din protiva, de cele maimulte oil dep'arteazg pe ona de ceea ce cauta;numai atunci. cind omul, fgrit a gindi labunul material, n'azueste la indeplinirea citmai desgvirsitg a aceea ce in fata Eli Dum-nezeil, a principiului si a legel vietei luicrede obligator, numal atunci af15, intimplà-tor, bunrd material..

Asa a adevarata mintuire a oameniloreste in aceasta : indeplinirea voei lui Dum-nezeu de care fie-care om in parte, in sine,adica in aceasta; parte de lume care singurlii st'a in putere. In aceasta sre, menirea decapetenie, singura", a fie-cgrui individ si, inacelasi timp, este singurul mijloc pentru fie-care oin in parte de a lucra asupra calor-lalti. De aceea toate silintele noastre trebuescs'a tinda la aceasta si numai la aceasta.

17/so .1prilie 1904.

www.dacoromanica.ro

Page 76: Desmeticiţi-vă !

XII

Togmal trimisesem ultima paging a arti-colulul mea asupra razboiulut cind a sositgroaznica veste a nouei crime faptuita fatg,de poporul rus de catre acel oameni usura-tici, imbatati de putere, care si-ag insusitdreptul de a dispune de dinsul. Iartisi ira-brAcati en felurite haine, impopotonati, a-ces-CT robi grosolani ai --mbilor, generalii, dediferite feluri, din dorinta de a se distingesail a face vre-o isprava, sail de a adgogala vestmintele lor bgltate vre-o stea sailvre-o panglicg, din prostie sail din neglijentg,oamenii: acestia mici, mizerabill, iarasi ailfault s5, piarg in chinuri groaznice cite-vamil din lueratoril. einstiti, buni, harnid earlII hranesc. *i. din nog aceasta erima nu nu-mai ca nu face 0, eugete sail sg se &gam/pe faptuitoril acestel opere, dar Inca nu se

www.dacoromanica.ro

Page 77: Desmeticiţi-vă !

- 76 -

aude §i nu se citese de cit cereri de mijloacede a schingiui mai repede, de a ucide cit maimulti oameni cu putinta §i de a ruina Inca'mai multe familii ruse §i japoneze.

Mai mult incl. Pentru a pregati oamenilla altl, crima asemenea, flptuitoril acestorcrime nu numal el, nu recunosc aceea ce estepentru toti evident, cl: pentru Ru§i, chiardin punctul lor de vedere patriotic, militar,infringerea a fost rujinoasl, dar Inca in-cearca sl. inspire oamenilor lesne crezatoritl, acei nenorociti muncitori ru§i bagati incapeanl, ea vitele la abator, el acel oamenidin earl ail fost schingiuitl 0 gituitl mai multemil, numal pentru el un general n'a intelesce a spus un alt general, el acel uameniail laptuit o fapta eroicl, prin faptul eä a-cel dintre el earl n'ail putut sai fuga ail fostuci§I 0 ca cel cari ail fugit ail scApat cuviata. i faptul ca unul din ace§fi oamenlgroazniei, imorall, cruzi, numiti generali §iamirall, ail inecat 'mai multi Japonezi pad-thel este de asemenea descris ca o faptavitejeasca care trebue sa bucure pe Ru§l.

in toate ziarele se publica un apel teribilla omor.

Cei 2000 de soldati ru§l uci0 pe Yalu,cu Revitzan 0 cele-lalte vase atinse, en tor-piloarele noastre pierdute, sl invete cruci§g-

*i

www.dacoromanica.ro

Page 78: Desmeticiţi-vă !

toarele nuastre cu ce furie trebue 55. se re-peada pe coastele Japoniel ! Pentru ea §i-atrimis soldatii sa verse singe rusese nu tre-bue sa fie ertata. Acum nu e vreme de sen-timente, ar fi un pacat : trebuesc date lovi-

'turf teribile a caror amintire sa fad, sa secutremure inima perfida a Japonezilor. Estemomentul pentru cruciptoare de a e§i inlarg, spre a preface in cenme ora§ele Ja-poniel, spre a cutreera ea un flagel minu-natele el tärmuri. Destul sentiment !"

i groaznica opera se continua, cu jafurileviolentele, omorul, bipoerizia, furtul §i maicu seama minciuna cea .mal teribila; : difor-inarea doctrinelor religioase, atit cre§tina cit.§-i budhista.

