E&tor: CdinVlesieCorecturd: Biaoca. ViganTehnoredactare: Mihail VladDesign coperti: Ionul Brogtianu

Deecricrca CIP a Bibliotccii Nalionale a RominieisTolcA,DrrMITRrTALo margince lumil / Dumitrip Stoica. - Bucuregti : Cartea Romineascl, 2018

ISBN 978-973-23 -3267 -2827.135.1

Grupul editorial Cartea Romineasci. . , , ,

Copyright @ Editura Cartea Rorndneasc[ Educagional,2018Editura Cartea Romdneascl este un imprint al Editurii Cartea Romineascl Educa$onalwww. caf tealomaneasca.ro

Dumi trita Stoica,

La marginea lumii

Septembrie

*

Astdzi a fost o zi foarte frumoas[. Cind m-am trezit de

dimineall,si am vilzut c[ nu e nimeni acasil, m-am bucurat.

Nu era niciun nor pe cerul senin gi albastru, iar soarele lumina

toate casele, uliga mea gi cimpul. M-am dus la Daria care

locuiegte la margine, aproape de girli. UliEa ei nu are nume,

nici una dintre uligele noastre nu are, dag dacdva avea vreo-

datl, ar fi bine sI fie Marne, fiindc[ a9a ii zic oamenii. Cindm[ duc LaDaria, ii spun mamei c[ m[ duc pe marne' ea gtie

unde mi duc de fapt gi nu ar vrea sd m[ duc, dar nu e foarte

hotIrAti.M-am dus pe Ia on unu. Pe linie nu se vedea nimeni, pen-

tru ci tofi plrinlii erau plecatri la cimp s[ culeagl porumbul.

Am mers incet, pe lingI garduri, cam plictisiti. La Dariase auzea un ciine din curte, dar nu se vedea. Curtea ei este

mare, imprejmuittr cu un gard de scindurl in fargd gi cu unul

din sirml in pi4ile laterale. N-are gard peste tot. Unde se ter-

min[ curtea, aproape de riu, este o balti cu multl papurtr 9i cu

multe broagte. Acolo nu e gard, nici nu era nevoie. Mlgarul ei

se afla aproape de girl[. Pomii din pldurea de pe malul cel[*

lalt al Prahovei se vedeau ca nigte pete mari gi inchise Pe per-

deaua albastri a vizduhului. Aerul era curat gi aproape rece,

puteai s[ respiri ln voie, nu ca vara. M-am uitat pulin in curte,

5

agteptind, 9i-apoi am rupt un be1 dintr-o tuf[ gi-am inceputsI-l trec peste gard, cdnd intr-o parte, cind intr-alta, poatedoar-doar s-o intd.mpla ceva. Apoi m-am gdndit si strig.

Am strigat gi-apoi am stat gi m-am mai uitat prin gard, prinscindurile carn putreztte; dacil dai cu mina peste ele riminenegru pe ea. Nici casa nu e mai de doamne-tjutd,. N-are gea-muri, doar nigte giuri mari de intuneric, chiar dacd" afard.e lumin5.. E ultima casi din cotul nostru, aproape de gArl[,ridicatl in cimpul plin de ciulini.. Acolo, nu se gtie de ce, n-acrescut nici griul, nici porumbul. Cind s-a semdnat griu, au

risdrit ciulini si, cdnd s-a semflnat porumb, au rdsirit tot ciu-lini. Din dreptul casei incepe cdrtrea pe unde mergem si nesclldlm sau pe unde trece lumea. Simbita, femeile car,i api cucobilila ca sd spele rufele gi copiii. Nici casele noastre nu suntcine gtie ce. Tata azis cd,nu dureazd, mai mult de o via![ de om

9i ci n-are rost sI mai cumperi loc la cimitir. Se dirimi ele petine. Casa noastrl nu e in cimp gi plringii rnei gi neamurile lorau ficut-o tocmai c6.nd m-am n[scut eu. De fapt, cind m-amnlscut, nici nu era dech.t o parte din ea. Mama mi-a spus c[m-a nXscut in niste paie, fiindcd. de-abia ridicaseri. perelii gi-ncas[ n-aveau decit plmintul de pe jos.

