Adina Dragomirescu (n. 4 mai 1983) este absolventă a Facultăţii de Literea Universităţii din Bucureşti în 2005 şi a masteratului „Limba română:Structură şi strategii de comunicare“ în 2006. Doctor în filologie din 2009.Bursă postdoctorală (2011−2013). Din 2005, asistent de cercetare şi, din2008, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan − Al. Rosetti“.Din 2008, asistent la Departamentul de lingvistică al Facultăţii de Litere,unde predă sintaxă, morfologie, fonetică şi fonologie, stilistică funcţio -nală, didactică.Cărţi publicate: Ergativitatea. Tipologie, sintaxă, semantică, Bucureşti,2010. În colaborare: Gramatica de bază a limbii române şi Caiet deexerciţii, Bucureşti, 2010; Morfosintaxa limbii române, Bucureşti, 2010;Eşti COOL şi dacă vorbeşti corect, Bucureşti, 2010. Peste 35 de articolede morfo logie, sintaxă şi gramatică normativă şi 25 de recenzii şiprezentări de carte în revistele Revue roumaine de linguistique, Limbaromână, Studii şi cercetări lingvistice, Limbă şi literatură, Limba şiliteratura română sau în volume colective. Lucrări în curs, în colaborare:Romanian Grammar. A Linguistic Introduction, ed. Gabriela PanăDindelegan, acceptată la Oxford University Press; Tratatul de istorie alimbii române, vol. III, ed. Gh. Chivu.

Alexandru Nicolae (n. 9 august 1986) este absolvent al Facultăţii de Literea Universităţii din Bucureşti în 2008 şi al programului de masterat „Studiiavansate în lingvistică“ în 2010. Doctorand în filologie şi bursierPOSDRU (2010−2013). Din 2008, asistent de cercetare la Institutul deLingvistică „Iorgu Iordan − Al. Rosetti“. Din 2010, asistent la Univer -sitatea „Lumina“. Din 2010, cadru didactic asociat la Universitatea dinBucureşti, unde predă morfologia limbii engleze şi sintaxa limbii române.Cărţi în colaborare: The Noun Phrase in Romance and Germanic, Amster -dam, 2011; Gramatica de bază a limbii române şi Caiet de exerciţii,Bucureşti, 2010; Eşti COOL şi dacă vorbeşti corect, Bucureşti, 2010.Editor, în colaborare, al volumelor Studii lingvistice. Omagiu ProfesoareiGabriela Pană Dindelegan, Bucureşti, 2007; Terminologie şi terminologii,Bucureşti, 2010; Limba română. Controverse, delimitări, noi ipoteze (2 vol.), Bucureşti, 2010. Articole de sintaxă, morfologie şi terminologie(unic autor sau în colaborare), în reviste româneşti şi în volume colectivedin ţară şi din străinătate. Lucrări în curs, în colaborare: Romanian Grammar.A Linguistic Introduction, ed. Gabriela Pană Dindelegan; cu AlexandraCornilescu, The Syntax of Romanian Definite Phrases; Tratatul de istoriea limbii române, vol. III, ed. Gh. Chivu.

Cuvinte şi sensuri în mişcare

Colecţia „Viaţa cuvintelor“ este coordonată de Marius Sala.

Redactor: Al. SkultétyCoperta: Angela RotaruTehnoredactor: Manuela MăxineanuDTP: Corina Roncea

ADINA DRAGOMIRESCU, ALEXANDRU NICOLAE101 GREŞELI DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ: CUVINTE ŞI SENSURI ÎN MIŞCARE

© HUMANITAS, 2011

ISBN 978-973-50-3667-6 (pdf)

EDITURA HUMANITASPiaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, Româniatel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194

Doamnei profesoare Gabriela Pană Dindelegan,în preajma sărbătoririi unei vârste rotunde

De ce? / 11

Abrevieri / 15

Istoria greşelilor lexico-semantice / 17

„Cultivarea limbii“ / 19

Cauzele greşelilor / 22

Evoluţia normei / 23

Influenţa engleză / 24

Tipuri de greşeli lexico-semantice / 27

1. Romgleza noastră cea de toate zilele / 31

1.1 Dinamica lexicală / 31

Împrumutul / 31

Derivarea / 32

Trunchierea / 33

Calcuri lingvistice / 34

1.2.Dinamica sensurilor. Calcul semantic sau copiereade sens / 36

(persoană) abuzată sexual / 37acceptanţa condiţiilor / 40adresat problemelor / 41(a) aplica pentru, aplicaţie / 43(a) bugeta, bugetat / 45(capabil)itate / 48confortabil cu / 48

dedicat problemelor / 50expertiză / 52(a) face diferenţa / 53(a se) focusa pe / 55(a) iubi să / 57(a se) întâmpla / 59locaţie de pescuit / 60ofertat / 62(a) panica / 64profi / 65provocare / 66(a se) relaţiona / 68relocarea mobilei / 69setat la cap / 71(a se) socializa / 72(a) suna înapoi / 74suspicios de îmbolnăvire / 75versatilitatea butonilor / 76