Imparatul continua sa treaca in revista.trupele, sa multurneasea, sa rasplateasea, sa.incurajeze, sa publice decrete pentru inro-larea rezerviOilor. Credincio0I supuO, iaral§iqi iara§1 arunca la picioarele monarhului pecare'l ebiama adorat, avuturile §i viata lor,dar munal cu vorba. El in§i§i, pentru a seintreee unii pe altil prin fapte §i nu numalprin cuvinte, rapesc familiilor tatl, sustinatori,.ci ii pregatesc la expeditia pentru maeel.

Cit despre ziari0i, eu cit e mai grava si-tuatia Rucilor, cu atit mai sfruntat mint.transformind-infringerile rucinoa se in victoril,.

www.dacoromanica.ro

Page 79: Desmeticiţi-vă !

78

stiind ca nimeni nu'1 va eontrazice si in-caseaza linistiti banil abonamentului si aivinz5rei. Cu cit se cheltuesc mai mull banilpoporului pentru razboiii, cu atit fura sefilsi oamenil de afaceri, earl still ca nimenea

va denunta si ca toata lumea furg. Mi:litaril crescutl pentru omor, care ail petre-cut zecI de anl in :,coala s51baticiei, moji-del, lend, se bucur5, nenorocitii, de aceeaea, afara de sporirea lefei, ceI ucisl le feeloc la inaintare. Pastoril crestinl continuasa indemne oamenii la cea mai mare crimacontinua sa faptuiasca sacrilegiul de a in-voca ajutorul lul Dumnezeil pentru razboilisi nu numal nu vestejese, dar indreptatescsi glorifica pe acel din pilstorI cari, cu cru-cea in min5, incurajaza pe oamen1 cbiar pelocul crimei.

*i. acelas1 lucru se petrece in Japonia. Ja-ponezii inselatl cari imita tot ce e rail inEuropa, cu un zel marit de isbinzile lor, segran3adesc la omor. Mikado face si el re-viste, imparte si el rasplatiri. Generalii luise mindresc tot ass., inchipuindull tot ast-fel,ca daca ail inva0t sa ucida, aU capatat in-174A-tura. Nenorocitul popor muncitor luat dela munca folositoare si de la familia luigeme ci el. Tot ace., ziaristil mint si se bu-cura de exagerarile adevarului, si probabil

nu-I

www.dacoromanica.ro

Page 80: Desmeticiţi-vă !

- 79 -

(caci acolo undo omor'ul este o virtute, in-floresc viciile) ea diferitii sefi si speculantlcistiga bani. i teologil japonezi si mai marilreligiei si el nu se lasa in urma cuinselatoria religioasa si. sacrilegiul, difor-meaza doctrina lui Budha si admit, ba chiarindreptatesc omorul oprit de Budha.

Savantul budhist Soyen Shaku, care con-duce opt-sute de minastiri, lamureste caBudha a oprit omorul, dar a zis ca nu vafi linistit atita vreme cit toate fiintele nuvor fi reunite in suflethl nesfirsit, iubitor,si ca ast-fel, pentru a pune totul in rinduiala,e nevoe sa se fag razboiul si sa" se ucidaoamenii. .

totul se petrece ca si cind doctrinacresting, si doctrina budhista asupra unitateispiritului omenese, asupra infratirei oameni-lor, asupra dragostei, asupra milei, asuprainviolabilitatei vietei omenesti, n'ar fi exis-tat niel odata.

Oamenil luminatl cu lumina adevarului,Japonezi si Rusi, mai rail de cit fiarele sal-batice, se napustese unii asupra altora cusingura dorinta de a distruge cit mai multevieti en putinta. Mil de nenorociti gem dejasi se sbat in cumplite chinuri si mor in spi-talele japoneze si ruse intrebindu-se miratide ce-aii fost adusi in aceasta groaznica

www.dacoromanica.ro

Page 81: Desmeticiţi-vă !

