DE LA POSTCOflJNiSM LA PRE..TRANZITIE

Coperta: losif Oprescu

Redactor: Victor Bârsan

Tehnoredactare computerizatA: Pythagora

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale:

BARSAN, VICTOR Dc la post-comunism la pre-tranziie / Victor Bârsan - Bucureti: Pythagora 1997 360 p. ; 20 cm. Bibliogr. ISBN 973-98258-1-8

94(498),,1989..."

Lucrare apárutA cu sprijinul De1egaiei Comisiei Europene In România (Programul PHARE/TACIS pentru democrae)

© Editura PYTHAGORA

Tiparul: CRATER

DE LA POST=COMUNISM LA PRE=TRANZITIE

Lucrare din cadrul microproiectului junctionarea statului de drept In Romania64 , realizat de Grupul pentru Dialog Social prin Programul PHARE"pentru democraoe a! Delegatiei Corrfisiei Europene In Rorna^nia

Editor: Victor Ba^rsan

Bucureti 1997

A U T OR I

Victor Bãrsan. cercetätor. Grupul pentru Dialog Social

CIiH Bostan. ziarist. cotidianul Opinia, Buzàu

Dort Cosnia, jurist. Grupul pentru Dialog Social

Sabina Fati ziaristA. Radio Europa liberà

tefari Mateescu. judecator. Curtea Supi'erná de Justitie

Forim Gabriel Mãrculeseu. ziarist. cotidianul Roniânia liberá

Vaierian Stan, jurist. ofi'er (i). A1iana Civicä

h1a Stänescu. ziaiisth

Gabrk4a Stoica, expert parlanientar

La realizarea voluniuiui a'a contribuit cu interviuri:

caL di'. Gheorghe Florian. Directia General; a Penitenciarelor Ghuorghiu. ckeutat PNT(J)

C U P R I N S

Cuvânt introductiv I I

Capitolul I. Activitatea electoralA din România i exigene1e statului de drept 15

Victor Bârsan: Campania eIectorali §i alegerile generale din 1996 15

1. Cadrul legislativ al desfäurãrii alegerilor 15 2. Respectarea 1ega1itAii la formarea BEG. la anunarea

publica §i la Inregistrarea candidaturilor la preedinie 16 2.1. DesfAurarea evenimentelor 16 2.2. Implicarea partizaná a unor instituii de stat 17 2.2.1. Curtea Supremä de Justiie 17 2.2.2. Ministerul de Externe 21 2.2.3. Pozitia Curii Constituioñale faã de caracterul anticonsti-

tuiona1 a celei de-a 3-a candidaturi a d-lui Ion Iliescu 24 2.2.3.1. Situaia legislativA 24 2.2.3.2. Poziia presei 25 2.2.3.3. Poziia unor juriti de prestigiu 26 2.2.3.4. Poziia Curtii ConstituionaIe 26 2.2.3.5. Poziia politicienilor 32 2.2.3.6. Poziia d-lui Ion Iliescu §i a persoanelor

din anturajul sAu 33 3. Aspecte ale campaniei electorale a partidului de guvernãmãtit

incompatibile cu exigene1e statului de drept 41 3.1. Diversiunea monarhic 42 3.2. ,,Telefoanele otrAvite" 44 3.2.1. DesfAurarea evenimentelor 44 32.2. Deconspirarea 45 3.2.3. Descrierea institutului 46 3.2.4. Aspecte tehnice. Costuri 49 3.2.5. Poziia PDSR §i a preediniei 50 3.2.6. Poziia instituii1or de stat 51

5

3.3. Vio1ne Inregistrate pe parcursul campaniei electorale a candidatului PDSR la pregedine 55

4. Atitudini partizane ale unor instituii de stat In timpul campaniei electorale 57

4. L Abuzuri ale Poliiei privind afiaju1 electoral i alte aspecte ale campaniei 57

4.1.1. Descurajarea unor aciuni legale ale Opoziei 57 4.1.2. Jmplicarea partizanA In afiajul electoral 57 4.1.3. Incercarea de a influena votul 57 4.1.4. Acuni de intimidare 58 4.1.5. AgresAri ai reprezentanior Opoziiei 58 4.1.6. Aciuni ale polipei politice 58 4.1.7. Imixtiuni In activitatea sindicalA 59 4.1.8. Aciuni ce Impiedicà buna desfàurare a alegerilor 59 4.2. Implicarea partizanà a Televiziunii naionale §i aCNA 60 4.3. Implicarea partizanA a altor institui de stat 61 5. Funcionarea BEG, a birourilor electorale judetene

a tribunalelor implicate In procesul electoral 63 5.1. Acceptarea necriticA de cAtre BEG a dosarelor

de candidaturä 64 5.2. Desemnarea ilegala a preedinior §i vicepreedinilor

birourilor seciior de votare 74 5.3. Alte critici la adresa birourilor electorale 79 5.4. Cazul Suian 81 5.5. Cazul Turianu 81 5.6. Liste electorale §i buletine de vot 86 5.7. Critici formulate In presà In legàturA cu juri§ti ce ocupá

funclii de mare raspundere In contextul alegerilor 87 6. Problema numArului de alegAtori §i a cärii de alegAtor 88 6.1. Problema numArului de alegAtori 88 6.2. Problema cárilor de alegAtor 89 6.2.1. Excurs istoric 89 6.2.2. Situaia In septembrie-octombrie 1996 90 7. Abuzuri gi ilega1itai legate de observarea alegerilor 92 7.1. Organizaii neguvernamentale pro-PDSR 92 7.1.1. Cine sunt AROLID, LIRDOCT gi GADDO? 94 7.1.2. Contestarea AROLID, LIRDOCT gi GADDO 96 7.1.3. Acreditarea celor trei organizaii 96 7.2. HAriurea LADO gi Asociaiei Pro Democratia de cAtre

reprezentan ai PDSR gi de càtre persoane neidentificate 97 7.3. Aciuni PDSR ostile bunei desfagurAri

a observArii alegerilor 100

6

8. NurnArarea oficialá a voturilor. Sistemul ELECT 96. Sisterne paralele de numàrare a voturilor 101

9. Au fost alegerile corecte? 110 9.1. CiudAenia buletinelor de vot dispArute 112 9.2. La fraude subtile, analize subtile 114 9.3. Depistarea fraudei electorale prin metodele statisticii

rnatematice. Situalia din septembrie 1992 115 9.4. Detalii matematice privind analiza statisticá prezentatä

anterior 119 9.5. Evaluári ale fraudei electorale in scrutinul

din 3 noiernbrie 1996 120 96. Atitudinea oarnenior politici fa de corectitudinea

alegerilor 126 9.7. Comentarii asupra corectitudinii campaniei electorale

a alegerilor. Propuneri de legeferenda 128 10. Consideraii finale 133

Capitolul II. Presa localä In apàrarea statului de drept 136

CA-lin Boman.- Incidentul electoral de la Nehoiu 136 Gáiin Bo3tan: Cazul condamnArii la pedepse privative de liber-

tate a trei ziariti de la cotidianul Opinia - BuzAu 144

Capitolul M. Aspecte ale integrArli europene a României 151

Gabriela Stoica: Respectarea angajamentelor Rornâniei faA de Consiliul Europei 151

Doru C'osma: lndependena puterii judeca-tore§ti InRomânia 155

~tqfian Mateescu: Aspecte ale legislaiei penale In România 169 Gabriela Stoica: Problema restituirii 1äcaurilor de cult

greco-catolice 184 frmna Stãnescu: Situa,ia caselor nalionalizate 186 Gheorghe Florian: 1mbunAtAirea condiiior de detenie

din penitenciarele româneti 199

Cap. IV. Aspecte legislative ale reformei 201

Florin Gabriel Màrculescu: Guvernarea prin ordonante de urgenA 201

Victor Bârsan: Reforma In cercetarea §tiinificA 204

I . Efectele naionaIisinu1ui comiimsl asupra cercetárii §tiinifice 204

2. Dc la CNST Ia MCT 206 3. Politica stiinificä a MCI' In perioada 1992-1996 207 4. Experii occidentali despre cercetarea rornneasc 210 5 Sliinta ronineascä din perspectiva scientonietrici 215 6. LegisIaia cercetàiii stfintifice

pãnã In rioiemhrie 1996 217 7. Reforma In tiintà, parte componenta a Programului

de guvernare 221 8. Cercetarea §tiinificä sub ministeriatul

d-lui Bogdan Bujor Teodoriu 222 9. Analiza criticá a Ordonanei Guvernu]ui

nr. 8 din 31.01.97 (0G8) 224 10. Alte acte normative emise de Guvern In domeniul

cercetArii 226 11. Aspecte ale activitàii MCT. reacii ale comunitäii

tiinifice §i ale socitAii civile in perioada ianuarie- septembrie 1997 230

Fragruente din, seminarul organizat la sediul GDS pe margi nea reformei In cercetare, 27-28 martie 1997 235

Acad. Radu Grigorovici: Cea mai hunä soluie ar fi ca M.C.T. s disparâ 235

Prof. Eugen Borcoci: anse irosite In cercetarea româneascâ 238 Dr. Aiexandru Glodeanu: Cercetitorii sunt deja in Europa 241 Dr. Victor Jingo: Programul de guvernare al CDR

In domeniul cercetArii §tiintifice 244 Intervenia d-lui profesor Virgil Petrescu, ministrul educaiei

i InvaAmântuIui 246 lnterveni a d-Iui profesor Alexandru Balaban, vicepreedinte

al Academiei Romiine 250 Intervent,ia d-Iui dr. Gorne! Hagiopol, ICECHIM 252

Victor Bârsan: Observaii asupra reformei legislative In Inväämânt 253

Cap. V Serviciile secrete din Roinânia 262

Sabina Fall: Secretul informaiiIor este secretul puterii 262

8

Cap. VI. Aspecte teoretice i practice ale funcionàrii Consiliulni Suprem de Apàrare a Tarii 281

Florin Gabriel Mãrculescu: 0 instutuie antidemocratic a-: Consiliul Suprem de Aprare al Tarii

281

Irma Stãnescu: Lungul drum al societAii civile cAtre CSAT 287 Mihai Gheorghiu: Opinii despre CSAT

291

Victor Bârsan: Organizaii1e de cercetai (scouts) din Romãnia: un peiicol pentru sigurana naionaIA?

293

1. Consideraii preliminare

293 2. Scoutismul astäzi

294 3. Cercet ia (scutismul) In România. Hotärârea nr. 83 a

CSAT

295 4. Flaruielile Impotriva asociaiei ,,Cercetaii Muni1or" 300 5. Reacii externe

302

Cap. VII. Aspecte ale luptei contra corupiei

303

Cazul Valerian Stan

303 Valerian Stan (interviu): 0 demitere politicà a unui demnitar

apolitic

304 Cazui CNM PETROMIN Constana

320

Probierna caselor demnitarilor

325

Ziaritii citai In Capitolul I Biroul Electoral Central: Informare Cu privire la modul de

desfAurare a alegerilor parlameritare si prezideniale din noiembrie 1996

343 Sistemul informatic ELECT' 96

349

Scrisoare din Nucoara

352 Contestarea validàrii mandatelor de senator

ale d-lor Ion Iliescu si Ion Predescu

355 Textul rep2rtajului difuzat la emisiunea de actua1itäi a TVRI

din 23 august 1996, ora 20

357 Comunicat al Asociatiei ,,Cercetaii MuniIor"

359

9

CUVANT INTRODUCTIV

Prezenta culegere de studii, articole §i interviuri reprezintä una dintre modalitAtile de valorificare - §i cea mai importantä - a unui microproiect realizat de GDS cu finanarea De1egaiei Comisiei Europene la Bucureti. Microproiectul se referA la funcionarea statului de drept In Romania §i la posibi1itäile societApi civile de a contribui la consolidarea acestuia.

Perioada de profunde schimbAn pe care o strábate România oferã A o mare bogie de subiecte observatorului interesat de func ionarea democraiei §i stabilizarea statului de drept. Un subject de prima- importanA Ii constituie chiar alegerile generale din toamna lui 1996, In urma cArora s-a realizat o alternativA realA la guvernare.

Primul capitol al cärii, §1 cel mai amplu, este dedicat acestui eveniment. Analiza noasträ acoperA atât aspectele juridice, cat §i cele faptice; urmArete comportarea instituiilor de stat §i descrie totodatA implicarea societAi civile; reunete numeroase observaii critice In legAturä cu desfAurarea alegerilor, In perspectiva elabo-rArii unor legi electorale adecvate; propune o metodA originalA pentru depistarea fraudArii alegerilor, folosind metodele statisticii matematice.

o contribupe importantA la desfAgurarea relativ corectA a ale-gerilor a avut-o presa independentA, centralA sau localA. Capitolul II descrie implicarea ziarului Opinia din Buzau In relatarea corectA a alegerilor din jude. Poziia criticA a ziarului, care a dezvAluit serioase nereguli electorale, cazuri grave de corupie, implicarea poliiei politice (prin aceleagi persoane de dinainte de 1989) In compromiterea filialelor judeene ale partidelor istorice gi ale CDR au adus redactorilor mai multe procese de presA gi riscul de a pläti curajul civic prin ani de Inchisoare.

Capitolul urmAtor - al treilea - este dedicat examinArii modului In care RomAnia §i-a respectat angajamentele luate In momentul intrArii In Consiiul Europei. S-a cerut atunci ca Romania sA resti-tuie in integram proprietAile confiscate de regimul comunist, sA

11

Ii ImbuiiAtaeascä legea orgaiiizArii judecãtoreti, sä amelioreze condii1e din pemtenciare. Contrihuii1e reunite in acest capitol Ii propun sà analizeze stadiul In care se gàsete tara noastrà In Indeplinirea acestor ob1igaii.

Capitolul IV se referà la unele aspecte legislative ale reformei. Sunt atacate atât chestiuni de ordin general - guvernarea prin or donane de urgenA - cat §i chestiuni specifice, legate de reforma In InvAAmânt §i cercetarea §tiinif1c. Din analizele prezentate re- in

cu claritate cá echipele nou instalate la conducerea respec-tivelor ministere - a! cercetãni §i tel1nolOglei §i al Inviiarnântu1ui - nu s-au aràtat câtui de puin receptive la sugestiile societäii civile. Din contra-, ele au acionat In general Impotriva binelui pu-blic, protejând corupia, impostura §i mediocritatea, meninându-se PC 0 poziie antieuropeanA In chestiuni ce tin de secretomanie, centralism, suprareglementare §i etnocentrism. Raportul dintre societatea civilA §i cele douA ministere a fost In general unul pro-fund anormal. Ministerele respective (al cercetArii §i tehnologiei, respectiv al InvAlAmântului) au acionat ca institulii negative, ostile binelui public §i favorabile unor interese de clan, jar societatea ci vilA a Incercat (dar a reuit prea puin) sA le corecteze anoinaliile.

Capitolul V este dedicat analizArii serviciilor secrete. Conside-ralii asupra funcionArii acestora, asupra supravieuirii (i forlei) fostei SecuritAli sum prezente §i In alte zone ale cArlii (cap. I, H §i VI).

In continuare (cap. VI) este abordatA problerna Consiliului Suprem de ApArare a Tarii. Sunt semnalate apoi unele consecine practice, negative, ale activitAtii legislative a CSAT, de naturA sA afecteze funclionarea normalA a societAlii civile.

Lucrarea se Incheie cu analizarea unor segmente ale luptei Impotriva corupiei, pe care memoria colectivA tinde sA le fixeze prin sintagma ,,cazul Valerian Stan". Alte chestiuni - In special juridice - ale combaterii corupei sunt examinate In cap. III §i IV.

In capitolele I §i IV am inserat intervenliile cele rnai interesante ale participanilor la cele douA seminarii organizate In cadrul microproiectului, la sediul Grupului pentru Dialog Social. unul dedicat alegerilor (21-22 decembrie 1996), celälalt dedicat reformei din cercetare (27-28 martie 1997).

Anexele ataate la sfâritul carlii cuprind, pe lângA un Indreptar bibliografic al primului capitol, In principal cAteva documente care

12

iritregesc tabloul alegerilor din 1996 §i al perioadei ce i-a urmat.

In analizele pe care le-am fcut ne-am strãduit sA adoptàm o poziie echidistantã, iiepartizanä, preocupându-ne de examinarea criticA a faptelor, fár vreun parti pris politic sau de once altá naturá. Lucrarea conline deopotrivá critici - grave, In mAsura In care derapajele de la funclionarea statului de drept sunt grave - la aciresa guvernarii de dinainte §i de dupa noiembrie 1996. Celor care tie vor obiecta ca- am acordat un spaiu prea mare criticilor §i am dat prea punà atenlie succeselor In efortul de democratizare a societàii româneti le voni rAspunde ca- rolul societAii civile nu este de a elogia puterea politicA, ci de a o critica In mod onest §i constructiv.

Pe parcursul realizArii studiilor cuprinse In aceastA lucrare am heneficiat de sprijinul hinevoitor al mai multor persoane §1

institui. Mai multi membri ai Grupului pentru Dialog Social. In special Radu Filipescu, Horia Patapievici, Doru Cosma, Cristian Preda, s-au implicat direct. In diferite etape. In activitAile micro-proiectului. Din partea societài civile, ne-am biicurat de sprijinul i colahorarea LADO §i Asocialiei Pro Democraia. a Solidaritãii

Uriiversitare §i a Alianlei Civice. Suntem Indatorai mai multor reprezentani ai presei independente. In special redaciilor coti dianelor Rornânia liberà. Ziva §i Opinia. Am beneficiat, In mai multe situalii, de sprijinul pun de solicitudine a! d-nei Luminia Petrescu, consilier prezidenlial pentru legtura cu societatea civilä, §i al d-nei Mirella Hagiopol, directoare a Centrului de Informare §i Documentare al Consiliului Europei la Bucureti. D-ra Dana Diaconu. expert a] De1egaiei Comisiei Europene la Bucureti, a fost Intotdeauna disponibila solicitàrilor noastre §i a constituit an partener de lucru amnabil i competent. In fine, munca noasträ nu s-ar fi putut finaliza In bune condiii fàrà efortul discret. efIcient §i pun de abnegaie a! d-nei Doina Lazar, secretara Grupului pentru Dialog Social. Tuturor acestor institulii si persoane le adresiini recunotina noastrã cea niai vie.

Editorul

IN

CAPITOLUL I

ACTIVITATEA ELECTORALA DIN ROMANIA I EXIGENTELE STATIJLLJI DE DREPT

VICTOR BARSAN:

CAMPANIA ELECTORALA I ALEGERILE GENERALE DIN 1996

1. Cadrul legislativ al desfáurãrli alegerilor

Cadrul Iegislativ In care s-au desfàurat alegerile parlamentare §i prezidenia1e a fost definit In principal de Constituie, de legea 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputailor §i Senatului, de legea 69/1992 pentru alegerea preedintelui României §i de opt hotärâri de guvern (578 - 585), date In 17 julie 1996 §i publicate In Monitorul Oficial In 31 julie 1996.

Conform articolului 92 (2) al legii 68/1992, alegerile urrnau sA se desfàoare folosind cäri de alegator, care trebuiau sà fie tipArite §i distribuite cetAenilor cu drept de vot mai devreme de 31 decembrie 1992, prin grija Guvernului. In ciuda unei atare prevederi, càrtile de alegator flu erau nici macar tipärite, cu atât mai puin distribuite, In vara lui 1996. AceastA foarte serioasá IncAlcare, din start, a legii a contribuit la crearea unor suspiciuni In rândui opiniei publice In legatura cu intenia partidului de guvernàmânt de a crea in mod deiberat o situaie confuzá, In care §ansele de fraudare a alegerilor sunt mai man.

Hotàrârile de guvern din julie 1996 presupun §i ele ca alege-rile se vor desfaura cu cAqi de alegátor. Astfel, In hotärârea 579 se decide c (art. 1) ,,scrutinul pentru alegerile parlamentare §i prezideniale din 3 noiembnie 1996 are numArul de ordine 1 In

15

cartea de alegAtor." Hotärãrea 580, prin care se decide formarea Secretariatului Tehnic Centra! (STC)., un fei de interfatã Intre Bi roul Electoral Central (BEG) §i executi. cere Coniisiei Nationale de lnformaticA, in art. 4 (2), sá sprijine ,,primriiIe pentru com pletarea càrtilor de alegator,, asigurând mijioace tehnice necesare In vederea Incheierii actiunii de eliberare a acestora pânA la data de 15 octombrie 1996".

La rândul sAu, crearea STC a fost supus unor critici virulente. Mai multi politicieni din opoziie §i ziariti independeni au consi derat ca- STC a lost creat pentru a permite guvernuiui sã preia o parte din sarcinile ce revin BEG. Ei an considerat aadar Ca priri crearea STC puterea executivã intervine in detrimental ceiei judecàtoreti.

Hotärârea 582 supiinete o carentA serioasä a legilor 68 §i 69. care läsau In suspensie probiema participãrii observatorilor interni la alegerile din 1996. Prin hotArârea 582 se asigurA explicit par-ticiparea organizaiilor interne pentru apArarea drepturilor ornului la actiunea de observare a alegerilor, In conditii rezonahile.

2 Respectarea legaIitaii la formarea REC, La anun%area publicâ i la inregistrarea candidaturilor la preedintie

2.1. DesfAurarea evenirnetitelor

In august 1996, toate candidaturile pentru functia de prere-dinte al RomAniei fuseserA anuntate public. Dei numeroi jwiti i ziariti arAtaserA cu argumente terneimce ca- legea Ii interzicea

JO

lui Ion Iliescu sa intre In conlpetiia electoralA pentru al treilea mandat, acesta, IncAlcAnd Constitutia, §i-a anuniat totui candidatura.

AceastA sfidare a Iegii a constituit o gravA rneninare pentru cratie §i a dus la tensionarea suplimentarA a Intregii campanii electorale.

Sustinerea candidaturii sale a lost fAcutA si de persoane care nu aveau cAderea sá o facA. de exemplu de dipIomai activi. printre care însui ministrul de externe. Teodor MeIecanu. IJneIe persoane care, din dorina de a Ia-niwi electoratul. s-au po11untat public In IegAturA cu caracterul neconstiuionaI al celei de-a treia candidaturi, ca de exemplu Paul F'Iorea. judecAtor al Curtii

16

Supreme de Justiie. s-au vãzut admonestat,i In mod abuziv de superiorii br.

La 4 septembrie a avut bc tragerea la sori prin care au fost desemnai judecàtorii Curtii Supreme de Justiie care urmau s facà parte din Biroul Electoral Central. Char in dimineaa zilei urmAtoare, la circa 15 ore dupa coristituirea corpului de judecA-tori din BEC. Ion Iliescu s-a prezentat la Biroul Electoral Central pentru a-§l depune candidatura.

Câteva sute de persoane au contestat constituionalitatea Inscrierii candidatuiii lui Ion iliescu. Curtea Constituionalà, IncAlcând legea In fond §i In formA. a respins in bloc contestaii1e, In §edinte secrete.

Perioada auunArii §i depunerii candidaturibor s-a dovedit a fi una In care funcionarea statului de drept a fost pusà la grea In-cercare. Mai multe institulii importante ale statului - Curtea Su-prem5 de Justiie, Ministerul de Externe. Curtea Constitutionalà - an avut o coniportare partizana. Incilcândiiii statutul §1

obIigaii1e de apolitism. Ele au sprijinit vädit PDSR §i candidatul acestuia la preedinie. Ion Iliescu.

Vorn analiza mai jos, In detaliu, implicarea partizana a acestor instituii. Gum problema 1egaIitàii celei de-a treia candidaturi a lui Ion Iliescu a constituit un subject extrem de important pentru functionarea statului de drept. care s-a bucurat de o intens mediatizare In presa scrisA, am considerat oportun sã o tratAm aici In totalitate. atingând. pentru completitudine, §i acele aspecte care nu tin. strict de implicarea partizan a Cwii Constituiona1e.

2.2. Implicarea partizaná a unor instituii de stat

2.2.1. Curtea Supremã de Justiie

A. Admonestarea lui Paul Florea

Paul Florea, judector a! Curlii Supreme de Justiie, s-a pronunat public in legAtura cu caracterul ilegal al candidaturii lui Ion Iliescu pentru cel de-al treilea mandat prezidenial (RL.05.08). Circa 10 zile rnai târziu, intr-un comunicat semnat de Gb. Uglean, preedintele CSJ. Curtea dezavueazä declaraiile judecätorului

17

Paul Florea ,,In legAtura cu soluliile ce ar trebui prornovate de Biroul Electoral Central §i Curtea ConstitulionalA In cazul In care preedintele Ion Iliescu ax candida pentru un nou mandat". Co municatul Curii reproeazá lui Paul Florea de a nu fi menionat c face dec1araii1e respective in nume propriu, menionnd Insã CA este judeca-tor al CSJ, ceea ce, In opinia sa, ar putea sugera cA soluiile sunt concepute In numele instanlei din care face parte. In realitate, se spune In comunicat, CSJ nu aderA ,,la asemenea aciuni care sunt interzise judecawtoxilor", dezavuând poziia d-lui Florea (RL.17.08.GL).

Intr-un interviu acordat Gildei LazAr pentru postul de radio Europa LiberA, Paul Florea a declarat CA se va recuza Inainte de tragerea la sori a judeca-torilor care vor forma BEC (lucru pe care 1-a §i fAcut), jar pronunlarea sa In chestiunea celei de-a treia candidatun a fost motivatA de donnla de a preveni opinia publicA asupra pericoluiui sAvârgirii unor acte grave, cum ar fi Incälcarea Constituiei.

Chestiunea celei de-a treia candidaturi nu are de ce sA inte-reseze CSJ, a mai precizat Paul Florea, Intrucât eventualele contestaii vor fi judecate de Curtea Constitutional a-; de aceea, d-sa considerA ,,total nefireascA §i nelalocul ei ieirea §i anunarea publicA a faptului ca- CSJ se dezice de pArerea mea, pentru ca" nu era cazul sA o facA".

TotodatA, este neclar cum s-a putut da un comunicat In nume-le CSJ tocmai In perioada vacanei judeca'otore§ti, fArA reunirea plenului Curii.

Aceste ImprejurAri sugereazA faptul ca*- reacia CSJ are ca motivaie realA Incercarea de a descuraja atitudinile entice faA de candidatura lui Ion Iliescu.

Este interesantA observaia fAcutA de Gilda LazAr §i Florin Gabriel MArculescu pe marginea reaciei CSJ (RL.28.08). Comu-nicatul Curlii precizeazA caw punctul de vedere al lui Paul Florea flu coincide cu eel al CSJ, de unde rezultA (Intrucât existA doar douA posibilitAi) caw el este opus: CSJ se antepronunA explicit pentru acceptarea celei de-a treia candidatuni, fAcând ea InsAi greeala pe care, In mod eronat, o reproeazA lui Paul Florea. Prin aceastA antepronunare, CSJ influeneazA In mod gray poziia judecAtorilor care vor face parte din BEC.

De comunicatul CSJ s-a delimitat doar judecAtorul Paul Mitroi.

18

B. Organizarea tragerii la sorçi a judecAtorilor CSJ care vor intra In componena BEC

Conform art. 24 (2) al legii 68/92, ,,Desemnarea celor 7 jude-cAtori (ai CSJ ce vor intra In componena BEC, n.m.) se face In §edinä publicA, (...) prin tragere la sori, de preedintele Curii Su-preme de Justiie, dintre toO judecAtorii In exerciiu ai Cu (...)".

Organizarea tragerii la sori a fost fácutA Intr-un mod incorect, In másurA de a crea suspiciuni In legatura cu bunele intentii ale organizatorilor. Vom aräta cum a reflectat presa aceastá tragere la sori, dupä care vom insera un fragment din discuiile avute pe a ceastA temá la seminarul de evaluare din 20-21 decembrie 1996.

Iatä care au fost cnticile exprimate de càtre presä §i ONG-uri. Preedintele CSJ, Gheorghe Uglean ,,a refuzattoate sugestiile cole. gilor säi, Ovidiu ZArnescu §i Dimitne Onica: tragerea saw cuprindá numele tuturor judecAtorilor, inclusiv ale preedintelui §i §efIlor de secie, sá fie folosit o singurä urn', flu cinci castroane transpa rente (,,vase comunicante"), sa fie desemnatà pentru operaiunea tragerii o persoanA neutrá. In schimb, Uglean a fost nevoit sá cedeze presiunior reprezentanior presei §i ai organizapior non-guvernamentale care au cerut In mod repetat ca magistratul asistent sã stea cu faa la public, sä amestece numele §i sA nu mai pipàie bilee1ele (orientându-se dupà calitatea hârtiei) Inainte de a le extrage (...) poate caw acesta este §i motivul pentru care componenta sa flu mai este unicolorá. In ordinea tragerii, au fost desemnai judecAtorii: Maria Rou, Stefan Mateescu, Vasile Boroi, Costicà lonescu, Paul Mitroi, Florica Robescu, Mircea Aron." (RL.5.09.GL)

Preedintele LADO a declarat cá alegerea membrilor BEC a fost frauduloasA, deoarece numele judeca-torilor de la CSJ, dintre care urmau sA fie desemnai membrii BEC, au fost trecute pe tipuri diferite de hârtie, astfel Incât la extragerea din ,,salatiere" sá iasä cine era dorit. Preedinte1e LADO a precizat ca- a observat cum cel care extràgea biletele Intârzia nejustificat cu mâna In ,,salatiere" §i cum el a refuzat sà stea cu faa la presA. Dràgãnegti a mai vàzut la televizor §i cum acesta pipàia biletele, cäutând sà extragà anumite hârtii. La alegerile locale circula zvonul ca- BEC a fost desemnat printr-o tragere la sori trucatA, bilee1ele fund prinse cu dame colorate diferit." (Z.9.09.OM)

19

Deseinnarea judecátorilor CSJ In BEC - fragniente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Paul Mitroi: Legea prevede: preedinte1e CSJ organizeazä tra-gerea la sori a celor 7 judecAtori care vor forma BEC. Atât. Dcci preedinte1e organizeaz! Preedinte1e a organizat-o personal, Irnpreunä cu magistratul asisteiit §ef. El au pus rnâna pe hârtii, ei au pus rnâna pe dame, ei au Indoit bi1eelele; toatá lumea a vAzut ca tragerea s-a fàcut cu spatele la public. Au fost nite lucruri care ridicá semne de Intrehare. In afarA de asta, legea prevede cA numai preedinte1e CSJ se excepteazA de la tragere la soli. Dar la noi nu au participat nici vicepreedintele., nici preedinii de sectii., nici all. Au fost nite nereguli. dar legea flu prevede, dacà noi constatäm nereguli: CU1 1w adresàrn? cine Indreapta? cine ju-deca-? Ar fi trebuit chernat un tehnician de la Loto Pronosport sa facA o tragere la sorb profesionista. Ovidiu Zárnescu: Eu afirm Ca tragerea la sori flu a fost corectà. In prirnul rand, s-au pus bileele1e cu numele judecàtorilor In 5 urne. *i'urnele erau 5 farfurii zburàtoare., foarte late §i foarte vizibile. In seciile Curii sunt 6. 11, 12, 9 judecätori. Dcci cat de uor e ca, Iritre 6 hiletele, fàcute de tine, sA vezi clama pusä myers decât normal. Pc mine asta rn-a frapat enorm: 5 urne! Uglean justifica pueril: Ca dacA ies toi judecatorii de la o sectie, nu mai are cine sA juclece! Victor Bârsan: Probabilistic, era practic imposibil ca toi 7 sA fie de la aceeai secie. Ovidiu Zàrnescu: Dar chiar aa sA fie, i-am spus: merg eu la secia aia, judec eu! Nu este legal. Eu i-am spus. Inainte: d-le Uglean, trage dumneata, sau, dacà nu vrei, indicä pe cineva din salä sã tragä, nu-1 litsa pe cl-i prim rnagistrat! Care prim magistrat. Cu spatele la saiL nu §tia cum sà se uite rnai bine la hilelele, ca sa-1 aleaga pe ccl care trebuie... VAN spun sincer, dacà flu interve-ticarn eu... dupa interventia mea, care a fost anterioarà tragerii, §i magistratul s-a rnai fâstâcit, aa cä au ieit pana la urmA oameni demni §i foarte demni dintre noi, dar La alegerile locale a ieit cam cum a vrut Uglean. Tudor Marian: Dar spunei-mi, d-le judecator, Uglean are acolo puteri dictatoriale? Ovidiu Zärnescu: D-le, iertai-ma, eu am pus problema public,

20

riu s-a fäcut aa, s-a fàcut curn a vrut el! Victor Bârsan: Legea e imperfectA. legea permite... Paul Mitroi: Legea permite. dar Ii permitea §i majoritatea, pen- tru ca- find pe secii reunite, dacâ se supunea la vot, majoritatea vota cum spunea preedinte1e. Ovidiu ZArnescu: i votul era democratic. ~tefan Mateescu: Oricum, ziaritii. prin conduita pe care au avut-o In §edinla aceea... Paul Mitroi: .. .au stricat aranjarnentele... §tefan Mateescu: . . .au hotárât ca alegerea BEC sA fie corectä. In sensul ca- s-au dus acolo, au Inregistrat, au pus reflectoarele pe ei §i a fost corect pânà la urmA. Paul Mitroi: i la tragerea la sorli de la Municipiul Bucureti au fost disculii. Ovidiu Zãrnescu: Problema tragerii la sorli e esenlialá.

Se pune Intrebarea: existä vreo diferen Intre profilul judecàto-rilor ,,scoi din urnà" atunci când extragerea biletelelor s-a fäcut cu spatele la public, respectiv cu faa? Dei Intrebarea pare imposibila, se poate da o forma- de rãspuns. Chestiunea caselor nationalizate a divizat judeca-torii CSJ In douä categorii. 25 dintre ei (saw spunern prima categorie) au votat pentru admiterea recursu rilor In anulare, iar 20 dintre ei (sä spunem a doua categorie) au votat contra, adicA In spirit european. Dacá, In §irul nurnelor ju decätorilor, In ordinea In care acetia au ieit la tragerea la sorti. Inlocuim numele cu cifra care arat categoria cAreia aparine judeca-torul respectiv, sub aspectul poziiei fatA de recursul In anulare, obinem §irul: 1, 2, 1, 1, 2, 2, 2. IntâmplAtor sau nu, dupã intervenlia intempestiv a ziariti1or, tragerea la sorti a dat doar judecAtori din categona secundA.

2.2.2. Ministerul de Externe

Statutul Corpului Diplomatic §i Consular al României. aprobat prin HG nr. 1070/1990, prevede. In art.4, alin.2, cä:

Membrii Corpului Diplomatic ci Consular nu pot face pane din pantide politice sau alte organizaii cu caracter politic, flu se i'or implica In activitãile partidelor §i organizaiilor politice §i nit se

21

vor situa pe poziflule acestora. Dc asemenea, In alineatul precedent (1 al art.4) se precizeazA: Gomportarea br (a membrilor corpului diplomatic, n.m.) nu

trebuie sá vinà In conflict cu Indatoririle ce le revin. De IndatA ce presa a Inceput sA vehiculeze posibilitatea impli-

cärii ministrului de externe roman In campania prezideniala, au fost exprimate Indoieli In legãtura cu compatibilitatea celor douà tipuri de activitài - diplomaticA §i electoralA. Intr-o conferinA de presä ce a avut bc la 1.08.96, purtAtorul de cuvânt al Guvernului, d-1 Ion Roca, a declarat pe aceastá temA: ,,Nu cunosc care sunt legile, dar In mod normal ar trebui sA demisioneze". (EZ.2.08.96)

In pofida acestei situai, purtAtorul de cuvânt al MAE, Sorin Ducaru, In conferina de presA din 22.08.96, rAspunzând unei IntrebAri referitoare la implicarea unor diplomai de carierà In campania electoralA a d-lui Ion Iliescu, a declarat urmàtoarele:

In conforinitate cu normele legislative ,ci constituionale In vi-goare, ambasadorii români care doresc sà se implice Intr-o activi-tate politicá, In aceastá perioada electoralã, I3ci Intrerup activitatea In cadrul ministerului, find treciqi In concediufara platã.

Dupà cum s-a remarcat (RL.08.23.LS), membrii corpului di-plomatic rámân membri ai corpului diplomatic chiar dacä sunt In concediu rara plata, dcci obligaia de a respecta Statutub Corpului Diplomatic se menine §i pentru aceastá perioadä, iar argumentul invocat de MAE flu poate fi luat In consideraie.

Cateva zile mai târziu, Intr-o conferinA de presA prilejuita de definitivarea textului tratatului de bazA romano-ufigar, Teodor Melecanu s-a referit la participarea diplomaior la campania electoralä, declarând:

(...In 1990) Statutul diploma3tilor afost adoptat printr-o simplã hotàrâre de guvem, In care figura neimplicarea membrilor acestui corp In activitáfi politice. De atunci Insä am evoluat. Adicà am adoptat Constituçia, care specfica ce categorii flu pot face politicã (magistrafi, militari etc), ci printre care nufigureaza ji dipbomiqi. E adevãrat cã In Gonstitufie scrie ,,,ci alte categorii prevãzute de lege" Dar o lege In acest sens, care sã-i priveascã pe diplomcqi, nu a apãrut - ei flu sunt nienfiona4i ca atare nici In legea part idelor - iar hotàrârea de guvern flu e lege.

Este InsA evident cá prin ,,lege" se Inelege, In sens juridic, once act normativ. Chiar Codul Penal românesc afirmä aceasta

22

cu claritate, jar jurisprudena Curlii Europene de la Strasbourg, care reprezintA o autoritate juridicà incontestabilä, subliniazA In mod sistematic valabiitatea acestei accepuni.

Intrebat dacA Statutul Corpalui Diplomatic a fost cumva abrogat o data cu intrarea In vigoare a Constituiei, d-1 Melecanu a raspuns:

Nu, dar el flu poate prevala asupra legii fundamentale ci. In plus, potrivit legii partidelor, min4trii pot face political.

Intrebat dacä este posibil, din punct de vedere fizic, asumarea Inca unei obligaii importante, pe IângA aceea de ministru, d-1 Melecanu a räspuns:

Participarea la comitetul de sprijin e mai degraba obsteascã, implicareaflind cu caracter neoficial §i neperinanent.

Un comentariu juridic asupra implicArii diplomai1or In politicA a fost publicat de Gh. D. Ion Ion (RL.28.08.GhDII). Aitorul aratA cA HG 1070/1990 pentru aprobarea Statutului Corpului Diplo-matic §i Consular al României nu a fost abrogatA - explicit sau implicit - de legea 27/1996 (Legea partidelor politice), publicatA In Monitorul Oficial nr.75 din 11.04.96. latA modul In care d-1 Ion combate argumentele MAE:

1. Art.4 pt. I din Legea 27/92 precizeazä persoanele care nu pot face political, de exemplu: judecdtorii, militarii, membrii Cosiliu-lui Legislativ etc.

Intenionat sau pur ,ci simplu din omisiune, diplomafli flu sunt - expresis verbis - norninalizafi Intre categoriile sus-nwnjionate.

2. Cu toate acestea, In acela.3ci text al art.4 pt. 1, dupä enumera-rea categoriilor care nu au acces lapolitica activá a unorpartide 4i organizaii politice, se adauga formularea: ,,precum ci alte catego-rii de persoane càrora, In mod expres prin Lege, le este interzisá asocierea politica".

3. In acest context, Legea 2711996 este un act normativ de trimi-tere la altã Lege In seas larg (decrete//wtarâre de guvem), la un act normativ, deci având caracter obligatoriu pentru tori ergo omnes.

In acest context, art.4 pt. 1 din Legea sus-mençionatá flu poate sã se refere decât la Hotãrârea Guvernului României nr. 1070/1990, care este lato sensu actul normativ In materie ,ci ale càrei prevederi principale se refera la interdiqia pentru diplomaçi de aface political.

23

Observatie

Atunci când presa independenta a voibit despre posibila jim. plicare a nunistrului de externe In campania electoralà a pree-dintelui Iliescu (la Inceputul Iui august 1996). Teodor Me1ecanu a declarat. pentru MEDIAFAX §i PRO TV, urmãtoarele:

Ac putea sà vã (Ian an rãspuns foarte facil, Ca en cred Ca a.c putea sã niai ian douà-trei Insãrcinäri, sà le duc In paralel. Dar cred cä, din punci de vedere moral si practic, an paralelism de acest tip este greu de susinut. (..) Ma bucur cà am reu.cit sã dan o imagine de neutralitate, cu toate cä, In calitate de ministru In ca-dm1 unui guvern sprijinit prioritar de PDSR, activitatea mea a and la bazã prograinul de guvernare al acestui partid. Este adevãrat cä am Jost con,ctient Ca acest program de guvemare räspunde interese-br nalionale. Acesta a fosi ci anal din inotivele fundamentale care ni-au determinat sã Incerc sã coniribui la realizarea programului respectiv. Cred Insã cã once implicare dincolo de aceastã iimità ar trebui sã unnzãreascã foarte ateni eliminarea onicãror posibilitai de a considera cä o fititclie cum este cea de ministru de exierne este utilizatà pentru promovarea unor interese spec/ice de partid. Vreau sa vã asigur cã, In ceea ce ma privçcte, once eventualà implicare va fijaculd astfel Incâi sã nu poatà sá afecteze In nici unfel calitatea de ininistru de exteme.

2.2.3. Pozi;ia Curçii Constituiona1e faá de caracterut anticonstituiona1 a celei de-a 3-a candidaturi a d-lui Ion Iliescu

2.2.3.1. Situa;ia legislativá

Atãt Constituia Romãniei. intratA In vigoare la 8.12.91, cat §i legea alegerilor prezidenia1e. 69/92. sunt deosebit de dare In a preciza cä funcia de preedinte at Romaniei nu poate fi ocupatã de aceeai persoaná pentru mai mult de douã mandate. 1at textele:

Nici o persoanà nu poale Indeplini funclia de precedinse al României decât pentru cel mull douà mandate (art.81 alin.4/1 at Constitutiei)

24

Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, flu Indeplinesc condqiile prevazute de art. 35 din Constitiqie pentru afi alese san care aufost alese anterior, de douà ori, ca Precedinte al Roniâniei (art. 10 al Legii nr. 69 din 15.07.92).

Aceste prevederi consfinesc dec1araii cuprinse In texte fun-damentale ernise In chiar zilele revo1uiei din Decembrie 1989. AstfeL In ,,Comunicatul cãtre Tara- al Consiliului Frontului Salva-- rii Nationale" din 22.12.89, citit pe postul naiona1 de televiziune de Insui d-1 Ion Iliescu, se spune. la pct.7:

Separarea puterilor legi.slaziva, executivã §ijudecátoreascà In slat i alegerea tuturor conducãtorilorpolitici pentru unu sau, cel mult,

douá mandate. Nirneni flu mai poate pretinde puterea pe viaä. In Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 a fost reluat, In

preambul: .separarea puterilor legislativã, executivã ji judeca-toreasca- In

slat §i alegerea tuturor conducãtorilor politici pentru unu san, cel mult dana, mandate.

Evident, aceste prevederi aveau drept scop prevenirea alunecà-ru României spre o noufl dictatur personalA. Tragica experienA a ceauismului impunea o asemenea norm.

2.2.3.2. Pozi;ia presei

Presa rornâneascA a demonstrat, cu mult timp Inaintea datei alegerilor, ca d-1 Ion Iliescu Ii epuizase mandatele de preedinte a! Romãniei (RL.16.08.96, FGM). Primul articol care trateazA aceastä chestiune este cel al liii $erban Orescu: ,,Mai poate domnul Ion Iliescu candida Inca- o datA la funcia de preedinte al RomAniei?", In 22. martie 1995. UrmeazA, In ordine, Florin Gabriel MArculescu, In România Iiberã din 6.10.95, cu titlul ,,Legea Ii scoate pe Iliescu din cursa prezidenialA": Marius loan, In 22, 13.02.96, Cu: ,,Mai poate candida Ion Iliescu la pree dinie?". Suplimentul Aldine aI României libere din 26.04.96 este dedicat special acestei chestiuni. MeritA remarcat ca- astfel de lua-ri de poziie ale presei nu au produs vreun efect vizibil In riindurile politicienilor, care au reacionat foarte târziu la aceastA violare a statului de drept.

25

Pc mäsura apropierii datei alegerilor, subiectul celei dc-a treia candidaturi a d-lui Iliescu a devenit una dintre temele predilecte ale ziariti1or independen. Nu au lipsit nici vocile pro-Iliescu. Ralu Filip, redactor §ef adjunct la Curierul National, scrie In numärul din 10.08 al acestui cotidian:

Evident cá aceastã dezbatere unnärçcte defapt exercitarea unei presiuni asupra urii onstituionale ci, In perspectivä, delegitima-rea, pe cat posibil, a lui Ion Iliescu, In cazul In care verdictul Guqii it vafifavorabil. (...)

Dezbaterea (1..) are si scopul de a pune ni,cte bile negre In zestrea electoralä a lui Ion Iliescu, prin in.sinuarea neconstiti4kmalit6lii candidaturii sale.

Se poate constata ca- Ralu Fiip flu este preocupat de funcio-narea statului de drept; In schimb, ci flu acordA colegilor sAi ziarigti prezuma de nevinovAtie, ci le face proces de intene.

0 poziie oscilantA, In chestiunea celei de-a treia candidaturi, a avut-o cotidianul Evenimentul zilei. Cotidianul Guvernului, In ciuda obligauilor sale de imparia1itate, a funclionat ca o gazetà de partid, atitudinea sa pro-Iliescu fund frapantA. In schimb, Ziva, România liberä, 22, Adevärul §i multe alte publicaii au abordat subiectul cu probitate profesionalA.

2.2.3.3. Pozitia unor juriti de prestigiu

Mai multi foti minigtri ai justitiei s-au pronunat asupra carac-terului anticonstituonal al celei dc-a treia candidaturi: Teofil Pop, Victor Babiuc, Miréca lonescu-Quintus. In ace1ai sens s-au pronunat Vasile Gionea, fost preedinte a! Curlii Constituionale, Paul Florea, preedintele Biroului Electoral Central la alegenile din 1992, Antonie lorgovan, membru a! Curii Constituioria1e, unul dintre principalii autori ai Constituiei din 1991, Corneiu Turianu, fost preedinte a! Tribunaiului Municipiului Bucureti.

2.2.3.4. Pozitia Curtii Constiti4ionale

In ciuda caracterului neconstituona1 al celei dc-a treia candi-daturi, BEC a admis fàrA obiecpi dosarul de candidat a! d-lui Ion

26

Iliescu la funca de preedinte al României. In aceastä situaie, mai multe persoane private §i un partid politic (PSDR) au contes-tat aceastá candidaturá In faa Curii Constitiiona1e.

De fapt, Curtea se pronunase, implicit, In aceastä chestiune Inca din septembrie 1992. Intr-adevAr, In Hotàrârea nr. 18 din 7.09.92, raspunzând unei contestaii care cerea sA fie respinsà candidatura d-lui Ion Iliescu la prezidenia1e1e din 1992, Intrucât acesta deinuse Inca- douA funcii supreme preedinte al Consiliului Frontului SalvArii Nationale, respectiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naiona1A), pe lângA cea de preedinte al României, Intre 20 mai 1990 §i septembrie 1992, Curtea a decis urmAtoarele:

onstitutia României are In vedere funclia de Prçcedinte al României, funclie instituitä dupà 22 decembrie 1989 prin. Decretul lege nr. 92/1990...

Cum Curtea decisese ca- funcia de Preedinte era deja institu-itA In mai 1990, reiese cä d-1 Ion Iliescu fusese preedinte de doua-ori, mai 1990 - septembrie 1992; septembrie 1992 - noiembrie 19961 Indeplinind aadar douA mandate.

Curlii i-au fost Inaintate mai multe contestaii ale dreptului d-lui Iliescu de a candida pentru a treia oarA, dintre care cea mai completA este cea redactatA de d-1 Lucian Mihai pentru ,,A1iana Civic-a" §i mai multi membri ai acesteia (Ana Blandiana, P.M.BAcanu, Gh. Ceauescu, Dorana Cooveanu, Traian Orban, Neculai Prelipceanu, Romulus Rusan), vezi (RL.07.09.96). Mention-am de asemenea contestapa redactatA de Cristian Preda §i semnatA de mai multi membri ai Grupului pentru Dialog Social; contestaiile depuse prin preedintele LADO, d-1 Nicolae 5tefa-nescu-Dra-giinesti; contestaa redactatä de Victor Bârsan §i InaintatA In nume propriu; contestaia redactatA de Florin Gabriel Märculescu §i semnatA de autor, de Gilda LazAr, Mihai Creanga, Corneliu Turianu §i Gabriela Stoica; contestaia redactatA de Paul Florea §i InaintatA In nume propriu.

Dei contestaii1e enumerate mai sus aveau connut diferit, ele au fost examinate ,,In bloc", grupate In ordinea depunerii, In câteva §edine secrete ale Curii, find toate respinse. (Curtea a respins de asemenea once altA contestaie, depusa Impotriva oricArui alt candidat la preedinie).

Curtea s-a pronunat In unanimitate, dei patru judeca-toni (loan Muraru, V.M. Ciobanu, M. Constantinescu, F.B. Vasilescu)

27

intraserã In componena Curii din septembrie 1992. Cum cei patru ,,§i-au exprirnat pArerea Intr-o hotArâre intratä sub puterea lucrului judecat se crezuse cã respectivii judecAtori ,,nu vor mai putea reveni asupra ci" (C. Turianu, In RL.16.08.96).

Atât examinarea ,,In bloc" a contestaiilor, cat §i caracterul se-cret a! §edine1or, dar mai ales coninutul HotArârii date de Curte, au nemultumit pe contestatari, care au considerat ca- dreptul br la un proces echitabil le fusese IncAlcat.

Mai mult, comportarea Curtii a Mcut obiectul a numeroase critici, formulate de ziariti, juri§ti §i apArAtori ai drepturilor omului.

A. Critici referitoare la caracterul secret al §edinjelor Curçii

latA o relatare a modului In care a decurs prima §edintA a Curii. dupA ziarista Arica Dinescu:

Curtea Constitu4ionalã s-a reunit ten pentru a analiza contesta-flue depuse la Biroul Electoral Central contra candidaturii lui Ion Iliescu. SedinIa s-a jinut cu u.,cile Inchise. Reporterii Ziva ci Antena 1 aufacut anhicamerà fq la intrarea In Palatul Parlamenzului. Oe-iii care asigurau paza clädirii nu §tiau despre ce cedinã este vorba. De la Biroul de Presä ni s-a spus cá discuiile vorfi prelungite, Insã nimeni nu a putut sä ne explice de ce reprezentanfli presei au Jost nevoi(i sà stea In ploaie 3ci nu la edinà, aca cum era normal. N-am putut obiine decât promLsiunea cã ni se va transmite rezultatul discuiilorprintr-un comunicat de presã. (Z.9.09.96)

A fost criticat de asemenea faptul ca-, dei §edinja fusese de-claratA secret, accesul pArilor §i a! presei find interzis, juji§ti apropiai preedintelui Iliescu Petre Ninosu, ministru pentru relaia cu Parlamentul, sau Nicolae Popa - ,,au putut intra §i iei In voie din sala respectivã", cu toate cA nimic flu justifica prezena br acolo (Gilda LazAr. In RL.14.09).

Iatä un fragment din comunicatul Departamentului Juridic a! AIianei Civice, dat pub1icitáii In urma respingerii de cátre Curte a contesta!iei respective:

Contactând Curtea Constituionalà spre a i se comunica ziva ji ora stabilite pentru soluflonarea contestaçiei Impotriva Inregi.strãrii

28

de candidaturã a lui Ion Iliescu la al treilea mandat de prcedinte al României, avocatul angajat de cãtre A1ianta Civicã a Jost informat oficial de cãtre d-1 Gheorghe lancu, secretar general al Gu,ii Gonstituiona1e, cã In §edinça sa din 6 septembrie 1996 plenul Gurii Gonstitufionale a decis ca cedina de judecatã pentru soliqionarea contestaflulor depu.se pânà In prezenc sã aibá caracter secret, cu participarea reprezentantului Ministerului Public 4i fdra-participarea parplor.

Fcqa de aceastã situafie, Departamentul Juridic at ALIANTEI CI VICE este Imputernicit sã declare:

(I) Potrivit art. 126 din Constitiqie, ,,cedirqele de judecatà sunt publice, afara de cazurile prevãzute de lege". lar art. 14 al. 1 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea §ij'unqionarea Gurfii Gonstituionale di3pune Ca ,,edinele dejudecatä sunt publi-Ce, In afara de cazul In care, din motive Intemeiate, pre,cedintele Curii sau completul de judecatá hotär?4te cedinã secretã." Tot astfel, art. 21 aIm. 1 din Regulamentul de organizare cifunqionare a Cuqii Gonstituionale adoptat de plenul Curfii ConstituionaIe la 18 iunie 1992 prevede cã ,,edin,eIe de judecatã In situaflile prevã-zute de art. 144 lit. c), d) si 4) din Constitute sunt publice, afara de cazul In care, In cond4iile an. 14 aIm. i din Legea nr. 47/1992, s-a hotàrât §edinã secretã." In sfarsit, conform art. 6 din CEDO, Once persoanã are dreptul la judecarea In mod echitabil, In mod

public ci Intr-un termen rezonabil a cauzei sale." Din aceste reglenientãni constitufionale si de drept intern §1 in-

ternaional rezultä Ca principiul este caracterul public al §edirqelor jar caracterul secret consiituie o excepie reglementata extrem de restrictiv, a cãrei aplicare trebuie bazata pe ,,motive Intemeiate ". De aceea, plenul Gurfii Gonstituiionale nu poate decide arbitrar ca o cedinta de judecatã sã fie secretã, ci numai indicând ci Jaca"'nd publice care sunt ,,rnotivele Intemeiate" ce determinà o asemenea gravã abatere de la normal it ate.

Dar In priviiqa soluionarii unei contestalii cu pnvire la consti-tufionalitatea candidaturii la cea mat Inalta funclie de stat nu poate exista, de fapt, nici un ,,motiv Intemeiat" care sa permitã exceptarea de la pnincipiul fundamental al publicitãii ,cedineIor dejudecatà.

(II) In once caz Insã, plenul Guqii Gonstituionale flu poate avea dreptul sã decidã neparticiparea parçilor la §edinja de

29

judecatä. Potrivit art. 24 din Constitu,çie, (1) Dreptul la apärare este garantat. (2) In tot cursul procesului, párfile au dreptul saw fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." Jar art. 25 aim. 1 din Regulamentul Cuqii Constitiqionale prevede cã ,,dezbateriie au bc oral, dacá legea flu prevede aitfel."

Nu existä nici o dispoz4ie legala care sá permitã plenului Curçii Constitufionale sã priveze páqile (1) de participarea la dezbaterile pentru soluionarea procesului §i (2) de asistarea de un avocat ales. De asemenea nu existá nici o dispoz4ie legalà care sä prevadá cä dezbateriie flu au bc oral. Plenul Curfii Constitufionale are dreptul (si obligaia) de a nu permite pärfilor - doar In timpul deliberárii In vederea pronuntãrii hotãrârii. Dar, In iipsá de dispoz4ie iegala contrará, once proces trebuie sä cupnndà faza dezbateriior, iar a-cestea presupun cu necesitate asigurarea prezenei páiibor, sir&gurele Indreptàite sá decidä dacã sã participe sau nu. Suprirnând faza dezbaterilor In procesul de solujionare a contestaiei, plenul Cwii Constituionale a eliminat contradictorialitatea, care flue de esena oricárei jurisdiclii contencioase. Intrucât, In materie contencioasã, nu existä proces ja'rd dezbateri contradictorii, rezultã cä nu consti-tuie proces jurisdiclional acela care nu Indepiinecte aceastã condi-jie de validitate. Jar hotãrâriie asufel emise sunt bovite de nulitate absoiutá, neproducând efectejuridice vababile.

Doru Cosma a subliniat de asemenea faptul cä accesul In sala de dezbateri flu poate fi interzis In nici un caz pAriIor. Reamin-tind coninutu1 art.6 din CEDO:

Accesul In sala de §edine poatefi interzis presei sau publicului pe Intreaga duratà a procesului sau a unei párfl a acestuia In interesul moralitäfli, al ordinei publice ori al securitãfli naflonale Intr-o societate democraticã, atunci când interesele minoribor sau proteqia viqii private a pãrfllor la proces o impun, sau In màsura consideratá absolut necesarä de instançã atunci când, In Impre-jurári speciale, publicitatea ar fi de naturà saw aducã atingere intereseiorjust4iei.

Intr-adevAr, flu este prevázutA, In nici un caz, absena pArilor. Motivul invocat de Curte pentru declararea caracterului secret

al §edintelor este legat de art.14 alin.1 din Legea 47/1992, §i anume can instana apreciazã cã pubbicitatea arfi de natarã s aducã atingere intereselor Just4iei. Este Insá evident ca- intr-o

30

chestiune de interes public, secretomania este cea care poate aduce atingere intereselor Justiiei, §i flu transparenta.

B. Critici legate de coninutul HotArârii Curtii

Hotàrârea nr. 1 din 8.09.96 a Curlii Constituionale, referi-toare la modul In care aceasta a analizat mai multe contestai, a fAcut obiectul analizei APADOR-CH. Intr-un comunicat dat publi-citäii pe 10.09.96, APADOR-CH subliniazá ca- modul In care au fost judecate contestaiile constituie un act care aduce atingere dreptului fundamental al omului la un proces corect gi echitabil. Totodatä, Curtea, interzicând accesul pärior la apArare, a igno-rat art. 24 din Constituie.

Aceeagi Hothrâre este comentatà critic Intr-o manierà mai apro-fundatà de cätre Gilda Lazàr gi F.G.Màrculescu (RL17.09.96). Autorii observá cä, In fond, prin Hotárârea nr. 1, onorata Curte declarä ca- art. 10 al Legii 69/1992 este neconstituonal. 0 declaralie similarà fàcuse, cu puin timp Inainte, d-1 Oliviu Gherman, pregedintele Senatului, dar afirmaa sa fusese ironizatá de presä, find consideratä o gafa a unui nespecialist. De aceastä data-, afirmaia este fAcutA de specialigti In drept. latA textul respec- tiv al HotArârii: Invocarea acestor prevederi... (art. 10 al Legii 69, n.m.)... chiar dacA este pertinentA, flu este concludentA... Once altA interpretare, find neconstituiona1A, nu poate fi relinutA.

FArA a comenta calitatea argumentaiei, este evident faptul caw, prin natura InsAgi a acestor consideralii, Curtea Igi depAgegte atri-buile, Intrucât ea nu se poate pronuna asupra constitulionalitAii legilor decât Inainte de promulgarea br, gi numai la sesizarea cebor abiitai de lege.

Or, la data adoptArii Legii nr. 69/92, Curtea flu afost sesizatä, legea find promulgata ja'rd disciqii. Mai mult, nici unul dintre argumentele invocate acum de Curte flu transpare In comentariile jacute pe marginea acestei legi de Mihai Constantinescu, Antonie Jorgovan ,ci Jon Deleanu, tofi trei judeca-tori la Curtea Con.stituiona1ã f (cAlegerile parlamentare ci prezideniale, texte legale comentate, 1992) ... Aplicarea unei legi nu poate fi Impie-dicatã dupá 4 ani, pe motivul ridicol cA arfi un act subsecvent ,ci inferior Constituçiei. Legea 69/92 flu nesocotcte dispoziiile Consti-

31

tuiei, ci, dinipotrivã, stabilecte aplicarea br la nivelul procesului electoral. La urma unmet, toate legile sunt subsecvente ci inferioare In rang legii fundamentale, Gonstituia. Dar nsta flu Insearnnã cã dacã avem Constituie nit tie mai trebuie legi ,ci nu mai avern nevo-ie de Pdrlament! Curtea arfi trebuit sã ctie - ci, defapt, ,stiefoarte bine - cã, dupa promulgate, neconstituionalitatea unei legi mai poatefi invocatã doar pe cate de exceplie. Dacã BEC arfi res-pins Inregistrarea candidaturii d-lui Iliescu, atunci Insui Iliescu, sau PDSR-ul, salt once fan al Gotrocenilor, considerat parte direct interesatã, putea sã conteste hotàrârea BEG la Curtea Gonstitu-tionalã, sus(inând neconstituionalitatea art. 10. NIL s-a Intâmplat a,ca. .i, repetãm, Curtea nu avea In nici un caz dreptul sã se pronunçe din oficiu. (RL. 17.09)

2.2.3.5. Poziia politicienilor

Dintre partidele politice, doar Partidul Democrat a reactionat prompt la eventualitatea celei de-a treia candidaturi. In cadrul unei conferine de presà organizate pe 1.08.96, Radu Berceanu a criticat, cu o multitudine de argumente, eventuala (pe atunci) intenie a d-lui Ion Iliescu de a pretinde un nou mandat. In nu-márätoarea mandatelor de §ef al statului, d-1 Berceanu a Inceput CU perioada 22.12.89 - 20.05.90, astfel ca, acum, d-1 Iliescu ar pretinde un al patrulea mandat. Au fost evocate momentele cheie, sub aspect legislativ §i politic, legate de chestiunea candidaturii. A fost amintit cazul dictatorului argentinian Carlos Menem, care a modificat Constituia pentru a obine Inca- un mandat. Totui, s-a arãtat Ca Partidul Democrat nu va contesta participarea liii Ion Iliescu In cursa electoralä. ,,Cel mai corect §i mai bun lucru este ca Ion Iliescu sA fie Infrânt In alegerr.

Reacii mai mult sau mai pun asemãnàtoare au avut toate celelalte partide importante. Formula folositA adesea a fost nu dorim sá mutAm lupta politica pe culoarele tribunale1or'; ,,sà Invingem prin Iuptá dreaptá" etc.

S-a spus c aceastA atitudine a politicienilor flu a fost In màsurA s Iritreasc Increderea cetàeanu1ui In necesitatea bunei funcio-nan a statului de drept. Ce lupta poate fi ,,dreaptá" In afara Iegii? - se IntreabA Gilda Lazàr Intr-un articol din RL (14.08.96).

32

2.2.3.6. Poziia dliii Ion Iliescu §i a persoanelor din anturajul sáu

Am menonat deja mai sus ca d-I Ion Iliescu Insui, adre-sându-se naiunii (22.12.89, orele 23.15), a citit punctul 7 a! Comunicatului càtre arà: Separarea puterilor legislativa, executivã ci judecdtoreasc al in stat si alegerea tutaror conducãtorilor politici pentru unul, cel muic douã mandate. Coinunicatul a fost retrans-mis, iar textul sàu a fost retipãrit, de nenumArate on.

Dupa cum a observat Florin-Gabriel., Märculescu In suplimentul Aldine din 26.04.96 (observalie reluatA de Radu Berceanu In conferinta de presA din 1.08.96), In lucrarea sa Revolufie ci refrmna, apàrutä In 1994, d-! Iliescu rememoreazA (pg. 66) cele 10 objective ale Comunicatului cátre larä, omiând InsA, din cita-tul In cauzA, tocmai partea referitoare la limitarea mandatelor: .ci alegerea tuturor conducátoriior politici pentru unul sau, cel

muit, douà mandate. Dupà alegerile din mai 1990, d-1 Iliescu a subliniat, In mod

sistematic, ca- a avut bc trecerea de la instituii1e tranzitonii ale statului la cele permanente, inclusiv la institulia prezidenia!ä. Ca racterul permanent al instituei prezideniaIe inaugurate In 1990, de aitfel cu totul evident, a fost consemnat §i prin HotArrea Curi Constitulionale din 1.09.92.

Cu ocazia carnpaniei electorabe din 1992, Ion Iliescu a fo!osit In repetate rânduri formule de tipul: ,,candidez pentru al doilea/ pentru un nou mandat prezidenia1". Iatä un exemp!u: Candidez pentru un nou mandat, cu angajamentulferm de a respecta Consti- tiqia In litera ci spiritul sau - ... (In I.Iliescu, Mesajul la investirea Infimncfia de prcedinte al României, Editura Fundaliei ,,Dimineaa", 1992).

Totui, cu ocazia cerernoniei In cane s-a lansat In cursa pentru un nou mandat. la 28.08.96, d-1 Iliescu a folosit formula - mcdi-tà §i inexistentä in textele legilor, nici in Constitue, nici In Legea 69/92 - de mandat constitutional, declarând: ,,candidez pentru a! doilea mandat constitutional". Menità amintit caw 0 voce din salà (se pare, a d-!ui Petru Bucur-Volk, a cAnui candidatunA la preedinia Rornâniei a fost respinsA de BEC) a strigat atunci: ,,A1 treilea!" la care pneedinte1e a replicat iritat: ,,Ba a! doilea!"

Intr-un interviu acondat postului de radio Europa liberà la

33

8.10.965 d-1 Ion Iliescu pledeaza pentru legitirnitatea noii sale candidaturi: Tot ce afost pânä la Constitujie aufost structuri provi-zorii si tranzitorii. Care urmau sã finalizeze ideea fandarnentala a revolu(iei rornâne, de a realiza o Constitufie pe baza cãreia sã se aceze toate instituçiiie statului de drept. Nici unul dintre cei care §i-au riscat viaa la Revoluie flu s-a gândit, probabil, la realizarea Constituiei, ci la In1turarea puterii personale a tiranului. Restul ráspunsului continua- la fel de ificoerent (vezi RL.10.10.96), fArA vreo referire la prevederile art. 10 al Legii 69 sau ale art. 81 al Constituiei.

SchimbAri de opticA la fel de spectaculoase au cunosdut mai multe persoane apropiate preedintelui. Marian Enache, unul dintre specialitii care au lucrat la redactarea Coristituiei - cäruia i se datoreazA, cuimea, chiar redactarea art. 81 In forma sa actualA - In calitatea sa de (pe atunci) senator FSN, declara Intr-o §edinlA a Parlamentului din 24.10.1991: acea.stafirnnulare interzice oricárei persoane de a ocupa funclia de preedinte mai mult decât de douã on. Recent, poziia sa este fundamental modi-ficatA. Comentând mult-Incercatul art. 10 al Legii 69, d-I Marian Enache declarA: . .. e un viciu formal ambiguu... valoarea rezulta-telor In drept flu e data de textele ca atare, ci de interpretarea br §tiinçfica. (RL. 17.09.96)

Chestiuni legate de cea de-a treia candidaturA a d-lui Ion Iliescu - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Paul Florea: M-a surprins ca- dei legea electoralA invitA mai Intâi partidele §i candidalii sA conteste IncAlcArile grave ale legii In legAturA cu candidatura la funcpa supremA In stat, nici un partid, nici o formaliune politicA, nici un candidat flu au contestat Inscrierea d-lui Iliescu. AceastA pasivitate 1-a Incurajat pe d-I Iliescu In demersul sAu §i a uurat sarcina Curii Constituionale, care, judecAnd sutele de contestatii care s-au Inaintat contra can-didaturii d-lui Iliescu, §i-a reprezentat aa situaia: dacA nici un partid, nici un candidat flu II contestA, InseamnA ca- e bine sA candideze pentru a treia oarA. Nu comentez soluia Curlii, este cel puin discutabilA, flu sunt de acord cu ea dar nu o comentez. In

34

fond, nici nu era vorba de o problemA juridicA, ci de una de aritmeticA: primul, al doilea §i al treilea mandat. Paul Mitroi: M-a surprins astAzi, ascultând In Parlanient cuvân-tarea lui Iliescu, ca- a vorbit de cele 10 puncte din 22 Decembrie pe care el le-a citit, dar a omis un punct - acela cu nurnàrul mandatelor! i rn-a mai surprins cä dintre toi cei care au luat cuvântul, senatori §i deputai, nimeni flu 1-a corectat.(...) Tudor Marian: Vreau ca Dvs., ziaritii independeni, sä nu rämânei cu irnpresia cA tot ce ai fácut In presA, In legàtura cu ilegalitatea celei de-a treia candidaturi a lui Ion Iliescu, a trecut färá o influen uriaà In opinia publicA rornâneascA. Dacã Dvs. poate vA declarai dezamAgii de lipsa de reacie a fostei opoziii faA de aceasta- candidaturà - eu cred ca- au fost motive politice, sau poate motive legate de o anumitA inerie - nu vreau sá discut acuma. Insá impactul pe care discuia repetatA care s-a purtat In presá, de mai bine de un an, cu toate argumentele aduse, a avut o influentA extraordinarà In acreditarea ideii caw Ion Iliescu se agaã de putere §i Incalcá legea pentru a-§i atinge scopul; §i cred ca aceasta a cântArit destul de mult In Infrângerea lui Ion Iliescu. Lumea a dorit schirnbarea pentru cä a Ine1es cá Ion Iliescu continua'-' §i va continua saw dispreuiascA legea. El asta a fAcut, 7 ani de zile, §i modul In care folosea noi terrneni, de ,,mandat constitutional" §i alte tertipuri - aceasta flu a mai prins. Vreau saw spun ca electoratul roman a dovedit o maturitate pe care nici clasa politica nu a intuit-o In Intregime §i pe care nici intelectualitatea - de aitfel distinsA - a acestei tawri nu a anticipat-o. Efortul presei, efortul juri§tilor, efortul celor care au contestat nu au rAmas fArA ecou In contiina publicA. Lucian Mihai: 0 sA vorbesc despre numeroasele contestaii refe-ntoare la cea de-a treia candidaturA a lui Ion Iliescu la mandatul prezidenia1. In repetate rânduri, foarte multi dintre cei prezeni aici au publicat In presA argumente juridice zdrobitoare In sefisul neconstituiona1itAtii acestei candidaturi. IngAduii-mi sA aduc In discuie un alt aspect al acestei chestiuni.

VA reamintesc ca- In toate situaiile, Curtea Constitutional "a"' a so1uionat aceste contestaii färA sA fi citat pArile §i In §edinA secretA. In absolut toate situaii1e s-a Intâmplat aa. Si motivarea a fost foarte simplA pentru Curtea Constituiona1A: ea s-a Intemeiat pe autoritatea de lucru judecat, pe precedent, anume pe faptul ca-

35

In 1992 s-a procedat la fel. Paul Florea: In legáturA cu necitarea. Lucian Mihai: Sub aspectul necitárii. Nu discut acum decât problema proceduralá. Dcci motivärile din 1996 au fost foarte simple: au trimis la hotárâri pe care le-au pronunat In 1992, la contestatii Impotriva candidaturilor la preedinie; nu numai a lui Ion Iliescu, a candidailor la preedinie In general. Inca- de atunci, din 1992, Curtea a decis ca- soluionarea In asemenea situai se face In §edinA secretA §i fArA citarea pAri1or - ceea ce este Impo-triva legii. Este neconstituional i, mai departe, este Impotriva legii. Dc bunA seamA, culisele sunt acelea ca- flu s-a dorit sA se permitA argumentarea In §edinA publicA a cOntestalnior respective, tocmai pentru a nu permite presei sA difuzeze mai larg aceste argumente.

Cum spuneam, necitarca §i judecarea In gediniA secretA sunt ncconstituiona1e; perimitei-mi sA dau citire unor texte. IatA, art. 126 din Constituic spune astfel:

Sedinele de judecatal sunt publice, afara de cazurile prevãzute de lege... iar legea 47/92 de functionare a Curii Constituionalc spune In art. 14:

Sedine1e dejudecatã sunt publice. In afara de cazul In care, din motive Intemeiate, prcedintele Curçii sau completul de judecatà hotãrà3cte §edinä secretä.

In sfârgit, cxistA gi un regulament, emis chiar de Curtea Con- stitulionalA, cu privire la procedurA; iar acest regulament spune gi el, sub semnAtura judecAtorilor de la Curtea Constituponala, pentru ca- judeca-toriii au emis acest regulament, spune dcci gi el acelagi lucru: regula - caracterul public gi citarea; excepia - gcdiniA secretA, pe motive Intemeiatc. Nu mai puin, In toate situaile s-a aplicat exceplia, cu o motivare foarte gubredA. S-a spus ca - gi e adevArat lucrui acesta, dar numai partial - s-a spus ca, potrivit legii aplicabile, soluionarea se face cu procedura prevAzutA de ordonania pregedinia1A - este o caie foarte urgentA, regiementata dc Codul de ProcedurA CivilA - gi mai departe s-a spus (gi de aici nu mai este exact) ca- aga find, InsemneazA CA trebuic sA se aplice o dispoziic din reglcmentarca respectivä, In baza cArcia instana poatc sA solutioncze cererca dc ordonanA pregcdinialA färA citarea pArior. Si dcci nu s-a fAcut citarea.

36

Numai cá, potrivit reglementArii din Codul de ProcedurA Civilä, este Intr-adevAr admisibilA so1uionarea fàrA citarea pàrior, dar numai Intr-o prima instanA, pentru cá existà Imtotdeauna calea de atac, existà calea apelului, existà calea recursului, §i atunci este obligatorie citarea parior, comunicarea hotArârii date fárA citarea parior §i este obligatorie citarea par1or, adicà se revine la principiul contradictoria1itAii. Dar aici, In faa Curii Constitu iona1e, existA o singurà fazá proceduralL §i prin urmare a fost

InlAturat cu totul principiul contradictorialitAii. Sa luàm In discuie prin absurd cazul In care s-ar fi admis una

dintre contestaile Impotriva candidaturn lui Ion Iliescu. Si cum s-ar fi admis? In §edinA secretA, fàrä citarea parlor, dcci färA citarea lui Iliescu, fArá sã i se comunice motivele acestei necitàri, prin hotArâre definitivA, fiindcä, potrivit Iegii, Curtea Constitupo-nalá pronunä, In asemenea materii, decizii definitive, §i va rog punei-và In locul lui Ion Iliescu, cAruia i s-ar fi interzis sA candi-deze In asemenea situaie. Este evident ca- s-a Incàlcat legea sub acest aspect. Nu mai putin Insà, aa a procedat Curtea Constitu-tionalà In toate situatiile.

A§ don de asemenea saw mai reamintesc cá unii dintre contesta-tan, primind o asemenea hotArâre, pronunatA In §edinA secretà i fara citarea parior, au formulat o cale de atac extraordinarA,

care se numete contestae In anulare §i care este reglementata de Codul de Procedurä Civilà. Potnivit legii de organizare a Curii Constituiona1e, aceasta judecaw In conformitate cu regulile de procedurä preväzute de aceastà lege, jar In completare se aplica regulile de drept comun prevAzute de CPC §i prin urmare era admisibilà judecarea acestei contestaii In anulare. A§ dori saw vA reamintesc cä Impotniva tuturor acestor contestai In anulare, Curtea Constituiona1a a folosit un argument pentru care once

à student din anul IV al Facu1tii de Drept ar fi fost picat la exa-menul de drept procesual civil. A spus In felul urmAtor: hotArârile pronuntate de cätre Curtea Constituiona1A sunt definitive, prin urmare dc flu pot fi atacate In nici un chip, nici pe calea recursu-lui, nici pe calea apelului, nici pe alte cai extraordinare, cum ar fi contestaa In anulare. $i este adevarat, contestaia In anulare este reglementata In Codul de Procedura CivilA sub titlul mare ,,Cal extraordinare de atac". Dcci, s-a spus, este inadmisibilA inclusiv aceasta cale extraordinara de atac, pun §i simplu pentru ca, potrivit

37

legii. hotàrârile pronunate In asemenea materie de cAtre plenul Curii Constituiona1e sunt definitive. Ei bine, spunând acest lucru Curtea Constitutional -a s-a descalificat din punct de vedere profe-sional. Prin urmare, textul In baza cáruia au fost formulate aceste contestaii In anulare este acesta, 317 din Codul de Procedurã CivilA. Citez:

Hotãrârile irevocabile pot fi atacate cu contestafie In anulare, pentru rnotivele mai Jos preväzute, printre care §i necitarea pArilor - numai dacA aceste motive nu au putut fi invocate pe cAile ordinare de atac. Repet: ce hotárâri pot fi atacate pe calea contestaiilor In anulare? Numai hotArârile irevocabile. Prin urmare, doar atunci ar fi Lost inadmisibilà contestaia In anulare: doar dacA s-ar fi fàcut aceastá contestaie Impotriva unei hotArâri nedefinitive. Ipoteza pentru care legea prevede calea extraordinarA de atac a contestaiei In anulare este tocmai aceasta: atunci când existá hotärâri irevocabile, definitive, care nu mai pot fi atacate prin alt cale. Pentru aceastA situaie, §i pentru motivele prevAzute In mod special, printre care nerespec-tarea regulilor privind necitarea pãri1or, tocmai pentru aceste situaii este prevAzutA calea de atac a contestaiei In anulare. Este totalmente surprinzátor ca- juriti foarte bine pregAtii, cum sunt cei mai multi dintre judecätorii Curi Constituiona1e - asta este cert pentru mine - In mod deliberat au Incàlcat dispoziiile legale. FiindcA este imposibil de crezut ca- flu au fost contieni cã pro-nunã o hotArâre Impotriva dispoziii1or art. 317. Am dorit sá aduc In discuie §i acest aspect, pentru cä, chiar dacá ne limitãm doar la aspectul procedural, reprezentat de necitarea pärilor §i soluionarea In §edinä secretã, nu Incape IndoialA ca- sunt deschi-se toate cAile spre Strasbourg, unde existá judecAtori, pentru ca mAcar acest aspect saw fie soluionat: cauza trebuie soluionatA cu citarea pArilor §i In edintA publicA. Paul Florea: Luai-o ca pe o anecdotA. Eu, In contestaie, am cerut ritos saw flu citat, si pentru egalitate de tratament, am cerut sA fie citatA §i partea potrivnicA, adicA Ion Iliescu. Am zis - prin telefon sau eventual prin agent procedural. In motivarea Curii, cAnd ia In discuie cererea mea, spune: d-1 Paul Florea a cerut sA-1 citäm, dar a acceptat i sA fie judecat §i In lipsA - adicA a spus pur §i simplu un neadevAr. Deci Curtea s-a comportat ca o instanA care a tot IncAlcat, progresiv, legalitatea.

38

Desigur, Curtea trebuia sA discute public; caracterul public es-te esenial pentru justiie. Numai administratia judecà Intre patru pere, In spatele uior Inchise. Actul justiei se desfäoarA public, la lumina zilei. Acesta a fost cel mai gray lucru, In activitatea Curii. Poate CA soiuia In sine ar mai putea fi discutata; dar faptul cá a IncAicat elementare norme de procedura-, este foarte gray. Corneliu Turianu: Curtea ConstituionalA nu e In fond o instanlA judeca-toreasca; ea flu face parte din fihiera instanelor judecAtoreti. Instanlele judeca-tore§ti sunt definite prin lege: judecawtorii - tribunale - curti de ape! - Curtea SupremA de Justiie. Curtea Constitutional este un organism politic, find numitA de preedinte §i de grupurile politice din Par!ament. Ea are competene foarte stricte; flu judecA, de exemplu, litigii Intre cetAleni. Multe din competenele sale sum preluate de Consiliul Legis!ativ.

In fond, §tim foarte bine ca- la baza deciziilor Curii Constitu-ionaIe flu au stat considerente juridice - ci frica. Si flu trebuie sa-ne inirAm prea tare ca e aa, atâta timp cat judeca-torilor nu le este asiguratA independena §i inamovibilitatea. 5tefan Mateescu: In legAturA cu cele spuse de d-! profesor Lucian Mihai: eu sunt de acord cu dânsul ca- judecata trebuia fAcutA cu respectarea tuturor dispoziiilor lega!e din procedura civilA - deci cu citare, public etc. - dar ma- despart de dânsul In momentul In care discutA modul de so!utionare a! contestaliei In anulare. Mie mi se pare ca- unele cAi de atac - i ma- refer In primul rand la cAile de atac extraordinare - flu pot fi admisibile In domeniul dreptului electoral. Tocmai de aceea nu avem apel la dreptul electoral, pentru ca- aici procedura presupune o anumitA urgenA; or dacA ar fi posibil sA se facA contestaie In anulare .a.m.d., In so!ulionarea hotArArii date in chestiunea de fond a

contestaliei, s-ar Ingreuna foarte mult procedeul §i àr fi imposibil de respectat termenele prevAzute de legea electoralA. Lucian Mihai: Ce ar fi trebuit sA facA Ion Iliescu In cazul In care s-ar fi judecat tot aa: fArA citarea pArlior, In §edinA secretA, §i s-ar fi admis contestalia Impotriva lui? $tefan Mateescu: Mi se pare caw n-ar fi putut face nimic. AdicA din moment ce se soluioneazA o contestaie §i se urmeazA cAile de atac prevAzute de legea specialA, nu se mai poate aplica dreptul comun ca la toate celelalte procese.

39

Mircea Aron: Ceea ce spune d-i preedinte este chiar sustinut In lege. DacA vA uitati, art.5 aL2 spune:

Impotriva hotãrârilor definitive pronuntate de instanje1ejudecal-toregi potrivit prezentei legi flu exiscà cale de atac. Paul Florea: Ordinare, d-le, flu extraordinare! Lucian Mihai: Tocmai de aceea este admisibilA! ~tefan Mateescu: DacA nu existA cale de atac ordinarA, cu atât mai puin poate exista cale de atac extraordinarA, Corneliu Turianu: Dvs. vA despArii de d-1 profesor; la rândul meu, ma despart de Dvs, pe problema urmAtoare: ornitei un lucru; legea electoral-A apAruse § i intrase In vigoare la data alegerilor (din 1992). In acel moment, nu existau curile de ape! §i competena revenèa Tribunalului Capitalei, CU drept de atac la Tribunalul Suprem. De aceea s-a spus CA flu existA cAi ordinare de atac. Legea electoralA flu a fost modificatA, cu toate ca era obligatoriu sA fie modificatA Inainte de alegeri. DacA se pAstra acel text, contestalia se introducea la Tribunalul Capitalei §i judeca CSJ. Nu a tinut cont CA' s-a modificat competena instanlelor de judecata-.) intrAnd In fihierA §i a treia verigA, Curlile de Apel Stefan Mateescu: Dar dacA e aa cum spunei Dvs., ar 11 trebuit sA mai aibA o cale de atac, o cale ordinarA, In nici un caz o cale extraordinarA. Luali legea 32 de la contraveni, unde se prevedea CA proCesul verbal putea Ii atacat cu plangere, §1 a venit iegiuitorui modificând procedura civilA, §i a dat calea recursului. Bun, sA presupunem ca §i In aceastA situalie ar fi operat modificarea. Ar fi avut calea recursului, In nici un caz calea contestaiei in anulare, revizuirea sau alte cAi de atac extraordinare. Pentru ca- ne aflAm pe un teren unde operativitatea. urgena §i intersul public impun ca lucrurile sA se desfAoare dupA un anumit calendar. Mircea Aron: PAi gândii-vA Dvs., d-le senator, CA chiar Dvs. era sA fii victima unui incident, pur §i sirnplu: nu se admitea contes-tatia pentru CA nu a fost citatA partea adversA; aid era vorba de un interes public. PAi poi sA elimini pe cineva din viala publicA pentru ca- n-a fost citat? Ovidiu ZArnescu: Este foarte adevArat ca- la hotArârile pronunate pentru candidaturi, sau In general In sistemul electoral nu existA cale de atac extraordinarA, dar pentru solu!ia pronunatA de instanA definitivA, nu avem cale extraordinarA de atac pentru problema de fond. Dar aici e problema proceduralA. AdicA jude-

40

catA frà citare. Dcci s-a mncálcat un drept elementar, esential, procedural, care nu mai tine de aspectul fondului solutiei pe care a pronunat-o - §i atunci categoric am contestatie In anulare, revi-zuire sau once cale prevàzutá de lege, pentru ca- sunt In situatia proceduralà §i dcci atacabilA. Sigur, pe fond are dreptate Mateescu perfect - pentru problema de fond, flu existä cale de atac extraordinarä In problema procesului electoral. $tefan Mateescu: Vreau sA vA spun ca existA un principiu care din pAcate e chiar de procedura civilA, care spune cá specialul §i competena de excepie, excepionaluI, derogA de la general. Dcci In materie electoralA se aplicá legea electoralä, legea specialA, cu InlAturarea legii generale. i aceastà aplicare privete atât fondul, cat §i forma - conditiile de formà, pentru ca- nici un drept nu existá ca drept dacä nu are ataat garana de procedura, garana formalä. Lucian MiIiai: Nu vreau sá intrAm Intr-o discutie prea profesionala. Sunt absolut de acord cu excelentele argumente ale colegilor. Totui, mai am de spus un singur lucru: Constitutia! Constitutia spune In art. 20 aIIm, 2:

Dacä existã neconcordanã Inrt pactele §1 tratatele privitoare la drepturile Jitndamentale ale omului, la care România este parte, §i legile interne, au prioritate legile internafionale §i este exact cc a spus d-1 Zrnescu: e vorba de o contradictie Intre dispoziiile interne, pe care le-ati citat §i care pot fi interpretate aa cum le-ati interpretat Dvs,, pe de o parte, §i dispoziiile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevaleaza. Si potrivit acestor principii, principiul contradictorialitätii este fundamental. Aici e vorba de faptul cá nu s-a respectat principiul contradictorialitAtii. Asta e esenta. Pentru acest motiv, toate dispoziii]e prevazute de legea electoralá sunt InlAturate. Fa-rá asta nu exist "'a' justitie.

3. Aspecite ale campaniei electorale a partidului de guvernámânt incompatibile cu exigene1e statului de drept

Partidul de guvernAmânt a folosit, ca §i In campaniile electorale precedente. metode propagandistice incompatibile cu exigenele statului de drept: calomnii, Incercàn de diversiune, incitare la

41

urà. Si unele dintre celelalte forte politice au recurs la arme de luptA electoralã criticabile; flu le vom trata aici. deoarece este evident ca- partidul aflat la putere are in mod special obligaia de a respecta mecanismele democraiei.

3.1. Diversiunea monarhicA

A. Interviul din Micro-Magazin

Partidul de guvernàmânt a Incercat sá speculeze ostilitatea falA de monarhie a unei parli Insemnate a populaei In scopul obinerii unor avantaje electorale.

In numárul din 19.08.96, Jurnalul nathnal publica, In reluare, o lunA dupA momentul apariliei sale Intr-o obscurA revistá a românilor din America - Micro-Magazin din Los Angeles -, un pretins interviu al lui Emil Constantinescu, dat cu ocazia ultimei sale vizite In Statele Unite. La conferinla de presà a PDSR din 20.08.96, Adrian Nàstase folosete acest text pentru a-i reproa lui Emil Constantinescu faptul cá, In caul In care va câtiga alegerile, va restaura monarhia In România.

Câteva zile mai târziu, Adrian Munteanu, redactorul care a publicat articolul din Micro-Magazin, declarà CA §1-s permis ,,sA nuanleze unele idei", astfel CA formula-rile care apar In ,,interviu" flu aparin lui Emil Constantinescu. El a motivat modificArile ope-rate prim dorinla de a adapta rAspunsurile lui Emil Constantinescu la orizontul de Inelegere al romAniior americani, plecai de mult timp din larA. Totui, redactia Micro-Magazinului a apreciat gestul lui Adrian Munteanu drept inadmisibil §i I-a concediat. Aceastea flu schimbA InsA poziia PDSR. Adrian NAstase ii acuzä pe Emil Constantinescu de intentie dc loviturA de stat. Afirmalia este intens mediatizatA de TVR 1..