2. „Calofilia semidoctă“ / 79

(a) aborda o ţinută / 80(a) agresiona / 82alternativă / 83(a) atenţiona (că, cu ceva) / 85(a) audia, audienţă / 86(a) capacita / 88(a) concluziona discuţia / 89(a) confuziona / 91(a) debuta pe cineva / 93(a) demara un program / 95derapaj / 97determinat să / 98

7

Cuprins

escaladarea conflictului / 100(a) finaliza mâncarea / 103(a) implementa o maşină / 104(a) lectura / 106lustraţie, (a) lustra / 107(a) necesita bani / 108per porţie / 109picaj de pe tocuri / 110problematica re zolvată / 111punctual, nu global / 113(a) servi masa şi (a) consuma

alcool / 114(a) sugestiona / 116(a) viziona / 118

3. Pleonasmul şi contradicţia în adaos / 121

3.1.Pleonasmul / 121

De ce apar pleonasmele? / 122

Tipuri de pleonasme / 125

„Autorii“ pleonasmelor / 127

3.2.Contradicţia în adaos / 128

(a-şi) aduce aportul / 129alocuţiune amplă, amploare mică / 131alocuţiune scurtă, amploare mare / 132ani de zile / 132ani împărţiţi în trei semestre / 134aniversarea a X ani / 134aniversarea a X luni / 135averse de ploaie / 136deontologie profesională / 137drept pentru care / 138exact aproximativ / 139în jur de aproximativ / 140mijloace mass-media / 141omletă de ouă / 142papiotă de aţă / 143poate fi discutabil / 144preţuri ieftine / 145procent de X la sută / 146

procent... la mie / 147propria sa / 148pubelă de gunoi / 150roşii pomodoro / 150site de internet / 151

4. Atracţia paronimică, etimologiapopulară, contaminaţia / 153

4.1.Atracţia paronimică / 150

Paronimia / 155

Ce cu ce se confundă? / 157

4.2.Etimologia populară / 161

Cauzele etimologiei

populare / 163

Tipuri de etimologie

populară / 164

Degadarea semantică / 167

4.3.Contaminaţia / 170

Contaminaţia ca încrucişare

lexicală / 170

Unităţile frazeologice / 172

Contaminaţia unităţilor

frazeologice / 174

antecameră / 177belign / 178familial–familiar / 180fortuit / 181forţe caudine / 182funerarii / 183(a rămâne pe) geantă / 184inextricabil / 186investit în funcţia de / 186inveterat–învederat / 188juristconsult / 189(a) lua la cunoştinţă de / 190lucrativ / 191pancardă / plancardă /plancartă / 192petrolier–petrolifer / 194prin abstract / 196(a) pune degetul pe „i“ / 196

8

salutar / 197specios / 198vindicativ / 198

5. Clişee lingvistice / 200

Ce sunt clişeele? / 201

De ce şi cum apar clişeele? / 201

Tipuri de clişee / 203

Fiecare epocă

are clişeele ei / 204

automat, practic / 204bombardamente

în Ghencea / 206hai, haideţi / 206interesant, drăguţ, fascinant,

deosebit / 208în exclusivitate, de excepţie,

senzaţional / 209legat de / 211nu-i aşa? / 213oamenii legii / 214pe fondul, la nivelul,

în cadrul, la modul / 216pe probleme / 219vizavi de / 220

6. Feminizarea numelor de profesiişi a numelor etnice / 223

Nume de profesii / 225

Nume etnice / 225

decăniţă / 226filoloagă / 228germancă / 230

7. Cuvinte şi expresii străinedeformate sau greşitînţelese / 231

Latinisme / 231

Franţuzisme / 232

a la grec / 232belle Marie / 233curriculum, curriculă / 234fată morgana / 235în corpore / 236mişelin / 237persoană non grata / 237

Bibliografie şi sigle / 239

Surse / 249

Indice de cuvinte / 251

De ce?