80

stare ? Altii, cu miile, putrezesc sub pAmintsari pe 'catmint, sail se ineacsa' in mare undese sbat si putrezesc. i zed' de mil. de femelde tap, de mume, de copii, 41 pling susti-nãtorii ucisi in zadar. Dar aceasta e putinlucru : victime si. iar5s1 victime se pregRescGrija de cApetenie a sefilor macelului estede partea Rusilor, ea suvoiul de came pentru tun : 3000 de oameni pe zi hothriti mor-tel, &à nu se intrerupa nicl um moment. Ja-ponezii aii aceiasI grije. Làcustele sint go-Lite mereil in fluviu pentru ca ultimele rindrui sit treaca peste cele ce s'ati inecat

Cind insa" se vor sfirsi toate aceste ? Cindin sfirsit, oamenil inselatI se vor desmeticisi vor zice : Vol', regi, Mikado, ministrimitropoliti, preotl, generall, ziaristi, camerade afacel, or-cum vi s'ar zice, vol, eel MramiM, duceti-va sub gloante si obuze, dar noinoi nu ne ducem. Lasati-ne in pace, Msati-nesll arám, s.1 senAngm". Ar fi atit de firescde spus aceasta acurn cind, la nol, in Rusiasute de mil de mume, neveste fil copll eg,rora li s'aii luat sprijinul, rezervistiI cum 1se zice, din earl eel multi still sa. citeascastill ce este Extremul-Orient, still el ester5zboiii, nu pentru ceva folositor Rusilorci pentru un plmint strein pe care era fo-lositor citor-va oameni de afaceri sit col

www.dacoromanica.ro

Page 82: Desmeticiţi-vă !

81

struiase5' cra ferate cladeasca. averile.Ei §tiii sail pot §ti §i 01 vor fi ucisi eamieiI la abator pentru ea japonezii ail uneltede omor mai perfectionate ea noi, pentru c5autoritutile rusesfi care II trimit la moarten'au avut prevederea sa'si procure la timparmele pe care le ail Japonezii. Ar fi declatit de firesc ca, stiind toate aoeste, s spui :

care atl atitat afacerea asta, voi totlpentru carl r5zbolu1 este trebuincios i earlii indreptutiti, ducetl-vu voi insi-vg in gloan-tele si minele japoneze, nol nune ducem pentru eu nu numai n'avem nevoede aceasta, dar idol nu pricepem la ce fo-loseste".

Nu o spun insà. Plena si vor pleca sinu pot s5 nu o fac5, atita vreme eit le va fifrieu de aceea ce ucide corpul ci nu de a-ceea ce ucide §1 corpul §1 sufletul. Voiii fiuds, sehilodit la acel Yunan-Po unde sinttrimis, gindesc el, nu ; poate voiu se5pateafur, cu decoratii, glorie, ca acel marinarisarbgtoritI acum in toad Rusia pentru cugloantele japoneze n'ati cant asupra lor ciasupra altora. i dacg in5 improtivese, desigur a ni5 vor b5ga in inchisoare, ma vordeporta in provincia Iakutzk, sau poate chiarma vor ucide numai de cit". cu dispe-

6

i sb,"§i

Vol,

cestia-lalti

still

i

www.dacoromanica.ro

Page 83: Desmeticiţi-vă !

82 -

rarea in suflet, pleaca parasinduV viata ceabuna §i cii minte, nevestele i copiii.

Eri, am intilnit un rezervist cu mama-sanevasta-sa. trei erail in cgruta.

El era putin cam beat, obrazul nevestei eraumflat de lacrami. Se adresg mie.

Adio, Lew Nicolaievici, plec in Extre-mul-Orient.

Ce ? Te duel sa te ?

Trebue ca cine-va sa se bath..Nimenf nu trebue sg se bath'.

Se gindi -an moment.Dar ce sg fac ? Unde sa ma due?