Pin[ la urm[, cdnd m[ gindeam s[ plec, Daria a iesit inu9[, dar n-avea cum sL md,vtdd,, aga cd.m-am cillfuatpe poartisi i-am ns sd, vinl s[-i spun ceva. Mama nu mi las[ sd. md jocin curte la ez,s[ nu te prind ci intri in curte, zice, givii acaslcu piduchi. I-am spus s[ vinl si. ne juclm si ea a zis cd. trebuie

Y .t v ..v I v v I . v . 1 vsa arDa grua ae maga\ ca treDule sa-l duca apa gl-atuncl ne-amgindit cI putem si. ne juc5.m acolo.

M[garul era priponit in apropierea malului nisipos cu unlan1 lung gi putea sL pascl iarba din jur. l-am zis si-i ducemceva gi de md.ncare, dar azis cd,n-are gi m-am dus acasi gi-amluat cratila cu tocana de cartofi de marfi pe care trebuia sI i-o6

dau porcului sd mlnince, cum a zis mama. M-am gflndit c-o

si rup nigte iarbi de pe vale, nigte volburi gi troscot gi o sI se

sature, s[ nu{ glseascl mama guigind. I*am pus mlgaruluiintr-o parte gilleata cu apd gi in atrta cratiga cu cartofi. Stiteaintr-o rin[ 9i se uita la noi cu ochii lui negri 9i blegi. Era cam

nefesdlat, plrul se fbcuse in unele p5;rgi ca nigte ciucuri. Totstitea 9i stitea gi m-am gindit si*i duc apa gi mdncarea mai

aproape. Dup[ un timp s-a ridicat gi le*a mirosit, apoi s-a

aqeznt din nou, in alti parte. I-am spus Dariei:

- Nu cred c[ ii e foame. Nici sete.

- I-e sete, fatl. Nu i-am dat tpd" azi.

- Atunci de ce stl aga bleg?

- Cre' cI il deranjlm. Hai si ne mutlm mai incolo.

- Bine.Daria are pirul mai inchis decit al meu, aproape negru.

E slabl gi mai inalt[ decit mine. Am impresia ci zflmbegte tottimpul, degi nu zdmbegte. Cel mai mult imi plac ochii ei. Sunt

verzi, n-am maivdzat ochi atit de verzi, de un verde inchis.

$i ochii mamei par citeodatd.verzi, dar e un verde luminoscare se amestecl cu clpruiul. Ochii Dariei seamini cu nigte

frunze. in clasa intii a fost colegi cu mine, dar n*a venit prea

mult la gcoah, fiindcl n-a reugit s[ invele sd scrie gi s[ citeasci.

Doamna inv[fitoare i-a zis mamei s-o ajute gi pe ea 9i venea

sI facem temele impreunl. St[team pe un preg, rezemate de

un perete, afard,r gi fXceam linii gi bastonage, dar sucea mereu

caietul gi nu iegeau liniile gi bastonagele cum trebuie. A venitde citeva ori, apoi n-a mai venit. Am intrebat-o pe mama daclsuntem rude gi mama a zis cil suntem rude cu aproaPe toatllumea din cotul nostru, dar nu rude apropiate, ci depirtate.Stribunicul Dariei din partea tatilui a fost fratele strtrbunicu-

lui ei, deci am fi verigoare de gradul al patrulea. Ag fi vrut slam 9i eu o sor[ 9i am intrebat-o pe mama de ce nu am s,i a zis

7

ci dupi ce m-a nlscut n-a mai rimas. Mi-ar fi pl[cut s[ am osord ca Dafia, chiar dacd e analfabet[.

M-am gAndit s-o intreb de ce nu vine mlcar acu'la gcoali.Ag putea s-o inv[;eu si scrie gi sd citeascl.

- Tir de ce nu vii la scoah?

- Toti copiii vin la gcoah.

- Nu vin tofi. Nici vlr-miu n-a venit. Si mai e.

- Cine, fat[?

- Nu gtiu, dar mai e care nu vine.

- Mai e in capu'tIu.A inceput s[ rddi si m-a apucat si pe mine risul, iar mdga-

rul, speriat de zgomot, s-a ridicat de la locul lui gi-a inceput sd

umble. Apoi s-a proptit cu botul intr-un smoc de iarbd. gi o totmirosea. M[ gindeam c5. poate e bolnav. Mi-am adus amintede o poveste pe care am citit-o mai demult nu gtiu unde despre

un mlgar care moare fiindcl nu se hotd.rlgte ce sL faci maiintd.i, si mindnce sau s[ bea api. Era trecut de prdnz, ar fi tre-buit se-i fie foame. Si sete.