Dintre cele trei faze din „viaţa“ cuvintelor – naşterea, vie ţuirea şimoartea –, descrise în detaliu în volumul introductiv al acestei colecţii(Sala 2010), în cartea de faţă am avut în vedere etapa „vieţuire“, adicăîntâmplările care intervin în perioada existenţei în limbă a cuvintelor şia expresiilor. Acestea sunt surprinse în episoade diferite ale vieţuirii:imediat după intrarea în limbă, când sunt primite cu suspiciune delingvişti, dar cu multă deschidere de publicul larg, în momentul în careîşi schim bă sensurile sau preferinţele de combinare, după o (re)în tâlnirespectaculoasă cu perechile lor din alte limbi, pe care adesea le imită, cândparticipă la derivare, când îşi creează o familie ori când se combină înmod nefericit cu o rudă care înseamnă acelaşi lucru sau cu una careînseamnă exact opusul, când vorbitorii le înlocuiesc cu alte cuvinte, cucare seamănă, când nu le înţeleg şi le interpretează greşit, când le folosescexcesiv, astfel încât ele ajung să-şi denatureze înţelesul.

Greşelile de limbă sau, dimpotrivă, absenţa acestora din exprimarerepre zintă o carte de vizită pentru orice vorbitor, iar limba este carteade vizită a unei culturi şi a unui popor. Se vorbeşte tot mai mult, în ultimavreme, despre deteriorarea calităţii limbii române, iar reacţiile intelec -tualilor sunt nume roase şi destul de impetuoase. Eugen Simion vorbeştedespre „urâţirea“ limbii: „Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama călimba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, sim pli ficată,traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun-simţ“ (Cuvânt-înaintela DOOM2: X); Gabriel Liiceanu (2010: 346) remarcă „rinocerizarealingvistică a Românei“: „Astăzi l-am auzit pe E. H. spunând la televizor«doisprezece grade». Voi fi ultimul Béranger al limbii române, ultimulromân care mai riscă o criză de epilepsie când aude de «ora doispre -zece», «ca şi», «vizavi de opinia ta», «concluzionează», «face sens» şi alte grozăvii ale «românei de tranziţie»“; Andrei Pleşu (2011: 245)

11

deplânge „martirajul limbii române“: „A vorbi şleampăt, răstit, ofensator,grobian şi, pe deasupra, greşit, a nu acorda greutate forţei cuvintelor, aspune orice despre oricine, a vorbi pentru a provoca furie sau durere sunttot atâtea feluri de a introduce, în mediul în care te manifeşti, o pri mej -dioasă otravă.“

Poziţia lingviştilor faţă de evoluţia limbii actuale este şi trebuie săfie moderată, mai puţin tranşantă, pentru că rolul lor nu se limitează laa veghea la corectitudinea limbii, ci constă şi în descrierea limbii şi atransformărilor ei. Aşa se explică şi subtitlul cărţii – Cuvinte şi sensuriîn mişcare. Ideea că pentru schimbările de înţeles nu există reguli la felde ferme ca pentru cele de formă şi că dispariţia unor cuvinte tradiţionalesau intro ducerea de cuvinte noi nu pot fi împiedicate de nişte „norme“de folosire a lexicului este prezentă încă din volumul-program al colecţiei„Viaţa cuvintelor“ (Sala 2010: 29, 96). De aceea, în această carte, ne-ampropus nu atât să condamnăm greşe lile, cât să oferim publicului largexplicaţii pentru apariţia lor şi, mai ales, soluţii pentru a le evita. Greşelilede limbă privesc atât lexicul şi semantica, cât şi gramatica, fonetica,ortografia, punctuaţia etc. De aceea, cartea 101 greşeli de lexic şi de seman - tică. Cuvinte şi sensuri în mişcare are o soră geamănă, 101 gre şeli grama -ticale, care urmează să apară în aceeaşi colecţie. Cine citeşte cele douăcărţi va putea să recu noască, să evite şi chiar să combată nu peste douăsute de greşeli de limbă, ci, mai degrabă, peste două sute de tipuri deabateri de la regulile exprimării corecte. Pare un număr mare. În realitate,analiza atentă a limbii de azi ne arată că numărul real este şi mai mare.De aceea, multe dintre greşelile alese pentru a fi discutate nu se referăla cuvinte izolate, ci sunt reprezen tative pentru o clasă de cuvinte oripentru un fenomen.

Spre deosebire de regulile gramaticale, ortografice, ortoepice sau depunctuaţie, care sunt formulate destul de clar în gra matici, în dicţionarenormative (ca DOOM2 şi DIN) ori în în drep tare, „regulile“ lexico-se -mantice, dacă se pot numi reguli, nu pot fi întotdeauna găsite într-o lucrareanume. Sigur că putem consulta dicţionarele explicative. Acest lucru nune asigură însă întotdeauna că vom şti să evităm o greşeală: fiind expli -cative, şi nu normative, dicţionarele care conţin sensurile cuvintelor suntobligate să înregistreze adesea semnificaţii improprii, pentru că acestease bucură de o largă circulaţie; unele dicţionare sunt chiar prea „ospita -liere“ cu inovaţiile şi conţin adesea ac cepţii şi utilizări efemere oricondamnate de lingvişti (un singur exemplu: DEXI menţionează formula