Vani ea, mll intelesese. Intelesese ca faptapentru care il trimiteau era rea. (fade sa madue? iat expresia exacta a stgrei de spiritcare se talmace§te in lumea oficiala i a zia-ri§tilor prin cuvintele : Pentru religie, pen-tru tar, pentru patrie !"

Cei ce parasesc familia flaminda i mergla chin i la moarte spun ce simt Undesa ma duc ?" §i eel care staii in sigurantain palatele lor luxoase spun ca. toti Ru§iisint gata siV§I dea viata pentru monarbuladorat, pentru gloria §i marirea Rusiei !

Cite -§1.'gi

baR

:

www.dacoromanica.ro

Page 84: Desmeticiţi-vă !

Err, am primit de la un taran pe care 11cunose, una dupg alta doug scrisori.

Iatä cea d'intii scrisoare :

77Scumpe Lew Nicolaievici. Iata ! Azi am

primit avizul de chemare la serviciu ; miinetrebue s'a ing infatisez la cancelarie. Iat'a totsi pe urmg plec in Extremul-Orient subgloantele japoneze. De durerea mea si a f a-miliei mele nn'ti spun nimic, nu d-ta n'aisa pricepi grozgvia Bard mele si grozlviiler5zboiului. De toate acestea d-ta suferi demult vi intelegi totul. 41 scrisesem o scri-scare lungl in care iti m5rturiseam china-rile sufletului meti, dar nu avusesem timpss6 o copiez 6ind am primit avizul. Ce se vorface acum nevasta si cei patru copii al mei ?Fireste, esti barin si nu te potl interesa desoarta familiel mele, dar poti cere vre unuiadin prietenil d tale ca, plimbindu-se, sa; vi-ziteze familia mea orfan5. 41 ear din toata

www.dacoromanica.ro

Page 85: Desmeticiţi-vă !

84

inima, daca nevasta-mea nu indura china-rile parasirei el cu copiii §i se hotare§tevie la d-ta sa'ti ceara ajutorul §i sfatul, s.o prime§ti i s o mingii. Cu toate c nttte cunoa§te in persoana, ea crede in cuvintuld-tale i e mult aceasta ; nu s'a putut sa nuraspund la chemare, dar Ii spun d'inainteca din vina mea nici o familie japoneza nuva fi orfana. 0 Doamne ! cit e de groazniatoate astea, cit e de crud §i chinuitorla§I tot ce fost viata, tot ce te intere-seaza' !"

Iata cea de a: doua scrisoare :

71Scumpe Lew Nicolaievici, o singura Zi

de serviciu activ a trecut, §i am trait o veci-nicie de cele mai cumplite chinuri. De laopt dimineata ping, la noua seara string§i ne-aa iinut in curtea eazärmii ea peturma. De trel orl s'a repetat comedia ins-peciel corporale, i toil cel cart ail spus c.sint bolnavi n'aii capatat nici zece minutede atentie i ail fost insemnail bun". Cindnol toil cel buni", doua mil de oameni, amfost clasatl din cancelarie in cazarmi, pestrada, pe o lungime de mai multe verste,eraii o suma de parintl, de mume, de ne-veste -eu copiii in brate, i sa fi vazut §i

-

s.

ne-ailo

s.

ti-a

www.dacoromanica.ro

Page 86: Desmeticiţi-vă !

85

fi auzit cum se agataii de tatiI lor, de bar-batil lor, de copiii lor si 'se tirau de gitullor suspinind disperat. Eil, in general, mastupinesc, Im reii1 sentimentele, dar era maltare de oit mine ; am plins i eu..." (MTcum scriu gazetele, aceasta se exprinta a9t-fel :Elanul patriotismulm este (le necrezut...") Cuce s masori durerea aceasta imens5, care seAspindeste pe o treime a lumel intregi ? F,4inol, noi sintem acum came pentru tun, pecare in curind o vor da ca sacrificiu Dum-nezeului r5zbunarei si al grozaviel. !"