- FatI, poate e bolnav.

- E..., e bolnav pe dracu'.

- A mai stat vreodat5. nemincat?

- N*, nu-s'ce l-a apucat.

- Eu gtiu o poveste cu un mdgar care a. murit.

- Ce migar?

- Nu gtiu ce milga4 gtiu povestea. Tot aga trebuia si. bea

gi si mtrnince gi nu s*a hot[rit ce s[ facl mai intii.

- Adicl cum s[ se hotIreascl?

- Adicl ce sd facd mai intdi.

- Cum mai intii?Citeodati mi se parc cd. e cam bltutl in cap. Repeti ca o

placl stricatl de la pick-up.

E

- Io mi duc acasd. Mi duc s[ iau crttit*.

- Mai intii iei cratila.

- Da, mai intii iau cratila gi apoi plec.

Stlteam pe mal, cu picioarele at5"rn6.nd deasupra apei.

Prahova seamlnl cu un fluviu cind se umflI, degi eu n-am

vdzut niciodati un fluviu, dar am invlgat la geografie, gi e tul-bure citeodat[ de la plcura care vine delaBrazi unde lucreazl

gi unchiu'Neculai 9i a19i oameni ai muncii din sat. Nu se poate

sp51a, dar e fuarte frumos cind ia foc. Miroase ca rogile de cau-

ciuc de la 1[sata-secului. Acum nu era tulbure, era limpede 9i

linigtiti, doar din loc in loc se forma cite-un v6,rtej, inghilitrepede de valurile care veneau din urmi. in dep[rtare, in soa-

rele tmiezii, deasupra apei pluteau fluturi de lumini. Tocmai

cind m-am ridicat s[ plec l-zLm vdzut pe tatdl Dariei venind

spre noi. E un om inalt gi voinic, cu pirulvf,.lvoi gi cu barbi.

- 'Mnezeii m[-tii, un'am zis io s[ te ti? N-am zis s[ te tila mat? SX iei tiglri?

- I-am dat apd" lu' mlgar. Mai intii.

- 'Mnezeii m[-tii, ce mai intii? Nu-i didui io acu'? O slcrape dracu' d-atdta ap[ gi d-atita mincare!

A inceput gcoala ieri. A venit toamna. Pentru mama,

toamna incepe dupi Sfhnta Maria cind se pigi cerbul in girldgi se ricegte apa. Nu se gtie care cerb, unul dintr-o Poveste.Poate un cerb de la munte, de acolo de unde izvorigte, unde

e doar un firicel printre pietre, stdnci, ierburi 9i arbori. Noisuntem la capltul cehlalt, la virsarea in Ialomifa. Aici albia

se hrgegte 9i cdnd se unesc riurile apa pare atit de mult[ gi de

adinci, incit te apuci ameleala dac[ privegti locul mai mult.

9

Toamna, cind incepe scoala, mi. apuci o tristele pe care nuo inleleg. Am cumpi.rat caiete, ghiozdtn, pennr, stilou, cre-ion, echer si linie, culori gi o guml care miroase a zmeurn. Celmai mult imi place caietul de biologie, fiindci are lungimeamai mare decit llEimea. I-am calculat aria inmulgind L cu 1:

25 cm x 15 cm = 275 cm2. Are gi pagini de copiat plange, nigtefoi subliri, prin care se vede totul. Pofi si pui o foaie d-astapeste un ban gi s[ hagurezi cu creionul. Iese un desen mai fru-mos decit banul. Celelalte foi sunt albe ca laptele. imbrac caie-tele cu hirtie lucioasi si colorat[, o folosim la lucru manual, ca

sd. nu se murdlreasci. $i le pun cite-o etichet[. Pentru cel de

biologie am folosit hirtie visinie. Nu gtiu dac[ existl cuvintepentru ce simt eu in nIri c6.nd miros caietele, guma, penarulsau ghiozdanul. Mirosul de caiet nu seamflni cu mirosul de

ghiozdangi de gum[, dar mirosul de guml seamlni cu mirosulde ghiozdan. Mirosul de penar e cel mai greu de descris. NuexistS. cuvinte pentru mirosul de metal. E auriu iniuntru si cunigte margarete albe pe el. Cind il inchid pocneste. Am si uni-formi. Pe asta de acum o am de anul trecut, un sarafan gi-ungorf, apretate 9i c[lcate de mama. Miros a sipun gi a apret, unpraf pe care mama il pune in apl gi se face apa cleioasi, parc[ e

fiina pe care o tot amestecfl cu api. cind face piine. Sipunul ilface tot ea intr-un cazan, din sodl si untur[ de porc.