DupA alte câteva zile, directorul Fundaliei Române pentru Denlocralie, Dorm Marian, prezintA o casetA a interviului real, mai exact a mesei rotunde ce a avut bc Intr-un mediu de români americani, care a stat la baza ,,interviului". Nimic dintre frazele incriminate de liderul PDSR flu se poate gAsi pe banda respec-tivA. Totui, Adrian NAstase se menline pe aceeai linie de atac.

Diversiunea monarhicA va strAbate Intreaga campanie electo-

ralä. Unul dintre clipurile electorale ale PDSR prezintá chipul lui Emil Constantinescu transformându-se In eel al Regelui Mihai. In-sài ideea de a demoniza figura cuiva (In speA, a Regelui Mihai) cu sperana de a obine profit politic este contrarA unui comporta-ment democratic.

B. Pseudo-manifestalia pro-monarhicA din faça sediului central al PNTCD

Vineri 27 septembrie, mai multe redacii bucuretene au prirnit an fax din partea unei pretinse asociaii monarhiste, necunoscute, In care declara cä Ii va da voturile lui Emil Constantinescu, Intru cat acesta va restaura monarhia.

Sâmbàtà 28 septembrie, In jurul orei 11.30, un grup de circa 30 de persoane a apArut In faa sediului central al PNTCD, Insotii de redactorul TVR Adrian Fulea. Grupul se formase cu puin timp In urmA pe str. Caimatei, unde primise, de la persoane rAmase necunoscute, pancarte pe care scria ,,Emil §i Regele". Ulterior, persoane participante la miting, In general romi färA ocupae, au declarat CA primiserA de la un bodyguard de la PDSR 20 000 de lei pentru a simula aceastA aciune. Ajuni In faa sediului PNTCD, manifestanpi au scandat lozinca ,,Emil §j Monarhia salveazA România". Imagini de la acest ,,miting" au fost transmise pe postul national TVR, la emisiunea de ActualitAi. A fost prezentatA apoi poziia lui Ion Diaconescu, care a declarat CA

mitingul a fost o diversiune organizatA cu scopul de a compromite CDR.

Gum mitingul nu fusese autorizat, Polilia a intervenit, reinând pe unii dintre participani. Ulterior, acetia au fost anchetali, amendai cu suma de 100 000 lei §i e1iberai.

C. 0 consecinA tragic-a' a isteriei antimonarhice

Propaganda antimonarhicA a contribuit la creterea agresivitAii la nivelul relaliior interumane. Un episod dintre cele mai sAlba-tice s-a desfAurat In satul TAnAsoaia (Vrancea), unde studenta A.E. se afla In vacanlA la bunici. In calitatea ei de simpatizantA a

43

CDR, A.E. aduna semnAturi pentru candidatura lui Emil Constanti-nescu la preedinpe. Ea a fost prinsA de trei tineri, Dan Sava, Viorel Albu §i Gheorghe Haraga (nepotul primarului PDSR-ist Alexandru Haraga) §i violatA. In cursul incidentului, fetei i-a fost ruptä mãna dreaptA. Dupá ce au fost pringi de poliie, violatorii au declarat ca- eraubãui gi cá au crezut cá A.E. strange semná-turi pentru aducerea In arä a Regelui Mihai (Z.5.09.96).

3.2. ,,Telefoanele oträvite"

3.2.1. Desfägurarea evenimentelor

La mijiocul lunii septembrie au apárut In presA relatári despre existena unor apeluri telefonice suspecte, care se interesau de op unile politice ale oamenior gi Incercau sA calomnieze opoziia.

MeritA subliniat ca- au fost sunate gi persoane al càror numär de telefon nu era trecut In cartea de telefoane, find declarat secret; este cazul liderului CDR Bistria, Marius Pop (Z.14.10. Simona Chendrean).

Misterul a fost deziegat câteva sAptàmâni mai târziu, când un grup de zirigti, dintre care meritA amintitá, pentru Indrázneala ei, Oana Bratu (Radio Contact), au deconspirat acunea ,,telefoa nelor otràvite" gi au identfficat centrul ei de comandà.

Acesta se numegte Institutul de UtilitAi Publice gi Protece Socialà (IUPPS), cu sediul In Splaiul Independenei nr. 202A, et. 12. Din acest bc, circa 100 de operatori aveau drept sarcinà de serviciu sa telefoneze abonaior din tar-, luai din cAriIe de tele-fon pentru fiecare judet, urmând un procedeu descris cu claritate Intr-un formular. Procedeul era urmàtorul:

- operatorul se recomanda ca reprezentand un institut de son-dare a opiniei publice;

- operatorul Intreba dacà interlocutorul se va prezenta la vot; dacá raspunsul era negativ, discua se Incheia; dacä rAspunsul era pozitiv, interlocutorul era Intrebat cu cine va vota;

- dacá rAspunsul era ,,cu PDSR", discuia se Incheia; dacà era cu CDR sau USD, continua;

- opunea electoralA a persoanei era notatà; - dacA persoana vota cu opoziia, operatorul Ii strecura In

44

Intrebärile pe care i le punea calomnii despre opoziie. Trebuie spus ca- un asemenea interviu flu poate fi asimilat cu

un sondaj de opinie, deoarece: - flu este asigurat anommatul celui intervievat. In aciunea

PDSR, subiectii erau cunoscui, find luai, in ordine, din Cartea de telefon;

- flu era asiguratA confidena]itatea rAspunsului. Opiunea politicá a subiectului era notatA, ceea ce contravine flagrant cu caracterul secret al votului;

- erau transmise afirmaii calomnioase contra adversarilor politici;

- eantionul ales era ansamblul abonaior telefonici, deci foarte puin reprezentativ din punct de vedere electoral; aproape toi Aranii, multi locuitori ai 1oca1itàior mici, sAracii erau lAsai In afara ,,sondajului".

Intrucât mesajul IUPPS/PDSR nu era un sondaj de opinie, pri-ma diversiune a operatorilor era Insài prezentarea br, In discua cu abonatul telefonic, drept realizatori ai unui sondaj de opinie.

3.2.2. Deconspirarea

In ziva de 30 septembrie, In jurul orei 21, un grup de circa 20 de ziariti, reprezentând presa independent-,, au intrat In cia-

direa din Splaiul Independenei 202A, condui de ziarista Oana Bratu, de la Radio Contact, al càrui sediu se afla In aceeai clàdire. Ziaritii au declarat la poartä CA sunt ateptai la Radio Contact. Trebuie subliniat ca- intrarea ziaritilor este absolut lega-lA, chiar dacA ei flu au comunicat pazei scopul exact al vizitei br. Scopul pazei este protejarea instituiiior Impotriva jafului, rAufAcA-toribor etc. i flu are nici o component- ideologicA. Intrarea ziari-tior in clAdire flu peridita In nici un fel sigurana persoanelor de acolo. Dat find caw in componena pazei unor instituii persistA incA regulamente §i persoane cu mentalitate ceauistA, este indreptAit faptul caw ziaritii nu au declarat paznidior scopul exact al vizitei br.

Cum liftul nu mergea, din cauza unei defecpuni intAmplatoare, decât pânA la etajul 10, ei au trebuit saw urce pe scan incA douA etaje, aa ca-au avut timp sä-i pregAteascA aparatele de fotogra-

45

fiat §i camerele video. La etajul 12, au gAsit ua IUPPS larg deschisà. Au intrat In hol, §i apoi In una dintre camere, a cArei uä era Intredeschisá. Aici, câteva zeci de tineri lucrau frenetic. Fiecare birou avea un telefon, o carte de telefon a unui anumit judej §i un operator. In momentul descinderii echipei de ziariti, mu4imea de tineri lucrátori a fost cuprinsa de disperare. Panica era aproape generala, In ciuda unor reaqii de salut ale unora din-tre operatori (RL2.10.MG). DupA primele momente de derutA, un personaj cu ecuson a ordonat: ,,Intoarceti foile! Fata la perete!"

Totui, ziaritii au reuit sá ia cu ei câteva formulare dupá care aclionau operatorii §i câteva liste cu telefoane, având Inscrise §i semnele prin care operatorii notaserA rAspunsurile celor Intre ba'i. Nici unul dintre saiariaii ,,institutuiui" nu §i-a declinat identitatea, cu excepia unei persoane care s-a recomandat drept ,,Ovidiu". DupA depàirea surprizei iniiaie, ziaritii au fost Impiedicai sá piece §i a fost anuntatA polia. In cele din urmA, ziaritii au ieit din claustrare §i au pAràsit clAdirea.

Noaptea târziu, câiiva ziariti 1-au Intâlnit pe Ovidiu Muetescu, deputat PDSR, In apropierea clàdirii respective. Surse din PDSR au afirmat ca- dânsui a fost Insárcinat de PDSR cu operaiunea ,,telefoanelor otrAvite". Ulterior, când a fost Intrebat cum de se afla In acel bc, a negat cu fermitate ca- s-ar fi gAsit acolo.

Este important sä subiiniem cã organizaii1e neguvemamentale autentice apärute dupà decembrie 1989 sunt caracterizate prin transparenA §i 0 relalie cordialá cu presa independentä. Cum ele sunt dedicate, In principiu, dezvoltárii societAii civile, a comuni-cArii dintre diferite segmente ale societãlii, Intreaga br activitate este publicá, fArA nimic secret. De aceea, faptul cá operatorii au intrat In panicà la apariia presei, caw s-au ferit de a fi fotografiai sau fi1mai, ca §i faptul caw a fost chematà poiiia, dei nimeni nu arätase vreo intenlie agresivA, vorbesc de la sine despre caracterul ilegal al ,,sondajului".

3.23. Descrierea institutului

Institutul vizitat de cei 20 de ziariti a fost Inflinlat In 1994, prin sentina civilä nr. 2984 data- de JudecAtoria Sectorului 6 In 15 aprilie 1994, sub numele de ,,Asociaa Institutul de UtilitAli

46

Publice §i Protecie Social-a". In registrul general al persoanelor juridice este consemnat ca object de activitate al asociaiei, ,,pro movarea de programe speciale destinate tineretului §i unei categorii socio-profesionale" (Z.3. 10.1,C). In dosarul de Infiinare nr. 3314/11.04.1994, unde sunt Inscrise detaliat toate obiectele de activitate, sunt indicate, ca activitAti posibile, §i sondajele de opinie. Averea mobilá §i imobilä este realizatà din ,,contributii ale membrilor fondatori, venituri realizate din activitäi proprii, dona ii. Printre fondatori, existá persoane juridice (anume: Champ In-vest SA, Sulcup Prod SRL, Magri Construcii SRL, A&C Interna-tional SA, Societatea de Servicii §i Informaii SRL, CNSRL Fràia) §i persoane fizice: Miron Mitrea, Liviu Luca, Mihail Sireteanu, loan Talupca, Marian Motoc, Ciprian Holco, Dinu Panait, Tudor Dorescu, Doina Banciu, Marian Priceputu, Florian Chiriescu, Mi-hail Vârtosu, Anghelina Rou, Andrei Mou, Liliana Jacob. Nu-mArul total de persoane fizice §i juridice este de 22.(Z. Luiza Cristina)

In Registru, din cauza spaiului mai restrâns, sunt trecute doar urmAtoarele flume: Radu Colceag, Marian Motoc, Doina Banciu.

Presa a publicat informaii despre unele dintre aceste persoane. Primul pe lista completa, Miron Mitrea, este un fost lider sindical care a pAräsit micarea sindicalà In favoarea PDSR; actualmehte, este secretar general al PDSR. Radu Colceag, fost preedinte a! Federaliei Sindicatelor Libere din Industria Alimentarä, este actualmente preedinte1e Conveniei Sindicale Democrate; surse din interiorul CDR au expnmat temerea ca- Radu Colceag este ,,un Miron Mitrea mai bine camuflat". Liviu Luca, fost preedinte a! Federa!iei Sindicale din Petrol, este actualul vicepreedinte a! CNRL-Frà!ia. (Luca ar fi declarat c nu §tie ca- a fost pus membru fondator al IUPPS - (Z. 1. 10.Horia Tabacu, Gabriel G. Stänescu). Mihai Sireteanu, fost preedinte al Federa!iei Sindicatelor din Chimie §i Petrochimie, este In prezent vicepreedinte!e CNSRL-Frãia. Joan Talupca este consilier juridic al lui Miron Mitrea. Marian Motoc, fost preedinte al Uniunii Jude!ene a Sindicatelor Libere Constana, este acum consilier a! CNSRL-Frá!ia. Cipnan Holcog este unul dintre secretarii CNSRL-FrAia. Dinu Panait este pregedintele Comisiei de Eticä, Litigii gi Petiii din PDSR. Marian Priceputu, jurist, este unul dintre fogtii consilieri ai lui Miron Mi-trea. (Z.4.10. Adina Turcan, Lucian MAtAchescu)

47

Doina Banciu, membru marcant PDSR, fost director de cam-panie electoralá In alegerile locale la Sectorul 2. A Infiinat IUPPS Cu sprijrnul direct al lui Miron Mitrea §i cu hanii guvemuiui. A fost directorul institutului de la fondare pânA la sfâritul iui 1995. In perioada alegerilor, dr. ing. Doina Banciu era director In Consiliul pentru coordonare, strategie §1 reformä din cadrul Guvernului, colaboratoare apropiatä a lui Coea.

Presa a relatat despre existena unui ,,coordonator" american al activitáii operatorilor; acesta s-ar fi aflat In comunicare permanentà cu Doina Banciu (Z.3.10. Valentin Mondoc, Lucian MätAchescu).

Soul Doinei Banciu, Dan Banciu, face de asernenea parte din conducerea IUPPS, find totodatA consilier PDSR la Primria SAl. Dan Banciu a procurat o tipografie, condusA, conform actelor, de Marcu Tudorache; tipografia (cu numele Grand Print §i Nou Print, are douA sedii, unul acelai cu IUPPS. altul In sediul prefecturii SAl. Tipografia produce afie electorale cu chipul Iui ion Iliescu (Z.7.10. Valentin Mondoc).

Actualul director al institutului este Toni Avramescu, totodatà fost pregedinte al fan-clubului Hie Nástase, Conform unei gtir apArute In presà, Toni Avramescu a fost InsArcinat de deputatul PDSR Ovidiu Mugeescu sA se implice in aciunea ,,sondajului de opinie". Toni Avramescu lucrase mai Inainte la Evenimentul zilei, de unde fusese disponibilizat.

Un rol important In activitatea institutului are Constantin Atitie-ne, membru PDSR, filiala sector 4 (Z.3.10. Sorin Ovidiu Man).

DupA cum se vede IUPPS este creat gi condus de persoane strâns legate de PDSR. (Z.3.10. Luiza Cristina)

Conform relatàrilor presei, In realizarea ,,sondajului" ar fi implicat Gheorghe Onul, profesor la Universitatea Transilvania din Bragov gi pregedinte a! Asociaei de Studii S ociologice gi Pragmatice din România. La Inceputul acestui an universitar, Gh. Onu s-a aflat In concediu fArA platá (vezi articolul Iui Alexandru Deniforescu, da la Univ. Transilvania, Intr-o foaie obscurä din Bragov) (RL.11.1O).

*tefan Siromascenco, liderul unor sindicate feroviare indepen-dente, bun cunoscAtor al migcrii sindicale de dupá 22 decembrie, a declarat presei c la pun limp dupA crearea federaiei sindicale ,,FrAa" condusA de Miron Mitrea, aceasta a primit din partea unui puternic sindicat din SUA o importantA sumá In valutA. 0 mare

48

parte a surnei a fost deturnatA de la destinatia sa (sprijinirea rnicirii sindicale) §i folositä pentru dotatea IUPPS. In momentul pärAsiiii rnicärii sindicale, pentru a trece la PDSR, Miron Mitrea a refuzat sá retituie suma deturnatà. Ea a rámas pâna astázi In zestrea 1UPPS (Z.4.10. Tiberiu BrAescu).

Cldirea In care functioneazá institutul aparine Administraiei Patrimoniului §i Protocolului de Stat (APPS), In esenA fosta Gospo-dAne de Partid. Deciziile privind Inchirierea sunt luate de loan Hidecguti, personaj controversat, implicat In numeroase afaceri ale PDSR. China plAtitA de IUPPS este confidenia1ä (Z.4.10. Adina Croitoru, Tudor DAescu).

3 Aspecte tehnice. Costuri

IUPPS se bucurA de o dotare, de un personal §i de fonduri imposibil de gAsit la vreo altA ONG. Venitul lunar al institutuiui a fast declarat ca find de 5 milioane lei (RL4. 10 . Marius Ghilezan).

Institutul are montate 100 de linii telefortice, conectate - se pa-re direct Ia centralele judeelor a-riii, §1 200 de operatori angaja.

Aparatele telefonice sunt de tipul EUROSET 802, al cäror pre este de circa 60$ §i care nu se gAsesc In comer. Aparatele existen-te In RornAnia au fost cumpArate doar de ROMTELECOM.

Montarea unei singure linii telefonice costA circa 500 000 lei. Un cablu de 100 perechi InseamnA (incluzând pnizele, minireparti-toarele etc) costa*-' circa 25 milioane lei.

Montarea unei linii telefonice cuplate direct la un judet este foarte scumpA; costul ei depinde de distania dintre Bucuregti §i ca pitala judetului respectiv. Pentru Braov (situare sub medie), insta-larea unei linii costa- circa 1,5 milioane lei (RL.4. 10. Gilda Lazar).

Convorbirile telefonice dintr-o singurA zi, In Bucuneti §i In taraw, sunt estimate la circa 60 milioane lei (RL3. 10.Dan Preisz). Sala-tile operatonilor, de circa 255 000 lei pe lun (valoarea declaratA la o conferinA de presA a PDSR), InseamnA alte 25 500 000 lei.

Surse din cadrul Direcpei de Te1ecornunicaii Bucureti care au donit sA-i pAstreze anonimatul au apreciat ca-, la Inceputul lunii octombnie, valoarea totalA a impulsunilor consumate de IUPPS se ridicA la circa un miliard de lei, care va fi suportat de persoanele care au avut telefonul defect In ultimele 30-40 de zile §i eventual

49

de alti abonai. In legàturá cu posibilitatea conectArii telefoanelor direct la cen-

traiL ing. Alexandru Constantinescu de la Romtelecom, a declarat: ,,Aceastà lucrare este de o complexitate deosebitA §i iese din cadrul normal al unei retele obinuite de telefoane. Este nevoie de o microcentralä care sà aibá introduse In memorie prefixele celor 40 de judete, In aceast fel operatorul având acces direct, prin simpla apàsare a unei taste ... la apelarea directà a judetului dorit."

Este uor de constatat ca- funcionarea institutului Costa sume de ordinul miliardelor de lei. Pare de neln!eles cum un ONG cheltu iete atât de mult pentru un sondaj de opinie. Inca mai straniu este ca sondajul de opinie, atât de preios, nu a apArut nici pâná acum In presA (Z.3.10. Marius GutA).

In ciuda scandalului declanat de ,,sondaj", existA indicii cA acesta ar fi continuat - poate de la alte telefoane (RL.4. 10.CB).

3.2.5. Pozitia PDSR §i a preedinIiei

PDSR a ràspuns prompt dezvaiuirii ziaritilor, printr-o conferin-a de presA §i un comunicat.

La conferina de presA din 1.10.96, Miron Mitrea, loan Solca-flu §i Dumitru Pâslaru au acuzat ,,pätrunderea prin efracie a unei cete a CDR-ului Intr-un sediu pe care-! ocupá legal un centru de sondare a opiniei publice" §i au anunat cà vor da In judecatá persoanele vinovate de aceastA ,,infrac!iune". Cum ,,centrul de sondare" era, In opinia PDSR, unul independent, flu e clar In ce calitate se poate implica PDSR In apArarea ,,centrului". Miron Mi-trea a declarat caw lucràtorii IUPPS ,,efectuau un sondaj de opinie comandat de PDSR, pe baza unui chestionar absolut legal". El nu a putut Insá preciza care erau IntrebArile respective, nici care este numele corect a! institutului.

Ovidiu Mueescu, deputat PDSR, a declarat cá institutul i-a cerut sa selecteze un grup de tineri dornici de a câtiga ceva bani, care sà fie capabii de a realiza un sondaj de opinie.

Oficiosul preediniei, Dimineaa, In ediia din 4 octombrie, a publicat articolu! ,,Terorismul de tip legionar sub patrafirul Con -

w In care considerA ca- aciunea sãvârità ,,de Convenie §i de acoliii sAi Intrece once imaginaie" ... ,,un comando, descins

50

din ha1ucinaile legionarilor bátrâni a violat sediul unui institut, a n maltratat §i terozat zeci de tineri, care, la acea or- târzie, centra

lizau datele unui sondaj de opinie comandat de PDSR... Fuhrer-ii comandoului de sorginte legionara au fost un aa zis revo1uionar (Adrian Dumitrescu, kappo al organizaiei 21 decembrie", afiliatA la CDR) §i un presupus ziarist (Adrian Antoci, un inginer pripAit pe la diverse publicaii, In prezent la cel mai murdar cotidian plAtit de Petre Roman - Ziva)"

Candidatul PDSR pentru funcia de preedinte al României, Ion Iliescu, Intrebat de un reporter BBC despre poziia sa faA de ,,son-dajele telefonice", a declarat, Intr-o conferinà de presa- din 3.10: ,,Nu cunosc nimic despre sondajul de care vorbii. In aceste douA zile flu am urmàrit presa, deci flu cunosc nici macar comentariile din presä pe marginea lui. De asemenea, dacà a fost sau nu co mandat de PDSR nici ma-car nu §tiu. Deci, abilitat sA raspunda e PDSR."

Corneliu Iacobov, director al campaniei electorale PDSR In judetul Baca-u, nu a ascuns ca i-a procurat un robot teleforiic sofisticat, capabil de a face ,,sondaje de opiflie", mai exact de a afla opiuriea cetáeanului §i de a face propaganda incorectà, In cazul celor care simpatizau opozia. OtrAvurile ,,de Baca-u" erau altele decât cele ale IPPS, aflume: Dacã afi ,cti cá tatàl lui Petre Roman, Valter Roman, a fost prim-ministru ,ci a intenfionat sã Incheie un pact cu Moscova prin care Transilvania trebuia cedatá Ungariei, v-ar crcte sau v-ar scàdea Increderea In Petre Roman? In memoria robotului au fost introduse 300 de riumere de telefon, a declarat d-1 Iacobov, §i In urma rezultatelor Inregistrate, se poate trage concluzia caw In Bacãu 22% din electorat va vota cu PDSR. Este interesant de menionat ca PDSR a obinut In judeul Bacàu sensibil mai mult: 38% pentru camera §i 30% pentru Senat.

3.2.6. Poziia instituiilor de stat

Dupa ce presa independenta a Incercat - f.ra succes - saw cri-tacteze coriducerea Regiei Autonome ROMTELECOM, aceasta a dat publicitapi un comunicat In care dezminte once implicare politica a instituei, susnând ca serviciile prestate cätre IUPPS

51

(numit impropnu CSOP) flu diferA Cu nimic de serviciile prestate oricArui alt benefiCiar. ROMTELECOM a negat CA ar fi realizat racordarea IUPPS la centralele judeene §i a precizat CA aparatele telefonice au fost doar Inchiriate IUPPS §i de aceea poartA sigla ROMTELECOM; de aitfel, asemenea aparate se gAsesc In comer (Z.5. 10).

In urma acestui rAspuns, redaCtia ziarului Ziva a adresat conduceni ROMTELECOM cererea de a instala 40 de telefoane cu legAturA directA In cele 40 de judete aleArii §i a Indemnat toi agenii economici saw procedeze asemAnAtor. Se gtie, Intr-adevAr, CA obnerea unui post telefonic este foarte dificilA, §i instalarea unui numAr de 100 de posturi la o singurA ONG park fantezistA. Spre comparaie, un institut reputat §i prosper de sondare a opiniei pub]ice, IMAS, are doar trei telefoane §i un fax (Z.4.10. Carmen Barbu). ANL (Alianla NalionalA LiberalA) a cerut din luna august ROMTELECOM instalarea a 3 linii telefonice, fArA sA primeascA vreun rAspuns. DeocamdatA, cererea redaCliei ziarului Ziva a rAmas §i ea fArA rAspuns.

Informai ulterioare indicau ca- la ROMTELECOM direCtorul general Silviu Agapi a dec1anat o veritabilA vânAtoare de vrAjitoare Impotriva Celor bAnuili CA ar fi divulgat chestiuni referitoare la instalarea telefoanelor la IUPPS (RL. 11. 10.Lucian Tudorancea). Vice-preedinte1e PUNR, loan Gavra, a declarat ca- directorul PUNR-ist al ROMTELECOM fusese InlAturat tocmai pentru ca PDSR-ul saw poatA controla total aceastA instituie.

Ziarul guvernului, Vocea României, a publicat articolul Diver-siunea ,,sondajului telefonic", In care considerA intrarea ziaritilor In sediul IUPPS ,,o infracliune civilA, dacA nu chiar penalA". In schimb, aciunea PDSR ,,tine de inspiraie, inteligenA ori intuiie politicA" (dupA revista presei de Adina Croitoru, Z.5.10).

PurtAtorul de cuviint al Guvernului, loan Roca, a declarat, In Conferinla de presA a birouiui de presA al guvernului, atacând lega-litatea descinderii zianitior In sediul IUPPS, ,,IntrucAt nici Ministe-rul de Interne nu avea voie sA intre fArA mandat de la Parchet" (A.M.Press, preluatA de RL.4. 10). Este imposibil de Inleles de ce purtAtorul de cuvânt al guvernului comenteazA chestiuni legate de o organizaie neguvernamentalA.

Postul naonal de televiziune a dat citire doar comunicatului PDSR, fArA a da nici o informape neutrA. Conform declaraliilor u-

52

nor reporten ai postului TELE7abc, reprezentani ai CNA au fAcut presiuni serioase asupra televiziunior independente pentru a flu

difuza §tiri §i imagini despre operaiunea ,,telefoanelor oträvite". In ziva de 2.10, Biroul de presà al Direciei Generale a Po1iiei

Municipiului Bucureti a emis un comunicat, din care citAm: In seara zilei de 30.09.96, orele 23.45, Pol4ia Sectorului 6 a

Jost sesizatá telefonic de dl. Banciu Dan, asociat al Institutului pentru Utilitäfi Publice ci Proteqie Socialã cã, In jurul orelor 20.30, un gntp de persoane a pätruns ja'rd drept In incinta institu-tului, a provocat distrugeri §i, sub ameninçare, a su.stras mai multe documente de serviciu. (...)

Cele sesizate s-au confirinat prin faptul cã grupului de persoane n. i s-a Inlesnit accesul In istitut de cãtre Oana Bratu, reporter cola-

borator la Radio Contact, cu sediul la acelai etaj al imobilului, inducând In eroare personalul de pazä, motivând cã grupul va fi condiLs la redaqia postului de radio, unde este a.3cteptat. Ajungând In spafiul de IUCrU al IUPPS, unde ^i desfàcoara activitatea de sondare prin telefon a opiniei cet?4enilor 20 de salariafi, membrii grupului, dupã declinarea identitäfii, au ridicat jara- voia persona-lului mai multe documente de SerViCiU, motivând caw In acea salã s-ar desJ?L3cura activitãfi de interceptare ilegala a convorbirilor telefonice. Dçsi supraveghetorii sondajului au insistat ca membrii grupului sã rãmânã pânä la sosirea organelor de polifie ci a conducerii institutului, acectia au páràsit sediul, dist rugand sistemul de asigurare a douã u,ci, find condu,ci de Oana Bratu la içcirea din clãdire prin sediul redacjiei Radio Contact.(...)

Direqia Generalã de Poliie a Municipiului Bucure,cti continua cercetãrile, unnând safe sesizat parchetul de pe lâriga Judecátoria Sectorului 6 pentru Incälcarea art. 192, 211 §i 217 din Codul Penal.

Comunicatul a fost emis Inainte ca poliia sà facà cercetàn echilibrate, §i din partea ,,institutului", §i din partea ziaritilor. Astfel se explica, poate, faptul ca- afirmapa echipa de ziaristi ,,a provocat distrugeri" este neadeváratà. De asemenea, poliia consi-derA cä In ,,institut" se fàcea Intr-adev5r un sondaj de opinie, ceea ce este fals. Comunicatul aratä caw ziaritii au pàrásit sediul IUPPS ,,distrugând sistemul de asigurare a douä ui", fãrä sA menioneze ca, Inainte de spargerea broate1or, ziaritii fuseserA Incuiap, dcci c1austra, In cladire; aitfel ar fi ieit, desigur, fàrS sä distrugA vreun

53

„sistem de asigurare”. Prin acest comunicat, poliia §i-a dovedit lipsa de imparialitate. Dc asemenea, Incadrarea faptei ziaritilor In art. 211 CP (tâlhàrie) este absolut inadmisibilA; ziaritii flu au folosit violena, jar ceea ce au luat din ,,institut" era lipsit de once valoare materialA; singurul br mobil a fost corecta informare a opiniei publice.

Este regretabil ca- buna credinA cu care ziaritii §i-au fAcut meseria a fost total ignoratä. Totodatà, polia putea sa irieleagà uor cà lucrAtorii IUPPS se fAceau vinovai de calomniere §i devoa-larea opiunii politice a cetàenior §i putea saw aprecieze contribulia remarcabilA a ziaritilor la demascarea acestor grave infracpuni.

Abuzurile poliiei flu s-au oprit aici. Din ziva de 1. 10, In faa lo-cuinei Oanei Bratu a stalionat o mainã de poliie, jar pe scara blo cului au fost posta In permanenA, 24 de ore din 24, politi Inar mad. In noaptea de 4. 10, dupA ora 0, un subofier de la Secia 11 a apärut, fàrà mandat, In 1ocuina Oanei, pentru a o duce la Secie. El a dat Inapoi In urma intervenliei d-lui Adrian Dumitrescu, pree-dintele Asociapei 21 Decembrie §i a ziaristului Ovidiu Pátrácanu de la Evenimentul Zilei.

Ceva mai devreme, gazdele Oanei fuseserá chemate, tot ilegal, la seclia de poliie, pentru a da relalii despre ziaristA. La fel a papt prietena Oanei, Mihaela Baciu, ridicatà de la serviciu, tot ilegal, pentru dec1araii (Z.5.10. Miruna Munteanu, Ràzvan Savaliuc, Lucian MAtàchescu).

Ulterior, mai mulo ziariti din grupul care a deconspirat actwi-tatea IUPPS au primit citaii §i au dat lungi declaraii la seca de poliie.

Cu ocazia unei conferinbe de presA din 10.10, generalul CosticA Voicu, §eful poliiei române a declarat ca- ceea cc fàceau te1efonitii din IUPPS era o ,,prestae", o afacere Incheiatà pe baze contrac-tuale. Generalul pare sA fie singurul care a vàzut un contract Intre IUPPS §i PDSR. Nimeni abtcineva flu a arAtat cá §tie ceva de un asemenea act. ,,In lege nu scrie nimic despre telefoane. A fost un sondaj de opinie. Si pe mine ma puteau suna; dacà vreau, ràs-pund, dacá nu, Inchid telefonul!" In schimb, ziaritii care au pAtruns In sediu au Incàlcat legea §i, In consecinlá, pânä In ziva conferinei de presà respective (vineri 10.10), dosarul trebuia fina]izat §i Inaintat Parchetului (RL. 11. 10. Al. Mihalcea).

54

3.3. VioIene Inregistrate pe parcursul campaniei electorale a candidatului PDSR la preedintie

Campania electoralá a PDSR a abundat In episoade agresive. DupA cunotina noastrA, ele s-au datorat exclusiv instituliior de stat sau partidului de guvernämânt, care au folosit vio1ena pentru a intimida sau elimina adversarii politici. Vizitele electorale ale lui Ion Iliescu au generat aproape Intotdeauna vio1ene, dacA au exis-tat contestàri sau gesturi nedorite. latA câteva incidente consumate In judetul Suceava, relatate de AMPress (RL. 12.10):

Joi, In jurul orei 13.00, In limp ce Ion Iliescu vizita comuna Marginea, jud. Suceava, s-a petrecut un incident care a alertat Intreaga ob,cte sãteascä. Un zianst independent sucevean, Sorin Glipa, a Incercat safilmeze scenele vizitei; mai exact, scena In care un fa-ran Incerca sà-i Inmâneze prcedintelui o scrisoare. Observat de unul din gardienii lui Ion iiescu, ziaristul afost luat energic de cureaua pantalonilor, Injurat zdravàn §i atenionat sã o §teargã. A-gresorul a Incercat sà ia §i camera reporterului, care a Inceput sã lipe. Gum ,ci oamenii din preajmã au Inceput sä çipe, scena s-a oprit aici.

La Rádäui, Intr-un alt moment al vizitei, Sôrin Clipa a Incercat din nou safilmeze; el afost luat de cureaua pantalonilor §i aruncat, cu camera cu tot, la marginea d,umului. Singurul cameraman cäru-ia i s-a Ingaduit safilmeze era un reporter al televiziunii nafionale.

La Arad, miercuri 16 octombrie, In ajunul vizitei lui Ion Iliescu, un grup de 15 ageni PDSR, care au coborât din 4 maini cu giro-faruri, au Inconjurat un grup de 4 tineri care lipeau afie electorale ale CDR, i-au ameninat, i-au jignit §i au chemat poliia printr-un telefon mobil. Doi tineri, speriai, au reuit sa fugá. Ceilalli doi au fost dui la sediul poliiei. Aid sosiserS lideri judeteni ai PDSR, care allaserà de incident. Poliitii au avut o atitudine corectä, dei echipa de ageno PDSR - In care se afla §i o persoanA care pretin-dea a fi §eful campaniei electorale PDSR In Arad - au Incercat sA-i asmutä Impotriva tinerilor CDR-iti. In cele din urmá, tinerii au fost elibera. (RL. 18. 10.AU)

Un incident In care Insui preedintele a avut un rol In agresa-rca unor manifestani, iar polia a rámas pasivA s-a desfàurat la Oradea. latA relatarea lui Florin Ciuca (RL. 18.10):

Tinerii manfestanfi care au scandat lozinci antiprezidenfiale miercuri (16.10) seara, In fa;a Prefecturii Bihor, au fost atacai §i

55

bãtuji de càtre persoane din grupul de simpatizançi care acteptau sosirea lui Jon Iliescu. La ora 20, când era anunatà sosirea cara-vanei electorale a lui Iliescu, In parcul din fqf a clädirii Prefecturii au sosit câteva zeci de tineri studenfi, cu pancarta pe care scria ,,Iliescu judecat pentru-al treilea mandat". Jsterizai de aceastä apariie, câiva indivizi §i individe dintre cei circa 150 de simpati-zanfi ai precedintelui s-au nápustit asupra protestatarilor. rupân-du-le pancartele §i lovindu-i violent, atât cu beelc acestora, cat si

Cu pumnii i picioarele. Simpatizanii pre,cedintelui au cerut aresta-rea contestatarilor, numindu-i ,,zdrentãro,ci, nenqinafi, golanii drea-cului". In bc sã-i re(inä pe agresori, poiiitii i-au sfátuit pe tinerii care strigau ,fara vioienà" sà-ci vadà de treabá, spunându-le: ,afi manfestat destul". In jurul orei 21, Intr-un vacann de huiduieli §i urale, Ion Iliescu a coborât din autobuzui electoral i, urcat pe un scaun, a finut un scurt discurs care a avut daral de a-i incita It rnai mult pe proprii simpatizanfi ,,Cei ce alimenteazã ura ,ci discordia lucreazà Impotriva intereselor naçionale. Sà-i izolarn, sa-i margina-lizäm pe cei care propagä ura si violenla!", a clamat Iliescu, arãtând incitator cu degetul cãtre grupul de tineri care ti cerau dernisia. C& timp prçcedintele s-a aflat In incinta Prefecturii, oamenii acestora au Incercat sã acopere scandàrile protestatariioi repetând rnereu Ia dfuzoarele amplasate pe macini cântecul electoral cu refrenul ,,Patru ani de-acu-nainte, Iliescu prçcedinte", la care studen1ii ráspundeau: ,,Jliescu pre,sedinte ne va bága In morminte", ,,Iliescu, astä searà,te vedem ultima oarà", ,,Jliescu judecat pentru-al treiiea mandat". Inainte de a se urca In automobile, un grup de bodyguarzi prezidençiali au rapt lanul dejandarmi care Ii Inconjura pe protest a-tan, lovindu-i pe tineri Cu genunchii §i calcându-i In picioare.

Relatând Intr-un mod asernánAtor incidentul, Mariana GavsilA (Z.18.1O) precizeazã cA ,,In j urul orei 22, la retragerea lui Iliescu §i a delegaiei sale de la prefecturA, spre surprinderea politilor din preajmA, trei bArba Irnbräcai In scurte de pieIe presupui a fi SPP-iti, au tredut de coloana de jandarmi care proteja grupul re-bel §i au Inceput sA-i loveascA pe tineri cu purnnii §i cu picioarele. Un al patrulea bSrbat a rupt pe genunchi pancarta grupului. Speria, protestatarii au fugit."

SPP-itii au avut adesea o comportare agresivá, dei nici un fel de incident nu prea sà arnenine deplasarea preedinte1ui Ilie€cu. La Marghita, SPP-itii au Impins färA menajamente copiii adui de

56

profesori pentru a-i Intâmpina pe preedinteie Iliescu; ci au càkat In picioare trupurile mai multor copii cäzu In Inv1nea1. (Z.18.10.11) In mai multe rânduri, SPP-itii au fost vioieni faA de ziariti.

4. Atitudini partizane ale unor instituiii de stat In timpul campaniei electorale

4.1. Abuzuri ale Poliiei privind afiajul electoral i alte aspecte ale carnpaniei

Ne vom iimita la enumerarea succintã a câtorva acuni care sunt reprezentative pentru tipurile de incidente Inregistrate.

4.1.1. Descurajarea unor aciuni legale ale Opoziliei

Luni 14.10 o echipA ANL care Impärea fluturai electorali §i lipea afie In comuna Boteni-Dâmbovia a fost reinutA de plut. maj. Paraschiv, ameniniatà cu bätaia §i cu o amendA de 1-5 milioane lei (Z.16.10.OM).

4.1.2. Implicarea partizanA In afiajul electoral

Reprezentanii PS din Botoani au acuzat poiiitii de implicare In campania electoralá In favoarea PDSR. Ei au exemplificat cu cazul unui plutonier major detaat din Bucureti In scopul expres de a päzi afIeie cu Ion Iliescu (Z.26. 1 0.CD),

Em. Popescu, liderul UNC Gorj §i directorul publicaiei Opinia, a declarat ca- a vãzut, la Tg. Jiu, un poliist lipind afie cu Ion Iliescu (Z.26. 10.LC).

4.1.3. Incercarea de a influenta votul

In preajma vizitei electorale a d-iui Ion Iliescu la fabnca de ar-mament de la Plopeni, mai muIi politi, dintre cci venii In numr mare pentru a preveni once incident, au ameninat caw aceia care

57

flu vor vota Cu actuau1 preedinte ,,o vor pAp rAu de tot". Cu ocazia aceleiagi vizite, conducerea i-a ameninat pe munci-

tori ca- dacA nu vor participa la miring Ii se va desface contractul de muncA. Persoanele care simpatizeazA cu Opoziia sau nehotArâpi au primit telefoane de ameninlare (RL.29.10.VJ).

4.1.4. Actiuni de intiniidare

Copreedintele fihialei USD Botoani, Dumitru Sandu, a coborât o pancartA electoralA a PDSR, de óm lungime, atArnatA Intre doi stâlpi de telegraf, lângA piaa centralA, pentru ca' PSDR flu avea aprobarea primAriei de a o afia. Dei fapta sa a fost legalA, el a fost cercetat de po1iie sub acuzapa ca' §i-a Insuit un bun care flu-i aparinea (Z.29.10.AM).

4.1.5. AgresAri ale reprezentantilor Opoziiei

Deputatul PNTCD Barbu Piigoi a declarat ca- pe data de 28.10, candidalii CDR, care îi fAceau campanie electoralA In mod legal, au fost evacuap din oraul Topoloveni, Intrucât primarul §i poliia ateptau vizita lui Ion Iliescu, Acesta a sosit cu douA maini de scutieri. 0 profesoarA care a afiat portretul lui Emil Constanti nescu a fost bAtutA crunt de SPP-iti (Z.29.10.AH).

4.1.6. Actiuni ale politiei politice

Doru Viorel Ursu, candidat de Dolj pentru Senat pe listele ANL, a declarat ca- este urmArit de ofieri ai UM 0215. Persoane care s-au Intâlnit cu Ursu au relatat ca- ofileri In civil care s-au recomandat ca find de la UM 0215 au Intrebat cc a spus candidatul alegAtorilor §i cc IntrebAri i-au fost adresate. Ursu leagA aceste chestiuni de os-tilitatea pe care a arAtat-o, când a fost ministru, reInfiinArii poli-

ei politice, adicA a UM 0215 In cadrul Ministerului de Interne. Asemenea incidente au avut bc la Calafat, Poiana Mare, Magla-

vit, MoIäei, Bileti etc.

58

4.1.7. Imixtiuni In activitatea sindicalA

Poliia din Braov a retras aprobarea pe care o dáduse pentru o manifestae sindicalä cc urma sA aibá bc In ora', In ziva de 29.10, orele 12-16. Muncitorii de la SC Sucors SA din Râmnicu Sárat trebuiau sá se deplaseze la Braov spre a manifesta In faa sediului unei firme rAu platnice, SC Roza-Mulin SA Braov, al crei patron, Vasile Rogozan, datora Intreprinderii din Râmnicu Srat 770 milioane lei.

Polilia Braov a transmis Polipei din Rm. Sàrat cererea ca sindicaligtii sA nu se deplaseze spre Braov, cAci nu ii se va permite sA intre In ora. Ei pot veni oricând, numai atunci nu - au explicat polilitii braoveni; se pare cä interdicia era legatã de faptul cä, In acelai timp, urma sá aibA bc o vizitä electoralà a lui Ion Iliescu In ora. Poliia nu avea dreptul sA anuleze mitingul o data aprobat (RL.30. 10TD).

4.1.8. Actiuni ce Impiedicâ buna desfurare a alegerilor

Au mai fost raportate diferite acliuni ale poliiei a cAror motiva-nu poate fi precizatá, dar care au un efect nociv In perspectiva

alegerilor. Una dintre dc este actiunea de strângere a buletinelor de iden-

titate ale studenilor cAminiti, la sfâritu1 lunii octombrie, pentru punerea vizei de flotant. Cum cazarea studenilor In ca-mine s-a desfAurat foarte lent, acunea de strângere a buletinebor riscä sà periciteze exercitarea dreptului de vot de cAtre studen. LADO §i presa independentä au semnalat de mai multe ori acest pericol (Z.24. 10.IG).

La Tulcea, polia a ridicat, spre sfâritub lunii octombnie, un mare numAr de buletine de identitate, declarând cä ,,trebuie aduse la zi", eiberând In schimb adeveninte provizonii de identitate (RL.29. 10.AM).

AbtA acune a po1iiei, de naturà sä stârneascá suspiciuni, s-a desfáurat la Iai. Persoane domiciliate pe bd. Copou (fost 23 August) au fost vizitate de sectorist, care le-a luat buletinele pentru a consemna schimbarea numelui strzii - schimbare cc avusese bc In urmS cu aproape 7 ani! Persoane domiciliate In zona Podu Ro

59

au declarat ca- numele br au disparut subit de pe listele de alegA-tori, dei bocuiesc acolo de 20-25 ani §i flguraserá Intotdeauna pe liste. Singurul element comun Intre toate aceste incidente ese fap-tul cà persoanele implicate sunt abonate la România liberal ExistA suspiciunea cA poliitii au cerut listele abonabilor la România liberä pentru a Incerca sA-i Impiedice sA voteze (RL.29.10.VJ); cum se §te caw cititorii României libere sunt opozani, aceasta Insemna automat pierderea unor voturi ale opoziiei.

Abuzuri ale poliiei - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Ana Dinescu: La redacbia ziarului Ziva au sosit informaW despre faptul ca- In comuna Vlãdila, jud. Oh, Inaintea votArii po1iia a strâns buletinele bAranior, cu pretextul de a le reInnoi viza. Este 0

absurditate, deoarece aproape too bAranii locuiesc acolo din tatA-n flu §i nu sunt flotanbi, ca sA aibA nevoie de vizA. Voce: Polibia lui TArAcilA... Paul Mitroi: Apropo de poliie. La o secbie de votare din Bucureti s-a prezentat cineva de la poliie cu un tabel de 59 de persoane, vä rugám sä ne dati 59 buletine de vot pentru cele 59 de persoane din arestul preventiv, care au dreptul sã voteze. A fost Intrebat dacA too au buletinul la ei, a rAspuns cä da, §i s-a trimis urna volantA la secbie, cu doi membri ai biroului secbiei de votare, §i cu observa-torul LADO. Acobo au constatat ca- dintre cei 59, doar 7 aveau buletinul la ei. Va dabi seama, dacA nu erau acolo reprezentann secbiei de votare §i LADO... Voce: ...se Intorceau cu toate §tampilate. Paul Mitroi: VA dao seama, Intre 59 §i 7 este o diferenA.

4.2. Implicarea partizanA a Televiziunii nalionale i a Consiliului National al Audiovizualului

Partizanatul Televiziunii nabionale a fost o realitate atât de evi-dentA, Incât dezvoharea acestui subject nu prezintA un interes special. SA amintim cA Insui van Veizen s-a arAtat surprins de lipsa TVR de la conferinta de presA pe care a pnut-o la sfritu1 vizitei sale In Romania (7.10).

60

TVR a suprimat sistematic once posibilitate de manifestare direct- a opoziiei la postul national de televiziune. Pc lâng pre zentarea incorectA, deformatA partizan, a rea1itA0i, TYR a Impie-dicat §i difuzarea unor materiale In cadrul emisiunior electorale. Aa s-a Intâmplat cu un scurt documentar realizat de Sorin Ilieiu, la cererea CDR, In care se explica afacerea ,,telefoanelor otrAvite": materialul nu a putut fi transmis pe post! Mai mult decât atât, once emisiune care putea dáuna imaginii regimului I11eSCU a fost elimina-tA. De exemplu, a fost suprimatà partea a doua a emisiunii ,,Viaa satului" din 20 octombrie, care avea ca subiect ,,Afacerea SemänAtoarea - Intre cadrul legal §i interesul national", afacere In care erau implicai, Intr-un mod care urma sá fie prezentat mntr-o manierA critica, frapi Päunescu. Decizia de suprimare aparine lui Dumitru Popa §i Dionisie $ncan (Z.23.10.LD).

In ceea ce privegte CNA, este notorie Intreruperea transmiterii In direct, de cAtre Tele7 abc, a Conferinei Nationale a CDR de luni 22.10. Conform unei informaii ce provine de la secretarul CDR, Alexandru Popescu, decizia Intreruperii a fost luatA de Mircea Moldovan, §eful CNA (Z.23.10.GG,GS);

4.3. Implicarea partizanA a altor institi4ii de stat

Demnitarii care au participat la campania electoralà a PDSR au folosit In mod abuziv, dotarea instituiilor de stat In care activau, In folosul PDSR. Este notoriu cã ci s-au deplasat, de câte ori a fost posibil, nu cu mijloacele de transport ale partidului, ci cu cele de serviciu. Dc exemplu, Ion Honcescu, candidat PDSR de Mehe-din, s-a deplasat In campanie cu una dintre mainile Secretania-tului General al Guvernului (B 34 SGG). Inca*' mai gray este faptul ca, abuzAnd de funclia sa, i-a ameninlat pe politii care amenda-serA echipa cc lipise afIe PDSR. In locuri interzise §i a admonestat echipa de po1iie rutierä care, fAcându-i datoria, Ii oprise pe drum (RL.31 . 10.DDM).

Gh. Tinca s-a deplasat In scop electoral folosind avioane milita-re. Mai gray este, desigur, faptul caw a Incercat sA atragA armata In jocul politic (RL.31.10.EC).

PnimAriile s-au implicat din plin In campania electoralA, In favoarea PDSR. Probabil ca- ilegalitatea cea mai flagranta a fost

61

alcAtuirea unor liste de membri sau simpatizani PDSR pentru pre-edinii sau vicepreedinii seciilor de votare, cu Incalcarea groso-

lanA a legii 68/92. La acest element aproape general s-au adAugat i altele.

Vicepregedintele USD - Botogani, Corneliu Viceniu Daniliuc, a declarat ca- ,,logistica prefecturii este folositA din plin In campania electoral- a PDSR". Prefectul Judetuluig Mihai BaltA, este gi prege dintele organizaei judetene PDSR. Mihai BaltA 11 invitA - din partea prefecturii - pe Octav CozmâncA la toate activitAile oficiale, degi nu existA nici o legAturA Intre functiile lui CozmâncA gi prefec-tura Botogani. Singura legAturA existentA este CA Octav CozmâncA este candidat PDSR de Botogani pentru Parlament (Z.29.10.CD).

Prefectul judetului Alba, Joan Rus, a anulat 1icitaia prin care fusese desemnatA unitatea ce trebuia sA confecioneze gtampile pentru seciile de votare, degi ea se dovedise cea mai convenabilA economic. Prefectul a comandat gtampilele unei cooperative a cArei conducere avea strAnse legAturi cu PDSR. Suma de afaceri nu putea fi prea mare, dar importana gtampilelor Intr-o campanie electoralA atât de tensionatA este evidentA (RL.29.10.FMC).

Liderii PDSR flu au ezitat sA facA propaganda In gcoli, In pofida legii. Seful PDSR al comunei Negri Oud. Baca-u) a adus pentru elevii gcolii din Negri gi din Valea SeacA mai multe pacliete cu rechizite, In care erau introduse materiale propagandistice - calendar cu fotografia lui Ion Iliescu, insignA cu ,,VotAm PDSR!", caiete pe care se lipiserA imagini de acelagi fel. Actiuni similare s-au petrecut la BacAu (RL.26.10.TL).

Multi directori de Intreprinderi, cu simpatii (sau afilieri) PDSR-iste, §i-au folosit influena Intr-un stil ce amintea de ,,vizitele de lucru" gi mitingurile de altAdatA. Astfel, Rovena Plumb, directoarea fabricii de parfumuri ,,Miraj", a Intocmit liste cu salariai cArora Ii s-a cerut saw participe la mitingul electoral al PDSR ce a avut bc pe 17 octombrie la Sala Romexpo, lAngA Piala Presei Libere (RL.18.1O.MF).

Cu ocazia vizitei electorale a lui Ion Iliescu la fabrica de panifi-caie S.C.Spicul Rogiorii de Vede, directorul a cerut bArbaplor saw vinA la serviciu In costum gi cu cravatA, iar femeior, saw se coafeze. Ferneile au primit bani pentru coafor de la fabricA (RL.26.1O.IC).

In schimb, cei care nu cooperau electoral au avut adesea de suferit. Dc exemplu, patroni buzoieni care au refuzat sA expunA In

62

vitrine afie Cu Iliescu au fost supravegheai de indivizi care se plimbau prin faa vitrinelor §i le fotograflau. La scurt timp dupA acest Ciudat ftlaj, la magazine soseau eChipe ale G.rzii Financiare §1 ale poliiei economice, care Incercau sA le gàseascA nereguli patronior (Z.29. 1 0.AMPres).

Un incident neateptat 1-a avut cunoscuta cântreaä de muzicä populara Sofia Vicoveanca. Aflatá la Yatra Dornei pentru un spec- tacol, ea a primit o Intiinare de la Ansamblul Ciprian Porumbescu - unde este angajatá, dupà 37 de ani de activitate artisticA - In care i se spunea Ca ,,dacA nu-§i revizuiete atitudinea", colaborarea cu instituia va Inceta, deoarece prin comportarea ei, Sofia Vico veanca aduce prejudicii materiale §i morale Ansamblului. Reputata cântäreaá participase la mai multe spectacole organizate de CDR §i USD (RL.30. 10.VJ), (Z.30. 1 0.NS).

Rodipetul, institua cu capital de stat care asigurA o bunA parte din difuzarea presei, este probabil ràspunzãtor de multe din anomaliile care s-au Inregistrat cu presa de opozie, In campania electoralá. De exemplu, marp 1.10, nici România liberá, nici Ziva nu au ajuns la Parlament, dei toate grupurile parlamentare erau abonate. Numerele respective relatau cu lux de amAnunte scandalul ,,telefoanelor otràvite" (RL.2. 10.CF).

Dei ziarele de opoziie ajungeau tot mai greu In provincie, la Turnu tSeverin au apArut difuzori care ofereau gratuit Dimineaja §i Vocea României (RL.12.10.CHJ).

5. Funcçionarea BEC, a birourilor electorale judeene a tribunalelor implicate In procesul electoral

Funclionarea BEG a fost descrisA Intr-un material-bilan redac-tat chiar de aceastã institue, dupa Incheierea alegerilor. El este suficient de interesant pentru a merita saw 11 reproducem In anexá.

Mai departe vom face unele observaii critice legate de funcionarea BEG §i a altor instane electorale sau judecatoregti implicate In pregatirea alegerilor. Trebuie subliniat ca funclionarea corecta a mecanismelor de desemnare a preedinilor §i vicepreedin1or birourilor seciilor de votare joacà un rol esenlial In asigurarea corectitudinii alegerilor. Intr-adev.r, predintele biroului secliei de votare are, conform 1egis1aiei §i practicii

63

româneti, puteri extrem de man. Pnintre allele, el poate modifica, de unul singur, procesul verbal, sub motivul (sau pretextul) ,,Inchideni cheior" (vezi mai jos).

5.1. Acceptarea necriticã de ciilre BEC a dosarelor de candidaturA

Primirea dosarelor de candidaturA la functia de preedinte al României s-a fàcut de ctre BEG färA nici o examinare serioas a listelor de semnátuni. Astfel, In cazul dosarului Mudava, s-a consta-tat ca- uncle semnAturi erau identice; ca- 10 foi cuprind nume fictive ale unor studenli ai Faculta-lii de Drept; cá au fost trecute persoane nAscute Intre 1978-80, care nu au drepturi electorale; ca- senile buletinelor de identitate au fost sense neclar; cá uncle nume figureazA de mai multe on (Z.16.10.AD).

Intrucât asemenea neglijene apAreau In listele ,,celor 3M" Mudava, Muntean §i Miitaru - CDR a cerut BEG sA veiifice dacá nu cumva ar trcbui invalidate cele 3 candidatuni. CDR a cerut BEG sá sesizeze Parchetul General (dacA acesta nu s-a autosesizat) In le-gàturã cu Incälcarea ant. 292 CP (fals In dec1arai).,Neclarificarea accstei situai diminueazà Increderea cetãleanului In valoarea votu lui", se spune In adresarea CDR (RL.21.10).

Nereguli s-au constatat §i In listele de suslinere a candidätunii lui C.V.Tudor §i a lui Ion Iliescu. Dc exemplu, In listele de susli-nere pentru Ion Iliescu, figureazá Adrian Bàlan, domiciliat In str. Timonierului 3, bloc 113, ap. 74, In timp cc la adresa respectivA locuiete o aM persoaná. In nici unul dintre biocurile 1 13A,B,C,D flu existä nici o persoanA cu numele Adrian Bàlan. Georgian Niculai Grigora§ a fost trecut pe liste fárA saw-§i fi dat adeziunea (RL.31 . 10.IV,IP).

Putea Biroul Electoral Central sà respingá dosarul de candidaturá a! d-lui Ion Iliescu? - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Paul Florea: Inscnienea d-lui Ion Iliescu la al treilea mandat ire-buia opnitA chiar de BEG, care trebuia sá dea o hotàrâre de respin-gene a InnegistrAnii candidatunii. Probabil caw au fost §i ci surpnini -

64

pentru ca- vá amintii, d-1 Ion Iliescu s-a grabit foarte tare sà ajungA la BEC, a venit cu noaptea-n cap, jar membrii BEC au fost adui cu arcanul, foarte de dimineaA. Stefan Mateescu: Vreau sà-i raspund d-lui judecAtor Paul Florea. Teoretic, aa e: conform prevederilor din lege, BEC ar fi putut sA respingá Inscrierea candidaturii lui Ion Iliescu, dacà considera cA dânsui se afla la a! treilea mandat. Va rog Insà saw vA reamintiti cä, In perioada In care noi am fost alei, era in toi scandalul din presA In legatura cu aceastá candidaturä. Menionez, ca exemplu concludent, articolul d-lui Florin Gabriel Mãrculescu, In care domnia sa polemiza cu un constitutionalist, lonescu. TotodatA, §tam foarte bine ca neInregistrarea candidaturii lui Ion Iliescu de cätre noi va produce o fisurA grozavA In rândul membrilor BEC. Pentru Ca §i printre noi erau divergene, unii dintre noi find de o p.rere, alii - de alta. In al treilea rand, intuiam foarte bine - ceea cc s-a §i Intâmplat - Ca cei de la Curtea Constituiona1à, In cazul unei eventuale nelnregistrAri a candidaturii de cAtre noi, vor da o hot5râre inversä. 5i atunci noi am mers pe principiul ca- o lege, chiar proasth - §i eu vA fac mrturisirea ca judeca-torii BEC au avut de aplicat o lege proastä - poate avea efecte pozitive, dacA este aplicatá cu maturitate.

5i dacA veo controla Dvs., In rezoiuia de primire a candidaturilor la preedine pusA de BEC pe cererea respectivA, s-a scris expres cä Indeplinete conditiile art. 9. Nu s-a fa-cut nici o referire despre articolul urmAtor - refeiitor la numárul de candidaturi - tocmai pentru a oferi partidelor, cetáenior care doresc sa conteste candidatura, posibilitatea de a o contesta, de a o judeca la Curtea Constituponala, deoarece, in principiu, BEC flu era un organ de jurisdictie; BEC era un organ menit sA vegheze la desfaurarea alegerilor. Din acest punct de vedere, eu mi-a permite sa consider ca- BEC a procedat cu ine1epciune - flu s-a la-sat antrenat Intr-un scandal; vreau sà reamintesc, s-a scris atunci In presá, ca s-au fàcut contestaii Impotriva unor observatori numai pentru caw au contestat candidatura lui Ion Iliescu. Ce ar f urmat, aadar, dacá noi ne-am fi la-sat atrai in acest scandal? S-ar fi Ince-put §i cu contestarea noastra, s-ar fi spus ca nu suntem imparpali, ni s-ar f reproat cã facem politica §i scandalul ar f fost cu mult mal mare. Dc aceea eu zic cä noi am procedat cu inelepciune. Nu trebuie sä se uite cá In spatele d-lui Iliescu se aflau 5 milioane de

65

alegàtori, ca"" too aceti oameni ar fi putut sà aihAo reactie neprevA-zutà In momentul neInrgistràrii candidaturii. In cele din urmA, electoratul, care este supremul judeca-tor. §i-a spas cuvântul. Si eu cred cä §i 1-a spus foarte bine. Paul Mitroi: Sunt de acord cu colegul Mateescu In privina faptu-lui ca- a fost un BEG - mu refer 1a judecätori - care a procedat cu maturitate. Repet, pe toate rezoluiile de admitere a candidaturilor celor 16 candidai la preedinie existà acest ,s-a pnmit candidatu-ra cf. art. 9 din legea 69". Articol 9 care, pe scurt, spune Ca aceste candidaturi sunt primite numai dacA: (1) sunt semnate de conduce rea partidului care II .acrediteazA; (2) conin nume, prenume, adresA, ocupaie, studii; (3) declaraia de acceptare a candidaturii; (4) lista susinátorilor, care este un act public, sub sanciunea prevAzutà de lege; (5) sà fie depusa In 4 exemplare. Deci eu, BEG, sunt obligat sá primesc propunerile dacá satisfac aceste conditii. Imi vine cu aceste date - eu Ii p imesc candidatura, Restal - con-testaii, a doua sau a treia candidatura-, sAnAtate mintalA, autentici tatea celor 100 000 de semriAturi - sunt lucruri care privesc o aM autoritate. Ele trebuie verificate de cãtre o instanä de judecatA. In primal rand, dupa mine este greit cä contestai1e pentru preedin-te sunt date la Gurtea Constituionàlà. Aa cam s-a aràtat, acesta este un organ cel puin semi-politic. Din moment ce vrei sä formezi BEG din judecàtori care sunt independeni, echidistani, de la GSJ, e absurd sà dai contestapile despre ceea ce se Intâmpla In alegeri sA fie judecate de an organ politic. Contestaiile candidaturilor ar Ii trebuit, Intr-o lege corectA, sà fie date tot instane1or judecAtoreti, nu acestui hibrid politico-juridic care este Curtea Gonstituiona1A. Paul Florea: $i alte a-rii europene au Curti Gonstituionale... Paul Mitroi: Prea vorbim mereu de Curile europene. Ei n-au In spate cei 50 de ani pe care Ii avem noi. Ele sunt fa-cute dupa ràzboi §i funcioneazá Intr-un stat de drept. Deci BEG a procedat corect §i a la-sat deschisà calea contestaiior. Pentru caw unii dintre membrii BEG - noroc cu au fost In minoritate - au zis: cu ocazia primirii, noi sà dam §i an fel de comunicat, In care saw spunemcä primim candidatura d-lui Iliescu (care ne-a luat In pripà, ieri dupa amiazà am fost numii, azi dimineaa la 8 am fost adui cu mainile ca sä-1 primim), §i cu candidatura d-lui Iliescu este a doua candi-datura-, §i sa ne punem toti §apte apostila pe aceastá dec1araie! Dat find cu unii dintre noi au protestat, nu s-a mai fAcut asta, dar và

66

dai seama ce argument furnizam noi Gurii Constituiona1e §i tuturor celor care susDneau cá Iliescu se afiä la al doilea mandat. Florin Gabriel Märculescu: Am o Intrebare pentru d-1 Mitroi. Ai spus cä BEG a dat dovadA de Inelepciune limitându-se la aplicarea art. 9. Intrebare: cine autorizeazä BEG sä facA abstracie de art. 10 sau de alte articole din legea electoralA, direct legate de aceastä procedurA? Paul Mitroi: Din interpretarea legii §i din succesiunea articolelor de lege, aa cum sunt scrise, reiese clar cä art. 10 §i 11 privesc alt organ care este implicat In procesul electoral, §i nu BEC. Florin Gabriel Màrculescu: DacA citim mai atent legea electoralA, o sA vedem ca-BEG are competene extraordinar de man - In pni mul rand de corectä aplicare a legii electorale, §i aplicând-o corect flu putem face abstracie de un articol esenial cum este art. 10.

S-au discutat foarte mult chestiuni de procedura - §i e foarte bine ca- s-au discutat - dar vreau sä subliniez un element esential, care a fost omis. Acest articol 10 din legea 68 a fost literalmente ucis de Curtea Gonstituiona1A, care 1-a declarat din oficiu anticon stituiona1. Ne putem Intreba, speniai: judecátonii Gurii Gonstitu-ionale au fost timoraçi, au fost fricoi; membrii BEG au fost Ine1epfi; politicienii - rezervai; atunci, dacA toatà lumea se aflà Intr-o situaie sau alta, ce se IntâmplA cu legea? Paul Mitroi: Hotárãte electoratul. Florin Gabriel MArculescu: Legea rAmâne la Intâmplare! Stefan Mateescu: Dacä noi aplicam legea exact cum este ea, ar fi trebuit saw nu existe la alegeri nici picior de observator! Pentru cA prin hotàrâre de guvern, legea nu poate fi modificatA. Dar noi - o spun Inca o data - am mers pe ideea cá o lege proastà, dacA e in-terpretatA In mod Ine1ept, cu discernämânt, poate duce la rezultate foarte bune - dupa cum o lege foarte bunA, dacá este interpretatà de persoane despninse de realitäi de vialA, poate duce la rezultate proaste. In mod deiberat, noi ne-am permis saw interpretAm legea. Paul Florea: Speram caw Gurtea Constituona1a va Ine1ege mesa-jul electoratului din Romania... ca saw nu dezvoltAm ideea... Florin Gabriel Mârculescu: Avand legi, avand tribunal, noi trebuie sA ateptAm vocea electoratului! Mi se pare absurd. Poftim: dar dacà electoratul vota Iliescu? Eram In dictatura astázi? Paul Mitroi: Eram! Florin Gabriel MArculescu: Cu toatA Inelepciunea §i cu toate

67

discursurile noastre, eram In cea mai cruntA dictaturk $i nu se §tle ce ne rezervà viitorul, fiindcá vAd ca- d-lui Iliescu flu i-a pierit cheful saw caridideze pentru a treia oarA; a anunat cá se pregätete pentru anal 2000! Lucian Mihai: Si In anal 2000 cea mai mare parte a judecAtorilor Curii Constituionale vor fi aceiai! Mircea Aron: Inca o vorbà despre activitatea BEC. Multä lume ne-a criticat (gi nu spun asta cu ton de reprog, pentru cã una e saw flu In interior gi sá aplici legea, gi alta e saw fli pe margirie gi sá critici), acuzând lipsa de iniiativä a BEC, chiar pe chestiunea articolului 9. P.rerea mea este cA legiuitorul nu a la-'sat suficientá iniativA BEC pentru a deveni un persoflaj suficient de activ In desfagurarea campaniei electoraie gi a alegerilor.

Cred cä ar trebui lrgita inipativa BEC, modiflcând art. 9 astfel: nu sA fie obligat BEC, ca acum, sA dea o solue imediatA In legatura cu cele 4 chestiuni ale art. 9, ci sá se acorde un interval de 10-15 zile, In care BEC. saw aibà iniliativa gi posibilitatea de a face cercethn efective asupra autenticitàii semnäturilor. Pentru ca-este imposibil sá poi constata, la prima vedere, dacà 100 000 de semnàturi sunt sau nu autentice - exceptând situatii ca accea din 1992, când au existat semriale ca- Lucian Cornescu venise cu nigte liste imperfecte. Dacá Insá BEC ar putea sA faca cercetAri gi dacä ar gasi, Intr-un egantion de câteva sute de semnAturi, 30% - sa-zicem - false, ar trebui sa aiba posibilitatea de a-1 decAdea pe respectivul candidat din dreptul de a participa la alegen.

Dacä BEC nu avea suficientA libertate de migcare, flu acelagi lucru se poate spune despre competiton: partide politice gi candi-dali. Competitorii au fost excesiv de pasivi, adicá nu au speculat libertalile furnizate de lege. Ei trebuiau sa faca mai 'multe contes-tapi - la BEC, la BEJ sau la tribunale, dupa caz. Andrei Niculescu: In Italia, la colectarea semnaturilor, este absolut necesara prezena unui notar. El poarta räspunderea pentru autentucitatea semnaturilor, nu aitcineva.

Relatia Biroului Electoral Central cu presa - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Oana Marinescu: Ag vrea sA vorbesc despre modal in care a fost receptat BEC de catre presa. Trebuie sa spun ca imaginea BEC-

68

ului In ochii notri a fost negativä. E drept ca- a durat ceva pânà când ziaritii s-au rodat cu limba-

jul judecátorilor §i judeca-torii s-au rodat cu limbajul ziariti1or. Dar Intinirile de presa- erau foarte agitate; caracterul br s-a Inscris In peisajul general al alegerilor, care au fost uncle violente.

Atunci când ziaritii aduceau In discupe Incälcàrile legii (atât la locale cat §i la generale), judeca-torii fie ca- dAdeau un rAspuns vag, fie cá ridicau din umen. Imi aduc aminte cã la locale, judecatorul Gazetovici spunea foarte senin cá nu pot fi pena1izai cci care au pus panouri imense cu Nästase pentru caw nu existA prevederi legale pentru aa ceva. Foarte multi judecaftori Incercau sà ne convingã ca nimic din tot cc spunem nu este gray §i cà ne place pur §i simplu sA ne aflAm In treabA vorbind aiurea In conferinbele de presa-. E adevArat InsA caw la sfãrit ne-au mullumit pentru activitatea pe care am depus-o. Stefan Mateescu: Eu voi inversa raportul BEC-presa §i voi Incepe cu presa. Pentru mine, declaralia d-rei Marinescu, caw BEC a fost perceput negativ de presa-, a fost surprinzátoare. Din presa pe care am citit-o, de abtfel foarte asiduu In perioada respectivA, nu am per-ceput un calificativ negativ primit de BEC. Dacà noi am avut uncle nelmpliniri, eu nu le neg; sigur ca- once activitate este perfectibilA. Este InsA cert ca- dorinla noastrá a fost ca lucrurile sA meargA foarte bine.

In ceea cc ma- privete, eu am o viziune pozitivA despre presA, i dacA alegerile s-au desfAurat cum §tim, §i dacA nivelul de edu-

caie politicA a electoratului s-a dovedit a fi ccl arAtat de vot, eu cred cä a fost In primul rand meritul presei. Presa a contribuit, pe de o parte, la Inelegerea de cAtre electorat a unor probleme de di namicA socialA; pe de abtA parte, la atenuarea fricii. Frica a jucat un rol important §i In '90, §i In '92, §i dacA nu era frica, rezultatele erau poate altebe.

Percepera negativA a BEC de cAtre presa- flu trebuie reproatA nici judecAtoribor, nici presei. Cred ca*' exp1icaia coristA In faptul cä ziaritii flu cunosc nite lucruñ care On de deontologia membrilor BEG §i In primul rand a judeca-tofflor. Noi am avut doi purtAtori de cuvAnt care, dupA mine, §i-au fAcut datoria, asigurAnd foarte bine transparena; dar au fost situai In care am mers §i eu la conferin Ide de presa- §i am vAzut caw unii ziariti, de regulA cci tineri, pun IntrebAri de felul acesta: la Universitatea din Oradea s-a Incercat de

69

cätre... cc pärere aveii? Pe de o parte, noi flu aveam nite infor-mari oficiale cu pnivire la faptele Imtâmplate acolo. Pe de altA parte. judecAtorul flu se poate pronuna In privina unor lucruri la judecata cärora, ccl pun In principiu, poate fi solicitat sA intre. Noi aveam nite sarcini foarte bine precizate In BEC. Aa ca- dacA din asemenea motive am fost percepui negativ, cred ca' este o impresie nu tocmai fundamentatA.

S-a pus aici o Intrebare: dacA In locul d-lui Chirca ar fi fost cine-va räu intenonat, alegerile ar fi putut fi falsificate? Eu, adresAnd d-lui Chirca toate feicitAnile pentru modul impecabil In care §i-a fAcut datoria, pot sA vA spun cu rnâna pe inimA ca alegerile nu pu-teau fi falsificate la nivelul BEC. In ceea cc pniveie partea tehnicA, eu nu ma pnicep la informaticA, dar am chemat toti specialitii din partea reprezentanior partidelor, din tot spectrul politic, §i top au fost de acord ca- lucrarea este foarte bunA.

Opinii despre functionarea BEC §i despre eventuale paralelisme cu STC - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Tudor Marian: Guvernul a prevAzut un secretariat al BEG, format In principal din doi oameni, Vasile Mihai §i Liviu CApraniu, care, in bc sA se supunA BEG-uiui, au Incercat sA supunA ci BEG-ui. Ei nu au furnizat documentele BEG-urilor antenioare, de exemplu hotArAnile, sub difenite pretexte. Era vorba In special de o hotArAre impontantA pnivind deducerea numArului de deputai §i senatoni, In conformitate cu situabia la zi a populaiei. PAnA la urmA aceastA hotArârc a fost procuratA,, dar foarte greu. Secretaniatul tria toate documenteic care vcncau §1 ci se ocupa §i de tnimiterca In barA, la BEJ-uni, a hotArArilor BEG.

Vasilc Mihai a fost cci care a decis ca Biroul dc presA al BEG sA fie la Radio, ccea cc a nernulbumit zianitii.

Sccrctaniatul BEG. Impreuna cu d-1 GosticA lonescu, au impus un bulctin dc vot pentru votarca precdintelui, In primul tur, fArA sA se consultc cu cdilalii mcmbri BEG. Ei au spcculat faptul caw or-dinca candidaiior pc buletinul de vot nu este reglementatA dc lcgc

au fAcut un formular pc care opozitia 1-a considcrat dcfavorabil. Când am aflat Incepusc tipAnirca §i nu s-a mai putut face nimic. Totui, din cauza unor eroni - Militaru, Mudava §i Anghcina au

70

apArut fàrà sigla, §i aa au rämas pe formularele care au fost expe-diate In strinátate - buletinele s-au retipärit, §i pentru Bucureti, §i pentru alte circumscripii. Retipärirea a dus la o aith Incàlcare a Iegii. pentru Ca retipárirea a Inceput joi, astfel Incât buletinele n-au rnai putut ajunge vineri In secile de votare, cum ar fi trebuit. De alifel, legea are locuri In care e foarte greu de respectat; de exem plu, preedinteIe seciei de votare trebuie sà stea noaptea de pazA in locul In care stint stocate buletinele de vot, Inaintea votàrii! Practic cred cà nimeni nu a fAcut aa ceva.

BEG a funcionat de la 7 septembrie la' 6 octombrie cu cei 7 judecawtori, jar apoi i s-au alAturat 16 reprezentani ai partidelor, care au rAnias pânA la urmà 14.

Actele emise de BEG se pot Impär In douà categorii: (1) hotàrâri asupra contestaii1or §i (2) circulare càtre BEJ-uri. Printre cele mai importante au fost cele care hotárau afiarea procesului verbal In secie, dupa Incheierea numAràtorii voturilor, respectiv participarea observatorilor la numärAtoarea voturilor.

BEG a Incercat sá rezolve incidentu.1 legat de apariia ONG-uri-br fantomA prin ideea de dublare a observatorilor. Observatorii trebuiau sá se prezinte In ajunul zilei de vot, la ora 18. Dacà flu se prezenta titularul, intra automat rezerva, conform hotArârii BEG; absentul pierdea dreptul de a mai fi observator. Constantin Chirca: Din cauza caracterului nepermanent al BEG, ideea Infiinárii STC a fost bunà, dar din pAcate flu a functionat prea bine. De fapt, STG flu a fost o noutate, el a funcionat §i In alegerile generale din 1992, §i la cele locale din 1996.

Scopul sAu a fost de a pune In micare, din punct de vedere tehnic, toate organismele de stat implicate in procesul electoral. Pentru ca BEG saw funcioneze, aveam nevoie de comunicaii, deci trebuia saw fie angrenat Ministerul Transportului §i Gomunicatiior, §i la nivel central, §i la nivelul §efilor direciior de comunicaii din judee. Po1iia a asigurat paza buletinelor §i a proceselor verbale, In timpul transportului. Ministerul Finane1or trebuia implicat pentru partea financiarà. La nivel central, banii au fost dai de la buget, iar la nivel local, din bugetele locale, care au fost ulterior suplimen-tate.

Din pàcate, find un organism mare, Cu structurà complexa, nu a putut funciona la fel de bine ca o structurä permanentà, pentru ca nu a avut când sä se rodeze.

71

STC a funcponat conform art. 84 (2) din legea electoralA. Nu cred ca- au fost paralelisme Intre STC §i BEG; mai curând

punen de acord. BEC a cerut STC sA urgenteze unele aciuni de tipàrire sau retipArire a buletinelor de vot.

i...) In fiecare seclie de votare, procesul verbal s-a Incheiat mn trei

exemplare, din care unul trebuia afiat In sediul seciei de votare, altul mergea la tribunalul judetean cu listele permanente §i speciale

cu buletinele de vot considerate valabile, altul mergea la BEJ §i constituia documentul primar folosit la introducerea datelor In cal-culator. Când s-a Incheiat centralizarea datelor la judet, preedin-tele birourilor electorale de circumscripie au adus la BEG dosarele cu fiecare proces verbal al seciei de votare, plus procesul verbal al judetului. Ele au fost depuse la Senat, Camera DeputaiIor §i Curtea Constitutional §i se pot cere spre consultare din arhivele respective.

Sub aspectul modificArilor operate In procesele verbale, pentru a iei cheile, comparând cu localele '96 §i cu generalele '92, se poate spune ca- foile au fost mai curate.

(...) Preedinii secliilor de votare flu au fost suficient de bine instru-

ili, practic unii nici nu au participat la instructaje. In Ardeal pregä-tirea a fost mult mai bunà decât In rest.

La sate, In general sunt invitali profesorii sA facá parte din birourile centrelor de votare, inclusiv preedin; doar dacá refuzà se propune altcuiva.

(...) Numàrul mare de alegàtori al Circumscripiei Municipiului

Bucureti a creat probleme serioase. Ar trebui ca Circumscrippa Bucureti sá fie spartA In sectoare. Preedinii secior de votare au trebuit sA atepte ore Intregi ca sA predea procesele verbale §i sacii cu buletine. Din cauza extenuArii unii au cedat, au abandonat toate hârtiile la tribunal §i au plecat acasA. S-a produs astfel un blocaj, deoarece flu puteau fi introduse datele In calculator dect In in zena §efilor birourilor seciilor de votare. Prefectura a spus ,,preluai-le §i aa", ceea ce era ilegal §i flu puteam admite. PânA la urmA, prefectul a acceptat sA cheme oamenii Inapoi (listele cu adre sele preedinilor sectiilor de votatre le avea prefectul) §i procesul de pred&e-primfre a proceselor verbale a intrat In normal.

72

(...) Prin legea partidelor politice partidele aveau termenul limitá de

depunere a listelor la tribunal pe 30 octombrie, ceea cc sub aspec-tul calendarului electoral era extrem de târziu; s-ar fi Intãrziat Intreg procesul electoral. De aceea, printr-o hotArre de guvern s-a stabilit ca acest termen de Inregistrare sà fie devansat cu 15 zile. Din cauza acestei neconcordanle, au fost câteva partide politice care la 20-22 octombrie nu aveau rezolutia finalA a tribunalului, deci nu-§i puteau depune candidatura. DacA se atepta verdictul tribunalului, se Inthrzia tipärirea buletinului de vot. Dc aceea, uncle judete au mers pe ideca cä uncle partide aveau §anse de a fi Inregistrate §i le-a admis candidatura, le-a admis pe bulctinul de vot, cu condiia de a aduce dovada de Inregistrare In timp util. Pentru douA partide tribunalul a respins dosarul §i au rAmas totui pe buletineie de vot. Asta a gcncrat Incurcàturi; voturile care le-au fost acordate (in ciuda avertiz.rilor noastre, care am cerut ca In seclii sA se scrie clar, la bc vizibil, CA partidele respective nu trebuic votate), au fost anulate. S-a anulat astfel un numAr de voturi, foarte mic, 5-6.

Ana Dinescu: In legaturA cu suprapunerile dintre STC §i BEG. STC dAdea o cifrA de alegAtori, ulterior dezminitA de BEC. In plus, Inainte de tururi, au fost organizate conferine cu prefecii, In care acetia erau instruii In legAtura cu modul In care ar trebui sa transmitA preedintelui seclici de votare instrucliuni referitoare la dcsfAurarea alegerilor. Accasta intra In sarcina BEC. Eficicna acestei instruiri s-a vAzut In faptul CA multi predini ai sectillor de votare flu cunoteau legea, având un nivei dc pregAtire foarte scA-zut.

Tot In cadrul STC s-a discutat foarte mult despre actele cu care se poate vota. S-a propus sA se voteze §i cu paaportul turistic, ceca cc mai apoi BEC a interzis. Totui, In teritoriu, au fost cazuri In care s-a votat §i cu carnetul de §ofcr. Aa a aspus d-1 *tefa-nescu DrAgAneti Intr-o conferintA de presA.

Faptul caw asemenea nereguli au viciat alegerile este clar. Unii cetAleni au fost dezorienta, multi nu s-au gAsit pe liste §i au renunat la vot. Constantin Chirca: Votul era un moment de actualizare a listelor permanente care a fost ratat.

73

5.2. Desemnarea ilegalA a preedinçi1or i vicepreedinior birourilor seciior de votare

o violare extrem de gravA a legii electorale, fàcutà sistematic de birourile electorale, a fost desemnarea unor mernbri sau simpati zanti PDSR drept preedini §i lociitori de preedinp ai birourilor secilor de votare.

Intr-o conferinA de presA extraordinarA (21.10), preedintele organizaiei Bucureti a PD, Alexandru Sassu, §i reprezentantul USD In Biroul Electoral Central, Gabriel Dumitracu, au relatat modul In care BEMB a eludat art. 28 al legii electorale 68/92. latà coninutu1 pàrii ce prezintà interes al art. 28:

Art.28. (1) Birourile electorale ale secfiulor de votare sunt alcã-tuite dintr-un prcedinte, un locfiitor al acestuia si 7 membri.

(2) Preedintele si loqiitorul sunt, de regulã, magistraji sau alti jur4ti, care nufac parte din nici un partid sauformaiune politicã (s. m.), desemncqi de prcedintele tribunalului jude(ean sau al Municipiului Bucurcti, cu 15 zile Inainte de data alegerilor, prin tragere la soqi de pe o listà Intocmità de prefecfi ci comunicatã de acctia presedintelui tribunalului cu cel puin 5 zile Inaintea trageriila sorfi.

(3) In cazul In care numàrul junctilor este insuficient, lista vafi completatã cu alte persoane care au o reputaie nçstirbita ,ci care nu fac parte din nici un partid sauformatiune politicã.

Iatä acum ce s-a Intâmplat In realitate, La 14.10.96, USD a solicitat In scris prefectului municipiului Bucureti lista cu persoa nele propuse pentru preedini §i vicepreedini ai celor 1238 secii de votare din Bucureti, cerându-se sä se specifice calitatea de juriti sau magistrai. Prefectul nu a ràspuns. La 16.10.96, o SCri

soare similarà a fost trimisA preedinte1ui Tribunalului Municipal Braov, care a rAspuns ca nu poate pune la dispoziie lista.

La 18 octombrie ar fi trebuit sà aibá bc tragerea la sori pentru desemnarea preediniIor §i vicepreedinilor seciIor de votare, dintre Inscriii pe listele menionate In art. 28, aIIm. (2) al Leii 68/92. In prezena reprezentanilor partidelor In biroul electoral. In ziva respectivà, In biroul primului grefier al TMB, se completau deIegaiile pentru cele douA funcii, urmàrindu-se o lista-. Reprezen

74

tantul prefecturii a sosit cu an teanc de de1egaii datate 15.10 §i nesemnate de preedintele TMB. Tragerea la sorli flu mai avusese loc. Ea fusese pur §i simplu substituitA CU alcAtuirea listei cu pree-dini/locliitori de preedini ai birourilor secliilor de votare, CU uile InChise, In secret. S-a Constatat ulterior CA lista fusese redactatA de subprefectul Bejan, figurA marcantA a PDSR.

Alexandru Sassu a arAtat ca- listele conlin numai 35 de magi-strati (din cel puin 2480 persoane). Foarte multi preedini gi vicepregedini ai secliior de votare sunt membri PDSR, sau candidali PDSR pentru alegerile locale de la 2 iunie 1996, sau reprezentani PDSR In birourile secliior de votare de atunci. AItii sunt rude sau locuiesc In alt sector decât cel In care se aflA seclia, sau chiar In altA localitate. Astfel, Petculescu Manolica, lociitor al pregedintelui secliei de votare nr. 175, a fost reprezentantul PDSR la alegerile locale In seClia 157; Moldvai Stefan Benjamin, prege- dintele seciei de votare nr. 178, a fost reprezentantul PDSR la seca 54 In alegerile locale; Mircea Postelnicu, pregedintele secliei de votare nr. 166, gi Oana Lucia Postelnicu, locliitorul pregedinte-lui secliei de votare nr. 168), au acelagi domiciliu (gi anume In sectorul 6, degi secliile de votare pentru care au fost numili se aflA In sectorul 2!). Asemenea cazuri sunt extrem de numeroase.

La o verificare sumarA, au fost gAsii pe liste foarte puini dintre cei care fuseserä propugi de cAtre consiliile locale. TotodatA, de pe listele poteniaIilor pre§edino ai birourilor secliior de votare au fost exciugi profesorii. De aceea, duminicA, atunci cAnd trebuiau sA se constituie birourile sectiilor de votare, multi dintre pregedinii de secii, pugi probabil pe liste In urma unei racolAri pripite, flu s-au prezentat (RL.22.10.CF).

Conferinla de presA a CDR din 20.10 a formulat, In esenlA, aceleagi critici (RL.2 1. 10.RO). Ele au fAcut obiectul unui protest scris (RL.22.10).

România liberã din 22.10 a publicat xerocopia listei Cu persoa- ne propuse de PDSR pentru pregedini sau lociitori de pregedini ai secliilor de votare gi, alAturat, xerocopia listei cu persoanele desemnate de BEG pentru posturile respective. Se poate constata ca BEG a preluat, practic fArA modificAri, lista PDSR. Nici vorbA de acceptarea unor alte propuneri sau de tragere la son. Se poate spune ca, practic, pregedini gi locitorii pregedinilor birourilor secior de votare din Bucuregti au fost desemnali de PDSR. Gum,

75

In general, legea este mai respectatá In Bucureti decât In majorita-tea judee1or (mai ales In cazul judetelor din Vechiul Regat), Intru- cat presiunea exercitatà de presa independenta este mai puternicA, §i partidele de opoziie sunt reprezentate de persoane mai marcan-te, ne putem uor imagina ce s-a Intâmplat In zonele din/provincie bine controlate de PDSR. I

Dar, pentru cunoaterea situaiei, nu trebuie saw facem ipoteze, Intrucât avem date directe. Intr-adevr, asemenea grave Incãlcàri ale le gii electorale au constituit regula, pentru toate circumscripii1e din tarl In circumscripa 10 - Buzàu, preedintele tribunalului judeean, Gh. Panä, a organizat tragerea la sori pentru desemna-rca preedinilor birourilor seciilor de votare §i a locpitorilor br In absena reprezentanilor partidelor politice §i a presei. Cotidianul Opinia a cerut tuturor partidelor care au suferit In urma acestei fraude sA dea un comunicat, dar ele au refuzat, motivând ca- tre- buie sA päslreze anonimatul sursebor. Faptul merità reinut, pe de o parte ffindcä aratà, o data In plus, cá presa a fost mai combativà decât politicienii In apärarea statului de drept; pe de alta parte, fiindcá este relevantA pentru lacunele de culturá politica ale virtualilor parlarnentari.

MeritA menbionat, In context, ca- 4 redactori de la Opinia au fost judecati In lipsà pentru cabomnie asupra lui Aurel Gubandru, prefect PDSR, §i Ovidiu Petrescu, secretar al Camerei Deputaibor. Completul prezidat de judeca-torul Aurel Florescu a hotArât abuziv sä intre In pronunare Inca de la primul termen, färA audierea pá4ilor (Z.26.10.SO).

Organizaiile judetene Neamt ale CDR, UNC, USD, ANL au reclamat BEJ Neam ca- 19 preedin,i ai secior de votare sau locitori sunt membri PDSR; ci au candidat pe listele PDSR la alegerile locale din iunie 1996 (RL.21.10.Mediafax).

Organizaia judeeanA Yrancea a USD a depus la BEJ o contes-talie prin care cere Inbocuirea preedini1or seciilor 38 §i 43 Focani; preedinta secei 38, Cornelia Radovici, este soa iui Dan Radovici, membru marcant al PDSR; preedintele seciei 43, Liviu Burtea, este vicepreedinte al PDSR-Vrancea §i consilier local PDSR (Z.26.10.LM).