Omul acesta Inca nu credo destul ca e

Ina putin cumplit sa'ti pierzi trupul de citpierzi i trupul si sufletul, §i de aceea

nu se poate improtivi sa serveasc5. Para-sindu-si Tulsa familia, lagadlieste d'inainte c5,printr'insul, nW o singura familie japonezanu va fi orfana. Credo in legea dumnezeiase6de capetenie, legea tuturor religiilor : Faaltora ceea ce vrei sa; ti se faca si tie". Siin vremea noastra, nu numai in lumea crestina ci §1 in lumea budhistà, mahometan5,bramana, etc., sint mix, mil de asemenea oa-meni.

Sint adevgrati eroi nu cei onorati azipentru ca voind sa uoida pe alti n'au fostuci§i e InsiI ci adev5ratl eroi can sint

-

o

sett

www.dacoromanica.ro

Page 87: Desmeticiţi-vă !

- 86

acum in inchisorile de la Iakutzk, pentru 05.n'ail vrut sg, intre in rindurile asasinilor §iall preferat mai bine martiriul de cit prã-sirea legei lui Christos.

Sint, ca acel, care'mi scrie, de eel earl vorpleca, dar nu vor ucide. Dar chiar aceastAmajoritate care pleacA fArA sA eugete, pen-tru a nu gindi la aceea ce fac, oamenii a-ce§tia, in fimdul sufletului lor, simt de pe acumcA fac o faptA rea supunindu-se autoritAilorcare'i fur g. de la lucru, care'l rApesc familiei§i'l trimit la omorul inutil, in protiva sufle-tului §i religiel lor. PleacA insA pentrusint atit de lega0 de toate pArtile in cit nu§tiii uncle sd se duca ?

eel care ramin_ nu numai o simt, daro till i o spun. Eri, am intilnit pe qoseatgrani cari se 'ntorceaii de la Tula. Tinul dinei, care mergea lingä csarutA, citea o foitAde hirtie. L-am intrebat : 1,E o depe§V?" Seopri : E depe§a de ell, dar o am §i pe ceade azl."

0 scoase din buzunar, ne opriram i o

eitil.Ce s'a petrecut en la garg, incepu el,

e groaznie ! Femei, cop% mai mult de o mie.Impresurarg trenul, nu'l

piece. Chiar streinii, vazind aceasta,0 femee din Tula a tipat Ah !" §i a cAzut

ea

Urlaa. läsEraplingeaa.

Si

ad

www.dacoromanica.ro

Page 88: Desmeticiţi-vă !

- 87 -

moarta. Lash cinci copii. I-ail impartit prinaziluri, §i totusi, tot ail luat pe tata. i cenevoe avem de Mandciuria ? Ne e destul pa-mintul nostru. i citi: oameni ail ueis, §i citibani cheltuiti !...

Da, asth-zi, ph'rerile oamenilor asupra raz-boiului sint foarte diferite de ce erall althdata, cbiar de curind, la 1877. Niel odatanu s'a petreout ce se petrece acurn. Jurna-lele scriii eh' la venirea tarului, care colindhacum Rusia pentru a bipnotisa oamenil tri-mi0 la omor, poporul arath un entuziasmde nedescris. In realitate ins/ se intimplaalt-ceva. De toate partile, se aude spunin-du-se ch' acolo, trel rezervi§ti s'ati spinzurat ;dincolo, dol. 0 femee al carel barbat a fostchemat, §1-a dus copiii la cancelarie §i i-alasat acolo. Altal s'a spinzurat in casa §e-fului recrutarei. Toti sint nemultumiti, ta-cuti, intaritati. Cuvintele : Pentru religie,pentru tar, pentra patrie", imnurile §i. stri-gatele de ura" nu mai ating oamenii eaalta-data. 17n alt razboia, eel al con§tiintil,al nedreptatii §i. pacatului, al operei la caresint chemati oamenii, tiraste din ce in cemai malt popoarele.

Da, .marea lupta a timpului nostru nu eaceea care se petrece acum intre Rusi §iJaponezi, nici cea care poate isbucni intre

www.dacoromanica.ro

Page 89: Desmeticiţi-vă !