A-nceput scoala gi acum nu e acasl. Nici in clasa intiin-a fost acasd, imi amintesc gi-acum cit de nelinigtitd. eram.Plecam in lume si ea era departe. Aveau grijl de mine mamaLina gi mama Geana. Mama Lina este sora mamei, iar mamaGeana, nevasta unchiului Neculai, cel mai bun frate aI tttd-lui meu. Mama Lina are ochii albagtri si foarte luminogi. Se

pricepe la descd.ntece gi la ierburi de leac. Lumea se feregte de

privirea ei, fiindcd. se spune cI deoache. Eu nu cred cX este

adevd.rat, pe mine privirea ei m[ linisteste, ca gi vocea care

l0

murmuri descintece gi mdinile care cauti pe trup locul dure-rii, locul unde s-a ascuns riul. Sunt noduri pb mAini care tros-nesc ci.nd te trage sau junghiuri in burti sau in cap care se

sparg la vorbele ei. ,Fugi deochi/ Dintre ochi,/ I asi copilulcurat/ Ca argintul strecurat..." Totugi v[d gi eu cAt de luminogisunt ochii ei 9i cum te privegte citeodati de parcd s-ar mira ciexigti. Parcd. i se aprind nigte luminige in ei gi zimbegte vino-vatl de ceva sau aga mi se pare. Din cind in c6.nd i se face riu,ca gi cum toate duhurile rele pe care le-a alungat se-ntorc s[ ierilzbune gi strigi de durere, se aude de departe cum strigi, se

stringe lumea la ea acasd. gi-apoi legini. $i-atunci toate feme-ile din cot alearg[ la eaitt curte, ii dau apfl cu zahdr ca si-girevini, o trag pe mdini gi pe frunte, agteapti si se trezeasc[ gi o

iv I I . . Iintreabl ce s-a intimplat, dar ea nu-gi mai aduce aminte de ce is-a fbcut rd.u, n-a maivdzut nimic dintr-odatil, a cilzut gi acumo doare inima.

in ziua ^ceea

de septembrie dormeam singur[ in camera

mea. Cind deschid ochii v[d prin geam cum se migci frunzelesalc0.milor. Sunt multe umbre gi lumini la fereastrl. DimineaEae atdt de bine, mai ales cind e soare. Nu imi mai e frici de ele,

ca noaptea. $i inainte de a mi trezi aud prin somn pagii femei-lor care o cauti pe mama sd meargi. impreun[ la ceape, fognete

gi voci de oameni, vreun cocog sau vreun gugugtiuc. Intr-o zr

am auzit chiar gi o privighetoare, tot inainte de a m[ trezi.I-am spus mamii, dupl ce m-am treztt, ci am auzit o pasire insomn, cu glas strlin, cdnd s-a luminat de zi, iar mama a zis cd"

pe la cinci cinti o privighetoare. Atunci cind m-am trezit enfoarte multL linigte si se-auzeau doar pagii ei fosnitori. Visamnigte plsiri cu aripile rupte, tivllindu-se in pra{, tot incerci.ndsd. zboare. Cred c[ visam aga fiindci auzea;m tirgiitul acela pe

plmint, am observat ci unele vise au legituri cu ce auzi sau

ce simli cdnd dormi. Spre exemplu, dac[ am mincat prea mult

11

/

seara, visez urat, ori viermi, ori rahat, de aceea numai cindmergem la vreo nunti mai fac aga ceva. Sau daci mi-e foartefric[ noaptea, cind e-nnorat gi e bezni, visez cd. un necunoscut

agteaptd. afard. sd. ies din cas[, e tot noapte si-n vis, cu un culitmare in mdnd., gi cind ies s[ fac pipi se ia dupl mine pe furiggi-mi infige culitul in spate.

Cind a deschis uga, clanla a pocnit, fiindcI e veche, s*a

lflsat u9a pe ea gi se deschide greu. Merge incet, sprijinindu-seintr-un bIg noduros, curilat de coaji. Se mai oprette din cindin cind s[-gi tragl sufletul, apoi merge din nou.