In judetul Alba, organizaiile locale ale CDR, USD, PUNR, PS au contesat preedinii secliilor 312 - Capâlna, 313 - Liman, 314 - RAchita, 315 - Sebeel, care sunt top membri PDSR. S-a afirmat

76

totodatA ca- muip ali preedini§i-au dat de curând demisia din PDSR, numai pentru a putea fi nurnii preedini ai seciilor de votare (29.10.FMC).

Steian Duu, preedinte1e fihialei judetene Constana a PD, a atras atentia caw foarte pune dintre persoanele propuse de ei pen-tru potena1i preedinp ai birourilor secii1or de votare se regäsesc pe listele decise de BEJ (RL.21 . 10.AM). Pnntre preedini secii br de votare au fost identificap 21 de consilieri sau supleani ai acestora, alegi pe listele PDSR la localele din iunie 1996. Fliala Constanba a USD a sesizat parchetul pentru fals gi uz de fals (RL.26.10.AM). Dumitru Lungu, viceprimar al Constanbei gi repre zentant al USD In BEJ, a identificat printre pregedinii secbiilor de votare 38 de persoane care sunt fie membri PDSR, fie rude apro- piate ale br, fie simpatizani dec1arai. El a cerut demiterea prefec-tului pentru fals gi uz de fals. La Tulcea, 13 membri PDSR au fost gásii, In aceeagi situaie, de cAtre Octavian Popa, secretarul fUialei CDR Tulcea (RL.29.10.AM).

Situabii similare s-au constatat la Carag-Severin (Mediafax, 20.10).

Primarul independent al oragului Tãrgu Secuiesc, Szigethy Istvan, gi pregedintele organizaei teritoriale UDMR, Tamas Sandor, au cnticat lista pregedini1or (bociitorilor) cebor 14 seci de votare, alcátuite cu de la sine putere de prefectul judetului, Adrian Cägunean Wad, care este gi pregedintele fIlialei Covasna a PDSR. Listele flu respectA componena etnicà a zonei gi conn persoane care fac parte din PDSR (RL.29.10.LB).

Contestaiile flu au putut modffica semnfficativ situatia. JudecA-torul Stan Mustaà, preedintele BEMB, audiase, In ziva de 22.10, doar 50 de persoane, numru1 cebor contestate find, atunci, de 245. In plus, cam jumAtate dintre persoanele audiate nu erau din-tre cele 245 care fuseserA contestate, ci altele, care se prezentaserA la BEMB convocate fund de Prefectura Bucuregti! Reprezentantul PS In BEMB, Ion Vâbceanu, a afirmat ca- aproape toate persoanele audiate au declarat ca"' nu fac parte din nici o formaiune politica; numai câteva au declarat Ca au fost membri PDSR pânà In lunile iulie sau august, când §i-au dat demisia (Z.23.10.AD).

PDSR a trimis pe 23.10 o Intâmpinare cAtre BEMB, motivând CA ,,procesele verbabe Incheiate dupa desemnarea conducerii birourilor electorale sunt probe irebevante"(?). Intâmpinarea a fost

77

respinsá. Majoritatea celor audiali au declarat ca- au demisionat din PDSR In august sau septembrie. Numai Graur Gherghina, locliitor la seclia de votare 347, din sectorul 2, a recunoscut caw face parte din partidul de guvernámânt. Maria Tomuiescu, candidatà la alege rile locale pentru consifiul primäriei sectorului 2 din partea PDSR, a refuzat sá dea o dec1arae scrisà. Ea a precizat ca- a demisionat din partid §i va semna declaraa numai In faa organelor de an chetA. Rusu Ion, §i ci candidat PDSR la locale, a negat apartenena la vreun partid. Dintre persoanele neinvitate au fost descoperii 7 membri ai Uniunii Naionale a Cadrelor Miitare In Retragere §i Rezervá, organizaie care a declarat ca- il susline pe Ion Iliescu. Totugi, cei 7 au respins orice acuzalie de partizanat (Z.24.10. Ana Dinescu)

Nemulumite de modul de rezolvare a contestaiiior, USD gi CDR au cerut demiterea pregedintelui BEMB, Stan Mustaà, gi au solicitat refacerea Intregii proceduri de desemnare a pregedinior seciiior de votare. Din cele peste 800 persoane

Icontestate ca find

implicate politic, BEMB a IniAturat doar 7. In ceea cc privegte tragerea la sori, care trebuia sA fie procedura de desemnare, ea flu

a mai avut pur gi simplu loc. Stan MustalA a declarat ca- tragerea la sor s-a fa-cut mai devreme, din respect pentru cetAleni (!). Situalia a rAmas InsA nemodfficatA.

Un incident din judeul Argeg — fragment din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Gh. RAboacA: Vreau sA sesizez an incident din provincie. In Argeg, BEJ a hotArât ca din birourile secliilor de votare sA fie scogi reprezentanii mai multor partide, printre care gi reprezentani ai PS. In Pitegti, de exemplu, au fost scogi vreo 25 de reprezentani de-ai nogtri. Intrebare: A fost o dispozie a Dvs., a BEC-ului? Considerai ca- este legal? Paul Mitroi: S-a motivat ceva? Gh. RAboacA: CA sunt prea mu1i. Paul Mitroi: Nu e o motivare legalA, gi Dvs. trebuia mai Intâi sA vedei dacA e o afirmatie verbalA, fAcutA aga, doar ca saw InlAture nigte indezirabili, sau dacA e o hotArAre a BEJ; atunci trebuia sA facei contestalie la noi. Gh. RAboacA: In momentul In care se Intâmpla asta, noi

78

fuseseràm deja §icanai de mai multe ori. Reprezentanii notri s-au prezentat de mai multe ori la instructaje, care nu s-au mai tinut, jar noi am fost singunii care nu fuseserám anunai de asta. Paul Mitroi: i când s-a reprogramat n-ati mai fost anunai? Gh. RäboacA: Ba da, InsA atunci s-au prezentat doar o parte din oameni. Lucrau §i ei, erau ocupai. Ovidiu Zárnescu: Ce se putea face? Conform legii, birourile elec-torale ale seciior de votare se formeazA dintr-un preedinte, un vicepreedinte §i 57 membri ai partidelor politice, In ordinea des-crescAtoare a numàrului de liste pentru circumscripia respectivA. Dacá aceastá prevedere flu a fost respectatA, §i dacA Dvs. ai avut numàrul de liste de candidali depuse corect, atunci categoric a fost eliminai greit §i trebuia saw contestai la BEC, §i sigur ca- asta se repara. Paul Mitroi: Noi am admis contestaii pe asemenea chestiuni. Pentru ca- nu s-a fàcut tragere la sor, au fost mai multe partide având ace1ai numãr de liste depuse. Nu s-a fa-cut tragere la sor, sau flu s-a fàcut corect. Pe unde am putut, am Indreptat.

5.3. Alte critici la adresa birourilor electorale

Comitetul Municipal al PSM a sesizat BEC In legaturA cu ,,negli-jenele §i dezordinea cc domnesc In activitatea BEMB, care pot deschide calea unor fraude importante la alegerile din 3.11." PSM este nemullumit pentru cA, pân acum, In Bucureti flu se cunosc nici mAcar preedinii birourilor secior de votare §i locliitorii aces-tora." Reprezentani PSM s-au prezentat sâmbAtA 19.10 la secliile de votare pentru a fi Iuai In e\ridentA, dar ,,spre surpninderea noas-irA ei flu au avut cu cine lua legAtura". PSM cere crearea condilii-br necesare pentru ca reprezentanii partidelor politice sA poatA participa la constituirea birourilor electorale ale seciibor de votare. (RL.2 1.10. PSM)

La o confeninA de presA din 28.10, vicepreedintele PSM, Nicolae Onlanu, a cniticat faptul ca- birourile secliior de votare nu s-au constituit In termenul prevAzut de lege, iar unii preedini de seclii de votare au constituit birourile electorale fArA anunarea §i convocarea reprezentanilor tuturor partidelor.

Alt subject care a generat nemullumini a fost alcAtuirea buleti-

79

nelor de vot. Ordinea aparipei pe buletine a fost trasA la sori la 20.10. (RL.21.10.IV). USD a depus o contestatie In care arAta ca' forma buletinelor de vot pentru Bucureti avantajeazà PDSR; acesta apare pe prima §i pe uhima poziie. Buletinele conin, In mod inutil, spai goale, iar uncle dintre ele au fost tipàrite cu greei. USD §i CDR au cerut anularea buletinelor de vot incorect tiprite (RL.26. 10.AG). ContestaiiIe au fost respinse.

Carente organizatorice fragmente din serninarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Constantin Chirca: Ceea cc s-a spus despre carene1e de instru-ire a preedini1or secii1or de votare este corect. Au fost preedin de secii care n-au venit la nici una dintre §edine1e de instruire organizate de BECirc. Eu §tu situatii concrete, pentru ca" oamenii notri pregAteau instruirile, §i n-au avut pe cine instrui. Partea organizatoricii aproape ca flu apare In lege, §1 nici flu ai timpul necesar. Totui, trebuie instruii 15 000 de oarneni. Stefan Mateescu: Nu numai ca- nau venit la instruire, dar n-au venit nici sA semneze procesele verb-ale §i sA notifice modificArile fAcute. La un moment dat, la Municipiul Bucureti efectiv se blo-case fluxul de lucru, pentru cii preedintii seciiIor de votare, da pe listA de d-1 prefect, când au vAzut care este situaia, au lisat acolo sacii §i procesele verbale, au plecat §i nu s-au mai prezentat. A trebuit sii dea BEMB o hotiirâre, saw le considere valabile aa, nesemnate de pregedin. Unii au zis sA Ic dam drumul aa, sA Ic bagam pe calculator fiiri semniituri.., Constantin Chirca: Ai mei nu aveau voie! Dc aid §i conffictul cu prefectul, care a venit sii dea ordin... Vinovai sunt organizatorii, Incepiind cu cei implicai In nurnirea preedini1or seciilor de votare. Tot o chestiune organizatoricii: dupa Incheierea votiirii, §tampila de vot trebuie InchisA §i sigilata; de-abia dupA aceea Incepe numiirAtoarea voturilor. Cine a verificat ca- s-a fAcut astfel? Dar dacA ar fi fost acolo reprezentantul unui organism permanent, al unui Birou Electoral premanent, un om care saw §tie ca- dacii nu procedeazii astfel ajunge la Inchisoare, ar exista aitA garane.

80

5.4. Cazul Suian

Valer Suian, vicepreedinte al PUNR, a demisionat din partid la sfâritu1 lunii octombrie, lansând mai multe acuzaii grave asupra unora dintre liderii sAi, pentru a se Inscrie In PDSR. Conducerea PUNR a condamnat gestul lui Suian, interpretându-1 drept o mane-vrà neloaialA a PDSR de aji slAbi adversarii In ajunul alegerilor.

Gum Suian se afla In fruntea listei electorale a PUNR, iar dernisia sa Ii transforma Intr-un adversar a! partidului, Joan Gavra, vicepreedinte PUNR, i-a cerut Iui Stan MustatA, preedinte1e BEMB, sA1 coboare pe Suian pe o poziie care sä facA imposibilà intrarea In Senat. AceastA modificare a fost operatä.

Atât reprezentani ANL cat §1 cci ai USD au protestat Impotriva respectivei modificAri, Intrucât ea a fost fãcutA In mod ilegal. Modi-ficarea listei de senatori de cAtre TMB trebuia fAcutA In urma unei hotarari judecätoreti. Dc asemenea, modificarea a fost operatA cu trei zile mai târziu decât termenul limità.

Liderii ANL au cerut ministrului justiiei, Ion Predescu, ,,sá cx-ercite aciune disciplinara Impotriva d-lor judecátori Stan Mustaà, preedinte1e BEMB, §i Viorel Ro. preedinte1e TMB, cArora ar trebui sa li se aplice sancpunea InláturArii din magistraturA, conform art. 95, lit.f din Legea nr. 92/1992". Cci doi judecAtori au fAcut un ,,abuz In serviciu contra intereselor publice, nesocotind prevederile art. 248 Cod Penal" (RL.30. 1O.GLA).

Alexandru Sassu, vicepreedinte a! PD, 1-a acuzat pe Stan MustalA de fals §i uz de fals pentru modificarea listei de senatori PUNR. Stan Mustaà a modificat listele la douA säptàmâni de la depunerea br, din proprie iniiativA i färà sA consulte reprezen-tantii partidelor In BEMB, càlcând legea electoralA (Z.3 1.1 OAP)

5.5. Cazul Turianu

Cornehu Turianu a devenit cunoscut opiniei publice româneti In special dupa ce, In calitate de preedinte al Tribuna!ului Muni cipiului Bucureti, s-a opus Inscrierii pe listele PDSR pentru Senat, ca independent, a d-lui Ion Iliescu, In acel moment (septembrie 1992) preedinte a! României. In urma atitudinii sale, Corneiu Turianu a fost victima unui §ir de retrogradári care cu greu ar

81

putea fi explicate aitfel decât o regretabila r.zbunare prezideniala. Ultima dintre nedreptäile pe care Corneliu Turianu 1ea suferit

In calitate de judecàtor al TMB a fost neincluderea sa pe lista magi-straior, trimisä spre aprobare preedinte1ui Iliescu. Reamintim cA, In conformitate cu 1egis1aia românescá, judecAtorii sunt numii de preedinte1e ärii, care aprobà o lista- de persoane propuse pentru a fi Investii sau reInvestii ca magistrai; lista este IntocmitA de cAtre Consiliul Suprem a! Magistraturii (CSM). Pe lista IntocmitA de CSM In luna februarie 1996, numele lui Corneliu Turianu flu figura, In ciuda competenei §i prestigiului sáu profesional. JatA cam descrie situaia chiar un document emis de CSM (nr. 341 din 15.10.96): ,,Cu adresa nr. 91 din 14.02.96, ai fost invitat (Corneiu Turianu, n.m.) de Consiliul Superior al Magistraturii spre a vi se comunica, In conformitate cu prevederile art. 12 din Regulamentul de funcio-nare al CSM, motivele de respingere (de neincludere pe lista viitorilor magistrai, n.m.), In vederea formulárii, In termen de 15 zile de la data luárii la cunotinà a hotãrârii, a unei cereri de reexaminare. Gum In termenul prevAzut nu ati forrnulat o atare cerere, hotàrârea a devenit irevocabilA. Urmeazã ca ministrul Justi ieiA emitä ordinul de eliberare din funclie." Meritá subliniat ca-din acest act, emis la 15 octombrie, rezultA ca- dei exciuderea d-lui Turianu din corpul judeca-torilor a avut bc In februarie 1996, ministrul Justiiei flu emisese Inca ox.dinul de eliberare din funce! Intre timp, ministrul justiiei fusese schimbat, In local lui d-lui Chiuzbaian find numit d-1 Predescu. Pentru Ine1egerea fàrA nici o ambiguitate a situaiei, am solicitat d-lui Turianu un interviu, pe care 11 reproducem aici.

VB: De ce flu cgi contestat omiterea Dvs. de pe lista propunerilor pentrujudecatori? CT: Pentru cã mi-au spus foarte clar: dacã faci contestafie, tot fbi

osá fi-o analizäm, #o sá fl-b respingem In mod definitiv si irevocabil. De aceea nici n-am mai facut contestafle - de fapt, un asemenea act flu se cheamä contestaie, ci cerere de reexaminare. Dar deli eu nu amfacut nici o asemenea cerere, CSM a simulat cà eu amfacut-o, jar ei au respins-o! VB: Nu InçeIeg. CT: Nici nu e de Injeles! Intr-un document emis de CSM la 17 iulie ci publicat de România Iiberá In 18 octombrie 1996 este trecutã

82

„Situaia solufionárii cererilor de reexaminare la data de 28 mai 1996”, iarpe aceastã listã, la nr. 51,figureaza nurnele meu, dçsi eu flu am depus nici o cerere! La rubrica ,,Stadiul actual al soluponärii cererii ", In dreptul numelui meu scrie: ,,Respirisa cererea de reexami-nare In ,cedinta din ... ", aadar flu e trecutá nici o data. Un cititor neavizat ar crede cã nu a fost trecutá data ,cedinei dintr-o simplà negljena, dar cã cererea a fost Intr-adevár examinatà ci respinsã, ceea ce flu este cazul, din simplul motiv cã flu existä nici o cerere. VB: Ali mai activat la TMB dupã neconfirmarea Dvs. cajudecàtor? CT: Am mai activat câteva luni, In care am ateptat ordinul de eliberare din funclieg pe care trebuia saw-1 emitã ministrul. Ateptare zadamicä... La 17 august 1996 mi-am luat drepturile salariale cuvenite pentru anul In curs, adicá chenzina pentru perioada 1 - 15 august, §i banii de concediu. De atunci am pàràsit instana, n-am mai judecat, n-am mai avut nici o legaturä cu Tribunalul.

Dupa pierderea ca1itAii de judeedtor, Corneliu Turianu a intrat In PNTCD §i a candidat pe listele Convenei Democratice pentru Senat. Listele au fost depuse la BEG In ziva de 4.10.96.

Candidatura d-lui Turianu a fost contestatá la TMB de cAtre d-1 Gh. Gugea, care a invocat art. 37 din Constitupe §i art. 34 din legea 68/1992 (magistraii flu au voie saw facA politicá §i deci nu pot candida pe liste de partid). Contestaia a fost judecata- In ziva de 13 octombrie, cu doar 11 ore Inainte de expirarea termenuluiprevA-zut de lege In acest scop. In apärare, d-1 Turianu a arätat ca"' ci mai figureazà le listele de judecAtori al TMB numai §i numai din cuipa ministrului justiiei, care ar fi trebuit sà-1 elibereze din funcie, deoarece el, Corneliu Turianu, nu a mai depus juràmântul §i flu a mai fost numit de preedinte1e tArii. Situapa sa era bine cunoscutA de fotii sAi colegi de la TMB, al crui preedinte d-1 Turianu fusese cu doar 4 ani In urmA.

Totui, instanta, formatà din Elena Viviane Tiu (preedinte) §i Sebastian Corici Oudeca-tor) a omis fondul chestiunii §j a luat In considerape forma, acceptând contestaia. Sentinta civilà nr. 9 diw 13 octombrie afirmä caw ,,intimatul flu a fàcut dovada eiberärii sale din funcie anterior depunerii candidaturii".

VB: Cine este contestatarul Dvs.? CT: Nit ii cunoscusem pânã atunci. Am aflat ulterior cãfitsese secre-

83

tar II al Ambasadei RSR de la Paris, In timpul Iui Ceau,cescu. A Jost rechernat In jaral - din acest rnotiv d-I Gugea se considerã ,,un modest disident" - jar In 1984 a Jost condamnat la 3 luni Inchisoare contravenionaIã. Apoi a lucrat cajurisconsult la IMGB, uzina care fitmiza spàrgátorii de mitinguri din 1990. Dupã 1990 s-a remarcat prin cererea de respingere a Inregistrarii PAC. In aceeai zi In care rn-a contestat pe mine, d-1 Gugea I-a contestat ,ci pe Petre Roman - probabil ca sã parä echidistant - pe rnotiv cã senatorii nu pot fi ale,ci pentru mai mult de douà mandate! Contestaia contra d-lui Roman afost respinsá. VB: Gum vã explicafi comportarea instanjei? CT: Am aflat cã Viorel Ro,c, prçcedintele (cu delegaie) al TMB, I-a chemat la el pe Gorici §i I-a amenintat cä II dä afar al din justifie dacã cumva Indräznçcte sã respingã contestafia Iui Gugea. VB: Atunci cum vä explicafi comportarea lui Viorel Ross? CT: Ro a Iucrat intens cu Ninosu la demiterea mea; Imi amintesc foarte bine când s-a angajat la TMB, In 1978, dupafuga Iui Pace-pa;fusese ofuer de securit ate, se ocupa de afaceri cu ãnIe arabe.

Impotriva sentin!ei TMB, Corneliu Turianu a introdus recursul la Curtea de Ape! Bucureti, care a fost judecat pe 15 octombrie, In Sectia 3 CivilA. D-1 Turianu adusese ca probe ale faptului ca flu

mai era judecãtor toate Monitoarele Oficiale In care fuseserä publi-cate liste!e cu judecátorii numii de preedinte!e Iliescu din februa-ne i. pânä atunci, ca §i adresa CSM nr. 341/15 octombrie, din care am citat mai sus. Actul de eliberare din funcie nu4 putuse aducë Intrucât ministrul justitiei nu I! dàduse.

Luând act de documente!e respective, procurorul de §edinà Teodor Var!am a pus conc!uzii de admitere a recursu!ui, re!inând cà la data depunerii !istei de candida!i a CDR, d-! Turianu Incetase de peste 3 luni saw mai IndeplineascA functia de judeca-tor. Totui, dupá o scurtA deliberare, instana a hotrât respingerea recursu!ui, invocând lipsa actului doveditor.

VB: Data find urgena situafiei, n-cqi Incercat totu.3ci sã ob,ineIi dovada din partea mini.strului? CT: Ba da - cu toate cã mi se cerea In mod ilegal safac dovada unei negaii. Conform Iegii, era de datoria in.stanei saw ofi cerut ci obfinut. Dar, cum spur&qi, data find gravitatea situaiei, rn-am dus

84

la ministrul Predescu, pentru a-i cere dovada pretinsã de Tribunal. VB: Gum a decurs Intâlnirea? CT: L-am Intâlnit de doua- on, prima data In dirnineaa zilei de 14 octombrie. D-1 Predescu afost foarte binevoitor, 'i-a amintit Ca

suntem aproape consáteni, deli ,,ne desparte un deal"... dar a declarat cã nu poate aqiona pe bc, pentru caw e nou numit In fitnclie ,ci nu a apucat sã cunoascà Legea de organizare ajust4iei. VB: Deci un ministru a1just4iei nu cunoa,cte legea de organizare a just iiei? CT: V-am citat fidel declarcqia d-lui ministru Predescu. Ala cã dânsul mi-a cerut o pàsuire pânã a doua zi dimineata. I-am rea-mintit cä a doua zi la ora 11 urma saw se judece recursul; mi-a spus cá nu vede nici un impediment pentru a-mi da dovada pretin.sä de TMB la prima orã. VB: Si totui flu s-a Intâmplat a,sa... CT: A doua zi la 8 dimineaa erarn In anticarnera ministrului. La 8.30 a apàrut d-1 Predescu, apoi ojumãtate de orã ci-a bäut cafea-ua, apoi a prirnit-o In audienà pe... sora D-sale. Intr-un târziu, rn-a invitat ci pe mine. Nici n-am apucat sä ma a.cez, cã rn-a Intiin-at cä flu elibereazä nici un act. Tot ce-mi poate da, eventual, este

o adeverinà prin care sã ateste cá am depus cererea de eliberare a actului, §i ca ur,neazã sã primesc un ràspuns ulterior... I-am ráspuns ca un ministru nu se poate comporta ca un biet registrator, ci cã eu nu viii la el In calitatea sa de ministru al justifiet, ci In cea de prçce-dinte al CSM. Mi-a spu.s cã trebuie sã-mi dea Chiuzbaian (ministrul anterior, n.m.) eliberarea din funclie. I-am explicat cä nici nu mai e vorba acum de ordinul de eliberare din funclie, fiindcaw flu mai aveam nici una, ci de o confirmare a sa, In calitate de preedinte al CSM, ca flu mai sunt judecator. Gum Intre timp d-1 Predescu che-mase o liotã de consilieri cu scopul de a ma cofivinge sa parasesc cabinetul, printre care salariai ai GSM, unii duntre ei au Ineles ce it cer ,ci i-au explicat ca actul poate fi semnat ,ci de altcineva. In cele din uruna, am primit adresa CSM nr. 341/15.10.96, semnata de secretarul general Alexe Gostache Ivanov (citata la Inceputul capitolului, n.m.) VB: Ii cunocteai pe cei care au dat sentinta? CT: I-am avut subaltenni. E tot ce a produs just4ia românä mai deplorabil. Nina Gernei, un etabon de incompetença, çinuta acolo din timpul Mariei Bobu.

85

VB: Gum vá explicafi faptul cã, dei procurorul de §edinã a pus concluzii de admitere a recursului, instanta 1-a respins? CT: Sunt convins cá soluçia de respingere era scrisä Inainte de a intra In sala de judecatã. Am 30 de ani vechime In juscifie §i mi-a fost ucor sä remarc privirea pierdutá In gol a unor ini care terminaserã treaba ci ^i iroseau timpul ascultând argumentele apärãrii. De aitfel, sentina nici flu afost pronunatä - probabil cã le-a fost ruine. Au abandonac dosarul pe math ,si au ie,cit hoçcte pe u.3ca din dos... Prin aceasta au Incãlcat prescripfia imperativä a legii, care cere pronunarea hotàrârii In §edinjã publica. Abaterea de Ia aceostã procedurä duce la nulitatea absolutá a hotãrârii.

In numárul sàu din 18 octombrie, ziaru! România liberä publicA facsimiluri ale unor acte emise de CSM, din care rezultä In mod clar cã d-1 Turianu flu mai era magistrat Inca' din iu!ie 1996. Cu acest suport moral, d-1 Turianu a atacat sentina Curii de Apel fäcând cerere de revizuire. Aceasta a fost primitA de preedinta Sectie a IV-a a Curii de Ape! Bucureti, magistrata Rozalia Rodica RAdoi, iar completul de judecatA compus din magistraii Vasilica Verenca, Margareta Jonescu §i Fu!ga Lungu a admis cererea de revizuire §i pe fond a respins contestaa.

Totui, §irul contestatiior flu s-a oprit aici, ci a continuat In mo-mentul validArii senatorilor, operape ea InsAi lipsitA de acoperire legalA. Ace1ai Gh. Gugea a repetat contestaia, sub ace!ai motiv, jar Miron Mitrea a fAcut §i el una, susinutA de un act eliberat de preedinte1e TMB, Viorel Ro, In care se susnea ca d-! Turianu primise salariu de la TMB pe lunile septembrie §i octombrie. Cum coninutu1 actului nu corespundea adevArului, Turianu a sesizat procuratura, pentru fals §i uz de fa!s. Contestaile au fost respinse i d4 Turianu a fost validat senator.

5.6. Liste electorate §i buletine de vot

LADO a sesizat In repetate rânduri BEC - care, conform art. 25 lit. a al legii 68/1992, ,,vegheazA la actualizarea liste!or e!ecto-rale, urmArete aplicarea dispoziiilor !ega!e privitoare la alegeri pe Intreg teritonu! Arii §i asigurA interpretarea br uniform-a" - ca la Inceputul lui octombrie nu erau Inc- afiate, In arA, liste!e perma-

86

nente (de exemplu la Constanla, (Z. 1.10)). La tipárirea buletinelor de vot au fost fa-cute numeroase greeli.

De exemplu, prin elirninarea de pe liste a Partidului Solidaritáii Democratice pentru $anse Egale §i o Viaä mai BunA (!), partid care flu s-a Iriregistrat la tribunal in termeri legal, poziia partidelor pe buletinele de vot a fost modificatA, astfel ca- un numár de 150 000 de buletine au trebuit sà fie retipárite (Z.26.10.5t.C.I.).

In Vrancea, semnul electoral a! USD a fost reprodus defectuos, astfel cä organizaiajudeeanA USD a cerut retipârirea br (Z.26.10.LM).

La Bucureti, sigla ANL tipàrità pe buletine flU coincide cu cea acceptatá de BEC, unde sunt mentionate §i numele partidelor care alcàtuiesc aliana, PL'93 §i PAC. Pentru aceastà gravA neglijenä, Dma Zamfirescu, liderul PL'93, a cerut demiterea preedinte1ui BEMB, Stan MustaA (Z.23. 10.AD).

CDR Gorj a cerut retipArirea buletinebor de vot pentru Camera Deputaior §i Senat, deoarece acestea contin mai multe greei. Pe buletine apar douA partide care nu sunt Inregistrate oficial la tribu-nal; unul dintre ele nici macar flu are Insemn electoral. In patrula-terul CDR din buletinul de vot pentru CamerA, la poziia 6 este trecutA eronat apartenena politicA a candidatului Constantin RAdu-toiu (PER In bc de FER); numele altor candidai sunt scrise greit. CDR a cerut retipArirea formularebor (RL.3 1. 10. IV).

Pe buletinele de vot din circumscripia CAlArai, s-a omis tipA-rirea semnului electoral in dreptul candidaibor independen, astfel ca s-a decis retipArirea br (Z.3 1. 10.AD).

Organizaia USD - Bucureti a depus la BEMB o contestaie in care criticA faptul ca- buletinele de vot flu respectä condiiile impuse de bege. La alcAtuirea buletinebor s-a fAcut o mare risipA de spaiu; In total, pe buletinul pentru Camera"' sunt irosite 6 pagini, iar pe ceb pentru Senat - 4. Din acest motiv, formularele sunt excesiv de mari §i greu de fobosit (Z.26. 10.Ana Dinescu).

5.7. Critici formulate in presá In legAturA cu juriti ce ocupuI functii de mare rAspundere In contextul alegerilor

Presa independenta a formulat cnitici la adresa bui CosticA lo-nescu §i Gheorghe Uglean, publicAnd informa!ii de naturA sa punA In discue imparialitatea acestora.

87

Astfel, GosticA lonescu. preedinte1e BEG. a fost prins In ziva de 24 julie 1990 fàrA bilet, cu un abonament ilegal §i expirat, In trenul 829, pe ruta Bucureti-Ciu1nia. Echipa de control a trimis cazul la comisia de resort a CFR, cu rneniunea ,,trimiterea In jude catä penalA §i acoperirea pagubelor". In ciuda dernersurilor fa-cute de Stefan Siromascenco, liderul Federaiei Sindicatelor Libere Feroviare de ramurà §i micare comercialà din România la 10.07.92, 8.02.93, 18.06.93 - cererea de trimitere In judecatA a rämas blocatá. Cum COStiC lonescu este, In principiu, §afltajabil cu acest episod din biografia sa, exist suspiciunea ca- el flu poate fi impartial ca preedinte al BEG (Z.5.09.AT).

Gheorghe Uglean figureaz printre cei care au primit un Impru-mut de 100 mioane lei, cu o dobândà foarte avantajoasä, de la Bancorex, a cärei conducere este implicatà In afaceri cu mrnistrul de interne, TärAcilA, §i cu secretarul guvernului, Hrebenciuc, nume acuzate adesea de corupie. AceastA companie puin mgulitoare pentru un jurist este incompatibilà cu exigene1e de onorabilitate cerute unui Irialt magistrat.

6. Problema numàrului de alegatori a cârçil de alegator

6.1. Problema nurnárului de alegátori

Dupà decembrie 1989, numArul de alegatori a variat inexplica-bil de la un eveniment electoral la altul. La alegerile din mai 1990 pe liste figurau 17,2 milioane de alegatori. In decembrie 1991, la referendumul pentru adoptarea Constituei, s-au comunicat doar 15,8 milioane de votanli. Presa de opoziie a suspectat regimu.l Iii escu de coborârea pnn fals a numärului de votani pentru a putea spune cá Constitua a fost adoptata de majoritatea popu1aiei. La alegerile din septembrie 1992 erau Inscrii In liste 16,4 milioane. La alegerile locale din iunie 1996, figurau, conform datelor BEC, 17,7 milioane de persoane. Ceva mai trziu, ,,Monitorul Oficial" nr. 132 din 25 iunie 1996 indica, pentru numArul votani1or, cifra de 15,5 milioane. Conform datelor Polipei, cifra corectA ar fi de 17,4 milioane (RL.9.10.FGM).

Ultima cifra- avansath de BEC este de 17 253 093. AceastA

88

cifra- a fost comparatA Cu datele demografice Intr-un studiu al prof. Vasile GhetAu, care ne-a parvenit pnn amabilitatea d-rei Andreea Maftei. Numàrul populapei cu drept de vot la 1 ianuarie 1996 era, conform datelor statistice oficiale, de 16 933 214. Luând In consi-deraie modificárile ce rezultä din dinamica popu1a0ei româneti, prof. Gheàu stabilete, pentru cifra votanior de la 3 noiembrie 1996, valoarea de 17 042 142. Aceasta este cu 210 000 mai mica decât cea avansatA de BEC. Aadar, cifra data de BEC este In contradicie certá cu datele §tiinifice, demografice. ,,In felul aCesta se mArete artificial dimensiunea absenteismului. 0 distribuire bine conceputA §i realizata din limp a cArior de alegator ar fi evitat o astfel de situatie", aratà prof. Gheäu In Incheierea studiului sàu.

6.2. Problema cArçilor de alegator

Conform legii 68 din 16 iulie 1992, votarea trebuia sA se facã cu carte de alegator. Conform art. 92, alin (2) al legii,

Pânã la 31 decembne 1992, Guvernul va asigura tipárirea, In.tocmirea ci eliberarea tuturor caqilor de alegator pentru ceU4enii cu drept de vot din listele electorale ale localitátilor unde acectia i au domiciliul.

HotArârea Guvernului nr. 579 din 17 julie 1996 a stffit ca §tam-pila de votare sA se aplice In careul corespunzAtor primului scrutin.

Hotararea Guvernului nr. 580, din aceeai zi, ,,privind mäsuri referitoare la pregAtirea, organizarea §i desfagurarea alegerilor", nu a specfficat InsA nimic In legatura Cu tip.rirea, semnarea gi distri-buirea carilor de alegator, degi problema era presantá.

6.2.1. Excurs istoric

Cartea de alegator flu este o noutate post-revolu,ionarä, se aratä Intr-un interesant articol de Gilda Lazàr gi Florin-Gabriel Märcules-cu (RL.4.10). Inaintea primului razboi mondial, când votul era Cenzitar, In Romania se vota cu carte de alegator. Spre deosebire de ce se IntâmplA astàzi la noi, cartea de alegator era conceputA ca un document menit sa punà stavilà fraudei. ,,Cá4ile" erau Inseriate gi eliberate dintr-un registru cu matcA, aga cum, de pilda, au fost

89

puse recent in circulape cupoanele nominative. Càrile aveau fotografia titularului (absena acesteia atrAgea nulitatea) §i erau semnate de judecátorul circumscripiei electorale. In afara datelor personale, ele conineau §i numàrul sub care alegatorul era Inscris In registrul electoral, astfel Incât Incercàrile de fraudà sä poatA fi, la nevoie, rapid depistate. Data fund importana documentelor, aces.. tea erau ridicate de titular numai de la judecdtor (...) Prevederi speciale indicau caw: Nici o carte de alegator flu va ft eliberatã In zivafixata pentru votare ... Gàqile de alegator sau duplicate nu se pot libera decât pânã In 24 de ore Inainte de alegere ... Listele e lectorale erau alcátuite atent, erau afiate public la prirnArii §i jude-catoni §i puteau fi rectificate doar o data- pe an, in luna decembrie.

DupA cum se aratä In articol, modelul cArlii de alegAtor indicat In legea 68/92 reprezintA o involuie netA faA de situalia dinainte de 1916. JudecAtorul este exclus cu totul din evidenla §i distribu irea cArtilor de alegAtor, atribuiile lui find preluate de primari ,ci secretarii consiliilor locale. Problema este vädit minimalizatã ci co borâtã de la nivelul puterii judecdtorelti la rutina administrativá. Cartea de alegAtor validatA de legea 68/92 este un document nein-seriat, fArA fotografie §i fara vreo altA posibilitate de identificare a posesorului (de exemplu, numArul de cod personal). Registrul alegAtorilor pur §i simplu flu existA. Deoarece cArlile de alegator se pot falsifica uor, riscul de fraudA este foarte mare.

6.2.2. Situaia In septembrie-octombrie 1996

PânA la mijiocul lunii septembrie fuseserA completate circa 12 milioane de cArli de alegator, respectiv 67% din total, dar numai 2,5 milioane au fost distribuite cetAenior. In §edinta guvernului din 18.09, membri ai executivului au acuzat primarii - In special pe cei ai opoziiei - de Intârzierea distribuirii cArlilor de alegator. PurtAtorul de cuvAnt al Guvernului, loan Roca, a declarat cA primarii de sector din Bucureti au refuzat pur §i simplu sA Ic distribuie (RL. 19.O9.A).

Victor Ciorbea, primarul general al Capitalei, a respins acuza-iile conform cArora primAriile ax fi vinovate de aceastA situalie. Dei au trecut 4 ani de la intrarea In vigoare a legii electorale, in Bucureti nu existA, la mijlocul lunii septembrie, decât 20 000 de

90

càri de alegátor, tipárite pentru a proba tehnic mainile tipografi-Ce. Primele demersuri ale primáriilor de sector pentru distribuirea crilor de alegAtor au fost fcute In 1994, dar acestea au fost trimi-se primariilor de-abia In 1995, cu specfficaa ca- pot fi distribuite doar dupa comunicarea unei metodologii de cAtre Departamentul Adrninistraei Publice Locale. Metodologia nu a fost comunicatA nici pânà acum.

Departamentul a dat asigur5ri ca*' inscripionarea càrlor va In- cepe joi 19.09 §i CA se va lucra CU 0 vitezA de 180 000 de cAri pe zi. Chiar dacA aceastA promisiune va fi respectatA, a spus Victor Ciorbea, inscripionarea ar dura pânA la 1.10. EstimAri mai realiste ar Impinge termenul pânA la 20.10. Dar, oricât de rapid s-ar desfA-ura inscripionarea, cArile flu vor putea fi distribuite pAnA In ziva

votárii. De aceea, multe dintre ele vor fi distribuite chiar In ziva votárii, In seciile de votare, probabil Cu CÔZ1 foarte man. Situaa se va CompliCa In cazul existenlei persoanelor (In principiu, nume roase) care flu §i-au Inscris In buletin numele noi ale strázior, dacä acestea se vor fi schimbat In ultimii ani.

Chiar dacA distribuirea cArilor de alegAtor ar Incepe la 1.10, fiecare primar va avea de semnat §i §tampilat 300 000 de bu cAi, adicA 10 000 pe zi sau 1200 pe orA, adicA una la 3 secunde. E greu de crezut ca- primarii vor mai putea face §i aitceva decât asta, pânA la alegeni! Primarul general crede cA aceastA situae a fost creatA deliberat, pentru a descuraja participarea la vot. ,,Un lucru e sigur. Cei care le-au tipArit s-au gândit §i au sperat CA un mare numAr de bucureteni vor renuna §i la coadA, i la vot", a declarat Victor Ciorbea (RL. 18.09. Rita Turc).

Pentru distribuirea cAri1or de alegAtor s-a plAnuit folosirea potaior, care ar urma saw lucreze contra cost, sâmbAta i dumini- ca (Z. 1.1 0.DB). Sonin Paliga, pnimarul sectorului 3, a declarat cA pentru Confec1onarea cArilor s-a folosit un carton de proastA calitate, asifel ca- acestea pot fi uor falsificate. El a arAtat ca*- este imposibil sA se distribuie cArile In limp util. Totui, eforturile de tipArire §i distribuire continua-. PAnA pe 3.10, In sectorul 3 al Capitalei fuseserA tipArite 317 000 cArp de alegAtor (Z.4.10.LD).

Pnintr-o ordonanA de urgenA din 2.10, Guvernul a decis ca votarea sA se facA §i cu cartea de alegAtor, §i cu buletinul, In cazul in care cartea nu a putut fi distribuitA. AceastA ordonanlA intrA In conflict cu Constitua, care oprete modificarea unei legi organice

91

prin hotärâri de guvem (RL.4.10.GL,FGM). Opoziia a criticat vehe-ment aceastA propunere, acuzând posibilitatea de fraudà, prin vo-tarea o data- cu buletinul, o data- cu cartea de alegAtor (Z.4.10.OM).

Asociaia Pro Democraia a cerut sA se renunte la votarea cu carte de alegAtor, subliniind ca- ordonanta guvernului din 2.10 creeazA o discriminare Intre cetäenu care vor vota CU documente diferite. Folosirea cArilor de alegAtor va duce numai la haos, se afirmA Intr-un ComuniCat de presA (Z.8. 10.0m).

In cele din urmA, Senatul s-a opus (Cu 121 voturi pentru, unul ImpotrivA §i douA ablineri) aplicarii ordonanei de urgenA a guver-nului (Z.9.10.IP). Parlamentul a deCis apoi ca votarea saw se facA numai cu buletinul de identitate, sau, In cazul pierderii acestuia, cu adeverina de identitate (Z. 10. 10.AH). S-au exprimat temeri cA anumili cetAleni pot vota de douA on, declarAnd ca- §i-au pierdut buletinul §i cerând adevenine; asemenea suspiciuni au fost gene-rate de faptul ca-, In ultimele sAptAmâni (octombrie 1996), un numAr anormal de mare de persoane s-au prezentat la secliile de poliie pentru a cere adeverinte de identitate. Colonelul de poliie Stefan Bosoc, membru al Secretariatului Tehnic Central, a declarat CA acest aflux de solicitAri flu trebuie asociat neapArat cu intenia de frauda; el se poate datora faptului ca- persoane care §i-au pier-dut buletinul cu muit timp In urmA au cerut de-abia acum elibera-rea adeverinei, pentru a nu rata votarea (Z.24.10.OM). BEC a hotArAt ulterior ca cetAlenii aflali In strAinAtate saw poatA vota §i Cu

paapontul tunistic (Z.24.10.OM). Federalia Municipiilor din România a declarat ca- este hotArâtA

sA cearA Guvernului restituirea banior cheltuili din bugetele locale pentru aciunea legatA de tipArirea cAri1or de alegAtor (RL.21.1O.LT).

7. Abuzuri §i ilegalitAi legate de observarea alegerior

7.1. Organiza%ii neguvernamentale pro-PDSR

7.1.1. Cine sunt AROLID, LIRDOCT §i GADDO?

Luni 14 octombnie, dimineata, când venerabilul preedinte a! LADO, avocatul Nicolae 5 s-a prezentat la BEC pentru a depune dosarele cu obsenvatoni propui de organiza-

92

Oa sa, In vederea acreditArii acestora, a constatat cu uimire cà 3 organizaii practic necunoscute, AROLID, LIRDOCT §i GADDO, aveau deja depuse propnile dosare.

PregAtirea observatorilor nepartizani, pentru supravegherea alegerilor de cAtre societatea civilA, reprezintA un proces dificil, complex §i Indelungat, ce reclamä o activitate laborioasA §i, evi-dent, publicA. In cei aproape 7 ani de kost-comunism, doar douá organizaii neguvernamentale (ONG), LADO gi Pro-Democraa, au desfAgurat activitAi sistematice de pregAtire a observatorilor nepar-tizani: tipánrea unor materiale documentare, linerea mai multor cursuri gi seminarii, rea1izareai ráspândirea unor pliante etc. Cu tot efortul deosebit pe care 1-au depus, gi cu toatA cooperarea din-lie ele, cele douA organizaii nu au reugit sa acopere toate seciile de votare din arà, In special din lipsa unor fonduri suficiente. AltA organizaie neguvernamentalä care s-a ocupat de pregàtirea obser-vatorilor este Societatea Timigoara; activitatea sa a fost mai restrân-sà, dar onestitatea sa nu a fost pusà niciodatA In discupe.

In aceastá situaie, este cu totul uimitoare aparia abruptá a 3 ONG-uri, fArà nici o activitate cunoscutA, care trimit spre acreditare circa 6000 de observatori, cam cat LADO gi Pro-Democratia la un loc. Cine sunt, agadar, aceste organizaii?

AROLID (Asocialia RomânA pentru Libertate Personalà gi Dreptate Umanà) a fost creatà la Inceputul anului 1990. Surse din PDSR, citate de A.M.Press (RL.22. 10), au declarat ca- AROLID a fost creatA pentru a contracara activitatea LADO gi pentru a crea impresia unei preocupAri majore pentru problematica drepturilor omului din partea unor persoane favorabile noii puteri. De aitfel, conducerea iniialA a AROLID a fost asiguratá de persoane care dirijeazA Institutul Roman pentru Drepturile Omului (IRDO), creat, la rândul sAu, din iniiativa lui Adrian Nàstase.

LIRDOCT (Liga Independenta RomânA pentru Drepturile Copi-lului gi Tineretului) a fost InflinlatA In 1992 (sediul, Aleea RotundA nr.4, bloc Ho, scara A, ap.6, sectorul 3, este chiar apartamentul pregedintei Aurelia Florea), iar GADDO (Grupul pentru ApArarea Democratiei gi Drepturilor Omului) - de-abia la 28 august 1996. Se observA ca- toate l toate cele 3 organiza au fost create In ani eecto rail, puin timp Inaintea alegerilor. Statutele celor 3 organizau sunt aproape identice (Z.18.10.Oana Marinescu, Ana Dinescu). Si mai surprinzAtor este faptul cA organizapa cea mai recentA, GADDO, a

93

reugit sA propunà eel mai mare numAr de observatori dintre toate trei - 2.433, degi a funconat doar de trei säptàmâni!

AROLID gi LIRDOCT au depus dosarele de acreditare a obser-vatorilor In aceeagi zi - 24 septembrie, iar GADDO - In 20 sep-tembrie.

Presa independent a constatat, dupA o examinare sumarA a dosarelor, cá listele de observátori propuse de cele 3 ONG-uri abundau In erori sau ciudAenii. De exemplu, nici un observator din Thrgu Mureg de pe listele GADDO nu avea telefon. Majoritatea celor din Bragov, Suceava gi Botogani erau In aceeagi situaie. La Botogani, In mai multe cazuri, In bc de adresA erau scrise cifre, de exemplu: 30.11.95. Formularele GADDO gi AROLID de la Galap erau scrise la aceeagi magma de scris, pe acelagi tip de hârtie. Foarte mu1i observatori provin din mediul rural. Care vor fi fost posibilitàile de instruire a acestora, In situaia In care, la noi, socie-tatea civilã este foarte puin structuratà la sate?

Pe lista GADDO pentru Suceava, domiciliul lui CrAciun Florin este ,,coaba Dãrmoxa, Casa de vânàtoare Dârmoxa". Alte adrese sunt fictive; numarul de telefon trecut In dreptul Adrianei Chiperea din Bragov aparinea unei gcoli generale, unde nimeni nu auzise de persoana respectivà. Acesta era singurul numr de telefon pentru Bragov! Altai- persoaná verificatà telefonic a declarat ca- nu a auzit niciodatA de organizaia pe ale cárei liste figura (Z.18.10. Oana Marinescu, Ana Dinescu).

7.1.2. Contestarea AROLID, LIRDOCT gi GADDO

Cele trei ONG-uri au fost contestate de cAtre LADO, Pro-Demo-crapa gi de cátre ziaristul Florin-Gabriel Marcubescu pe baza urmA-toarebor fapte.

In august 1996, de la sediul de campanie electoralA a filialei PDSR Carag-Severin a fost transmis un fax cátre organizaia jude-teand prin care se cereau propuneri pentru observatori (formal nepartizani), ce urmau sA fie acreditap de BEC ca reprezentând 3 organizaii neguvernamentale: GADDO, LIRDOCT, AROLID. Observatorii urmau sa acopere oragele Regia, Caransebeg, Anina, Bocga, Bàile Herculane, Moldova Nouä, Oravia gi Oe1u1 Rogu.

94

Termenul limitA de Inaintare a listelor era de 30.09. Se cerea ca listele sà fie Intocmite pentru fiecare ONG separat §i se indica §i capul de tabel ce trebuia folosit.

Trebuie spus Ca LADO §i Pro-Democraia au stabilit, de comun acord cu BEC, structura formularului pe care urmau sA fie Inscrii observatorii nepartizani. Acesta coninea o rubrica In care se consemna declaraa de neapartenenà la vreun partid, semnatá In name propriu de fiecare observator. 0 asemenea rubricà era absentA In capul de tabel propus de PDSR.

Cererea adresatà de un partid politic unor ONG-uri (i Inca pe un ton uor imperativ, care este propriu unei colaboràri de rutinA Intr-o structurA ierarhizatá: vã rugám ... sá transmitqi listele cu reprezentanfli... Se vor Intocmi liste separate pentru fiecare ONG...) este incompatibila cu caracterul independent, nepartizan, al unei organizai neguvernamentale care supravegheaza alegerile din partea societáii civile. De aceea, faxul trimis de càtre PDSR In Cara-Severin reprezintA o probä a duplicitaii celor trei ONG-uri Cu partidul de guvernãmânt, implicit a angaj.rii br politice, ceea ce reprezintà o violare extrem de gravA, descalificantA, a statutului acestora, In care este prevAzut apolitismul.

Acest fax a fost adus de Pro-Democraia ca proba a cererii sale cAtre BEC de neInregistrare a celor trei ONG-uri. Dc asemenea, Pro-Democraa a adus dec1araii ale persoanelor de pe listele celor trei ONG-uri prin care acestea declara ca au fost trecute ca observatori fara sà fie consultate: o casetà cu dec1araia d-nei Livia Traiconi din Timioara, care a afirmat cä este membrä PDSR§i cà flu vrea sa fie observator. De asemenea, declaraia scrisA a lui Kiss Sebastian, care a relatat ca a fost recrutat Impreuna cu alti colegi de serviciu de catre §eful br din Uzina de Construcpi Reia, Teperdel Sirnion, pentru a fi trecui pe listele LIRDOCT; Teperdel este reprezentantul PDSR In biroul electoral al circumscripiei Ca-ra-Severin. Hollo Zoltan a declarat cä a fost recrutat de o persoa-

nä care s-a prezentat ca find de la LADO. Principala proba adusa de LADO a fost un instructaj prin care

PDSR Ii InvAa pe observatorii din Braov cum sä falsffice alegerile. Juristul Florin Gabriel Màrcubescu a depus o contestatie scrisa,

din care citãm: ,,participarea observatorilor interni este una din componentele eseniale ale corectitudinii alegerilor, iar BEC este dator sa cântäreascA cu grija §i obiectivitate oferta feluritelor

95

organizaii neguvernamentale, astfel Incât aceasta sà fie Intru totul adecvatA scopului urmärit. Aitminteri, prezena formalä a unor organizaii incapabile saw-§1 respecte angajamentele riscA sA stârneascA suspiciuni absolut Indreptäite."

7.1.3. Acreditarea celor trei organizaii

BEC a examinat contestaile contra celor trei organizaii tutelate de PDSR In ziva de 20 octombrie. Preedintele BEC, CosticA lonescu, a respins proba LADO (instructajul PDSR) pe motiv ca- nu existA nici 0 §tampilA care sA ateste caw instructajul provine de la PDSR. BEC a cerut doar celor 3 organizaii sá renune la listele din Cara-Severin, unde amestecul PDSR era flagrant. S-a cerut GADDO sà o scoatàde pe liste pe Livia Traiconi.

Totui, cele trei organizaii au fost admise, cu marea majoritate a observatorilor propui.

Preedinte1e AROLID, Dan Vlàdescu, a insinuat ca- LADO §i Pro-Democraia reprezintA forte care doresc eliminarea celor trei organizaii, cA existä §i pe listele br persoane care nu vor sà fie observatori sau membri ai unor partide politice, CA declarabiile prezentate au fost luate prin mituire. Dei a fost foarte dur cu preedinte1e LADO, cerându-i mereu dovezi In sprijinul spuselor sale, CosticA lonescu nu i-a cerut niciodatA lui Dan ViAdescu saw-§i probeze afirmabiile. El a fost la fel de pArtinitor §i cu vicepreedinta AROLID, Mihaela Mateescu, care nu a putut rAspunde la nici una dintre IntrebArile contestataribor sAi. Reprezentantul GADDO a sosit dupa terminarea dezbateribor.

S-a decis ca observatorii sA fie stabilili prin tragere la sori; In cazul In care, pentru o sece, existA mai mulli observatori, se va recurge la tragerea la sorbi, stabiindu-se un observator titular §i 0

rezervA, pentru cazul In care titularul flu s-ar prezeflta. Cele douA organizaii recunoscute de opinia publicA, LADO §i

Pro-Democralia, s-au arAtat profund deceplionate de ornologarea ONG-urilor pro-PDSR. Nicolae tefAnescu-DrAgAneti a declarat cA efectul participArii organizaiior-fantomA va fi disiparea observatori-br LADO §i Pro-Democrapa, Inlocuirea br cu pseudo-observatori, care, fie vor absenta, lAsAnd secbiile nesupravegheate, fie CA se vor comporta partizan. Aparipa celor trei ONG-uri reprezintA reaclia

96

PDSR la iniiativa LADO de a face o numárAtoare paralelA a votu-rilor, crede d-i tefànescu-DrAgAneti (RL.16. 10.CV).

Reprezentanii Pro-Democraia au fost atât de afectai de acre-ditarea organizaiilor-fantomá, Incât §i-au pus problema retragerii de la supravegherea alegerilor. Intr-un comunicat din 22.10, Pro-Democraia atrage atenia asupra pericolului de fraudá electoralA, criticând acreditarea celor trei ONG-uri pro-PDSR. Pro-Democraia cere tuturor fore1or politice sA acioneze pentru prevenirea fraude-br.

Colaborarea dintre organizaiile neguvernamentale, autentice sau simulate, §i BEC a continuat In aceeai atmosferA de suspiciune §i ostilitate. Conducera LADO a descoperit pe listele sale pentru BacAu membii PDSR Inscrii ca observatori. Acetia au fost scoi din liste, iar d-1 tefAnescu-DragAneti a declarat c Ii va da in judecata- pentru fals In declaraii cf.art.292 CP. Reamintim cá, atunci când se Inscriu In liste, observatori* nepartizani trebuie sá declare ca- flu fac parte din nici un partid politic (Z.24.10.RA).

In ziva de 2 8. 10 observatorii au fost distribuii In seci prin tra- gere la sori, realizatA prin calculator, de cátre IFES. Numárul de observatori prezentat de cele 6 organizaii este urmAtorul: LADO, 5 449; Pro Democraa, 3 100; Societatea Timioara, 154; AROLID, 1 498; GADDO, 2 433; LIRDOCT, 1 584. 730 de observatori au rAmas nedistribuii, urmând ca ei sA meargA la seca cea mai apropiatA de secia pentru care optaserá initial. 1.553 sectii de votare au rámas rieacoperite cu observatori.

7.2. HArçiurea LADO §i Asocia%iei Pro Democr4ia de cátre reprezeutan;i ai PDSR i de cAtre persoane neidentificate

Intr-o Inthlnire a reprezentariiIor ONG-urilor §i ai BEC, Ovidiu Muetescu (PDSR) a acuzat LADO §i Pro Democratia declarând cA sunt constituite ca paravarie ale unor partide din opoziie. In special PNTCD §i PD; meritA mentionat ca*- PD mci flu exista când fuseserá Infimtate cele douá organizaii. A fost prezentatA o casetA cu lure-gistrarea unor convorbiri telefonice dintre observatori ai Pro Democratiei, care ar fi afirmat cA fac parte din partide politice. Reprezeritantul Pro Democratiei a demonstrat cã nu era vorba de

97

apartenena la PD (Partidul Democrat), ci la Pro Dernocraia: In alte cazuri, erau incriminate persoane apohtice dar ale cãror rude erau Inscrise In partide de opoziie.

Ovidiu Mueescu a incriminat legaturile strânse care existA Intre fihiale ale Pro Democraiei §i ale PNTCD din Baca-u, Neamt §i Oh. aducãnd ca probà faxuri trimise de reprezentani ai Pro Democraiei de la aparatele sediior PNTCD. Reprezentantul Pro Democraiei, Marian Dobre, a explicat c aceasta se datoreazà faptului caw filialele br flu au faxuri §i. In aceastà situalie, au apelat la aparatele din sediile PNTCD, dar flu existA nici o influenare a activitálii Pro Democraiei din partea PNTCD.

In aceeai linie a acuzabiibor nefondate, Ovidiu Muetescu a cerut eliminarea de pe listele de observatori a patru persoane care au contestat candidatura lui Ion Iliescu la preediriie. Evident, nu existà nici o legAturà Intre contestarea unei candidaturi din motive juridice §i dreptul de a fi observator nepartizan; merità InsA obser vatä atenia cu care PDSR a examinat att listele de observatori, cat §i evidena contestatarilor lui Ion Iliescu. BEC a respins aceast obiecie cci patru contestatari rámânând pe listele de observatori.

La rândul sAu, preedinte1e LADO a acuzat PDSR de aciuni de intimidare a observatorilor. La Bràila §i Coristanba au fost semnala. te cazuri In care persoane necunoscute au telefonat ca din partea LADO §i ,,au agresat moral" observatorii. Multe din persoanele incriminate de PDSR sunt fictive. tefanescuDrAganeti a deciarat ca va face plângere la Parchetul General pentru depistarea celor care tulburà activitatea observatorilor, precum §i a cebor care coor doneazA asemenea aciuni (Z.30.10.Ana Dinescu).

Persoane din conducerea centralä a PDSR au §icanat §i calom fiat In mod sistematic LADO gi Pro Democratia. Miron Mitrea, secretar general al PDSR. a adresat In ziva de 13.10 pregedintelui BEC o contestaie cu coninutu1 urmàtor:

Având In vedere Ca Nicoiae Stefanescu Dragançcti, prçcedinteie organizaiei neguvernamentale LADO, a contestat In douà rânduri consecutiv, atât la alegerile din 1992, cat si la alegerile din 1996, candidatura Iui Ion Iliescu la fiincya de precedinte al Rornâniei, ceea ce constitute o dovadä cà organizatia pe care o conduce §i reprezintã nu Indeplinecte §1 nu respectã statutul unei organizaçii neguvernamentale apolitice, având Wi vãdit caracter partinic,

98

contestãm dreptul organizafiei LADO de a acredita observatori interni la alegerile parlarnentare ci prezideniale din 1996 (Rompres).

Contestaia cuprinde mai multe neadevàruri flagrante. D-1 5te-fa-- DrAganeti flu 1-a contestat pe Ion Iliescu; el a facilitat doar

depurierea unor contestalji. Contestarea In sine flu reprezintä un gest politic, ci unul juridic, astfel ca- flu definete o poziie partizanA (cu atât mai puin partinicA). Apoi, atitudinea preedintelui flu

poate fi reproatA asociaiei In ansamblu. Cum pare imposibil ca consilierii juridici ai conducerii PDSR sä nu §tie aceste lucruri elementare, contestaia lui Miron Mitrea reprezintA mai curând o icaná deck un demers legal. Contestapa a fost respinsá de BEG,

dupA dezbateri destul de aprinse; reprezentantul PDSR, Vladimir LázArescu, a votat pentru admiterea contestaiei.

La coriferina de presá din 22.10, preedintele executiv al PDSR, Adrian Nàstase, a calomniat LADO §i Pro Democraia, fàcându-le proces de intenie §i prezentând protestul acestora Impotriva IncAlcArilor flagrante ale legii drept ,,scandal". Scandalul pe care Ii fac cele douá organizaii, LADO §i Pro Democraia, unnãreste sã inducä In opinia publicä ideea cã PDSR ar pregãti o ftauda- electoralã, a declarat NAstase. El a acuzat cele douä organizaii caw in cu opozilia §i cá sunt partizane.

Este un lucru bine cunoscut (i familiar desigur lui Adrian NAs- tase, jurist de profesie) ca- apArarea drepturilor omului se referA In special la dimensiunea negativá a puterii. De aceea, organizaiile pentru apArarea drepturilor omului au o atitudine criticA falA de instituiile puterii; aceasta flu InseamnA desigur partizanat politic. Critica activitAii normale a organizaiilor care apàrà drepturile omului reprezintá un atentat la funcionarea statului de drept.

Intr-o altä conferintA de presA - de aceastà datA, extraordinarA, la 28.10 - Miron Mitrea a afirmat ca- In listele de observatori LADO §i Pro Democraia existA nereguli. El a reluat acuzaiile formulate la §edina de acreditare a observatorilor la BEG: prezena unor membri de partid pe listele LADO, faxuri transmise de la a-paratele din sediile PNTCD; aceste incriminAri fuseserA deja res-pinse de cAtre reprezentann celor douA ONG-uri, aa caw reluarea br nu putea avea decAt un rol electoral. Mitrea a adus de aseme nea casete pe care erau imprimate discuia dintre o membrA PDSR

o persoanA care a declarat ca- este membru PNTCD, dar ca- nu a

99

cerut sà fie acreditat observator, precum §i discupa cu o persoanA care a declarat ca- s-a Inscris pe lista de observatori a organizapei de tineret a PNTCD. Mitrea a depus o contestaie la BEC In care a prezentat aceste chestiuni, declarând Ca fllCl el flu crede ca- Ii va fi acceptatä. Dupa cum se poate constata, Mitrea a Incercat sá prolec-teze asupra ONG-urilor corecte acuzaiiIe care fuseserá formulate, Cu Indreptare, Impotriva ONG-uiilor aservite PDSR-ului.

Totodatã, mulo observatori Pro Democraia din Cara-Severin, Constana, Craiova, Botoani §i Bucureti au declarat CA au fost contactai telefonic de persoane care s-au recomandat ca apari-nând staff-ului organizaiei. Acestea le-au spus ca- s-a descoperit.cA mulo observatori fac parte din partide politice, astfel ca- asociaei i se va retrage dreptul de a observa alegerile. DacA au rAspuns la telefon rude ale observatorilor, li s-a spus ca- observatorii au intrat Intr-un mare necaz §i ca- vor Infunda pucarii1e (Z. 29.10.Ana Dinescu).

7.3. Aciuni PDSR ostile bunei desfurAri a observArii alegerilor

ExistA dovezi ca- PDSR a dus o campanie ilegalA de racolare a observatorilor. Astlel, Corneliu lacobov, preedinte1e FPP II Moldova, In acelai timp director al campaniei electorale PDSR In judetul Baca-u, a promis partidului sau 150 de observatori din uni-tatea pe care o conduce, pentru a supraveghea alegerile. Observa-

toni astfel raco1ai urmau sä figureze pe listele organizaiiior negu-vernamentale. El a strâns saIariaii In curtea unitAi §i le-a cerut public acest lucru; totui, doar 13 persoane au rAspuns apelului sAu. Nemulumit, Iacobov a avertizat salariatii cA dacA PDSR va pierde alegerile, FPP II va fi desfiinat, jar salariaii vor deveni §omel.

Similar a procedat primarul Sechelaniu, care a fa-cut presiuni asupra salariai1or fIrmei ,,Selena", aflatA sub conducerea sa, sA devinä observatori ai LADO (RL.1 1.10.Tiberiu Lovin; relathri In Monüorul de Bacãu). Este evident ca- procedând In acest fel, liderii PDSR flu pregAteau observatori neutni, ci persoane care sA poatA contnibui, prin cAi ilegale, la victoria partidului de guvernAmânt.

100

Asemenea aciuni pot explica atât existena unui numr foarte de mare de observatori pe listele ONG-urilor pro-PDSR, cat gi existen a unor nereguli artificiale pe listele LADO.

8. NumArarea oficialá a voturior. Sistemul ELECT 96. Sisteme paralele de numirare a voturilor.

NumArAtoarea voturilor reprezintà una dintre temele cele mai viu dezbAtute ale alegerilor, deoarece este legatä de posibilitatea fraud-am" rezultatelor competiei electorale. Increderea opiniei publice In corectitudinea votArii a crescut considerabil dupA ce câteva organizaii neguvernamentale, In special LADO gi Pro Democraia, au reugit sà punA la punct un sistem de recrutare gi instruire a observatorilor, la nivel naionaJ.

Numàrarea oficialà a voturilor gi, In funcie de aceasta, reparti-zarea la nivel naponal a mandatelor, au fost realizate de sistemul informatic ELECT '96, pus la punct de statisticianul Constantin Chirca. Prezentarea sistemului, realizatá de autor, este reprodusa In anexe.

Presa independenta, ca gi unii politicieni din opozie, au expri-mat In repetate rânduri suspiciuni asupra corectitudinii ,,softului", acuzând faptul ca- acesta nu ar face o Insumare corectA a voturilor, ci ar favoriza puterea. Aceste suspiciuni au prins foarte adânc In opinia publicá, din douä motive: (1) coruptia din viaa politicA ro-mâneascã face plauzibile cele mai pesimiste temeri; (2) calculatorul este perceput ca o unealtA care ,,poate once".

Cu pun timp Inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, o echipa de specialigti ai CDR a vizitat central de calcul al BEC gi s-a convins de corectitudinea sistemului informatic.

De alifel, adunarea voturilor reprezintä o operaie malt prea simplaw pentru a permite mistificàni care sä flu fie repede observate de cei avizati. Un observator independent, acreditat lângA un birou electoral judetean, Inzestrat cu un calculator de buzunar (sau doar cu oarecani abilitawo de aritmeticA), poate venifica ugor adunarea unor coloane de 2-300 de cifre, adicA votunile expnimate In toate secile de votare ale judeului. Asemenea verificári au fost efectua-te, desigur, de un numAr relativ mare de cuniogi, In fiecare centru judeean, gi de observatonii pantidelor sau ai societàii civile. Difé-

101

renele observate au fost insignifiante. Câteva zile dupà Incheierea alegerilor, ziarul Ziva a publicat pe

prima paginA un articol-bombá In care se susinea ca-Virgil MAgu reanu este Cel care a salvat alegerile, In!ocuind In ultimul moment ,,softul incorect" cu ,,softul corect". 0 asemenea ,,tire" este complet fantezistà, Intrucât Inlocuirea invocatA ar fi trebuit fàcutA simultan, In toate capitalele de judet §i In Bucureti, de Ce! pun 42 de specialiti, cu complicitatea confidenlialA a celor circa 140 de statisticieni implicai In sistemul informatic ELECT 96.

Alegerile au fost observate de aproape 9000 de observatori ai societãi civile §i de circa 16 000 ai CDR, care au realizat numArA-tori paralele. Rezuliatele obnute de numàrAtoarea paralelA a CDR au fost extrem de apropiate de cele oficiale. NumArátoarea paralela a LADO a dat rezu!tate destul de precise, remarcabile dacA linem seama de cat de modeste au fost resursele acestei organizaii.

Aspectele legate de numArarea voturilor, observarea alegerilor §i numàrAtorile paralele au fost discutate In cadrul relaxat al semi narului de evaluare din 20-21 decembrie 1996.

Sitemui jjfijal de num ar a veturiior i sistemele alternative; observarea alegerilor - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Nurnäràtoarea oficiala

Constantin Chirca: Am fost invitat sA vorbesc despre numArátoa-rea oficialá a voturilor.

Existá douá nivele de numàrare a voturilor: la seclia de votare - unde numArarea s-a fäcut manual, apoi a fost consemnatà In procesele verbale. Apoi, partea de centralizare a rezultatelor, care coninea contorizarea voturilor pe partide §i candidali, prezena la urne etc.

In prima etapã, noi, partea tehnicä a BEC sau Birourilor Electo-rule de Circumscripie, nu am fost implicai. Pe viitor, prin acel organism electoral permanent, poate sA ajungem In anul 2000 la o numArátoare electronicà, la care ar asista §i un reprezentant al corpului tehnic.

Ca flux, centralizarèa rezultatelor s-a produs astfel: procesele verbale de la secile de votare au ajuns In termen de 24 de ore la

102

Biroul Electoral de Circurnscripie care se gäsea In fiecare ree-din de jude. Ce s-a Intârnplat aici? Noi reallzaserám dinainte In fiecarejudet câte o bazA de date cu sectiile de votare, cu candida-tunic pentru preedinte. Senat. Camera, deja introduse In baza de date, Incât In momentul introducerii rezultatelor votului, pe moni-toarele calculatoarelor apAreau exact partidele politice In ordinea rezultatä din tragerea la sor., §i candidaii la preedinie In ordinea Inscnierii. Am procedat aa pentru a evita erori de introducere din partea operatortlor. Efectiv s-au introdus numai cifre.

A§ vrea sà §tie toatä lumea Ca flOi am gândit un sistem, chiar la nivel de jude, care sà facä imposibila frauda electoralA cu ajutorul calculatorului. In ce a constat el? Dupá introducerea datelor din procesele verbale originale (care erau recepionate de membnii Birounilor Electorale de Circumscropie, forrnai din judecàtori, re-prezer1tani ,.Ai partidelor §i de reprezentani corpului tehnic (adicà de oamenii notni), automat se lista. Deci continutul celor trei procese verbale (pentru Camera, Senat §i preedinte) din seclia de votare, oglinda seciei, sA zicem aa, era listat pe câte o paginà A4 i intra la o echipA de control date. Aceastà echipA de control date

citea efectiv fiecare cifrä din procesul verbal original, comparând cu ceea cc era listat de calculator. In caz de neconcordaniá - dacA operatorul ar fi greit - se revenea la calculator §i se fAcea coreclia. Echipa de control date a rAspuns sub semnáturA de corectitudinea cifrelor: cc era In procesul verbal original, era §i In calculator. Oricine poate sA venifice, pe fiecare listing, existena a 3 semnäturi din echipa de control date: un §ef de control date, operatorul §1

controlorul efectiv. Daca nu se Inchideau cheile ceea ce calculatorul verifica auto-

mat procesele verbale respective, Impreuna cu listingul din calcu-lator, ajungeau la membrii Biroului Electoral de Circumscripe, pentru so1uonare. Se revenea apoi la calculator §i se introduceau cifrele corectate. Atunci când cifrele flu coniineau nici o eroare (sub aspectul controlului datelor), preedintele Biroului Electoral, dcci judecAtorul, introducea parola (pe care o §tia numai el), care declana automat un algoritm de Incriptare. Once posibilitate ulterioarä de intervenie asupra câmpurilor de date era exclusä.

Dupä cc se introduceau rezultatele unui numär de seciii de votare, sa zicem 30 de secii, urma procedura de autentificare, ca-re se fAcea tot de preedintele Biroului Electoral de Circumscripe,

103

tot cu o parolA pe care o §t]a doar el. Concret: preedinte1e Biroului Electoral de Circumscripie era chemat In faa ecranului, §i dânsui, cu o functie de vizualizare, cu procesele verbale originale In faA, a-ducea pe ecran coninutul acestora, verifica faptul CA sunt identice, apoi autentifica - adicA introducea o parolA care asigura Incripta-rea totalA a cifrelor. Nici ci flu mai putea interveni asupra br, nici parola nu-i mai folosea. Apoi cifrele soseau la noi, la BEC, prin teletransmisie. IatA câte proceduri erau In spateie cifrelor preluate din procesele verbale din secpile de votare.

DupA ce s-au introdus rezultatele din toate •seciiile de votare dintr-un judet, automat au fost listate pe hârtie §i au fost puse la dispoziia membribor Biroului Electoral de Circumscripie §i a partidelor, IncAt oricine putea avea toatA informatia, putea verifica cu procesul verbal din seciile de votare. Conform unei hotArâri a BEC, acesta trebuia sA se afieze la seclia de votare, la bc vizibil. Nu §tiu dacA s-a procedat aa In toate cazurile, dar asta a fost dispoziia.

Dc aici Incolo, totul - pAnA §i calcularea §i redistribuirea restu-rilor - s-a fAcut automat, fArA intervenpa omului. Tot acest pro cedeu a fost discutat, analizat §i aprobat In mai multe §edlnle ale BEG.

Ca resurse, am avut tehnicA de calcul de ultimA orA, cu soft de ultimA orA. La BEG am avut o bazA de date ORACLE, care prin ea InsAi avea un sistem de securitate foarte puternic. Dc fapt, flu a fost un program, ci un sistem informatic, cu mai multe programe, care a avut In spate un sistem informational, adicA un sistem cu documente In spatele sistemului informatic, §i cu foarte multe proceduri de verificare, chiar manualA, a rezultatelor, §i nu numai atât: la nivel de BEG, dcci Inainte ca noi saw prezentAm rezultatele tehnice membrilor BEG, a mai funclionat un algoritm de verificare, fAcut de o altA echipA, care, In paralel, cu Ufl algoritm de verificare, ne verifica In toate situaliile. i numai dupA toate verifica-rile am comunicat rezultatele.

Ca resurse umane, au lucrat cam 80 de persoane In corpul tehnic al BEG, §i Inca'- vreo 25-35 In fiecare jude, dupa mArimea judeu1ui; In total, vreo 1200 persoane. Acum gândii-vA caw dacA ar fi fost fraudA cu calculatorul, mAcar unul dintre aceti 1200 de oameni ar fi vorbit §i s-ar fi aflat. Este imposibil sA instruieiii 1200 de oameni sAii linA gura. Mai ales ca- erau In mare majoritate

104

tineri, §i §tlm prea bine care a fost opiunea electoralA a tin€rilor. Din punct de vedere tehnic, noi garantäm pentru fiecare cifrA,

la fivel de vot. Petre Dilà: Ce s-a Intâmplat cu voturile atribuite partidelor care, dei au fost Inscrise pe buletinul de vot, n-au primit dreptul de a candida? Constantin Chirca: Voturile care le-au obnut au devenit auto-mat voturi nule. Paul Mitroi: Noi am dat dispozie ca In aceste cazuri, sA se afie-ze, Intr-un bc vizibil, In fiecare secie de votare, ca partidele X §i Y flu sunt legal constituite §i nu trebuiesc votate, pentru cä votul se pierde. In unele locuri ele au fost totui votate. Constantin Chirca: Concret: In judetul Timi, douA voturi... Petre Di;A: ExistA judele In care au oblinut 3000, 5000 de vo-turi. Paul Mitroi: Nu cred.

Numàrätoarea CDR

Gh. Rädulescu: Am fost invitat sá vorbesc despre numárAtoarea paraleia realizat de CDR. A fost o operaie care ne-a cerut un efort destul de mare. Noi ne-am fácut mâna la locale §i ne-am per-feclionat In toamnä.

Pentru CDR, a fost vorba nu numai de a asigura numárAtoarea paralela propriu-zisA, ci §i de mobilizarea a aproape 16 000 de oameni, care trebuiau sá fie prezen In fiecare sece de votare, care trebuiau Inarmai cu un algoritm de folosire a leg ii, care alifel este destul de greoaie, §i - In fine - de numArAtoarea paralelA In sine.

Nu este nimic de spus, critic, sub aspect tehnic, In legaturA cu cele prezeutate de d-1 Chirca. Problemele s-au consumat In seclii §i pe traiectoria proceselor verbale de Ia seca de votare la Birourile Electorale de Circumscripie. Se constatá uor cä In seciile In care nu am fost prezeni - §i nu am avut o prezenà de 100% - s-au Intâmplat tot felul de lucruri, sA zicem, ciudate.

Mai important decât aceste mici fraude (ca sá flu ascundem adevArul) au fost modificArile operate In procesele verbale Inainte de predarea la Birourile Electorale de Circumscripie. Datontá faptului ca- au fost schimbao preedinii - sA spunem - tradi0ona1i

105

ai seciilor de votare, au apArut tot felul de oarneni care erau incapabili de a face falà corectei completAri a formularelor.

Din cele 15 000 seturi de procese verbale, cel puin 12 000 au avut modificän. Am constatat cá s-au fäcut modificAri de toate felu-rile: de la mici greeli de 1-2 voturi, la altele de zeci sau de sute. Situaie tipicä: 100 voturi valabil exprimate, §i când adunai voturile acordate, gAseai 120. Ne-a apArut cu o frecvenA destul de mare la un moment dat acest fapt absolut curios §i remarcabil din punctul de vedere al teoriei erorilor. Numàr de alegAtori 100, numiir de voturi exprimate Intotdeauna mai mare de 100. Intotdeauna cineva, cu rea intenie, mai baga nite voturi. DacA era o greala involuntarä, se producea fie cu plus, lie cu minus. Dar este imposi-bil sA fie Intâmplàtor faptul cá aceast supliment de voturi, deci o eroare totdeauna cu semnul plus, sA se manifeste tot timpul, In diferite judete. DatoritA acestui fapt, rezultatele noastre - deoarece noi ne bazam pe procese verbale care au plecat din sectii, diferite de procesele verbale cosmetizate, care au fost introduse In calcula-tor: diferá de cele oficiale.

Inca un argument pentru schimbarea legii: procesul verbal e valabil numai cu semnátura preedinte1ui biroului sectei de votare. El poate face menliunea caw ceilalti membri n-au vrut saw semneze, semneaza el §i e suficient. De-aceea s-a bAtut PDSR-ul sá-i impil-nA oamenii ca preedini ai birourilor secliilor de votare. Paul Mitroi: Si de aceea preedinii secliior de votare se aleg ulti-mu, iar termenul de contestaie este foarte scurt, ca saw ràrnânà aa. Gh. Ràdulescu: In ce pnvete munca d-lui Chirca, tot ce a pre-zentat dânsul, ea nici nu e preväzutà de lege, e fàcutà suplimentar. Paul Mitroi: Dacà In Iocul dvs., d-le Chirca, era un personaj malefic, se putea fura? Gh. Rädulescu: La sigur! Petre DilA: Raspunsul este da. Constantin Chirca: Nu cred, pentru caw prea mulo oameni erau antrenati In acest proces. 5i cum vii spuneam, erau tineri, cu opiu-nea politicii speciflcii tinerilor. Tinerii au stat i In spatele persona-lului din BEJ; oamenifoarte atenti, obi§nuiti cu cifrele, care nu puteau fi uor piiciiuii. In mai multe judee au fAcut ei singuri, fiiri sii-mi spunA, numiiritori paralele. Unii cu un desfiiuritor, metoda veche, adunând cifrele cu calculatoare de buzunar. Allii cu un alt calculator, cu un soft diferit. $i au ieit aceleai rezultate. Ginditi

IM

và cà Intr-un judet sunt circa 300 secii de votare; flu e mare lucru sA aduni 300 de cifre §i saw verifici. Ce scandal ar fi ieit dacà s-ar fi constatat ca- softul e fãcut astfel Incât sA fure! Aa ca- flu cred cal, chiar In cazul In care In local meu ar fi fost o persoanà ràu intenlio-natá, s-ar fi putut fura cu calculatorul.

Numärãtoarea LADO

Emanuel Cosmovici: Am fost invitat sA vorbesc despre numArà-toarea paralelà fácutà de LADO. Noi am predat observatorilor OSCE la 11 noiembrie rezultatele noastre referitoare la turul I. Diferene1e dintre rezultatele noastre §i cele oficiale sunt sub 2%. Pentru turul II am predat rezultatele pe 19 noiembrie; diferene1e Intre rezultatele noastre §i cele oficiale sunt sub 1,4%. E an rezul-tat remarcabil, deoarece forele noastre sunt foarte mici.

Existau cam 6000 de observatori LADO; dintre ei, mecanismul de distribuire a dispersat jumawtate. Acliunea noastrà se baza pe ideea de a exercita o presiune falA de organele oficiale, care trebu iau sà §tle caw §i noi observiim, caw §i noi calculim. $tiam ca- munca noastri va da Incredere populaiei. DupA ce ne-ati dispersat, am vrut sii acoperim eel puin 10% din sectii. Ne-am creat o reea de telefoane, In provincie gi In Bucuregti, prin care sii primim informa-ia. Sunt judete extraordinar de bine organizate, ca Prahova gi Su- ceava. Am avut surpriza sii constatiim ca- '1%n multe locuri, oamenii §i-au fiicut foarte bine datoria. Pe releaua noastri de telefoane au fost raportate gi foarte multe nereguli.

Am ponderat rezultatele din cele 10% secii de votare, dupä orage man, mici, sate etc. Am avut noroc cu Dvs., ca sii facem repartizarea observatorilor, ca- ne-ati dat baza de date. Constantin Chirca: V-am dat toate secliile. Emanuel Cosmovici: Da, dar acum patru ani am luat-o, cum sii spun, ilegal. Acum am avut-o legal. Deci, dispersând observatorii, ne-ali dat baza de date. Constantin Chirca: Precizare: dispersarea nu v-am fiicut-o noi. Emanuel Cosmovici: $tiu. Dar, onicum, pentru societatea noastri civili, care este atât de fragili, a fost o lovituri puternicii. Revenind la acea formulii ponderatii, este remarcabil caw am obnut o precizie mai bunii de 1,4%.

Ce am observat In turul 1: ca- rezultatele noastre, la CDR,

107

PDSR, la deputap, senatori, preedinte, indicau sistematic Conven-ia mai sus, cu circa 1%, jar PDSR §i Iliescu, mai jos, pâná la 2%. In schimb, Roman a rämas pe loc. Gh. RAdulescu: Si noi am observat asta. Doar primii doi au fost afectai. Emanuel Cosmovici: Cred cä ceea ce am observat noi a fost corect, pentru caw proveneau din secii In care au fost observatori oarneni de-ai nogtri.

In ceea ce privete rezultatele acobo unde au fost multe voturi nule, se IntâmplA sistematic urmAtorul lucru: noi vedem Convenia mai JOS Cu flA 5%, iar PDSR Ii vedem mai sus cu 5%. Noi am mers In secii cu multe voturi nule. Acolo unde s-au anulat, acolo sunt §i fraude. De aceea, eantionu1 nostru aráta Convenpa trasA In jos. Constantin Chirca: Nu existA judete In care, comparat cu 1 92, CDR saw flu fi crescut §i PDSR sA nu fi sczut. Emanuel Cosmovici: Am douA cazuri pe care a§ vrea s le citez, care aratà cat de dramatic se modificà procentul de vot când existA multe voturi nule. Iatä, In Arge, In municipii, raportul Constanti-nescu/Iliescu este de 11/10, dar In secia 67, unde existá 101 voturi nule, raportul scade la 6,6/10, adicã scade aproape la jumA-tate. La sate, raportul Constantinescu/Iliescu este de 4110, dar In sectia 393, cu 169 voturi nule, raportul devine ,2/10, adicA scade la juma-tate.

In ce mAsurá munca noastrA a servit la ceva? Imi amintesc de un articol din presä, unde se relata o discuie la vârf In PDSR. Iliescu a spus: n-au avut oameni! - iar cineva i-a replicat: au avut! vorbesc linibi sträine, umblä cu diskete §i sunt peste tot! Cred cá §i oamenii LADO au fost dintre acetia. E drept ca nici ,,fore1e speciale" n-au mai fost prezente. E remarcabil cá flu ni s-a Intâmplat nimic. Cineva nu s-a mai bAgat.

A§ vrea ca ideea de observator saw ia o extindere §i In afara perioadei electorale. A§ vrea ca aceti oameni minunai, care sunt observatorii, care sunt activi cateva zile la câtiva ani, sA se trans-forme In observatori permaneno ai democraiei In Intreaga taraw. Constantin Chirca: Partea tehnicá a Intregului sistem electoral are la bazA proiectul ELECT '96, pe care 1-am scos §i In forma- de carte, iat-o. DupA ce a fost discutat In detaliu, In trei §edine ale BEC, proiectul a fost aprobat printr-o hotãrâre BEC. S-a lucrat

108

Intr-un mod foarte bine organizat. Principiul tuturor - magistrai, reprezentano ai partidelor sau parte tehnicA - a fost sA aplicAm corect legea, bunä-rea, aga cum este. Am sperat cá algoritmul flu va duce la anomalii, dar iatä ca- datele au fost de aga naturA cá s-a produs atribuirea celor douA mandate UDMR la Tulcea gi Giurgiu.

0 confuzie care puteafi evitatä

Ana Dinescu: Noi am cerut mereu algoritmul de numrare a votu-rilor. Dc ce flu ni 1-ati dat? Ion Corcotoi: Cred cA de fapt vreli sA Intrebali de ce d4 Chirca nu v-a dat programul sursä. A procedat corect. In 1992, am scris un program pentru numàrarea paralelA a voturilor pentru Conven-tie, dar programul sursà flu 1-am dat nimAnui. Programul sursä nu se dà mcAien In lume. Constantin Chirca: Programul sursA flu se dà nicAieri In lume. De ce? Dându-vA Dvs. sursa, dacà sunteli cu rea intenlie, ne putei crea probleme. Cu toatà securitatea, aproape maxima, a sistemului, dacA cineva gtie programul sursà, poate saw intre In sistem, poate sa-ne bruieze. N-ar fi fAcut nimic decât eel mult sà ne Intãrzie, sà flu ne putem Incadra In grafic.

S-a Incercat In judete sA se intre prin liniile de telefon In baza de date, la Vaslui gi la Timigoara. Oamenii nogtri din Vaslui 0 Timigoa ra mi-au semnalat imediat ca- le-a apArut pe ecran ,,acces interzis" gi m-au Intrebat dacA am Incercat noi sA le test-am vigilena. Aga cA programul sursA nu se dA pentru a flu se bruia baza de date. Ion Corcotoi: Programul sursA reprezintà proprietatea intelectua-la a dumnealor. Ana Dinescu: DacA gtiali lucrurile acestea, de ce nu le-ati expli-cat, de exemplu, celor de la PNTCD? Pentru ca*' dângii s-au referit sistematic la povestea asta, cu transparena softuiui, cu furtul pe calculator. S-a creat astfei o stare de confuzie, de suspiciune. ~tefan Mateescu: ...au venit cei de la Convenlie gi au vázut pro-gramele... Constantin Chirca: S-a creat o suspiciune, aga este. Tudor Marian: Ceea cc a explicat d4 Chirca la BEC a dus la aprobarea, In cele mai mid detalii, a algoritmuiui. Algoritmul nu face decât sA aplice legea. ~tefan Mateescu: Tocmai pentru cä acest proiect, ELECT '96,

109

este atAt de valoros, eu propun sA fie inclus In viitorul Cod electoral. Mai puin algoritmul; poate ca- se va gAsi unul mai bun.

Miron Cozma la BEG

Paul Mitroi: In legAturA cu algoritmul, vreau saw vA spun ca- dupA turul IntAi ne-am pomenit CU Miron Cozma la BEG, Insotit Inca- de vreo 3-4 colaboratori de-ai lui, §i am stat de vorbA CU dânsul, ImpreunA CU preedintele BEG, d-1 CosticA lonescu, §i ImpreunA CU

d-1 Chirca, aproape douA ore. El venise foarte revoltat, cum de el, CU 55 000 de voturi flu intiA In Senat, §i intrA altul cu Câteva sute de voturi? i In cele din urmA, d-1 Miron Cozma §1 minerii lui au plecat, InelegAnd ca- asta-i legea, ca nu e bunA, dar ca- i se aplicA §i lui. Voce: MA mir ca- a-nleles! Paul Mitroi: A-nleles! Constantin Chirca: A Ineles dupA ce i-am arAtat exact situaa, oglinda judeului Hunedoara, cu toate datele respective. Eu flu

cred InsA ca- dAnsul flu §tia. Exciud asta... Ovidiu Zärnescu: A-neles ca- i-a mai scAzut bâta... Constantin Chirca: ...dar dovedindu-i prin date cA Ii trebuiau 84 000 de voturi, cAci atât era coefiCientul electoral al judejului Hunedoara, ca- dânsul, find candidat independent, trebuia sA IndeplineascA coeficientul electoral al circumscripiei, a realizat ca-de la 55 000 la 84 000 e o diferenlA. $i apropo de voturi nule, redau afirmaia dumnealui: ,,ortacii mei, ca saw fie siguri ca"' ies senator, au votat In jurul meu". Deci era foarte supArat cä au pus foarte multe §tampile In jurul lui. Si mai era supArat caw a mai pierdut foarte multe voturi prin anulare prin Inca*' un mecanism... Ovidiu ZArnescu: Domnior, nu meritA personajul atâtea discuii! Constantin Chirca: . . .fiindcA §tiau ca*- e omul PDSR-ului, ortacii au votat §i PDSR. Au pus douA §tampile, una pe patratul lui Miron Cozma, una pe al PDSR-ului, ca sA fie siguri caw iese.