&:$

rasele a1b i galbeng, nu este lupta carese duce en mine, on bombe, en gloante, estelupta spiritua1 g. care se petrece neincetatse petrece i acum, intre constinta luminata

omenirei gata sa se manifesteze i intu-necimile i asuprirea care o impresoargo strivesc.

Christos, chiar mn timpul lui, suferea as-teptind i zicea : Foe am venit s arunc pepgmint, i ce voesc, dac6 el este aprins ?"(Luca, XII, 49).

Ceea ce Christos dorea, se implineste. Fo-eul se aprinde, s nu'l impiedieäm, ciinlesnim.

Aprilie (13 3Iaid) 1904.

gi

sel

.70

www.dacoromanica.ro

Page 90: Desmeticiţi-vă !

Nu mi-asi sfirsi nici odatl articolul dacga'si urma &A introduc tot ce vine ami con-firme ideea principa15. Eri am primit stireacA cuirasate japoneze ail fost scufundate, siin ceea ce se numeste inaltele sfere ale so-cietgtei ruse, nobile, bogate, inteligente, Fara'nici o mustrare de cugete, se simte bucuriede pierderea a mil de vieti omenesti. Astà-zi,am primit de la un marinar, un om careeste pe cea mai inferioara treapt a. a socie-talei, scrisoarea urmbitoare :

77Scrisoarea marinarulm" (urmeaz6 numele

si pronumele).Mult stimate Lew Nieolaievici, te salut

sill trimit cu dragoste respectul si salutul.Mult stimate Lew Nicolaievici; ti-am cititlucrarile, mi-ail fa:cut pl5cere, si'ml plàceamult sg, le citesc. Pentru ca: la noi, acum,e räzboiii, scrie-mi, te rog, dacI lui Dum-nezeti II place saii nu c5, autoritalile ne si-

www.dacoromanica.ro

Page 91: Desmeticiţi-vă !

90

lesc s5. ucidem ? Te rog, Lew Nicolaievici,scrie-ml, te rog, dacg este sail nu acum pelume adevitrul ? La nor, la bisericl, se facruggciuni, si popa pomeneste oastea iubitg.a lui Christos. Este adevarat sail nu ca' luiDumnezeil II plac razboaele ? Te rog sremiserif, Lew Nieolaievici, dact n'al dill, incan asi putea vedea daca,' este sail nu a-devar pe lume. Trimite-mi-le. PlAtesc cit arcosta. Te rog s5, nu'mi refuzl cererea; daeänu sint cgrti de-astea, trimite-mi o scrisoare,am s5. flii foarte multumit. Astept cu ne-rabdare o scrisoare de la d-ta. i acum, larevedere. Träesc si sint gratos sill doreseasemenea, de la Drunnezeil-latal, si'ti do-resc sa'ngtate si cistig in afacerile d-tale.

Urmeazg, adresa : Port-Arthur, numele bas-timentului pe care srujeste marinarul, numelesi pronumele.

Nu pot rgspunde prin cuvinte acestui ombun, serios si inteadevär luminat. El seaflrt la Port-Arthur en care nu mai este co-municatie nici prin posta, nici prin telegraf.Avem totusi imprenna: un mijloc de comu-nicatie : acest mijloc e Dumnezeil in carecredem amindoI si stim amindol ca. nu'i placergzboiul. lndoiala näscutit in sufletul MIeste cbiar solutia chestiund. i aceastg in-

www.dacoromanica.ro

Page 92: Desmeticiţi-vă !

91

doialg e nascutg si trgeste acum in sufletelea mil si mil de oameni, nu numal Ru0 siJaponezi, oi a tutufor nenorocitilor siliti prinsilnicie s5, facg. lucruri protivnice firii ome-nesti. Hypnosa prin care se z45,cesc si seinceardi a se zapaci oamenil trece repede siputerea i se slabeste din ce in ce, 0 aceastlindoialà : Place sag nu lui Dumnezeu ca r-fit mei mei silesc su ncid?" devine din ce ince mai puternica si nu poate fi distrus6 prinnimic si se rilspindeste din ce in ce mai malt.