Dupd ce m-a imbrlcat, mi-a impletit plrul si-am intrebat-odaci. e dreaptl cilrarea la spate, simfeam eu ci nu e, fiindclpirul m[ cam trdgea de cap.

- E dreapt[, maicd.,azis.Apoi s-a dus s[ se imbrace ,si ea. Am agteptat pin[ am

auzit cum se inchide poarta de la drum gi am mai clutat o

oglind[, aveam nevoie de doul ca s[ v[d cdrarea. intr-un cuidin odaia pirinlilor mei e agillatil oglinda pe care o folosegte

tata cdnd se b[rbieregte. O agazd. pe un scaun mai inalt gi el

st[ pe un sciunel, iar lingi oglindi pune castronelul cu aplqi p[mituful. Se slpunegte incet gi-apoi ia s[punul cu bri-ciul ascufit inainte pe cureaua de la pantaloni 9i-1 gterge pe

o bucati de ziat Std ffafi in fafa gr[dinii unde avem rogii,castravefi, morcovi, pltrunjel, leugtean gi ment[. Avem 9i sal-

cimi mai mulEi, un zarzilr, doi peri 9i un vigin. intr-un col1,

mai departe, lingl gard e o tufi de iasomie. Cnnd inflorestemi duc mereu si miros florile.

Am luat oglinda 9i am pus-o in spate gi m[ uitam inoglinda din fag[ 9i clrarea nu era dreaptl. Mi-era foarte ciudi

9i nu puteam si stau aga, fiindcI simfeam cum mi trage pirulde cap 9i nici nu-mi plicea cum imi stltea. M-am dus atuncila mama Geana, prin fundul curEii ca si nu m[-ntilnesc cu

12

nimeni gi i-am spus ci nu pot s[ m[ duc la gcoald cu clra-rea strimb[ si ea m-a despletit gi mi*a impletit din nou p[rulcare nu st[ niciodat[ cum trebuie si cdrarea erafoarte dreapt[.

$i-atunci a zis cd" merge ea cu mine la scoal[, sL nu se supere

Lina. Apoi a venit mama Lina, aintrat de pe drum pe poartigi s-a uitat la tufbnicile din grddini, nimeni nu are atitea florica mama Geana. in plus are gi doi gutui care fac cele mai bune

gutui din cotul nostru. Nu s-a supirat. Sau cel pufin nu a zisnimic, a zis doar:

- Du-te tu, Geano, cd io 9i-a9a nu-mi maivilz capu'detreabd".

Parcil era cam amilrdtd., daci md gindesc mai bine, dar nugtiu. Oricum pe mama Geana n-o intereseazd. d*ci. era amil-rit[ sau nu era, pe ea o intereseazd" ce trebuie. Eu m-am gin-dit atunci cL ele doui nu prea seamnn[. $i mama Geana are

ochii albastri, dar nu strilucesc, dimpotrivd..Dacd, m-ar punes[ fac o compunere la gcoah a9 zice cd" mama Lina are ochiica cerul de primlvar6., iar mama Geana are ochii ca cerul de

iarnd' Albastrul ei di spre gri, dar tot albastru e, nu e chiar gri.Mama Lina se pricepe la descintece gi este foarte iertitoare, inschimb mama Geana e mai bunf s[ te duc[ la scoah. Mai ales

ci gcoala se face mai mult toamna 9i iarna. Se mai face gi pri-milvara, dar parcil nu mai ai chiar a9a de mult che{, iar var*nuse face deloc.

,r

M-am dus singurl la gcoall 9i a fost careu inainte de ore.

Fiecare clas[ st[ aliniatd,, pionier lingfl pionier, iar in fa!d,,

comandantul de detagament. In timp ce steagul se inaltl incetpe catarg gi se opregte in virful lui, fluturi.nd, toat[ gcoalacintdAm crauata nzea, sunt pionier:

13

i". ,,

td

..fi]

#lq,,14:

i

Arn cravata mea, sunt pionierSi md. rnd.ndresc cu ea, sunt pionier!Fluturd in vdnt, zdlog de legd.rndnt,

intdiul rneu cuvdnt de pionier...