9. Au fost alegerile corecte?

In perioada de pregAtire a alegerilor a surprins (1) Inverunarea cu care puterea a Incercat sA InlAture organizaii1e neguvernamen

110

tale cele rnai experimentate de la observarea alegerilor, ba mai malt., s le iniocuiascà cu uncle care nu prezentau nici o garanie de obiectivitate §i (2) sà instaleze, contrar legii, membri sau simpa-tizani PDSR ca preedini sau vicepregedini ai birourilor secior de votare. Aceste Incàlcàri sistematice §i grosolane ale legis1aiei §i eticii ar putea fi CU greu explicate aitfel decât prin intenlia de fraudA electoralá a PDSR.

Trebuie remarcat Ca aceastA luptä ,,nu a la'-sat urme"; marele public necunoscAtor al complicatci legi electorale sau al mecanis mului observàrii nepartizane, a constatat ca, In scciile de votare, totul a decurs normal; aceeai a fost §i opinia grabiior observatori strAini. Doar presa independcnta a fost extrem de vigilenta In a critica violàrile flagrante ale lcgii.

Cum, pe de altA parte, numárAtoarea computenzatA a voturilor a fost corectA, intervalul disponibil pentru fraudA a rAmas ccl cu prins Intre momentul Incheierii votArii §i ccl al introducerii datelor Inscrise In procesul verbal In calculator.

Cc se Intâmpla In acest interval de timp? Membrii biroului de votare, deja extenuai de cele 17 ore de activitate, Incep deschide-rca urnelor, analizarea buletinelor de vot, apoi Impàrirea acestora In voturi nule sau voturi valabil exprimate pentru un partid sau un candidat. De-abia In zori, dupA 24 de ore de activitate continua, când buletinele sunt aczate dupä categorii §i numArate, este corn-pletat procesul verbal, care nu poate fi introdus In calculator dccât dacà ,,se Inchid cheile", adicà dacA anumite rclatii simple sunt sa-tisfádute (dc exemplu: numárul total de voturi trebuie sA fie cgal cu suma dintre numárul de voturi valabil expnmate §i numàrul de vo-turi nule etc). Dacä nu se Inchid ,,cheile", voturile trebuic numara-te din nou ceea ce pare peste mAsurA dc anevoios - sau trebuic ,,potrivite" cifrcle... In favoarea sau In defavoarea cui?

In aceastä extenuantà noapte a numArárii voturilor In secçiilc dc votare se pot produce fraude, daca existä intenlia, Intrucât obosea-la membnlor comisiei o permite: e vorba de anularea voturilor adversarului prin aplicarea unci §tampilc suplirnentare, de sustra-gerea unor huletine, de introducerea altora.

Dei nu exista nici un martor al eventualei fraude, ca poate fi depistata, global, prin metodele statisticii matematice. Vorn Incepe cu analizarea unui exemplu foarte sirnplu.

111

9. 1. CiudAenia buletinelor de vot dispàrute (a voturilor furate)

Pentru multe sect** de votare se constatà ca- numArul buletinelor de vot este mai mic decât eel care ar trebui sA rezulte tinând seama de prezena alegatorilor la vot. Se poate Intâmpla ca unii alegàtori mai puin responsabili sá ia cu ei, In mod secret, buletinul de vot, pentru a face o giumA, pentru a-i aräta prietenior etc. Vom numi voturile care dispar prin acest procedeu (sau prin altè forme de sustragere) ,,voturi furate".

D-1 Ion Corcôoi, specialist In fizica statisticA, implicat In numA-rAtoarea paralelA a CDR, a avut curiozitatea de a lista separat situaa voturilor furate, atunci când ele reprezintA peste 5% din numárul prezeni1or la urne, pentru scrutinul din 3 noiembrie, pentru preedinte, Camera §i Senat.

Simpla examinare a acestor rezultate ne semnaleazA prezena unor anomalii extrem de grAitoare, care nu pot fi explicate decât prin frauda realizatA de PDSR.

SA analizAm, pentru Inceput, lista voturilor pentru Sçnat. Se constatA ca existA In toatA tara 82 de seci de votare In care votu-rile furate reprezintA peste 5% din totalul voturilor exprimate deci un procent semnfficativ. NumArul maxim de voturi furate este de 227, eel minim - de 5. Muliimea numerelor ce reprezintA voturile furate va conne deci 82 de valori, situate Intre 5 §i 227. Ne ateptAm ca distribupa br pe axa realA sA fie descrisA de coadA de gaussianA, In care vaborile mici sA fie cele mai frecvente, iar aparia repetatA a unei aceleiai cifre sA fie foarte improbabilA, eventual cu excepia vaborilor mid.

In realitate, distribuia voturilor furate flu urmeazA nicidecum aceste ateptAri. ExistA an numAr mare de cifre care apar de mai multe or §i, ceea ce este absolut §OCant, ele au valori maii sau foarte man; In plus, ele sunt cifre ,,favorizate psihologic", adicA sunt cifre rotunde sau situate In apropierea unor cifre rotunde.

Mai exact: apar de 2 ori cifrele: 8, 41, 43, 46, 49, 51, 54, 56, 59, 629 69, 70, 81, 85, 101, 1109 1159 139; apare de 3 on cifra 108 §i apare de 5 ori cifra 100! Abaterea de la aspectul aleator al distribupei indicA, se §tle, o intervenpe voluntarA. Cu greu s-ar putea explica aceastA anomalie aitfel decât prin faptul ca- a existat intenia de a fura 100 de voturi, on 40-50, ori 60, ori 70, cii 80

112

de voturi etc. Este practic excius ca, atunci când probabifitatea de apane a unui nurnAr ca 100 este foarte redusä, jar apanpa sa de 5 on practic absolut imposibilä, acest fenomen sä se produca tocmai cu acest numAr ,,favorizat psihologic" de 5 on, cu excepa situaiei In care consemnul a fost ,,se fur 100 de voturi".

Pentru a Ine1ege mai bine anomalia de care vorbim sà ne ima-ginAm urmtoarea experienA. Avem o urnä cu 222 de bile, nume-rotate de la 5 la 227 (aceste valon au fost alese, deci, astfel Incât sA coincidi cu valoarea minima, respectiv maxima a voturilor furate). Extragern o bilA din urnA, notAm numArul Inscris pe ea apoi o introducem iarAi In urnA. Prohabilitatea de a extrage un numAr anumit din urnA este de 1:222=0,0045. Probabilitatea ca un ace1ai numAr saw iasA la douA extrageri este de aproximativ 0,00002, la trei extrageri - de aproximativ 0,00000009, la patru - de 0,0000000004, la cinci - de 0,0000000000002. Aceasta din urmA este apropiatA de probabilitatea ca, aruncând zarurile, saw obtinem 6:6 de 9 ori la rAnd.

DacA din urna cu 222 de bile facem 82 de extrageri, situaa tipicA este de a obtine 82 de numere difenite, nu de a obpne de mai multe ori ace1ai numAr.

Procedeul descris aici este o generare de numere aleatoare. Numerele obtinute astfel sunt repartizate cvasiuniform pe axa realA. DacA furtul voturilor ar fi un fenomen aleatoriu (datorat excentnci-tatii unor electoni), numerele ce reprezintA voturile furate ar trebui sA se grupeze In special spre valoni mici, deci spre stânga intervalu-lui cupnins Intre 5 §i 227.

Se constatA, In general, ca' numArul voturilor furate se grupeazA In jurul unor numere rotunde, ,,favorizate psihologic", dar flu coin-cid totdeauna cu ele; ne putem imagina ca*' graba §i simtul vinovA-ei 11 fac pe hot sA fure aproximativ, flu exact cAt i s-a cerut. De

exemplu, un hot care îi propune sA fure 70 sau 80 de buletine va fura frecvent 69 sau 81.

o situatie similarA apare In cazul votului pentru Camera Depu-tatior. Numerele 40, 44, 71, 73, 81, 100, 102, 109 apar de 2 oni; numerele 48 §i 69, de 3 oni, iar numArul 50, de 4 on! Aici, in-tenpa de fraudA pare centratA pe 50, ceea ce poate 11 legat de fap-tul ca- un deputat are nevoie de mai puine voturi decât un senator.

113

La voturile pentru preedinte, atât numärul 50, cat §i numArul 100, apar de 3 on, §i sunt singurele In ac'easti situaie. Intervenia unei vointe extenioare (voina de a fura 50 sau 100 de voturi) este evidentA.

Aceste exemple deosebit de simple ne fac sá credem ca- a existat o real- intenie de fraudá, care s-a manifestat efectiv §i care a ge nerat anomaliile prezentate. Cine a fost beneficiarul acestei fraude?

Pentru a rAspunde la o asemenea Intrebare flu mai putern apela la metode atât de simple, ci la statistica matematicà. Este ceea ce vom prezenta mai departe.

9.2. La fraude subtile, analize subtile

Ideea folosinii statisticii matematice In evaluarea corectituainii alegenilor a apàrut In perioada alegenilor generale din toamna lui 1992, când un grup de specialiti ai CDR - dintre care eel mai activ s-a dovedit a fi d-1 Ion Corcooi de la Institutul de Fizicä Ato

micA - au analizat datele obinute la nivel de secii de votare §i au constatat o senie de ciudAenii, care rezonau cu descnierea unor alte fenomene ciudate, rapontate de zianiti §i obsenvatoni.

De exemplu, s-a analizat dependena dintre numArul de votani de pe listele speciale §i numArul de votani de pe listele permanen-te. Acesta din urmA era proportional cu populaia arondatA seciei de votare respective; pentru localitätile mici, ea era proportional ail cu populaia acelei localitAp. Num.ru1 celor prezenti pe listele speciale - tuniti venii ocazional In localitatea respectivA, flotani, persoane al cAror domiciliu a fost trecut greit etc. - ar trebui sA fie relativ proportional cu populaia loca1itAii. La sate - unde au §i fost cele mai multe sectii de votare - numArul tunitilor este de regulA foarte mic (1ocaIitAile turistice reprezintA o minoritate absolutA jar sezonul nu era cAtui de puin tunistic), populaia este stabilA §i toate micAnile sunt uor de urmAnit de poliie §i prima-fie. Din aceste motive, ne ateptam ca la sate numArul celor prezeni pe liste speciale sA fie mic, §i sA lindA la zero cAnd popu1aia localitAi linde la zero (Intr-adevAr, Intr-o localitate cu nici un locuitor nu poate veni nici o rudA a locuitonilor etc).

Aitfel spus, dependena dintre numArul celor Inscnii pe listele permanente (variabila ,,demograficA") §i numArul celor Inscnii pe

114

liste speciale (o fracpune din ea) ar trebui sA fie o dreaptA care tre-cc prin origine. In mod surprinzAtor, se obine sistematic o dreapta care intersecteazà axa verticalä (axa variabilei demografice) la o valoare ce corespunde unui numàr de circa 40 - 50 de persoane, ca §i cum oricàrei 1ocalitA, indiferent de márimea ei, i se adauga câteva zed de persoane (cam câte ar IncApea Intr-un autobuz).

Aceastá comportare paradoxala (sub aspectul statisticii matema-tice) a rezultatelor votArii a generat Intrebarea: flu cumva ,,votanii itinerani", plimbai cu autobuzul prin tarail pentru a vota de mai multe ori, despre care au vorbit mai mulo observatori §i ziariti, flu

reprezintA halucinalii ale acestora, ci sunt o prezenà realä, folositA de Putere pentru a frauda alegerile In fobs propriu?

Un studiu sistematic al rezultatelor votárii din 1992 a arAtat cA Intr-un numär mare de judee s-au petrecut anoma]ii care indicà in-dubitabil intervenia unei voine exterioare, cc a avut drept rezultat favorizarea partidului de guvernãmânt In detrimentul concurentilor acestuia.

Ne-am gásit astfel In posesia unei metode preioase de analizare a corectitudinii alegerilor, care funcioneazà oricât de subtil este ,,hou1", oricâte precauii Ii ia pentru a nu fi vázut §i pentru a-i menine aparene1e de onorabilitate. Aceastà metQdä, exersatA pe datele din toamna lui 1992, a fost folosità §i pentru 1996. Pentru Inelegerea ci, reproducem (cu mici adaptAri) un text redactat de Ion Corcooi gi Victor Bârsan, care descrie metoda folosità In depistarea fraudei electorale.

9.3. Depistarea fraudei electorale prin metodele statisticii matematice. Situatia din septembrie 1992

Alegerile legislative gi prezidena1e din septembrie 1992 au prezentat câteva aspecte rieobignuite. In mod special, a surprins numàrul foarte mare de voturi anulate (ajungand, In judeul Oh, la 21,8% din prezeni) gi numärul mare de persoane prezente pe us-tele speciale. Reamintim ca- listele speciale cuprind votani care nu se gAsesc pe listele permanente - cele alcátuite de primàrii, con-form legii electorale 68/1992 (listele permanente cupnnd votanii domiciliai pe teritoriul acoperit de o circumscripie electorabA). Cu ocazia diferitebor evenimente electorale care au avut bc dupä de

115

cembrie 1989 (alegeri locale, legislative, prezidenale, referendum pentru adoptarea Constitupei) s-au constatat, In mod sistematic, abateri foarte mari dintre situaia oglindita de listele permanente gi sittiaa realA din teren. Un indiciu al acestor discrepane Il consti-tuie diferene1e man, de ordinul milioanelor, dintre persoanele cu drept de vot anunate In mod oficial Inaintea diferitelor evenimente electorale gi numArul aceloragi persoane calculat de specialigti In demografie.

Agadar, pe listele speciale au apàrut atât persoane cu drept de vot domiciliate In teritoriul acopenit de circumscripia electoralä respectivA, dar care flu figurau pe listele permaflente din cauza modului defectuos de alcätuire a acestora, cat gi votano itinerani, afiai In ziva alegenilor In excursie, In vizitA, In deplasare etc., gi care au votat, din acest motiv, In altà circumscripe decât aceea In care erau aronda.

Existena unui numãr foarte mare de voturi anulate, ca gi existena unui numàr foarte mare de prezeni pe listele speciale, inclusiv a unui numAr foarte mare de votani itinerani, a generat bànuiala cä aceste fenomene nu sunt accidentale, ci au fost gene-rate intenonat de partidul de guvernAmânt (FDSN), In vederea realizArii unor senioase fraude electorale.

De exemplu, s-a afirmat ca- anularea votunilor nu s-a datorat unor gregeli aleatonii ale votanlor, ci unor aciuni intentionate ale FDSN, care au anulat voturile adversarilor politici, In special ale CDR.

De asemenea, s-a aflrmat ca- au existat autobuze cu votan itinerani, care au votat de mai malte on, In difenite localitäi, cu complicitatea pregedini1or birounilor secpilor de votare.

Este desigur imposibil de venificat justeea acestor afirmalii, dan este de asemenea imposibil de negat ca- la alegenile din septembnie 1992 s-au manifestat anumite anomalii foarte grave (de exemplu, anularea masivA a votunilor).

In schimb, existA o modalitate indubitabilA de a vedea care a fost formaiunea politica avantajatá (sau dezavantajatA) de aceste anomalii: analiza rezultatului alegenilor efectuatA cu metodele statis-ticii matematice. Rezultatele acestei analize, efectuate pentru toate judeelerii pe ansamblul datelor oficiale pnivind alegerile pentru Senat, In septembrie 1992, sunt expuse In acest capitol.

Pentru ca rezultatele analizei pe care am fa-o sa fie perfect

116

inteligibile unui nespecialist, vom enumera chestiunile studiate In-tr-un limbaj accesibil, iar In paragraful urmãtor vom relua ace1eai chestiuni In termeni nguroi.

Iatä deci chestiunile studiate de fbi: 1) Ce core1ae existä Intre voturile exprimate pentru o forma-

une politica (FDSN, CDR etc.) i: numArul de voturi anulate, sau numru1 prezeni1or pe liste speciale etc. (aadar dependen de un parametru)?

2) Ce core1a0e existA Intre numArul de voturi obpnute de o for-maune politicA §i Intre (1) numArul de voturi nule §i (2) numArul prezenlor pe listele speciale (aadar de doi parametri)?

3) Ce core1a0e existá Intre numàrul de voturi obinute de o formatiune politicà §i Intre (1) numàrul celor prezeni, (2) numArul voturilor nule §i (3) numArul prezenilor pe listele speciale (aadar de trei parametri)?

Dacä anularea voturilor §i Inscrierea pe listele speciale ar fi fost fenomene aleatorii, In nici un fel dirijate, ele flu ar fi trebuit sà avantajeze sau sA dezavantajeze vreo formaiune politicA.

Analiza datelor aratA Insà cA, In mod sisternatic, anularea votu-rilor a avantajat In mod sensibil FDSN. Aadar, anularea voturilor nu a fost consecina unui proces aleatoriu, ci a voinei de fraudA In favoarea FDSN. Reamintim ca- anularea unui buletin de vot valabil se poate face aplicãndu-i Inca- o §tampilA.

4) Cum depinde numArul celor prezeni In listele speciale de situaa demografica a 1ocalitAilor?

5) Cum depinde numArul voturilor anulate de situaia demogra-ficA a 1ocalitA1or?

Este evident ca- numArul celor prezeni In listele speciale trebuie sA scadA (sA creascä) cu scAderea (respectiv creterea) numárului de locuiton. Intr-o localitate mica- (mare) se pot face puine (multe) greeli la Intocmirea listelor permanente, pot veni puni (mu1) oaspei din alte 1ocalitAi etc.

Analiza datelor infirmA, In mod straniu, acest raionament ele-mentar. Din contra, analiza datelor pune In evidenA existenta unui numAr suplimentar de votan, pentru fiecare secpe de vot, cuprins Intre 20 gi 80 de persoane. RAmâne de v5zut dacA acest rezultat

117

poate fi explicat aitfel decât prin ipoteza creàrii deliberate a unui numàr de votani itineranp.

Aceeai situaie stranie rezultA §i In urma analizrii distribuiei voturilor nule: acestea nu scad, cum ne-am atepta, cu scäderea numArului membrilor circumscnp1ei, Ci totul se petrece ca §i cum fiecare secie, indiferent de ma-rime, ar pnmi câte o porv*'e de voturi nule, de ordinul zecior. Ràmâne iarAi de vázut daCä acest feno-men se poate explica aitfel deeât prin aciunea anulãrii deliberate a unui numár de voturi, la o parte semnifiCativA a seciilor de votare.

6) Distribuia numArului de voturi anulate dupá seci1e de vo-tare.

Analiza datelor aratá ca- anularea voturilor flu a fost un fenomen aleatoriu, Ci unul intenionat.

Existà Inca un mare numAr de fenomene care au fost analizate, dar interpretarea br este mai pupn evidentà. Toate rezultatele, ca §i metodele prin care au fost obinute, sunt aCCesibile onCärei per-soane interesate.

Toate rezultatele ComumCate au un grad ridicat de Credibthtate. El este Intotdeauna mai mare de 95% i, In general, este apropiat de 100%.

Aadar, se poate afirma Ca alegerile din septembrie 1992 au fost viciate de voina de fraudA In avantajul FDSN, iar rezultatul acestor fraude a fost, In judee1e cel mai bine controlate de FDSN (cam o treime din judeele a-rii), probabil, cel puin de ordinal 5-10%. Se poate aprecia Ca, la nivelul Intregii a-rii, frauda a fost cel puin de ordinal 4-5%, In sensul ca- diferenta dintre voturile FDSN §i ale adversaribor sAi a fost In fapt cu cel pupn 4-5% mai mare decãt ar fi fost corect. Aceastä apreciere se bazeazà pe faptul cä metoda distinge clar fraude care sunt mai man de 5%. Totui, nu s-a fAcut o evaluare cantitativA a fraudei, astfel ca cifrele avansate mai sus trebuie luate CU 0 anumita rezervA.

Metodele folosite aparin unui domeniu clasic a! §tinei - statis-tica matematica - §i corectitudinea br nu poate fi pusa la Indoiabä.

118

9.4. Detalli matematice privind analiza statisticA prezentatA anterior

Definii1e exacte ale mArirnior calculate, enumerate in capitolul precedent sunt, In ordine, urmátoarele:

1) A fost calculatA matricea de corelape dintre 14 parametri, anume: 6 parametri ce caratenzeazA secile de votare (numArul prezenior la urne, al votunlor anulate, al celor Inscrii pe listele speciale etc.) §i 6 parametri care indicA voturile obinute de parti de: FDSN, CDR, PDAR, UDMR, PUNR, FSN.

Matricea de corelaie a douã mArimi este raportul dintre disper-sia produsului §i produsul dispersiilor mArimior respective.

2) A fost scrisã dezvoltarea y= a0 + a1 x1 + a2 x2

unde y reprezintä voturile obinute de un partid. x1 - numArul prezenilor pe listele speciale, x2 - numArul de voturi nule.

3) A fost scrisä dezvoltarea y=a0 + a1 x1 + a2 x2 + a3 x3

unde y reprezintá voturile oblinute de un partid, x1 - numArul prezenilor pe listele speciale, x2 - numArul de voturi nule.

3) A fost scrisA dezvoltarea y=a0 + a1 x1 + a2 x2 + a3 x3

unde x3 reprezintA numArul celor prezeni la urne, celelalte mArimi având semnificalia de mai sits.

In ambele cazuri (adicA atât pentru dezvoltarea dupä douA variabile, cat §i pentru cea dupà trei) au fost calculate urniãtoarele mArimi:

- o marjá de eroare (variabilA de control) pentru a aprecia precizia cu care au fost determinap coeficienii a1 . a2, a3;

- factorul Fisher; - factorul T. Au fost luate In considerare doar rezultatele pentru care factorii

respectivi asigurau Ufi grad de Incredere mai mare de 95% §i pentru care a0 <y.

4) A fost analizath distribuia numArului de votanti de pe listele speciale In funcie de singura mArime demograficä accesibilä - numãrul celor Inscrii In listele permanente. Contrar ateptarilor, dreapta trasatã prin metoda celor mai mici pätrate flu trece prin

119

origine, ci are forma y=b0 + b1 x,

undeb0=20...80. 5) Aceeai situae In legàturA cu distribuia voturilor nule. 6) Histograma numiirului de voturi anulate (funca In trepte din

figura) este prost acoperitA de gaussiana (curba continua). In plus, aria suprafaei delimitate de histograma, respectiv aria suprafaei delimitate de gaussianà, sunt sensibil diferite. Aceasta aratá Ca

distribuia voturilor nule flu este complet aleatorie, ci, Intr-o màsurà importantá, este efectul unei intervenu exterioare.

33 30

27 , 24

2 21 .c

18

15 12 9 6

0

/otunnuIe

Figura 1. Histograma numarului de voturi anulate flu se acoperà cu gaussiana, dcci distribuia voturilor nule nu este aleatorie. Situaia din jud. Maramure, alegerile pentru Senat, 1992.

9.5. Evaluári ale fraudei electorale In scrutinul din 3 noiembrie 1996

Cercetarea descrisA In paragrafele anterioare a fost reluatA pen-tru datele scrutinului din 3 noiembrie 1996 din dorina de a testa corectitudinea alegerilor, utilizând metodele statisticii matematice. Am folosit ansamblul datelor oficiale referitoare la desfAurarea vo-tArii: numárul voturilor valabil exprimate pentru un candidat/par-tid, numàrul voturilor nule, numárul votanlilor de pe listele perma-

120

nente §i speciale, la nivel de secie §i circumscripPe. Analiza datelor referitoare la alegerile legislative din 1992 au

pus In evidenä fraude importante, de ordinul a Ce! pU1n 4 - 5% la nivelui Intregii t5ai In favoarea FDSN (partidul de guvemAmant In acel moment).

NumArul mare de violri flagrante §i sistematice ale legii electo-rale In perioada prernergãtoare aLegerilor din 3 noiembrie au creat In rândul societáii civile teama Ca partidul de guvernámânt pregà-tete o fraudA de proporlii. De aceea, datele referitoare la rezulta-tele alegerilor prezidenpale de La 3 noiembrie au fost analizate ime-diat ce ne-au parvenit. Situaia la nivelul seciiJor de votare a fost analizata pentru Bucureti §i trei judee ale tArii, alese Intflmplator: Constana, Sálaj §i Vrancea. Pentru celelalte judee se obin rezultate simiLare.

Calitativ, anaiiza a dus la aceleai concluzii ca §i In cazul alege-rilor din 1992. In special, s-a constatat cà anularea voturilor flu a fost un proces cu distribuLie aleatoare, ci dirijatA spre favonzarea candidatului La preedinie al partidului de guvernAmant, Ion Iliescu.

JudeuI Vrancea 1200 -. -----------• - -.•--------,-- ---------------

C 0

2 1000---------------- - ---------------------------- 2

00

200 Cb o o : 0

________

•1O 10 30 50 70 90 110

Votun nule

Figura 2. Numärul voturilor pentru Ion Iliescu crete cu numãnil voturilor anulate. Jud. Vrancea, 3 noiembrie 1996.

121

Figura 3. NumArul voturilor nule scade cu creterea celor prezenti pe listele speciale. Jud. Vrancea, alegeri prezidenia1e, 3 noiembrie 1996.

Ion Iliescu

180000" 160000 . - — 10123.330 140000 20246,670 120000 1 — 30370.000 100000 ' 40493.350

80000 ' ; I 50616.700 600001. ,.. ". 60740.030 40000 . 70863.370 20000' '. 80986.700

J71 91110.050 20000 ' 101233.300 , 80000 111356.700 12000 '60000 - 121480.000 8000 40000 131603.400 4000 20000 141726.700 0 0 151850.000

Vn Pis 161973.400.

Figura 4. Alegerile prezidenia1e din 3 noiembne 1996. Repre. zentarea tridirnensionaM a dependenei voturilor pentru Ion Iii. escu (axa verticalà) In funcie de voturile nule (Vn, axa oblica din stânga) §i a prezenior pe liste speciale (Pis, axa oblicA din dreap-ta). Voturile pentru Ion Iliescu cresc Cu creterea voturilor nule.

122

Emil Constantinescu

200000 r'l ....4.

160000 ....

120000 1" 80000

40000 Vt

20000 . 1600

"0 N,

12000 'N -

8000 4000

Vn

, - 70000

50000

0 0 Pis

13790.470 22201.030

— 30611.600 — 39022.140

47432.700 55843.250 64253.800

LJL• 72664.350 MI 81074.900

89485.460 97896.000 106306.500 114717.000 123127.600 131538.000 139948.700

Figura 5. Alegerile prezidenia1e din 3 noiembrie 1996. Aceeai dependentg din fig.4, In cazul voturilor pentru Emil Constanti-nescu. Numàrul voturilor pentru Emil Constantinescu scade cu creterea voturilor nule.

Petre Roman --

- 120000 r" 1 1.-- . . — 6711.790 — 13423.600 'uvu . 20135.370

•' 80000 1.. .. .. -... 26847.160 60000 '" " " M 33558.950

40270.750 40000 t'- 46982,540 20000 53694.330

60406.100 20000 - V 67117.900

16000 . ' .- . -. 80000 73829,700 12000 . ...„. 60000 80541.500

8000 ....”' , 40000 87253.300 4000 . 20000 M 93965,100

0 0 — 100677.000 Vn Pis 107388.600

Figura 6. Idem, cazul Petre Roman. Se constatA Ca imagimile din figurile 5 gi 6 sunt foarte asemAnAtoare, dar dc diferA vizibil de imaginea din figura 4. Dacã alegerile ar fi fost corecte, cele trei imagini ar fi trebuit sà fie asemánátoare.

123

700

Figura 7. Alegeri prezideniaIe, 3 noiembrie 1996, Bucureti, secii permanente. Voturile pentru Ion Iliescu cresc cu creterea numAru-lui de voturi nule.

900

700

500

300

100

-100

Votud nule

Figura 8. Alegeri prezidenpale, 3 noiembrie 1996, Bucureti, secn permanente. Voturile pentru Emil Constantinescu scad cu creterea numãrului de voturi nule.

124

Analiza datelor din judeu1 Vrancea pentru 232 secii de votare aratA CA anularea voturilor 1-a favorizat relativ pe Ion Iliescu falA de Emil Constantinescu §1 Petre Roman. S-a constatat o legAtura stra-nie Intre numArul de voturi anulate §i numArul votanlilor pe liste speciale: numArul voturilor nule scade cu creterea numru1ui de votanli depe listele speciale, arAtând cA acetia din urmA sunt mai bine pregAtii (mai bine instrui?) pentru a vota. AceastA observatie poate fi pusA In legatura cu faptul CA s-au semnalat In mai multe locun din judet votanli itineran, care s-au deplasat cu autobuzul In diferite localitAli, vot.nd de mai mujte Ofl, CU complicitatea pre-§ed1n1or seclillor de votare. Prezena br semnfficativA poate ex-plica de cc numArul voturilor nule scade (in bc sà creascA) CU cre-terea numàrului votanbilor de pe listele speciale. Am fi bucuroi sA aflAm o altA explicape pentru aCest fenomen paradoxal.

Analiza datelor pentru judeul Sã1aj aratA cA Ion Iliescu este avantajat absolut, jar Petre Roman §i Emil Constantinescu sunt dezavantajai absolut de voturile mile. Nu se observA o legAturA speCialA Intre voturile nule §1 prezenlii In listele speciale.

Datele din judeu1 Constanla indicA o situaie similarA. Ion Ilies-cu este avantajat relativ, In mod vizibil, faA de Emil Constantinescu §i Petre Roman.

Analiza tridimensionalA pe ansamblul datelor provenind din 38 de circumscripii din bara indicA faptul cA voturile pentru Ion Iliescu cresc sensibil cu creterea voturilor mile, In timp cc voturile pentru Emil Constantinescu §1 Petre Roman variazA slab sau scad Cu creterea voturilor nule,

In cazul municipiului Bucureti este de asemenea evidentA avantajarea lui Ion Iliescu fabA de Emil Constantinescu §i Petre Ro-man pnn anularea voturilor. Analiza a fost McutA pe douA cazuri: pe ansamblul secii1or permanente (in care existS alegatori pe listele permanente, unde a votat popu1a0a domiciliatA In Bucureti) gi pe asambIul tuturor secliilor, agadar inclusiv seclille nepermanente, pentru care nu existS alegAtori pe listele permanente. S-a constatat cA votarea In seciile permanente a fost mai afectatA de fraudS de-cat cea din sectiile nepermanente. Pentru Bucuregti, flu s-a consta-tat vreo corelatie Intre anularea voturilor gi listele speciale; altfel spus, datele flu permit incriminarea existenbei unor votani itine-rani, ca In judeu1 Vrancea. Aceasta poate corespunde faptului cA fraudele cele mai grosolane flu au bc In Bucuregti, ci In judete

125

bine controlate de partidul de guvernAmânt. Merità remarcat cá Emil Constantinescu §i Petre Roman au fost

furai fLrA discriminare. Anali2a II aratA pe Petre Roman mai afectat decât Emil Constantinescu In Vrancea §i Sàlaj, In timp cc la Constania §i la Bucureti, Emil Constantinescu este mai afectat de fraudA decât Petre Roman.

Rezultatele an fost obinute cu programul Statistica. Gradul de Incredere al rezultatelor este de peste 95%. Cercetarea a fost reali-zatá de un grup de specialiti condus de d-I Ion Corcooi,

Similitudinile cu situaia din 1992, dar numàrul mull mai mic de voturi anulate ne Indreptáete sä spunem cA fraudele pot fi de ordinul 2 - 3% sau mai man. Aceastà valoare poate fi suficientá pentru inversarea poziiei primior clasati In cursa prezidena1a.

9.6. Atitudinea oamenilor politici faA de corectitudinea alegerilor

In timpul campaniei electorale an exitat acuzaii extrem de gra-ve asupra IncAlcrii legii electorale §i asupra neregu]ilor din seciile de votare. Numeroi oameni politici au declarat cà vor da In jude-catA persoanele vinovate de fraudA. Un caz notoriu i-a constituit ccl al rectorului UniversitAiii particulare din Oradea, d-1 Maghiar, care a fost surprins introducând in urná nu mai puin de 15 buletine de vot. D-1 Gabriel Tepelea a declarat cà II va acliona In justiie pe d-1 Maghiar; acesta risca sA prinieascA mai multi arii de Inchisoare.

Totui, dupà Incheierea alegerilor, noii câtigàtori au uitat Cu

total de aceste declarai. D-1 Maghiar a fost achitat Intr-un mod care nu face cinste justiiei.

Dc asemenea, acuzaiile privind folosirea banului public in alegeri (In special de càtre PDSR), afacerea ,,telefoanelor otrávite" etc. etc. au cázut In uitare. Atât PDSR, cat §i CDR au declarat, ul. tereior alegerilor, care au fost sumele cheltuite In campania electo-raiá. Valoarea br declaratA 4de ordinul 1000$) pare surpninzator de micA faA de cheltuielile reale ale campaniei. Nu au fost formu-late critici In legAturA cu aceste sume.

126

Atitudinea politicienilor fatA de fraudA - fragmente din seminarul de evaluare, 20-21 decembrie 1996

Oana Marinescu: Imediat dupa ccl dc-al doilea tur de scrutin, când rezultatele p4ale IncepuserA sA indice clar victoria, atunci când presa a Inceput sA sesizeze BEC In legaturA cu anumite ile-ga1ita0, inclusiv cazurile acelor autocare cu votani, reprezentanpi CDR §i USD In BEC Incercau sA minimalizeze observaiile noastre, spunând CA c14i, asta flu poate sä influenfeze rezultatul alegerilor, flu §tim nimic despre acest lucru... PArerea noastrA, a ziaritilor acreditai la BEC, este CA, In cipa In care a apArut o fraudA, atitudi-nea pe care o avem faA de ea flu trebuie sA fie prea malt influenatA de argumente pragmatice. Or, atitudinea dânior, väzându-se deja pe pozin de InvingAtor, i-a pus intr-o luminA destul de defavorabilA. Paul Mitroi: Reprezeritanii partidelor nu erau independeni, nu? Oana Marinescu: N-are importanA. Trebuiau sA fie coreci. Tudor Marian: Sigur, aveti perfectA dreptate, §i pArerea mea este aceeai. Problema este cc putea face BEC In urma acestei sesizári a presei. BEC flu avea mijloacele de a dispune Inceperea unei anchete... Ovidiu Zárnescu: .oprirea caravanei... Oana Marinescu: Se oprise deja, alegerile se terminaserA. Tudor Marian: Ar fi trebuit sA s dispuna Inceperea unei anche-te. Or, BEC flu este abilitat pentru aga ceva, conform legii. Dar nimeni flu este Impotriva faptului ca justiia, o datA sesizatA, sA dea curs acestei sesizAri. Frauda trebuie pedepsitL chiar dacA cofista-tarea ci este ulterioarA Incheierii alegerilor. Oana Marinescu: Am vrut doar sA aduc In discue afitudinea dvs. gi a colegului dvs. de la USD. Tudor Marian: Foarte bine ai filcut. Voiam sA vA spun motivul pentru care nu am fost foarte activ In perioada aceea: pentru CA nu aveam cc face, flu aveam mijloace. Noi fle-am conformat legii gi Ic-gea nu abiliteazA BEC ca organ judiciar, care sA sesizeze instanele. DacA avei altA pArere... Stefan Mateescu: Nu, aceeagi pArere. Emanuel Cosmovici: Nu trebuie spuse lucrurile pe jumatate. In-trebarea d-rei Marinescu e pusA clar: de cc a minimalizat opozitia aceste neregu]i? RAspunsul trebuie sA fie gi el clar. VA amintii CA

In perioada aceea se spunea (mi se pare cã vorba asta plecase de la

127

Adrian NAstase): domnior, flu vA place ce s-a Intâmplat - facem alte alegeri! Opoziiei ii era clar cA dacA acum fraudele n-au putut avea efecte decisive, dacA se repeta alegerile §i PDSR-ul recurge la cine §tle ce másuri de forA, situaia ar putea fi dramatic. Aa cA, neavând nici o parghie de putere In lupta cu acest cobs, §i-a spus cã e mai bine sA lase lucrurile aa. Oana Marinescu: Chiar d-1 Dragneti a dat o dec1ara0e de presA - nici flu se terminase bine scrutinul - cá va cere refacerea al.egeri-br, pentru cA au fost nite fraude imense... Petre Dirt: Declaraa a fost foarte bunä. Oana Marinescu: .In schimb, a doua zi gata, Ii schimbase p1-e-rea...

9.7. Comentarii asupra corectitudinii campaniei electorate §i a alegerior. Propuneri de lege ferenda - fragmente din seminarul de evaluare din 20-21 decembrie 1996

Paul Mitroi: S-a vorbit de necesitatea de a ImbunAtàli legea elec-toralA - dar pe mAsurà ce trece timpul §i lucrurile se sedimenteazA, Incin sA cred cA flu trebuie sA 0 Imbunátám, ci sá facem una no-uA. Amicul Mateescu vorbea chiar de un Cod Electoral, democratic.

S-a propus modificarea legii partidelor, adoptata In primávarà, modificatA In iunie. Prin aceste modificAri s-au creat o serie Intrea-gá de puncte nesigure, care au facilitat producerea de greeli. Noi am Incercat sA corectAm aceastA dezordine din legislapa noastrA. latA numai un exemplu. Conform legii, trebuia sA primim listele de candidaturi numai In cazul partidelor care aveau alcAtuite, la acel moment, toate forinele de Infiinare §i funcponare legale. Pentru CA aceste termene se scurtaserA, unele partide, inclusiv dintre cele relativ importante, nu aveau IncA definitivatA legalizarea. Si atunci am fcut un fel de promulgare, peste lege, §i am adniis sA fie primite listele de candidaturi ping la data limitA (când erau trimise spre tipArire buletinele de vot), gi de la partide care flu aveau IncA hotArâre definitivA de functionare gi de Inscriere In registrul partidelor, cu rezerva de a aduce aceastA hotArre pânA la data de 18 octombrie, când trebuiau date la tipArit buletinele de vot. In acest sens, am dat o hotArAre, nr. 48, tocmai pentru a permite cat

128

mai multor partide sA participe La vot. Au fost Inca multe aspecte, unele au fost consemnate prin hotàrârile pe care le-am dat; In alte cazuri, am dat raspunsuri La nenumarate IntrebAri concrete, puse prin telefon sau sosite prin fax. Acestea au contribuit, credem noi, la o desfAurare cat mai buná a alegerilor. (...) Tudor Marian: Nu e vorba de corectarea legii, avem nevoie de legi noi. Suntem singura ;ara din Europa in care se voteazA dupA sistemul post-sovietic, Cu §tampilA aplicata pe hârtie, cu unie de tip sicriu, In care nu vezi.., Voce: Nu vA supàrai, dar eu am vázut la televizor, la toate alegeri-le, pre§edinti de tarA care baga-n cutie... baga o hârtie... Tudor Marian: Pai baga-n cutie... Voce: ... o hartie... Tudor Marian: Pái putem baga §i noi, Intr-o urnà transparentà, o hârtie pe care nu aplici o §tampila, d-le. Asta este problema. Dar flu vreau sA intru In amanunte acuma. Voce: Votul electronic! Dar gândii-va cat costa, domnior! Gheorghe Rdulescu: In legatura cu problema costurilor: ele trebuie suportate. Democraia cere un pre, care trebuie plAtit. Da-ca alegerile sunt fraudate §i la putere ajunge un regim care ne tine 4 ani In bc, aa cum s-a Intamplat, pierderile sunt infinit mai man decât cele necesitate de crearea unui sistem electoral rezonabil. Ovidiu Zárnescu: Este nevoie de un Birou Electoral permanent. El trebuie sA fie un organism central al statului, un organism abso- lut independent, format din persoane numite de Parlament, pentru 4 sau 6 ani, se va vedea. El trebuie sã aibä drepturi totale In materie de alegeri, inclusiv sà poata anula alegerile, pe tarA sau pe circumscripie, §i nu numai pentru fraudi cum este acum. El trebuie sa facA §i propunerea de lege electoralä, §i sA demonteze once intenie de fraudà. Paul Florea: Nici o instaná flu poate fi Infiinatá astAzi, jar maine sa funcioneze perfect. Nu putem merge La nesfârit pe instane improvizate. Andrei Niculescu: In calitate de observator internaona1 pentru alegerile generale din 1992, am depus mai multe reclamatii §i observatii. Nu am primit nici un rãspuns. A§ vrea sA §tiu unde au ajuns aceste acte, pentru care ni s-a dat numAr de Inregistrare. Mircea Aron: Ajungem la problema arhivanii. Pentru alegerile din

129

'96. arhiva a fost trimisã la Arhivele Nationale. Cred cA ar fi bine ca Irltreaga informaie sä lie trasâ si pe suport magnetic. Intreaga arhivi existà. repet: ea contine toate plângerile. toate Intãmpinãrile. tot ce s-a aduitat §i Ia statia de calcul, astfel cã dacä cineva ar vrea sA vadA ce s-a Iritãmplat la scrutinul din 1996, sä ail) 0 oglinda foarte exactä.

A§ vrea sä trec acum la subiectul pe care am fost invitat s-1 abordez. Examinarea rezultatelor alegerilor din 1996. §i chiar a celor din 1992. aratã cä este imperios necesarà o limpezire a vietii politice româneti. In 1992 au participat Ia alegeii 80 de partide, jar In 1996 - 56. Permitei-mi sA Va Intreb: exista In tara asta 80 de doctrine politice? sau 56 de doctrine politice? Sum attea nuan-e deosebite Incât sä fie necesare atãt de multe partide? Rezu.ltatul

alegerilor aralä ca cele mai multe din aceste partide nu rneritã sa ocupe un bc In viata politicâ romneascä.

Este evident cä simpatizantii unui partid. cci care Inihraieaza doctrina respectivL sunt mai numeroi de'ât niembrii mnscrii al partidului. Dc aceea, In mod normal numãrul de voturi ohinut de un partid este mai mare dect nuniãrul membrilor sAi, care, In România, conform legii partidelor, este de 10 000. Totui. exista multe partide care nu an obtinut, In scrutinul din 1996, 10 000 de voturi. Pärerea mea este Ca aceste partide an scäpat de sub exami-narea atenta a judecãtorului. a celui care a trebuit sä autorizeze Infiinarea partidului. Si au scapat nu neaparat din vina judecàto- rului. ci §i pentru faptul Ca legea este prost Intocmitã. Ar trebui ca legea sa fie modificatA In sensul urmAtor. Legea are un capitol special referitor la Incetarea activitãii partidelor. Unul dintre moti-vele pentru care un partid politic îi poate Inceta activitatea este pasivitatea. In afara de pasivitate, cred cä ar trebui avutA in vedere i lipsa de eficienA - dcci faptul cã a ohintit un nunr prea mic

de voturi, de exeniplu inai inic de 10 000. Reducându-se numãrul partidelor. s-ar reduce §i cliniensiunile

huletinului de vot. Ma Indoiesc ca o bunà parte a electoratului ronin a votat In cuno§tinta de cauzà, avãnd In faA un buletin de vot atãt de voluminos.

Inca o vorha despre activitatea BEG. Multi lume lie-a ciiticat (i nu spun asta CU ton de repro, pentru Ca una e sä flu In interior §1

sa aplici legea. §i alta e sA flu pe niargine §1 sa CntiCi). acuthnd lipsa de initiativä a BEC. char In chestiuiiea articoluiui 9. Pãrerea niea

130

este Ca legiuitorui nu a lasat destula iniiativA BEC pentru a deveni un personaj sulicient de activ In desfurarea campaniei electorale

a alegerilor. Cred ca ar trebui largita iniiativa BEG, modificãnd art. 9 astfel:

nu sä fie obligat BEG, ca acum. sA dea o solutie imediatä In ièga-turä cu cele 4 chestiuni ale art. 9, ci sA se acorde un interval de 10-15 zile. In care BEG sA aibä iniliativa §i posihilitatea de a face cercetäri efective asupra autenticitâii semnãturilor. Pentru ca este imposibil sA poi constata, la prima vedere. dacA 100 000 de semnäturi sunt sau flu autentice - exceptând situaii Ca aceea din 1992, când au existat semnale Ca Lucian Gornescu venise cu nite liste imperfecte. DacA Insa BEG ar putea sA facä cercetAri §i dacA ar gAsi, Intr-un eantion de câteva sute de semnAturi, 30% - sA zicem - false, ar trebui sA aihA posibilitatea de a-i decAdea pe res-pectivul candidat din dreptul de a participa la. alegeri.

DacA BEG flu avea suficientA libertate de micare, flu acelai lu-cru se poate spune despre competitor-i: partide politice §i candidai. Gompetitorii au fost excesiv de pasivi, adicA flu au speculat liberiA-tile funnizate de lege. Ei trebuiau sA facA mai multe contestaii - la BEG, la BEJ sau la tribunale, dupA car. Andrei Niculescu: In Italia, la colectarea semnAturiior, este absoiut necesarA prezena unui notar. El poartA rAspundera pentru autenticitatea semnAturilor. nu aitcineva. Constantin Chirca: Una dintre activitAiie acestui posibii Birou Electoral permanent trebuie sA fie §i gAsirea unui algoritni mai fericit de atnibuire a locurilor In Pariament §i Seriat, dupA aduna-rea fractiunilor care rAmân dupa prima atribuire. Am evita ano-maui Ca aceea produsa acum, cnd la Tuicea §i Giurgiu au ieit deputai UDMR.

Biroul Electoral permanent trebuie subordonat Parlainentuiui; el nu trebuie sA devinA o pãrghie In mâna vreunui guvern doritor de a influenta rezuitatul alegerilor. In penioadele electorale, el tre-buie iArgit cu personal din instituiile statuiui. Tot el trebuie sA Se ocupe de educarea electoratului, pentru ca toatA lumea sA poatA vota corect.

Nu trebuie sA ne speriem de costuri. De exempiu, cheltuiehle produse de aceste alegeri ar fi putut fi mult mai niici, dacA am fi avut o instituie eiectoralA permanentA. Am fi econornisit foarte mult, de exemplu, fAcând buletine de vot mai economicoase.

131

Stefan Mateescu: Sunt adeptul unui asemenea organism perma-nent, dar vreau sA atrag atenia asupra modului In care va fi el instituit. VA amintiti poate cA pe statuia lui Vasile LascAr sunt scrise urmAtoarele cuvinte: Am vrut sà fac din administratie o a doua magistratura. Nu cumva, atunci când se va aicAtui actul normativ dupA care îi va desfAura activitatea aceastA instituie, sA se ajunga la concluzia cA, dacA punem de la Inceput 5 sau 7 judecAtori In compoziia sa, ne-am derobat de obligapa de a completa BEC cu judecAtori §i cu reprezentann partidelor. Ar fi o gravA eroare, pen-tru CA acest organ trebuie sA fie, In principal, o instituie juridicA. InsA multe dintre activitAtile sale vor fi de naturA administrativA. E vorba de Intocmirea listelor electorale permanente, de evidene, de arhive. ExistA riscul ca primii judecAtori numiti In acest organism sA se transforme, paraL In nite funconari. De aceea, ci trebuie IntArit, In timpul campaniei electorale, cu judecAtori de la CSJ §i cu reprezentani ai partidelor.

Am propus, acum câtva timp, ca acest birou electoral perma-nent sA functioneze pe lângA Senat. Recent, am recitit legea elec-toralA din 1926 (care este o lege foarte modernA) §i am vAzut cA, In aceastA lege, institua respectiva era abilitatA sA funclioneze pe lan-gA Curtea SupremA de Justie §i pe lânga instanlele judecAtoreti. Dcci, ea era ataatA de puterea judecAtoreascA, flu de puterea legislativa, §i cred cA aa este ccl mai bine. Anton Niculescu: Nu cred cA sunt de dorit restricii impuse nu-mArului partidelor. Dc cc n-ar putea exista un partid al bAutorilor de bere brunA?

5i o rernarcA In Iegatura cu instituia electoralA permanenta: In Anglia, atunci când cineva se mutA, primul bc In care trebuie sA anune mutarea este la primArie, la biroul electoral. Liviu Rusu: Cred cA o asemenea obiecie este legata de nivelul insuficient de dezvoltat al societAii civile româneti. Dc ce avem nevoie de un Partid al bAutorilor de bere, când putem avea o Asociae a bAutorilor de bere? AceastA asociabie Sc poate ocupa Cu

a face lobby in Intenorul unor partide influente, apArând astfel in-teresele bAutorilor de here; este o metodA mai eficientA decât aceea de a Incerca sA-§i propulseze proprii sAi candidap In Parlament. E grCU de crezut cA va putea face aa ceva.

Liviu Rusu: Când s-au alcAtuit legile cele mai importante s-a luat

132

din legis1a0a strAinà, selecionându-se astfel Incât sA serveascA intereselor celor de la putere.

tefan Mateescu: Au luat numai ce le-a convenit §i s-a ajuns la soluii aberante: Curtea de Apel judecA recursuri; Curtea Suprema, care ar trebui sá judece recursurile, judecA strAmutäri - datoritA corupiei, oamenii flu mai au Incredere In justiie. Florin Gabriel MArculescu: Avem un morman de legi infecte, adoptate dupà 1989; avem, Inc, legi comuniste. Institulia cáreia Ii revenea sarcina de a face iuminà In acest domeniu - mA refer la Consiliul Legislativ - doarme. Dme! Nu face nimic. Pentru cA principalele sarcini ale lui erau da verifica conformitatea legilor cu Constitua - singurul lucru pe care flu 1-a fàcut. In rest, face avize, face proiecte... dar exact ce trebuie, flu face. (...)

tefan Mateescu: Validarea parlamentarilor ar trebui sA fie f-cutA de BEC, dar In lege e trecut cA parlamentarii se valideazA singuri. On, aici trebuie o altA modificare a legii. Din punctul de vedere al principiior de drept, acest procedeu este inadmisibil. Aa cum preedifltele României este validat de Curtea Constitutio-na!A, parlamentarii ar trebui validai de BEG. Nu e normal ca un organ sA se autovalideze. Gh. Rádulescu: i La alegerile locale se IntãmplA ace!ai lucru: consiliul local Ii alege o comisie care îi valideazA consilierii. Stefan Mateescu: Este incompatibil cu exigenele unui stat de drept. DacA s-ar face un studiu de drept comparat, flu cred cA s-ar mai gAsi aa ceva In legislaia unui stat civilizat. Florin Gabriel MArculescu: Pot sA vA informez cá personal am depus la Senat o contestalie cerând invalidarea lui Iliescu ca senator. Am ajuns La acest gest pentru cA mi se refuzase publicarea unui articol In ziar; refuzându-mi-se acest articol, 1-am transformat In contestaie. Efectul a fost nul - pentru cA exista cuvântul de ordine din partea fostei opozii, actualei puteri - sA nu ne opunem fericirii d-lui Iliescu.

10. Consideraii finale

Alegerile din noiembrie 1996 au marcat Inceputul ,,revoluliei de catifea" In Romãnia, adicA au Insemnat o schimbare radicalA,

133

Insä panica, a distribuirii puterii politice In România. La scrutinul din 3 noiembrie, rezultatele principalelor forma-

iuni politice au fost jar clasamentul prezideniahililor aräta astfel La scrutinul din 17 noiemhrie Emil Constantinescu a pnmit

54,41%. jar Ion Iliescu - 45,59% din votun.

Mai multe contestaii an cerut invalidarea unor parlarnentari, de exemplu a senatorului Ion Iliescu, care nu avea dreptul de a candida pe liste de partid. In ciuda evidentei corectitudini a unor asernenea contestaii, ele au fost respinse. Câtigatorii alegerilor se grabeau sã arate electoratului cA §i pentru ei calcuiele politice erau mai importante decât funcionarea statului de drept. Pentru corecta Inelegere a acestor chestiuni, am reprodus. In anexä, contestaia formulatà de Florin Gabriel Märculescu Impotriva validárilor sena-torilor Ion Iliescu §i Gh. Predescu.

Alegerile au constituit un examen dificil pentru funcionarea sta-tului de drept, ale cärui rezultate au fost contradictorii. Faptul cA, In urma alegerilor, s-a realizat alternana la guvernare a fost con-sideratà drept o dovadà a corectitudinii competiiei electorale. 0 asemenea concluzie reprezinta, credem, o judecatã pripita.

Analiza pe care am dezvoltat-o pune in evidentä mai multe carene ale desfàurãrii alegerilor. Mai Intâi, Insái participarea d-lui Ion Iliescu la alegeii a Insemnat o sfidare flagranta a Constitu-iei §i a pus la grea Incercare funcionarea statului de drept. Curtea ConstitutionalA a dovedit un partizanat lamentabil - care nu i-a surprins Insä câtui de puin pe cei care cunoteau Indeaproape structura Curii - §i a dovedit cá este mai curând o instantA politicA decãt una judecãtoreasc. Prestaia sa, incorectà atât In formá, cat §i In fond. impune o revizuire serioasà a rolului care i se poate In-credina Intr-o democrae Inca insuficient stabilizatä, cum este cazul tarii noastre.

Carene1e arátate de alte instituii ale statului - de la Curtea Su-premä de Justiie la Po1iie - an fost adesea grave, iar raspunderea principalä apasá pe umerii cadrelor de conducere, dintre care tre-buie amintitä, din pãcate, cel puin persoana Iui Gh. Uglean (cele-lalte cadre de conducere au fost schimbate). Dei carenele au fost serioase, iar campania foarte tensionatá, uneori violenta, evenimen-te extrem de grave nu s-au produs; pentru a folosi expresia lui

134

Emanuel Cosmovici, ,,cineva nu s-a mai hagat". Poate acesta este motivul pentni, care Virgil MAgureanu a fost schimbat atãt de târziu.

Politicienii s-au preocupat In primul rand de aspectele pragma-tice ale alegerilor §i prea puin de aspectele statului de drept. Ca-racterul anticoustituional al carididatuni lui Ion Iliescu, de pildA, a fost practic ignorat de politicieni. De asemenea, nenumAratele ame-ninãri de chemare In justipe a persoanelor vinovate de abuzuri an fost repede uitate de câtigatori.

Ui-i rol decistv In rezultatul alegerilor -a avut societatea civilã, prin eel puin douA componente: observarea nepartizanA a proce-sului electoral §i activitatea presei independente. Trebuie subliniate meritele excepionale pe care organizaiiIe neguvernamentale LADO §i Pro Dernocraia (citate aici In ordinea creerii br) le au In educarea electoratului i In observarea corectitudinii procesulul electoral. -

Dc asemenea trebuie evideniat rolul presei independente In criticarea tuturor derapajelor de la legalitate, Incepând cu a treia candidatur a lui Ion Iliescu §i terminând cu achitarea ilegalA a pupnilor vinovai de fraudA electoralä deferii justiiei (de exemplu. cazul Magitiar din Oradea). Este greu de estirnat la justa sa valoare gestul foarte tinerei ziariste Oana Bratu care, asurnflndu-i nscuri considerabule. a devoalat aciunea ,,telefoanelor oträvite". Este re-marcabilã activitatea presei din provincie (am folosit, pe parcursul studiului. numeroase matejiale de la Opinia din Buzáu §i MoniLomi de Baeãu) care. confruntatà cu mari greutã(i financiare §i cu ostilitatea grupurilor de interese locale, §i-a fi'icut pe deplin datoria. Presa care a ajutat fortele dernocratice sA preia puterea se aratä acuni criticA §i virulentA cu câtigAtorii. ceea cc dovedete indepen-denla §1 echidistana sa.

Imediat dupä alegeri a existat tendina de a vaborifica experien(a dohânditä. in sensul modificrii legilor electorale, a schimbärii sis-temului de votare etc. Aceste intenii làudahile flu s-au niaterializat deocamdat, atãt societatea civilA. cat §i juritii sau politicienii find prini In vâltoarea ,,post-tranzitiei'. Ar fi pacat Insã dacä noile ale-geri tie-ar gãsi tot atât de nepregatii ca §1 cele din noienibrie 1996.

135

CAPITOLUL II

PRESA LOCALA IN APARAREA STATULUI DE DREPT

CALIN BOSTAN:

INCIDENTUL ELECTORAL DE LA NEHOIU

FdrA Indoialà, incidentul electoral desraurat In imediata vecinà-tate a oraului buzoian Nehoiu se numrà printre cele mai grave ale ultimelor campanii electorale, alàturi de cel petrecut la Sascut In primävara anului trecut. Incidentele sunt de aitfel comparabile, atât prin apartenena politica a protagonitilor (PDSR §i PD), cat §i prin implicarea unor persoane cu funcii importante In administra-ie (primarul orau1ui Sascut, respectiv prefectul, subprefectul §i un

senator de Buzàu, ultimul fost ambasador). Incidentul de la Nehoiu, petrecut In plinà campanie electoralã

In vederea alegerilor generale §i prezidenia1e, flu trebuie Insã ana-lizat In mod singular, ci trebuie legat de alte evenimente electorale precedente. De asemenea, el trebuie privit drept o consecinA a unor Incálcari anterioare a legii electorale.

In primele douã zile ale campaniei electorale PDSR Incalcã legea de trei on

D-1 Ion Iliescu §i-a Inceput campania electoralä In judeul Buáu, printr-un turneu de doug zile (5 §i 6 septembrie 1996). In dujá-amiaza zilei de joi, 5 septembrie, autobuzuJ galben ad candi-datului PDSR a oprit, In drum spre barajul de la Siriu, In comuna Cisláu, unde d-1 Iliescu a vizitat câteva gospodarii. Cu acest prilej,

136

„impresionat de situaa materialá precarà” a unei bAtrãne, d-1 Iliescu i-a oferit acesteia suma de 100 000 lei. Gestul sáu a fost contestat de reprezentanii unor partide politice din opozipe, care au depus plângeri la Parchetul General Impotriva candidatului PDSR, pentru IncAlcarea prevederilor art. 77 din legea electoralA: ,,Promisiunea, oferirea sau darea de bani, ori de alte foloase, In campania electorala ... se pedepsesc cu Inchisoarea de la 6 luni la 6 ani." Pentru un gest asemànãtor, un candidat CDR la functia de pnimar, care a ofenit unor §colarl cadouri de 1 iunie, a fost Inchis.

Pe parcursul celei de-a doua zile a vizitei electorale In judeul BuzAu, In timpul §edeni In municipiul Buzáu, d-1 Ion Iliescu a in-cAlcat de Inca douá ori legea electoralà. La numai câteva ore dupa ce PrimAria a anunat hotárârea pnivind locunile publice permise pentru desfurarea adunArilor sau mitingunilor electorale, D-1 Ill-escu §i suita sa au i Inc1cat-o, desfàurând douA mitinguni ad hoc In locuni nepermise, In faa Prefecturii, respectiv a Báncii Agricole.

Incidentul de la Dealul Viei

Singura manifestare anti-Iliescu Inregistrata pe parcursul celor doua zile de turneu electoral In judetul Buzau a acut bc la Dealul Viei (comuna Marei). Ing. Constantin Vasile, consilier comunal USD, Impreuna cu soia sa, au Intâmpinat ,,autobuzul galben" nând In mânä afie ale USD. In urma unui schimb dur de replici

cu dr. Ion Vasile, senator PDSR §i fost ambasador In Venezuela - un lucràtor SPP a Incercat sá-i Indep.rteze pe cei doi, Impingân-du-i, Bodyguard-ul Iui Ion Iliescu a fost lovit fulgerator peste falA de soia consilierului USD.

Dei Incheiat pe moment, incidentul §i-a gäsit deznodAmântu.l 8 zile mai târziu, Ing. Constantin Vasile, agronom la Central agnicol Merei, a fost Intiinat, prin adresa nr. 57/13.09.97 a Direcliei Generale pentru Agnicultura §i Industrie Alimentara BuzAu asupra transferului sàu In comuna Lopatani, la circa 75 km de domiciliu.

Dc notat cá ing. Constantin Vasile a mai fost eroul unei Intâm-plani asemAnAtoare, In anul 1986. In urma unei luari de cuvânt Intr-o §edinä, ci a fost mutat disciplinar la Pietroasele, Insá la numai circa 20 km de casà.

137

Preambul la incidentul de la Nehoiu

Sãmbãtä, 5 octombrie 1996, In plin centru al uiunicipiului. s-a Iuregistrat o ,,repetiie" a ceea Ce avea sä urmeze, doar cinci zile mai târziu, la Nehoiu. Protagoniti, dr. Ana-Maria Avram (29 ani). vicepreedinte1e §i purtátorul de cuvânt al organizaiei judeene a Partidului Democrat, pe de o pane, §1 memhrii carvanei electorale PDSR - In frunte cu subprefectul Valeriu Ungureanu §i consiierul senatorial Gabriel Baciu - de cealalta pane.

In urma recepionAIii unui mesaj urgent prin pager, din paitea unui pacient, dr. Avram a plecat In trombã, la volanul autoturismu-lui proprietate personalà BZ-02-DTF, de la sediul partidului cAtre domiciliul solicitantului. In drum, ea a fost nevoitA sA se strecoare printre autoturismele caravanei electorale ale PDSR, care se In-torceau dintr-o deplasare In jude. Gestul i-a Infuriat pe pedeseriti, astfel cA autoturismul dr. Avram a lost blocat, chiar In fata sediului ,,judeenei PDSR" (casa foti1or prim-secretari) de douA autoturis-me (B-18-DEP §i BZ-03-SEN) §i de un inicrobuz. cu nnmAr de Inrnatriculare strAin. Maina vicepreedintelui PD a lost Inconjurata de Circa 15-20 de tineri, ImbrAcai In costume nationale, care au Inceput sA tragA de portiere §i sA loveascA autoturisniul, Incercând sA o determine pe dr. Avram sA coboare. Liderii grupului, ing. Valeriu lingureanu (subprefect) §i ing. Gabriel Baciu (consiier se-natorial) au participat direct la aciune. Mai mull, ultimul a adresat expresii grosolane la adresa tinerei activiste, Partidului Democrat §i... presei, In momentul in care i s-a adus la cunotinA cA incidentul va fi adus In atentia organelor de justiie §i a ziaritilor.

,,Tu faci politica inversá de cea a statului ?"

Incidentul de la Nehoiu, desfAurat In dimineaa zilei de joi. 10 octombrie, a avut aproxirnativ acelai scenariu §i aceiai eroi pre-cum cel anterior, din municipiul BuzAu. IatA cum s-au petrecut faptele, aa cum rezultA din declaraiile celor implicai In incident, precum §i din cele ale unor martori independeni.

La intrarea In satul pendinte de oraul Nehoiu (situat pe- valea BuzAului, In partea de nord a judeului BuzAu), mai multe autoturisme din caravana electoralA a PDSR an blocat trecerea Da-

138

ciei 1310, BZ-02-AWG. In care se aflau Teodor Neagoe., consilier judeean PD, inspector la Direcia Finançelor Publice Buzau, §i flu! acestuia, Stefan. Motivul este similar cu cel din cazul anterior: cei doi au depait mai multe maim ale caravanei electorale, care se deplasau In coloaná cátre Nehoiu. Cu siguraná, Intre ocupanii au-toturismului BZ-02-AWG (pavoazat cu material electoral a! Unuinii Social-Democrate) §i membrii caravanei PDSR - In majoritate elevi de liceu - s-a Inregistrat, anterior opririi, un schimb de gesturi §i cuvinte obscene, urmat de hoinbardarea Daciei peditior cu bri-chete §i pixuri purtând sigla PDSR.

Teodor §i 5tefan Neagoe au fost obligati de cci circa 50-60 de tineri care le-au Inconjurat autoturismul sa coboare. Dupa un schimb de replici Intre dr. Ion Vasile §i ec. Teodor Neagoe - pe parcursul càruia ultimul a fost atenionat de senatorul PDSR: ,,Ce, faci politica myers de cea a statului?" - a Inceput bátaia.

,,Omorâti-i, Ca sunt din opoziie!"

Nu se poate stabili Cu certitudine cine a lovit primal. Chiar dacà dr. Ion Vasile a ieit §i ci destul de §ifonat - vânätãi pe fata, brate §i picioare - este lesne de imaginat cc s-a Intâmplat cu Teodor §i cu 5tefan Neagoe!

Conform unor mArturii, In timp ce Teodor §i 5tefan Neagoe erau bAtui cu sàlbãticie, prefectul judeu1ui, cc. Aurel Gubandru, supraveghea Intreaga operaiune, de pe mijlocul §oselei, strigãnd §i Incurajându-i colegii: ,,Omorâi-i, cã sunt din Opoziie!"

In momentul In care, In dreptul locului agresiunii, a trecut un autobuz plin cu cAlätori, pedeseritii s-au urcat In maini §i an por-nit càtre Nehoiu. Cele douà victime an lost urcate Intr-o mainA de ocazie, an fost transportate la spitalul din localitate §i, ulterior. s-au refugiat la Primàrie, pâná spre seará.

Un lider PDSR Ii da demisia din partid o retrage dupá câteva ore

A doua zi dupa incidentul de la Nehoiu (vineri, 11 octombrie), preedintele Consiliului Judeean Buzau, ing. Viorel Constantines-

139

cu, preedintele organizaiei municipale PDSR Buzäu §i membru al Comitetului judeean PDSR, a trimis presei locale urmàtorul comu-nicat: ,,Evenimentele petrecute joi, 10 octombrie, In apropierea orau1ui Nehoiu, au umbrit imaginea oraului din care fac parte. Indiferent de vinovia p4i1or implicate in conhlictul ce a avut bc, atitudinea conducAtorilor organizaiei PDSR trebuia sà fie de cu totul altä naturA. In condiiile date, ma simt obligat sà demisionez din PDSR, urmând sá Indeplinesc, In continuare, jurámântul faA de cetatenii Buzãului, independent din punct de vedere politic".

Din acest moment, totul ia o turnurä demnA de domeniul absurdului. In aceeai searà, la ora 17.00, dr. Ion Vasile a aflat de demisia respectiva de la ziaritii care se adunaserä la sediul PDSR, unde urma sà se desfoare §edina Biroului Executiv Judetean. A fost convocat de urgenà ing. Viorel Constantinescu, §i, dupá mai multe ore de negocieri, a fost emis un comunicat care anula de-misia din PDSR a preedinte1ui Consiliului Judetean: ,,In urma lAmuririlor avute asupra evenimentelor petrecute, revin asupra deciziei privind demisia din partidul al cárui membru sunt." Cele douá documente olografe se dovedesc a fi scrise de persoane dife-rite, chiar §i In urma unei analize grafobogice superficiale!

vrLAeU /?tAc /

C.1.- 7L,

/tA c' -4J-C C,

-

: p.

- 1 / • 1-&

t&

1 kc.

Figura 9. Demisia din PDSR a d-lui Viorel Constantinescu. Reproducere a documentului olograf.

140

Ct ) M V ti C A 1

In !PSit;rI cu ptirea transmISS pa poutu. de a: 'v c:..c PHC-TV in scare cilci de ,X.096,urar.Lzata Jude'aana P.D.S.R.IkjcAu race urmI1toaree preclz*rL:

I.-Dommul Cons :ant2nesca Vier -PeedLntole COt,LUU-

tuL Jude;ean AdniI.nistrativ Buziu, :.prepadinto at. Organtza1.t.de-.e r.D.P.e.Hueurevt.n. Peupra Lnt.n,ioi ta d.rnle.c dth pA,tid.

2.-?rect.zarC a.domflja ta nu a prozprat 3rgnnLzae Judeterte a P. S.ii.Suz&u,demt.e, sortea.

3.-In coca ce prt.v.te evenimer.tu. o Qeentet anterior

aceaLci 3tiri d. PRO-TV,pretestlM ta;I de cranseitcerea trurch.at* a in. t.erviulu preedtnt.!ut organiaa;Iet tac;ens P.n.a.R.Buz*U-domr.ui Ion

Vadile p1 tnLormm opinla public* pa ac.ariL cete nt espacivut inci-

dent taco parte integrenid 4intr-o utrategte a ltD. ,n jIr ia prsvp..

ctrl in acop vtdit a1etore1,psntru thduCsr.& !n aroare a cttenor.

3. -AlleetiTi preacntuiui nonunlnat r.nventull prtn corn

domnul piore. Cnnsrar.ti.n.ecu ravine acupra intan;te de dettSLa Din

portd.

Prq$edinta C 5t.ItuL \u.e;e.n ?.r.S.R. A LI

dr. ton 7awi2e ( i....

Ji&&ca_ '%k1L.c. C(_vta. (..

p.a±e . -

cw 14C

••

Figura 10. Comunicatul organizaiei judeene PDSR Buzãu car anunà cd d-1 Viorel Constantinescu revine asupra demisiei Reproducere a documentului original. A se compara scrisul de mind din josul paginii cu scrisul de mânA din figura 9.

141

Tot cu aceastA ocazie, staff-ui PDSR a convocat de urgenä la sediu pe inspectoru1-ef a! Inspectoratului Judeean de Poliie, col. Ion SultAnescu, care s-a conformat In cea mai mare graba. Sefului po1iiei judeene i s-a adus la cunotinä cA ing. Viorel Constantines-cu ar fi fost ameninat cu moartea copiluiui, In cazul In care... nu §i-ar retrage demisia din PDSR! Nici pâná In przent, preedinte1e Consiliului Judeean Buzäu nu a comentat, In nici un fel, Intâmplä-rile care 1-au avut drept protagonist In ziva de 11 octombrie: demi-sia, retragerea ci. misterul celor douA documente olografe. arne-nintärile. La aceastä orA, ing. Viorel Constantinescu a avansat In structura PDSR, devenind unul dintre vicepreedinii organizaiei judeene.

Trebuie semnalat §i faptul cL prin adresa nr. 8743/14.10.96 a Prefecturii BuzAu. InregistratA la Inspectoratul Judetean de Politic sub nr. 21125/14.10.96, prefectul Aurel Gubandru a sesizat Ca primete telefoane de amenintare, conform cArora ,,ar putca avea neCazuri' dacà flu demisioneazà din PDSR!

Pàrlile se ImpacA, ziaritii rAmân incu1pai

Imediat dupa apaiiia, In paginile cotidianului Opinia, a §tifli, respectiv anchetei cu privire la incidentul de la Nehoiu, prefectul Aurel Gubandru i-a dat In judecatä pe Cci doi semnatari, pentru calomnic (dorar nr. 9519/96, JudecAtoria Buzàu). Dupa numai 12 zile de la consumarea incidentului. pe 22 octombrie, procesul intrA pe rol. Fara ca incu1paii sä fie citai, In abscna acestora, prcedin-tele completului, j udecàtorul Constantin Florescu, viceprecdintele Judecätoriei Buzau, judecA procesul pe fond, decide ,,In pronuna-re", dar amâna sentina cu o sãptAmânä. In urma scandalului pro-vocat de presA, pe 29 octombrie. judecätorul Florescu InCalcA din iiou procedura penala. suspendând procesul pãnA la so1uionarea cererii de strãmutare formulatã dc incu1pai, chiar daca cererea fusese depusa la dosar cu Intârzicre de o zi. dupa cc Cauza fusese judecatá pe fond §i instanta decisese ,,In pronuntare".

In prezent. procesul se afla pe rolul unei instane a Judecatoriei Vàlenü de Munte. De notat cã fostul prefect de Buzäu i-a acionat In justipe doar pe ziaritii de la Opinia, dei incidentul a fost me-

142

diatizat. aproxirnativ in aceeai formula. §i pin interrnediul cotidia-nelor Ziia, România ltherà. Evenimentul zilei. precum §i al postului de televiziune PRO-TV.

Protagonitii piincipali ai iiicidentului de la Nehoiu, ec. Teodor Neagoe §i dr. Ion Vasile. s-au reclamat reciproc la Poliie, pentru lovire. Cercetarea penalà s-a suns. In cazul ambelor reclamatii, prin inipacarea parior.

143

CALIN BOSTAN:

CAZUL CONDAMNARI! LA PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE A TREI ZIARISTI DE LA COTIDIANUL ,,OPINIA" - BUZAU

In data de 11 martie 1997, o instanlà a Judecàtoriei Buzau, condusA de vicepreedintele Constantin Florescu, a condamnat la câte un an de Inchisoare cu executare, pentru calomnie, trei ziariti de la cotidianul Opinia din Buzau. Cci trei, Cornelui Stefan (direc-torul general al S.C. Opinia S.A.), Florian Angelo (directorul exe-cutiv al aceleiai societA) §i Sabin Orcan (redactor-ef adjunct al ziarului Opinia), au fost trimii In judecatA In urma plângerii formu-late de fostul prim-procuror al parchetului de pe lângA JudecAtoria Buzau, In prezent procuror a! Parchetului de pe lAngA JudecAtoria Buzau. Prin sentina penala nr. 461/11.03.1997, ziaritii au fost obligai §i la plata, In solidar, a sumei de 140 milioane lei de cAtre partea vátàmatä, reprezentând daune morale pretinse de aceasta.

Condamnarea celor trei ziariti buzoieni este al treilea caz de acest gen din istoria României de dupA decembrie 1989: cazul Ste-fan Angelo Orcan (aliat, In momentul de faà In curs de soluonare la Tribunalul Constana) survine condarnnArii, tot la pedepse privative de libertate, a jurnaiitilor Radu Mazäre §i Constantin CumpAnA de la Telegraf (condamnai, prin sentinà definitivA, pentru calomnie, dar graiai de preedinte1e Emil Constantinescu), respectiv a lui Sorin Roca Stánescu §i a Tanei Ardeleanu de la Ziva (condamnai pentru ofensá adusá autoritAii, dar achitao de instanta de recurs). Pentru a Ine1ege perfect dedesubturile pronun-Arii sentinei Impotriva ziaritilor buzoieni, este necesar a fi trecute

In revistá câteva date legate de protagonitii acestui caz.

144

Justitia buzoianA - nereguli In procesul electoral din anul 1996

Justia buzoianã a intrat In conflict deschis cu cotidianul Opinia cu prilejul celor douA reprize electorale (alegerile locale §i generale) care au avut bc In anal 1996. Ziaritii Opiniei au demonstrat §i au fAcut publice douà grave abuzuri ale unor magistrai buzoieni, Inre-gistrate, primal, In cursul procesului de numArare a voturilor la Bi-roul Electoral al Municipiului Buzau (la primul tur al alegerilor lo-cale), §i al doilea. In momentul tragerii la sori a componenei Biro-ului Electoral Judeean (pentru alegerile generale §i prezideniaIe).

*Judecato 1 Constantin Florescu Inchide ochii la o Jaudã elec-toraiã. Luni, 3 iunie 1996, la ora 13.30. doi candidai ai Partidu-lui Alternativa României, aflali la sediul Biroului Electoral Munici-pal (situat In incinta Primàriei Buzau) pentru a observa inodul de derulare a procedurii de numárare a voturilor §i de verificare a Intocinirii proceselor verbale, au surprins, In flagrant, o gravà Incicare a legii. Este vorba de doi menibri ai Comisiei Electorale de la Secia Hr. 17, care §tampilau buletine de vot, Intr-o Incapere alaturatA Biroului Electoral Municipal! Cei doi candidati au sesizat reporterii aflai la acea orä In zonA §i, ulterior, pe judecãtorul Constantin F'lorescu, vicepreedintele Biroului Electoral Municipal. Acesta s-a grbit Insä sä punà pe fugà pe fotoreporterul Opiniei care imortaliza flagrantul! Neregulile descoperite de jurnahu, cu ocazia anchetei efectuate, au fost numeroase: In cursul nopii de 2 spre 3 iunie 1996, membrii Comisiei Electorale de la secia 17 Buzau s-au prezentat la Biroul Electoral Municipal cu procesele verbale §i cu sacii cu buletine de vot. Constatându-se, la verificare, erori de completare a proceselor verbale, preedinte1e Comisiei, Insoit de un membru, a lost trimis Inapoi Cu procesele verbale §i Cu sacii Cu buletine de vot. Ei au gàsit secia IncuiatA, astfel cä s-au Intors la sediul Biroului Electoral Municipal, unde au làsat sacii cu buletine de vot. Luni, la prânz, cei doi s-au prezentat la Primárie, au modificat procesele verbale §i, pentru a stabili concordana din-tre acestea §i huletinele de vot, au purces la... §tampilare! Ei au predat, la Biroul Electoral Municipal, contrar legii, plicul cu tam-pila VOTAT desigilat. In ciuda acestor nereguli flagrante, rezultatul votului de la Seclia 17 au fost validate.

* Prcedintele Tribunalului Buzãu, judecãtorul Gheorghe Panã,

145

nit a put Ut demonstra corectitudinea tragerii la sori a colnponen(ei Biroului Electoral Judeean. In edipa sa de sâmbätã. 26 octornbrie 1996, cotidianul Opinia adresa 0 interpelare preedintelui Tn-bunalului Buzãu, judecàtorul Gheorghe PanA. cerãnd exp1icaii publice cu pnivire la modul In care s-a desfurat tragerea la sorti a componenei Biroului Electoral Judeean. Surse care au don't sA rA-inânä anonirne. precurn §i cãtiva reprezentani ai partidelor politice, prezeni la tragerea la soi, an sesizãt presa In legAturd Cu modul, etichetat drept fraudulos, in care ar fi avut bc aceastà operaiune. In pnirnul rand, totul s-a desfAurat In cvasi-anonimat; presa flu a fost informatä asupra datei §i orei la care urrna sà se desfoare tragerea la sorti. Aceste date au fost publicate doar la rubnica ,,Diverse" de la ,,Mica publicitate", Iritr-un ziar local. In al doilea rand, existá suspiciurlea cä In bolul de sticla in care trebuiau intro-duse trei hilete inscripionate DA, alãtuni de celelalte. inscripionate NU, ar fi existat doar bilere cu inscripia NU! Dupä extragera din bol, magistraior li s-a cerut sä citeascä cu voce tare Ce era scris pe bilete, care erau predate imediat preedinte1ui Trihunalului. Conform surselor citate, au citit DA doar cei trei rnagistrai care ,,trebuiau" sA intre In cornponena Biroului Electoral Judeean. JudecAtorul Gheorghe PanA flu a rãspuns niciodatA solicitrii de a clarifica lucrunile!

Un prim-procuror, suspectat de legAturi cu poIiia politica

Inca din primAvara anului 1993, ziaritii de la Opinia au demonstrat, cu argumente bazate inclusiv pe niAnturii ferine - care ulterior au fost reluate In instanA, In cursul unor procese de calom-nie - cA filialele locale ale partidelor politice din opoziie fuseserA infiltrate cu colaboratori ai UM 0215. fostul Serviciu de coritrain-forrnatii al Miitiei §i SecunitAii, condus §i In prezent de colonelul Dinu PetncA.

Inainte de 1989, Dinu PetricA se Intâlnea cu informatorii sAi In-tr-un birou al reprezentanei Fabnicii de fnigidere GAeti, reprezen-tanA administratA de frigotehnistul Alexandru Manea. Acesta a de-venit. In 1990. membru PNTCD §i a fost implicat In toate actiunile de destabthzare inregistrate In PNTCD §i CDR BuzAu. Conform

146

martorilor citai, locul de Intãlnire dintre col. Dinu Petricã, devenit eful UM 0215 Buzau §i colaboratorii sAi a rArnas ace1ai, repre-

zentanta FRAM. La aceste Intãlniri participau §i ali niembri al PNTCD, toi cu atitudini clemolatoare faä de partidul din care unii fac parte §i In prezent.

Unul dintre martorii-cheie ai acestor dezvàluiri a fost revoluio-narul Aurelian lonescu, care a fost de acord sä depuná märturie In instanä pe aceastà temA, Intr-un proces de calomnie, intentat directorului general a! S.C. Opinia S.A., Cornehu Stefan. Aurelian lonescu a declarat, cu aceastA ocazie, cá o prezenà obinuitA a Intâlnirilor de la reprezentana FRAM era... primul procuror al Parchetului de pe lAngA JudecAtoria Buzäu, Come! Georgescu. Dupi o saptmana de la aceastA márturie, Aurelian lonescu a fost victirna unei tentative de asasinat: un necunoscut a Incercat sa-1 stranguleze, cu o coardA metalicà, chiar In locuina sa. Autorul nu a fost identificat nici pAnA In prezent.

One sunt ,,calomniatorii"?

*Corneiu $tefan, directorul general al S.C. Opinia S.A. este ab-solvent al Facultapi de hmbA §i literaturä rornânà din Cluj, autor al rnai multor volume de prozà §1 membru a! Uniunii Scriitorilor. A lucrat la ziarul Viaça Buzàului, transformat, In 1990, In Opinia, la ora actual singurul ziar din tard care poarta pe frontispiciu Sterna Regalä. In 1990, Comneliu tefan devine liderul PNTCD Buzau i, ulterior, a! CDR. DernisioneazA din partid In 1995, Impreuna cu un important grup de intelectuali buzoieni. In prezent, este consi-lier local municipal independent.

*Florian Angelo, directorul executiv a! S.C. Opinia S.A., este absolvent a! Facultãii de Drept din Iai. Avocat In Baroul Buzau, devine In 1992 deputat PNTCD. DemisioneazA din partid In 1995. In prezent, este secretar executiv al Partidiilui Alternativa Rorn-niei.

*Sabin Orcan, redactor §ef adjunct al cotidianului Opinia, este absolvent a! Colegiului de pe lAngA 5coala SuperioarA de Jurnalis-ticã din Bucureti. Ziarist la Opinia din 1990, a fost corespondent local a! publicaiilor Tinerama, România liberá §i Ultimul cuvânt,

147

precum §i al postu!ui de radio Europa liberã. In prezent, e] este §i corespondent at cotidianului Ziva.

Articolul calomniator"

In nuniArul 1774 din 7-9 decembrie 1996 at cotidianului Opi-nia a apàrut, pe maneta ziarului, 0 §tre semnatà de Sabin Orcan, intitulatã: ,,De ce a Intârziat limp de doi ani dosarul celei mai man evaziuni fiscale din BuzAu? I Firma D I Company, acuzatà de Ine-làciune de peste un miliard de lei, §i-a cumprat sediu In casa ma-mei fostului procuror §ef pe municipiu I Destituit recent din funcie, procurorul Cornel Georgescu a fost propus acum de PNTCD pen-tru postul de... subprefect!", al cArui coninut Ii reproducem In cele ce urmeazã:

Scandalul arestarii celor doi patroni de la firma D I Company din Buzáu se complicà, o data Cu dezvãluirea unor dedesubturi ale afacerii. Dan Tudorel Popescu ci Bogdan Gavrilã an Jost rqinuti miercun de Polifie pentru ,,In,selãciune In convenhii, evaziune fis-calã, gestiune frauduloasa, fats intelectual, uz de fats §i bancrutã frauduloasa ". Ei sunt acuzai cá In perioada 1993-1996 au Inche-iat circa 140 de contracte de depozit pentru dferite sume de bani, In valoare totalà de 824 milioane lei, prom4ând depunatorilor o dobândã lunarã de 6%. La un moment dat, firma D I Company a Incetat plaile din lipsã de lichiditài, Intrucât cu 0 parte din bani a acordat Imprumuturi negarantate, tar cu restul a cumparat diver-se bunuri mobile §i imobile. Pânã In august, anul acesta, patronii aveau datorii de peste 2 miliarde lei, din care 1 885 000 000 cãtre depunatori. Polifia susline cá ei nu au plãtit impozit pe profit In valoare de apro ape 60 milioane lei, jar pentru j ustificarea sumei de 347 milioane aufalsjIcat mai multe file CEC.

Situatia era cunoscutã Inca de acum doi ani, când unul dintre cei mai incomozi comisari de la Garda Financiarã a Intocrnit un raport pentru evaziune fiscala Impotriva celor doi patroni. La data respectivá, firma D I Company funqiona Intr-un spaçiu Inchiriat In casa apwi(inând mamei procurorului §ef at Parchetului de pe tânga Judecãtoria Buzãu. S-a decis nelnceperea ur,náririi penale. Imobilul In cauzá, situat pe strada Doamna Neaga, afost cumpàrat ulterior, contra sumei record, la prqurile de atunci, de circa 140 milioane lei.

148

Surse din p0141e ne-au declarat Ca flu este Intamplatorfaptul cã patronii au fort arestali abia acum, la scurt timp dupà ce procuro-nii Cornet Georgescu afost destituit din flinclie, In unna unei yen-flcari facute de Corpul de Control al Ministerului Public. Polijitii care au lucrat la caz susin Ca un alt motiv pentru Intârzierea dosa-rului este sifaptul cafirma D I Company are drept consilierjunidic pe It. col. (r) Costel Avram, fort oficer de polilie chiar la Serviciul de Combatere a Criminal itlii Economico-Financiare.

0 sentintà discutabilá

Procesul dintre procurorul Come! Georgescu §i cci trei ziariti de la Opinia s-a desTh.urat frã ca acetia din urmA sa fie cita vreodatä In mod corect. Redacia Opinia funcioneazA Intr-o c1di-re, proprietate a Consiliului Jude!ean, In care îi mai au sediul Inca trei pub1icaii (sAptAmânalele ,,Muntenia" §i ,,Amprenta"), o socie-tate de distribuie a presei (Cadif Press), precum §i trei formaiuni politice (PL-93, Aliana Civica §i Partidul A1ianei Civice). Citaiile pentru cei trei ziariti au fost fie completate eronat, fie au fost afia-te in diverse locuri fa-rã legatura cu redacia Opinia.

In ceea cc privete temeinicia §i legalitatea sentinei pronunate de vice-preedinte1e JudecAtoriei BuzAu, judecàtorul Constantin Florescu, läsAm cititorul avizat sä-i formeze o párere, In urma percurgerii fragmentelor de maijos:

Instanja reline cà once persoana care citete aceste aflnnalii din art icol trage concluzia ca partea vãtãmatã, In calitatea sa de prim- procuror al Parchetului de pe lânga Judecatoria Buzau, i-afavorizaz pe patronii de la firma D I Company, care flu au putut fi arestali §i cercetali decât dupã schimbarea sa din fun qie.

Mai mutt, se poa.te trage concluzia cä pentru acest sprLjin, patro-nii de la firma D I Company au cumpàrat de la mama parlii v&ã- mate, cu prel exageral pentru acea data, un imobil situat pe strada Doamna Neaga (In prezen.t strada Ostrovului), de 140 000 000 lei (...)

Instanla reline cà aceastã infiacliune de calomnie a fist comisà de inculpii Borcan Sabin, care a sentnai articolul cu pseudonimul de Sabin Orcan, cu intenlie directã, §i de inculpii Corneliu Stefan §i Angelo Florian cu intenlie indirectã (...)

149

Referizor la pericolul social al iifraqiunii rei!tutä In sarcina inculpalilor, iIl.stança apreciazà cã acesta este deosebit de mare, având In vedere gravitalea afirma4iilorfacute la adresa parii vàtä-maze (...) In mod cert, partea vätämnaza, prin articolul caiomnwor publical, a suferit un prejudiciu moral, prin lezarea onoarei §i repu-taliei sale ca magistral.

In bc de epilog

La douã zile de la pronunarea sentinei. procurorul Come! Georgescu a acordat un interviu postului local de radio BuzAu, pe parcursul cáruia a fàcut o serie de afirmaii calomnioase la adresa celor trei ziariti condarnnai. In prezent, el este cercetat de Parchetul de pe lânga Curtea de Ape! Ploieti, pentru comiterea infractiunilor prevAzute §i pedepsite de articolele 205 §i 206 Cod Penal.