Indoiala daca place sail nu lui Dumnezeilcg sefil ne silesc a ucide ? este schinteia a-celui foc aprins de Christos pe pamint sicare incepe a'l incinge. A o sti, a o simti,e o mare bucurie.

1nsnaia Poliana, 18131 Maid 1904.

----,-.....-

www.dacoromanica.ro

Page 93: Desmeticiţi-vă !

CQPRIN5

Not a traducdtorulut pag. 3Desmeticiii-va 1 7, 5Adaos 89

www.dacoromanica.ro

Page 94: Desmeticiţi-vă !

Lucrära'rf ale Domnului

RLECSANDRESCO-DORNR

Rdspuns Sinoaului, de Leon _Tolstoi, edituraMaloskitsky-Tulcea .50

2oudi Comedii (.ragoste, Bat de mare, co-medil in cite un act) 1.50

Told! nostru, drama inteun act in versuri defr. Copge, editura Tip. Gutenberg-Bucuresti 1.

Safo, drama intr'un act in versurl, de firm.Silvestre, editura Graeve-Bucurest1 . . . 1.

.7ntre stele, poem. inteun act in versurl. . epuisat

.7qceputurile teatrului rominesc, conferintatinuta la Ateneul Roman epuisat

_fictori ;i j7ctrite, conferinta tinuta la Ate-neul Romin epuisat

poezia romineascd iqtre 1670-1889, con-ferinca 1.

.7dealismul in Secolul Xl.X, conferinta . epuisat

Femeile poetilor, conferinta tinuta la AteneulRomin, editura Tip. Codreanu-Bucurestl , 1_

Povestea banilor de aur, conferintri, tinutala Ateneul Romin 1.

j7deydrul in teatru, studiu epuisatCasa Scoalelor, inBintarea si activitatea el 2.

finzantd, roman original, editura H. Stein-berg-Bucuresti . . . . 2.

.7nsurat I, roman de Carmen Sylva, traducere,editura H. Steinberg 2.

Presa i propayarea crime, studiu . . 1.

fl.

www.dacoromanica.ro

Page 95: Desmeticiţi-vă !

Editura BIUROULUT UNIVERSAL"ATHANASIE I. NITEANU

Strada Negru-Voda, No. 21. Bucuresti

apa'rut si se afla de vinzare urna'afoarele:1. Quo-Vadis, colebrul roman al scriitorului po'o-

nez H. Sienkiewicz ; doull elegante volume ilustratelel 4.50.

2. Stadia asupra Cronicarilor Mo Bloyeal din Se-caul XVII, din punct de vedere al limbo!, inetodoT

cugetitril, do Alexandrti V. aide!, licentiat inlitere, lucrak premiata de facultatea de litere dinBucurestl, cu premiul Hillel de 1000 lel; un singurvolum, 5 lel.

3. Conforinta despre : Teorin drepturilor indi-vidunle, organizarea stArel sociale misiunenstntulul romin In fata acestor drepturi orga-

; autor Hind insusl editorul ; un singur expn-plar 50 ban!.

4. Feigêla, roman original de actualitate si demare sensatie, de mult cunoscutul profesor Th.. D.Sperantia; confine 24 colt format mare de 10 pa-gin! ; elegant brosat in un velum costa 3 lel; Infasciaole costa 2 let 40 Irani.

5. Revista Ecoul CaRaorillor in care se publiciidescriptiuni minunate, etc. 10 haul.

6. Biblioteca do 32 paginl, cu o materiefoarto variatit si .distractiva ; 20 ban! exemplarul ;

apfirut pbmi acum, No. 1-10.7. Tribunal poporului, mare roman social, do d.

N. Rtidulescu-Nio.er, un volum de aproape 400 pag.,format mare, cosa 4 lei.

Mate aceste a partu din ele, dapil sotrimit prompt, contra ramburs, fr. de porto.

A

sisi

Rube

a

El

In

ai

--

,

www.dacoromanica.ro