Am o cImagI noul de poplin, e moale si lucioasi 9i misimt foarte bine cu ea gi cu cravata,rogie cu inel alb, transparent

gi cu insigna prinsl-n piept. Pe piept imi atirnl gi gnurul gal-

ben 9i pe umeri am nigte trese. in clasa apatr^gnurul era rogu,

pentnr cd eram doar comandantl de grupI. Doamna a zis cd" o

s[ m[ propun[ anul acesta comandant[ de unitate, fiindcl sunt

cea mai degteapti din gcoali, dar eu nu vreau, mie imi place

doar comandanti de detagament.

invlgim dupl-amiazd,, de la ora 13 la on 17 sau 18.

Am ajuns mai devrerne, ca de obicei. $i ceilalgi copii dindetagamentul nostru au ajuns mai devreme, la noi nu intir-zie nimeni. Doar profesorii intdrzie citeodat[, nu pentru ciau ei obiceiul si intirzie, ci pentru ci mai intirzie cite untren. Tovariga comandantd de pionieri ne-a anunfat ci toate

detagamentele se vor intrece anul acesta ca si cdgtige o excur-

sie la mare. Vor fi concursuri, vom stringe hirtie, vom aduna

plante medicinale, vom merge in excursii 9i poate vom cregte

9i nigte viermi de mitase. Toate activitllile noastre vor fi con-

semnate intr-un jurnal al deta;amentului. Se ingelege ci tolipionierii trebuie si aibi note bune la invilituri si numai zece

la purtare. Detagamentul care va cigtiga concursul va merge cu

trenul la marc in iunie.

Nimeni n-a mai fost la mare. Nici nu gtim cum aratd,, ne

imagind.m doar o ap[ nesfirgiti, cu valuri albastre 9i, deasupra,

un soare arzdtor. Noi nu prea plecdm de-acasl. Eu am plecat

cu trenul doar de citeva ori pinl acum in alti parte gi nu m-amobignuit. M-a durut capul de fiecare dati cind m-am intors.'14

Poate fiindci prima oard. era s[ mor. Ul vir al lu' tata filceaarmata la Turda 9i am mers cu multe trenuri p6.ni acolo. Amplecat seara din gara noastrl care se numegte Halta Fulga 9iam mers pdnd,laUrziceni. De la Urziceni am luat alt tren gi am

ajuns la miezul nopfii in Gara de Nord din Bucuregti de undetrebuia si-l1u5.m pe ultimul. Dar trenul din Bucuregti tocmaipleca cind am ajuns noi pe peron. imi amintesc cum alergamtofi trei spre el, iar mecanicul din locomotivi ne fhcea semn cu

mAna sI ne grd.bim. Nu gtiu cum stltea a9a, ie,sit pe fereastri,vedeam o jumitate de om sus, aproape de cogul locomotivei 9ipe cog ieseau aburi, in timp ce se auzea sirena. Mama mi lineade minl gi m[ trilgea dupi ea, iar eu muream de somn 9i dinlocomotivl iegeau aburi gi urla sirena, mecanicul ne tot ficea cu

mina foarte vesel, chiar nu gtiu ce motiv avea. Eram departede linie gi cind am ajuns acolo trenul plecase deja. Nu l-amrnai prins, n-aveam cum si alerglm noi mai repede dec6.t elgi si ne mai 9i urcim in timp ce mergea. Mie mi-e fricl sI miurc gi cind sti pe loc. Dar gi mai fricl mi-e sI cobor. Scirilesunt mereu prea inalte gi am impresia ci o sd plece exact cindcobor eu. Cind ne-am intors, in alt tren, am m6.ncat o groazd.

de inghegate, mi-era somn gi mincam inghefate, apoi acasi,dupd ce am dormit ca lumea si m-am trezit, amvdzut c[ imicursese singe din nas. A doua zi au venit rudele la noi si vadldaci nu muriserlmr pentru c[ fusese un mare accident, trenuldin Gara de Nord se ciocnise pe drum cu altul si-au murit ogrorzd. de oameni. $i ne-au spus ci au bocit vreo doui zlle qi cilnu gtiau pe cine si intrebe. Si i-am intrebat de unde ,stiau ei cis-a ciocnit trenul, fiindc[ noi n-am aflat nimic pe drum, nicivlrul nu gtia nimic, cind am ajuns ne-a luat pe tofi in brale gi

era atdt de fericit ci ne-am dus si-l vedem, cind a-mbrdgigat-o

pe mama t-a cdzut gi baticul din cap, ^tat

de pornit era gi-amstat cu el pe iarblr pe o pituri gi-am mincat carne gi cirnagi

15