Condamnarea celor trei ziariti de càtre judecátorul Constantin Florescu a condus La un val de dezväluiri privind ,,opera juridicá" a vicepreedintelui JudecAtoriei BuzAu. Presei locale i-au fost aduse la cunotinA zeci de cazuri, In care inagistratul buzoian a dovedit un subiectivisrn In afara legii.

150

CAPITOLUL 1111

ASPECTE ALE INTEGIIARII EUROPENE A ROMANIEI

GABRIELA STOICA:

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR ROMANIEI FATA DE CONSILIUL EUROPEI

La 24 aprilie 1997. Consiiul Europei a adoptat Rezo1uia 1123 rivind respectarea ob1igaii1or §i angajamentelor luate de România.

In finalul acestui document se .spune: .,Considerâiid cá Roniãnia §i-a respectat ob1igaii1e §i angaja-

ruentele cele mai importante, Adunarea decise sá Incheie pro-cedura de monitorizare previzuti In Directiva ur. 508 (1995). Ea ar putea, totui, decide reInceperea acesteia In cacirul prevzut de Rezo1uia 1115 (1997). In cazul in care condiii1e enunate nu ar fi satisfãcute in decurs de un an de la adoptarea prezentei rezolutii sau dacá Adunarea ar aprecia ca România nu Ii respect obli-gaiile §i angajaruentele In calitate de stat membru al Consiliului Europei."

Este de remarcat sA aceastä rezolutie s-a adoptat Inaintea sum-mit-ului de la Madrid, Intr-un moment In care tara noasträ reintrase in cursa integrarii In NATO. Dacä decizia de suspendare a monito-rizàrii speciale flu ar fi fost luatA de forumul democratiei europene. este sigur Ca Romania flu ar mai fi avut nici o §ansA §i practic nu ar mai fi contat drept un canclidat credibil la integrarea In a1iana nord-atlanticà. Suspendarea monitorizArii nu a Inseninat un simplu act de hunãvoinã al euro-parlamentar-ilor. Ea s-a datorat In primul rand reruaicahilelor progrese de imagine Inregistrate de tara noasträ dupA alegerile din noiemhrie 1996. privite de Intreaga lunre occidentala Ca 0 veritabilA schimbare de regim. In aceasta

151

luminL suspendarea monitorizãrii are valoarea unui cec In alb a-cordat noii puteri. Aceasta flu Inseamnä cA se vor trece cu vederea nenumäratele restane ale Romimniei semnalate înc din momentul primirii sale in Consiliul Europei ca membru cu drepturi depline. la 7 octombrie 1993. Ele s-au regasit constant In raportul Konig-Janssen din 1994 §i mai apoi In Memorandum-ui lui Gunnar Jansson adresat guvernului Väcãroiu la Inceputul anului 1996.

De la tonul extreni de critic al acestor documente s-a ajuns la o exigenA rnoderatä privind solicitäri punctuale, sintetizate In punctul 14 al Rezo1uiei 1123/1997:

,,Adunarea roagA, In consecinA §i cu insistenL autoritäi1e romne:

a) sä modifice fa-rd Intrziere acele dispoziii ale Codului Penal i ale Legii privind organizarea judiciarà care sunt contrare libertä-ior fundarnentale, aa cum sunt ele enunate In Convenia Euro-peanA a Drepturilor Omu1ui

b) sa amelioreze coridiiile de detenie §i sA modifice dispoziiIe legislative care permit abuzuri In cazul deteniei provizorii;

C) sA ameioreze condiiile juridice, materiale §1 educative ale copiior abandonai In instituii de stat, sä modifice Iegislaia pentru facilitatea adopiei acestor copii §i sa desfAoare cu hotárâre o cam-panic Impotriva abandonului;

d) sä modifice legislapa In domeniul restituirii bunurilor confis-cate §i expropriate, in special Legile nr. 18/1991 gi nr. 112/1995, astfel Incât sA se prevadã restituirea in integrum sau, In lipsa aces-teia, o despagubire echitabilä;

e) sA promoveze o campanie de lupta contra rasismului, xenofo-biei gi into1eranei gi sà adopte toate mäsurile utile pentru integra-rea socialä a romilor."

Dc la adoptarea acestei rezoluii an trecut gase luni, adicâ jumà-tate din termenul acordat pentru Indeplinirea acestor angajamente restante. SA vedem cc s-a fa-cut gi cc nu s-a fa-cut In acest rstimp. Prin legea nr. 142 din 24 julie 1997 privind modificarea gi corn-pletarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecàtoreascA au fost In bunã mAsurá soluionate probleinele organizArii Ministerului Public, punându-se capt procuraturii de tip stalinist gi prerogative-br excesiv de largi ale acesteia. Totodatà, art. 19 a fost reformulat astfel Incât pe viitor va fi imposibil ca Ministerul Justipei sA mai poatA da instruciuni unui judecãtor. Este de notat cA se intenlio-

152

neazá continuarea reformei In acest domeniu, prin reintroducerea instituiei judecätorului de instrucie, In acest sens find necesará modificarea Codului de procedura penalA. Este In lucru §i noul Cod penal, find de presupus ca prevederile acestuia vor da satis-face Conveniei Europene a Drepturdor Oniului.

In ceea ce privete ameliorarea condiiior de detenie, la iniia-tiva Ministerului Justiiei a brat natere o comisie de experi. Dei creath de douä luni, ea flu s-a Intrunit pâna la aceastA data nici mAcar pentru a-i fixa obiectivele §i programul de lucru. TotodatA, flu avem §tiint5 de modificarea dispoziiilor legislative motenite de la vechiul regim, care permit abuzuri In cazul deteniei provizorii.

Problema copiilor abandonai face obiectul unui program pre-zidenal, concretizat Intr-o serie de aciuni umanitare preluate de organizai neguvernamentale §i o sumA de fundaii. Se lucreazL totodatA, la o nouA legis1ae privind facilitarea adopiei.

Problema cea mai nevralgica rAmâne In continuare restituirea bunurilor confiscate sau expropriate, astfel Incft sA se prevada prin lege restituirea br in integrum sau, cfnd acest lucru nu e cu pu-tinA, despAgubiri echitabile. Disputa este de naturA politica §i tran-area ci este ImpiedicatA de substanlialele diferene ideologice §i

electorale dintre partidele care formeazA coa1iia guvernamentalA. Partidul Democrat. reprezentat la Consiliul Europei printr-un vice-preedinte al sau are o pozitie duplicitara, opunfndu-se practic mi-tiativelor legislative menite sA clarifice aceastA problemA In concor-danA cu recomandarea Consiliului Europei. La capAtul unor man eforturi panlamentare, s-a reuit doar modificarea parialA a Legii 18 In sensul eliminArii abuzurilor c5rora aceastA lege le-a dat natere. Disputa continuA In ceea ce pnivete suprafaa terenurilor agricole §i a padurilor cc ar urma sA fie restituite proprietarilor de drept. Propunerile PNTCD de restituire a proprietAior In limita a 50 de hectare flu este agreatA nici de Partidul Democrat §i nici de preedintele Emil Constantinescu, acesta din urmA preconizând doar 10 hectare.

In ceea cc privete modificarea Legii nr. 118 din 1995, pânA la aceastA orA nu s-a putut ajunge la o soluie de compromis. Partidul Democrat se situeazA constant pe poziia partidelor de stânga (neo-comuniste), opunAndu-se cu Inverunarc principiului restituinii in integrurn a bunurilor confiscate sau expropriate in anii comunismu-lui. Este greu de Intrevzut, In actuala conjuncturA politica, soluio-

153

narea corectà a acestei probierne. In sfârit. In ceea cc privete spinoasa problemã a integràrii

sociale a rromilor, trebuie sA spunem deschis cà nici actuala putere nu are un project coerent §i clar de dezamorsare a acestei periculoase ,,bombe etnice". Nici pânA astAzi flu se §tie macar numärul exact al rromilor. Conform datelor oficiale (recens'imân-tul din 1992), In România ar trill 409 723 rromi, adicä 1,8% din populaie. Conform estimArilor organizapilor de rromi, aceastã minoritate ar namàra douA sau chiar trei rnilioane de oameni. Cum sá se intreprinda ceva pentru aceastã minontate, câtà vrenie flu se cunoate nici macar ponderea pe care o reprezintä In popu1aia României? Campania de lupta contra rasismului, xenofohiei §i intolerantci nu transpare sub nici o formil la nivelul preocupArilor guvernamentale.

In concluzie, stadiul Indeplinirii de cAtre Roma-ma a aria a amen-telor sale asuniate In calitate de membru al Consiliului Europei este Inca neconvingator. Schimbarea din 1996 nu a condus, aa cam tie-am Li ateptat, la o clara schimbare de voinA politica. Dacã an-toritàile române flu vor Inelege sA trateze cu seriozitate §i eficientA neImplinirile de pnil acuin, respectãnd termenul de un an prevA-zut In Rezolua Consiliului Europei. existã riscul ca tara noastrA sA intre din nou sub incidenta monitorizArii speciale, ceea cc ar bloca integrarea In NATO §i In Uniunea EuropeanA.

154

DORU COSMA:

INDEPENDENTA PIJTERH JUDECATORETI IN ROMANIA

DacA majoritatea judecAtorilor flu mai sunt supui unor influen-e politice, jar prestaia br flu este consecina vreunor optiuni poli-

tice, flu ace1ai lucru se poate spune despre vârfurile justiliei româ-neti actuale. MA refer îndeosebi La Parchetul General, la Curtea SuprernA de Justie §i Curtea ConstitulionalA. Pentru a vedea dacA aceste vârfuri ale justiei româneti au fost imparia1e - cel pulin panA la schimbarea politicA din noiembrie 1996 - trebuie sA vedem cum au reactionat institupile respective la câteva dintre problemele Inajore ale societAii noastre.

Vorn aminti trei probleme majore, §i anume: (1) problema accesubui La justiie in chestiunea aprig controversatA a caselor naionalizate; (2) probbema modului In care Curtea ConstituionalA a considerat concordantA cu Constituia a treia candidaturA a fostu-lui preedinte Ion Iliescu §i (3) modub In care Parchetul General a reacionat La marile cazuri de corupie.

In toate aceste trei cazuri se poate constata cA ori de câte on puterea pohuicA era interesatA sA se obinA o anurnitA soluie, vârfu-rile justitiei rornSneti dintre 1990 §i 1996 au recionat in general favorabil puterii. Deoarece problerna constitulionalitAii celei de-a treia candidatuni a fost dezhAtutA pe larg Intr-o abtA contribupe a prezentului voburn. ne vorn lirnita aici La examinarea celorbalte douA probleme: cea a caselor nalionalizate §i a corupiei.

Problema caselor nationalizate

Sub acest nume este cunoscut litigiul In jurul redobândirii, de cAtre fotii propnietani, a itnobilebor naionalizate abuziv chiar In raport cu legislaia anior '50. Dei decretele 92/1950 §i 524/1955 exceptau de La nationalizare imobilele care aparineau unor catego-iii socio-profesiotiabe care nu puteau fi acuzate cA ar fi ,,exploatat

155

poporul muncitor" - funcionari, muncitori, liber-profesioniti, mici meseriai etc. - In practicA, o bunà parte din aceste proprietai au intrat In posesia statului. Trebuie subliniat cã ,,problema caselor nationalizate" atinge un sector infim al naionalizärilor operate la instaurarea dictaturii proletariatului, care afecteazä flu fotii man propnietari, ci pàtura mijiocie a populaiei.

Ulterior naionalizänii, cele mai multe dintre imobile au fost Inchiriate burgheziei roii sau spnijinitorilor acesteia, astfel Incât pânA In acest moment, ele sunt ocupate de fotii nomenclaturiti, acoliii sau urmaii br.

DupA Revoluie, a estat posibilitatea ca foüi proprietari sã rein-tre In posesia fostelor br proprietA. Gum aceasta Insemna automat renunarea, de cAtre fosta nomenclaturA, la unele dintre privilegiile sale, puterea politic post-comunistä s-a opus retrocedàrii imobilelor, blocãnd pur §i simplu accesul la justitie al fotibor proprietari.

Aceastà gravà IncAlcare a Constituiei (art. 21) §i a Conveniei Europene a Drepturilor Omului (art. 6), care garanteazá, prin arti-colele respective, accesul la justiie, s-a fàcut prin conlucrarea var-furilor justiiei româneti: Curtea ConstitulionalL Curtea Suprema de Justie §i Parchetul General. S-a intenionat meninerea caselor nationalizate In proprietatea statului flu ca scop In sine, ci pentru a permite chiniaior s9 le cumpere ulterior, In general la preluri deri-zorii faA de vaboarea br realä. Spre realizarea acestui scop, erau prevàzute mAsuri legislative care, cel pUin In parte, au §i fost luate prin legea 112/95.

Gum au ,,conlucrat" cele trei institulii? Pnn mai multe decizii ale Curii Constitutionale, s-a pretins - contrar Constituiei - cá legea 58/91 privind privatizarea societàtior comerciale, ca §i legea 47/92 cu privire la organizarea §i funcionarea Curii Constitutio-nale, ar stabii cä repararea pagubelor produse prin preluarea de cAtre stat a unor bunuri se va face numai pe calea unei legi spe-ciale care urmeazá sA fie adoptatá In viitor §i In nici un caz pe cale judiciarA, adicà prin aciune In justiie. Era un pseudoargument juridic, pentru a se paraliza funcionarea unui serviciu public de prima importanA, cum este senviciul public al justiiei, pâná când se va adopta de càtre Parlament o lege favorabilA chiniaior, cum s-a §i Intãmplat pâna la urma (legea nr. 112/1995).

La rândul sãu, Curtea Suprema de Justilie, prim hotàrârea 1/95.

156

a afirmat cã decretele 92/50 §i 524/55, care reglementau naiona-lizarea anumitor imobile, ar fi instituit o procedura exclusiv admi-nistrativA. Consecina era cA proprietarii care s-au pretins lezati In dreptul br de proprietate de o naionalizare abuzivA au constatat c li se interzice practic accesul la justiie.

Parchetul General a desàvârit aceastA politicà, introducând recursuri In anulare Impotriva proprietarilor care au reuit sA Ii obinA casele, pe care Curtea Suprema de Justiie le-a admis paná In septembrie 1997. S-a ajuns astfel la situaa tragicomicA in care persoane ce Ii redobândiserá proprietáile In timpul administraiei Iliescu §i le-au pierdut In timpul administraei Constantinescu. Aceasta s-a Intãmplat deoarece jurisprudena Curii Supreme de Justiie fusese deja fixatà, jar dupá noiembrie 1996 flu s-a mai pu-tut vorbi despre o imixtiune a factorului politic In treburibe justiiei.

Prin modificarea legii de organizare judecãtoreascà nr. 9211992 a fost desfiinat postul de procuror general al Republicii, astfel cá flu mai existä in momentul de faA decât procurori generali pe bânga Curi1e de Apeb §1 Curtea Suprema de Justipe. Or, actuabub procuror general de pe lânga Curtea Supremà de Justie, Indatà dupa Ce a intrat In funcie, a retras toate recursurile In anulare de-clarate de fostub procuror general, Nicobae Cochinescu. Consecina retragerii recursurilor In anulare de càtre procurorul general de pe bânga Curtea SupremA de Justitie este cá au rAmas In vigoare vechi-be hotàrâri de retrocedare a caselor cátre vechü propretari. Aceasta nu Inseamná, aa cum se afirmà uneori In mod demagogic, cà chiriaij vor fl aruncai In stradà. Este inexact, Intrucãt legea 17/1994 a prelungit pe termen de 5 ani contractele de Inchiriere i este de ateptat cá ele vor fi prelungite In continuare.

Un project de lege al Partidului Democrat ,,pentru protecia chiriau1ui"

La sfritu1 lui septembrie 1997 s-a publicat In presà un project de lege pentru aa-zisa ,,protecie a chiriaior", promovat de Parti-dul Democrat. Intr-o emisiune televizatà, d-b Petre Roman a enun-at §i comentat ,,principiile de bazà" ale acestui proiect de lege. Vreau sä semnabez o contradicie fundamentalà In afirmaiile fàcute de d-1 Petre Roman. D-sa a spus ca Partidul Democrat este un

157

apáràtor al proprietäii private, dar tot d-sa a spus cA prin acest project de lege de protecpe a chiriaior se preconizeazA ca toate contractele de Inchiriere sá fie prelungite In beneficiul chiriaior pânä la sfãritu1 vieii br, §i dincolo de moartea br Inca 5 ani de zile In beneficiul motenitori1or.

Unde se ajiA contradicia Intre principiile enunate de d-1 Petre Roman? Simpu: Intre afirmatia cA Partidul Democrat este un apArAtor al proprietaii private i, pe de altA pane, In promovarea principiului cA chiriaii urmeazA sA rAmânA In casele pe care le dein pnA la sfâritul vieii. ExistA de exemplu chiriai care au astAzi vãrsta de 20 de ani; media de vrstA In Romnia este de 70 de ani. poate In viitor va 11 de 80. Aadar, In urmAtorii 60 de ani locuinele de'i-flute de astfel de chiriai vor fi grevate de contracte de Inchiriere.

Prin urmare, pe de o pane, proprietarul va fi lipsit de unul din atributele constitutive ale dreptului de proprietate, care este folosin-ta. DacA proprietarul este Impiedicat sA-i foloseascA propria casA limp de 60 de ani, InseamnA cA el poate sA §i disparA fArA sA mai apuce a o bocui. Se mai poate vorbi, cu 0 asemenea normA legala, de respectarea proprietAii? Desigur, nu, Intrucât dreptul de pro-prietate este amputat prin lipsirea titularului dreptului de un atribut esenial al acestuia - fobosina.

Pe de altA pane, prelungirea pe o duratA att de mare a con-tractebor de Inchiriere transformA de fapt pe chiria Iritr-un ade-vArat proprietar §i pe proprietar Intr-un ter, care urmeazA sA se ocupe de reparaiile imobilului pe toatA durata situatiei respec-tive. Se ajuflge la situaia total antieconomicA, antidemocraticA §i nerecomandabilA a degradArii fondului locativ, cum s-a petrecut In regimul comunist.

Au existat §i In trecutul nostru mai IndepArtat, de exemplu dupA primul rAzboi mondial, prelungiri ale contractebor de Inchiriere pentru o perioadA de câiva ani, dar actuala prelungire a contrac-telor de Inchiriere dureazA din ariul 1940. Ea a fost introdusA de regimul legionar §i este In vigoare pânA In momentul de faA. In-tr-adevAr, de 57 de ani s-au tot prelungit contractele, jar d-1 Petre Roman propune ca ele sA se mai prelungeascA pe IncA 60 de ani, perpetuându-se astfel o politicA InceputA de regimul legionar. Se ajunge la aproape 100 de ani! Este clar cA o asemenea mAsurA legislativA duce practic la desfiiritarea dreptului de proprietate privatA consfinit de Constituie.

158

Despre protecia realà a chiriau1ui

Trebuie, evident, sA acordm protecie chiriaului, dar a retroceda proprietarului locuina lui flu InseamnA In aceIai timp a-I evacua pe chiria. ExistA In momentul de fatA In vigoare o lege de prelungire a contractelor de Inchiriere, InsA trebuie avut In vedere

o abordare a problemei locative dintr-o perspectivA mai ampla: pentru societate In ansamblul sAu este important sA se Incurajeze construcia de locuine. Statul nu are in momentul de fa (aa cum flu au nici mAcar statele occidentale) §i flu va avea multi ani de zile capacitatea de a-i suplini pe constructorul privat In ceea cc privete fondul locativ. Or, a edicta o asemenea lege prin care sA-i impui proprietarului care are neansa de a avea un chiria tânAr, sA rAmânA In casA cu el 50 de ani sigur §i IncA 5 ani dupA moartea lui cu urmaii acestuia, InseamnA practic sA descurajezi constructia de locuinte, pentru cA nimeni flu va mai investi Intr-un bun pe care flu

11 poate utiliza o perioadA atâl de IndelungatA. Aici flu e vorba de a avea propria ta casA, e vorba practic de a avea 0 casA pe Care SA o foloseascA un tert.

Deci acest proiect de lege, care este propus evident cu scopul demagogic de a câtiga simpatia chiriaior, constituie pe plan eco-nomic o mAsurA IndreptatA cAtre frânarea dezvoltArii fondului iocativ. care ar trebui, dimpotrivA, Incurajat. Or, fie cA proiectul nu a fost cãntArit In toate corisecintele lui, fie cA a fost fAcutA cu scopul de a-i distruge practic pe proprietari, el este inacceptabil.

Pentru gAsirea unor raporturi juste Intre chiriai §i proprietari, ar trehui sA se ia ca model legislaPa occidentalA, unde existA un sistem bine gandit §i echitabil. Nu trebuie sA urmArim protecia unei categorii sociale aparte, ci protecia cetAteanului, oricare ar fi el, china sau proprietar.

0 anonialie a Iegii 114/1996

SA amintim cA, In perioada ceauistA, exista legea 5/1973, conform cAreia proprietarul care nu locuia In propria sa locuintA avea posibilitatea Ca, pe calea justiiei, sA ofere chiriaului o locu-inA la altA adresA iar el, proprietarul, sA se mute In proprietatea sa. MAsura era §i echitabilL §i bine gAnditA economicete. pentru CA

159

proprietarul, avãnd In principiu posibilitatea de a intra In propria sa casä, era dispus sa o IngrijeascA. Dacà Insä imobilul ràmâne sine die in folosina chiriaului, proprietarul va fi Indinat si Ii lase sa se degradeze. Legea 114/1996 a desfiinat aceastä mãsurà, care exis-ta In legea ceauistá! Cu alte cuvinte s-a mers avant la Iettre exact pe ideea d-lui Petre Roman, Incurajnd meninerea chiriailor Intr-un fond locativ In care nici chiriaul, nici proprietarul nu are interes sA investeascA. In aceastá situaie nimeni, nici societatea In ansamblul ei, nici proprietarii nu sunt avantajai.

Observaii asupra corectitudinii judecAtorilor

Criticile formulate in legàturá cu unele vrfuri ale justiiei flu

trebuie Ine1ese ca judeci negative adresate tuturor magistraior. Nu se poate Insà omite faptul cA multe persoane cu functii de con-ducere fac parte din fostele ea1oane (In general, din ealoanele doi §i trei) ale justiiei statului comunist, in care au fost promovate pe criterii politice §i de obedienlA. Nu poate fi trecut cu vederea ca unii judecAtori ai Curtii Supreme, chiriai In case naiona1izate, erau direct interesai In aceastA problema. Normal ar fi fost ca ei sà se abliná §i sä flu participe la pronunarea hotArârii nr. 1/1995.

Dar flu este mai puin adevárat ci existà un numAr de judecà-tori a cror conduits a fost ireproabila. Sunt cunoscui cei 20 de judecãtpri ai Curii Supreme care au votat Impotriva blocárii acce-sului la justiie al fotior proprietari. Printre ei, d-na Maria Cosma, care, dei locuiete cu chine Intr-o casã naonalizata, a votat co-rect. Impotriva intereselor proprii.

Justitia româneascA §i problema corupiei

Termenul de corupie are doui sensuri care trebuie deosebite. Un sens profan, deci nejunidic, care cupninde once act de frauda-re a avutului public sau chiar a avutului privat de cátre tere per-soane care au administrarea acestor bunun. Se vorbete de corup-ie In Intreprinderi cu capital de stat sau cu capital majoritar de

stat, sau In cazul anumitor societãli comerciale de mare amploare In care se colecteaza fondurile populaiei pentru ca apoi sã fie

160

folosite In mod ilicit In beneficial celor care le-au colectat. Deci, In sensul profan, prin corupie se Inelege fraudarea avuttilui public §i a avutului privat In anumite condiii.

Strict juridic, prin coruppe trebuie IneleasA o anumitA categoric de infractiuni, gi anume uncle infraciuni care se referà la re1aiile de servicia sau In legAtura cu serviciul. In aceastA categoric intrà In primal rand luarea de mitä gi darea de mit, incriminate de Codul Penal In art. 254 gi 255. In doctrinà, prin corupie pasivá se Ine-lege luarea de mitA, jar prin corupie activà, darea de mitfl. Aceasta e forma cea mai frapanta de corupie In sensul tehnic, juridic.

Dar corupia se poate manifesta printr-o multitudine de forme, printr-o pluralitate de infracuni, inclusiv prin abuz In serviciu con-tra intereselor publice, dar unde flu se poate vorbi Intr-un mod ex-plicit de faptul cä funcionarul public care provoacá paguba este gi beneficiar al unor foloase. Existä situaii In care - gi dc sunt incri-minate de Codul Penal - un funcionar, dupa cc a sflvârgit un act care era obligatoriu potrivit obligaiior sale de serviciu - primegte anumite foloase. Este infraciunea de primire de foloase necuve-nite. Dc asemenea existà tot o formà de corupe In cazul traficului de influenã, atunci când cineva primegte anumite foloase, inclusiv bath, promiând anumite servicii, pe temeiul unei influene reale sau presupuse asupra unor funclionari.

Când abordAm problema combaterii corupiei prin justiie, termenul ,,justiie" trebuie sA acopere flu numai instanele Jude-cAtoregti, ci gi parchetele care funclioneazA pe langa instane1e judecatoregti. Parchetele au un rol decisiv In trimiterea In judecatà a marilor infractori. Instanele judecAtoregti nu pot judeca prin autosesizare. E nevoie ca organele de urmàrire penala, In final parchetul, sá Intocmeascà un rechizitoriu prin care sA trimità In judecatA pe infractori. Or, aici este aspectul care frapeaza gi care demonstreazä cA Intre 1990-96 gi chiar In 1997 justipa nu a func-ponat - gi continuA sA nu funcioneze - normal in ceea cc Ii priveg-te pe marii fraudatori ai statului gi, In general, pe marii infractori.

S-a observat cA dacA s-au luat uneori mAsuri de arestare, dc

s-au dovedit pripite, asifel cA, la câteva luni dupa arestare acegti infractori (sau prezumai infractori) au fost pugi In libertate.

Aid trebuie subliniate uncle lucruri. Ingroparea timp de luni gi

161

chiar de am de zile a uiIui dosar penal demonstreaza foarte cliii' cã nici poIiia §i nici parchetele nu si-au fàcut datoria care le incumbã. Nu se poate ca un dosar relativ sinlplu. care necesitA o cercetare de eel nmlt cuIteva zile, 0 lie tinut In nelucrare ani In §ir. Cazul cel mai frapant II constituie bimca ,.Dacia Felix", unde pagubele sunt uriae, de mii de miliarde. §i unde protagonitii principali, dupA ce an fost descoperii. an lost Intr-adevär arestai, la un moment dat, dar pnä la urnhA an fost pui In libertate. Surprinzator nu este atât faptul cA au fost pui In lihertate. ci cA nu au fost trinuii Inca- In judecatA. NurnArul celor pagubit,i este att de mare, Inciit este intolerahil ca parchetele SA stea pasive atãta vreme sub pretextiil cA trebuie sA facA investigaii.

Opinia publica a fost §ocatA de faptul cA unii dintre prezumatil mari infractori an fost pui In libertate foarte repede dripa ce au fost arestati: lumea a fost revoltatA pentru CA au lost pui in liberta-te. Aici, dupA parerea mea. opinia publicA greete. pentru cA nu Inelege care este rostul arestaru In faza urmAnni penale. \u gravi-tatea faptelor justificA arestarea §i mai ales prelungirea mandatuEui de areslare: In faza urmAririi penale tin existA decAt o singurA justificare pentru arestare: atunci când arestarea persoanei in cauzA este necesarA pentru efectuarea In hune condiii a untnAririi penale. a anchetei. Sigur cA infractorul care este liber distruge uncoil pro-bele care stint Impotriva lui. corupe martorii care ai' putea sa facA declaratii Inipotriva lui san determinA pe martorii care an fAcut anunhite dec1araii sA §i Ic retragA. Dcci libertatea infractorului este uneori nocivA pentru aflarea aclevArului.

Dar nu se poate adinite nici ideea cA, fàrA sA ai motive foarte temeinice care sA justifice arestarea, cci in cauzA trebuie sA fie au-toinat arestai. Principiul este lihertatea, jar excepia - pnivarea de libertate. Principiul este prezun1pia de nevinovAtie, jar vinovAia se poate stabili numai In urma unei hotArflni judecAtoreti. De in aces-te principii flU He putem abate In nici un caz, oricãt de grave ar 11 faptele. Char In caz de omor. un om nu trebuie neapArat arestat pentru cii a omorât. pentru cA putea sA onioare In legitima apArare. dcci fapta penala sA nu existe. Arestarea trebuie sA fie o niAsurA strict necesarA pentru efectuarea In bane conditii a urmAririi pena-le. Punerea In libertate poate sA fie motivatA de faptul cA menline-rca In stare de arest a unui inculpat In faza de urmArire penala nu

162

se mai justificä. Aceasta se Intâmpla când probele au fost strãnse. posibiitatea infractorului de a le distruge nu mai existà i, printr-o supraveghere strictä a infractorului, flu existä riscul dispariiei lui. Avem Intr-adevàr §i aceastä justificare a arestàrii: un infractor poate fi arestat pentru cã existä riscul dispariiei, deci ca el sä flu

mai poatA fi judecat.

Sigur cã infractorii, In asemenea cazuri, din dorinta de a tãrä-gAna judecata (care In final poate sa fie blocatã datoritA unui decret de graiere sau de amnistiere), au interesul de a tergiversa ancheta, astfel cA recurg la tot felul de mijloace dilatorii. Se cer In special expertize tehnico-contabile care, la ope.raiuni financiare de foarte mare amploare, desfàurate pe duratä Inde1ungat, sunt foarte difi-cue. Infractorul de ohicei ascunde sau distruge documentele. astfel cA dificultatea de a descoperi adevàrul pentru organele de anchetà. pentru contabili, este foarte mare. Nu trebuie neglijat nici faptul cä i contabilii numii sä facä expertize pot intra In complicitate cu

marii infractori, infractori care ii pot plati pe aceti contabili, dacä vor sA le facà o expertiza favorabilá, sau mcar sA reducA prejudi-ciul §i In once caz sA lungeasca expertizele.

Un exemplu: d-1 George Punescu, unul dintre cei mai man magnai ai momentului. a ajuns acum câteva luni In ancheta Parchetului General. Ca sa lungeasca procesul, a cerut o expertizã tehnico-contabii. Organul de urmärire penala, care a fost Invinuit ci este abuziv. temndu-se, probabil, sA nu fie acuzat cá a IncIcat drepturile de apärare, a acceptat efectuarea acestei expertize. In pnncipiu, In faza de urmàrire penal. daca infractorul refuzã sä plAteascã expertiza, trebuie sa o plateascà statul. Nu totdeauna Parchetul are sumele necesare pentru a achita onoranul unei expertize. §i atunci se vede nevoit sA se dispenseaze de ea. La d-1 Pãunescu s-a Intãmplat acest fenomen. D-1 Piunescu a cerut sA se facä expertiza, cu scopul evident de a mai ctiga limp. Si In mo-mentul In care s-a fixat onorariul de expert la 15 000 $, a declarat CA nu are bani sA plAtescA, §tiind cA la un onorariu atât de mare Parchetul va ezita sA mareze.

Putem bAnui cA pentru d-1 PAunescu aceastA cerere de experti-zA a fost o simpla stratagemA cu efecte favorabile apArArii lui. DacA flu se face expertiza, d-sa are motive sA se plângA In faa instanei

163

cA a cerut o probä esenia1à care nu a fost adminlstratA, lucru care este real, pentru cA flu poo sA Invinuieti pe cineva de fraude finan-ciare färà sA efectuezi o expertizà contabilã, mai ales când e vorba de o sumà atât de importantà.

Nu e mai puin adevàrat cà dacA ai cerut o probA, In principiu trebuie sA Ii supori costul, mai ales atunci când persoana In cauzA are posibi1itài financiare imense. Acest argument de bun simt flu a funclionat In cazul d-Iui Páunescu. Acum, d-sa are deschisA calea unei noi expertize la instaná, invocând faptul cA In faza urmäririi penale flu s-a fácut tocmai proba cea mai importanta. In felul aces-ta, d-sa poate sA lungeascá procesul cu câteva luni de zile, sau cu câva ani.

Iatà cum, Intr-un car concret, abuzând de dreptul de apárare, se pot pe de o parte tergiversa cercetàrile In faza urmririi penale, pentru ca apoi sA se poatA invoca Incàlcarea dreptului de apárare In faa instanei. Concluzia care se impune este cá organele de ur-márire penala trebuie sA fie foarte atente, trebuie In acelai limp sá respecte dreptul de apárare - care este un principiu consitutional

un drept fundamental al omului -, dar totodatA trebuie sA parali-zeze once posibilitài ale infractorilor de a abuza de acest drept de aprare.

Trebuie subliniat cà srAcia cu care se confruntA justiia are un rol foarte nociv pentru funcionarea sa. Dacä statul putea aloca cele 15 000 $ necesare expertizarii In ancheta d-lui Páunescu, poate cA s-ar fi putut face un par Inainte In combaterea corupiei. Dar fondurile foarte modeste de care beneficiazA justitia flu au permis acest lucru.

Un alt car celebru, cazul Murean §i Hossu, acuzai de a fi pro-dus pagube de mii de miliarde de lei BAncii Dacia Felix, este gi el strâns legat de condiiile materiale precare In care funcioneazA justiia noastrá. Dupa cum este cunoscut, ei au fost pugi In liber-tate, adicA eliberap din starea de arest preventiv, nu din motive de fond, ci dintr-un viciu de procedura: o hotArre judecàtoreascà nu avea menonatà, In Incheierea ei, formula: ,,pronunat In gedinA publica". Acest fapt a fàcut ca hotàrârea sA fie nulá de drept.

Nu doresc sA analizez detalille concrete ale cazului, anume dac judecàtorii au citit efectiv hotàrrea In gedinA publica gi grefierul a omis, involuntar, sA scrie formula respectivä, sau dacA a omis-o In

164

mod interesat, sau dacA judecátorii flu au citit hotärrea In sala de judecatà, ci doar au scris-o In dosar. Doresc sA analizez problema In liniile ci cele mai generale.

Care este condiia grefierului In justiia noastrA? Grefierul flu

este stenograf §i nici flu are un magnetofon la IndemânA, pentru a Inregistra pe judecAtor cnd da dispoziii, martorii când fac decla- raVi sau pArile când Ii fac susineri1e. El rezumA §i reproduce ra-pid, atât cat poate, cele cc se petrec In §edinla de judecatA, pentru cA dezbaterile se in Intr-un limbaj juridic care adesea 11 dcpete. Grefierul nu are totdeauna pregatirea necesarA pentru a IneIege despre cc este vorba, astfei cA, In fapt, ci noteazA ceea cc crede cA ar fi esenaI. JudecAtorii mai grijulii noteazA, ei, In persoanA, ce considerA cA trebuie sA cuprinda esential o asemenea Incheiere, sau dicteazA acele fraze care sunt eseniaIe pentru soluponarea cau-zei. Sigur cA un judecAtor flu-i spune greflerului explicit sA specifi-cc cA ,,s-a pronunat In §edinA publicA aceastA mAsurA", pentru cA este de la sine Ine1es cA hotArârea trebuie sA fie pronunata ,,In edinA pub]icA".

Ine1eg cA opinia publica, aflând cA persoane ca Hossu §i Mure-§an au fost eiberai din greaIa unui grefier, este InclinatA sA Ii suspecteze pe acesta de rca credinA §i complicitate, dar nu trebuie uitat cA prezumpa de nevinovAlie funcponeazA §i In favoarea unor funcponari judecAtoreti mArunp, cu lefuri modeste, care au o muncA foarte dfficilA. Unii grefieri scriu de mânA, fie pentru cA nu §tu sA scrie la mainA, fie pentru cA flu existA nici ma-car maini de scris. Nu trebuie apoi uitat cA ci lucreazA In condilu de zarvA, de conflict, de tensiune Intre pari. DacA am cunoate mai bine condipa br, flu ne-am grAbi sA Ii InvinovAim de complicitate infractorii.

Desigur CA ar fi ideal dacA am avea §i noi, aa cum au curWe arnericane, mijloace moderne de Inregistrare a dezbaterilor. Sun-tern InsA foarte departe de aceastA situalie.

Nu este InsA mai puin adevArat cA exstA deficienle care ar pu-tea fi remediate frA nici o investipe. Din pacate, la noi se IntâmplA frecverit ca judecAtorii sA nu intre In §edinlA pentru a-§i pronunla sentina. Dei se scrie cA sentina s-a pronunat In §edinlA publica, judecAtorul scrie mai Intâi minuta (care este rezumatul hotararii) Cu

propria mânA pe o filA a dosarului, de obicei pe verso-ul pnmei fi-

165

le. Apoi. tot judecätorul trece minuta respectivA In condica de pro-nunri. Dar, in general, judecAtorul nu Ii coniumca soluia In §e-dint5 public. Aitfel spus, In fapt, din purá comoditate, judectorul Insui Incalcä legea.

Legislaia peiialá româneascA In perspectiva exigenetor europene

Admiterea Rornriici CGIiilhiI Europei s-a fàcut dupà ce tara noastrã §i-a luat anumite angajamente. printre care i acela de a racorda legisIaia internã la standardele europene. In acest sens, unele articole ale Codului Penal prezintä an interes deosebit.

Situalia homosexualilor

Atunci când s-a racunoscut dreptul la respectarea ietii private, care este Inscris In art. 8 din Convenia Europeana a Di'epturdor Omului, s-a adAugat cä exercitarea unui asemenea drept trebuie sA se faca cu respectarea drepturilor altor persoane. Nu poate fi conceputa exercitarea acestui drept farä sA se tind seama atât de morala publica cat si de morala religioasa dominantã In societatea noasträ. Noi suntem o tard In care dominä religia cretinä ortoclox. Nu este cazul sá aplicàrn In mateiie penalã neaparat preceptele re-ligiei cretiiie ortodoxe sau catolice. dar nu este mai puin adevárat cA atunci când opinia publica §i majoritatea populaiei an o anumitA coI1cepie despre familie si despre re1aii]e dintre sexe, aceasta flu

poate 11 ignoratA. De aceea. dezincriminarea homosextiaIitAii trebuie sA se facA §i

cu respectarea unui minim de moralA pe care o societate mai tradi-ionalistA. cum este cea româneascA. o practicA.

S-a reproat, de cAtre anumii juIiti, cA noiunea de ,,scandal public" - Imprejurare care permite incriniinarea homosexualitAii - este definitA prea lax. Trebuie sA spunem CA aceasta este o prohie-mA de probA care excede problerna de incriminare. ExistA desigur riscul ca probele sA nu se poatA face sau sA fie falsificate. dar a-ceasta nu justificA ii icriminarea sau dezincri min area anumitei fapte. DacA existA o evaluaie rezonabilA In sensul cA o anumitA faptA atinge nivelul de gravitate care sA impunA incriminarea, e clar cA

166

rctnc sà se ProCedeze la incnminare. In inaterie de homosexuali-tate. societalea noastii roitianeasca cred Ca este mai purn pregätitä pentru asemenea deziucrirninãri.

Ofrnsa adusd autorltãçii

Nit existä In aceastil privintã uniformitate in legislatia peiiala a Europei. i in alte state europene. In afara României, ofensa adusa autontaii este Inca pedepsita penal.

La noi. cliii pacate. a rämas In Coclul Penal articoltil de ofensà adusa autoiltälii. pe baza cãruia au si lost condainnai doi ziariti de la ZilLa. Acetia publicasera articole prin care se refereau la pretlusa colaborare cu KGB a lostului, pe atunci In funcçie, prege-dinte a! Roinâniei, ]oil iliescu. intr-o prima fazA. judecatoria secto-rului 1 i-a coudaniiiat la Inchisoare fãrá suspendare: la Trihunalul Mtmicipiului Bucuregti. In urma apelului declarat dc cci dol. hotä-rârea de couiclamnare a fost casatà gi ziaristii an lost achitai. Tie-hiuie spits cã achitarea s-a pronunat dupa alegerile din noiembrie 1996. S-a lacut no recurs Impotriva sentinei etc achitare din partea Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuregti. ceea cc aratA cat de obedient a fost parchetul. Acest recurs a lost Insä retras. puin tnnp dupa schiinbarea procu.rorului general. Procesiil s-a judecat la Curtea de Ape! Bucuregn. secia 2 penala. la 14 se1)ternbrle. gi pdocuroriil de gedina a coniunicat CA procurorul general de pe lAn-gA Curtea de Ape! Bucuregti a retras recurstil. In aceastA situaie, soIuia de achitare a celor doi ziarigti a rãinas definitiva. Au fost In-sà ziarigti (di Constanta) care au lost condamnai gi condamnarea a rAinas definitivA.

Se pune problema dacã o asernenea infraciune Impotriva auto-iitii trehuie sa subziste Intr-un cod penal modern. Prohiema este controversatA gi couitroversabila. Ca totdeauna cfund e vorha de in-criminarea unor lapte. trebuie sA tii seama de starea in care se aflä societatea respectiva. Legea penala variazA dupa cAt este de InaintatA sau InapoiatA o anumita societate. Sunt infraciuni care in uncle tAri nu sunt pedepsite de !oc,In alte tin stint pedepsite mai puin gray. tar in allele - mai gray. In ceea cc piivegte ofensa adu-si autorithtii, eu cred cA In privina RomAniei, care de-ahia acum a amos In stadiul unei tdri democratice. ofeuisa adusã autoritAtii nu trebuje incriminatA. lrehuie nieninutA numai mfraciunea de insul-

167

trebuie incriminatá. Trebuie meninutA numai infractiunea de insul-tá §i respectiv calomnie ca pentru once cetàean, astfel Incât titula-rul unei autoritäi sã flu se bucure de un privilegiu, In sensul Ca

acelui vinovat de o atare infracune sá i se aplice o sancune mai aspra (cum este In momentul de fatA). Dacà Constituia consfine-te pnflcipiul egalitàii tuturor persoanelor In fata legii, firesc este ca raspunderea pentru insultá §i pentru calomnie sA fie aceeai pentru toatá lumea, indiferent dacA persoana In cauzA este un simplu par-ticular sau face parte dintr-o autoritate publicá. Este adevárat cA o calomnie adresatA de pilda §efului statuiui, unui ministru sau unui alt personaj care detine o funcie publicá are o gravitate mai mare, dar acest fapt flu justificA o incriminare diferità, pentru cA judecáto-rul are un tarif legal pentru pedepse, un minim §i un maxim, §i el poate, In funcie de situaia concretA din cauza respectivà, sä aplice o pedeapsä mai micA sau mai mare. In stadiul actual al societAtii româneti, care se strAduiete sA instaureze democraia, e prefera-bil ca autoritAile publice sA flu befleficieze de anumite privilegii in raport cu ceilali cetAeni. Nu InseamnA ca infractorii sA fie exone-rai de once pedeapsA, flu e cazul sA punem problema impunitAii. Infraciunile de insultA §i calomnie sunt deja incriminate In Codul Penal, §i sunt suficiente dispoziiile legale chiar atunci când infrac-iunile sunt sAvârite de ziariti, chiar dacA aceste infraciuni sunt sAvârite Impotriva autoritAtii publice.

Nu este cazul sA se edicteze pedepse malt mai aspre, pentru cA In felul acesta se poate jugula dreptul de exprimare al cetAeanului i al ziaritiIor, ceea ce nu este admisibil. Intr-un stat democratic,

trebuie sA se asigure maximum de condiii §i de garani pentru cei care vor sA se exprime, pentru cA este In intersul public ca realita-tea sA fie cunoscutA, §i chiar atunci când adevArul este denaturat, e preferabil sA ne asumAm riscurile unei asemenea denaturAri decât sA Impiedecam oamenii ca, de teama represiunii penale, sA flu spu-nA adevArul sau sA flu se exprime In mod liber. Aadar, In stadiul actual de dezvoltare a societAii noastre, cred cA infractiunea de ofensA adusA autoritAii trebuie dezincriminatA, trebuie eliminatA din Codul Penal.

168

TEFAN MATEESCU:

ASPECTE ALE LEGISLATIEI PENALE IN ROMANIA

Observaii generale

Prima observalie care se poate face pe marginea Codului Penal românesc, In general pe marginea legislaiei noastre penale este excesiva sa asprime. Atât Codul Penal (CP), cat §i Codul de Procedurà Penalà (CPP) poartA pecetea unei concepii totalitare. Intr-adevr, aceste importante acte normative au fost elaborate In perioada ceauistA, CP aparând In 1965, jar CPP - In 1968.

Mai mult decât atât, prin legea 140/1996, a cãrei intenlie declaratá era apropierea legislaiei româneti de standardele europene, s-a operat, In mod paradoxal, o InAsprire suplimentarA a unor articole din CP. Poate cA Parlamentul, In componena sa precedenta, a dorit sá arate Occidentului cat de exigenta este legea In raport cu infractorii, cat de hotárât este statul roman sã punA stavilA corupiei. Dar acest Cod Penal nu s-a aplicat niciodatA Impotriva marilor corupi, eel pupn In 1egisla0a precedenta. Alt paradox ar fi cá existá premiza ca acum aceastä lege foarte asprA sA se aplice chiar contra celor care au impus-o.

LAsând la o parte considerentele de ordm umanitar (dei ele sunt In fond cele mai importante), trebuie spus cA o lege penalA cx-cesiv de asprà are dezavantajul de a genera pedepse cu Inchisoarea pe termene foarte lungi; acestea pot ajunge la 30 de ani. In acest fel, pedeapsa devine mai curând o másurA de siguranA a societAii, care este ferità de eventualele noi fapte penale comise de infractor. Or, o lege penala raiona1A ar trebui sA facA o distincpe netA Intre pedepse §i mAsuri de siguranA. Pedepsele nu trebuie sA fie neapA-rat foarte aspre, dar trebuie sA fie aplicate prompt §i sA se urmA-reascA Intr-adevAr In timpul pedepsei reeducarea §i resociaiizarea infractorului. Nu e un secret pentru nimeni cA o izolare foarte lungA a unei persoane de restul societAlii ii poate deteriora perso-nalitatea, II poate desocializa, chiar dezumaniza, caz In care, In momentul In care ajunge sA fie pus In libertate, este mutilat psihic, astfel Incât garanii1e cA ar mai putea sA facA faA vieii de relaie

169

sunt foarte, foarte mici. In general, se poate spun, pe de o parte, ci, pnndere pJep-

selor privative de libertate este prea ware in 1egislaia noasträ pen-mi. §i pe de altá parte Ca reinerea §i arestul preventiv sunt practicate excesiv. Este regretabil in special faptul cä pedepse cii Inchisoarea, pe termene relativ mali, de 4-5 au, se dau frecvent unor minori. ceea cc poate avea o influent,ä distrugatoare asupra personalitàii br. Asupra acestor aspecte vom reveni.

ModificAri ale Codului Penal operate prin legea 140/96

Art. 200

Articolul se referä la re1aiile homosexuale. In formularea con-sacratA prin legea 140/96, fapta mntreinerii de relaii homosexuale flu este incriminatã, ceea cc reprezinta an progres faä de reglementarea precedenta. Sunt pedepsite Insä faptele respective ,,sävârite In mod public san clara air produs scandal public'.

Termenii ,,In public", ,.scandal public" trebuie Inelei In sensul definit de art. 152 CP, care sum destul de seven. Astfel, existenta a numai doi martori perrnite ca fapta sa fie consideratä publica.

Noaa reglemeittare este rnai aspri cu formele agravante ale in-fraciunii respective Intr-adevar se sanctioneaza fapta prevazuta In alineatul I sávâritA asupra unui minor, asupra unei persoane In imposihilitate de a se apàra sau de a-i expliina voina, san prin constrangere. CU 0 pedeapsa de la 3 la 10 ani. Anterior, pedeapsa era. la priniul aliniat. de la 1 Ia 5 am. jar la al doilea de la 2 la 7 ani.

Anterior. cea mai mare pedeapsa era dc 15 am de Inchisoare, jar acuni este de 25 am. Noua lege pedepsete cu Inchisoare ade-menirea, propaganda, asocierea. Anterior. legea prevedea doar Indemnarea sau ademenirea §i o sanctiona cu Inchisoare de la I la 5 am. Se observã cá textul de pedepsire a fost mult 1rgit.

Trehuie adaugat totai cA. In practica, flu exista cazuri in care asocierea sä fi lost pedpsita, dei ea este practicatã In mod deschis.

Dc asemenea. singurele cazuri care fac ohiectul procesebor cc implica persoane homosexuale sum practic cazurile de viol.

170

Art. 201

Articolul se referä la perversiunea sexualá, in care intr i ,,ori-ce acte nefireti In legatura Cu viaa sexualä". definiie in legaturfi cu care se pot formula obiecii justificate. Noutatea introdusã de legea 140 ete CA acestea nu constituie infraciune decãt dacà sunt Infptuite In public sau dacá au produs scaiw4d public. S-a Iriregis-trat aadar un progres faà de legea precedent.

Art. 205

Articolul se referá la insuhà. ModificArile au douA aspecte. Pe de o parte, a fost introdusà, In descrierea infraciunii, sintagma prin o,-ice alte rnijloace, care vizeazd In special presa; s-a evitat introdu-cerea unor termeni mai explicii pentru a nu se putea incrimina liinitarea libertàii presei.

Pe de alta, pedeapsa cu Inchisoare s-a rnárit considerabil, de la 1 la 3 luni, In textul vechi, devenind de la 3 luni la 3 ani, In textul nou.

Regresul introdus de legea 140/96 este evident. E greu de sus-inut Ca asernenea prezurnate delicte de presã trebuie pedepsite cu

Inchisoarea. Pot face excepie doar acele ImprejurAri, Intr-adevär excepponale, când un articol din presà a dus la o ucidere sau o sinucidere, adicà doar atunci când a intrat In cauzalitatea unei infraciuni niult mai grave.

Art. 206

Articolul se referã la calomnie. Modoficàrile sunt similare celor din art. 205: s-a adaugat sintagma prin once rnijloace §1 s-a Inàsprit pedeapsa cu Inchisoarea, care era in textul vechi de la 3 luni la 1 an. jar In textul nou este de la 1 an la 3 am. Se impun aceleai observaii ca §i la articolul precedent.

171

Articolele 208 §i 209

Articolele se referA la furt, respectiv la furtul calificat. Aici, In urma moclificárilor, s-a ajuns la o situaie mai asprà decât In perioa-da ceauistA (singurul element de progres fatá de acea perioadA este faptul cà flu se mai face distinctia Intre avutul oltesc §i cel privat, astfel Iricat furtul din avutul obtesc flu se mai pedepsete mai aspru decât furtul din avutul privat).

Furtiñ se pedepsete cu Inchisoare de la 1 la 12 ani, mr furtul calificat, cu Inchisoare de la 3 la 15 ani. In aceastà ultimà categorie inträ furtul produselor pertoliere, a unui act de identitate sau de stare civilä, eel comis In timpul nopii etc.

Este regretabil faptul cá pedeapsa minima pentru furt este de 1 an Inchisoare. Aplicarea strictá a legii este practic imposibila. Va-loarea bunului furat flu intrA In prevederile articolelor 208, 209, astfel cA flu este respectat principiul proporionalitaii dintre infrac-iune §i pedeapsa. Singura modalitate de depaire a acestei situaii este manifestarea discemAmântului judecàtorului. Intr-adevar, art. 18 Ii permite aCestuia ca In cazul In care pericolul social este foarte mic, sA aplice másuri administrative: mustrare, mustrare cu avertis-ment, amendA.

Sub aspect practic, noile formulari ale art. 208, 209 duc la creterea inutilã a popu1a0ei penitenciare, supraaglomerarea aces-tora, cu toate consecintele ce rezultä de aici.

Art. 236 §i 238

Articolele se referà la ,,defaimarea tArii sau naunii" §i respectiv ,,ofensa adusä autoritáii". Prima infracune este ,,succesoarea" infraciunii de ,,defimare a oranduirii socialiste". Aceste articole pot reprezenta o atirigere adusá libertii de exprimare.

Art. 312

Articoluj se referA la traficul de stupefiante. Aici este explicabilá Inàsprirea pedepsei, Intrucât, d(pa càderea comunismului, Româ-nia s-a vazut expusA pericolului reprezentat de traficul §1 consumul

172

de stupefiante. AèeastA InAsprire este considerabilá: de la 1 la 5 ani In legea veche, de la 3 la 15 ani In legea nouà. Dacä fapta a fost sAvãrità organizat, se poate ajunge la Inchisoare pe viatá.

Aspecte ale Codului de ProcedurA PenalA

Una din cele mai serioase carene ale CPP este faptul c permite privarea de libertate plecând de la ,,indicii", In gravA contradicie cu normele cc se impun pentru respectarea drepturilor omului. latA cc spune art. 143:

Mãsura rqinerii poate fi luatã de organele de cercetare penalã faa de Invinuit dacá sunt probe sau indicii temeinice cã a savâqit oJ'apta prevázutã de legea penala.

Cc indicii pot fi temeinice? Legea explicá astfel: Sunt indicii temeinice atunci când din datele prezente In cauzä

rezultá presupunerea cã persoanafaa de care se efectueaza urmàri-reapenala a savarcitfapta.

In fond, legea permite atesrthea unei persoane pentru o presu-punere. Aceasta este o gravà motenire din perioada comunistA, când o simpla delaliune sau o bànuialá puteau duce la arestare. Cazul - relativ recent - a! §oferului Samoilescu este un exemplu dramatic. Aici, s-au gásit §i ,,probe", urme de singe uman In bale, pentru CA ,,probele" fuseserà mAsluite.

Practic, lucrurile pot sta astfel. Se cornite, de exemplu, un omor, jar un vecm al victimei care IntâmplAtor a plecat din !ará imediat dupa comiterea crimei devine, pur §i simplu, ,,suspect", astfel CA la Intoarcerea In tarà - dupA o lunA, sau douà, sau mai mult - poate fi arestat. Polilia Intocmete asemenea liste Cu ,,SU5-

peci", dintre care este arestat cineva, care neagá fapta §i apol este eliberat. Este arestat apoi alt ,,suspect" §i aa mai departe.

Trebuie spus cà flu numai indiciile, dar §i probele pot fi InelA-toare. Once proba poate fi, In principiu, contrazisà. Au fost situa!ii In care unii inculpali au scris cu mina br declaralii In care au recunoscut cA au comis un furt, pentru ca ulterior sà se constate CA au dat declaratiile pentru a nu se mai exercita violenle asupra ion, i CA In perioada In care ar fi avut bc furtul ei se gAseau de fapt In

penitenciar.

173

Este imperios necesar ca. de regula. infractorii sä fie trimii in judecatã In stare de lihertate. Din pcate, sunt frecvente cazurile In care ei sunt arestai Cu mult limp Inaintea momentului in care instanta s-a pronun1at §i sum pui in lihertate imediat dupä acest moment. Nu puine sunt situaile in care inculpatul a stat In arest o perioadã mai Indelungata decSt cea indicatä de instanã.

Arestarea preventiva se poate justifica doar dacä avem de a face cu infractori pericu1oi, violeni, care au comis omoruri, tâlhärii, vio1uri sau cu infractori care au Incercat sà fugA peste grania prin locuri neperinise; cu maii falsificatoi de valutä; cu cei pentru care s-a dovedit cä Incearcã sA Invete martorii sã dea màrturii mincinoa-se. on si pläsmuiascà probe care sä inducà In eroare instana. Dar nu once infraciune trehuie sA ducã la arest.

Necorelàri Intre Codul Penal, Codul de Procedurá PenalA §i legile penale speciale

Codul de Procedurä Penalli a fost elaborat cu mult Inaintea unor lei penale speciale §i a legii 140/96 de modificare a Codului Penal. Intr-adevàr, un numãr mare de legi - legile penale speciale - fac refenre la infraciuni: legea vãnàtoarei §i pescuitului, legea electoralä, a contràvenii1or etc. Intre textele penale generale §1 cele speciale existä un numAr mare de necorelári §i contradicii. In prin-cipiu. legea penalã speciala trebuie sa fie inclus In cea generalà. De exemplu legea speciala nu poate contine pedepse mai man decât cele prevazute In legea generala.

Transformarea amenzii In Inchisoare

Se §tie cã infraciunile mai grave se pedepsesc cu Inchisoare iar cele mai puin grave, cu amendã. Din pacate, amenzile prevazute dé unele legi penale speciale sunt foarte man. de ordinul milioane-br, jar multi dintre infractori sunt de condiie modestä, astfel cä flu

pot pläti sumele respective. Conform Iegii. dupa scurgerea a 90 de zile, amenda Se transformä In Inchisoare, calculându-sa vaboarea unei zile la 10 - 15 mii lei. Se poate vedea ce valoni inari se oblin

174

uinpã4ind câtea inilioaiie Ia 10 - 15 mu. Se ajunge astfel la situa-ii paradoxale. In care oameni care au fàcut irifractiuni minore - ameninare. insuith, tãierea unui porn etc. - executh mai rnultä Inchisoare decãt cei vinovai de infraciuni niult mai grave.

Cautiunea

In Codul de Procedura Penalä existä o prevedere care permite eliberarea pc cautiune a infractorilór care comit infraciuni al cãror maxim de pedeapsa este de eel mnult 7 ani. Din cauza ridicArii repetate a pedepselor. aceastA prevedere este practic inoperanta. l'entru cele mai multe infraciuni, pedeapsa Incepe cu 3 ani §i se terminä Cu 10, pentru altele Incepe cu 5 §i se terminã cu 15, on InCepe cu 10 §i se termin cu 25. Aproape cä nu mai existh infrac-iuni pentru care sä fie aphcablIA cauiunea.

Aspeete juridice ale luptei contra corupiei

Lupta contra coruppei nu trebuie sA fie o luptä dusä pe baze politice, de con]uncturã. ci o luptá dusA pe baze juridice. Cu carac-ter de continuitate. Ea nu trebuie sa fie o lupta Intr-o arenA de circ, nlenitã sä satisfacä nevoia de senzaional a opiniei publice; trebuie A lie o luptä mtensa, dar serioasä, bazatä pe probe bine funda-mentate. stabilite cu respectarea tuturor condiiior procesuale §i procedurale stabilite de lege.

Arãtam mai Inainte cA nu once infraciune trebuie sä ducà la arest. Cu atât mai mull se impune aceastA constatare In situaa multor prezumate cazuri de corupie, legate de infractiuni comise In donieniul financiar-bancar. Pc de o parte. In acest domeniu flu

aveni Inca organe de urmãrire penala suficient de bine pregtite, flu avern burn speciahti In drept cornercial. Unele operaiuni co-merciale presupun o sene de activitãi care pot uneori sà Ii lase iluzia cä ar putea fi Incadrate Intr-un articol de lege, pentru a vedea ulterior cã ne-am Inelat. In plus, nu avem sigurana ca o expertiza, char emanatä de la un specialist hancar, este dezinteresatA.

In domeniul bancar nu avern prea multi specialiti, i. daca printre cei mai huni sunt tocrnai cei care efectueazä infraciuni1e,

175

este foarte greu sä Ii depistam. Nu avem specialiti nici In polipe, nici In procuraturA, nici la judecàtorii. La noi sunt In activitate vreo 30 serii de juriti care flu au fàcut drept comercial In facultate. Ar fi normal ca Intr-un astfel de dorneniu al nisipurilor micãtoare sA flu ne aventurám In a lua In pripA másura arestului preventiv.

Din pàcate, tocmai Impotriva unor persoane suspectate de co-rupie In domeniul financiar-bancar s-a luat In mod pripit decizia a-restárii preventive, frA respectarea 1egalitaii §i f.rA probe suficien-te, astfel Incât persoanele arestate au fost puse ulterior In libertate, flu pe chestiuni de fond, ci de formA. Aceste fapte due la scáderea Increderii populaiei In jusfiie §i pot provoca persoanelor In cauzA suferinle inutile.

Iatá câteva exemple.

Afacerea Caritas. Cazul Stoica

Macerea jocului piramidal Caritas, organizatA In principal de Ion Stoica, este binecunoscutA opiniei publice. In esená, se §tie cà jocul a generat un numr mare de ImbogAii, care au primit de 8 ori suma depusa, §i un numlir §i mai mare de pAgubii, care au pierdut banii depui. Se mai §tie Ca patronul Caritas, d-1 Stoica, a fost arestat §i eliberat.

Iatá cum stau lucrurile sub aspect riguros juridic. D-1 Stoica a Inffintat o societate pe care a numit-o de ajutor reciproc, dar In fond comercialá, a redactat statutul, a formulat obiectul de activi-tate, s-a prezentat In instanla, instana le-a verfficat §i i-a autorizat funconarea. Conform statutului, ci trebuia sà primeascA ofertele de la depunatori §i la o anumitA distanlA In timp sã dea de 8 on Imprumutul. Jocul continua prin venirea ahora, care acopereau continuu aceste plAi. Fund autorizat de instanlà, jocul era legal, cu unica condilie a respectarii statutului: sä flu se facà plai peste rand, sA nu se facá pllii unor persoane care nu au depus de bc bani (jar suma care ar fi trebuit sa o fi depus sA fie reinutA In mo-mental plaii) - In general sA flu se facà plái In mod prefereniai. Stoica a fa-cut Insä plai preferenia1; a fcut plAO unor persoane care nu depusesera de bc, a fa-cut pIai unor demnitari denmitari, a fàcut plái peste rand etc. Normal, ar fi trebuit sä se stabileascA toate aceste ca.zuri concrete, sA se adune sumele §i poliia sA-1 tn-

176

mitä pe d-1 Stoica In judecatá pentru IneIAciune In paguba cetate-nilor corec, care au aderat la statutul respectiv, au devenit depo-neni si care au fost in§elao In ateptarile br datoritA acestor abu-zuri. Dacä ar fi fost trimis In judecatà pentru aceastà infraciune, dd Stoica ar fi fost probabil condamnat.

Dar d-i Stoica flu a fost trimis in judecatA pentru Ine1Aciune In detrimentul depunãtorilor coreci, ci pentru cA ar fi Ine1at chipurile prnnâria Cluj. Care ar fi mecanismul prezumatci IneIàtorii? Faptul cA unii depunätori care ar fi luat câtiguri de acolo ,,peste rand" ar fi lAsat In sernn de recunotinA o sumá bani ca donàie pentru primaria Cluj. Cum 1anuI câtigatori1or a fost curmat, implicit s-ar fl fcut o pagubA Primàriei Cluj, dcci s-ar Ii pagubit avutul obtesc. In acel moment nu se abrogaserá prevederile referitoare la regimul special al avutului obtesc.

Sub aspect juridic, donapa poate fi reinutã doar dacà donatorul era propietarul de drept al banilor, ceea ce nu ar fi fost cazal cu cei care ar fi luat bani peste rand. Banii obtinui prin InelAtorie flu

le-ar fi aparinut de drept. Dc asernenea, donaa ar fi trebuit sA fie accepiatA de primArie §i acest lucru trebuia certificat cu acte nota-riale. Dar, In cazul Caritas, flu putea ii vorba de vreo donaie, nici de vreo pigubirc a primAriei. Dc fapt, primaria Cluj flu forniulase nici 0 plângere.

Din Intreg dosarul d-lui Stoica flu s-a putut reine decât faptul cA aflulmte sume nu fuseserA Iflrcgistrate In contabilitate, asifel cA a fost condamnat pentru fals, dar a fost pus In libertate, urmând sà fie trimis In judecatlI pentru Inelàciune Impotriva persoanebor fizice.

Dc ce 1-a trimis poliia In judecatlI pe Stoica cu Invinuirea de a ITi pagubit primaria Cluj? Este greu de crezut cA flu cunotea adevra-ta vinlI a mi Stoica, atât de mediatizatlI. S-a presupus cA, indreptân-du-se cercetàrile pe o pista falsà, cci care luaserä bani peste rand, demnitari §i funcionari influen, vor rlImlInc In afara investigaii-br? Oricare ar fi raspunsul corect, este greu de crezut cA polipa §i-a propus altceva decât manipularea opiniei publice, IncerclInd s lase impresia cä se face dreptate In dosarul Caritas.

177

Cazurile Murean i Hossu

Doinnii Murean §i Hossu au fost arestai In legAtura cu mai multe credite luaie firA acoperire de la banca Dacia Felix. Ei au fost arestai In urma sesizärilor formulate de directorul hãncii, pe hazA de indicii. färä o instrumentare temeinicà. Neflind trirnii In judecatA, la fiecare 30 de zile trebuia sä ii se reInnoiascä madatul de arestare. S-au acordat mai multe prelungiri dar, la un moment dat, hotärârea de prelungire a arestárii, datA de o instanã a jude-cAtoriei sectorului 4, a fost atacatA prin recurs la Tribunalul Muni-cipiului Bucureti. Motivul invocat a fost cá hotãrârea de prelungire este nulä absolut, find datA In birou de cAtre judecAtori, fArA sA II fost cititA In §edinA publicA, dupA cum cere legea.

HotArãrea de admitere a recursului, pronunatA de Tribunalul Municipiului Bucureti era, conform legii. definitivA. Cu toate astea. la stAruina organelor de poliie. procurorul general, d-1 Cochines-cu, a introdus recurs Iinpotriva hotArârii tribunalului, adicA a fAcut recurs la recurs, ceea ce, conform legii. era inadmisihil, cu atft mai mull cu ct hotArãrea TMB nu era o hotArãre de finalizare a cazu-lui. Inadmisibil a fost considerat §i de conipletul Curiii Supreme de Justitie. Ca urmare a respingerii acestui recurs a trehuit ca cei doi inculpai sA lie pui In libertate pentru CA nu mai exista temeiul reinerii br In detenie. Punerea In libertate a inculpaior pe care a hotArft-o Curtea Suprema, Ca efect al hotArfrii de respingere a recursului. nu InseamnA desigur iertarea incu1pai1or de faptele pe care' le-au fAcut, §i nu constituie un impediment pentru triniiterea ]or In judecatA. In condiiile prevazute de Codul de ProcedurA Pe-nalA. Faptul cA po1iia s-a grAbit la luarea mAsurii arestãrii preven-tive este dovedit prin aceea cA nici acum nu an fost strfnse probele necesare pentru a-i trimite In judecatA. DupA cum nu a fost trimis In judecatA pãnA acum pentru Ine1Aciune nici Stoica. dei era timp suficient i erau §i probe. Cazul Stoica este de aitfel, sub aspect jundic, un caz foarte simplu.

Cum s-au petrecut de fapt lucrurile? Mai Intâi, poliitii i-au arestat pe Hossu §i Murean §i apoi au plecat In America, sA se pregAteascA In domeniul infraciuniibor bancare! Dar au plecat numai po1iiti (In frunte cu d-1 Abraham) §i procurori, judecAton nu. Oare judecAlorii nu trebuie §i ei sA §tIe sA judece, san br li Se vor da instruciuni cum sA procedeze?

178

Alt lucru gray este cA chiar In ziva in care Curtea Suprema a dat hotrârea, poliitii au venit la Curie §i au fcut presiuni pentru a obpne niotivarea hotärãrii In aceeai zi, pentru cä voiau sA o fob-seascä Intr-un mod care nouä, judecätorilor, nu ne-a fost clar. Mai mult. flu 1-au pus pe inculpat In libertate. dei nu mai aveau temei sà-1 biná In arest pAnA a doua zi, jar a doua zi au Incercat sä oblin arestarea preventivã Intr-un alt dosar.

Aceasta este o altá anomalie. Iritrucât dacA existA mai multe in-fraciuni imputabile unei singure persoane, trebuje fàcut un dosar care sA le coninä pe toate: se pot face mai multe dosare doar dacä eel care cerceteazA pentru anumite fapte un acelai inculpat flu au cunotiflà unii de alii. Dar dacä se §tie cA s-au comis mai multe fapte de aceeai persoanã, ele trebuie puse toate Impreunä, pentru cä numai In aa fel poi avea o Iflelegere corectä a periculozitaii infractorului.

Contemplând desfurarea acestor lucruri, nu pot sa rämn de-cat mâhnit. pentru cä am impresia c e vrea sA se scoat castariele din foe cu mãna justiiei. Se vrea pe undeva sA se compromità justi-ia. Insà justiia s-ar compromite mult mai rAu dacä s-ar läsa prins

In lesi §i at- face rabat de la lege. Cum s-ar putea admite un recurs la recurs, Impotriva Codului de Procedurg Penalã, sub pretextul cã inculpaii ar fi vinovai de fraude bancare grave? Convingerea mea e cä §i eel mai odios criminal are dreptul sá fie judecat In mod co-rect, dupa normele procedurale stabilite In codurile de procedura.

Funcionarea justitiei In Rornânja. Nôuà lege a organizãrii judecátoreti

Prin noua sa lege de organizare, justiia romãneascä a fAcut un pas important pe calea modernizärii. Nona lege a tranat lunga disputA In legMura cu puterea judecàtoreascä, purtatä Intre fostul procuror general §i factorul administrativ, ministrul justiiei. Arti-colul 1 al legii a stabilit cu claritate ce insearnng puterea judecàto-reascä: Art 1. Autontatea judecãtorea..scà Se compune din instanlele Jude-cãtorecti, ministerul public ji Consiliul Suprern al Magistraturii, fie-care cu atributii proprii preväzute de constituiie ci de lege. Puterea judecãtoreascà este separatà de celelalte puteri ale statului având

179

atributii proprii ce sunt exercitate prin instanlele judecátoreti In conformitate cu principiile §i di.spoziiile prevãzute de Constitutie ci de celelalte legi ale fdrii.

Din noul text rezultã clar Ca puterea judecátoreascä este exerci-tatA numai de instane, flu §i de parchete sau de Consffiul Suprem al Magistraturii, care sunt organe administrative.

In articolele 37 §i 38, legea stabi1ete raporturile dintre miiiisterul justiiei §i parchete astfel: Art. 37. Dispoz4iile ministruluijust4iei date In mod direct sau pan procurorul general In vederea respectarii i aplicarii legii sunt obligatorii. Art. 38. Ministrul justifiei, prin procuroni insje ciori din cadrul parchetului de pe lânga Curtea Suprema de Just4ie §i din parchete-le de pe lânga Curçile de Apel sau a4i procurori delegaçi, exercitã controlul osupra tuturor procurorilor. Când considerá necesar, Ministrul Just4iei, din proprie in4iativá sau la cererea Consiliului Sup rem al Magist rat urii, efectueaza controlul prin inspectori generali sau pan procurori detasai In Direqia relafli CU Ministerul Public §i coordonarea strate8iei antiinfraqionale din cadrul Minis-terului Just4iei. Controlul se efectueaza pan venficarea lucrárilor, a modului cam se desfaoara raporturile de serviciu cu just4iabilii ci cu celelalte persoane implicate In lucrãrile de competena parche-telor, precum §i prin aprecierea asapra activit4tii, pregátirii §i apti-tudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul just4iei poate sã cerã Procurorului general al Parchetului de pe lânga Curtea Su-premã de Just4ie informari asupra activitãlii Parchetelor ci sã dea indrum/Iri cu privire la màsurile cc trebuie luate pentru combaterea fenomenului infraqional. Mini.strul justiliei are dreptul sä dea dis-poz4ie scrisã In mod direct sau prin procumrul general procurorului competent sà Inceapã, In condiiile legii, procedura de urmárire pe-nalã pentru infraqiunile despre care are cuno,ctinjá ,ci sã promoveze Infata instantelorjudecátoreti aqiuni §i cái de atac necesare apá-rárii interesului public. Nu vor putea fi date însá dispoz4ii pentru oprirea procedurii de urrnàrire penalã legal deschise.

Nu se mai poate spune ca ministrul justiiei ar putea influena soarta unui proces, Intrucât chiar inspectorii judecàtoreti, majori-tatea magistraP In cadrul Curilor de Apel sau a tribunalelor, flu ye-rfficã decât hot5rri1e rAmase definitive sau aspectele disciplinare, dar nu la speA. Atunci când o hot5râre consideratA definitivA este

180

apreciatd de ministrul justiiei ca find greitá, el, direct sau prin procurorul general, o atac, dar asupra 1egalitAii ei se vor pronuna judecàtorii de la instanla ierarhic superioarA celei care a dat soluia. Dcci schimbarea so1uei o fac pfnà la urmá tot judecàtorii, care sunt independeni §i se supun numai legii; schimbarea soluliei flu o face ministrul justiliei, dcci flu se poate pretinde cá ar exista o imixtiune din partea ministrului, a factorului executiv, in puterea judecAtoreascf.

Inamovibilitatea judecAtorilor

Imediat dupà Revolulie s-a introdus noiunea de inamovibilitate a judecAtorilor, care, timp de 50 de ani, dispruse din dreptul ro-mfnesc.

Atât Constitua din 1991, cat §i legea de organizare a justilici, nr.92/1992, prevedcau cA judectorii numili de preedinte1e lárii sunt inamovibili. Din pacate, aceste prevederi au fost puse In aplicare en 0 Intârziere nejustificatä. Punerea In aplicare a namovibilitàlii este legatä de un scandal din jurul unui proces desfurat la Braov, In 1995, In care a fost implicat actualul senator Nicolae Dide. Acela a fost evenimentul care a dec1anat acordarea efectivA a inamovibilitAlii, dar flu top judecAtorii In funce au primit-o, ci numai anumite segmente. Se putea, astfel, ca la o anumità instanf, 20 de judecàtori sà fie inamovibili, iar 3 sA flu fie.

In rioua lege, inamovibilitatea este aplicata tuturor judecátorilor, cu exceppa celor stagiari. Iatà coninutu1 articolelor respective: Art. 75: Judecátorii numqi de preedintele României sunt inamo-vibili. Procurorii i judecàtorii stagiari se bucurã de stabilitate. Magistraii flu potfi cercetai, rqinui, aresta4i, perchezifionai sau trimici In judecatä faM avizul ministrului just4iei. Ministerul de Interne are obligaia de a acorda la cerere proteqie magistrailor §i familiilor br, In cazurile In care viaa, integritatea coiporalã sau avutul acestora sunt supuse unor ameninçan. Art. 76: Magistraii pot fi eIiberai din fun qiile pe care be dqin numai In un-nàtoarele cazuri: a. demisie b. pens ionare pentru limitã de vârstà sau incapacitate de muncã

181

c. transferarea Intr-o altafunqie potrivit iegii d. dacã Iinpotriva niagi5tratului s-a luat ntàsura Indepãrtãrii din inagi.tratura, fie ca sanqiune di.sciplinarã, fie pentru vãdita incapacitate profesionala ori pentru boa/a psihica e. dctcã niagistratul a Jost condamnat definitiv pentru o fapta prevãzutä de legea penala

f daca magistratul nit inai indepiinçcte cond41ile.. (se refera la plecarea deJinitiva din lard, n.n.) etc.

Ministrul Justitiei poate dispune detaarea judecàtorilor inamo-vibii numai cu acordul scris a! acestora, In cadrul Ministerului Justitiei, la institutul National alMagistraturii, la alte instanle jude-cätoreti sau La abe autoritãti publice.

Inclusiv avansarea se poate face pe bc, pentru ca judeciitorul sä flu poatA fi luat sub motivul avansrii de la solutionarea unei cauze pe care el o vede Intr-un anume fel.

Din pacate, excepie de la acest regim al inamovibilitãtii fac chiar judecãtorii Curtii Supreme de Justitie, care prin legea 56/1992 de organizare a CSJ an inamovibffitatea limitatã la mArimea mandatului, care este de 7 ani. Aici, conform actualei reglenientari - pe care eu nu o consider bun - inamovibilitatea se acordä pe timp limitat. In mod normal o astfel de restrictie Incalcá chiar continutul notiunui de inaniovibilitate, care nu poate fi limitatA in limp. Aceastã limitare este contrarã ideii de inamovibilitate, aa cum este InteleasA In dreptul tãribor cu 0

dernocratie realã. Factori din vechea putere cAutau sA explice cA trehuie totui sA li se dea §anse egale tuturor judecätorilor pentru a ajunge la Curtea Supremã, ca prevederea inamovibilitAtii ar putea sã Impiedice oarecum competitia dititre aspirantii La o astfel de functie, clar din punctul de vedere care tie intereseazL este cert cã legea 56/1992, de organizare a Curtii Supreme, este defectuoasA.

Noi niai aveni de fAcut câtiva pai pentru a avea 0 lege a organi-zãrii justitiei cu adevArat democraticã. Primul este introducerea institutiei jucIectorului de instructie. Al doiLea este reaezarea competentebor. La ora actualä. dei Curtea de Apel se numete Curte de Ape] §i in mod normal ar trehui sa judece apeluri. in civil judecä recursuri, mr sectia civil de La Curtea SupremA de Justitie judecã nurnai strãmutäri, cäci nu i s-au dat recursurile In ideea c

182

va judeca recursuri In anulare fäcute de d-1 procuror general Co-chinescu. Or, trebuie sã se repunä lucrurile In ordinea br fireascá: instanta de bazà trebuie sa fie tribunaluL pentru ca acolo sunt judecätorii cu o competenä profesionala corespunztoare. cu ape! la Curile de Apel §i recurs la Curtea Suprema, pentru cA In toate sistemele de drept, inclusiv In sisternul nostru de pnâ In 1948, Curtea de Casatie judeca recursurile. Echiva!entul Cu4ii de Casatie acum este Curtea Suprem de Justiie. Reamintim cä ea se nurnea malta Curte de Justiie §i Casatie pentru cä flu judeca In fond ci casa, trirnetea cazul sA fie judecat de celelalte instane; constata cã Intr-o hotArâre s-a IncAbcat o dispoziie a !egii, casa hotãrârea §i trirnetea spre rejudecata; de aceea aciutiea sa se nurnea recurs In

casatie.

183

GABRIELA STOICA:

PROBLEMA RESTITUIRII LACASURILOR DE CULT GRECO-CATOLICE

In iunie 1997 a fost discutat In Parlament proiectul unei legi care reglementa retrocedarea lãcaurilor de cult càtre Biserica Greco-Catolicà, iniiatá de senatorul Matei Boil. Legea, deosebit de moderatà, se refera doar la unele dintre bisericile din medial rural, find departe de formula propusá initial (i susinuth de Con-siliul Europei), resWutw in interum.

Reaca Inaltului cler ortodox s-a dovedit a fi extrem de violeritA. Legea a fost consideratá un ,,diktat", un ,,amestec inadmisibil In problemele Bisericii Neamului", o ,,Incàlcare a Constitupei §i o nerespectare a principiului statului de drept". Patriarhia ,,atrage atena cä aceastä lege va crea o atmosferà de urA confesionalA In Transilvania §i cà senatorii PNTCD Ii asumà o grea raspundere".

Vom reproduce partea central a textului de lege, dupa adop. tarea amendamentului propus de senatorul Corneliu Turianu: ,,ln localitaple rurale In care existà mai multe 1ácauri de cult folosite de Biserica Ortodoxá RomânA care, pan In octombrie 1948 se allau In proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Cato-lice), cel puin unul dintre aceste lácauri de cult va ii retrocedat In folosina Bisericii Greco-Catolice, la cererea enoriaior din respec-tiva localitate."

latA consideraii1e d-lui Turianu In sprijinul adoptarii acestei legi: ,,In realitate, estevorba de o problema de proprietate (nu de una religioasA, n.n.). In ceea ce privete Biserica Greco-CatolicA, prin Decretul-lege nr. 9 din 1989 a fost abrogat Decretul nr. 358 din 1948 privind stabilirea situatiei de drept a fostului cult greco-catolic, jar prin Decretul-lege nr. 126 din 1990 acest cult a fost re-cunoscut oficial, organizãndu-se §i funcponând conform regimului juridic general al cultelor religioase din Romania. Printre normele juridice cuprinse In Decretul 177 din 1948 privind regimul gene-ral al cultelor religioase este prevzutá dispozija conform creia averea cultelor disp.rute ori a cror recunoatere a fost retrasA Fe-vine statului (art. 36), Nici o reglementare ulterioarA nu a transferat

184

In patrimoniul Bisericii Ortodoxe bunurile care au revenit statului ca urmare a interzicerii Bisericii Greco-Catolice." Iatá cA demersul legislativ In discuie este perfect justificat §i constitutional.

Sá mai amintim cà In Transilvania 400 de biserici care au apar-inut (i aparin de drept) Bisercii Greco-Catolice stint §i acum In-chise, In timp ce greco-catolicii Ii in slujbele In stradA. Mennerea In aceastá situae a 1ácaurilor de cult greco-catolice nu este numai o IncAlcare flagrantá a statului de drept, ci §i o cruzime inutila §i absurdA, care flu are nimic de a face cu etica cretinä pe care §i-o revendicá Ina1i ierarhi ortodocsi, ci CU comportamentele §i ideolo-gia de tip sovietic.

185

IIUNA STANESCU:

SITUATIA CASELOR NATIONALIZATE

Pânã la Incept[tul acestui an, Romãnia se Insctia cu succes In rândul tdrilor In care situaia respectArii drepturilor omului era monitorizatä de ConsiliulEuropei. Prin RezoIuia 1123 a Adung-rii Parlamentare a Consiliului Europei, adoptata la 24 aprilie 1997, aceastã procedura a fost suspendata, pentru cã România i-a respectat obligaiile §i angajarnentele cele mai importante.

Totui, monitorizarea ar putea fi reluatä oricând. se aratä In docu-ment. dac s-ar constata cA tira noasträ nu îi onoreazi ob1igaiile de stat membru at Consiliului Europei. sau dacá In termen de un an nu se reglementeazà câteva situatii considerate inacceptabile. Prima, §i cea mai importantA consecinä a re1urii monitorizárii, ar fi practic imposibilitatea acceptärii României In NATO.

Pentru a respecta In totalitate coninutul Conventiei Europene a Drepturilor Omului §i recomandArile Consiliului Europ. In sistemul Iegislativ at tArii noastre ar trebui sA survinA ccl puin trei modificAri.

a) rezoluia 1123 cere României sa opereze asupra articolului 19 at legii 92 /1992 (a organizarii judecAtoreti), pentru cA asigu-rã Parchetului un rol prea puternic

b) un numär de cinci dispoziii ale Codului Penal favorizeazä In mod evident mncàlcarea drepturilor omului. Este vorha despre articolele 200. 205, 206, 238 i 239, referitoare la homosexuali-tate, insultä §i defAimare. Aceste ultime douä articole reprezinta practic Ingrdiii ale libertäii presei;

c) Adunarea Par1amnentar a Consiliului Europei cere Roinãni-ei rezolvarea problinei bunurilor imobiliare confiscate sau expro-priate. In document se menioneazã Ca restituirea càtre deinui politici sau comunitäile deposedate trebuie fäcutà cu respectarea principiulul restitutio in integruni sau, dacá nu este posibil. se solicitä acordarea unei despaguhiri echitabile .,. Consiliul Europei recomandä insistent modificarea legislaiei In materie. In special a legilor 18/1991 §i 112/1995", stipuleaza Rezolutia 1123.

186

UrmAtoarele pagini vor Incerca sA prezinte istoria unei legi care sfideazA drepturile omului. 0 lege care practic InlAturá flu

numai posibilitatea restituirii in integrurn, dar §i posibilitatea acor-dãrii despAgubinlor pe care victimele jafului comunist le merità: legea 112/1995. a caselor naionalizate. i mai gray este cà, dacã ar fi sà trecem peste nedreptatea care ii se face adevàrai1or proprietari, §i chiar dacä am face abstracie de faptul cá singurii favorizai sufit actualii chiariai (In marea br majoritate foti no-menclaturiti), o altà concluzie se impune - legea 112/1995 pe-ricliteazä statutul României In lume, §i acceptarea ei In NATO. Da-c la Inceputul primàverii viitoare, mai exact la 24 aprilie 1998, Adunarea ParlamentarA a Consiliului Europei flu va constata cä aceastä problema s-a rezolvat, va redeschide procedura de monitorizare. i singura cauzã va fi fost grija fotilor §i actualilor guvernani de a-i proteja locuintele in care stau grade unui jaf legalizat.

Scurt istoric al naiona1izArii

• legea 119/1948 - prin care se nationahzau znijloacele de producie

• decretul 232/1948 - prin care se naiona1izau Intreprinderile de cài ferate

• decretele 302/1948 §i 303/1948 - prin care se rechiziionau institutiile sanitare §i industria cinematografica

• decretul 134/1949 - stipula naionaIizarea unita1or sanitare • decretul 52/1950 - care marcheazã practic debutul actelor

normative care sfidau prevederile tratatelor internationale privind drepturile omului, Codul Civil §i Constituia In vigoare. Teoretic, decretul ar fi trebuit sà se aplice numai clAdirilor §i hotelurilor care aparineau fotilor industnai, rnoieri, bancheri, man comerciani, i ,,celorlate elemente ale marii burghezii". Decretul clama: ,,Nu in-

trã In prevederile decretului de faA §i flu se naionabizeaz imobi-lele muncitorilor, funcionarilor, micilor meseriai §i intelectualilor profesioniti §i pensionari". De fapt, marea majontate a caselor naionaIizate aveau sà se Incadreze tocmai In categoria exceptatà.

• decretul 111/1951 - legifereazà evacuarea deportailor In Baragan, Delta Dunárii sau Balta Bràilei. Casele vor fi confiscate

187

pentru cA proprietarii sunt declarai ,,absenteiti". • decretul 418/1953 - sunt nalionalizate farmaciile • decretul 511/1955 - bunurile rechiziionate pIná la apari-

ia lui sunt considerate proprietate a statului • decretul 524/1955 - se acorda Consiiului de Minitri

dreptul de a scoate de sub naionalizare oricâte imobile sau apar-tamente

• 25 noiembrie 1955 - Hotárârea Consiliului de Minitri nr. 2586 stabilea moda1itAile de restituire a proprietilor scoase de sub naiona1izare. Articolul 3 prevedea: ,,In lipsa unei locuine care sA poata fi datA In schimb, se va atribui celui IndreptAit, In proprie-tate, terenul ca §i materialele i sumele necesare construirii unei locuine de egala valoare".

• HCM nr.39/1956 - prevedea restituirea a 19 imobile • decretul 218/1960 - ,,Dreptul la once aciune având ca

object restituirea In naturA sau prin echivalent a unui bun intrat In posesia statului, sau a unei organizaii cooperatiste sau obteti, chiar frA nici un tiilu, se prescrie prin trecerea a doi ani de la data când a avut bc intrarea In posesia statului"(art.3). Se zAdArnicea astfel once acune de recuperare a bunurilor naona1izate In 1950, 1951 §i 1955.

• decretul 712/1966 - prevede ca bunurile care se Inca-dreazA In prevederile articolului 3 al decretului 218/1960 ,,sunt considerate proprietate de stat de la data intrArii In posesia satului sau a oricArei organizaii socialiste".

• legea 4/1973, art.56 (devenit prin modificare articolul 52) reglementa situaia celei de-a doua 1ocuine, precum §i posesia mai multor case, vile, terenuri din ora§ sau mediul rural, dobân-dite In proprietate fie prin acte de vânzare-cumpArare, fie prin motenire, §i care nu au putut fi InstrAinate In termen de un an

• decretul 223/1974 - stipula confiscarea averii celor plecai In strAinAtate.