12

greşită a servi masa cu sensul „a mânca“). Majoritatea dicţiona relorromâneşti conţin numai sensurile cuvintelor, fără exemple care să ne poatălămuri cum să folosim corect un cuvânt; unele cuvinte, deşi curente,lipsesc din dicţionare şi este greu, uneori, să aflăm ce sens au, cu atâtmai puţin să ştim cum să le folosim corect. Toate acestea înseamnă cănu există un instrument normativ universal pentru lexic şi semantică (aşacum există DOOM, pe care îl putem consulta oricând pentru a vedeaformele flexionare corecte ale unui cuvânt, felul în care se scrie, se pro -nunţă sau se desparte în silabe).

Cartea 101 greşeli de lexic şi de semantică. Cuvinte şi sen suri în mişcarenu poate fi un astfel de instrument normativ. Ceea ce ne-am propus estesă familiarizăm publicul cu cele mai frecvente abateri caracteristice limbiiactuale, dar să-l şi învăţăm să judece (cu dreaptă măsură) fiecare situaţie,să ştie să utilizeze sursele, în special dicţionarele româneşti şi străine,pentru a decide singur dacă se află în faţa unei greşeli mai mult sau maipuţin grave, a unei tendinţe justificabile a limbii sau a unui fapt de nor -malitate. De aceea, am încercat să ierarhizăm greşelile şi tipurile de abateri,precizând, de fiecare dată, dacă sunt mai grave sau mai puţin grave. Dupăce va fi parcurs această carte, cititorul va fi înţeles de ce averse de ploaie,antecameră, deter minat cu sensul „hotărât“ etc. sunt abateri minore, pecând poate fi discutabil, casă familiară, iubesc să citesc sau a oferta pecineva sunt abateri mai grave ori de ce o anumită formulă (precum pefondul (vitezei excesive)) este normală pentru un anumit registru, darcomplet ina decvată în altul.

Exemplele din carte, numeroase, sunt extrase, în cea mai mare parte,de pe internet. Pentru o diversitate cât mai mare a surselor, am preferatsă alegem exemple de pe site-urile publicaţiilor, de pe site-uri oficialeale unor instituţii, de pe forumuri şi bloguri. Unele exemple au fost „cos -metizate“ de noi din punctul de vedere al semnelor diacritice, al greşelilorde literă, al punctuaţiei. Câteva exemple de la posturile de radio şi deteleviziune au fost preluate din rapoartele de monitorizare a presei,realizate, în perioada 2007–2011, de o echipă a Institutului de Lingvis -tică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“ (Blanca Croitor, Andreea Dinică, AdinaDragomirescu, Ana-Maria Mihail, Carmen Mîrzea Vasile, Isabela Nedelcu,Alexandru Nicolae, Irina Nicula, Marina Rădulescu Sala, Rodica Zafiu),în colaborare cu Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Pentru a verifica sensurile din română, am folosit ca dicţionar-reperDEX 2009 (şi, câteodată, pentru comparaţie, DEX 1998). Uneori, amtrimis şi la NDU şi DEXI, care sunt dicţionare mai „primitoare“ atât cu

13

formele greşite, cât şi cu semnificaţiile tehnice. Pentru evoluţia în timpa înţelesurilor, am folosit dicţionarul-tezaur al limbii române, DA / DLR.Pentru a verifica semantismele din franceză, am apelat la Petit Robertdin 2010 sau la Trésor de la langue française, ediţia online. Pentru engleză,am folosit mai ales Oxford Dictionary din 2007. Ocazional, am folositşi alte dicţionare, prezente în lista bibliografică.

Deşi în colecţia „Viaţa cuvintelor“ se evită, în general, trimiterilebibliografice în text şi indicarea unei bibliografii prea ample la finalullucrării, am considerat utilă, pentru scopul acestei cărţi, prezenţa atât aunor trimiteri – mai ales în părţile teoretice – explicative, cât şi a unei listebibliografice mai bogate (ca şi în 101 cuvinte argotice, de Rodica Zafiu),utilă cititorilor interesaţi să afle mai multe despre anumite probleme.

Le mulţumim, pe această cale, domnului acad. Marius Sala, care ne-ainvitat să scriem în această colecţie, doamnei Marina Rădulescu Sala,pentru lectura extrem de vigilentă şi pentru nenumăratele sugestii de totfelul, şi doamnei profesoare Alexandra Cornilescu, pentru consultaţiilelegate de limba engleză. Nu în ultimul rând, transmitem un gând de recu -noştinţă redactorului acestei cărţi, domnul Alexandru Skultéty.