Ce s-a Intâmplat dupA Revolutie

Din 1990 pânA In 1994, la toate instane1e din targ, inclusiv la Curtea SupremA Justiie, au fost pronunate rnii de hotArâri de restituire. Principiile statului de drept, reglementarile internapo-

188

nale In materie de drepturile omului, prevederile Codului Civil §i ale Constituiei din 1991 dau catig de cauzä fotilor proprietari.

La 14 octombrie 1992, Alexandru Bârlàdeanu §i Dan Martian promoveazA proiectul unei ,,Legi provizorii (privind mäsurile pre-mergAtoare reglementarii juridice a unor imobile trecute In pro-prietatea statului dupa 23 august 1944)". Articolul 5 al acestui proiect de lege prevedea suspendarea din oficiu a judecärii cau-zelor, precum §i suspendarea executárii hotArârilor judecátoreti definitive pronunate cu privire la casele naionalizate.

Curtea ConstituionaIã respinge proiectul, argumentând Ca flU

poate fi oprit cursul justiei, prin demersul sàu Parlamentul Incercând de fapt sA Incalce principiul separaiei puterilor In stat.

La 27 septembrie 1994, Curtea Constituiona1A precizeazA In adresa 1266, semnatA de preedintele Vasile Gionea cA ,,una din caracteristicile esenia1e ale Constituiei este Ca prevederile ei sunt direct aplicabile. De aceea flu poate exista un vid constituiona1 re-zultând din neadoptarea unei legi, iar legea ordiriarA sau organica nu poate suspenda aplicarea prevederilor constitutionale".

Din septembrie 1994 pâna In februarie 1995, tot mai multe voci ,,autorizate" ale celor aflai la putere susin cá situaia caselor naonalizate nu poate fi reglementatA decât printr-o lege, §i cà Jus-tipa flu are dreptul sA judece aceste cauze. La Satu Mare, preedin-tele de atunci, Ion Iliescu, el Insui chiria Intr-o casá nationalizatã, se alAturà nemu1umiior de verdictele favorabile fotilor proprie-tan. La scurt timp, procurorul general Vasile Manea Dragulin Inainteazã recursuri In anulare In serie, pe motiv cà justiia §i-ar fi depait atributiile, Intreaga procedura de restituire find exclusiv administrativA. ,,Instana de judecatá nu este competentA sá se pronune cu privire la existena sau inexIstenta dreptului subiectiv la proprietate", spunea Manea Drãgulin Intr-un interviu acordat In 1994 cotidianului Adevárul.

La 2 februarie 1995, In §edina secretà a Secior Reunite ale Curii Supreme de Justiie, s-a hothrât prin vot (25 pentru, 20 con-tra) schimbarea jurisprudenei §i admiterea recursurilor In anulare.

Au votat ,,pentru" - Uglean Gheorghe, preedinte, Pastor Leo-nida, vicepreedinte, BAdoiu Cornel, preedintele sectiei militare, Pandrea Anton, preedintele seciei penale, Popa Eugenia, pree-dinta seciei comerciale, Ivanov Alexe, preedintele seciei civile, Popa Mann, preedinte1e secliei contencios administrativ, Rou

189

Maria. Anghel Viorel, Boroi Vasile, Bucur Gheorghe, Firuleasca Georgeta, Gazetovici Durnitru, Ghergut Emil. Gyorgy Bela. lonescu Costicà, Iosivoiu Eugen, Mrejeru Teodor, Nioiu Adrian, Palaghiciuc Florica, SabAu Dorin, Sârbu Benedict, Stecoza Gabri-ela, Vorobciuc Ecaterina, Toader Gheorghe, judectori.

Au votat ,,ImpotrivA' Aron Mircea, Coca Cozrna Maria, DänilA Stefan, Florea Paul, Giurgiu Liviu, lonescu Gabriel, lonescu Nico-lae, Marica Silvia, Mateescu 5tefan, Mitroi Paul, Moisescu Sorin, OnicA Dimitrie, Osipenco Elena, Pucariu Eugenia, Robescu Flonica, Savin Ana, Seleyern Andrei, Similean Petre, TiucA Ion §i ZArnescu Ovidiu.

Susinàtorii schimbArii junisprudenei au invocat ca argument al deciziei br caracterul variahil, contradictoriu §i iristabil al prac-ticii judiciare. ,,Judecând o cauzà concretà, judecätorul flu poate hotãrI cA In viitor toate cauzele identice se vor soluiona In acelai mod. AceastA reglementare decurge direct din principiul separaiei puterilor In stat, potrivit cäruia numai puterea legislativA este In drept sA dispuna prin norme general obligatorii, atât pentru pre-zent, cat §i pentru viitor. Tinand seama de faptul ci judecätorul este independent, cä hotàrârile pe care le pronunä sunt expresia convingerii sale intime, §i cà In activitatea de judecatá se supune numai legii, practica judiciarà flu poate sA flu aibà In contextul dat un caracter variabil, contradictoriu §i instabil. Consecina este cá se pot pronuna hotarari judecàtoreti care diferA In iflterpretarea unuia §i aceluiai text de lege. Ceea Ce este la un moment dat sigur in practica unei instane, poate fi negat ulterior prin schimbarea soluiei(...). Lipsa de unitate In practica judiciara §i promovarea unor soluii neconforme legii sInt de naturá sà afecteze legalitatea, ordinea §i armoflia socialá( ... ). Aceasta este cauza pentru care Se cere gsita o soluie care sA fie compatibilA cu binele social. In România, Legile pentru Curtea de Casaie §i Justiie din 20 decexnbrie 1925 §i 31 martie 1932 au consacrat douà instituii meriite sä tempereze §i sä elimine pe cit posibil starea de lucruri arãtatã. Este vorba despre ,,recursul in interesul legii" §i iflstituia ,,revenirii asupra unei jurisprudene stabilite" de anumite complete sau chiar de Sectiile Unite(...). Odatã cu punerea bazebor statului de drept In România, dupA decembrie 1989, dar mai ales dupa adoptarea Constituiei In anul 1991, Legea Curii Supreme de

190

Justitie nr.56/9 julie 1993 prevede la articolul 31: ,,DacA o Secie a Curii considerä Ca este cazul a se reveni asupra propriei juns-prudene, judecata va ii Intrerupta §i vor fi sesizate Secii1e Unite. Dupa ce acestea se vor pronuna asupra sesizarii privind schim-harea jurisprudenei, judecata va continua".

Cei 20 de judecAtori care s-au opus schimbàni jurisprudenei au arãtat cä nici dispoziiile acestui articol invocat nu au fost respectate: conform Regulamentului, pentru a fi sesizate Seciile Unite, este necesar ca majoritatea judecatorilor unei secii sA consi-dere cà e cazul sA se revina asupra propriei jurisprudene. Dar In §edina Sectiei Civile din 12 ianuarie - In urma cäreia au fost sesi-zate Secpile Unite - doar 6 judecAtori au fost de parere ca trebuje schimbatà jurisprudena. Cjncj s-au declarat Impotrivà, jar trei au spus cá sunt de acord ca problema de drept sA fie discutatà de See- ii1e Unite. Ei au precizat Insà cá se opun schimbãrii jurisprudenei,

§i cä aa vor §i vota. Decj din cei 14 judecãtori ai Sectiei Civile, majoritatea judecàtorilor nu au dont schimbarea jurisprudenei. In ciuda nerespectarii articolului 31 din Regulamentul Curtii Supreme de Justiie, Sectiile Unite au admis §i apoi au judecat sesjzarea.

SustinAtorii schimbãrii jurisprudenei au Incercat sä demon-streze Ca actiunea de revendicare a imobilelor se Intemeiazä In mod eronat pe neconstituionalitatea decretului 92/1950, pe excepia de abrogare a acestui decret, In temeiul articolului 150 din Constituia In vigoare.

,,Examinând excepia de neconstitui'onalitate invocatä, Sectiile Unite ale Curii Supreme de Justiie constata cä este nelntemeiatá." i iatã argumentaia: ,,Neconstituionalitatea unui act normativ

presupune neconcordanta acestuia cu normele sau principiile Constituiei In vigoare. Principiul supremaiei Constitutiei, trebuie Insä sa fie armonizat Cu un alt principiu, tot de ordin constitutional, acela al neretroactivitai legii. AstfeL legile se aplica numai pentru viitor, cu exceptia Iegii penale mai favorabile. Acest principiu e valabil chiar §i pentru Constituie. ca lege fundamentalâ. Deci conformitatea unei legi, sau a altor reglementari legale, se rapor-teazä la Constituia sub imperial cäreia acestea au fost adopitate, §i nu la o Constitutie viitoare, nerecunoscuta de pari, neoperanta In momentul dobndirii drepturilor In cauza. Controlul constituionali-taii unei legi este prin urmare posihil numai In raport cu Consti-tuia sub imperiul cãreia legea a fost adoptata. Or In raport cu

191

prevederile articolului 11 al Constituiei din 1948, art.7 a! Consti-tuiei din 1952 §i art.7 dm1965, decretul 92/1950 §i anexele sale, flu pot fi considerate ca fund neconstituionale."

Drept rãspuns, cei 20 de judecátori care s-au opus deciziei de schimbare a jurisprudenei, argumenteazà cà decretul era neconsti-tuiona! chiar In raport cu prevederile Constituiei din 1948. Astfel: ,,art.8 din acea lege fundamentalá stipuleazà cA proprietatea parti-calarã ci dreptul de rnoctenire sunt recunoscute ci garantate; jar In ultimul alineat al textului se mentioneazà cá proprietatea particula-rà agonisita prin muncá se bucurä de o proteqie speciala.

Articolul 6, alineatul 1 din Constituia din 1948: ,,bogàii1e de once naturA ale subsolului, zácAmintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturalA, càile de comunicaie ferate, rutiere, pe ape §i In aer, pota, telegraful, telefonul §i radioul aparin statului, ca bunuri comune ale poporului."

Articolul 6, alineatul 2: ,,prin lege, se vor stabili modalithile de trecere In proprietatea statului, a bunurilor enumerate In alineatul precedent, care la data intrArii In vigoare a prezentei Constituii se aflau In mâini particulare."

Conform articolului 10 din Constituie, cu dispoziiiIe articolului 481 din Codul Civil, exproprierile puteau fi fa-cute ,,pentru cauze de utilitate publicá, pe baza unei legi §i cu o dreapta despagubire stabiitá de Justie."

Articolul 11 din Constitutie: ,,cnd interesul general o cere, mijloacele de producie, bnci1e §i societäile de asigurare Care sunt In proprietatea particularA a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului, adicA bun al poporului, In con-ditiile prevzute de lege." De aici se desprinde clar neconstituiona-litatea decretului 92/1950, pentru Ca dintre bunurile prezentate, din articolele de mai sus nu fac parte casele de locuit: Invocarea constituiior din 1952 si 1956, In argumentaa majoritàii judecà-torilor Secii1or Unite nu are nici o valoare In raport cu judecarea constitutionalitaii acestui decret. ,,Se opune principiului neretro-activitãii, ace1ai care nu permite sa se apeleze ]a dispoziiile Constituliei din 1991", spun cei1ali judecAtori.

In privina efectelor decretului 92/1950, judecAtorii precizeaza ca ele trebuie analizate In raport cu prevederile articolului 150; alineatul 1 din Constituia din 1991. Care prevede cà legile ci toate celelate acte normative rãmân In vigoare, In másura In care

192

flu contravin acestei legi fitndamentale. Tar decretul contravine, pentru Ca articolul 41 din Constitupe garanteazá dreptul de pro-prietate, precurn ,ci creanele a.supra statului, jar conform articolului 2 din aceeai Constitue, proprietatea privatá este ocrotitã In mod egal de lege, indferent de titular.

Dar, au spus cci 25 de judecátori care au votat pentru, chiar dacA decretul 92/1950 ar trebui considerat abrogat, aceasta flu

poate avea ca efect desfiinLarea drepturilor constituonale dobân-dite In baza unei legi anteiioare.

Fogtii proprietari §i cei 20 de judecàtori care Ic-au susnut punctul de vedere§i-au argumentat demersurile pe principiul constitutional a! Iiberului acces la Justiie. Si la acest punct, algoritmul logic al majoritAtii judecatorilor Seciior Unite a dus la o concluzie ccl pun uimitoare. lata succint desfàurarea raiona-mentului:

• art. 21 din Constitutia României : Once persoanã se poate adresa Just4iei pentru apararea drepturilor, a libertãilor i intere-selor sale legitirne. Nici o lege flu poate Ingradi exercitarea acestui drept.

• decretele de naionalizare au fost considerate acte de guver-flare, necenzurabiie de instanele judecAtoreti;

• dar teoria §i practica de guvernàmânt In problema imobilelor nalionalizate trebuie sA fie respinsA, însà In contextul social, politic §i constitutional actual;

• dcci, once persoanA se poate adresa Justiiei, dar potnivit art. 125 din Constituie: Jtat4ia se realizeazã prin Curtea SupremA de Just4ie §i prin celelaite instanlejudecätore,cti stabilite de lege. Competenja i procedura de judecatâ sunt stabilite de lege.

• Dc asemenea, art. 128 din Constituie: ,,Impotriva hothrârilor judecátoreti, pArile interesate pot exercita cAile de atac, In cond4iile prezent ate de lege."

• Dcci accesul fiber la Justiie al oricArei persoane e conceput ca un accces la acele instane, La acele proceduni §i la acele cái de atac care sunt anume stabilite prin lege.

• Or, se aratà In pledoaria susinátorilor schimbArii jurispru-denei, decretul 524/1955, aflat In vigoare, privind completarca §i modificarea decretului 92/1950, a instituit o procedura adminis-trativA de scoatere de sub naonalizare a imobilelor trecute In

193

proprietatea statului, cu Incàlcarea a însui actului de nationalizare. Cu Indeplinirea acestei prevederi a fost InsArcinat, prin lege. fostul Consiliu de Minitri. Acesta Se putea sesiza din oficiu sau la plan-gerea celor In cauzà. Actul normativ nu a prevzut In acest sens nici un termen de decdere sau prescripie a plângerilor sau cererilor pe care le InainteazA persoanele vätämate.

Deci: din reglementarea expresã a decretului 524/1955 rezultà cá scoaterea din pmprietatea statului a imobilelor celor vàtãmai prin naionalizare, a Jost data In competena exclusivã a fostului Consiliu de Minictri, §i flu in sarcina instane1or judecãtoreti, cãrora legea le stabilecte alte competene ci atribuii.(subl.ns.)

In concluzie, Sectiile Unite ale Curii Supreme de Justiie sus-in cà singurul for in másurá sã facá dreptate In aceastA problema este Consiliul de Minitri. Care, vorba lui Caragiale, e sublim dar 1ipsete cu desávârire. In continuare se adauga: ,,persoanele interesate au dreptul In Vrincipiu sA se adreseze §i instanelor de contencios adrninistrativ. InsA nici acestea nu au In prezent càderea de a cenzura legea de nationalizare."

Concluzia Secii1or Unite este cá ,,problema reconstituirii dreptului de proprietate al celor In cauzá, flu poate fi rezolvatA decât pe cale legislativa." Drept pentru care hothrete: ,,Cu ma-joritate de voturi, admite sesizarea Seciei Civile a C.S.J. Schimbá jurisprudena Seciei, In sensul cä instanele judecãtoreti nu au atribuia de a cenzura §i dispune restituirea imobilelor naionalizate prin decretul 92/1950 §i listele anexe la acest decret."

UrmeazA semnáturile: Preedintele Curii Supreme de Justiie: dr. Gh. Uglean. Prim Magistrat Asistent: loan Ràileanu

Un eadru perfect legal pentru continuarea jafului

Fàrã sä ne propunem lansarea unor exp1icaii (care de aitfel nu pot fi càutate ignorând ,,originea sAnátoasä" ,a multora dintre actuahi chiriai din locuineIe naionalizate), ne vorn rezuma la a prezenta câteva dintre articolele Iegii 112/1995, adoptata de Parlamentul României la 25 noiembrie 1995, §i promulgatà imediat de preedinteIe de atunci, Ion Iliescu. Sublinierile ne aparin.

194

Capitolul 1 - DLspoz4ii generale Art. 1. Fotii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu

destinaia de locuine, trecute ca atare In proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupa 6 martie 1945, CU titlu, §i care se aflau In posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneflciazà de mAsurile reparatorii prevzUte de prezenta lege.

De prevederile ahneatului 1 beneficiazä §i motenitorii foti1or proprietari, potrivit legii.

Art.2. Persoanele prevázute la art.1 beneficiazá de restituirea In naturá, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apar-tamentelor In care locuiesc In calitate de chiriaci sau a celor care sunt libere, jar pentru celelalte apartamente primesc despagubiri In cond4iile articolului 12.

In cazul apartamentelor trecute In proprietatea statului, pentru care s-au primit despagubiri, dacá sunt ocupate de fotii proprietari sau sunt libere, ele se restituie In naturA. Redobãndirea dreptului de proprietate este condiionatà de restituirea sumei primite cu titlU de despagubire, actualizatA In condiliile art. 13 (...)

Capitolul 2 - Rest ituirea In naturà Art.5. Fostul proprietar sau motenitorii acestuia, dacá locuiaii

la data de 22 dec.1989 In ace1ai apartament cu a1i chiriai, devin proprietarii Intregului apartament. Evacuarea chi,iailor ji punerea In posesie a proprietarilor se vor face numai dupã acordarea efectiva a unei locuinle corespunzãtoare de cãtre autoritaçile publice sau de cãtre alt proprietar. Capitolul 3 - Proteqia chiriailor

Art. 7. Contractele de Inchiriere Incheiate In baza legii 5/1973 privind administrarea fondului locativ §i reglementarea raporturilor dintre proprietari §i chiriai, pentru apartamentele prevázute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioada de 5 ani de la data rámânerii definitive a hotArârii Comisiei prevázute la art.15, ultimul aiineat.

Chiriaii prevzui la art.5 vor beneficia, In perioada de prelungire a contractelor de Inchiriere, de prevederile legale In vigoare referitoare la construirea unei 1ocuine proprii prin sprijinul statului sau de prioritate In atribuirea unei locuine din fondul locativ, administrat de autoritàlile publice locale.

Art.9. Chiriaii titulari de contract ai apartamentelor ce flu se

195

restituie In naturA foti1or proprietari sau motenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpàrarea acestor apartamente Cu plata intergrala sau In rate a preului.

De prevederile alineatului precedent, beneficiazá §i chiriaii care ocupA spaii locative, realizate prin extinderea spau1ui initial construit.

In cazul vânzrii apartarnentelor cu plata In rate, la Incheierea contractului se va achita an avans de minimum 30% din preul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor ealona pe o perioada de maximum 15 ani, cu o dobândà reprezentând jumAtate din dobânda de referinA stabilitA anual de BNR.

Tinerii casAtorip, In vârstá de pânA la 30 de ani, precum §i per-soanele trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata In rate lunare se ealoneazä pe o perioada de maximum 20 de ani.

Chiriaii care nu dispun de posibilitati materiale pentru a cum-pAra apartamentul In care locuiesc pot sA ràmâná In continuare In spaiul locativ respectiv, platind china stabilitA pnin lege.

Capitolul 4— Stabilirea ci acordarea unor despägubiri Art. 12. Fotii proprietari sau, dupa caz, motenitorii acestora,

sunt Indreptatii sA solicite acordarea de despgubiri pentru apar-tamentele nerestituite In naturá §i pentru terenurile aferente, sau, dei Indeplinesc condiiile pentru restituirea In naturA, pot sA op-teze pentru acordarea de despagubiri.

Art. 13. Valoarea totalã a apartamentului restituit In naiurá ji a despagubinlor cuvenite pentru apartamentele nerestituite In nata-rá ji pentru terenurile aferente flu poate depà.ci suma veniturikr salariilor rnedii pe econonue ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculatã la data stabuii despagubi.rii. (Trebuie sA adaugAm cA valoarea aproximativä a unui teren viran de 20x20 metni, calculat la 50 $ /m.p., este de aproximativ 20 000 $, adicã sub salaniul mediu pe economie cumulat pe o penioada de 20 de am.)

Capitolul 6 - Dispoz4ii finale Art. 24 - Rezolvarea cererilor privind restituirea In naturA sau

despagubirea pentru imobilele cu destinapa de locuinte trecute In propnietatea statului se face numai In temeiul prevederilor prezentei legi.

Hotãrârile judecátoreti, cu privire la imobilele preväzute la

196

art. 1 din prezenta lege, ránuz.se definitive §i irevocabile vor putea fi atacatè cu recurs In anulare, Intemeiat pe dispoz4iile art.330 din Codul de procedurä civilã.

Art.26. Màurile reparatorii prevàzute de prezenta lege flu se aplicä In cazui imobilelor cu destinaia de locuinle trecute In pro-prietatea statului prin hotãrâri judecàioreti penale ori In temeiul legii 18/1968.

Art. 24, alin.2 §i art. 26 sfideazA odatA In plus obligatiile §i angajamentele pe care Romania §i le-a asumat In calitate de stat membru al Consilitdui Europei. Astfel:

a) Recursul In anulare face parte dintre inovaiile procedurale introduse In Justilia româneascA dupA modelul sovietic, de regimul comunist. Sub diverse denumiri (recurs extraordinar, cerere de Indreptare, recurs In supraveghere §i In final, dupA decembrie 1989, recurs in anulare) aceastA cale de atac Impotriva hotárârilor definitive §i irevocabile flu existä In procedurile civilA sau penala din tArile democrate. Motivul este cA recursul In anulare Incalcfl principiul egalitapi pArilor din proces, pentru cA nu poate fi Inaintat decât de procuror. lar In sistemele juridice democratice se exclude posibilitatea ca o parte din proces sA aiM mai multe drepturi, inclusiv cAi de atac, declt cealaltA.

Dc altfel,, In cei 40 de ani de existenà, recursul In anulare (sub diferitele sale denumiri) a fost folosit ca instrument judiciar pentru realizarea scopurilor pe care PCR §i exponenn sAi §i le fixau. A-cum, cel mai celebru exemplu de recurs In anulare este cel intro-dus Impotriva unor hotárâri judecAtoreti prin care se admiseserA acunile de revendicare a unor case nalionalizate.

b) Art.26 anuleazà posibilitatea ca fotii deinui politici s-i redobândeascA imobilele de care au fost deposeda. Este un lucru tiut CA majoritAii oponenior regimului comunist li se Inscenau

procese penale, sub diferite §i ridicole acuzai. Cele mai multe sentinte au rAmas gi astAzi valabile, ceea ce atrage dupA sine aplicarea acestui articol Intr-o eventualA Incercare de redobândire a drepturilor firegti. Un exemplu concludent este cel ad lui Petre Nemoianu (1889-1951), fost Ministru ad Agriculturii gi Domeniilor, condamnat In baza ,,deciziunii penale 123/ 19 ianuarie 1949 a Curpi Bucuregti, Sectia 4 PenalA" la cinci ani Inchisoare gi confis-

197

carea averii. Petre Nemoianu a murit In detenie la Mud. OdatA cc casa a fost confiscatà printr-o sentinA penalà, situaa ei juridicá flu

se Incadreazä In prevederile legii 112/1995. Magistraii Procuratu-iii Generale din 1991 §i Parchetului General din 1996 au hotArât Ca ,,instanele din 1949, interpretând corect probele au pronunat hotárâri legale §i temeinice, §i ca urmare nu s-a declarat recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie pentru anularea sentinei de condamnare."

Familia lui Petre Nemoianu a prezentat dovezile Ca pentru ace-leai move, In urma primei arestri a ministrului (in 19 mai 1946, end a fost reinut la cazarma Uranus pentru a fi judecat) s-a dispus eiberarea sa la 5 iunie 1946. Prin ordonanta 5/27 august 1946, Parchetul General al Curii de Apel a clasat dosarul ,,nerezultând nici a probá cá Petre Nemoianu ar fi comis vreun fapt care sà se Incadreze In dispozitiile legii 312/1945." Sfidându-se aceastã hotA-rare, câteva luni mai tlrziu, Petre Nemoianu avea sá fie arestat din nou, instane1e comuniste româneti ale vremii pronunând o sentiná de condamnare, ordonatà de autoritàile de ocupaie sovietice.

Situaa fostului ministru al agriculturii flu este singulara. Cu siguranà, urmaii multor deinuti politici se vàd pui astàzi In imposibilitatea de a reintra In drepturile br fireti. Si Inainte de a fi un jaf legalizat, legea caselor naona1izate reprezintA o nouá umili-re adusA acelora care nu au acceptat regimul comunist, Iriebegând sá se sacrifice pe sine pentru poporul roman.

198

GHEORGHE FLORIAN:

IMBUNATATIREA CONDITHLOR DE DETEN1IE DIN PENITENCIARELE ROMANESTI

in momentul de fatA se construiesc trei penitenciare noi, la Giurgiu, Arad §i Bucureti—Rahova. Se poate spune cà vor fi moderne, In sensul ,,caIitáii serviciilor", activitAtii cu deinuii, numárului de specialiti care vor lucra acolo. Once penitenciar oferA anumite servicii, cum ar fi §colarizare, cursuri §i atestate de caifficare - recalificare, munca In atelierele proprii sau In alte locuri, activitAi culturale §i religioase, activitAi sportive.

In ultima penioada (Ine1egand prin asta ultimii ani) s-au supli-mentat drepturile denuilor. Poartá par, primesc vizite mai des, poartà treninguni, au acces la radio §i la televiziune. In unele pe-nitenciare existá televizoare sau radiouri aproape In toate celulele. o schimbare foarte importantä este faptul ca acum hrana flu mai este gAtità valoric, ci caloric - Inainte suma de bani era fixA §i hrana trebuia sA se mnscrie In limitele pecuniar impuse; reperul actual nu mai este banul, ci nurnàrul de calorii pe care o masä trebuie sa II coninA.

In aceste penitenciare noi, serviciul de asistenä medicalà va Li completat §i ImbunAtAit faA de cel deja existent In pucriile vechi. Vor exista cabinete stomatologice, psihologice, de dermatologie, de oftalmologie, de ginecologie. Probabil cii vor exista medici specia-h§ti In cazuri de tuberculozii, §i se vor face controale periodice pen-tru depistarea §i tratarea deinuilor seropozitivi sau chiar bolnavi de SIDA.

Construirea acestor penitenciare este parte a unui project al Ministerului Justiiei, Inceput In 1992. Programul presupune ridi-carea a 15 astfel de Inchisori, dar din nefenicire lipsa banilor Ii spune cuvântul. Este §i motivul pentru care flu se poate preciza cârid se va finaliza acest proiect - flu e o problema de timp, e o problemii de bani. Guvernul dii bani din buget Ministerului Justi-iei, specificand ciirui domeniu Ii este destinatii suma. De exemplu, penitenciarul Bucureti—Rahova ar fi trebuit sA fie gata de vreo patru ani. Lipsa banilor a Intârziat lucniirile. Abia In luna noiembrie

199

a acestui an Inchisoarea va fi datA In funcpune, parlial. Capaciata-tea ei va fi de 2000 de locuri, jar conditiile In care vor locui de'i-nui vor fi cu totul altele decât cele cu care restul Inchisorilor i-au obinuit. Camerele vor avea Intre §ase §i opt locuri, In vreme ce In penitenciarele ,,vechi" uneori sunt Inghesuii §i de zece ori mai multi oameni. Se §tie cA principala §i cea mai gravA problema en care se confruntA sistemul penitenciar românesc este supraaglome-rarea din Inchisori. lar pentru ca aceasta sA flu mai fieo proilemA, ar trebui ca fiecare judet sA aibA penitenciarul liii. in vreme cc acum existA o Inchisoare la 3-4 judee.

Mentalitatea oamenior este greita atunci când Ii imagineazA cä numArul mare al penitenciarelor e o proastA carte de vizitA pen-tru tara respectivA. In realitate lucrurile stau exact myers. Ruine este sA nu ai penitenciare. Statele Unite ale Americii au 3334 de Inchisori. In Marea Britanie existA 126 de penitenciare, In Olanda 60, In Frana 180. In România sunt 32 de Inchisori, 4 centre de reeducare pentru miriori §i un spital penitenciar. Din nefericire IncA mai existA probleme de Inelegere a acestei lumi controversate a Inchisonilor. Deinuii flu sum ai notri, ai personalului angajat In penitenciare, sunt ai ?irii. Societatea româneascA i-a produs.

Legea de demilitarizare a personalului din penitenciare

Legea statutului personalului din penitenciare a fost realizatA se aflA de câteva luni La directorul Direciei Generale a Peniten-

ciarelor, Dorin Clocotici. In proiectul ci se IncercA demilitarizarea personalului. In toate sistemele penitenciare din lumea civilizatA, personalul este civil. DacA se IntâmplA ceva, bineIne1es cA se soli-citA ajutorul poliiei, §i In situaii foarte grave se poate recurge §i la armament. Dar penitenciarul flu poate fi o institutie militarA - exceptie face, bineIne1es, paza - InsA ordinea militarA nu Ii gA-sete locul Intr-o Inchisoare. Situaia actualA este aceasta datoritA faptului cA penitenciarul românesc este o institue creatA dupa modelul sovietic.

A consemnat IRINA STANESCU

200

CAPITOLUL IV

ASPECTE LEGISLATIVE ALE

FLORIN GABRIEL MARCULESCU:

GUVERNAREA PRIN ORDONANTE DE URGENTA

Autoritarism In ambalaj democratic

Intrebat cc crede despre guvernarea prin ordonane, Corneliu Coposu a rspuns astfel: ,,Este o manierà ieftinA §i comodá de a nu mai supune lucrurile importante dezbaterii parlamentare, pentru ca sà flu se facA valuri Impotriva unor màsuri abuzive. Guvernarea as-ta prin decrete, de care se abuzeazA, este absolut antidemocraticA §1 condamnabilä". Din pcate, gândirea lui Coposu flu se confirmA, eel puin In acest domeniu, In practica guvemrii, la cei care se revendicä drept continuatori ai lui.

Practica guvemrii prin ordonanle a depáit de mull limitele ac-ceptabile, executivul legiferând In toate domeniile, substituindu-se astfel Parlamentului, care, somnolent §i marginalizat, se vede decà-zut din prerogativele sale de ,,unic for legiuitor". Este pe cale de a fi compromis principiul de bazá al oricArei democraii autentice: Se-pararea puterilor In stat. Jar ccl obligat sà ,,vegheze la respectarea Constituiei" - 1-am numit pe preedinte1e jArii - Intãrzie sà-i Indeplineasca aceastà datorie esenia1â. Aceeai Ingaduina pentru guvernarea prin ordonane o manifestA de aitfel chiar partidul lui Corneiu Coposu, PNTCD.

Vom anaiiza proiectul de lege - lãudabil ca intenie - privind prevenirea §1 sancionarea faptelor de corupe, proiect elaborat sub patronajul rninistrului justiiei, d-1 Valeriu Stoica §i Insuit re-

201

cent de cabinetul Ciorbea. Acest proiect reflectá menta]itàtile diii-jiste care se manifestA Inca, vai, In rândurile fostei opoziii. Ne vom opri la trei aspecte ale legii, frà a epuiza In acest fel carentele sale.

Proiectul preconizea2a instituirea unei Comisii Nationale Antico-ruppe, ,,ca organ interdepartamental pe lânga Guvernul Români-ei". Misiunea acestei comisii este precizata de art. 32: ,,Realizarea poliuicii statului (de CC flu §i a partidului? n.n.) In domeniul luptei Impotriva faptelor de corupe,definitä (subl.n.) de Consiliul Natio-nal de Acune Impotriva Corupiei §i Crimei Organizate, coordonat de Preedintele României." Faptele de corupie flu pot fi Insá defi-nite de CNAICCO, ci de textele de lege. ,,Comisia, se afirmA mai departe, se compune din persoane care suflt In conducerea Minis-terului Finanelor, Ministerului Justiiei, Ministerului de Interne, Parchetului General de pe lâflgà CSJ, Bàncii Nationale a Romniei, GArzii Financiare, Direciei Generale a Vàmilor, Departamentului de Control al Guvernului, Curii de Conturi. Comisia este condusà de primuJ ministru. Lucrarile Comisiei sunt asigurate de un secre-tariat general, condus de un secretar general, numit din corpul magistrailor." Sá fie o asemenea Comisie un organism ,,inter-departamental"? De cc gasim In acest mixtum compositum Banca NaionaIà, care este o instituie autonomá? De ce gasim Curtea de Conturi, instituie subordonatA Parlamentului, având drept menire constituonala a ,,exercita controlul asupra modului de formare gi de Intrebuinare a resurselor financiare ale statului gi ale sectorului public" (inclusiv guvernul)? Dc ce gásim aici componentele de bazà ale justiiei, subordonate, dupa cum constatám, primului ministru? lata cum, sub motivul (sau pretextul) luptei impotriva corupei, Executivul Igi extinde puterile asupra unor instituii sub al cror permanent control ar trebui sa se afie ci Insugi. Aceastã situae se afla In contradicpe clara cu principiul separárii puterilor.

Din motive similare, nu are cc cAuta In acest text de lege Insugi CNAICCO, organism cáruia flu i s-a dat (gi flu i se poate da) consacrarea legala tocmai pentru ca violeazà principiul separatiei puterilor. Instituliile statului flu pot fi subordonate unor initiative ,,obgtegti". Este contraproductiv sá Incárcàm un sistem gi aga ultra-birocratic cu o Inca o comisie ale cArei atribulii se limiteazA la ,,siflteze", ,,informàri periodice", ,,coordoflAri de programe't, ,,schimb de informaii" gi... ,,centralizarea informapior pentru prevenirea (??) gi descoperirea faptelor de corupie". Nu putem o-

202

mite faptul CA 0 activitate, eficientA §i legala, de combatere a corup-ei, a fost stopata inexplicabil prin derniterea d-lui Valerian Stan.

Un alt element Ingrijorator 11 Intãlnim In art. 29, care stabilete cA ,,procurorul sau instana de judecatA" pot dispune, prin simplA ,,mncheiere motivatA" §1 pe termen neimitat, ,,punerea sub suprave-ghere §i ascultare a liniilor telefonice" (!). Aadar, once procuror sau judecAtor poate pane capat, dacA crede de cuviinA, secretului convorbirilor telefonice, considerat de art. 28 din Constituie ca flind inviolabil. Cum legea se aplica tuturor persoanelor fizice (on-cine este prezumat, aadar, de a fi corupt), e vorba de generaliza-rea §i legiferarea unei practici profund antidemocratice.

Deosebit de periculoasA este ameninarea care decurge In lega-turA cu limitarea libertAii presei. Legea incrimineazA §i pedepsete cu Inchisoare de la 1 la 5 ani ,,folosirea In once mod, direct sau indirect, de informalii cc flu sunt destinate publicitAii on permite-rea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaii". Este regretabil cA ziaritilor li se aratA spectral Inchisonii, atâta timp cat flu existA o lege a secretului (este In vigoare, IncA, legea ceauistA). Acest fapt aduce o serioasA atingere dreptului la informare, consa-crat de art. 31 din Constitue. Este regretabil cA legea flu se aplica numai persoanelor care exercitA funcii publice, cum ar fi fost nor-mal, ci oncArui cetAean.

Importana luptei Impotriva coruppei flu trebuie pusA In discu-tie, dar aceastA luptA flu se poate duce Impotriva principiilor statu-Iui de drept. Once atingere adusA principiiilui separArii puterilor sau drepturilor §i libertAior fundamentale flu poate duce decât la depArtarea de democraie §i, implicit, la consolidarea patologiilor societAtii, printre care eorupia.

203

VICTOR BARSAN:

REFORMA IN CERCETAREA STIINTIFICA

1. Efectele naionalismu1ui coniunist asupra cercetärli §tfinjifice

In principala revistá de §tiin#i popularizata din România comu-nistá, .Stiin1â ci tehnkà, se putea citi, In nr. 8 din 1981, interviul acordat de profesorul Ion Mânzatu redactorului §ef, intitulat: Sub semnul aniversárii zilei de 23 August - Apa vie Intre legenda §i actualitate. latA câteva extrase din acest neobinuit interviu, care lega un eveniment politic de unul pretins §tiinific, preluate din excelenta lucrare Tara bazaconiilor - false valori In 11iinja româ-neascà, a doctorului In fizicA Gh. Stratan:

dupa anul 1976, ne-a devenit limpede cã apa naturalà, dupä ce este demineralizatä ... are proprietäti care rezultã din integrarea a trei componente naturale... apá naturalä, apà antagonicä, apã biologica. ... ne este In momentul defaa limpede cá ideea basrnului popular corespunde unei realitäli In sensul cä Fãt-Frumos, când a Jost obligat sa caute izvorul apei viejii ci a morlii, acolo unde se bat munii In capete, refiecta o realit ate rigurostiintifica.

Ceva mai trziu, Intr-o intervenie In revista altui practician a! naonal-comunismu1ui - Flacãra lui Adrian Piiunescu - profesorul Mãnzatu mrturisea cA descoperirea ,,apei vii" fusese fcuth sub influena indicaiilor §i gândirii creatoare a prim secretarului PCR, Nicolae Ceauescu.

In anul interviului din tiintd ci tehnicà, Ion Mânzatu era §ef al Comisiei de Prognozá a Consiliului Naiona1 pentru tiinA §i Teh-nologie (CNT), având un cuvânt greu de spus In conturarea viitorului §tnnei romãneti.

,,Descoperirea apei vii" de cAtre profesorul Ion Mânzatu a fost doar una dintre abera!iile care au lovit lumea §tiinoficA româneas-cA, In perioada In care dictatura ceauistã Ii aráta, fa-rA putiná de tgadá, paranoica sa substanA. In aceeai perioadá, CNST-ul finana pseudocercethri de ,,teoria gravitapei", Intreprinse la Insti-tutu! de Cercetri §i Proiecthri pentru Industria ElectrotehmcA

204

(ICPE) de un inginer electrotehnician care îi fcea iluzia cA depis-tase §i Indreptase ,,greeli1e" lui Einstein. In trena acestor aberatü, cerëetátori oneti profitau, cu sfialã, de contracte finanate mai modest, contracte-satelit ale marelui Contract ICPE-CNST de ,,gravitaie româneascA", evitând sã se pronune critic asupra enormitAlilor debitate de principalul partener al CNST. Aitfel spus, asistam la o erodare de proporpi a vieii §tiinofice româneii, care s-a accentuat In timpul ceauismului tãrziu §i continua, In forme specffice, panA astázi.

Perioada la care ne referim are câteva repere semnificative: desfiinarea Institutului de Matematicà §i restructurarea Institu-tului de Fizicá AtomicA (1977); disparia fizicA a marilor savan Miron Nicolescu §i Costin Nenilescu, §i implicit disparipa unor baraje morale in calea imposturii §tiintffice a Elenei Ceauescu. Era perioada In care, drept urmare a dezgheului anior '65, dar

a §ocului ,,revoluliei culturale" de dupa vizita lui Nicolae Ceau-§escu In China (1971), un mare numár de savani de valoare cx-cepionalA pärásiserA România. Locul br fusese luat, In general, de persoane obediente, mediocre (sau nule) profesional §i dispuse la once compromis pentru pàstrarea privileguior.

AceastA rocadA valoare-nonvaloare, In care personaje ca prof. Ion Mânzatu au jucat un rol esenbial, a produs o destabilizare din care meduile §tnnifice româneti flu §i-au rev1iit Inca. Descreterea numarului de savano de prestigiu - descretere care a continuat In anii care au urmat §i nu a Incetat nici astä.zi - a fcut ca In majori-tatea colectivelor §tiinffice - In institute de cercetare sau In învabA-mântul superior - elementele mediocre sau mile profesional sA copleeasca elementele de valoare. S-a instaurat, treptat, o dictaturA a mediocritälii §i imposturii care, dominând numeric cercetAtorii valoroi, Ii impune acum punctul de vedere prin metode ,,democratice".

SA revenim Insà la perioada anilor '75280. Arnbipile megalo-mane ale cuplului dictatorial proiectau asupra poporului roman calitap giganteti. Protocronismul ne asigura un rob de prim rang in cultura umanistä. Apa vie, ortofIzica, ,,gravitaia romãneascá", obbinerea energiei din nimic on vindecarea cancerului dAdeau masura geniului românesc pe thrâm §tlinbific. Naiona1-comuriismul fcea ravagii nu doar In domeniul ,,alimentaiei raponale" sau al ,,sistematizârii" 1ocalit4lor, ci §i In rãsturnarea valonilor In §tiinta

205

r.omâneascA. Servilismul politic §i-a dat mina cu impostura, trans-formând CNST-u, dintr-un minister al cercetrii, Intr-o celulä de partid §i un altar laic, pe care se practica cultul personalitälii §tint-fice al femeii-savant de renume mondial.

Dar steaua unor personaje obscure In epoc - Alexandru Miro-nov §i Mihai Golu, autori ai unor compilau fantasmagorice In .tiin-ta §i tehnicã, pe teme de telekinezie sau de perpetuum mobile; Mihai Draganescu, ,,pàrintele ortofizicii"; Ion Mânzatu, corifeul ,,apei vii" - avea sA stráluceascà cu o putere neateptati dupà lichidarea celor doi dictatori care, prin naivitatea br, au investit cu putere politica impostorii menionabi mai sus, ca §i pe atâia altii. Alexandru Mironov §i Mihai Golu au ajuns minitri. Ultimul, ca ministru a! Invãàmântului, a acordat tit1U1 de profesor universitar unui §ir de a1i impostori (,,lista lui Golu"), dintre care unii au con-tinuat cáàrarea In funclii §i demnitAO publice. Mihai Drganescu a devenit, dupá Revolulie, al patrulea om din stat, pentru a ocupa apoi funcpa de preedinte al Academiei Române. Ion Mânzatu, prezideniabil, §ef de partid gi, ulterior, unul dintre vicepregedinii celui mai important partid de dupa 1990 (PDSR), a devenit unul dintre cei mai mari consumatori de fonduri din bugetul acordat cercetnii.

2. Dc la CNST la MCT

Dupã Revoluie, fostul CNST, fieful Elenei Ceaugescu, s-a dizol-vat gi, pentru câtva timp, gtinba s-a bucurat de o anume autonomie. Ulterior, nucleul CNT s-a re,Fupat ca departament (40 de anga-jai) In cadrul Ministerului Invàlámântului gi 5tiintei, pentru a reaprea ca Minister al Cercethrii gi Tehnologiei (MCT) In 1992 (138 de angajai). Funclia de ministru, In intervalul 1992 - 1996, a revenit ing. Dumitru Doru Palade.

Florin Teodor Tànäsescu, fostul director al ICPE gi mâna dreaptà a Elènei Ceaugescu la CNT, a fost secretar de stat la MCT gi principalul artizan al politicii gtiinifice pâná In noiembrie 1996.

Actuala directoare economicà, Ecaterina Rogu, fostA economist In CNT, a devenit contabila gefa a Departamentului de 5tiintA din Ministerul InváAmântu1ui gi 5tiintei pânã In 1992, când a trecut In MCT, In postal pe care 11 ocupà gi asthzi.

206

Direcia generala Programe Guvernamentale de Cercetare este condusã de ing. Angela Voicilá, fost ministru adjunct (In perioada ceauistA) la MICMUE. Pe baza planalui ,,Orizont 2000", elaborat In perioada 1992-1996, ing. Voicilá traseazá Planul National de Cercetare-Dezvoltare al actualei guvernAri.

Direcia generala Resurse, unitài §i institui de cercetare-dez-voltare este condusá de ing. Sandu Aurel, provenit din CNT.

Direclia generala de politica tiinei, management §i reforrnà este condusA de ing. Dana Gheorghe, membru marcant PDSR. In atribuiile acestei directii intra, printre altele, acreditarea institute-br naiona1e de cercetare-dezvoltare. Secretarul comisiei de acre-ditare a fost prof. Ion Mânzatu.

Direca generalä de transfer tehnologic §i inovare este condus de ing. N. Naum, care, pâná In 1990, raspundea, In cadrul centru-lui universitar Iai, de studenlii strAini.

Oficiul pentru integrare europeanà este condus de d-1 Mircea Sbãrnà, fost angajat a! CNST, care se ocupa de relaiile intemaio-nale In aceastA institulie IncA din 1977.

Una dintre persoanele cele mai importante pentru repartizarea fondurilor a fost col. dr. ing. Ion Dumitru, secretar al Colegiului Consultativ §i preedinte a! Comisiei de cercetAri multisectoriale gi multidisciplinare. Comisia a funclionat ca un pretext al scurgerilor de bani din bugetul cercetArii pentru tot felul de ,,cercetAri" care flu aveau nimic de a face cu profilul ministerului.

Nici una dintre persoanele mai sus menionate (cu exceppa d-lui Florin Teodor TAnAsescu) flu au experienA In cercetare gi flu se bucurA de nici un fel de prestigiu gtiinific.

3. Politica §tHnJificA a MCT In perioada 1992-1996

Dc-a lungul ministeriatului Palade, central de greutate al poli-ticii gtiinifice s-a deplasat, de la institutele profesioniste, cu tradiie de cercetare solidA, spre institute nou Infiinate, ale cAror cercetAri vizau subiecte hilare, cum ar Li ,,apa vie" sau piramidologia (studiul fenomenelor cc ar apArea In interiorul unor piramide asemenea piramidei lui Keops).

Trebuie clarificatA de la Inceput urmAtoarea chestiune: flu cum-va studierea unor terne excentrice reprezintA o bung investi!ie de

207

resurse materiale §i umane? Nu cumva marii cercetAtori an fost considerap Intotdeauna ,,excentrici" de cátre contemporanii br, mai conformiçi §i mai puin vizionari? Nu cumva piramidologia de pilda - este §tiina viitorului?

Ráspunsul se poate da cu uurirtA, pnnd seama de dezvoltarea istoricá a §t ntei §i de desfurarea vieii §tiintifice In tárile avan- sate, sau In România, in perioadele de normalitate. Valoarea unui cercetAtor este recunoscutg imediat de cAtre comunitatea §tnnificá, indiferent de cat de excentrice sunt preocuparile sale. Domenii ca piramidobogia flu fac parte din §tna propriu zisA, deoarece rezul- tatele acestei ,,discipline" flu sunt reproductibile. Desigur, oricine este liber sà se dedice unor asemenea cercetri, In timpul sau liber i pe proprii sãi bani. Dar folosirea bariului public In pseudocerce-

tAri fantasmagorice privind ,,apa vie" sau ,,efectul de piramida", In detrimental unor cercetän serioase, In domenii consacrate, repre- zintá o manifestare de iresponsabilitate sau o purá escrocherie. La fel de blamabilA este atribuirea de fonduri bugetare (adicA de barn publici) pe motive exratiinifice, adicA favorizarea vAditA a unor institute lipsite de prestigiu doar pentru cá directorii br se bucurA de importante funcii sau protecii politice.

latA cteva cifre referitoare la politica stiinficA a MCT. Institu-tul BIOTEHNOS al d-lui Mânzatu a primit 2,8 miliarde lei In 1995 §i 4 miliarde lei In 1996. Institutul de CercetAri Textile (care 1-a avut director pe d-1 Dan loan Popescu, ministru al comeru1ui In guvemul Vàcároiu) a primit 2,1 miliarde lei In 1995 §i 2,7 miliar- de lei In 1996. Institutul Rom5n de Cercetãri Marine din Constan- a, al cárui director se bucurA de protecia senatorului PDSR Gh. Dumitracu, a primit 1,5 miliarde de lei In 1996. Institutul de mo- de (IMOD) a! d-nei Palade, soia ministrului, a primit 600 milioane de lei In 1995 §i 700 milioane In 1996 pentru... cercetäri privind moda(!).

Lista ,,cercetàrilor" excentnce continua. ICPE - lai, at carui director, mg. Mircea SlAninA, se bucurà de proteca senatorului Ion Solcanu, a primit In 1996 suma de 960 de milioane lei, dintre care 170 au fost folosite Intr-un domeniu ale cãrui legaturi Cu

electrotehnica flu sunt de bc evidente: ,,Dezvoltarea coniplexà a satului romanesc".

Pod Invent SRL din Iai este finanatà pentru cercetari].e ,,Mu-tar cu hrean cu arome naturale" §i ,,ampon de par cu arome

208

naturale". Centrul de inovare §i afaceri ,,Leda 01" SRL se dedicA subiectului ,,Grupuri sanitare colare". SRL TehnoAlpin Import Export primete In 1995 flu mai puin de 15 milioane lei pentru tema de cercetare ,,Tehnologii privind identificarea degradrilor la mare Inlme a Cetäii de scaun Târgovite". Ailte teme finantate (omitem executanpi §i sumele primite): ,,Repertoriul strigaturilor de joc din Bihor §i motivaa br socialA"; ,,Particu1aritAi ale cultului morilor In zona etnografica de nord a jud. Dolj"; ,,Fenomenul lecturii In perioada tranziiei".

Ne putem Intreba cum a putut convinge un SRL care se ocup probabil (judecãnd dupa denumire) cu importul de material sportiv mofitan cã are competena necesará pentru a efectua cercetAri mu!-tidisciplinare care On de arheologie medievalA §i de fizica pãmântu-lui? Sau cum poate tin SRL, a cárui dotare nu poate fi dect cx-trem de modestA, dacà flu inexistentá, sA efectueze cercetri atãt In domeniul alimentar, cat §i In ccl cosmetic? Si, presupunand, prin absurd, cA asemenea competene existá In SRL.urile respective, de ce MCT finaneazà teme care nu au niniic In comun Cu §tinta §i tehnologia, cum ar fi cele decicate grupurilor sanitare §COlare?

Expiicaiile - oferite de surse din interiorul ministeruiui - sunt deosebit de simple. SRL-urile din Iai (dintre care until este condus de ginerele fostului secretar PCR Iai, Miu Dobrescu) s-ar bucura de protecia concitadinuiui br, dir. gen. Nicolae Naum. Prin finanarea SRL-ului care a cercetat probiema grupurilor sanitare §Colare, SRL care aparne fostei juriste ICECHIM Raluca Bejan, dir. gen. Monica Aurite a putut, se pare, sA cAlátoreascA In Costa Rica. Sotii Godeanu, care conduc Centrul de Tehnoiogii Eco-bogice, sunt naii contabilei §efe a MCT. Teza de doctorat a secreta-rei comisiilor de biotehnobogie §i biologie, biolog Cristina Floarea, una dintre verigile care au facilitat scurgerea de miliarde de lei cátre temele d-iui Mânzatu, ar fi ,,In lucru" la Institutul de Biobogia DezvoltArii a d-nei dir. Caioianu, institut finanat §i ci de MCT cu circa douà miliarde lei anual.

Vom putea Inelege modul In care bugetul MCI a fost irosit de fosta i actuala nomenclaturà, prin legaturi politice, econoniico-fi-nanciare sau de familie, doar atunci când va fi scrisá Cartea Albá a ministeriatului Paiade. Acest lucru flu este posibil fa-rá ca actuala conducere a MCT sà adopte o minima transparen - ceea ce, deo-camdatá, flu este cazul. Intreaga ,,activitate §tunificA" a SRL-urilor

209

sau institutelor-capua este InvAluitä Intr-un mister bine pAnt. Aid ne Intâlnim cu 0 altA particularitate a ,,cecetAtorilor Pala-

de". In timp ce cercetAtorii din lumea IntreagA, inclusiv cercetAtorii profesioniti din România, se grAbesc sA Ii publice rezultatele, pentru a intra In comunicare cu colegii br de pretutindeni, pentru a-i asigura prioritAi, pentru aji consolida prestigiul, ,,cercetAtorii Palade" (adicA cei care au realizat teme de tipul celor prezentate mai sus) Ii feresc, In mod inexpliéabil, opera §tiinificA de imix-tiunea curioi1or. Nimeni nu a putut afla nivelul de degradare al cetAii Târgovite, aa cum nimeni flu §i-a putut bucura podoaba capilarA sau papilele gustative cu §amponul cu arome naturale on cu mutarul cu hrean, Inzestrat §i el cu arome la fel de naturale. Singurele explicaii ale acestei comportAri paradoxale a ,,cercetAto-rilor Palade" ar fi ori cA aceste rezultate pur §i simplu flu existA, on cA ele sunt atflt de penibile, Incât este preferabil, pentru autorii br, sA rAmânA In continuare necunoscute.

Astfel, politica gtiinificA a MCT In penioada ministeriatului Pala-de s-a caractenizat prin neglijarea cercetArilor consacrate, simultan cu Incurajarea scurgerii de fonduri din bugetul cercetArii, spre o mafie politico-financiara a impostonilor §i profltorilor. Baza materia-là a institutelor competitive a cunoscut o degradare progresivA, pro-ducia §tun1ficA a scAzut vizibil, tendina tinerilor cercetAtoni de a se onenta spre institutele occidentale a devenit dominantA. Ministe-riatul Palade a marcat an decin puternic al cercetArii româneti.

4. Experçii occidentali despre cercetarea româneascA

In anii 1995 §i 1996, MCT a plAtit mai multe institute occiden-tale experte In evaluarea (,,auditarea") activitAtii de cercetare din tara noastrA. Aceste ,,auditAri" s-au desfAurat fa-rd ca bumea §flinificA româneascA sA fi fost anunatA, jar rezultatele br, dei ar trebui sA fie publice, sunt foarte greu de gAsit. Vom prezenta In continuare aspecte ale raportului elaborat de firma Ernst&Young din Marea Bnitanie In legAturA cu cercetarea româneascA In dome-niul fizicii. Raportul este datat octombrie 1996.

Auditarea (expertizarea) a fost fAcutA de cAtre un cercetAtor ro-man §i de cAtre unul occidental (raportul flu be precizeazA numele); ultimul a fost In România circa douá sAptAmâni, timp In care a vizi-

210

tat cinci institute §i MCT. Raportul constatá existena unor ,,oameni minunai", care ,,au

obinut recunoatere internaona1ã §i au publicat In reviste presti-gioase... este aproape miraculos cà reuesc sá fie atât de producthri având In vedere condiile In care lucreazA".

Experpi mentioneazà ca bugetul alocat cercetrii reprezintà, In árile occidentale, circa 2% din PIB, ceea ce revine la 5004000$ per locuitor, In timp ce, In România, calculând dupa cifrele avansa-te la Inceputul anului In curs, Inseamná 5$ per locuitor.

La capitolul ,,Càtre o nouà activitate de cercetare In fizicà", raportul se oprete excesiv de malt asupra dreptului de proprietate intelectualA, care nu reprezintA una dintre primele preocupãri ale fizicianului roman; el Ii desfâoará activitatea In condiii de avarie, iar principala sa problema este supravieuirea. Recomandri1e experilor sum §i ele discutabile: ,,MCT ar putea invita o echipa internaonaIA de avocao care sã analizeze legislapa existentá §i sà o compare cu prevederile echivalente In alte ri". Echipa - de juriti, flu de avocai - ar trebui sA fie romârieascá §i ar trebui sA studieze, ea, 1egis1aia stráinA §i româneascà. Pe lânga faptul cá experii stráini s-ar descurca greu In 1egis1a0a româneascá, deosebit de stufoasà §i confuzA, ei s-ar confrunta cu barajul Iingvistic. Tre-buie, totodatà, formate competene permanente In România, pentru a nu mai aminti problema costurilor.

In privina organizrii cercetàrii la nivel naiona1, expern fac ur-mAtoarele observaii §i recomand.ri:

- politicienii §i funconarii nu au competena necesarà pentru a decide care sunt domeniile care trebuie urmate de cercetátori;

- politica §t1inficA trebuie decisá de organisme formate din oa-meni de §tiinA, personal academic §i industriai;

- guvernul trebuie sA puná la dispozia acestor organisme (nu-mite de raportori organizaii-tampon, n.m.) bugetul cercetárii, dar flu trebuie sA se implice In distribuirea banilor;

- organismele respective trebuie sA aplice principiul "peer re-view" (analiza de càtre omologi) §i sA hothrascA atribuirea fonduri-br In funce de meritele §tiinifice ale solicitanilor;

- guveriiul trebuie sà asigure doar cadrul In care se desThoará cercetarea, frà a se amesteca In conducerea institutebor.

IatA observatiile experilor, pe care le citàm in extenso, data fund importana br:

211

Situaia descthã mai sus, bine Incetälenitä In Vest, existà In România doar In Jorma incipienta, dacã exzstã. Guvemul Inca In-fiinteaza institute, pentru a le desfiinta cinci ani mai târziu. Ase.. menea procedee flu dau impresia de seriozit ate ci responsabilit ate §i flu genereazä certitudinea # Increderea necesare In strãinãtate - de altfel nici In rândul oamenilor de ctiin3tà români.

Amfost de asemenea aimili sá ajiam cà Intregi echipe manage-riale sunt schimbate peste noapte apareflt fara nici um fel de criterii, §i Jra a se face nici o anchetä eel putin intemà, dacã flu

publica. Raspunderea - la toate nivelele - este esenlialá procesului de

transformare a iãrii Intr-una democratic-liberalá, jar in4iativa trebuie sá porneascà de la guvern.

Deli se pare cà au lost introduse organizaflule-tampon (Colegiul Consultativ al MCT, n.m.), ele sunt considerate a avea doar an rol de consultan;à. Toate deciziile importante privind alocarea fondu-rilor sunt Inca luate de reprezentan;ii guvernului (fun qionari ai MC?) care ocupa aceste posturi (din Colegiul Consultativ, n.m.), sau direct de MC?', fara a apela In nici an fel la aceste organisme (Colegiul Consultativ, n.m.). (..)

In timpul vizitelor noostre, am avut ocazia sa citirn an docu-ment intitulat ,,Orizont 2000". Poate cã pe undeva se gasete ji o versiune completa a acestui material. Dar versiu flea scurtã pe care am väzut-o noi flu arfi trebuit fltcwdath elaboratã. Este an proiect gargantuelic §i, iarãi, elaborat de guvern (MC?), scqând la ivealá dinjisinul care, Inca, dominá puternic. Na se menhioneazã In nici unfel modal In care vafifinaniat acest proiect, ce bani au fost a-locali pentm acesta sau cam vorfi dutribuitefondunle. Na se mdi-Ca nicaieri cine este responsabil pentrafiecare etapa. De asemenea, din versiunea examinatä de not lipseste data Incheierii fiecarui proiect. in ceea ce privete fizica, documental subliniazà domeniile de urmat ,,care se concentreazã pe recuperarea decalajuluitiinfic §i tehnobogic fata de stadiul avansat caracteristic tàrilor dezvolta-te" (sic). Dintre acestea fac parte exact acele discipline ctiin4fice vaste ce implica nicte cheltuieli care, dupà opiflia noastrá, flu ar putea fi jus4/Icate In prezent In România (ele au fost citate ante-rior: astronomia, astrofizica, cosmologia §i cercetarea spapala, fizica energiior Inalte, n.m.).

Vom vedea in ce mAsura opinia acestor experi a fost luatA In

212

serbs de conducerea MCT.

In ceea ce privete situatia mstitutelor de fizica de pe platforma MAgurele, experii fac urmätoarele observaii §i sugestii:

- toate institutele ar trebui sA fuzioneze (aceasta era situaia dinainte de ,,reorganizarea" din 1977, când exista doar un singur institut, prestigiosul Institut de FizicA Atomicá)

- institutele ar trebui sä fie autonome; acum, ,,institutele de fizi-cà sunt direct subordonate MCT. In aceste condiii, too managerii sunt numii de MCT; mai mult, toate nuinirile se fac In cea mai proastá tradiie de societate Inchisá. Institutelor flu li se permite sà aibA un cont In bancà §i trebuie sá aibá aprobarea MCT pentru mice platà. ( ... )

Dar ne Intrebàm câi dintre funconarii care lucreazá la MCT au o experiena nemijiocitA de cercetare Intr-o disciplina funda-menta1A. Ne Intrebàm dacA MCT are cunotinlele, experiena, Ine-legerea §i empatia necesare pentru a controla cercetarea In fIzicA. Au funconarii sai pregatirea §i viziunea necesare pentru a supra-veghea activitatea §tiintfficá Intr-un domeniu atât de fundamental?"

- ,,managerii institutelor nu mai trebuie numiti de guvern. Fie-care institut trebuie sã aibá un organism de conducere care sA facá aceste numiri."

- ,,Directorul este reprezentantul §i ambasadorul institutului. (...) El trebuie selectat dintre cei mai buni oameni de tiinA"

- ,,Noi sugeräm ca tutelarea MCT sA Inceteze In ceea ce prive-te institutele de fIzicA ( ... )"

Iatà concluziile experilor, formulate dupa vizitarea a cinci insti-tute de pe platforma Magurele:

,,Oamenii de §tiina români sunt de prima calitate. Ei sunt la fel de competeni profesional ca §i omologii br din strainatate ( ... )"

In final, experii recomandA comunitàii §tiinifice (1) sA Ii facA publicitate prin broun promoionale; (2) sA foboseascA centrele cal-turale de pe lângã ambasadele româneti pentru a se face cunos-cuti; (3) sA se implice In InvAAmântul superior.

Ce comentarii putem face in legatura cu rezultatele auditàrii pe care am prezentat-o?

Mai Intãi, trebuie subliniatã secretomania sub semnub cáreia s-a

213

desfaurat Intreaga acliune, ale cArei rezultate sunt practic necu-noscute comunitAii §tiinifice, cu atât mai malt societàii In ansam- blud sau. Secretomania (sau uimitoarea lipsA de profesionalism a MCT) a fcut ca nici mAcar programul principal de dezvoltare a ti-inei româneti, ,,Orizont 2000", sA flu ajungA La Indemâna exper-ilor, decât Intr-o variantA prescurtatA (care a fast totui suficientA pentru a-i Infricoa).

Apoi, trebuie observat cA experii au fost Indrumap CAtre an sector foarte Ingust §i prestigios al cercetArn de fizicA - platforma Magurele. Ar fi fost interesant de aflat cum ar fi apreciat expereu cercetArile privind - sA zicem - apa vie sau efectul de piramida, flu activitatea unor cercetAtori de prestigiu recufloscut.

Sugestiile pe care le-au formulat experii fuseserA avansate, cu muit timp Inainte §i Cu toatA iflsistenla, de oameni de §tnnlA ro-mâni, de organizaii neguvernamentale cu profil §tnfltlfic (de exem-plu de Solidarttatea Universitarã). Se recomandaserA descentraliza-rea, gestionarea fondurilor cercetArii de cAtre cercetAtori, transpa-refllA etc. AitfeL spus, dei constatArile experi1or sunt de bun sims, dc flu aduc absolut nimic nou falA de ceca cc eita §tiinficA romA-neascA §tia deja foarte bine.

TotodatA, raportul prezinta carenle evidente. Propunerea ca 0

echipA de avocai strAini sA studieze, pe cheltuiala statului roman, 1egisia0a cercetArii a fost deja comentatA. AltA carenla este consem- narea, In raportul experplor, a faptului cA institutele de cercetare sunt atAt de dependente de MCT, Incât flu au cont In bancA §i pen- tnt orice operaiune financiarA trebuie sA cearA aprobarea Minis- terului. Aceast lucru nu a fast niciodatA adevArat In cazul unui institut mare, cam ar fi (de exemplu) IFIN (Institutul de FizicA §i Inginerie Nucleara); ci s-a mnregistrat, temporar, din motive conjuflcturale, la institute mai mici, IFTM (Institutul de Fizica §i Tehnologia Materialelor) §i IFTAR (Institutul de Fizica §i Tehno- logia Aparatelor cu Radiapi). AceastA gravA imprecizie a raportului pune sub semnul Indoielii seriozitatea investigaillor experiLor, care - se pare - au vizitat IFTM §i IVFAR, dar nu §i WIN.

Am putut studia Inca douA auditAri, redactate In limba engleza, semnate de 1cm Chera §i George Ross. Ion Chera figureazA prfltre persoanele incriminate Intr-un referat al d-lui Ion LAncrAnjan, depus la OSIM, care trateazA chestiunea brevetrii unor pretinse

214

pseudo-invenii; conform afirmaiior d-Iui Lãncrànjan, ce par bine probate, inveniile brevetate sunt, In realitate, copiate prin demon-tarea §i studierea unor telemetre suedeze. In momentul realizärii inventiilor respective, d-1 Ion Chera era salariat al IFTAR. George Ross este un fost salariat al IFB (Institutul de FizicA Bucureti - actuahnente IFTM), emigrat In Occident In urmA cu douá decenii i devenit, Intre timp, expert al firmei britanice sus-menionate.

Prima atiditare reprezintà, In esentA, ideile expuse mai sus. A doua este o stranie Incercare de filozofie a §tinei, care Incepe Cu

Prometeu (Prometheus means in ancient greek forethought, hence...). se continua cu referiri (i cithri) din Anaxagora §i Platon, pentru a trece apoi la Francis Bacon §i Goethe (afiAm cA Faust is the archetype of our time also the view of the great Romanian scho-lar Tudor Vianu), cu citate din Goya (El sueno de la rezon produce monstruos), pentru a aborda apoi subiectul descoperirii de succes In fIzicA, In speA cazuJ lui Mott §i a semiconductorilor amorfi. In treacAt find spus, acest subject putea fi povestit mai bine decât oti-cine de acad. Radu Grigorovici, personaj perdant In piesa acestei mari descoperiri. Este cu totul neclar de ce acest eseu pretios §i lipsit de originalitate a trebuit comandat (i plAtit pe bani grei) de MCT, pentru ca apoi sA zacA In sertarele ministerului.

In general, auditarea pe care am examinat-o a Insemnat o risipA inutilA de fonduri; secretomania MCT-ului flu ne-a permis InsA sA aflAm costul expertizei (probabil, peste 50 000$). Opiniile exper-ilor strAini sunt corecte, dar nu constituie o noutate pentru elita tiintificA româneascA. RAmâne de vzut cum au fost valorificate

recomandArile experi1or de cAtre cei care au comandat studiul. Reamintim cA aceste recomandAri erau, in esenA, urmAtoarele: neamestecul executivului In politica cercetArii, care trebuie elabo-ratA de savano de prestigiu recunoscut; stabilitate; alegerea condu-cAtorilor de institute de cAtre cercetAtori, dintre oamenii de §tnntA cei mai prestigioi; transparena In folosirea fondurilor.

5. tiina româneascA din perspectiva scientometriei

In lumea §tlln1ficA existA metode bine puse la punct pentru a mAsura calitatea §i (mai ales) cantitatea produciei §tiinifice. An-

215

samblul acestor metode constituie o disciplinA numitá scientome-trie. Evaluarea scientornetricà a produciei §tiinifice Se face astfel: fiecArei reviste §tiinif1ce Ii este atribuit un numár, care este mai mare sau mai mic, dupa cum revista este mai prestigioasa sau mat pun prestigioasa. Fiecrui articol publicat Intr-o asemenea revistà i se asociazä numárul respectiv. Fiecàrui articol citat Intr-o revistá i se asociazà un alt numãr, numit indice de citare. Unui cercetàtor care a publicat o, lucrare §tnnIficA i se asociazá un indice sciento-metric care este suma dintre numàrul Ce caracterizeazà revista In care a publicat §i indicele de citare. Producia tiinoficA a unui cercetAtor poate fi evaluatá Insumând numerele ce caracterizeaz revistele In care a publicat §i indicii de citare. Producia §tiinificá a unei tAri poate fi evaluatA Insumând indicii scientometrici ai cer-cetAtorilor din tara respectivA. Un institut de scientometrie care funcionea.zà In Statele Unite are, ca object de activitate, evaluarea permanentà a produciei §tunif1ce din Intreaga lume. Datele scien-tometrice pentru fiecare cercetátor §i pentru fiecare tarA stint stoca-te pe suport magnetic §i ele pot ft vândute solicitaniIor. Livrarea informaiei scientometrice pentru România costL pentru toate disciplinele, circa 10 000 $ (deci mai puin decât auditul la care ne-am referit mai sus, probabil cam cat articolul despre Prometeu, Vianu §i Mott).

Dacá o evaluare scientometricA individuald flu a putut ft Inca fAcutá (ea ar arAta situapa catastrofalA din zona piramidologiei, a institutelor de modA sau de cercetäri textile, dar §i din InvàmântuI superior §i chiar din Academia RomânA, pentru a nu mid vorbi despre academiile de ratnura), evaluarea globala a produciei §tn= ifice romãneti a fost fcutã de instiuiile specializate. Rezuhatele flu sunt de naturá sA flateze orgoliul national.

Conform unui articol aprut In august 1995 In Scient/Ic Aineri can, producia §tfinjificA româneascà se ailA pe locurile 49-55 In lume §i 24-30 In Europa, In aceeai grupà Cu Slovenia, Croatia, Serbia, Bosnia, Albania §i Macedonia. România acoperà doar 0,053% din producia §tiinoficA a lumii, mai puin decât Grecia (0,41%), Ungaria (0,40%), Argentina (0,35%), Cehia (0,33%), Slovacia (0,33%), Mexic (0,33%), Egipt (0,28%), Turcia (0,24%), Bulgaria (0,22%), Hong Kong (0,20%), Portugalia (0,20%), Sin-gapore (0,18%), Chile (0,18%), Irlanda (0,14%), Arabia Saudita (0,13%). Urmeazá jarile care contribuie la producpa §tiintificii

216

mondialii cu mai puin de o zecime de procent: Venezuela (0,09%), Tailanda (0,08%), Nigeria (0,07%), Kenia (0,07%), Malaezia (0.06%), Pakistan (0,06%). TirmeazA grupa din care fac parte tArile calamitate din Peninsula BalcanicA i... România. Dupa noi se situeazá Liban, Porto Rico, Filipine, Kuweit etc.

Pc ramuri, situaia este mai nuanatá: In inginerie chimicA, clii-mie generala §i anorganicA, România ocupa locul 13 In Europa §i 22 In lume; In matemafici, §mna materialelor, inginerie mecanicä - locul 19 In Europa §i 34 sau 35 In lume. In toate domeniile, fra excepie, suntem In urma Greciei, Portugaliei, Ungariei §i Bulgariei.

In fapt, §tiinta româneascA se sprijina pe circa 500 cercetátori autentici (frà a-i numära pe cei din strãinAtate). Acest numár este infim faà de numàru.1 total al cercetAtorilor, de circa 15 - 18 mu (nu existà statistici sigure). Cercettorii respectivi se gásesc, In ma-rea br parte, In câteva secii ale unor institute de pe platforma Ma-gurele, In Institutul de MatematicA al Academiei, In câteva catedre universitare.

Dei párerea br ar trebui sá fie deterniiriantã pentru politica ti-intificà româneascA, MCT §i celelalte instituii guvernamentale con-tinuä sä Ii ignore. 52 de cercetAtori de pe platforma Magurele fac parte din organisme §tiinifice internaionale (recenzenp la reviste de prestigiu etc.), dar aproape nici unul dintre ei nu este invitat sA participe la realizarea politicii §tiinofice.

6. Legis1aia cercetArii §tfinjiftee pânA In noienthrie 1996

Ministerul Cercetárii §i tiinei (MCT) funcioneazà conform HG 459 din 29 julie 1994. Art. 2, care enumerA atribuiile sale, flu contine, evident, nici o referire la dezvoltarea societaii civile sau la organizaiile neguvernamentale. Acestea sunt, evident, absente In Intreg textul legii. Art. 4 Pt. 5 prevede cA

Pe lânga mini.strul cercetãrii §i tehnologiei fitnc;ioneaza un colegiu al mini.strului, ca organ consultativ. Componena colegiului se stabi1ecte prin ordin al ministrului cercetàrii ,si tehnologiei. iar articolul 6 are urmAtorul coninut:

(1) In coordonarea MCT vafuncçiona Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoitare, alcãtuit din cercetátori, oameni de §tiiflá,

217

specialiti din toate domenijie activitáii de cercetare ctiinfica ji dezvo It are tehnologica.

(2) Coinponenta §i regularnentul de fwzqionare a Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare se aprobã prin ordin al ministrului cercetàni ji tehnologiei.

(3) MCT asigurä secretariatul Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare.

Sc constatA cA atât art. 4, cat §i art. 6 vorbesc de an ,,colegiu consultativ". Este un paralelism inutil; care vor fi diferentele din-tre aceste colegii? Componena primului ,,se stabilete prin ordin al ministrului", iar a celui de-al doilea se aproba prin ordin al ministrului"; aadar primul pare mai subordonat ministrului decât a! doilea.

Exprimarea legiuitorului este defectuoasà. Formula ,,în coordo-narea MCT va funcpona Colegiul consultativ..." flu permite sá se Ine1eagA clar cine pe cine va coordona: Colegiul pe minister - cum ar fi normal Intr-o tarA Cu 0 politicA §tiintificii corectä - sau ministerul pe colegiu? Contextul (i practica) favorizeazA a doua interpretare.

Sã ne reamintim recomandArile experilor stráini angajai de statul roman pentru a pregáti reforrna cercetrii. Acetia recoman-dau neamestecul executivului In aleátuirea politicii cercetárii; rolul dominant trebuie sà revinà unui colegiu de exper. Se con- statà CA politica §tiinficA româneascA este realizatA de executiv, comunitatea §tiinificA find doar consultatA. In plus, Colegiul este aprobat de ministru, deci In componena sa intrA doar oameni acccptai de ministru. Rolul comunitAii §tiinfice In adoptarea politicii de cercetare este foarte redus.

Prin HG 671 din 21 septembrie 1994 se decide Infiinarea Consiliului interministerial pentru §tiinA §i tehnologie, ,,ca orga- nism de avizare §i elaborare a propunerilor In domeniul cerce- tArii-dezvoltArii cAtre Guvern". Consiliul este compus din primul ministru (preedinte), ministrul reformei (vicepreedinte), ministrul cercetArii §i tehnologiei (secretar), ministrul fmnanelor, al indus-triilor, al agriculturii, al sAnAtAii, al apArArii, preedintele FPS §i a! Academiei Române.

Idcea de a numi un asemenea consiliu pentru ,,avizarea §i elaborarea" politicii §tiinifiCe este In contradicpe §i mai flagranta cu normele europene (vezi propunerile experilor occidentali

218

amintite mai sus), deoarece reprezintA o imp.licare §i mai brutalà a executivului Intr-un domeniu In care este incompetent. Singura calitate a acestui consiliu este cA nu se Intrunete niciodatà,

Ordonana nr. 25 a Guvernului, din 11 august 1995, regle-menteazá organizarea §i finanarea activitADi de cercetare-dezvol-tare. Conform articolului 5, ,,coordonarea activitAlii In domeniul cercetArii-dezvoltárii... se realizeazà prin intermediul Consiiului Interministerial pentru tiinA §i Tehnologie", un for a cárui Intrunire este dffidilA.

Conform art. 6, ,,pentru realizarea obiectivelor ... In domeniul cercetárii-dezvoltàrii ... se constituie Programul national de cerce-tare §tiinificà §i dezvoltare tehnologica"; el este elaborat de MCT la propunerea Colegiului Consultativ §i aprobat prin hotärâre de guvern. Observám aceeai subordonare nefastA a §tiinificu1ui faà de executiv.

Planul national este, In esenA, programul ,,Orizont 2000", considerat de experii occidentali drept gigantesc §i total nepotrivit pentru România.

Art. 7 precizeazá componena Colegiului consultativ: el este format ,,din persona1itai §tiintifice de prestigiu recunoscute, din membri titulari sau corespondeni ai Academiei Române, din cadre didactice universitare §i specialiti In cercetare-dezvoltare ( ... ) precum §i din reprezentani ai beneficiarilor rezuliatelor acti-vitãii de cercetare-dezvoltare. Regulamentul cadru §i componena Colegiului consultativ se aprobA prin ordin al ministrului cercetárii §i tehnologiei." Aadar, §i prin aceastA ordonanlA, este consfinpt controlul executivului asupra §tiinificului.

Finanarea temelor de cercetare se va face In sistem competitiv, atunci când existá mai multi executani poteniali (art. 11).

Conform art. 18, reorganizarea (ceea cc poate Insemna §i desfi-inarea) sau Infiinlarea institutelor se face prin metodologia de eva-luare §i acreditare, aprobata de Guvern, pe baza propunerii MCT.

Metodologia de evaluare §i acreditare a institutelor naonale de cercetare-dezvoltare este reglementatA de Hotrârea de Guvern nr. 135 din 7 martie 1996. Acest act normativ, vital pentru functiona-rca institutelor, este o expresie a dirijismului puternic care sufocá cercetarea româneascã. Temele de cercetare pe care le pot aborda

219

institutele sunt cele stabilite de gigantescul Program nalional de cercetare §tiinificä §i dezvoltare tehnologica (PNCSDT), aprobat de guvern, pe baza propunerii MCI. Dei institutele sunt consul-tate, rolul decisiv In redactarea PNCSDT este asumat de MCI.

Existena institutelor depinde In mod esenial de rezultatele acreditArii, adicA ale evaluArii fAcute de un colectiv (care poate fi format din 3 persoane), stabilit prin ordin a! ministrului. Criteriile evaluärii (art. 5) sunt extrem de ambigue: prioritatea direciilor de cercetare-dezvoltare pentru economia naionalà (criteriu extraltiin-iflc, foarte greu de stabilit pentru o economie In prefacere pro-fundA; cine poate vorbi acum, IndreptAit, despre prioritaile economiei românelti de peste 3 ani?), nivelul §tiintific gi de competitivitate al rezultatelor activitáii de cercetare-dezvoltare (este stabilit f.rA a face apel la metode scientometrice; acum, el se face, In general, conform unor grile care favorizeazà birocratismul gi activitatea de rutiná) etc. Acreditarea - In urma cäruia un institut aflà dacA va mai tri IncA 4-5 ani - se face la un interval de cel mult 5 ani. Practic, existena institutelor de cercetare-dezvoltare se aflA la discretia MCI.

Pentru a avea o idee despre criteriile de evaluare ale activitApi cercetAtorilor vom lua exemplul unei grile care se aplica In institute ale cercethrii de chimie. Analizele tehnologice industriale aplicate, deci acliuni de rutinA, sunt cotate cu 17-25 de puncte. In timp ce publicarea Intr-o revistA gtiinficA din strAinAtate este cotatA cu 7 puncte, fArA a se face difernA Intre revistele prestigioase gi cele insigniflante. Asemenea evaluAri flu pot determina valoarea realA a cercetAtorilor, sunt extrem de subjective gi permit conferirea unei aparente obiectivitAi unor decizii cu motivalii extragtiiniflce.

In concluzie, evaluarea gi acreditarea institutelor se desfàgoarA Intr-o direce absolut contrarA cele indicate de experii strAini care au fost ängajai pentru auditare.

Sub aspect practic, trebuie subliniat cA secretarul Comisiei de Acreditare a institutelor Nalionale este prof. Ion Mânzatu, care, In aceastA posturA, §i-a autoacreditat institutul pe care II conduce (de biotehnologie).

Prin adoptarea de cAtre Parlament, la 21 iunie 1996, a Ordo-nanei Guvernului nr. 25/1995, In formA modificatA, se instituie Legea nr. 51/1996 privind reglementarea organizArii gi finanArii

220

activitátii de cercetare-dezvoltare. Legea 51/1996 reprezintã o involupe fata de Ordonanla 25/1995, sub mai multe aspecte.

latA, pentru exemplificare, o modfficare a textului ordonanlei. Art. 2 lit. b a acesteia afirma: ,,cercetarea aplicativa, destinatA In principal utilizáni cunotinelor §tiinlffice pentru realizarea de noi sisteme, produse, ...". In Legea 51/1996, textul a fost schimbat dupa cum urmeazA: ,,cercetarea aplicativA, destinatA In principal utilizArii cunotinelor §tnn1fice, In economie i societate, pentru realizarea de noi sisteme, produse, ...". Precizarea introdusã (mar-catA de noi CU caractere aldine) este nepotrivitA, deoarece exclude, formal, domenii cum ar fi medicina; desigur cà nu aceasta a fost intenia legiuitorului, §i desigur cä nu In acest sens se aplicA legea.

Legea introduce explicit remunerarea membrilor comisiilor de evaluare §i avizare organizate de Colegiul Consultativ (in ordonanA erau prevA.zui In mod expres pentru remunerare doar membrii Colegiului Consultativ), Ingreunând bugetul cercethrii Cu fibi cheltu-ieli funcponãreti. Legea lrgegte totodatá posibilitatea atribuirilor directe (deci cu evitarea sistemului competitiv) a temelor de cercetare. Aadar, modificArile operate de lege sunt departe de a fi favorabile cercetátorilor.

7. Reforma In §tfinjil, parte componentá a Programului de guvernare

Programul de guvernare 1997-2000 alocà o singuril paginA cercetArii §tiintifice (ca. VII.3). 0 bunA parte a acestui subcapitol conine afirmalii atât de generale, Incât sunt practic lipsite de coninut - de exemplu chiar primal obiectiv anunat: ,,creterea capacitAii de elaborare §i implementare a politicior In domeniu §i corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale". Al treilea paragraf se referá la ,,stimularea inovárii §i a difuziei acesteia", dei inovarea flu face parte din cercetare. Al patrulea anunA ,,re-forma finantkii bugetare, In principal prin finanare de proiecte, acces La finanlare prin 1icitaii". MeritA relinutA promisiunea atri-buirii In regim concurenlial (prin licitaii) a fondurilor. Un punct aparte 11 constituie transparena repartizarii §i administràrii fon-durilor cercetärii". Se prevede totodatá ,,Intärirea legaturii dintre InväAmânt §i cercetare".

221

Este inclusA - dei nici specia1itii, nici societatea civilA flu

solicitaserA aa ceva, jar tema nu se discutase In campania elec-toralA - ,,stimularea implicArii organizaiilor neguvernamentale In implementarea diferitelor programe". Aceastà tendiná este stranie, Intrucât organizaiile neguvernamentale nu au dotarea necesarA pentru activitAi de cercetare.

Un alt punct - acordarea de prioritai In cercetare snatAi, energiei, agriculturii, mediului, infrastructurii (?), cercetárii economice, cercetãrii fundamentale - dovedete fie ignoranA, fie populism. ImbunAtáirea situaiei In domeniul sAnAtáii se face, In principal, prin alocare de fonduri, ImbunàtArea dotàrilor etc.; ea privete aplicarea unor reete cunoscute, nu cercetarea unor probleme noi. Aceeai este situaia In domeniul energiei, a carer producere se face prin metode binecunoscute, care nu necesitA nici o cercetare; principala problemä energeticá a jArii este pune-rea In funciune a centralei electronucleare de la CernavodA, care este o operape tehnicà gi flu are nimic In comun cu cercetarea.

Diletantismul care transpai4 din acest program anuntà politica gtiinificä extrem de carenpalà care avea sà fie promovath dupä decembrie 1996.

Alte objective ale politicii In domeniul cercetàrii sunt: transpa-rena repartizàrii gi administrArii fondurilor cercetArii gi Intrirea le-gaturii dintre InvAámânt gi cercetare. Modul In care au fost realiza-te aceste obligaii ale guvernului va reiegi din capitolele urmàtoare.

8. Cercetarea gtiinificA sub ministeriatul d-lui Bogdan Bujor Teodoriu

Cercetàtorii, care in general au votat schimbarea, au agteptat cu interes nominalizarea, In fruntea MCT, a unui cercetAtor competent gi dinamic, In mAsurá de a realiza mult-agteptata reformA.

Noul ministru, de profesie ecomonist (noutate absolutA In ma-nagementul gtiinei românegti), s-a Intãlrñt cu un grup de specialigti de vârf din cercetare, la pupn timp dupA numirea sa (la sfârgitul lunii decembrie 1996), la cererea acestora. Prin aceastá IntJnire, societatea civilá româneascä Igi manifesta disponibilitatea de a ajuta noua administraie In realizarea programului de guvernare. AceastA Intnire merità menionat, Intrucât este reprezentativi

222

pentru comunicarea dintre d-1 ministru Teodoriu §i elita §timtIfic româneascá.

Noul ministru §i-a asigurat interlocutorii Ca are experienA In cercetare, Intrucât a participat la proiectul românesc al bombei cu neutroni. Afirmaa ministrului a creat stupefacie printre cei prezenti (in parte, fizicieni), Intrucât un asemenea project nu a existat §i flu existá. Oamenii de §tiiná prezeni au explicat d-lui ministru importana cercetärii fundamentale, Intrucât domnia sa parea sA flu cunoascA decât cercetarea aplicativã (i aceasta, Cu

totul aproximativ). Intãlnirea s-a Incheiat cu promisiunea cà MCT va consulta comunitatea §tiinificä In legatura cu politica cercetarn.

Aproximativ o luná mai târziu (31 ianuarie 1997) a fost adop-tatä Ordonanana nr. 8 a Guvernului (0G8), ,,privind stimularea cercetárii-dezvoltArii §i inovArii". Textul ordonanei a fost elaborat la MCT, de noul ministru §i de directorii din minister, rAmai din ,,perioada Palade", dupa o gedinä-maraton de 20 de ore. Nici un reprezentant al comunitai §tiinifice flu a fost consultat, contrar promisiunilor fa-cute de d-1 ministru. Ziva In care a fost propusA §i adoptatá ordonana era ultima zi de lucru a vacanei parlamentare; daça s-ar mai fi ateptat puin (de vineri pânA luni), s-ar fi putut propune Parlamentului sä modifice legea cercetArii, In sensul indicat de textul ordonanei. Consilierul pentru §tiina al prirnului ministru nu a fast consultat In legaturA Cu adoptarea ordonanei. Dei 0G8 introduce modificAn importante de ordin financiar, semnàtura ministrului finanelor lipsete de pe textul reglement4rii. Este In schimb prezentà - farA nici un motiv - cea a ministrului In-vAàmântu1uL Prin acceptul dat 0G8, d-1 Virgil Petrescu deschide 1anul rnarilor gafe care Ii var caracteriza ministeriatul.

Aceste Imprejuràri sunt indicii ale faptului cá d-1 ministru Teodoriu §i-a impus - nedemocratic, incorect §i ilegal - punctu.l de vedere, prin 0G8, ocolind atât consultarea comunitäii §tiintifice, cat §i a consilierilor primului ministru, ocolind de asemenea Parlarnentul. Trebuie spus cá legea nr. 142/1996 autorizeazà gu-vernul sä emità ordonane Intr-un numr mic de cazuri speciale, In nici un caz sã introducA legi noi prin ordonane, cu atât mai puin In domenii care nu stau sub senmul urgenei, cum ar fi cercetarea.

0G8 a produs un §oc In comunitatea cercetAtorilor, In primul rand din urmãtorul motiv: fenomenul eel mai aberant din cercetarea româneascá il constituia scurgerea

223

de fonduri din bugetul MCT cãtre institute fArà prestigiu tiin;ific, cAtre SRL-ururi, cAtre grupâri cvasitiinifice

care se bucurau de protectie de tip mafiotic. In bc sã elimine - sau eel puin sA limiteze - acest fenomen, 0G8 creazá cadrul optim In care acesta poate prolifera.

0G8 a fost discutatA In comisia pentru §tiin.á a Camerei Dc-putai1or, inclusiv de cAtre reprezentani ai comunitflii §tiinifice; cea mai mare pane a articolelor sale (20 din 30) au fost modfficate drastic. Era de ateptat ca discuile sã continue, In aceeai direcie criticã, In comisia Senatului. In mod inexplicabil, aceasta s-a Intrunit atât de discret (pentru a flu spune cfl s-a Intâlnit In secret, ca o instituie conspirativA, nu ca una publicä), Incât nici unul dintre cci interesai nu a putut participa, spre aji susline punctul de vedere. Se constatá cA participarea societalii civile la procesul legislativ, transparena acestuia, responsabilitatea parlamentarilor sunt deziderate Inca Indepártate. In urma discuiior din comisia pentru §tiinà a Senatului, modificArile ope-rate au fost infime (pur formale), dar suficiente pentru a amflna sine die votarea formei finale a ordonanei de cfltre Parlament. Dupã cum se tie, In cazul In care Camera §i Senatul propun va-riante diferite pentru o lege, aceasta trebuie discutata §i adoptata de cAtre camerele reunite. SupraIncarcarea legislativului face ca aceastfl discutare In cadrul camerelor reunite a 0G8 sà Intârzie foarte mult. PànA atunci, ordonana este executorie. Aadar, mi-nistrul Teodoria §i-a impus, In fapt, prin rca credinA, Incàlcând flagrant programul de guvernare, propria voinA, Impotriva opiniei specialitior §i Impotriva binelui public.

9. Analiza criticA a Ordonantci Guvernului ur. 8 din 31.01.97 (0G8)

0G8 §ocheazã, de la Inceput, prin faptul cA propane, In cap. I, un lung dicponar, pentru flu mai puin de 24 de termeni bine-curiosculi (de exemplu: valorificare, temá, expert etc.).

In cap. II, unde sunt enumerate (art. 10) ,,obiectivele strateice de interes general urmArite prin Planul naonal" (pentru cercetare-dezvoltare §i inovare), citim cu stupoare ca MCT Ii propune ,,largire cunotinelor" (care? ale cui?), ,,dezvoltarea agriculturii §i

224

dezvoltarea ruralã" (ce Ii ràmâne atunci de fàcut Ministerului Agri-culturii? probabil, dezvoltarea cercetàrii §i tehnologiei), ,,dezvolta-rea serviciior publice", ,,conservarea §i apárarea (Impotriva cArui agresor? n.m.) motenirii istorice §i artistice nationale", ,,diversifi-carea formelor de petrecere a timpului fiber", ,,creterea capacitAii de dialog §i comunicare Intre indivizi §i grupurile sociale", ,,utili-zarea spaiului (cosmic, n.m.), a märilor §i oceanelor ... In folosul omenirii" (In situaia In care Roznânia flu lanseazA nave cosmice

flu are ieire la ocean). Este evident ci toate aceste domenii - a cAror Incadrare printre ,,obiectiveie strategice" ale cercetArii line de patologic - flu au nimic In comun cu domeniul de preocupari §i competene ale MCT, delimitate de HG 671/1994.

Dar lucrurile cele mai grave jin de fondul problemei. Conform art. 8, Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare, care are un rol decisiv In definirea politicii §tiinifice §i In ImpArirea bugetului cercetArii, ,,poate avea in componenà reprezentani ai comunitAii §tun1fice, InváAmântului, asociatiior de IntreprinzAtori, organizan-br patronale, asociaiilor profesionale, asociatiilor de consumatori, organizaii1or sindicale, mass media, asociaiilor de conducAtori ai unor autoriti publice locale, instituiilor financiare, organizaior neguvernamentale experte In dezvoltare localA §i sprijinirea dezvol-tárii sectorului privat, In protecia mediului §i allele asemenea".

Aadar, In Colegiul consultativ pot eventual sA nu facA parte oameni de §tnntA, dar pot sA facA parte ziariti, reprezentanhi ai consumatorilor sau ai organizaiilor neguvernamentale (in Roma-ma existä circa 16.000 de organizaii neguvernamentale). In acest fel, 0G8 deschide calea compromiterii totale a politicii §tiintifice.

Cap. III, referitor la finantare, introduce posibiitatea ca orga-nizaile neguvermanentale sa poatA primi finantAri din bugetul cercetArii pentru realizarea diferitelor proiecte In mod direct, prin simpla desemnare de cAtre MCT, fArA nici o concurenA §i frà nici o garanie a competenei:

Art. 16. MCTpoaze atnbui conducerea de prograrne organizapi-br neguvernamentale §i, dupä caz, agen;ibor econoinici sau institu-iiborpublice, In sistem compet4ional sau In mod direct.

In consecintá, scurgerile de fonduri cAtre pseudocercetatori, SRL-uri, institulii fa-rá prestigiu §tiinlific, care se fAceau Cu oare-care precauii In timpul ministeriatului Palade, devin acum operaii perfect legale.

225

In cap. IV ordonana produce, practic. abrogarea unor preve-deri ale legii finarje1or publice (Legea nr. 72/1996), ca §ialte modificãri ale unor legi organice, fapt absolut inadmisibil. Inti adevár, o lege orgaiiic6 nu poate fi modificatà printr-o ordonantA de urgenä.

In concluzie, putem afirma cá 0G8 legifereaza jefuirea huge-tului cercetàrii. favorizeazä impostura §i creeazà premizele distru-gerii institutelor prestigioase de cercetare, oferind un cadru legal de activitate mafiei pseudotiinifice consacrate de ministeriatul Palade.

10. Alte acte normative emise de Guvern In domeniul cercetrii

In luna august, Guvernul a einis Inca douA ordonane si douA hotArâri In legatura cu cercetarea.

Ordonana 58 din 28.08.97 introduce o noutate legislativa: ca modificA o ordonança (nr. 25/1995) care a fost deja modifleatA (prin legea nr. 51/1996), aadar modificA an act juridic care nu mai existA. 0G28/1997 niodificA. de fapt, art. 22 al OG 25/1995; acesta avea urmAtorul coninut:

Art. 22. Rezultatele stiinçjice ale cercetãrilor, precum ji tehno-logiile, procesele tehnologice noi, know-how, obiectele fizice achizi-tionate sau realizate pe parcursul derulárii contractelorfinanate din fonduri publice aparçin executantului i se Inregistreaza In patrimo-niul acestuia, dacã prin contract nu s-a preväzut a4fel. Transrniterea cu once titlu, cátre ter(e persoane, a rezultatelor obinute in cadrul contractului, se face nurnai In cond4iile stabilite prin contract sau, In lipsa acestora, cu acordul prealabil al pãrilor contractante.

Se poate constata cA, prin acest text, se acordA un regirn rezonahil, de Inregistrare i protecie, a bunurilor rezuitate din cercetare. Legea nr. 51/1996 aduce anumite precizAri acestei reglementari, fArA a o schimba In esenA.

Ce aduce nou, aici, 0G58/1997 ? Mai IntAi, un mic dicponar, care definete noiunile de ,,rezultate ale cercetArilor" §i ,,persoan juridicA executaritA". Conform 0G58/1997, ,,din rezultatele cerce-tArilor face parte §i once achiziie efectuatA In vederea executArii prevederilor contractului respectiv" (Art. 22, pt.2). Prin urmare,

un stiou cumparat din fondurile alocate unei cercetAri de zootehnie este rezultatul unei cercetAri de zootehnie.

Mai interesant este cá 0G58 fixeazä valoarea ,,rezultatelor cercetArii" (care pot fi, cu definiia de mai sus, once bunuri cumparate cu pretextul derulárii cercetárii - calculator, automobil etc etc.) la suma de 1 leu (un leu). Iatä textul (pt.9):

Inregistrarea rezultatelor cercetãrilor In evidena contabilã se face, distinct, la valoarea simbolicá de 1 leu, de càtre persoanele juridice executante, care ráspund, potrivit Iegii, de luarea màsurilor necesare consenãrii, depozitarii, pástrárii, valorificarii, refolosirii sau co.thrii, dupà caz, a acestora.-

Este iarãi straniu Ca, imediat dupa reaiizarea (sau cumpararea) unui produs, valoarea liii devine 1 leu, §i este pusá problema casàrii sale, In mod explicit.

Mai mult, problema casárii face obiectul unui punct separat (18):

Rezultatele cercetãrilor pot fi casate conform reglementarilor In vigoare.

Reamintim cà unul dintre mecanismele de jefuire a avutului national a fost casarea fictiva a unor utilaje In funciune, care au intrat apoi In proprietatea unor firme particulare sau unor persoane private. 0G58 netezete calea unor abuzuri de acest fel.

Alt act normativ este Ordonanta cu privire la finanjarea, In sistem descentralizat, in domeniul tiinIei, tehnologiei ci inovàrii, nr. 59 din 28.08.97. In jalnica tradiie a ordonane1or impuse de d-1 ministru Teodoriu, 0G59 debuteazá §i ea printr-un lung glosar (de la a la h), prin care sunt lämurite mai multe noiuni, Iricepând cu contract definanlare §i terminând cu buget anual de plaçi. Sin-gurul termen care ar trebui explicat este Insä eel de descent ral izare, folsit §i In titlu. Suntem obligati sa constatAm cA, In sensul MCT, descentralizarea Inseamnã dreptul MCT de a distribui banul public dupa bunul sAu plac. Dovadà fac §i art. 5 §i 8, care extind, Intr-un mod foarte lar, activitàile care pot fi platite din bugetul cercetãrii:

Art. 5. (1) In bugetul MC?', la titlut Transferuri, pe Iânga Fondul pentru cercetare-dezvoltare si Fondul pentru stimularea inovárii, se Inscriu, separat de acestea, si sume de la bugetul de stat reprezentând bugete necesare contractàrii de cátre acest minister a unor servicii de consaltança si expert iza, pentru realizarea de studii, analize,

227

monitorizãri, evaluän, precum ji pentru activitaçi similare ce jin de atribuii1e ministerului In domeniul cercetárii-dezvoltárii §i inovãrii, evaluarea ,ci controlul conducerii programelor/proiectelor sau pariIor din acestea, organizarea de seminarii ci mese rotunde, aqiuni promownaIe, de imagine yi di.seminare de inform açii, traduceri ci altele asemenea.

(2) In vederea elaboràrii ji implementárii, In si.stem descentrali-za, de programe/proiecte ... MCT finaneaza achiz4ionarea de bunuri i servicii;finanarea se poate face §i pe bath de contract de

finanlare. (...) Art. B. MCT, pentru serviciile de consuItanä §i expertizá prevã-

zute la art. 5, poate, In urma unei compet4ii de oferte, sà Incheie contracte 5i cu persoane fizice autorizate conform Decretului-Iege nr. 54/1990, acestea neavând calitatea de colaborator, In sensul art. 20 ji anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991, republicati, cu modficariIe ulterioare, ci nici calitatea de aagajat cu conventie civili de prestári servicii In sensul art. 2 din Legea nr. 83/1995.

Art. 9. MCTpoate conduce, In mod direct, programe/proiecte de cercetare-dezvoltare §i inovare sau parji din acestea.

SA comentiim aceste reglementari. In art. 5 este prezentat un lung §ir de activitiii, a ciiror calitate este foarte greu de evaluat §i constituie un paradis al birocratismului: consu1tanA, expertizA, stu-dii, analize, monitorizAri, evaluAri, controlul conducerii, seminarii, mese rotunde, aciuni promoiona1e, de imagine §i diseminare de informaii, traduceri §i altele asemenea. Ce a fiicut MCT cu rezultatele unor expertize (auditiiri) calificate am vAzut deja: ele zac Inchise In dulapurile MCT, In timp ce recomandArile br sunt nesocotite. De ce este nevoie de alte expertize, ale unor oameni desigur mai puin calificai decât specialitii occidentali?

Atunci când consu.ltanlele §i expertizele sunt fAcute In sistem competiional, la ele pot participa persoane fAri nici 0 garanie tunificii, autorizate prin Decretul-lege nr. 5411990, prin care s-au

Inflinbat primele activitAi particulare, imediat dupii Revoluie. In plus, MCT poate atribui direct, adicii dupii bunul sAu plac, pro-grame §i proiecte, fArA a pretmde executanior nici o dovadA a califlciirii br.

Ca §i cum aceste metode de irosire a bugetului nu ar fi sufi-ciente, 0G59 asigurA explicit pe cei care vor risipi banul public cii sunt exonerabi de once raspundere:

228

Art. 10. Pnn utilizarea instrunwnselorfinanciare, statul acceptá exi.stenta i preluarea ri.scului activitälii de cercetare-dezvoltare It inovare (..) Ececul unui program/proiect flu pre.supune obligativisatea recuperariifondurilor cheltuite (...)

DacA executantul Intocmete un buget exagerat de mare, banii care nu sunt cheltuili rAmân In proprietatea sa (art. 12 (2)). Sunt exceptai executanlii care sunt finanai integral de la bugetul de stat: ar fi contrar spititului ordonanlei ca banii statului sä rAmân In proprietatea statului.

Dupà ce ordonanlele 58 §i 59 au Inlesnit varii moda1itAi de pAgubire a bugetului, Hotrârea de guvern nr. 401 din 4 august 1997 vine sá precizeze Nor,nele privind categoriile de cheltuieli care se suportà din bugetul MCT In vederea reaiizãrii progranwior cuprinse In Planul national pentru cercetare.dezvoltare si inovare. Existà zeci de cheltuieli vag definite ; de exemplu, grupa nr. 13, Servicii, conline, printre altele, expertiza, monitorizare, evaluare, anchete, audit (pe lângA serviciul de instruire, ce figureaza §i la grupa nr. 5, §i care poartà numele unei discipline din clasele pri-mare: Dezvoltarea cunotintelor). Cine ar putea sà explice diferena dintre expertizA, evaluare §i audit? La grupa a 14-a de cheltuieli, Sprijin logistic, gAsim, la poziia 14.5, masá (oficiala), jar la 14.6 - trataie. Cnd trebuie oare sà aleaga cercetAtorul, pentru reuita cercetàrii, masa (oflcial) §i când tratalia? La pozipa 14.9 figureazA cadouri/suveniruri. Ne Intrebàm daca mai existà vreo tarA - In regim de austeritate sau flu - In care bugetul cercetArii sA poata fi folosit, prin lege, pentru a cumpAra (cui?) cadouri/suveniruri.

In afara acestor excentricitäp legislative flu au fost edictate alte normative, dei uncle dintre dc erau de malt ateptate de comuni-tatea §tiin0ficA. Dc exemplu, flu existà Inca un Statut al cercetato-rului, care sá defineascà, sub aspect legal, corpul cercetãtorilor. In lipsa acestuia, se pot susine felurite aberaiii, inclusiv cA on-cine este cercetAtor gi este, prin urmare, Indreptait sA foloseascä bugetul cercetárii. AceastA tezA, draga d-lui ministru Teodoriu, Ii servegte drept pretext pentru risipirea fondurilor cätre persoane lipsite de competena gtiiniflca. Adoptarea unui Statut al cercetãto-rului nu ar fi cerut un efort prea mare, Intrucât cele mai muhe nor-me sunt deja cuprinse In reglementari ale unor foruri internalionale In care România este membru. Dc exemplu, In Recomandàrile privind statutul cercetatorior gtiinçifici, document UNESCO,

229

Paris, 1974, se afirmà cA: statele membre ar trebui:

a) sã tratezefinanarea publicã a cercetàrii ctiinflce ci a dezvoltãrii experimentale ca o forma de invest4ie care prin natura lucrurilor flu este profitabila decât pe ternien lung b) sã ia toate mãsurile necesare pentru ca opinia publicã sa fie In mod constant inform atá cu privire la just/Icarea sau chiar la necesitatea acestor cheltuieli.(...)

Statele rnembre ar trebui .cã ofere cercetãtorilor §tiinfici posibi-litatea de a participa la elaborarea orientàrii politicii naionale de cercetare §tiifl4/Icã ci dezvoltare experirnentala. In particular fiecare stat membru ar trebui safaca astfel ca aceastà elaborare .a se spri-fine pe proceduri care fac apel la avizul ci concursul cercetàtorilor tiinfici §1 a organizaiiIor lorprofesionale.

11. Aspecte ale activitatil MCT, reacçii ale comunitAii §tfintiflee §i ale socitAi civile In perioada ianuarie - septembrie 1997

In prirnele luni ale anului, societatea civilä a reaconat puternic In faa anomaliior care s-au manifestat (i continuau sä se manifes-te) In cercetarea româneascA. Presa a publicat numeroase articole referitoare la abuzurile sàvârite In timpul ministeriatului Palade.

Analiza vechior abuzuri s-a dimunuat pentru a face ioc critici-br noii administraii. Cercetãtorii au demonstrat, prin mai multe intervenbii publice, carenele 0G8 §1 au cerut demisia ministrului Teodoriu. Independent de aciunea cercetàtorilor, sindicatele au protestat Impotriva ruinárii institutelor profesioniste, efect iminent a! 0G8, care deturna bugetul càtre organizai neguvernamentale.

Ministrul Teodoriu s-a arátat de la Inceput absolut opac la obieciile cercetAtorilor profesioniti. Diferitele sale interventii In presa scrisà §i audio-vizualä au arãtat cä flu este dispus sã renunte Ia nici uria dintre ideile sale, oricât de hilará ar fi aceasta. Intr-un articol apãrut In Adevárul, la 7.03.97, domnia sa afirma, in legatura cu 0G8: ,,Accastà reglementare redefinete rolul admi-nistraiei publice locale in domeniul cercetàrii". Obsesia rolului pe care trebuie sà II joace administraia publicA bocaM In cercetare §1 In InvAAmântul superior (vezi capitolul referitor la Legea

230

InvAàmântului) face parte din subcultura politicã a unora dintre demnitarii notri. Alte aberaii ale ministrului, cum ar fi necesitatea de a reconstnui turnul Eiffel In România, au fäcut deliciul unor autori de scheciuri, dar acestea flu au avut nici un ecou, In sensul ado,ptArii unei atitudini rnai rezonabile de cátre MCT.

Inca din februarie-martie, fuseserA alocate sume de 3,8 miliarde lei pentru Biotehnos §i 3,2 miliarde lei pentru Institutul de Biologia Dezvoltàrii. Continua finanarea unor teme de rutinà, care nu aveau nimic de a face cu cercetarea; de exemplu, Infor-matica SA Oradea primea 42 500 000 lei pentru ,,cercetàri" pnivind ,,Corectarea automata a adreselor greit introduse In registrul persoanelor fizice". Academia de Studii Economice din Bucureti primete 13,5 milioane pentru o temA ce pare rizibilA: ,,Noi paradigme ale intreprinderii: holonicA, antropocentricA §i fractalA". Institutul protejat a! d-liti Florin TAnAsescu, ICPE. pn-inete 30 milioane lei pentru o temA hilarA: ,,Modelarea §1 simula-rca unor procese biologice In vederea cercetArii dinamicii picio-nului". Care va fi legatura dinamicii piciorului cu electrotehnica?

La Inceputul lui 1997, ,,vechea garda" a MCT a traversat un moment de denutA. Persoana cea mai vulnerabilA, responsabila de fIriantArile cele mai dubioase, co!. ing. Ion Duinitru, s-a retras din funcie, luând cu sine (cu complicitatea ministrului Teodoriu) o parte semnificativA din arhiva ministerului. Dar aceastA derutA a fost repede depaitA. Ministrul Teodoriu a refuzat accesul In MCT a! inspectorilor Corpului de Control al Guvernuhui. Treptat, doinnii TAnAsescu, Palade, Ion Dumitnu au revenit ,,la local faptei", fund acum prezene obinuite In MCT.

In numeroase ocazii - vom aminti doar masa rotunda de la GDS, din 27 martie reprezentani ai elitei cercetArii romneti au Incercat sA arate ministrului care sunt liniile cc trebuie urmate In politica §tiinei. S-a insistat asupra necesitAii transparenei; s-au cerut datele necesare pentru redactarea unei CAri Albe a ministe-xiatului Palade; s-a cerut sA se facA publicA finanarea temelor de la buget; s-a cent InlAturarea impostonilor din cercetare. La toate aceste cereri, ministrul Teodoriu s-a IncApaânat sA rAmânA opac.

Transparena flu Insemna un capniciu al cercetAtorilor, ci una dintre mizele schimbArii. Mai mult, ea rezultA direct din legislaia

231

rii. Constitulia României, care prevede, In art. 134, aIm. 2: Statul trebuie sã asigure:

c) stimulw-ea cercetãrii ctiinjfice nationale, prevede, In art. 31: (1) Dreptul persoanei de a avea acces la once infonnaie de interes public nu poate fi Ingradit; (2) Autoritãfile publice, potrivit competenelor ce le revin, sunt obligate sà asigure informarea corectà a cetäenilor asupra treburilor publice ( ..). Din pàcate, aceste texte de lege au ràmas literà moartá pentru d-1 ministru Teodoriu.

Componena Colegiului Consultativ din timpul ministeriatului Palade a rámas aceeai, ceea ce a dus implicit la aproximativ aceeai politica de finanare. Mai mult, §edintele de repartizare de fonduri ale Comisiior pe speciaIitai se in §i acum, ca §i pe timpul ministeriatului Palade, de regul, doar la nivelul de preedinte §i secretar. Dei o comisie are cam 10-12 persoane, In fapt banii sunt ImpArii doar de 2-3 oameni, ceea ce face Ca, In realitate, situaia sA fie §i mai abuzivá decât s-ar putea crede din studierea documentelor.

Comisiile de specialitate au rámas In esenta aceleai. Comisia pentru ElectronicA §i ElectrotehnicA a funcionat sub conducerea d-nei VoicilA §i a d-Iui Florin Teodor Tanasescu; Comisia de medicinà, sub conducerea aceluiai dr. Zamfirescu; Comisia de ApArare, In componena cAreia intr gen. Florentin Popa, col. Ion Dumitru, ambii din afara MCT §i colonelul Bondei, reangajat de MCT dei a Implinit vârsta de 68 de ani, a dus aceeai politicä de finanare. Apariia In presA a unor ample relatãri In care se arAta cum col. Bondei, alAturi de Col. Necoiu §i de dr. ing. Florin Tánàsescu, au fost implicai In ,,asimilarea" (furtul) teleinetrelor cu laseri, au ràmas frA vreun efect palpabil.

S-a putut constata, cu trecerea timpului, CA finanárile aberante din primele luni ale anului, amintite mai sus, flu sunt un accident, ci reflectA o anumitA continuitate In politica cercetárii. Iatá câteva din nenumAratele temele susinute din bugetul cercetárii pe anul 1997:

"Global Eco Services" SRL: Studierea §i proiectarea unor modalitäi de integrare a tinerilor defavorizati In societate prin utilizarea mecanismelor specifice societii civile - 8 niilioane; Studiu privind proiectarea Scolilor inalte de Folcior ca modalitate de educare a atitudinilor definitorii ale tinerilor societáii romãneti

232

- 8 milioane; Centrul de igienA, protecia §i ergonomia muncii (CEPIEM):

Studiul modificàrilor parametrilor funciona1i respiratorii In corelare cu factorii de rise la persoane din industria chimicA, In vederea stabilirii de ImbunAtAire (s.m.) a condiii1or de muncA (titlul este reprodus fidel!) - 11 mioané.

Uniunea Artiti1or Plastici din România: Studii privind creapa tinerelor generaii de artiti plastici romflni. Experimentalismul In perioada post-moderna, 10 milioane.

ICPE Bucureti: Metode, tehnici §i sisteme de monitorizare a efortului In activitAi sportive de performanA, 70 milioane; Cercetári privind istoria mainior electnce - 30 milioane (temá finanatá §i anterior),

Viitorul apropiat - anul 1998, eel puin - este asigurat cu ace-eai politicA §tiiflifiCA, de vreme ce coordonatorul programului de biotehnologie este prof. Ion Mânzatu; al programului de standarde - fostul ministru Palade; de medicinä - dr. Zamfirescu, omul de Incredere al lui lulian Mincu. Fizica §i cercetarea fundarnentalä sunt dirijate de un economist - Mihai Gondo, fostul colaborator al d-lui Teodoriu de la IEI - §i de un militar, Ion Dumitru, finan-tatorul cercetArilor despre strigáturi, cultul morlilor §i dinamica piciorului. D-1 Ion Dumitru a fost pensionat (prin februarie 1997), dupa care a jefuit arhiva Ministeru!ui, luând cu el o mare cantitate de documente, probabil compromiAtoare, netulburat de d-1 Teodoriu. Pentru sustragerea documentelor respective, d-lui Ion Duniitru flu i s-a intentat nici o ac!iune In justi!ie, dei fapta sa cade sub incidena Codului Penal. Din contra, lucrurile an evoluat sur-prinzàtor. Dei vinovà!ia sa In risipirea bugetului cercetArii fusese Indelung discutatä In presä, dei depAise limita de vârstA, col. Ion Dumitru a fost reangajat In MCI.

Ministrul Teodoriu §i cpva dintre colaboratorii sài apropiai din Minister - cu to!ii, persoane frá prestigiu §tiinffic §i fa-rä realizAri profesionale - au rãmas consecven!i obsesiei de a antrena societa-tea civil In cercetarea §tiinificA, fácând lungi liste de ONG-uri, care ar urma sA Inlocuiascà, .prin ,,cercetàrie" br, institutele consacrate.

Nu puini an fost cei care, In vederea ob!inerii linor fonduri,

233

s-au adaptat ,,exigenelor" ministrului. Incercând sâ se grupeze sub forma unor ONG-uri. Alte ONG-uri, care nu au nimic In cornun Cu

§tina, s-au bucurat sã poata obtine finanAri din hugetul de stat, fArA prea multe scrupule de ordin moral. Persoane fArä nici im fel de prestigiu §tiinific s-au lansat In regretabile atacuri Impotriva unor reprezentani avizati ai cornunitäii §tiinifice, pledând In favoarea ministrului, din motive care nu pot avea ninlic In comun Cu o corectA politicà a cercetãrii.

Dupa mai multe luni de munch suslinutA, dupa mai multe ten-tative avortate, d-1 Teodoriu a propus un nou Colegiu. Consultativ care, din 1998, ar trebui sA conducã destinele cercetárii româ-neti. Dupa ce d-1 Teodoriu a susinut, de la tribuna Academiei Romne, cä In Colegiul Consultativ trebuie sà intre ,,morari §i cârnäari", s-a oprit la 0 variantà care nu conine aceste categoni, dar care nici nu abundä In oameni de §tiintä. Printre fAuritorii noilor destine ale §tiintei româneti Se numãrá, In intenia d-lui Teodoriu, ziaristul Horia Alexandrescu. vicarul patriarhal Vincentiu Ploieteanul §i bricoleurul Lustin Capra, realizatorul unor vehicule nstrunice, care pot Li vàzute uneori pe strázile Capitalei. Acestui tnumvirat i se alAturA bancherul Constantin Duna, omul de afaceri Dan Voiculescu §1 criticul Eugen Simion.

Ne oprim aici cu descrierea Colegiului Consultativ, dar vom mai aminti un ultim aspect din politica §tiintificA a d-]ui Teodoriu. Dei multe institute nu reuesc sA plàteascä salariile angajaior, MCT a rämas cu sume importante necheltuite din bugetul pe 1997. La 1 iunie 1997, din cele 859 miharde de lei alocate, fuseserä cheltuite doar 338 de miliarde. Pentru a nu rAmâue cu prea multi bani necheltuiti pânä la sfãritul anului, In noiembrie 1997 se vor finanta cercetAri care vor fi Incheiate, inclu.siv cu rapoarte de fazA, pSnä In... 30 noiembrie 1997.

234

Fragmente din seminarul organizat La sediul GDS pe inarginea reformei In cercetare, 27-28 martie 1997

ACAD. RADU GRIGOROVICI:

CEA MAI BUNA SOLUTIE AR F! CA MCT SA DISPARA

Am venit la discuia cu Dvs. pentru cà sunt Ingrijorat. Am crezut cà n-or sA reaparã niciodatà anumite spectre ale trecutului, dar iatà Ca flu au reapArut numai, ci se manifestá CU 0 virulenA extremä. Am perceput o revenire a epocei Elenei Ceauescu - agravata foarte mult de libertatea de tip occidental, Care permite proliferarea abuzurilor, In interes personal, dar mai ales In interes de clan.

Când am vazut Ordonana 8, n-am §tiut dacä trebuie sà rid sau sA plâng. Cu un asemenea minister al cercetärii, care se ocupa de tot - de la timpul fiber al oamenior pânA la spaiu1 cosmic -, mA Intreb de ce mai avem guvern, ce activitAi au mai rAmas pentru celelalte ministere?

Constat apoi cA ministrul se orienteazA dupa an Colegiu Consul-tativ din care fac parte ,,cârnAari §i moran" - este un citat, din discursul tinut de d-1 ministru Teodoriu la Academie. 0 politica tiintificA fàcutA de ,,crnAari §i moran", asta da originalitate, §i flu

tiu nici un ministru, aici sau aiurea, care sA fi susinut asemenea aberai.

Cine poate beneficia de pe urma unei asemenea politici? Un institut cum este acela al lui Mânzatu - care face apA. Na once apA, ci apA care flu are pH. Am dat iarAi un citat, de data asta din d-1 Mânzatu, care, Intrebat pnin ce se deosebete apa pe care o fabricA dânsul de apa obinuitA, a spus: Apa rnea nu are p11.

Se §tie cifle lucreazA In aceste institute - sunt pnieteni, rude, oa-meni atât de strâns legai Intre ei §i atât de strâns legai de functio-narii din MCT, Incât flu pot fi despArii... i flu e de bc greu sA Inelegi rolul ministerului: el este acel organ care trebuie interpus Ifltre guvern §i cei care fac afaceri, ca sA flu se vadA cA pretinsa cercetare nu existA §i ca totul este o afacere, o afacere mafioticA, cu spalarea ctigurilor ilicite.

235

DacA nu e aga, la ce bun atunci acest refuz total al transparen-ei, al dialogului Cu societatea civilA, cu comunitatea cercettori1or,

despre care se vorbegte CU atâta ipocrizie? Ordonanta 8 a cãzut pe neagteptate, nimeni nu a fost consultat, degi elaborarea ei a durat probabil câteva sàptmâni. Se poate face .0 legis1a0e a cercetrii frá a-i consulta pe cercetátori? In 1990, când rn-am ocupat de Legea cercetarii, discutasem gi czusem de acord cu peste 100 de institute de cercetare, cu sindicatele, cu proiectanlii, cu toatà lumea. Totugi, legea a fost pur gi simplu blocatä la nivelul primului ministru Petre Roman. Mi-a fost imposibil sä Ine1eg de ce.

Ceva mai trziu, a aprut un alt project de lege, care a avut, dacA flu gregesc, 27 de variante, propus de Departamentul de Cer-cetare din Ministerul InvAAmântului, tinde domina fostul CN$T, la bc de frunte find impostorul Mânzatu. La Academie, noi am res-pins acel proiect, degi un colaborator al lui Mânzatu, d-1 Manole, a venit gi ne-a imporat sA-1 aprobam, fiindcA, dacá se Intoarce cu un refuz, ,,d-1 Mânzatu 11 face bucA". Am dat iarági un citat... Degi d-1 Manole a cázut, la propriu, In genunchi In faa lui N. N. Con-stantinescu - pesemne Ca patronul sAu era destul de fioros -, am ràmas PC poziliL..

De atunci, mai ales din momentul In care primul-ministru Petre Roman a blocat legea, am rAmas cu 0 bánuialá mai profunda - ca undeva se doregte ca In România cercetarea sA nu se dezvolte. Privind pozia d-lui ministru din aceastã perspectiva - gi din perspectiva Indelungatei mele experiene de viaá -, cred ca pozia mai flexibilA a dumnealui falá de Academic (pe care o asimileazà, In mare, cercetArii fundamentale) este doar un armistitiu care Ii este necesar pentru a se ràfui cu cercetarea aplicativa, care este ,,adversaruP' de pondere maxima. Dupa ce o va lichida, Ii va vein gi rândul celei fundamentale.

Imi veti spune poate CA sunt suspicios, dar cred CA este mai bine sA flu suspicios decât sA fii pAcAlit. Faptul CA Ordonana a fost strecuratA pe neagteptate, pAcAlindu-1 pe primul-ministru actual, care este un om de bunA credinA, reprezinta un comportament care trebuie sA ne punA In gardA. Dc aceea, nu poi sA flu ii seama de alte aspecte biografice - mA refer nurnai gi numai la chestiuni publice, dare. D-1 ministru, fiul unui fost general din divizia ,,Tudor Vladimirescu", §i-a schimbat numele, dar a continuat traditia patemA, de a lucra In armatA - gi flu oricum, ci la cadre,

236

ocupând o pozitie importantá. Desigur cA nimAnui flu-i poate 11 reproatA descendena, dar trebuie observat cA existá o rupturá de forma - la nivelul numelui - i o continuitate de fond - la nivelul comportamentu.lui. Aceastá duplicitate flu poate fi de bun augur pentru Un om politic cc aparine unui partid democrat.

lar d-1 Teodoriu a fàcut, probabil, servicii importante Partidului Democrat, ImpArind milioane grele de dolari patronilor de Intreprinderi mici §i mijlocii, catigând astfel un electorat important. Dar §i mai IngrijorAtor este cc s-a Intâmplat acurn In minister. Dãnsul 1-a pstrat pe d-1 Palade consilier, 1-a meninut pe Mircea SbârnA - despre care §tiu personal cä este corupt - §i a trecut cu vederea, practic, cA Ion Dumitru, fost funcionar al MCT, a furat arhiva la care avea acces. Dc aici trebuia sA iasà un scandal enorm, dar probabil Ca cineva are interes ca arhiva sA dispará.

Ahfel, d-1 ministru poate pàrea un personaj original; constat cA In bc sa stea la minister sá facà treabA, umbiA de cob-cob, cu un geamantan In care nu gAsete propriile hârtii... Am stat langa dan-sal la discupa de la GDS gi i-am dat de trei ori textul ordonanei, pe care o aveam la mine, pentru cA dânsui flu reugea sA o gseascA In geamantan... un hiperactiv, cc da impresia unei capacitAti de gandire, ca atâlia oameni care dau impresia de a fi remarcabili, dar... Un om care nu gtie nimic despre cercetaie, care nu a practi-cat-o, care duce dupa ci kilograme de hãrtii, dar care se sprijinA doar pe un fax, primit de la Fundalia Fraunhofer...

Ce e de fcut? Cred cA lucrul ccl mai simplu ar fi desfiinlarea MCT gi Inbocuirea lui cu un coiegiu de specialigti, care ar aproba temele de cercetare gi bugetul, interpus Intre guvern gi institutele de cercetare. Eficiena In cercetare este maximA atunci când existA libertate gi transparenA.

237

PROF. UNIV. EUGEN BORCOCI:

SANSE IROSITE 1N CERCETAREA ROMANEASCA

In contextul In care se discuta mereu despre lipsa de fonduri provenite din resurse bugetare pentru susinerea activitáilor de cercetare fundamental §i aplicativa, Se cuvine sà evaluám §i gradul de participare a institutelor, universitilor §i grupurilor implicate In cercetare din România la programele de cercetare finanate de Comunitatea European. Se §tle cA In ultimii ani au fost lansate la nivel european mai multe asemenea serii de programe (Copernicus, Tempus etc.) pentru contracte comune (cu mai multi parteneri) privind dezvoltàri In mnvämânt §1 cercetare, la care participarea flu a fost restrictivA In cc ne privete. Comparativ cu tAri vecine (din nou suntem nevoiti a recunoate, Ca §1 In alte domenii, din pàcate), România a avut un nivel redus de participare la teme ale acestor programe. Spre exemplu, participarea la temele Coperni-cus, propuse In 1994 pentru diferite domenii (cu desfurare In perioada 1995-1997), aratA astfel (In numAr de teme): Cehia - 187, Polonia - 165, Ungaria - 147, Slovacia - 109, Bulgaria - 95, România - 86, Slovenia - 65 (Raport al CE - 1994). Dacä se tine seama gi de dimensiunile tafflor implicate, clasificarea ne este gi mai defavorabil. Exemplele ar putea continua.

Câteva dintre efectele nete ale acestei stri de fapt sunt: - pierderea, pnn nevalorificare, a unor posibilitai reale de coo-

perare deschise Invamântului, cercetàrii, dar gi unor organizapi cu profil economic, cu parteneri din alte tan;

- pierderea unui suport material important pentru activitaile de cercetare. Doar 50 de proiecte - aproximativ - Cu finantare medic (de exemplu 40 000$/tema pentru un partener, incluzând dotare, deplasari la conferinte, documentare, vizite de lucru, salarii) ar a-duce o sustinere financiarà comparabila cu tot bugetul Ministerului InvAtámãntului pentru cercetare, care este de 14 miliarde lei;

- interesul redus al Romniei sporegte numärul de ,,puncte negre" ale tãrii noastre In perspectiva Incercärilor de integrare europearia;

- lipsa cooperarilor gi a deschiderilor profesionale sporegte

238

sentimentul de frustrare §i lipsa de perspective, In special pentru tineni asistenli §i cercetäton §1 accentueazä emigrarea, precum §i dezagregarea colectivelor.

Credem cä responsabilitài importante pentru situaia mentiona-tã aartin structurilor dedicate integrärii §i cooperárilor din Ministe-rul lnvàämntului §i Ministerul Cercetárii §i Tehnologiei. Aceste departamente sunt departe de a-i fi Indeplinit menirea. Statistici ca aceea de mai sus sunt dovezi ale acestei afirmai. Se constatã:

- lipsa mare de interes pentru o diseminare realA a informapior In universiti, institute §i In general printre cei potential interesai, privind diverse programe ce se vor lansa, termene §i moduri de redactare a proiectelor, astfel Incãt sá se poata contacta parteneri posibili In timp util;

- ,,informarea" selectivä asupra unor programe doar a unor grupuri sau persoane, care devin beneficiari ai monopolului infor-maiei. Se favorizeazä astfel impostura, prin contractarea unor teme de cätre unele grupuri/persoane care nu au competenA In subdo-meniul vizat, prin faptul CA au ,,aflat" despre un anumit program §i rnizAnd pe buna credinsA a partenerilor din exterior. In cel mai fericit car, se cautA apoi persoane cu care tema s-ar putea rezolva cat mai onorabil;

- lipsa de transparenA privind rezultatele acestor programe/te-me. Publicarea anualA a unor buletine, cu acces public, privind participanii §i rezultatele temelor angajate ar contribui la o mai bung cunoatere a acestora §i ar micora gradul de imposturA rnenionat mai sus.

Continuãnd pe aceeai linie, de stimulare a cercetArii prin gAsi-rea §i valorificarea unor surse de flnaniare alternative, constatAm aceeai lipsA de interes din partea structurilor abilitate, dar §i o rigiditate excesivA a 1egisIaiei In domeniu. Spre exemplu, In InvAA-mantul superior tehnic, In special In domeniul comunicaiior, infor-niaticA, electronicA, automatizAri, electric, dar, posibil, §i In alte domenii, s-ar putea ohine cooperAri profitabile, atãt din punct de vedere §tiinific, cat §i material, pentru universitate, inclusiv dotAri, din activitati de cercetare i/sau proiectare autofinanate prin contracte. In special cu parteneri universitari/industriali din tan dezvoltate, cu conditia flexibilizAnii cadrului de cooperarè. Asta flu

InseamnA, desigur, evitarea regulilor financiare, dar presupune descentralizare/autonomie §i. nu In ultimul rand, recunoaterea §i

239

In plan material a rezultatelor munch, §i ca urmare remunerarea celor antrenali In aceste cooperri conform cu valoarea recunoscu-tA de beneficiar a obiectelor produse. Menionán cã rezultatele, In special In cooperärile externe, se evalueazã strict de cei care acordá finanarea ci flu constituie doar ushelfwarehl, aca cum din pàcate se IntâmplA cu multe din rezultatele contractelor Incheiate cu Ministerul InvAámântului sau MCT. Efortul pentru a rezolva temele propuse este considerabil i, In másura In care este recu-noscut de coordonatorul/beneficiarul contractului/proiectului, trebuie recunoscut §i La noi. Sistemul actual de calcul pentru remunerare (prin premii!), In mod proportional cu un nurnAr de ore, cu aplicarea plafoanelor bugetare (unor fonduri nebugetare) ctiute, §i nu proporponal cu valoarea, flu este In nici un caz stimulativ.

Aceste argumente yin §i In sprijinul ideii cA activitAi1e cc im-plicà proiectare trebuie sA se autofinanteze, cu condiia sà fie 1sate sA o poatA face.

240

DR. ALEXANDRU GLODEANU:

CERCETATORLI SUNT DEJA IN EUROPA

Intre tràsturi1e de astâzi ale societAi româneti stau risipa (sub formA de corupe §i tehnologii Invechite) §i subdezvoltarea. Ieirea din aceastA stare o constituie dezvoltarea §i modernizarea Româ- uiei. Esenia1e pentru realizarea acestui scop sunt cunoaterea §i performana. Cunoaterea §i Ine1egerea a ceea cc suntem, unde suntem §i cc trebuie sá facem. Performana este necesará pentru cä o societate modernà §i deschisá implied automat competiie cu cei inai buni - i aceasta se realizeazA cu produse §i tehnologii de performana maltA.

Sursa principala a cunoaterii este cercetarea fundam&italA. Sursa performanei §i deci §i a competiiei este cercetarea aplica-tivA.

Organismele statale §i ale societàii civile care flu acordA atentie, care nu sprijinA dezvoltarea cercetArii §tiinfice fundamentale flea- gA, de fapt, cunoaterea; cci care nu acordA atenie §i nu sprijinA dezvoltarea cercetArii aplicative neagA performana §i competiia deschisA.

Negarea cunoaterii §1 performanei InseanmA negarea dezvoltA-rii §i modernizArii Rornniei, meninerea t6rii In stadiu de subdez-voltare.

Este exact ceea cc s-a Intâmplat In ultimii 7 ani. Dc fapt, acest proces a Inceput incA din 1970, a devenit evident la mijiocul anior '80 §i a corilinuat, din pAcate, §i dupA 1989. DacA cineva dorete sA mA contrazicA, poate sA o facA dacA are argumente. Ultimele patru luni reprezintA o perioadA prea scurtA pentru a trage concluzii, dar (din nou, din pAcate) semnele sunt mai degrabA IngrijorAtoare.

Cauza de fond a acestei stAri de lucruri o constituie lipsa criteri-br de valoare In abordarea fenomenelor §i proceselor care au bc In societate §i pentru gasirea soluiilor (politidior) necesare. A§ spu-ne char lipsa de culturA a multora. Mulo din România n-au depAit faza ,,Cântarea României" - §1 rezultatele se vAd.

Consecinlele generate de politicile de pAnA acum sunt multe.

241

Dintre ele a§ meniona: a) Autoritãile responsabile ale statului §i societatea româneascã

se lipsesc deliberat, In procesul integrarii euro-atlantice, de una dintre cele mai importante pârghii - cercetarea §tiintificA. Adeváru-rile cercetArii fundamentale sunt universale, ceea cc face ca inte-grarea internaonali cu tArile cele mai avansate sá se facg natural. Performanele generate de cercetarea aplicativa fac din tara noastrã un partener competitiv. Ii Inchipuie cineva cà te poi integra In termeni reali (nu pe hârtie) In Uniunea Europeaná fa-rd a atrage un anumit grad de cunoatere §i performana? Inseamná sá ne facem iluzii, ca de attea ori pãnA acum. Sectorul cercetàrii §tiinfice este ccl mai bine plasat In procesul integrarii europene.

o altä consecinà a stärii actuale din cercetarea §tiinificA §i teh-nologica este aceea cà se favorizeazà impostura §i impostorii. Mai mult decât atât, valorile §tiinifice autentice nu sunt protejate In nici un fel, ba chiar uncle sunt dc-a dreptul eliminate. Este suficient, In acest sens, sã privii cc se Intâmpla In ultima vreme pe platforma Bucureti-MAgurele.

o altà chestiune deosebit de Ingrijoratoare (cauza sau efect, n-are importan) este suma alocatá de societate, In ultimii 7 ani, inclusiv 1997, pentru finantarea cercetArii §tiinifice. tim cu toii, cci care lucrAm In domeniu, §tiu §i domnii minitri de fa, cA suma totalá de care poate dispune cercetarea este sub nivelul fluctuaiior bugetului de stat, aa cum se prefigureaza §i atât cat se realizeazà practic In fiecare an. i atunci, rezultatele sunt pe masura.

Austeritatca nu.i o soluie de viitor pentru România - i mai a-les distribuirea ci uniformA. Uniformitatea, se §tle, duce la stagnare §i dcci la creterea decalajelor fatA de cci care se dezvoltA normal, care au Inelcs cc pondere trebuie sa ocupe ficcare sector de activi-tate Intr-o societate care trebuie sá devinä sAnAtoasà.

Se sustine mult, In ultima vremc, ca i cercetarea §tnnificä §i tehnologica trebuie sA se alinieze la economia de piaá. Eu a§ sub-linia: la cea de piaà liberã. Da, dar cum? Trebuie sä Onem seama de specificul ci. Sc §tie cA cercetarea fundamentalA, sursä de Cu-noatcre §i matcnie prima pentru aplicapi, nu se poate autosusine. Ea trebuie sã fie finanatà de altii - In cea mai mare partc de la bugetul statului. Cercetarea de produse §i tehnologii utilizabilc de cAtre agenii economici trebuie sä fie cercetare de firma, In labora-toarele acestora, indiferent dacà proprietatea este particulara sau

242

de stat, pentru cA firma este interesatà In primul rand de perfor-manà In competia intemaiona1L Separarea acestui tip de cercç-tare de firme producatoare de bunuri, mai ales pentru cele man, este 0 experienA negativA a trecutului comunist, care persistà §i azi, din pãcate. Desigur, existA 0 componenta a cercetrii aplicative care, In principal, trebuie sà fie finanatA de la bugetul statului. Sunt proiecte man, cu caracter naonal, pe care o firma flu le poa-te finana sau flu este intersatà sA o facà. De exemplu, proiectele pentru reducerea gradului de poluare, rezolvarea problemei iriga-ilor In agricultura, problema SIDA §i a cancerului etc., care se abordeazà, de reguia, prin cooperare internaonala. Mai este, fara IndoialA, §1 problema flnanWii cercetàrii aplicative, care se valorifi-cá pnin firme mici, nou Inflinate. Atenie mare In acest caz trebuie acordatà evitànii corupei sau a cercetarii unor subiecte deja cunos-cute.

Exista principii, idei §i soluii pentru realizarea reformei In cercetarea §tiinificä §i integrarea euro-aflantica a acesteia. Sunt coflvins cà majonitatea celor de faà sunt gata sa se implice Intr-o formà sau alta.

Cu o condiie: cei care§i-au asumat administrarea Wii dupa alegerile din noiembrie '96 sA 0 §i doreascá. De aceea, a§ Incheia parafrazându-1 pe Marx: ,,Intelectuaii §i politicieni, trezii-va!"

243

DR. VICTOR JINGA:

PROGRAMUL DE GUVERNARE AL CDR IN DOMENIUL CERCETARII TIIN11FICE

In anul 1995, In cadrul echipei de specialiti antrenatá In ela-borarea programului de guvernare al CDR (coordinator: Nicolae Noica), am contribuit la redactarea capitolului dedicat cercetà-rii-dezvoltärii (CD). latA principiile care au orientat propunerile practice formulate In program.

Mai Intâi, faptul ca diferitele segmente ale CD, anume cerce-tarea fundamentalà, cercetarea aplicativa, dezvoltarea tehnologicA experimentala sunt pri interdependente §i inseparabile ale unui sistem complex, contribuind la ImbogAirea cunoaterii (raliunea culturalà) §ilsau la oferirea de solulii pentru probleme sociale §i economice (raliunea utilitarà). Stiinla find unicá, dezvoltarea dezechilibratA a unor segmente In detrimental altora este riscantà; politicile cu orizont limitat au tendinta de a neglija suslinerea cer-cetArii fundamentale, sursA a cunotinelor originale §i garant al unei calitAli Inalte In activitàile de CD, transfer tehnologic §i de formare a resurselor urnane specializate. Apoi, o larga autonomie a cercetárii; un sistem pluralist de finanare, pe cat posibil ferit de fluctuatiile politice, atât de nocive pentru activitàile pe termen lung; principiul subsidiaritAlii, care permite cercetätorilor participa-rea directà la elaborarea politicii §tlifltlfiCC.

Dei dupa decembrie 1989 organizarea piramidalá a §tiinlei a fost Iulocuitá CU 0 relea relativ orizontalA, prin formarea MCT In 1992, dar rnai ales prin restructurarea, politizarea §i subordonarea Colegiului Consultativ (initial Cu 0 componenà valoroasá), situalia CD a redevenit criticá. Fondurile alocate CD au scázut progresiv, generând o politica de supravieuire; dothrile râmán insufiCiente, uzate fizic §i moral; rareori este atinsã ,,masa criticà" In finanarea unor proiecte. Existá dezechifibre Intre cerere §i oferta; Intre cerce-tarea fundamentalA §i cea aplicativà; Intre numru1 cercetàtorilor §i cel al tehnicienior; Intre cercetare gi administralie etc. Cadrul le-gislativ flu este propice cooperärilor internalionale. Pulinele resurse existente sunt alocate eronat, adesea pe criterii politice gi maflotice.

244

Programul de guvernare a] CDR, recunoscând iinportana pri-mordialà a cercethrii §i dezvoltàrii, afirmä decizia politicA de sus-nere a acesteia §i recomandá depolitizarea structurilor centrale ale CD. Procesul de elaborare, avizare, control §i validare a cercetrii tiinifice ar urma sA fie scos de sub controlul guvernamental, insti-

tuiile §t1rn1fice de decizie fund plasate sub control parlamentar. 0 instituie de interfaA (,,Agene Naionalà") Intre structurile de CD (care urmeazà sá se organizeze) §i puterea politica (guvern, parla-ment) ar face racordul dintre interesele §t11flfiCe Cu cele politice. Presupusa ,,Agenie Naonalà", cu un aparat propriu redus, cuprinzând expero romSni (eventual §i strAini), alei dupa criterii acceptate pe plan mondial, grupap In seci specializate, care ar genera Colegiul Consultativ pentru CD, ar avea un departament pentru distribuirea echitabilá a fondurilor §i altu.l pentru integrare internaionalA.

Comunitatea §tiinoficii ar trebui sà aiba In vedere performana la nivel mondial, adaptarea programelor la posibilitAile reale §i la interesele jArii, selectarea exigentA a personalului de cercetare, participarea intensA la programele internaionale. Este esenialA §i crearea unui cadru legislativ adecvat.

245

Interventia d-lui profesor VIRGIL PETRESCU, ministrul educaiei §i InvAAmântuIui

Prof. Virgil Petrescu: Sunt multe puncte negative In Ordonana 8. A fost o iniativA a MCT. Are un sâmbure enorm, foarte bun: acea poveste cu finanarea. Nu vorbesc de idee acuma. De ideea de schimbare a finanárii In România. Noi dorim din tot sufletul sà schirnbàm legea 72 din '96, prornulgatA In iulie, In care nu ne putern desfAura nici Cu programe internaiona1e, flu existA armonizare legislativa Intre Intre legislaia internaona1, cu care vrem sa intrAm In programe externe, §i legislaia interná pe de o parte. Pe de altà parte, nici mAcar cu ceea ce vrem sA facem noi In cercetare, vorbesc In cercetarea universitarA, §i legislaia finanistA existentA In România. Ba chiar nici legea 84, aa cum este ea, In general bunA, Cu mlCl necazuri, pe ici-pe cob, nici mAcar aceea nu poate fi aplicatA, pentru cA reglementari, rnetodologii - dcci, aten- e: lege organicA - metodologii ale Ministerului Finanelor sunt In

contradicie cu o lege organicA. latA unde suntem acum. Deci ideea pentru care In 10 minute In care am citit, Intr-o sâmbAtA, acum trei sAptAmãni, gi o jumAtate de orA, In care domnul ministru, Cu care de akfel sunt In cea mai bunA colaborare, suntem amici, In acelagi guvern, dcci flu este vorba de abe problerne, am avut nigte discuii foarte dare, In mod separat, noi doi, rn-am gndit cA este util sA ii semnez, atunci, In acea sâmbAtA, ca sA intre ca ordonanA In ultima zi, pentru cA luni Incepea Parlamentul sA lucreze, contând pe faptul CA e un sâmbure foarte bun, acela de finanare gi de modificare a reglementärilor de care vorbeam mai devreme, care sunt absolut prohibitive pentru o dezvoltare normalA a cercetArii. Evident, abe lucruri sunt discutabile gi am punctul acesta de vedere, dar nu uitai cA aceastA ordonantA urmeazA sA treacA prin Parlament. Deja Incepe sA treacA prin comisiile reunite sau separat, ale Camerei Deputai1or gi Parlamentului. Acolo se lucreaza; la limitA, dac dorii sA spun aceasta, se poate pAstra numai titilul, jar restul sA se modifice In cadrul comisiilor. Dcci am preferat... once este posibil, din punctul de vedere al unei proceduri parlamentare. Repet - dacA existA uncle diferenc de opinii - existA un teanc Intreg de observaii, care au fost duse la Cornisia de InvAlAmânt de la

246

Camera Deputaiior. Dc unele Se va One seama, de altele flu se va One seama. Noi doi avem nite páreri foarte precise, §i chiar In acel Consi]iu interministerial care se Inelegea cA ar fi Intre guvern, un-deva deasupra guvernului, flu este cazul, pentru cã este la nivelul unor minitri, deci la mvelul guvernului. Poate n-am Inteles foarte bine. Diferenta era de implicit §i explicit. Dr. Gh. Gussi: Domnule ministru, care sunt ideile precise, totui? Prof. Virgil Petrescu: Stati sA termin un pic. Aveo putinticá ràb-dare. E vorba In primul rand... trei lucruri sunt: consiliul intermi-nisterial, consiliul consuitativ i ONG.urile. Astea sunt, pentru cà partea de finantare este bine, se deschide ceva. In ce privete Consiliul interministerial, cu d-1 ministru Impreunà. suntem de acord cá trebuie sA existe. Problema e dacä implicit sau explicit. AdicA sá aparä In ordonanta. i aa a §i votat comisia respectivli. Nu vorbesc de buget. Bugetul ar fi al pttrulea subject. i acest interministeriat - hotärâre de guvern. Dr. Victor Jinga: Dar exista din '94. Prof. Virgil Petrescu: Vorbese de ordonanta 8, ierati-ma. Acad. Horia Scutaru: Cred cA flu vA amintiti ordonanta, d-le ministru. Nu existA nici un consiliu interministerial In ordonanta 8. B.B. Teodoriu: in 25. ExistA un articol care aprobá pe eel din 25. Prof. Virgil Petrescu: S-a pus problema unui consiliu inter-ministerial §i a fost agreat de comisia de Invatamânt §i §tiinä de la Camera §i Senat. Mai exact, In aceastä formà. Acad. Horia Scutaru: SA flu vorbim inutil... Prof. Virgil Petrescu: Nu vorbim inutil, vorbim cc s-a votat deja. Al doilea este Consiliul consultativ. In ceea Ce privete Consiliul Consultativ, ci trebuie sA fie al specialiti1or. Probiema este: cine sunt, cine selecteazä, pe baza cárui ordin. Eu merg pe ideea sA meargà acest Consiliu Consultativ rnai sus, adici la interministerial, cu aprobare, eventual chiar... Acad. Horia Scutaru: Existä aa ceva In Ordonanta 8, d-le ministru? Prof. Virgil Petrescu: Consiliu Consultativ existA In Ordo-nanta 8. Dr. Gb. Gussi: Da, dar cum se definete este cu totul nesatis-fácàtor. Acad. Horia Scutaru: Se spune cum se alege?

247

Prof. Virgil Petrescu: Deci m-ai Intrebat punctul meu de vedere, domnule Gussi, §i am spus punctul meu de vedere. Acad. Horia Scutaru: Despre ce? Despre Ordonana 8? Prof. Virgil Petrescu: Despre Ordonana 8, despre cele trei consilii. Acad. Mona Scutaru: Nu scrie nimic despre consilii In Ordonantä. Prof. Virgil Petrescu: Ce sà scrie? Sä scrie punctul meu de vedere acolo? Acad. Mona Scutaru: Dvs. spunei ce ai vrea sä fie, flu ce scrie In OrdonanA. Prof. Virgiliu Petrescu: Am fost Intrebat care este punctul meu de vedere, ca Ministru al InvãAmântului. Acad. Mona Scutaru: Ali semnat Ordonana aa cum este, d4e ministru. Dvs. spunei cA ai semnat-o, cA e bunL §i acurn spunei cA vrei aitceva. Produceti o confuzie, flu mai Ine1egem cc vreti. Prof. Virgil Petrescu: Bun, e-n regulá. Nu credeam cA ceea cc spun foarte clar... Acad. Mona Scutaru: Imi pare ráu, flu e clar de loc. Va rog sA flu mrim confuzia, atâta tot. Prof. Virgil Petrescu: Deci e vorba de ordonantA, care in baza procedurilor legislative trebuie sA treacA prin comisii §i apoi sA fie votatA de Parlament. Si spuneam cA aceastA ordonantA poate sA rAmânA aa sau poate sA fie modificatA. 5i intrucât am semnat Intr-o sâmbAtA ordonanba... B.B. Teodoriu: Vineri... Prof. Virgil Petrescu: Am semnat-o pentru cA are o parte pozitivA, foarte importanta, de finanbare. Acad. Mona Scutaru: Nu. $i aceea este complet greitA. VA rog foarte mull. Prof. Virgil Petrescu: E dreptul meu sA am o altA opinie. Cred cA am fost destul de clar. In ceea ce privete Coflsiliul Consultativ, trebuie sA fie fAcut - aceasta este pArerea noastrA - de specialiti In domeniu, pentru cA ei trebuie sA hotArascA asupra cui; iar In ceea cc privete a treia - de ONG-uri - problema este cA sunt hani pupni §i daca se dau oricui. Ideea este: descentralizare - se dau oricui, dar flu chiar oricui. Acad. Horia Scutaru: Numai prietenilor. Prof. Virgil Petrescu: Numai acelora care comunitatea Ii con-

248

siderä buni sá facà o treabA. Dacä dvs. singur avei posibilitatea sA facei ceva, avei dreptul sá intrai In competiie Cu Ufl proiect. Dar un ONG, care InseamnA o asociaie de mai multe persoane, care are posibilitatea sA fac, doveditA de un consi]iu de speciaiiti, In ideea unor autorizàri, aa cum sunt autorizate facu1tAile noastre, este posibil sA facA. Un matematician de elitá, sau doi, care fac o asociaie, flu ar avea voie sA intre In competiie cu cineva? Dr. Gh. Gussi: IntrA In competiie Cu comunitatea internaiona1á. Prof. Virgil Petrescu: Deci astea sunt lucrurile care... Dr. Gh. Gussi: Imi pare foarte ru. Astea sunt nite chestiuni care n-au nici o legAturg Cu Ordonana 8. Problema este practica, jar practica, la ora actualà, este dezastruasà. Iatä cà ASE-ul ia zeci de rnilioane - am vorbit cu informaticieni de la mine §i au râs - pe un project care suná aa: ,,O nouá paradigmA a societAilor: holoni-cá, antropocentricA, fracta1". Nu vA supara, este rizibil. Voce: VA rog sA ma scuzai, dar teoria fractalilor este de ultimà orà in §tnA. Dr. Gh. Gussi: DoamnA, nu ma Invãai pe mine teoria fractalilor, flu vá supárai. (Râsete, hilaritate, aplauze) Prof. Tudor Marian: VA rog sA flu mai Intrerupei...

249

Interventia d-lui profesor ALEXANDRU BALABAN, vicepreedinte al Academiei Rornâne

Incep prin a Va cita cuvintele Inscrise pe placa de marmorá din amfiteatrul Neniescu a! Facu1tàii de Chimie IndustrialA din Insti-tutu! Politehnic Bucuregti: ,,Pentru a putea sá faci transmiterea §tnei, trebuie sA creezi §tnnA sau Ce! PU1fl sá Incerci sä 0 faci." Costin Neniescu a fcut-o CU pflS0Siflá, Ca §1 al!i creatori de §Coala gtirnificä. Ideea este cá flu poi face un Invàmânt de calitate dacá nu faci In paralel cercetare fundamentalA. AitfeL dcvii un profesor de liceu, care preia necritic ceea ce eventual poate afia de la alpi.

Am auzind spunându-se cA România este prea sAracA pentru a-i putea permite sa facA cercetare fundamentalA. Este o tezA ab-solut falsã. Toate tirile care vor sä ajungA din urmá lumea civilizat alocà fonduri cercetArii, atât ce!ei fundamentale, cat §i celei cu efect imediat. Chiar dacä tehnologia, prea Inapoiath, obliga la cum-pararea de license In defavoarea folosirii rezultatelor cercetarilor aplicafive proprii, §i negociatorii implicai In cumprarea licene1or trebuie sã fie specia1iti avertiza; aitfel, ei pot fi uor pac1ii. Pen-tru a putea face faà economiei de piaä care ne ateaptA, trebuie sä pregAtim specia1iti de vãrf, ceea cc nu se poate face decãt In contextul integrarii cercetárii fundamentale cu cea aplicativa §i Cu InvAmântu1.

Am mai auzit susinându-se teza urmàtoare: Academia Rornâ-na, ca §i academiile celorlalte tari foste comuniste, sunt instituii staliniste, la care ar trebui sA renunãm. Tarile din jur flu au fit-cut-o; au fAcut-o doar douit dintre ce!e trei tki baltice (la presiunea BAncii Mondiale §i a FM!, ale citror rnotivaii flu vreau sit Ic evoc aici), §i acum regreta. Academia Roinânit a trecut prin momente grele In timpul lui Nicolae Ceauescu, când a fost deposedatit de institutele ci de cercetare. Majoritatea au lost subordonate ministe-relor; cele mai nefericite au fost desfiinate - este cazu! Institului de matematicit. Din acest niotiv, o mu1ime de matematicieni de o-rigine românit sunt astitzi profesori de mare prestigiu In universititi americane. Nu trebuie, cu nici un chip, sit repetam greeli1e trecu-

250

tului. Academiei i-au fost redate institutele, printr-o voinA popu-larA, In ianuarie 1990. Aceste institute sunt supuse, In acest moment, unei evaluári; ele suferà un proces de reformá, spre a fi aezate pe baze economice sigure, pentru a nu irosi banul public, pentru a spori prestigiul românesc In lume. In integrarea europea-nA vor conta, cred, eforturile oamenior de §tiinta care au rAmas In Romnia pentru a transmite noilor generaii tradiiile §cohi tiini-fice româneti. In aceastA perspectiva, este evident cA Academia trebuie IntAritA, flu slAbitA, §i nicidecum desfuinatA. Greeli1e tre-cutului au fost prea grave pentru a nu le evita.

251

Interventia d-lui dr. CORNEL HAGIOPOL, ICECHIM

Vreau sA subliniez cä flu existä douA standarde In evaluarea cercetAtorilor, unul pentru cci din cercetarea fundamentalA (mai sever) §i altul pentru cci din cercetarea aplicativa (mai puin sever). Exigene1e trebuie sá fie la fel de ridicate - cu nuane specifice, desigur - In ambele domenii.

Dei cercetarea aplicativà are adesea un nivel slab - de multe ori nici nu îi meritä numele - nu trebuie uitat cà aici, §i nu In industric, se aflA cci mai buni specia1iti. In situapa In care se gAsesc astAzi fabricile, este imposibil ca oamenii care lucreazA a-cob - cat de buni ar fi ci - sA poata spune: am nevoie de cercetare In acest punct. Ei sunt incapabili de asta, §i administrativ, §i personal.

Cercettorii occidentaL atât de elogiai In nenumArate ocazii, sunt adeseori mai puin inventivi decât noi. Mai curând, ci sunt beneficiarii unei tehnici excepponale. Dc multe ori, lucràrile flu

conin nici un fel de investiie de intcigcnA, pur §i simplu exprimA rezultatele care au ieit dintr-un aparat foarte performant.

252

VICTOR BARSAN:

OBSERVAJ1I ASUPRA REFORMEI LEGISLATIVE IN INVATAMANT

Aspecte ale colaborAru dintre societatea civil i puterea politicã

Vom prezenta mai jos modul In care una dintre orgariizaiile profesionale ale societAtii civile, Solidaritatea UniversitarA, a Incer-cat, prin conlucrare cu noua echipa din Ministerul InvAtAmântului, sá participe la reforma din Inváámânt, In sensul introducerii unor másuri legislative care sA reducà, pe cat posibil, distana dintre România §i tArile occidentale.

Solidaritatea UniversitarA este o asociaie profesionala creatá ca o reacie de aprare a InvAAmântului superior In urma agresiunii minerilor din iunie 1990, care a lovit cu sálbAticie In studeni (fa-rd a ocoli cu totul cadrele didactice) §i a adus mari prejudicii Univer-sitài din Bucureti §i Institutului de ArhitecturA. Solidaritatea UniversitarA s-a interesat de aspectele de ordin cultural, §1nnific, legislativ §i metodologic ale Invààmântului, frá a avea vreodatá preocup.ri de naturá sindicalà.

Noua echipa din fruntea Ministerului Inväàmântu1ui - ministrul §i mai multi directori generali - a aparnut (i In principiu mai aparine Inca) Solidaritàtii Universitare. De aceea, Solidaritatea Universitara (SU) a sperat cá existA toate premisele unei bune colaborari cu Ministerul Inváàmântului, In sensul unei deschideri din partea acestuia la (de exemplu) propuneri de proiecte legislative. Trebuie subliniat CA SU -,i-a ofent serviciile pe bazA de voluntariat, fArA a se pune problema vreunei remunerAri.

Vom descrie mai jos modul In care Ministerul InvAtAmântului (sau al Educaei Nationale, schimbàrile de nume fàcând parte inte-grantA din reformA) a folosit sugestiile SU In alcAtuirea proiecte-br de statut al personalului didactic si de modificare a legii InvAAmântuIui.

Studiu elaborat folosind informatiile oferite de d-1 prof univ. dr. lancu Fischer

253

A. Statutul personalului didactic

Au existat foarte multe propuneri pentru un nou statut al perso-nalului didactic, provenind de la sindicate de la grupurile de lucru constitute pentru reforma InváAmântului §i de la SU. Comisia ml-nisterialA a decis sá redacteze ea InsAi proiectul de statut, plecând, probabil (lipsa de transparenjA flu ne permite sä facem afirmaii precise) de la statutul de dinainte de 1990.

Proiectul de statut elaborat de comisia de specialitate a Camerei Deputailor (dupa propunerile Ministerului InvAtàmntului) a fost practic tinut secret. Dupa multe rugámini ale SU, Ministerul a tn-mis un exemplar al proiectului la Rectoratul Universitàii Bucureti, Insá prea tãrziu pentru a se mai putea face observaii, Inainte de discutarea gi votarea sa in Camera Deputailor.

La 20 de zile dupã votarea In Camera Deputailor (23 ianuarie 1997), proiectul de statut a fost transmis Solidaritàii Universitare, pentru a face observatii gi sugestii. Era foarte târziu - ar fi trebuit ca sugestiile sA fi fast fcute Inaintea discutárii In CamerA - dar se mai putea interveni In comisia de InvAAmânt a Senatului gi In plenul acestuia.

Yam prezenta In continuare propunerile fAcute de SU pentru Imbunaaprea proiectului de statut, propuneri care, In marea br majoritate, flu au fast luate In consideraie. Yom prezenta de asemenea comentariile de ordin general fa-cute de SU pe marginea statutului.

Observatii generale

Statutul cadrebor didactice depAgegte adesea caracterul de statut, interferând cu legea InvAAmântului sau intrând in detalii care ii noboarA la nivelul unui regubament.

Rolul Ministerului InvAAmântului rãmâne excesiv de important; statutul pAcAtuiegte priritr-un centralism gi autoritarism excesiv. In particular, autonomia universitarA, degi este proclamata In litera legii, nu patrunde In spiritul acesteia. Statutul conine reglementAri ce aduc atingere autonomiei universitare.

Statutul creeazA numeroase impedimente birocratice la accesul adevAratelor valori gtunifice In invAAmântul superior gi acordA

254

cercetArii §tiinofice un rol derizoriu. El flu permite acordarea unor reale recompense - In plan material sau moral - valorilor §fiinffice autentice.

In concluzie, statutul marcheazA mai curând continuitatea faá de vechiul regim (eel dinainte de 1990) decât tranziia cátre o etapg nouà, mai europeanA, a Invàlämântului.

Observaii particulare

Vom exemplifica unele dintre propunerile SU fa-cute unor pasaje ale variantei de proiect al statutului.

Articolul 3 aIm. (2), In formularea Ministerului, are urmàtorul coninut:

Din personalul didactic pot face parte persoanele care Indepli-nesc cond4iile de studii prevãzute de lege, care au capacitatea de exercit are deplina a drepturilor, o conduitd moralá conformd deontologiei profesinale 5i sunt apte din punct de vedere medical pentru Indeplinireafunqiei.

Pentru a intra In rândurile personalului didactic trebuie deci probate mai multe elemente:

- studiile de specialitate; acestea pot fi probate cu un act bine definit (diploma de absolvire etc.),

- capacitatea de exercitare deplinà a drepturilor; aceasta poate fi probatA cu greu (ar fi necesax an control medical foarte serios, care este practic imposibil de efectuat §i flu se face nicáieri In lume, iar la noi este Inlocuit cu simpla eliberare, formalà, a unui certificat medical)

- conduita moralá corectà flu trebuie doveditá, ci trebuie prezu-matá, pâflà la proba contrarA

- calitatea de apt sub aspect medical poate duce la abuzuri faá de persoanele handicapate.

Din perspectiva acestor considerente, SU a propus Inlocuirea textului redactat de Minister (poriunea care Incepe cu o condu-itá ...) prin urmAtorul:

flu s-au facut vinovate de abaten de la exigenele conduitei morale 5i sunt apte, din punctul de vedere al sanataflifizice §i psi-hice, de a-§i Indeplinifunqiile; persoanele handicapate sensorial §i

255

motor vorptuea preda In instiw4iile de InvàtãmânL uncle handicapul de care sufera flu aduce prejudicii predärii. Once discriminare lovind persoanele handicapate este interzisá.

Nici una dintre aceste propuneri flu a fost acceptata, textul legii 11 urmeazà pe Cel redactat de Minister.

Art. 4. al. (1-3), referitoare la Incadrarea §i mennera In Inváà-mânt, conin suprareglementhri inutile sau prezinta dezavantajele schiate mai sus. De exemplu:

...Incadrarea ci menlinerea Intr-ofuncfie... sunt condiiionate de prezentarea unui cert/Icat medical...

SU a propus eliminarea acestor suprareg!ementäri §i birocratis-me (In practicà, eliberarea unor asemenea certificate medicate este pur formalà); propunerea a fost respinsà.

Sectiunea a doua (art. 25-31) conpne reglementAri referitoare la Fun qiile de Indrumare i control (de exemplu, inspectori §colari). Art. 26 al. 2 conine derogari de la condiiile de studii pe care trebuie sA le satisfacä inspectorii, Inlocuind diploma universitarA cu activitAi metodice. Ne amintim cA funcia de inspector §colar a fost ocupata adeseon, In perioada ceauistá, de persoane lipsite de competená profesionala §i de onestitate; examenele de defmnitivat sau de grad ale profesorilor au trebuit, flu o datA, ,,cumpArate" de candidai de la un inspector corupt §i ignorant. De aceea, SU a considerat cA flu se poate face rabat La competena probata prin studii §i a cerut eliminarea alineatului respectiv. Cererea a fost respinsA.

Mai multe reglementAri ,,protejeazA" InvAAmântul superior de ,,intruii" proveniti din cercetare. Gum Incadrarea universitarA a specialitior din cercetare reprezinta un factor de concurenA pentru InvAAmântul superior, ea trebuie stimulatA, flu descurajatA. Varianta de statut propusA de Minister conine, ca §i Legea InvAA mântului, baraje serioase In calea cercetAtorilor care as' dori sA de-vinà universitari. De exemplu se pretinde viitorului cadru universi-tar si fi urmat, In facultate, cursuri de pedagogie, psihoLogie §i metodicA - aa-zisul ,,pachet pedagogic". In practicA, aceste disci-pline erau, In mare parte, o poartA de intrare a ideologiei comunis-te. Nu existA, In realitate, nici o legAtura Intre calitatea pedagogica

256

a unui curs universitar §i ,,pregAtirea pedagogica", probata de trecerea ,,pachetului pedagogic" de càtre profesorul In cauzã. SU a cerut, frä succes, suprimarea acestor obstacole.

S-a Incercat totodatA creterea exigenelor de naturã §tiinificà pentru universitari. S-a cerut, In legaturA cu Art. 55, al. (2), ca lectorii sa fie obliga sà1i susiná doctoratul In interval de trei ani de la numirea br In post; cererea SU a lost respinsá.

S-a Incercat repunerea cercetárii §tiiniflce In pozia centralA pe care o meritá. Conform reglementarilor actuale, In stabilirea normelor didactice, cercetarea este privitá ca un refugiu pentru incapabili:

Art. 81. (4) In situaia In care norma didacticá flu poate fi alcatiuta conform aim (1) - (3), aceasta se completeazà cu activitáti de crecetare ( ..)

SU a propus modificarea urmátoare: In situaia In care la o discipiinà sau la o catedrä o norma

didacticã flu poale fi, temporar, alcatuitã In conformitate cu dispoz4iile de miii sus, se va proceda la suplimentarea statului de fun qiuni cu o julnät ate de norma sau cu o norma Intreagã de cercetare, care va fi atribuitã concurençial, pe bazä de proiect, de biroul catedrei # aprobatã de Consiliul Facultájii.

Propunerea a lost respinsA, jar legea adoptatA consflnete tex-tul proiectului propus de Minister, citat mai sus.

Mai multe reglementari (circa 20), care aduc atingere autoriomi-ci universitare, ar fi trebuit eliminate; nu be vom prezenta aid, pen-tru a nu intra In detalii excesive. Sugestiile SU au fost respinse, cu 0 excepie minorA.

Ne oprim aici cu Iniruirea propunerilor fa-cute de SU, neinclu-se In forma finalA a legii. Varianta propusá de Minister pentru Sta- tutul personalului didactic a devenit, practic modiflcäri, Legea 128/1997.

257

B. Legea InvAárnântu1ui

Necesitatea de a niodifica legea InvAtAmântului 84/1995 prin-tr-o ordonaá de urgená, Inainte de Inceperea anului co1ar, spre a Imbunàtãi situaia InvàAmntului In limba minoritilor nationale, putea fi folositá pentru a introduce unele corective unei legi care platea un tribut prea greu rnenta]itAilor autoritariste §i naponaliste.

SU a Inaintat mai multe propuneri de Irnbunátãire a legii, acceptate de reprezentantul Ministerului Invàtàrnântului, d-1 director general Emil Moroianu, dar neincluse in varianta de ordonantä care a fost InaintatA ulterior Guvernului §i care a devenit Ordonana de urgença nr. 36 din 10 julie 1997 pentru rnodificarea §i completarea Legii InväAmântu1ui nr.84!1995. latà câteva dintre aceste propuneri.

In art. 2, legea 84/1995 prevede: In România, Invãlãrnântul cons! ituie priori! ate naljonalã SU a propus ca, dupa acest text, sä se adauge precizarea: • . de aceea, Ii vafi alocat un procent de 4-6% din P1/i. Propunerea a fost respinsá. Art.4, al. 2 al legii 84/1995 sunà astfel: Invààmantu1 as4çira cultivarea dragostei faØ de lard, [a/a

de trecutul istoric ci tradi/iile poporului roman SU a propus completarea 1w cu textul urmtor: • . ca si a respectu1uifata de istoria, tradi/iile

I si individual it at en

celorlalte popoare care locuiesc pe teritoriul României, i aceastA sugestie a fost respinsá.

In privinta reglernentãrii privind predarea In hrnba rotnAnA a unor materii In §coli In care predarea se face In limbi de circuIaie internaiona1ä, art. 10 al. (3) prevede:

... In aceste coli, Limba ci literatura rornâná, istoria Românilor i Geografia Ro,nâniei se predau i se exanrineazà In lirnba românã.

SU a cerut suprimarea pasajului ,,Istoria Romãnilor §i Geografia României". Cererea a fost respinsä §i art. 10 a rámas nemodificat.

In schimb, au fost operate modificäri a cäror logica este greu de Ineles. De exemplu, la alin (2) al art. 5, care avea urniãtorul coninut:

Statul pro moveazá principiile Invã/ãrnântului democratic si

258

garanteaza dreptul la educatia dfereniata, pe baza pluralismului educational a fost completat cu textul:

In beneficiul individului ci al Intregii societài.

In alte situaii, modificri1e au fost operate corect sub aspect calitativ, dar infim sub aspect cantitativ. IatA de exemplu coninutii1 Art. 22 aIm. (1):

Studiile gimnaziale se Incheie cu susinerea unui examen de ca-pacitate, structurat pe baza unei metod,ologii elaborate de cáire Mi-nistemi !nvá)tàmântului, la urrnàioarele discipline: Limba 5i literatu-ra românä, Maiematicã, Istoria românilor ci Georafia RomiIniei. Elevii aparinând minoritätilor nqçionale, care frecventeazã curs urile gimnaziale In Iirnba maternã, sustin §i o probá la limba ci literatu-ra matemä.

SU a considerat cA disciplinele de concurs nu trebuie fixate prin lege; acestea se vor indica anual, prin ordin al ministrului, la Ince-putul cursurilor. De aceea, s-a recomandat sá se renune la Intreg textul de dupA Ministerul Invããmântului. Aceastá propunere a fost respinsà. In schimb, In bc de Istoria românilor ji Geografia României, noua lege a inclus textul

o probã de culturá generala, cuprinzând subiecte din disciplinele studiate.

Este o relaxare minimalA a suprareglementarii din legea veche.

In legàturA cu Incheierea ciclului gimnazial §i Inceputul celui li-ceal, legea 84/1995 prevede susnerea unui examen de capacitate (de absolvire a gimnaziului) §i a unui examen de admitere In liceu. SU a argumentat cà un examen de capacitate, urmat de unul de admitere, Inseamná o supralncärcare nervoasá inutilA. Criteriul ad-miterii poate fi redus la respectarea ordinei notelor de la examenul de capacitate. Toate detaiiile privind materiile de examen trebuie sa dispara din lege.

In forma finalá a art. 25 s-a meninut examenul de admitere, dar nu au mm fost menionate probele de concurs.

In legAturg cu examenul de bacalaureat, SU a considerat c enumerarea, In textul legii, a probelor de examen, este o supralegi-ferare. SU a propus Inlocuirea articolului respectiv cu:

259

Probele ,ci di.sciplinele examinate la bacalaureat se stabilesc prin decizie a Ministerului InvaãmântuIui §i se fac publice la Inceputul anului §colar.

AceastA propunere a fost §i ea ignoratá. Este important sA reamintim cA reglementarile cuprinse In acest articol au fost principalul motiv al micrilor de stradá ale elevilor din toamna acestui an.

SU a propus modificarea art. 150, aIm. (2), care are, In legea 84/1995, conpnutul urmàtor:

Rectorul instituiei de Invaçamânt superior elaboreazä, la sfari-tulfiecarui an colar, un raport privind starea institufiei de Inválã-mânt, pe care Ii transmite Ministerului InvããmântuIui, prefecturii i Consiliului Judqean, respectiv al Municipiului Bucurcti.

Umorul involuntar cuprins In reglementarea care pretinde rec-torului sã dea socotealA prefecturii este evident. El este consonant cu ideea d-lui ministru Teodoriu de a implica administraia localà In cercetarea §tiinoficl Textul propus de SU In local celui citat mai sus este:

Rectorul instituiei de InväãmânL superior elaboreazá, la sfari-tul fiecarui an universitar, un raport privind starea institupei, pe care ii prezintä Senatului universitar §i ii comunicà Ministerului InváØinântului.

In forma finalA, art. 150 al. (2) a rAmas nemodificat.

Legea 84/1995 perpetueazá o stare de fapt i o terrninologie) introdusá In România odatã cu sovietizarea tArii. In organizarea In-vAtAmntu1ui superior, un rol central il are catedra - care definete ceea ce In Germania se numete institut, In Frana §i Anglia - departament, iar la noi se numea seminar. Catedra (insui termenul este de import sovietic) instituie o ierarhie foarte strictä, care acor-dA profesorului §ef de catedrà puteri discreponare; acestea au fost Intrucâtva diminuate In anii din urmA, dar au rámas totui excesive. Salarizarea pe bazA de state de funciuni, care provine din corobo-rarea dintre norma didacticã §i grupele de studii, supralncarca inutil corpul profesoral. Aceasta favorizeazA aparipa (i menpnerea - pentru Ca eliminarea br ulterioará este practic imposibila) In corpul profesoral a unor persoane lipsite de vocabie pentru cariera universitarA.

260

SU a propus msuri ce ar putea relaxa funcponarea catedrelor §i facultálilor, cc ar permite studentilor sA aleaga Intre doi profesori care predau aceeai disciplina etc. Aceste mAsuri au fost respinse.

In problema - foarte importantã - a manualelor alternative, art. 128 aIm. 3 din legea 84/1995 afirmà:

In unitáile de Invä4ãmânt se pot utiliza manuale alternative, selectate prin concurs, la nivel naçional. Cadrul didactic are dreptul de a reconzanda elevilor un anumit manual.

Reglementarea pastreazá centralitatea fostului manual unic, pe langá care permite existenla unor manuale alternative, selectate prin concurs. Pentru moment, reglementarea este util. In perspec-tivà, InsA, rolul Ministerului ar trebui sA fie acela de a constata con-formitatea unui manual cu programa analiticá, urmând ca libera concurenla, ,,piaa", sà decidA care dintre manualele propusç sunt viabile. Din aceastà perspectivã, SU a oferit, pentru art. 128, aIm. 3, urmàtoarea formulare (care conpnea o variantA lingvistica pro-prie limbii române pentru sintagma de import sovietic cadru didactic):

Inválàtorii, institutorii si profesorii an dreptul sa recomande, la clasele unde predau, oricare dintre manualele aprobate pentru dis-ciplina pe care o profeseaza, fara ingerine din afara.

Propunerea SU afost respinsA §i continutul art. 128 aim. 3 a rmas nemodificat. In acest fel, legea permanetizeazà o situalie (legatà de concursul de manuale i de manualele alternative) care ar trebui sã fie tranzitorie.

Ne vom opri aici cu Iniruirea tentativelor nereuite ale SU de a ImbunAtàli legea InvälAmântuiui. Parcurgerea ordonantei 36/1997 ne aratà Ca au fost modificate multe aspecte de detaliu ale legii 84/1995, fra ca InvälAmântul sA profite, In mod real, de pe urma acestor schimbãri. S-a irosit astfel, in mod gratuit, o ocazie de modernizare a InvAàmântu1ui românesc. Ocazie care nu pretindea nici cheltuieli, nici efort suplimentar. Doar o minima atenlie data Incercármlor voluntare ale societàlii civile de a sprijini actuala guvernare.

261

CAPITOLUL V

SERVICIILE SECRETE DIN ROMANIA

SABINA FAT!:

SECRETUL INFORMATIILOR ESTE SECRETUL PUTERII

Mai invizibil ca invizibilul este secretul (Jean Baudrilard)

Se spune despre serviciile secrete cá sunt cu atât mai eficiente cu cat se vorbete mai puin despre ele. Pentru regimurile demo-cratice aceste servicii sunt considerate un räu necesar, pentru cele dictatoriale reprezinta principala pârghie In slujba puterii politice. Peste tot, Insã, acestea sunt Inconjurate de mister - §i, pânâ nu de mult, chiar In tArile cu tradiii democratice subiectele legate de serviciile de informaii erau tabu. Tabu In sensul ,,imperativului categoric negativ" care constA Intotdeauna Intr-o ap.rare, niciodatä Intr-o prescripie. Dar dupá cum remarca Revel, once apArare implicA o prescripie, pentru cá, dacá Ii este interzis sA traversezi zona verde din faa ta asta InseamnA automat cA ti se cere sA ocoleti toatà porii:nea. Aciunile serviciilor secrete sunt greu controlabile, tentaculare, protuberante, dif.Icil de identificat §i delimitat - §i, deci, dificil de pus In acord cu normele dernocratice. In statele In care ,,domnia legii" (rule of law) are tradiii, serviciile secrete sunt totui, Intr-o oarecare màsurA, supuse controlului societAi civile. Practic este o contradicie In termeni sá vorbim despre democraie §i servicii secrete. Democraia presupune trans-parenã, aciuni la vedere, care sà demonstreze cA existà posibili-tatea limitárii puterii. Or, serviciile secrete, prin chiar denumirea br aratA cA aciunile acestora nu pot fi desfurate la lumina zilei, cA ele flu pot fi deconspirate, Intrucât terenul In care actioneazA este unul secret, spre binele securitAtii statului i, dcci, al cetateni-

262

br. Dar ewn pot §ti cetäenii dacà aceste institutii lucreazà pentru binele br, de unde pot ei afla dacá acest ,,bine" flu este mai degrabA In favoarea puterii? Democraia este o formà de guvernare imperfectA, spun politologii, dar capabila sa previna excesele de tot felui ale puterii politice. ExistA douà modalitAti de limitare a puterii: prima se referã la limitarea puterii din interiorul acesteia prin separarea puterilor In stat §i este motivatà de Montesquieu prin formula celebrA: ,,puterea trebuie sã opreascã puterea"; cea dea doua cale de limitare a puterii are In vedere limitarea puterii politice din exterior, prin intermediul contra-puterilor §i pune faä in faà puterea politica §i societatea civith. In condiii1e In care separarea puterior In stat devine uri principiu formal, insuficient practic, limitarea puterii prin intermediul contra-puterilor se dovedete a fi mull mai necesarA pentru destinele democraiei (1). Capacitatea societài civile de a controla serviciile secrete Intr-un stat poate fl una din posibilitaile de limitare a puterii politice.

Dupá eel de-al doilea rAzboi mondial, serviciile de spionaj au devenit o adeväratà industrie cu mu de profesioniti §i cheltuieli anuale de mii de milioane de dolari. Ana1itii considerä ca birocra-ia secretA a depait de mult ceea ce s-ar putea numi ,,punctul de e-

ficientã". Serviciile secrete ii argumenteazà, chiar dupA Incheierea rázboiului rece, necesitatea conservärii br prin faptul cA ,,soarta naiunii" depinde de ele. De aceea, chestiunea controlului ser-viciior secrete este din ce In ce mai discutatA In statele occidentale. In mare, aceastA problem este similará cu cea a re1aiilor dintre inilitari §i civili, mult agravata, InsA, de termenul ,secret".

Inforrnaiile Inseamnà putere, jar secretul informaii1or este secretul puterii. Istoria a demonstrat acest lucru, serviciile secrete find in multe situaii actorii principali ai intrigilor politice. Harold L. Wilensky aratà In ,,Organizational Intelligence - a sociological survey of use of intelligence in complex organizations" cA serviciile secrete sunt la fel de greu de controlat In sistemele autoritare ca In cele democratice, atâta vreme cat secretul de serviciu reclamà implicit secretul fiecrei operatiuni. Acelai autor considerà Ca In-tr-o perioada In care asistàm la accelerarea progreselor tehnologiei este foarte probabil ca puterea serviciilor secrete sà creascä In raport cu autoritaea politica. Acesta este unul dintre motivele

263

pentru care preedinii §i prim-minitrii, dacA flu doresc sA deviná prizonierii propriior servicii de informai, trebuie sA gãseascA noi modalitAi pentru a aplica efectiv controlul politic asupra acestor instituii; necesitatea acestui control devine, Insà, imperativA In cazul statelor post-comuniste care au preluat structurile secrete din regimurile totalitare (2).

Serviciile secrete - instituii ale puterii?

Specialitii In serviciile secrete spun cá principalele probleme ale acestor instituii sunt legate de putere, probabilitate §i timp. Astfel, o sarcinä importantA a profesionitilor este sä ràspunda IntrebArilor oamenilor politici despre eventualele pericole privind securitatea naionalà, despre stabilitatea internä §i despre posibile comportamente din interior pentru perioada de timp dat. Unui §ef de stat care este nevoit sã ia decizii privitoare la securitatea tdrii, un sistem de informaii ideal Ii furnizeazà date exacte cu privire la ca-pacitAile potenia1ului inamic (fie el intern sau extern), comporta-mentul probabil al acestuia, posibilele sale reactii §i timpul planifi-cat pentru cea mm previzibila succesiune de evenimente. Acurate-ea informaii1or nu garanteaza decizia optima, dar informaia

incorectá sau inadecvatA poate genera dezastre. De aceea flu este suficient ca informaiile exacte sA fie depuse In dosarele guvernu-lui, ele trebuie In primul rand interpretate corect, dar mai cu seamä trebuie sA ajunga pe mâini bune In scurt timp. Tentaia puterii politice de a folosi In avantajul sAu informaiile serviciilor se-crete este, Insa, foarte mare. Autoritatea publica, scrie Huntington, poate deveni deficientA pe mai multe cái. Una dintre acestea, abuzul de autoritate, implica exercitarea puterii de cAtre demnitari publici pe alte cài decât cele care au fost considerate legitime de catre opinia predominanta In societate - sfera puterii se extinde dincolo de sfera legitimitapi. Abuzul de autoritate antreneazà o schimbare In comportamentul demnitarilor; eroziunea autoritai antreneazA o schimbare In substana normelor. Intr-o anumità mãsurä, In once societate acestea surtt de neevitat §i fiecare, dusà la extrem, poate Impiedica buna funcponare a societAi (3). Vor-bind despre comitetele Congresului SUA care cerceteaza erorile serviciilor de informapi, Huntington pune In ba1ana imoralitatea,

264

Incãlcarea normelor legale §i neprofesiona]ismtil serviciului ameri-can de spionaj: ,,comitetele Congresului care anchetan activitatea CIA ar fi putut avea curiozitatea de a §ti cum se face cã Agenpa a euat lamentabil In eforturile ei de a-i asasina pe Lumumba §i pe Castro. Darin 1975 nimeni flu era iflteresat de incapacitatea Agen-iei de a face ceea ce i se spusese sà intreprinda, ci numai de imo-ralitatea intreprinderii. Pentru ca acest tip de demascare sA sur-vinà, trebuie sà existe un mai vast dimat de opinie care Ii face pe oameni sá-i creadA pe liderii br In stare de rele §i sá Ii doreascA cu pasiune sa le gilseasca" (4). Subordoriarea serviciilor de infor-maW fatA de puterea politicA In absenla controlului contra-puterii, adicA a societáii civile, duce la abuz de autoritate, abuz care tre-buie prevenit prin lege. Democraliile cu tradilie au la Indemâná un sistem de frânare §i contrabalansare a puterilor, de ,,dependenA de popor" - care, cum spunea Madison, ,,este prima formA de stá-pânire a guvernAmântului". Dictaturile, InsA, au legi cu ajutorul cA-rora coricentreazA puterea Intr-un singur nucleu pentru a controla once acliune care ar fi In opozie cu politica regimului. ,,KGB-ul este un stat in stat, dispune de o putere colosalA §i poate sA striveasc5 once guverflare", spunea In iunie 1990 unul dintre generalii armatei sovietice (5). Comparând efectivele KGB-ului cu cele ale Gestapo-ului, istoricul Walter Lauquer a observat cá In 1991 KGB-ui avea 513 000 de funcionari, In vremece Gestapo-ui numära, In perioada sa de glorie, 32 000. In 1937, la Dusseldorf, pentru o zonà cu 4 miioane de oameni, lucrau pentru Gestapo 291 de persoane; In 1989, regiunea Rostock, având 900 000 de locuitori, era controlatá de o secie Stasi de 3600 de oameni care dispunea de o relea de 10 000 de informatori.

Tranziiia SeeuritA%li

Pnà In acest moment, In România flu existA date verificabile privind efectivele SecunitAi. Gen. Victor StAnculescu, ministrul apràrii, declara la Inceputul anului 1990 Ca personalul din cele 6 Direcpi, inclusiv filialele locale din judee §i din Bucureti, numA-rau 8 400 de funcionari. Aceastá cifrà flu includea personalul tehnic §i din comunicaii, §i nici trupele Ministerului de Interne.

265

Punându-i la socotealà gi pe acegtia, Ion Iliescu avansa cifra de 15 000 oameni (6). La 26 decembrie 1989, printr-un decret semnat de Ion Iliescu, DSS trece de sub controlul Ministerului de Interne sub eel al Ministerului AparArii Nationale. La Inceputul anuhui 1990, ministrul apärárii, Victor Stnculescu, a fácut publica lista generalilor de securitate arestai, precizând cà toi ofiteiii Di-reciei V (436 In total) au fost trecui In rezervà gi cA la fel se va Intâmpla gi cu 611 din cei 1 073 de ofieri ai Direciei IV. Docu mentele DSS din decembrie 1989 vorbeau despre 1133 ofieri de la Direcia IV gi 484 de la Direcia V. Denis Deletant scrie CA cele declarate de StAnculescu all fost aproape de realitate, dar cA since-ritatea liii nu a mers pânA acolo Incât sA spunA cA 595 de ofieri din celelalte direcii au fost Incadrai aproape in corpore In SRI. (7). Alti autori cred InsA cA cifra realA a funcponarilor de securitate In timpul regimului Ceaugescu poate fi estimatA la 50 000 (8).

In RomAnia funcioneazA In acest moment nouA servicii secrete. In 1948 Direcia GeneralA a Securitapi Poporului (DGSP) era corn-pusA din 10 direcii: Direcja I de informaii interne; Direcia II contraspionaj; Direcia III contrainforrnaii penitenciare gi mi1iie; Direcia IV contrainforrnaii militare; Direcia V cercetAri penale; Direcia VI pentru paza Guvernului; Directia VII tehnic; Direcia VIII cadre - un fel de Securitate a SecuritAi, care urmArea activi-tatea gi viaa personala a ofierilor din DGSP; Direcpa IX politicA; Direcia X cu funcii administrative, de contabifitate, secretariat gi cifru. Structurile de informaii externe gi contrainformatii erau asi-gurate de servicii speciale Incadrate In Direciile I gi IV, subordo-nate Consiliului de Minigtri.

Legea Siguranei Naponale (Legea 51 din 1991) flu stabulcgte clar atribuile tuturor celor nouA servicii secrete din Rornânia: Serviciul Roman de Informaii (SRI) - autoritate administrativA autonomA, serviciu national; Serviciul de PazA gi Protectie (SPP) - serviciu national; Serviciul de Informaii Externe (SIE) - serviciu national; Ministerul Aparani Nationale cu douA structuri departa-mentale de informaii: Direcia Informaiilor Militare (DIM) gi Direcia de Contraspionaj Militar (DCSM); Ministerul de Interne en douA structuri departamentale de informatii: Serviciul de lnformii al Departamentului de Interne (DIMI UM 0215) gi Direca de

266

Supraveghere OperativA §i Investigaii (DSOI) coordonatà de Inspectoratul General al Politiei; Ministerul Justipei Cu 0 structurä departamentala: Serviciul de Informapi al Direciei Generale a Penitenciarelor (UM 0400), numit §i serviciul operativ indepen-dent; Guvernul României are in structurile sale Serviciul de Tele-comunic4ii Speciale, definit drept organ al puterii executive (9).

Dintre serviciile de securitate interná, SRI, UM 0215 §i SPP sunt cele mai importante, Intrucât acestea au preluat principalele efective ale fostei Securitái. Imaginea In mass media a serviciilor de informaii este In mod evident defavorabilá acestora. Presa a demonstrat In repetate rânduri cA ageniile de informaii sunt continuatoarele fostei Securitái. Implicarea serviciior interne de securitate In diferite evenimente violente cu tentA politicá, mine-riadele §i conflictele interetnice, au Intàrit ideea Ca aceste agenii sunt motenitoare1e Securitai. Democratizarea serviciilor de infor-maui romãneti nu a Inceput, cum era de ateptat, prin denunarea acunior fostei SecuritAi. Virgil Magureanu declara la sfâritul anului 1991 ca pânâ In martie 1992, SRI va scoate la ivealà ,,toate crimele §i atrocitàile SecuritAii" (10). Acest lucru flu s-a Intâmplat pâná acum, jar noul §ef a! Serviciului Roman de Informaii, instalat de preedintele Constantinescu In mai 1997, nu a prezentat nici un fel de date despre ceea ce a gásit In SRI. Dc aitfel, d-1 Costin Geor-gescu a spus .imediat dupa numirea sa In fruntea SRI cA este novice In ceea cc privete munca de informaii. La Intrebarea ,,cine Con-duce SRI pânA ce noul §ef a! SRI se familiarizeazà cu instituia", Virgil Magureanu a ráspuns prompt: ,,SRI este astfel alcàtuit Incât se poate autoconduce". AceastA afirmatie poate fi comentatá In mai multe feluri: cu sau fàrà un director civil, agenia de informatii Ii urmea2à propria strategie; un nou §ef a! SRI nerodat In munca de informaii va putea fi uor manipulat de oflerii din interior. Ceea ce, de altfel, s-a gi Intâmplat imediat dupa numirea lui Costin Geor-gescu In functia de director a! SRI, când d-1 Georgescu a anunat (16 julie 1997) cA noul gef a! SRI pe zona de vest a tArii este cob-nelul Gheorghe Atudoroaie. Sftuit gregit, Costin Georgescu nu a gtut, cand a fcut aceastA numire, Ca Atudoroaie fusese surprins de evenimentele din decembrie 1989 In funcia de adjunct al gefului Securitai Timi, fund inclus ulterior in rândul inculpailor din ,,lotul Timigoara". Inainte ca procesul juridic sA se fi Incheiat,

267

Virgil Magureanu II reactivase pe col. Atudoroaie In SRI, unde ocu-pa mai Intâi func!ia de §ef al zonei Est §i apoi pe cea de consilier a! §efului SRI pe zona Vest. Noul director al SRI a reparat aceastA blb.ia!A abia dupA cc subiectul a devenit object de scandal de presà.

Arta de a face revo1uia din umbra

Cu cat vom cerceta mai malt personajele In aparenã cele mai active ale revoluçiei, cu atât vom descoperi In ele ceva pasiv i nwcanic. (Joseph de Maistre, Gonsideralii despre Franla)

Serviciul Roman de Informaii a fost creat prin Decretul 181/1990 imediat dupa confruntàrile interetnice de la Târgu Mure (15 manic 1990). Decretul stipala cA noul serviciu urma sA fie subordonat direct preedinte1ui, In vreme cc CPUN ar fi avut un control limitat asupra lui. Serviciile secrete româneti derivate din vechea Securitate au fost considerate de multi autori ca ,,inamicul din interior al României", find ,,uneltele puterii neocomuniste, venitã la putere prin evenimentele neclarificate încà din decembrie 1989" (11). Implicarea vechii Securitgo In evenimentele din de-cembrie a fost demonstratA teoretic de mai multi observatori, firà a fi practic recunoscutA de personajele principale participante. Deru-larea faptelor este InsA asemAnAtoare cu ceea cc Françoise Thom numete abc-ui pucistului, redactat de KGB, ca ghid al loviturii de stat:

1. SA flu se piarda iniativa §i sA flu se intre In negocieri de nici un fel. Incercarea de a pstra o fatadA democraticA este inutilA, pentru cà oamenilor le-ar putea veni ideea cA ar putea contesta autoritAtile, ceea cc constituie primul pas cátre lupta.

2. Si fie Inábuite In fàmanifesthrile de nesupunere - mitin-gun, greve ale foamei, petiii 6tc.

3. SA se facà fàrA ezitare apel la populismul clar exprimat. Aa se câtigá sprijinul mascior. Si fie introduse imediat mäsuri economice perceptibile pentru top, scädeni de pretuni, scoaterea la vânzare a mrfurilor deficitare. In accastá situatie este inutilà grija pentru rata inflatiei sau pentru eficienta economicA.

4. Oamenii sA fie informao nelnthrziat cu pnivire la crimele

268

adversarilor politici.(12) Cci care au preluat puterea dupa cAderea lui Ceauescu au

urmat frA §ovire aceastA schema. Fostul director a! SRI a negat constant amestecul Securitáii In evenimentele din decembrie - re-cunoscând, Insa, frA a da detalii, cA a fost unul dintre personajele principale, dar cA ,,nici until dintre rolurile mele In evenimemtele din decembrie flu are legatura cu preocuparile mele de astäzi" (13). Pe de altA parte, In ,,Punctul de vedere preliminar al Servi-ciului Roman de Informaii privind evenimentele din decembrie 1989" se pleaca de la premisa cA ,,Revolutia din Romãnia este expresia directA a depairii pragului critic al nemu1umirii de masA privind starea materialà §i moralA a naunii sub dictaturA", ac-centându-se, In ace1ai timp, teza conform careia anumtte servicii secrete stráine au fost implicate in càderea iui Ceauescu. In docu-mentul citat se aratA cã ,,date aflate In posesia SRI oferã indicii privind o anumità implicare ungarA In desfaurarea evenimentelor din decembrie 1989, Indeosebi la Timioara"; In schimb, ,,anali-za" SRI evitA sà facA orice conexiuni privind implicarea KGB: ,,In raport cu numarul enorm de turiti sovietici aflao pe teritoriul Ro-mâniei In preajma revolupei, numArul celor implicai In evenimente este redus, majoritatea comportându-se ca §i cum ar fi ateptat un ordin, care nu a venit". Specia1itii In servicii secrete considerA raportul SRI privind evenimentele din decembrie ,,nedocumentat", jar pe Virgil Magureanu principalul artizan al acestor evenimente. Marko Milivojevica publica In 1995 un articol In "Jane's Intel-ligence Review" In care spune: ,,Implicat In revo1ua de culise organizata de KGB, care 1-a InlAturat pe Ceauescu In 1989, Magureanu a fost mult timp suspectat de a fi unul dintre pionii principali ai scenei politice post-staliniste din România. Cu excepia iui Iliescu, ci este singura figura conducAtoare a Revolu!iei care §i-a mentmut funcpa pânA astazi" (14).

269

Secretul puterii - secretul SRI

Având In vedere cà oamenii flu ezitã de bc sà mintä pentru a-'i servi interesele sau chiar idealul br, trebuie sã ne acteptam (i sà constatàm efectiv) cã In materie de politicà, informia efi-cace este aproape mereu J'a1sficata sau selectatà, §i cä raiona-inentul eficace constá, In principal, In a Incerca sà cons iderãm unele adevàruri ca axiome, trecându-le sub Were pe celelalte. (Joseph Schumpeter, Capitalism, socialism §i democrafie)

Multe dintre eecurile politice §i economice ale României din ultimii §apte ani au fost puse de multi observatori pe seama servi-ciile secrete. Serviciul Roman de Informatii §i UM 0215 au fost cele mai des acuzate cà s-au implicat In actiuni politice: mineriade, ascultarea telefoanelor unor oameni politici §i ziariti, intimidàri, §antaje, Incercri de racolare a unor lideri politici sau intelectuali. Una dintre primele dovezi ale faptului ca SRI avea Incinaii de poliie politica a fost furnizatà de Adrian lonescu, fost cApitan de Securitate, trecut In rezervA de Virgil Magureanu la 15 octombrie 1990. La 6 decembrie 1990, Adrian lonescu adreseazá o scrisoa-re deschisA Parlamentului, descriind SRI ca ,,serviciul personal de securitate" al preedinte1ui Iliescu, fostul capitan acuzându-1 pe Virgil Magureanu cA a transformat Serviciul Intr-o unealtA a FSN, In ciuda asigurarilor cã SRI este o organizaie apoliticà. In aceeai scrisoare, Adrian lonescu aräta cum a participat SRI la aciunile informative din Piata Universitàii In iunie 1990: ,,In perioada 13-15 iunie 1990, cat §i In cea premergAtoare ei, am participat Impre-UflA cu alte cadre din Bucureti In Piata UniversitAii, identificându-ne cu demonstrani, In scopul cunoaterii liderilor. Metodele de lu-cru utilizate au fost de atragere a informatorilor Securitàii pe baza unor stimuli materiali sau, In majoritatea cazurilor, prin antaj, amenin.nd Cu dosarul existent §i angajamentul semnat anterior."

Implicarea SRI In viaa politica §i In mineriada din iunie 1990 este demonstratá §i de documentele descoperite In mai 1991 la Berevoieti. Ziaritii de la România liberã au gàsit atunci In groapa de la Berevoieti mai make sate de kilograme de documente ale SRI §i ale fostei Securitái, Intre care unele aparineau partidelor e opoziie, jar altele se refereau la disideni din vremea regimului Ceauescu. Dupá izbucnirea scandalului Berevoieti, SRI reacio-

270

neazä conform unor reflexe motenite de la vechiul serviciu de securitate. Astfel, purtàtorul de cuvânt al Serviciului, Nicolae Ulieru, spune cã vina dec1anArii scandalului este a ziaritilor de La Ronzânia liberä, care trebuiau, conform legii, sà informeze SRI despre descoperirea unor documente secrete §i sà cearA permisiu-nea de a Ic face publice, In vreme ce Virgil MAgureanu susine cA e vorba de o ilegalitate a unui grup de ofieri despre care conducerea SRI n-a §tiut §i ca documentele arse §i Ingropate flu au nici 0 Va-bare (15). Dupa aceste dezváluiri, nici unul dintre ofierii SRI amestecai In cazul Berevoieti flu face obiectul unui proces juridic, dei Codul penal care funciona In perioada respectivA prevede la capitolul ,,Neglijena In pastrarea secretului de stat", art. 252, ca ,,neglijena care are drept urmare distrugerea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum §i neg1ijena care a dat prilej altei persoane sA afle un asemenea secret, dacà fapta este de naturà sà aducA atingere intereselor statului, se pedepsesc cu Inchisoare de la 3 luni la 3 ani". Dc asemenea, art. 360 aratá c ,,distrugerea sub once forma, färA necesitate militarà" a ,,arhivelor de valoare istoricA sau §tnnlificà" se pedepsete cu Inchisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi §i confiscarea paria1A a averii. Respectul legii nu funco-neaz In ,,statul de drept", varianta democralie originala. Patru ani mai tãrziu (martie 1995), Virgil Magureanu a recunoscut CA ,,epiSo-dul Berevoieti a Insemnat pentru noi o crasA lipsA de profesiona-lisni a celor care au Incercat sA Se debaraseze de rAmAiele unor documente care erau totui foarte concludente pentru un anume gen de activitate §i debarasarea aceasta s-a fa-cut In pofida legii, fArA cunoaterea acestui lucru de cAtre directorul SRI §i cu a negli-jenA condamnabilA fatA de prezervarea secretului". Dupa scadalul Berevoieti, §eful SRI declara Ca a Inlocuit personalul ageniei In proporie de 30%, mntre care §i prim-adjunctul lui Magureanu, gen. mr. Mihai Stan. Detalii despre schimbarea acestuia au fost dezvAlu-ite Intr-o scrisoare adresatA Parlamentului, In aprilie 1992, de cAtre an grip de ofieri SRI, care §i-au pastrat anonimatul, §i care cerea demiterea lui Virgil MAgureanu pentru ,,amestec sistematic In via1a politicä a tArii". Conform autoribor scrisorii,. cci mai mu1i dintre cei 1500 de concediai in anna episodului Berevoieti erau profesioniti care nu aveau nici 0 legAtura Cu nomenclatura comu-nistA. 0 acuzaie similarA a venit din partea colonelului SRI, Mann

271

lancu, care In ianuarie 1992 a criticat asemAnArile de stil, metode §i structuri Intre SRI §i fosta Securitate, avertizând cA Serviciul Ro-man de Informaii poate deveni ,stat In stat" dacá Parlamentul flu

va avea parghiile necesare de control. Formal, legislaüvul a intrat In posesia acestor pârghii o datA cu intrarea In vigoare a legii de organizare a SRI In februarie 1992, dar Comisia parlarnentarA de control asupra SRI a fost constituitA de-abia un an rnai târziu (iunie 1994), sub presiunile Occidentului §i ale opoziiei.

AceastA Comisie a lAsat, însA, In suspensie multe probleme legate de democratizarea Serviciului Roman de Informai. Motiv pentru care SRI §i-a meninut o anumitA continuitate In preocupAri: In martie 1994 sunt destituiti §efii Directiei de protecie a SRI, co-loneii Maravela §i Juganaru, pentru dezvAluirea unor date secrete care au apArut In ,,România Mare"; In aprilie 1994, §eful diviziei A (responsabilA cu apArarea Constitupei), col. Traian Ciceo este nevoit sAji dea demisia, dupA ce anumite docurnente strict confi-denia1e despre partide politice §i grupari extremiste din România au dispArut prin neghjena unor ofieri inferiori; In iunie 1994, eful Diviziei de contrainformaii, gen. mr. Gheorgbe Diaconescu,

este trecut In rezervA cu motivatia cA flu Intrunete ca1itAile profe-sionale cerute de funcia pe care o deinea, motivatie eel puin In parte confirmatA de faptul cA Diaconescu nu a reuit sA deniate re-eaua de spionaj din care fcea parte consiierul prezidenia1 Marin

Pancea; imediat dupA aceastA demitere urmeazA o alta, prin care gen. mr. Dumitru Cristea, adjunct al directorului SRI, este eliberat din funcie dupa ce a fost acuzat de una dintre studentele de la In-stitutul Superior de Informaii, unde era rector, de hArluire sexua-1A. Presa vremii a scris cA MAgureanu a instrumentat ,,scandalul Cristea" pentru a detuma atenia de la cazul mai gray al generalu-Iui Diaconescu; In martie 1995, ofllerul SRI ChirilA este c.oncediat pentru cA a Incercat sA-1 racoleze pe Mihai Ràzvan Ungureanu, lector la Universitatea din Iai; In septembrie 1995 ,,cApitanul Soare", identificat ca find angajat al SRI, face investigai la locuinla publicistului H.-R. Patapievici; In iunie 1995, doi ofileri SRI au fost surprini In timpul unei operauni de filaj asupra unor ziariti aflap pe Terasa Anda din Bucureti - In urma scanclalului, gen. Victor Marcu, adjunct al directorului SRI, find nevoit saii prezinte demisia; la sfâritul anului 1995, directorul SRI Ii publica propriul dosar de informator. al SecuritAlii In Evenimentul zilei; In

272

aprilie 1996, capitanul SRI, Constantin Bucur, prezint Intr-o conferintá de presã a Partidului România Mare mai multe casete audio prin care Inccarcá sA demonstreze cA SRI a interceptat ilegal telefoanele unor oameni politici §i ale unor ziariti.

Aceastà suitá de scandaluri poate dernonstra atãt neprofesiona-lisniul ofieri1or SRI, cat §i existena §i meninerea unei structari conservatoare In SRI, care fie flu reuete, fie nu dorete sA se Incadreze normelor democratice - dar in mod sigur demonstreazA cA luptele din interiorul acestui Serviciu au reuit sA bçneficieze In mod str1ucit de pe urma unui control parlamentar deficitar.

Bitetul de intrare (a) SRI) In arena politicá

Ceea ce con.tituie incertitudine din panel de vedere problematic reprezintã putere din punctul de vedere al celor care aqioneaza. In politicã, eel care aqioneazã este Ins otdeauna partizan i liqelege cã nu va accepta sub nici an pretext sã renuiqe la folosirea infornwiei, indferent dacã Ii condiioneazã succesul sau eceeul aqiunilor.(Michel Crozier, Actorul §1 Sistemul)

Dupá schimbarea puterli politice de la Bucureti, Virgil Magu-reanu a Incercat sä justifice activitatea serviciului de informaii pe care i-a coridus timp de §apte ani spunând cA ,,un serviciu de informaii are un rol diminuat pânA la normal Intr-o societate stabilizatà" §i cã ,In Romänia, aceastil situaie urineazA IncA sA se instituie"; mai mull, MAgureanu argumenteaza cA ,Intr-o societate in care institupile sum In dezvoltare §i care se aflA la intersecia unor interese externe puternice, Intr-o zonA tampon, pe o hartA pe care se pot urmAri creterea §i stabilizarea sferelor de influenA, serviciile de informaii constituie flu numai an instrument de putere, ci mai ales un instrument de consolidare a instituliilor publice §i ale statului" (16). Fostul director al Serviciului Roman de Informaii a recunoscut astfel pentru prima datA, In ziva In care i-a anunat demisia, cA serviciile secrete din România acioneazA

In favoarea puterii. Probabil cA aceastA declaratie s-a vrut una de fidelitate faA de noua guvernare, InsA ea conuirmA rolul jucat de aceste ageni In perioada post-decembrista, cu atât mai mull cu cat MAgureanu insista §i asupra faptului cA serviciile secrete sunt un

273

instrument de Intàrire a institupilor publice, dei conform Legii de organizare a SRI (Legea nr, 14 din 1992) ,,Serviciul Roman de Informai organizeazä §i executã activitãi pentru culegerea, verifi-carea §i valorificarea informaiior necesare cunoaterii, prevenirii §i contracarärii oricáror aciuni care constituie, potrivit iegii, ame-nintàri la adresa siguranei nationale". In statul de drept, instituiile publice §i puterea politica au la Indemânà §i folosesc instrumentele democratice, flu serviciile secrete pentru consolidarea §i stabilitatea br; Virgil Mgureanu apreciazà, Insã, cá In cei §apte ani cat a fost In fruntea SRI ,,precaritatea §i instabilitatea instituiior aflate In schimbare au fàcut sá flu fie foarte clar care este necesanil de informaii §i modul in care dc trebuiau utilizate". Amestecul SRI In jocul politic este explicat subtil de fostul §ef al SRI care aratA In cc másurà serviciul de inforrnaii intern este capabil sá se muleze dupa cerincle puterii. ,,Se poate discuta, spune Mágureanu, In cc másurA obiectivele fostei puteri sunt identice cu ale noii puteri, diferena flu Inseamnä acuzarea post factum a Serviciului, ci Ine1e-gerea clara a diferentelor dintre cerine1e statului In momente dife-rite" (17). Fostul §ef a! SRI punea In cauzà necesitatea intervenpei SRI In viaa politica datoritA instabi1itai din România, instabilitate, adaugäm noi, meninutA In parte §i de anumite reflexe motenite de Serviciul Roman de Informatii de la vechea Securitate.

Constantin lonescu-Galbeni, reprezentant PNTCD In Comisia de control SRI, puncta, In 1996, câteva situai In care SRI a func-ionat ca o poliie politica:

1. Culegere de semnäturi pentru candidatura, la alegerile pre-zidenia1e din 1992, a domnului Viorel Salagean. S-a dovedit, fàrà nici un dubiu, prin investigaiile proprii ale comisiei §i prim declara-iile date de trei lucràtori din cadrul Seciei Timi SRI, colonel in rezervä Pele Petru, càpitan Vidica Mihai Florin §i cápitan Lungu loan, acetia doi In activitate In momentul de faa, cä la respectiva secie s-au completat, de cátre ujtimii doi, tabele coninand circa 2000 de semnäturi pentru Viorel Sálagean. Colonelul Pele susine cá dispoziia de strângere a semnàturilor ar fi fost data de colonelul Bot Vasile - §ef post Timioara, ca venind din partea d-lui director Magureanu.

2. Seciei SRI Timi i s-a cerut de catre d-1 Virgil Magureanu Intocmirea unui dosar privind ,,Societatea Timioara", conform declaraiei colonelului Ion Antamescu. Dc asemenea, un studiu

274

despre ,,Societatea Timioara", continând 16 file, a fost gAsit Intr-unul din fietele generalului Diaconescu,

3. In cadrul DivFziunii A, colonelul Juverdeanu a ,,confecionat" un dosar fals preotului Sandi Mehedinu, pentru a-1 compromite ca informator at fostei SecuritAi. Din neghiobie, însà, a folosit ortogra-fla de dupA 1989 pentru un text anterior acestei date §i a euat In ridicol, conform declaraiilor generalului Victor Marcu.

4. Urmàrirea bisericii catolice din România. Preotul paroh at Catedralei Sf. losif din Bucureti aratã ci ofieruI care rAspundea Inainte de 1989 de Biserica Catolicà, pe nume Teodorescu, 11 mai cautA cteodatä §i acum §i i-a spus cá se ocupA tot de catolici,

5. Cazul Horia Patapievici este §i un caz de poliie politica, dar §i unul de dezinformare crasA a Comisiei de control de cAtre d-1 di-rector Virgil Magureanu, deoarece cApitanul Soare existA §i lucrea-záIn SRI.

6. Anumite documente §i dosare din fiete1e generalului Diaco- nescu aratá preocupare pentru activiti de poliie politic. S-au gásit astfel: fie ziariti (11 file), fie societAti mixte (72 file), tabele translatori (132 file), studiu ,,Societatea Timioara" (16 file), 195 fotografli cu evenimentele din decembrie 1989, 72 fotografli privind evenimentele din septembrie 1991, dosare personate (nu citez decât pe ale unor persoane decedate): Mihai Botez, fost ambasador In Statele Unite §i Moses Rosen, Sef Rabin at cultului mozaic.

7. Urmärirea unor activitàti ale PNTCD. La 25 martie 1995, PNTCD, In colaborare cu PROPACT, a organizat la Iai un miting at tAramlor din Intreaga tarA, pentru modificarea Legii fondului funciar §i alte revendicAri. La miting au participat Corneliu Coposu, Emil Constantinescu §i deputatul Vasile Lupu. Cu acest prilej, SRI a trimis tuturor secpilor judeene o adresà prin care se solicita investigarea inteniilor de deplasare, numru1 participani1or, mijloacele de transport folosite precum §i evcntualele preocupàri de coniitere a unor aciuni anticonstituiona1e, cu relevantA pentru sigurana naionalA. latA, aadar, cu ce §i despre cine se ocupä Diviziunea de Aparare a Constituei a SRI-ului In martie 1995."

Aceste date enumerate de actualul §ef at Comisiei pârlamentare de control asupra SRI, alAturi de multe altele fa-cute publice aratä cá SRI s-a reorganizat In Diviziuni, ale cäror domenii de activitate

275

sunt identice In cea mai mare parte cu cele ale direciior vechiului Departament al Securitäii Statului. Astfel, Diviziunea de CQntra-spionaj a preluat prerogativele Direciei a Ill-a a DSS §i a fost implicata, dupá informatiile Academiei Catavencu, In Incercarea de §antajare a viceconsulului american la Bucureti, Mark Sullivan, printr-o aciune comuná cu KGB. Diviziunea Aprarea Constituiei a preluat la rândul ei prerogativele poliiei politice, adicA ale Direc-iei I a DSS (19). Informaiile despre pericolul maghiar apàrute de-a lungul anior In rapoartele anuale ale SRI sunt furnizate de aceastã direcie. Diviziunea Contrainformaii Economice a preluat rolul Direciei II de Contra-spionaj a DSS. Multe din rapoartele acestei Diviziuni Incearcá §i In 1997 sá deiionstreze cá anumite investiii stràine aduc atingere siguranei naiona1e sau cá anumite legi propuse de noul executiv periciteaza stabilitatea intemá. Seful Comisiei de Control parlamentar asupra SRI, d-1 Constantin lones-cu-Galbeni, spunea de pildà cá ,,SRI ia poziie netà Impotriva modificàrii Legii nr. 35/1991 privind regimul investiii1or stràine In România §i manifestà o Impotrivire categoricA la modificarea Legii nr. 18/1991, modificare consideratà distructivä sub aspect econo-mic §i cu impact negativ major In plan social". In ace1ai domeniu, SRI se face purtátor de cuvânt al nomenclaturii din agricultura, susinând ca ,,desffinarea unitäilor agncole de stat va provoca dis-trugerea singurului segment organizat din agricultura care produce la parametri relativ corespunzatori"(20). Serviciul Roman de Infor-maW îi depaete atributiile §i atunci când face caracterizäri ale orientãrilor politice din Parlament, cum a fost cazul raportului prezentat In 1997 de aceastA instituie, raport care o datA In plus prezintä cu nedisimulatli antipatie investiiile sträine In România. Pericolul apropierii României de àri1e occidentale a fost leitmotivul tuturor rapoartelor SRI.

In cáutarea normaiitAii

Serviciile româneti de spionaj funcioneazà §i dupá alegerile din noiembrie 1996 cu aceleai structuri §i dupA aceleai modele. SchimbriIe la vãrf impuse de noua putere flu au condus la schim-biri structurale In servicifie de informai. Nici executivul §i nici legislativul nu au propus Inca proiecte de legi pentru aceste agenii.

276

S-ar putea invoca, pe de o parte, cã SRI are deja o lege proprie de funclionare i, pe de altä parte, cA toate celelalte opt servicii func- oneazà In conformitate cu Legea siguranei naonale - la fel cum

se IntâmplA, de pildL In Statele Unite, unde Actul Nalional de Se-curitate din 1947 definete clar toate atribuile Agenei Centrale de Informalii (CIA) §1 ale Programului NaonaI de Spionaj. Ins Legea siguranei naionaIe a României nu precizeazà domeniile de cornpetenA ale serviciilor de informaii, CU excepia celor care rezultA din denumirile br. Cu excepia SRI, care este supus contro-lului parlamentar, asupra celorlalte flu e3dstli nici un control speci-fic. Bugetele br, In afara celor ale Serviciului Roman de Informalu §i Serviciului de Telecomunicapi Speciale, flu se cunosc nici macar Cu aproximaie. Fondurile curente ale serviciilor speciale sunt subiecte ale dezbaterilor publice In statele democratice: In SUA se cunosc bugetele defalcate ale acestor servicii. Roger Hilsman, profesor de relalii internaionale la Universitatea Columbia, pune In discuie, plecând de la aceste bugete, rolurile serviciior americane de informaii dupa Incheierea Ràzboiului Rece: pentru 1996 buge-tul CIA era de 3,1 miiarde dolari, ageniile de informalii ale Pen-tagonubui au primit 13,2 miliarde, jar pentru activitAbile secrete din Armata §i din Aviapa §i Marina Militara au fost alocate 10,4 miliar-de (21). Noul regim de la Bucureti nu a Inceput IncA o dezbatere asupra necesitAii §i orientArii pe care cele nouA servicii de securi-tate le au acum, când România dorete sA facA pane din NATO §i Uniunea Europeana. Nici chiar dupa scandalul public in care a fost deconspirat un diplomat elveian pentru activitAi de spionaj In favoarea României, §eful Serviciului de Informaii Externe flu a icut o dec1ara0e publica In care sA declare cA Bucuretiul nu mai desfoarA activitAli de spioflaj In tArile occidentale, dei declaralii de acest fel au fAcut toti §efii ageniilor de spionaj din Europa CentralA §i de Est. De aitfel, CAtAJin Harnagea, dupA ce a preluat conducerea SIE, a spus cA nu va face restructurAri In Serviciul de Informalii Externe ,,deoarece aceastA instituie flu este 0 societate comercialA care sA se supunA legilor economiei de piaA" (22). Practic despre SIE se §tie cä a preluat logistica §i personalul fostei Direcii de Informaii Externe care funciona sub regimul Ceaues-cu. Fostul preedinte al Camerei Deputailor, Adrian NAstase, care a depnut o perioadA §i portofoliul extemelo? a declarat flirA ocol cA ,,legturi cu serviciile de informaii au avut toti diplomaii români §i

277

flu este nimic ruinos In asta. Le-au avut Inainte §i le au §i acum" (23).

Serviciile secrete româneti rAmân §i dupà alternana la putere din 1996 Intr-un con de umbra, iar repudierea trecutului, In ceea ce le privete, a fost mereu superficialá, Intrucât aceastA repudiere flu s-a Intemeiat pe scoaterea la ivealá §i Inelegerea In profunzime a principiilor totalitare care le-au guvemat. Serviciile romãneti de informaW sunt structuri ale puterii, dupa cum a lásat sà se Inelea-gá Virgil Magureanu. 0 putere care pare sá fie prea mult a statului §i prea puin a cetàtenior ei.

Bibliografie

1. Vasile Boari, Democrape §i tranzie. Paradoxurile democra-tizarii In fostele tdri comuniste, Polis, nr. 3, 1994

2. Intr-un interviu acordat postului Radio Europa Liberã In noiembrie 1992 de Liviu Turcu, fost ofiter de securitate, fugit In Occident Inainte de evenimentele din decembrie 1989, acesta spunea cA ,,In cadrul aparatuhui i, mai ales, al structurilor mote-nite de la fostul regim, existà institutii de o importanta covâritoare, In care preedintele flu are decât douA alternative: on face durat, dar Intr-ufl mod inteligent, Inlocuind personajele compromise, recuperand pe cei care considerà cã au capacitatea de a servi, din punct de vedere profesional, noua putere politica; on rAmâne pnizonierul acestor institutii - aliernativà foarte neplacuta. Personal consider cA preedinte1e Iliescu s-a aflat malt timp In aceastA din urmà situatie. Din acest punct de vedere a pAit-o §i fostul dictator. Un serviciu de informapi - care trebuie deci sA IntocmeascA buletine informative - are posibilitatea, pnin cei care se ocupà de redactarea acestor buletine, sá informeze sau sá dezinformeze; ei pot sA filtreze informatiile pe care le obtin, utilizând criterii politice, ceea ce este desigur inacceptabil pentru o institupe care trebuie sA fie neutra din punct de vedere politic." Vezi §i Emil Hurezeanu. Cutia neagra, Albatros, 1997, Bucureti.

3. Samuel P. Huntington, Viaa politica americana, Humanitas, 1994, Bucureti

4. Samuel P. Huntington, op. cit.

278

5. Oleg Kalughin, In Nouvelles de Moscou, 24 iunie 1990 - citat de Francoise Thom in Sfarituri1e comunismului, Polirom, 1996, Iai

6. Denis Deletant, Istoria Securitàii de la Infiinare pâná In prezent

7. Denis Deletant, op. cit. Numàrul funconari1or care lucrau In Securitate pare sà se fi meninut In jurul cifrei de 15 000 In perioa- da 1948 - 1989, Imediat dupa Infiiniare, DGSP numära 1151 ofieri, dintre care 848 fAceau parte din staff.ul tehnic sau din personalul de Intrenere. Direciile regionale nurnárau Impreuna 2 822 ofleri, douà treimi find personal manual §i auxiliar. Aceste cifre n.0 includ informatorii. Dupa datele prezentate iui Deletant, In 1951 DGSP avea In schema 15 280 posturi, In care erau Incadrai 4 173 foti muncitori, 143 foti muncitori agricoli, 3 484 foti Arani saraci, 508 foti tarani mijlocai, 853 foti funcionari, 131

foti meseriai, 107 foti comercianti etc. La prima sa aparipe In Parlament (22 decembrie 1990), directoru] SRI Virgil Magureanu a prezentat mai multe date: pâná In 22 decembrie 1989, Directia Securitáii Statului cuprindea 12 250 cadre militare, Intre care 8 159 ofieri §i 984 personal civil. Dintre acetia, 8 376 lucrau In sectoarele informaionale §i operaonale §i 3 832 In uni-tatile centrale. Din totalul personalului DSS, 2 769 au fost trecui In rezervà, 2 896 an fost preluai de cAtre Ministerul de Interne §i 449 de càtre Ministerul Apararii Nationale, pentru asigurarea legaturilor telefonice guvernamentale.

8. V.G. Bàleanu, The Enemy Within: The Romanian Intelli-gence Service, In Transition, Conflict Studies Research Center of the Royal Military Academy, Sandhurst, Camberley, January 1995

9. Studiu comparativ al actelor normative ce legifereaza activitatea serviciior de informai. In Gritica Securitãtii Pure, nr. 1/1997. Bucureti - publicaie editatA de Academia Caavencu

10. Emil flurezeanu, op. cit. 11. V.G.Baleanu, op. cit. 12. F. Thom, op. cit. 13. Emil Hurezeanu, op. cit. 14. Marko Milivojevica, Serviciile secrete romSneti, aparut In

Janes Intelligence Review §i preluat de revista 22, 12.18 aprilie 1995

15. România Iiberà, 31 mai 1991

279

16. Stenograma §edintei comune a Senatului §i Camerei Deputai1or din 30 apñlie 1997, In care Virgil Mägureanu §i-a prezentat demisia

17. idibem 18. Stenograma §edintei comune a Senatului §i a Camerei

Deputai1or din 19 iunie 1996, data la care d-1 Virgil Mgureanu, §eful SRI, a prezentat raportul anual al acestei institutii.

19. Critica Securitàii Pure, op. cit. 20. Stenograma §edintei comune a Senatului §i Camerei

Deputaior din 30 aprilie 1997 21. Roger Hilsman, Does the CIA Still Have a role? In Foreign

Affairs, Sept/Oct 1995 22. Adevãrul, 10 septembrie 1997 23. Interviu acordat cotidianului Transilvania Expres, 15 manic

1994.

280

CAPITOLUL VI

ASPECTE TEORETICE I PRACTICE ALE FUNCTJONARII CONSIHULIJI SUPREM

DE APARARE A TARII

FLORIN GABRIEL MARCULESCU:

o INSTITUTIE ANTIDEMOCRATICA: CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TAmi

In cartea sa Revoluçie 5i reforma, fostul preedinte Ion Iliescu Incerca sA ne convingã cà Securitatea ar fi fost ,,suprimatä ca ins ituie' §i cá SRI (despre celelalte 7 sau 8 servicii secrete nu se amintete nimic) flu are nici o legãtura cu trecutul comunist. Numai naivii a: putea da crezare acestei romantice versiuni, cu atât mai milk cu cat existA o sumá Intreagá de fapte §i Imprejuràn care dezmint aserunile prezideniaIe. Azi ca §i ieri Securitatea Sc aIIã la putere i, In aproape cei opt ani scuri de la revoluie, a ajuns sA controleze finane1e §i economia, Banca Columna sau Banca Inter-naionaIá a Religiilor, pentru a ne limita numai la aceste douá exemple, detinând poziii de invidiat. Si tot ea, Securitatea, este cea care dá greutate §i culoare Consiiului Suprein de Aprare a Trii, instituie creatA cu un an mnainte de intrarea In vigoare a Constitu-ei din 1991, care se mulurnete sá o trateze In termeni generici,

ferindu-se a-i fixa locul §i prerogativele: ,,Consiliul Suprem de Aparare al Trii organizeaza §i coordoneazA unitar activitAlile care privesc apararea tArii §i sigurana naiona1á" (art. 118). Tot din legea fundamentalà mai aflrn (art. 62.2) ca cele douá camere ale Parlamentului, In §eclinA comunä, examineazä rapoartele CSAT, cA organizarea Consiliului se face prin lege organicà (art. 72.3, lit.d), dar el continua sA funcioneze In virtutea legii pre-constituio-nale din 1990, ci, In sfarcit, ca preedeinte1e tArii Indep1inete §i funcia de preedirite al CSAT (aca se explica puterile extrem de

281

Intinse ale preedinte1ui, specifice unei republici prezideniale §i chiar mai malt).

Este, cred, interesant de subliniat faptul cA zisul Consiiiu a aparut In ImprejurArile tulburi ale sfâritu1ui de an 1990, când Timioara era din non In grevA generala, studentimea agijderea §i numai dezertarea lui Miron Mitrea (pe atunci preedinte al sindica-tului §oferjlor Fràia, ulterior înscris In partidul lui Ion Iliescu) a fá-cut ca emanaii din decembrie '89 sA flu fie Inlàturai de la pupitrul puterii. Legea nr. 39 din 13 decembrie 1990 prin care a luat fiiná CSAT a fost InsA Insoità de alte douà legi (In ordine, legea nr, 40

nr. 41 din 18 decembrie 1990) privind organizarea Ministerului de Interne §i a Ministerului ApArArii Naionale, ambele In regim de dublà subordonare: att faA de CSAT, cat §i faä de Guvern! i tot In acest regim funcioneazà §i la ora actualä, dei In cuprinsul Con-sfituei existA o prevedere conform cAreia ministerele se InfiineazA §i funcioneazä numai In subordinea guvernului. Preocuparea obse-sivá a fostului preedinte era in acel moment consolidarea propriei sale poziii §i asigurarea cadrului legislativ de naturà sà ]egalizeze intervena armatà a armatei, poliiei, trupelor de jandarmi (fostele trupe ale SecuritAii) §i unitàilor ,,speciale" antiteroriste pentru reprimarea protestului social in cretere. Este evident cá apariia CSAT a fost dictatá de interesele regimului neocomunist ce a luat local totalitarismului ceauist, apareneIe democraiei interesând, cum se vede, prea puin. Lectura atentA a acestor trei legi te ajut sà Inelegi cã ,,aprarea naionalà" §i ,,sigurana naonalA" - sin-tagme folosite cu suspectA insistená - Insemnau apärarea cu orice pret a puterii uzurpate de Iliescu §i Roman. Art. 21 din leea de organizare a Ministerului de Interne prevede In acest sens: ,,In caz de absolutA necesitate §i când folosirea altor mijloace de Impiedica-re sau constrângere flu este posibila, militarii din Ministerul de Interne pot folosi fora armelor albe sau a armelor de foc". Aceeai deziegare este datA §i armatei: ,,asigurA punerea In aplicare a planu-lui de cooperare cu Ministerul de Intcrne, inclusiv utilizarea arma mentului (...) pentru mennerea §i restabilirea ordinei de drept". De unde se vede clar cA metodeie represiunii comuniste - exprima-te cu consecine tragice la Timioara, Bucureti, Cluj, Sibiu, Inairite i dupA cAderea lui Ceauescu - au fost preluate §i ,,modernizate"

de exponenii deinocrapei originale sau - cum s-a definit Iliescu Insui - despotului luminat, la vârf aflându-se aceeai Securitate.

282

De ce la vârf? Simplu, pentru c directorii (cu rang de ministru) ai Serviciului Roman de Informaii Infiinat - e bine sà ne aducem aminte - printr-un decret prezidenPal din 26 martie 1990, nedat publicitAi, In fapt motenitorul Departamentului Securitäpi Sta-tului) §i Servicitilui de Informai Exteme (faimosul DIE, cãtui de puin modfficat) fac parte din Consiliul Suprem de Aprare a Tärii ca membri cu drepturi depline alAturi de:

- ministrul de stat Insrcinat cu activitatea industrialá §i corner. cialA;

- ministrul aprãrii naionale; - ministrul de interne; - ministrul afacerilor externe; - §eful departamentului de analizA politicA al Preediniei Ro-

mâniei §i - secretarul de stat §i §ef al Marelui Stat Major. Preedina Consiliului este exercitatA de preedintele Români-

ci, vicepreedintele find primul ministru al guvernului, subordo-nat, precum Sc vede, celui dintâi! latA mecanismul prin care pree- dintele tArii, Irnpreunà cu serviciile secrete, controleaza activitatea Executivului, echidistana instituiei prezidentiale §i separaia puterilor (principiu a cãrui Inscriere a fost refuzatA cu bunã §tiinJA In Constituia din 1991) find poveti bune de adorinit copiii. In aceastá luminA, CSAT ne apare ca un superguvern sau ca un comitet politic executiv de altA data, ale cArui directive §i decizii sunt obligatorii pentru toate entitAile statului.

Atribuiile acestui mamut sunt inimaginabil de Intinse. Astfel, potrivit art. 2 al legii sale de funconare, el analizeazä §i aprobA (peste capul Parlamentului):

- organizarea generalä a forelor armate §i a celorlalte compo-nente ale sistemului national de aparare;

- dislocarea §i redislocarea, pe timp de pace, pe teritoriul natio-nal, a marilor unitAi de la ealonul. brigada inclusiv, In sus;

- planul de mobiizare a economiei naiona1e pentru primul an de rzboi;

- programele de perspectiva privind Inzestrarea cu tehnica militará a forelor armate §i a celorlalte componente ale sistemului national de aprare;

- studii de prognozá privind organizarea producpei interne de tehnicà rni1itar;

283

orientárile de bazA In domeniul re1aiior internaionale milita-re §i mandatul de1egailor care participA la negocierea §i Incheierea unor acorduri §i tratate privind apararea Aiii;

- proiectele tratatelor §i acordurilor internaionale In domeniul apärãrii naonaJe §.a.m.d.

Ce rost ar avea sA continuAm aceastà searbAdã enumerare, câtA vreme sub litera d a aceluiagi articol 2 se precizeazA negru pe alb: ,,exercitA once aite atribuii cu privire la apärarea naionalA §i sigu-rana statului". Pentru Ca, totui, lucrurile sA flu fie lãsate la voia Intâmplãrii, prerogativele §i aa atotcuprinzátoare au fost In conti- nuare precizate In cuprinsul unor legi ulterioare cum ar fi cea a siguranei naionale sau Legea nr. 73/1995 privind pregàfirea eco- nomiei naiona1e §i a teritoriului pentru apArare. In aceste condiii nu este de mirare cA unele servicii de informaii (SPP, Serviciul Special de Te1ecomunicaii) au fost puse pe picioare pe baza deciziilor §i ,,decretelor" preedinte1ui CSAT, ignorându-se acea prevedere constituioná1á potrivit cãreia (art. 117.2 §i 3) Infiinarea serviciilor de informai poate avea bc numai prin lege organicá.

Ceea Ce, iaràgi, se cuvine a fi reinut este faptul cA CSAT este Imputernicit sA emitA hotArâri - atenie! - obligatorii pentru toi cetäenii t1rii §i pentru toate instituiile §i unitai1e ,,Ia a cãror activi- tate se referá". Din raportul de activitate pe 1996 aflàm cA au fost adoptate 142 de hotrâri privind apärarea, sigurana naionalä §i ordinea publicA, firete nedate publicitAii. Descrierea de pânA acum ne 1nfA-ji§eazA principalul instrument a! autoritarismului (dictaturii?) neocomuflist(e), menmut In vigoare §i dupa alegerile din noiembrie 1996. Este limpede cá CSAT Ii poate impune frà dificultate punctul de vedere Parlamentului, Curii Supreme de Justitie, Ministerului Public §i oricárei alte institui a statului de ,,drept", guvernul fiindu-i anexat prin definiie. i toate acestea - nota bene - pe timp de pace, adicA In condi!iile In care nu existA nici macar umbra unor ameninri din exterior!

Prin ce este anticonstituionalä legea privind Infiinarea, organi-zarea §i funconarea CSAT? Este greu de Ineles cum se Impacá funcia legislativa a acestei institu!ii supreme cu acea prevedere a Constitu!iei potrivit cäreia Parlamentul este unicul for legislativ al .rii. Nu §tim apoi cum poate fi acceptata dubla subordonare a

Ministerului de Interne §i a Ministerului Apararii Naionaie, c'âtA vreme, aa cum am menbionat mai sus, constituponal ministerele

284

flu se subordoneazA decât guvernului. Cat de constituoonalii este chiar subordonarea guvernului faá de preedinte1e tArii, Impre-jurare càreia flu i Se poate gàsi nici cea mai slabà justificare In cuprinsul Iegii fundamentale? Cum este cu putinA ca ministrul Apàrrii Naionale sA fie direct ràspunzAtor In faa CSAT? Cum se explicA apoi cá In atâia ani de funconare ,,drile de seamá" ale CSAT flu an fost dezbAtute In §edinele camerelor reunite ale Parlamentului, activitái de maximA importanA scApând practic oricArui control. Este, dupã pArerea mea, inacceptabil ca, de pilda, acordurile de cooperare Incheiate de MApN sA nu fie supuse spre aprobare reprezentanilor riaiunii.

Ne-am fi putut atepta ca, dupA adoptarea Constituiei, aceste anomalii legislative sA fi fost grabnic remediate. Nu s-a Intâmplat aa, pentru cA Ion Iliescu flu avea câtui de puin interesul de a tirbi sau diminua fora de intervenie a acestei arbitrare instituii.

De-a dreptul IngrijorAtor este InsA cA nici Intâiul preedinte democrat al României - aa cum ii place d-lui Emil Constantinescu sA se prezinte lumii Intregi - flu dA semne cA ar fi dispus sA opere-ze vreo modificare de naturA sA punA capAt arbitrariului prin care se ilustreazA Cu asupra de mAsurA CSAT. DimpotrivA, irivocflnd cerinele luptei anticorupe, acesta tinde sA acapareze noi puteri. In deflnitiv, de La chibrituri §i conserve ping la tancuri, elicoptere §1 avioane de lupta, once poate fi pus sub palAnia ,,siguranei naonale", justiflcând intervenia superguvernului de la Cotroceni.

Pentru a adormi simu1 critic §i raiunea, cei ce au imaginat acest monstru anticonstitulional §i, implicit, antidemocratic, obi-nuiesc sA ne trimitA la tradiiile Rornâniei antebelice, amintindu-ne cA §i atunci exista un Consilui Superior al ApArAnii TArii. PânA la un punct aa este. Art. 122 din Constituia din 1929 stipula - citez - cA ,,se va Inflina un Consiliu superior al apArArii tArii, care va îngriji, In mod permanent, de mAsunile necesare pentru organizarea apArArii naionale". Aa aste, dar diferenlele sunt enorme. Contingentul anual al armatei se vota In acea vreme de ambele corpuni legiuitoare. Consiliul era ,,superior", nu ,,suprem", ,,Ingrijea", nu impunea mAsunile necesare §i, la urmA, dar nu In alflmul rand, serviciile secrete erau In subordinea guvernului §i flu deasupra acestuia, cam se IntâmplA astAzi. Ca sA nu mai vorbim de structura Ministerulni de Interne (cu total alta

285

atunci, nernilitarizatA) §i Indeosebi de faptul ca In domeniile enun-tate Consiliul Superior flu se substituia Executivului §i nici flu §i-1 subordona. Bine ar fi fost sA Se reviná la organizarea de atunci a numitului Consiliu! Din päcate, modelul CSAT este Consiliul Aparàrii Republicii Socialiste România.

286

IRINA STANESCU:

LUNGUL DRUM AL SOCIETATII CIVILE CATRE CSAT

Articolul 4 al legii nr. 39/1990 afirmà cA ,,pentru Indeplinirea atributiior ce-i revin, CSAT are un secretariat, organizat In cadrul Preedintiei Romaniei". Legea flu specificA insá care sunt ,,atributiile" acestui secretariat, drept pentru care funcionarea lui, privind eel puin transparena pe care ar trebui sA o asigure, lasA de dorit. In timpul verii, cnd majoritatea consilierilor prezi-deniali se aflA In vacanA, Secretariatul Consiliului este practic desfiin!at. La singurul numàr de telefon accesibil societii civile, flu rspunde decât un ofier de serviciu din tadrul SPP. Informa-hue pe care acesta le poate pune la dispoziia potenialior doritori sunt ,,cam pe când" ar putea fi gAsit la sediul Secretariatului cineva abiiat sá rAspundà eventualelor Intrebàri ale presei.

Dupa Incheierea vacanhei Secretariatului CSAT, lucrurile ràmãn aproape iièsghimbate. Nirneni din cadrul sàu flu pare a fi (sau flu se simte) In drept pentru a da informahiile pe care un cettean ar dori sA le afle. Rapoartele Consiliului flu pot fi date pub1icitäii, §i nici macar comunicatele de presA remise publi-citAhii dupa fiecare Intrunire, flu pot fi procurate de aici. Este adevarat Insá cá ji se oferA cheia dilemei - poi fie sa scotoceti In colechiile ziarelor, fie poi spera sA ai mai mult succes la biroul de presA a! Preediflhiei. Din nefericire pentru principiul transparenhei, care guverneazA Intr-o societate deschisá, informapile cuprinse In aceste comunicate de presA au o generalitate absolutA. De exemplu - dupA §edina din 18 decembrie 1996, Biroul de Presà al Preedinhiei (deci flu secretariatul CSAT) informa mass-media romneascä: ,,Au fost evaluate uncle aspecte privind prioritAile de achiune ale Consiliului In perioada imediat urmátoare §i In perspectivá. Dc asemenea au fost stabilite orientãrile generale privind elaborarea pianului de activitate a! CSAT pe anul 1997 §i a fost stabilita ordinea de zi a viitoarei §edinhe a Consiliului Suprem de Aparare a TArii".

La sfâritul §edintei din 7 martie 1997, Biroul de PresA a!

287

Cotrocenilor remitea un comunicat In care era consemnal CA: ,,A fost analizatA activitatea desfAuratA In anul 1996 de cAtre serviciile de Informaii ale Statului - SRI i SIE i a organismelor speciali- zate ale Ministerului ApArArii Nationale, §i Ministerul de Interne, Ministerul Justiiei §i Serviciului de PazA §i Protectie. S-a constatat cA acestea s-au Incadrat In directiile de activitate aprobatede CSAT, iar mAsurile Intreprinse au dus la InlAturarea unor amenintAri la adresa siguranei nationale." (subl.ns.)

In comunicatul din 1 iunie 1997 stA scris: ,,Pentru eficienti-zarea misiunior cc revin jandarniilor §i granicerilor, CSAT a reco- mandat Guvernului României sA analizaze §i sA aprobe propunerile Ministrului de Interne privind perfecionarea cadrului Iegislativ In domeniu", (0 astfel de formulare - ,,recomandA sA analizeze §i sA aprobe..." - vAdete influena enormA a acestui organism §i funcionarea lui ca un for legislativ.)

Aproape fArA exceptie, In toate finalurile acestor comunicate de presA, existA câte o formulA-paragraf de trei rânduri, a cArei ge-neralitate tinde spre absolut: ,,In Incheiere, Consiliul a examinat §i a so1uionat probleme curente din domeniile apArArii, siguranei na-tionale §i ordinii publice, In conformitate cu atribuiile cc Ii revin",

Articolul 9 a! legii nr.3911 990 privind Infiintarea, organizarea §i functionarea CSAT stipuleazA cA ,,hotArri1e adoptate de Consiiul Suprem de ApArare a TArii sunt obligatorii pentru cetAenii tArii, precum §i pentru toate institutiile §i unitAile La a cror activitate se referA." Paradoxal este cA In aceste conditii, hotArârlle Consiliului - sau mAcar o bunA parte din ele - flu sunt publice. Secretariatul CSAT refuzA once solicitare de a desconspira aceste decizii cArora fiecare dintre noi trebuie sA ii se supunA. Criteriile conform crora unei astfel de hotArâri i se atribuie sau nu calitatea de confidenia-litate sum stabilite de la caz la caz - de comun acord - de cAtre membrii CSAT. ,,Nici In situatia In care pot fi fAcute publice, hotA-rãnile nu apar in Monitorul OficiaL Biroul de PresA al Preediniei, ImpreunA cu Secretariatul CSAT-ului le vor aduce la cunotiina opiniei publice prin intermediul mass-mediei", ne-a informat con-silierul Coste! CAlm.

0 altA zonA obscurA a functionArii CSAT o constituie subordo-narea parlamentara instituitA de articolul 8 din legea 3911990. Formularea acestui punct este La fel de ambiguA ca Intreg statutul

288

CSAT: ,,Consiliul prezintä anual In faa Parlamentului o dare de seamA asupra activitAi desfAurate, prin unul din membrii sAi, §i la cererea Parlamentului va prezenta informári, ori de câte on situaa o impune". Raportul de activitate trebui5 avizat In fiecare an de cele douA Camere ale Parlamentului. ,,Darea de seam!" flu

cupiinde Ins toate hotArârile CSAT-ului, multe dintre ele find secrete chiar §i pentru Parlament. InsA chiar §i in aceastA situaie, Camerei Deputailor §i Senatului flu le stau la indemanA decãt douA posibi1itAi: sA accepte secretomania celor de la CSAT §i sA avizeze raportul (adicä sä instaureze un cadru perfect legal pentru nite hotärâri pe care nimeni flu le cunoate), sau sä flu avizeze darea de seamA §i sä respingA toate deciziile luate de Consiliu. Cea de-a doua posibilitate flu a fost folositA niciodatä pânA acum.

Lipsa de transpareflta In funconarea unui organism precum Consiliul Suprem de Aparare a TArii flu poate face decât sA atraga dupá sine multe semne de Intrebare. Toi cei implicai Ifltr-un fel sau altul In activitatea CSAT par a suferi, In cel mai bun caz, de aceiai boaI - secretomania.

Secretariatul Consiliului flu este niciodatà In másurã sA dea informatiile pe care un reprezentafit al societAi civile le solicitá. Acesta este Indrumat fie spre Biroul de Presà al Preediniei, fie spre cele douã Comisii pentru ApArare din Seflat §i Camera De-putailor. La rãndul br, Coniisiile solicitá adrese scrise, cu antetul instituiei de unde provine cetAeanul respectiv, jar apoi pretind alte adrese prin care vor sá Ii se cearä luarea In discuie a problemelor respective In cadrul §edine1or saptAmânale, dei ziaristul pretinde accesul sAu la informaia publicA, §i flu impunerea unei anumite tematici §edintelor comisiior parlarnentare!

Rapoartele CSAT au regimul unor documente ,,top-secret". Pretextele sunt douá. Primul: conin informaii confidentiale. Al doilea: cA au fost deja transportate In Arhiva Parlamentului - ca

cum arhivarea rapoartelor publice ar echivala cu pnerea br sub cheie. Este adevárat cA la Senat. Cornisia pentru Aparare invocá §i Ufi al treilea motiv : rapoartele flu pot fi date publicitaii atãta vrerne cIt nu au fost luate In discuie In plenul Parlamentului. La Intrebarea de cIi ani nu au mai fost discutate dIrile dé seamA ale CSAT, expertul parlamentar Gh. Popescu raspunde fArà sA cipeasc: ,,de 45 ani". DacA soIicii aceai informaie la Camera

289

Deputailor, afli cà raspunsul pe care 1-ai primit de la Senat e, eel puin, eronat. Eti Intrebat cu cine ai vorbit acolo, ti se aruncä un zImbet condescendent, §j atât. Alte informaii exacte e aproape imposibil sá primeti.

Dar eti Indrumat càtre biroul consilieruiui prezideniaI pe pro-bleme de aparare, Dorin Marian. Aici afli Ca alt consiler. §j anume Petru Berteanu, este InsArcinat de consilierul prezidenia1 Dorm Marian sA raspunda Intrebárilor. La rândul lui, Petru Berteanu solicitA un fax in care vrea sa fie menionat cc anume te intereseaza - pe puncte - §i prornite sa intermedieze o Intâlnire chiar cu Dorm Marian (in al càrui cabinet se desfoarA de cele mai multe on e-dinele CSAT-ului). ,,In eel mai scurt timp, vA va contacta domina sa", Ii SPUflC cu amabiitate P. Berteanu.

Din acest moment Petru Berteanu flu va mai fi de gãsit. Dupa ce ai ateptat 0 sAptämâflà sã flu contactat de Dorin Marian, flu îi rämâne aitceva de fa-cut decflt sá II caui pe Berteanu pentru a-i ce-re ajutorul. Din nefericire, ti se va spune in telefon Ca poate vorbi cu tine doar peste un sfent de orA §i cA te roagä sá revii atunci. Du-pa zece minute, afli ca a plecat §i probabil cà flu se mai Intoarce. lar aceastá experienä o vei trAi de fiecare data când 11 vei cáuta.

La cabinetul lui Dorin Marian, afli cA flu existä nici o §ansd ca acesta sã te primeasca sau macar sA-ti vorbeascá la telefon pentru cà 1-a delegat deja pe Petru Berteanu sa Se ocupe de tine. Astfel, dupA ce ai fost plimbat vreme de cflteva saptamani intre Secreta-riatul CSAT-ului, Biroul de PresA al Preedintiei, Comisiile pentru Aparare, Ordine publica i Sigurana NaionalA din Parlament, §i Intre cabinetele a doi consilieri prezideniali, constai cu surprin-dere cA nici una dintre nedumeririle tale flu a fost rezolvatA. Nu ai aflat cine stabi1ete criteriile de confidentialitate ale hotArârilor CSAT, flu §tii de ce Consiliul flu respectA legea rir.39/1990 §i flu

prezintA anual informArile cAtre Parlament, nu §tii ce Se IntâmplA cu cci afectai de eventualele hotArâri (care ifltrA In vigoare In momentul adoptarii br de cAtre CSAT §i flu atunci cârid sunt avizate de Parlament), flu §tii nici mAcar care a fost ultimul raport discutat. Si cc e eel mai important, flu Inelegi cum poi sA te supui unei legi atâta vreme cat flu §tii cA existA.

290

MrnAI GHEORGrnU:

OPINII DESPRE CONSILIUL SUPREM DE APARARE A TARII

Legea de funcionare a Consiiului Suprem de ApArare a 'J'arii trebuie refAcutá, §i probabil cà acest lucru se va face dupA ce alte câteva legi vor fi §i ele modificate. Dc exemplu, legea siguranei naionaie §i legea secretului de stat. in momentul acesta, CSAT-ui este un organism care funcioneazA dupa un model preluat din tre-cut, rezistând doar pentru cä aparent flu creeazA disfunciona1itái majore.

Destul de ambiguu este §i raportul juridic dintre CSAT §i Parla-ment. Aparent, ci este unul de subordonare. Pariamentul super-vizeazA activitatea Consiliului, prin Comisiile pentru apArare din cele douA Camere. Insà singura modalitate concretà a acestui control sunt rapoartele pe care anual CSAT-ul este obligat - teoretic - sà le prezinte Parlamentului. Comisiile pot sau nu sà le avizeze, dar §i Iritr-un caz §i In altul ceea ce se verificá de fapt sunt nite hârtii, imaginea unei activitài, nu activitatea In sine. Pariamentul flu poate face decãt sá cearà informaii mai detaliate, dar va primi tot datele pe care CSAT-ui vrea sä le furnizeze. Aceste rapoarte ale Consiliului conin hotrâri1e pe care le-a adoptat, dar numai In màsura In care acesta flu considerA ca sunt secrete. Crite-rile dupá care o hotrâre este cataiogatA ca find secretA reprezinta o necunoscutA chiar §i pentru membrii Comisiilor pentru aprare.

HotArfrile Consiliului flu se publicà In Monitorul Oficial, dei nu au statut de secret de stat. Existà, evident, o serie de hotArâri care nu pot fi date publicitäpi. Dc exempiu, este cazul celor foarte tehnice, propuse de cAtre Ministerul ApárArii Naionale, §i care reprezintA secrete de stat. Dar cu toate acestea, prin articolul 9 al legii de functionare a CSAT-ului, se atribuie hotArfrilor acestui organism caracter de lege càreia i se subordoneazà once cetàean roman. In aceste condiii e cci puin bizar faptul cä deciziile Consiliului flu se publicA In Monitorul Oficiai, §i de cele mai muite ori nici nu sunt date publicitapi.

Dc aitfel, controlul parlamentar are un fond mai mult teoretic

291

decât practic, pentru cA dei, din punct de vedere legal, CSAT-al e obligat sá prezinte anual un raport asupra activitãpi sale, iar apoi sA vinä In Parlament pentru ca acest document sA fie discutat, situaa de fapt este alta. Ei flu yin când ar trebui, rapoartele flu sunt discu-tate la timp, §i deci practic controlul parlamentar nu se exercitá aa cum ar trebui. IncA un ,,paradox" este faptul cA hotArrile intrA In vigoare §i sunt aplicate In momentul adoptArii br de cAtre CSAT,

nu In momentul Iii care raportul pe anal respectiv ar fi fost avizat de cAtre Parlament. Explicaia ar fi cA se presupune cA preedinte-le tirii, minitrii apArArii, de externe §i celelalte persona1itai care fac parte din CSAT flu pot lua decizii neconstituionale sau care sA conducA la vreo situatie ambigua din punct de vedere legal.

Concluzia care se desprinde din analizarea activitAii CSAT-ului este cA dei acesta ar trebui sa fie un for executiv, el are de fapt puteri foarte man, apropiindu-se de statutul unui for legislativ. Legea de funcionare a CSAT-ului este anteconstituiona1A, textul ei nereuind sA lumineze raportul cu Parlamentul sau cu celelalte institutii.

A consemnat: IRINA STANESCU

292

VICTOR BARSAN:

ORGANIZATIILE DE CERCETAI (SCOUTS) DIN ROMANIA - UN PERICOL PENTRU SIGURANTA NATIONALA?

1. Consideraii preliminare

Scoutismul este o micare educativá pentru copii §i tineret, care a fost creatA In Anglia de cätre Robert Baden-Powell, la Inceputul secolului. Principiile scoutismului au fost expuse de Baden-Powell In lucrarea Scouting for boys (Cercetã.iia pentru baiqi), apArutà In 1908. Un an mai târziu, a apArut o lucrare similarA pentru fete-cercetae, numite ,,cáláuze" (guides). Iniiativa lui Baden-Powell era consonantà cu noile curente pedagogice de la Inceputul secoiului, dintre care eel mai cunoscut este eel al Mariei Montesori. Toate aceste tendine au In comun o abordare participativà a éducaiei, In care copilul este scos din pasivitatea sistemului clasic i este Incurajat s9 deviná un personaj activ. ,,Secretul reuitei In

educalie nu este atât sA-1 Invei pe copil, cat sA-1 pui In situalia de a Inváta prin el Insui", scrie Baden-Powell.

Educatia scoutistà Ii propune sA valorizeze douä modele de comportament - cavalerul (evului mediu) §i gentleman-ui (epoch victoriene). Se urm.rete crearea unui ,,om de caracter", discipli-nat dar activ, Inzestrat cu sentimentul onoarei, aciionând In spiritul fair play-ului, sensibil la ceea ce se intAmplA In jur. Se urmrcte pregatirea copilului pentru viaa de grup, dar §i o bunä re1aie cu natura. Se urmàrete dezvoltarea iniativei §i spiritului de actiune ("scouting is doing"). 1n termeni moderni, scoutismul ImbinA edu-caia civicá §i preocup.rile ecologiste. In Scouting for boys, care are subtitlul ,,manual pentru instrucia In bunul civism", putem citi: ,,Toti cercetagii trebuie sA se pregAteasc pentru a fi buni cetAeni ai patriei ior §i buni cetáeni ai lumii", sau: ,,Educaia cercetaior este In mod clar una pentru pace."

Cercetãia s-a rAspândit rapid In lume, In special In Europa, inclusiv la noi In tarA. Organizapa ,,Cercetaii României" a fost

293

recunoscutà ca persoanA moralA printr-o lege votatä de Senat la 20 decembrie 1914 §i de Adunarea Deputailor la 21 februarie 1915. Legea stabilea cã scopul asocialiei este ,,educapa fizicA §i moralA a tineretului nostru". Cercetaii au avut o activitate patriotica, uneori eroicà pe timpul primului rAzboi mondial; episodul ccl mai cunos-cut este aprarea podului de la Tg. Jiu, la Indemnul Ecaterinei Teodoroiu, care a avut o importanA majorA In acoperirea retragerii unor unitái ale armatei române. In 1922 a fast creatá Organizapa Mondialä a Midllrii Scout, România find una dintre 1drile fonda-toare. In acel moment, cultivarea scoutismului era, la noi, una din acliunile de integrare europeanA a României. CerecetAia a rAmas o institue complet apolitica pânà In epoca de tristA amintire a lui Carol al II-lea, care a transformat-o In strajerie (la 24.01.37), el Insui find ,,primul strjer a! Arii".

0 bunA lucrare despre scoutism este cea a d-lui Mircea Stefan, Drumul Cercetailor Rornâniei, Editura DidacticA §i PedagogicA, Bucureti, 1994, care a fost folosità §i pentru redactarea acestor randuri.

2. Scoutismul astázi

ExistA astAzi organizaii cercetáeti In peste 160 de 1dri, care cuprind peste 25 de milioane de báiei §i fete. Primul premiu UNESCO pentru educalie In spiritul path a fast acordat In 1981 micärii cercetäeti.

Aa cum a fost conceput de Baden-Powell, scoutismul era un sistem de educalie laicá, In sensul epocii victoriene, sau In sens tradiionai european: nu 0 laicitate absolutá, In spirit ateist, ci una In care existA, printre alte dimensiuni, §i dimensiunea cretinA. Eu cred cà Dumnezeu ne-a adus pe lume pentru a fi fericiçi §i a ne bu-cura de viaça - aceastá refleclie a lui Baden-Powell este ilustrativá pentru religiozitatea discretA (motenitä de la cavalerismul me-dieval) care irizeazA cercetAia. In toate demersurile lui Baden-Powell flu exista nici poziii partizane, nici fundamentalisme, nici intolerane de un fel sau altul.

Desigur cá a micare atât de ampla flu poate scApa de influenle ideologice, oricare ar fi fast intenliile pärintelui ei. Unele forme de scoutism au evoluat spre eliminarea oricàrei nuanle religioase, alte-

294

le spre accentuarea br. Relaiile dintre diversele micäri dintr-o arà, sau dintre asociaiile internaionale de micàri naionale flu

sunt totdeauna idilice; ele induc In scoutism diferente §i uneori animoz.tái care sunt consecine ale diferitelor opiuni ideologice saupolitice ale promotorilor br.

In Organizaia MondialA a Micàrilor de Scoui (OMMS), cu sediul la Geneva, flu existA bc pentru doctrina cretinA. OMMS IncearcA sà impuná doctrina unui scoutism unitar, dorind ca In fiecare tará sA fie o singurá asociaie de scoui, pe Care eventual o rectrnoate §i pe care o afihiazA. In România, organizaia recunoscu-tã de OMMS este ,,Cercetaii Rornâniei".

Poziia autoritari §i exclusivistá a OMMS flu este agreatA de marea majoritate a organizaiilor de scoui, care acoperá o mare diversitate de accepiuni §i dezvoltäri ale cercetáiei. De exemplu, In Franba e)dstg peste 60 de asociaii de scoui, dintre care cele mai cunoscute sunt Scouts d'Europe, Scouts Unitaires de France (ambele creiine) §i Scouts de France (afihiai la OMMS). (Cum, 'In forma actulá, scoutismul a reInviat In România mai ales prin fihier francezA, vom fobosi

'de acum Incobo termenii scut, scuji, scutim

etc., care s-au ilnpus In exprimarea curentà.) NeafTherea la OMMS nu Inseamiiá nicidecum vreo ,.notá proasta" pentru organizaia res-pectivA; de exemplu, ,,Union Intérnationale des Guides et Scouts d'Europe" are statut corisultativ pe lângA Consiliul Europei.

3 Cerce1iiia (scutismul) In România. Hotárârea nr. 83 a CSAT

Dupa cáderea comunismului, In vidul làsat de dispariia oimi-br, pionierilor §i uteciti1or a reaprut cercetáia. Uncle asociatii au fost Create de fotii cercetai din perioada interbeica; altele, de or-ganizaii cretine; altele, de fotii activiti de pionieri §i UTC; altele, pe criterii etnice etc.

Tensiunile existente In scutismub european s-au indus §i la noi, unde Organizaia NaionalA ,,Cercetaii României", afiliatà la OMMS (din julie 1993), a Incercat sá monopolizeze Intreaga cerce-tàie romneascá. Amintirea ,,partidului unic" §i a ideologiei unice erau prea puternice'pentru a nu face deosebit de dezagreabila ide-ea Inregimenthrii tuturor micàri1or de scui §i ghide Intr-o structurà

295

unicà, patronatà de stat §i - inerent - mai mult sau mai puin ghidatA de acesta. In schimb, o asemenea politicà era coerentA cu tendinele regimului Iliescu, astfel cá, venind In Intâmpinarea dorinei unor foti activiti de Copii §i tineret, ca §i a presiunilor OMMS, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a emis, la 17.I0.95, Hotárârea nr. 83, ,,privind InfiinWea §i funcionarea organizaiior cercetailor din Roinfinia", cu urmAtorul coninut:

Art. 1. Aprobã propunerea privind adoptarea de mãsuri pentru Intärirea autoritãtii Organizaiei Nafionale ,, Gercetaii României", ca organizaie unicã In Roniânia, afiliata la OMMS §i de interzicere a organizaiiIor care nusunt acceptate de OMMS.

Art. 2. Ministentl Invãtámântutlui, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Apelor, Pàdurilor §i Proteqiei Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Apàrãrii NaionaIe, prefect wile §i primáriile vor spnjini activitatea Organizaiei Nalionale ,,Cerceta,sii României" # fihialeIe locale ale acesteia.

Semnat: Pre,cedintele GSA 7', Ion Iliescu.

in legAturg cu aceastä hotrâre se impun trei observaii: 1. interzicerea formArii altor organizaii decât ONCR este anti-

constituionalà, deoarece Incalcä dreptul la asociere, garantat de Constituie;

2. transformã opiunea OMMS Intr-un criteriu obligatoriu pen-tru România, ceea Ce constituie o atingere inadmisibil a suverani-táu tam;

3. discrimineazA pozitiv ONCR In relatia cu mai multe institui de stat, ceea ce constituie iarài o Inc1care a Constitupei.

Consecintele nefaste ale neconstitutionalei I-Iotàrâri 83 n-au Intârziat sa aparà.

Prima a Insemnat o accentuare a comportamentului agresiv §i neloial a! Organizaiei Nationale ,,Cercetaii României". AceastA organizaie are Inscris pe antet, In mod abuziv, mentiunea ,,fondatä In 1913". In realitate, ONCR s-a format la 20.06.93, printr-un acord Intre câteva asociatii cercetáeti, al cAror pivot a fost ,,Aso-ciatia Cercetaior din România". creatä In primAvara lui 1990 de càtre Alexandru Nestorescu Maldiny, pictor roman stabiit In Cana-

296

da In perioada ceaugistA. Nu e,dstA nici o continuitate Intre cercetA-gia antebeicA (desfiintatA In 1937) gi ONCR. Din contra, singura asociaie care putea aspira La ca]itatea de asociaie succesoare a cercetAiei antebelice este ,,Asociaia fogtilor cercetagi gi cercetage din România", fondatA In ianuarie 1990, InregistratA juridic la 8 iunie 1990; din iunie 1991, aceastA asociaie include gi o grupare de tineret. Aadar, formula ,,fondatA In 1913", asumatA de ONCR, este neadevAratA sub aspect juridic gi nelegitimata moral. Aitfel spus, aceastA pretenpe a ONCR este o imposturA.

ONCR a redactat o ,,Informare", semnatA de pregedintele ei, Alexandru Nestorescu Maldiny, plinA de afirmaii calomnioase la a-dresa altor asociatii de cercetagi (scui). Ea afirmA, de exemplu, CA:

Din motive §i interese dferite, care nu fin seama de interesele nalionale, au luat na4tere In sara noastrã §i alte asocialii de cer-cetaci, care numai prin den umirea br demonstreazä caracterul br separatist:

Asociaia Cercetailor Maghiari din România Asocialia Cercetaibor Catolici Scout d'Europe (care face parte din organizaia de extremã

dreaptä cu acelai nume) Cerceta,cii Regelui Asociatia Ghidelor din România (asociatie de cercetai care se

adreseazã numai fetebor). In monentul de faja OMCR are relalii de colaborare, pe plan

intern, cu institlqii de stat (sunt enumerate ministerele menionate In HotAthrea 83, n. m.) iar pe plan extern, ca rezultat al calitáii de membru OMMS, cu toate organizaiibe Scout din lume, colaborare cc se concretizeazã prin schimbul reciproc de tineri ,ci de activitãi coniune.

In legatura cu acest text se pot face câteva comentarii: - se insinueazA ca principalul criteriu de asociere este unul ostil

intereselor naLionale; - practicarea dreptului La diversitate este interpretat abuziv ca

,,separatism"; ne amintim cA acest termen funest, introdus In limbajul politic post-decembrist de Ion Iliescu In ianuarie 1990, a constituit punctul de plecare al unei intense propagande anti-ma-ghiare care a culminat cu tuiburArile de la Târgu Mureg;

Scout d'Europe flu au nici o legaturA cu extrema dreapta, având statut consultativ pe lãngA Consiliul Europei;

297

- Cercetasii Regelui sunt, dupi cunotina noastrã, o invenie a d-lui Nestorescu Maldiny, poate pentru a flutura ,,pericolul monar-hist";

- Asociaia Ghidelor flu a mat natere din dorina de separa-tism, ci din simplul motiv cá scutismul traditional este dernixtat;

- Asociaçia fotilor Cercetai este singura care, moral, este IndreptàitA de a se considera succesoarea cercetAiei antebelice; este o gluma proasta ca tocmai ea sA fie acuzatá de veleitarism, cum face mai departe textul:

Similitudinea de denumire Intre Organizatia Naionalä ji o organizaie ce preconizeazã ileea fãrâm4ãrii micàrii cercetàeti din România pentnt interse pur personale, veleitare # care folosete denumiri de eject ca aceea de ,,Trad4ionalã", poate crea, prin con-fuzie, dfwultãi pe plan intern §ifcga de garantul nostru OMMS.

- ONCR flu poate colabora ,,cu toate organizaiile Scout din lume", din simplul motiv cà flu colaboreazg decât cu cele afiliate la OMMS.

In continuare, ,,Informarea" d-lui Nestorescu Maldiny afirmA Ca:

Este de datoria noastrã de a airage atenfia autoritãtilor cã In general unitàtile de cerceta,ci primesc o educafie In care se regasesc elemente din activitatea militarã, iar In cazul asociaiilor nerecu-noscute deci nevenficabile, aceste unitaçi pot fi ideologizae, chiar fanatizate §i dire qionate spre aqiuni antistatale constituind o ma-sa de manevrà cu o pregatire paramilitarà la dispoz4ia i slujind interesele celor ce o conduc.

Federaçia Scout d 'Europe este o organizatie ce pro vine dintr-o micare de tineret de extrema dreaptã care are sediul central In afara teritoriului tãrii (evident, atâta timp cat România nu a anexat Inca Franta, n.m.) având, totodatá, i câteva centre implantate §1

In tara noastrá. Aceste unitãi primese un important sprijin material din partea

centralei, ceea ce reprezintà, pentru cei ce nu cunosc adevàrata ei ideologie, un important element de atraqie. Dupã efortul financiar pe care II depune rezultä interesul deosedit ca aceastá organizaie A Se dezvolte §i In Rornânia.

In general, asociatiile ce refltzà sa se integreze In ONCR, pun aceasta refltzându-se recunoaterea interna4ionalà, sfaresc In final a se afilia la Federaia Scout d 'Europe obtinând astfel posibilitatea de

298

a avea contacte ci, bineInieles, sprif in material de la respectivele rnicdri extremiste din strãinätate.

Aceste citate sunt clarificatoare pentru propaganda calomnioasA a ONCR, care tânjete dupa ,,unitatea de monolit" de altAdatá. Se regAsese cieele propagandistice ale ,,conspiraei externe", ,,nu ne vindem ara", ,,pericolul legionar" - In esenlA cele care au Incercat sá legitimeze mineriadele.

Una dintre iniiativele luate de ONCR, unsA prin Hothrrea 83 ca unicA reprezentantá a cercetAiei (scutismului), a fost realizarea unui Plan de colaborare cu Comandamentul trupelor de jandarmi. In acest parteneriat insolit, unitAile de jandarmi se vor implica prin:

1. noiuni de autoaparare 2. suslinerea logistica a câmpurilor de cercetai In màsura posi-

bilitàilor 3. prezena periodicà a echipelor de jandarmi In câmpurile de

cercetai sub formà de vizite de amic4ie ji comunicare 4. exerciçii de tir sportiv

jar cercetaii, prin: 1. inforniarea comandançilor unit?4ilor de jandarmi de actele

de violare a legilor (braconaj etc.) 2. delegatii de cerceta4i pot participa la evenimentele comemo-

rative ale unit àilor dejandarmi (...) In final propunem promovarea ideii: Jandarmii, prieteni ai cercetailor Cerceta.ii, prieteni ai jandarmilor

Pentru ca acest acord sã poatã avea efectul doris ci pentru a elimina o,-ice confuzie rezultatá din faptul cá pe teritoriul Iãrii acti-veazá grupari de a.a-zici cercetai nerecunoscui nici de forurile nationale nici intemalionale, prezentul acord trebuie dfiizat la toate unitàjile dejandarrni din lard cu specficalia cá once membru cerce-ta§ delegat este obligal sa prezinte legiiirnoia ONCR i, Infltnqie de situa4ie, delega4ie din parteaflhialei de cercetaci din care face porte.

Pentru aceasta consideràm cá este necesarã dfitzarea modelului de legitimaie ONCR la, toate unitäile dejandanmi din lard.

Donm sá rnençionam cà sub nob ila denumire de cerceta (scout) se pot ascunde organizatii ale cáror obiective nu sunt precis contu-

299

rate i care prin natura organizãrii (In patrule ci unitai) precum §i a pregatirii specftce, pot fi utilizate In aqiuni antistatale.

Planul de colaborare, datat 28.02.96, este semnat de comanda-ntul trupelor de jandarmi, general de brigadà Stângaciu Stan, §i de preedintele ONCR, Alexandru Nestorescu Maldiny.

Acest parteneriat oferá un exemplu tipic de Inregimentare a unei organizaii neguvernamentale, de amestec abuziv al autoritAi de stat Intr-o activitate a unei asociaii independente.

Unitàile de jandarmi flu sunt abifitate sA se ocupe cu educatia copiior §i tinerilor; cc Inseamná vizite de amic4ie si comunicare ale jandarmior este CU totul neciar, jar Indemnui cercetaior la dela-!iuni numai educativ flu se poate numi. Cel mai gray lucru este ca tuturor unjtAi1or de jandarmi ii se cere sá identifice ,,cercetaii buni" cu ONCR, ceilali find automat suspeci de ,,ac!iuni anti-statale".

Roadele unor asemenea alertri, care s-au produs, probabil, flu numai la flivelul jandarmior, ci §j la nivelul poliiei §i al SRI, flu au Incetat sA aparà. Drept exemplu, vom descrie aici hàr!uielile la care a fost supusA asociaia ,,Cercetaii mun!ilor".

4. Háruieli1e Impotriva asociaiei ,,Cercetail Munlilor"

Asociaa ,,Cercetaii Mun1or", cu sediul la Oradea §i fIliale In mai multe orae ale Iiiii, printre care Bucureti, are personalitate juridicá din 27.06.96. Activitatea asociaei se desfoará dupA patru programe:

a) sprijinirea moralA §i materialA a familiei; b) sprijinirea copiior §i tinerilor handicapai; c) organizarea de excursii pentru copii §i tineri, folosind pedagogia cercetAeascA; d) cunoaterea §i protecpa naturii. Filiala Bucureti a asociaiei a organizat Intre 13 §i 21 august

1996 o tabArA cercetAeascA pentru fete In comuna Provia de Sus, satul DrAgAneasa. TabAra a fost obiectul unor hA4uie1i inadmisibile din partea preotului ortodox al comunei, primarului, poliistului §i a... Televiziunii Române! Un reportaj isinuant, realizat de Adrian

300

Fulea, difuzät la ActualitAlile din ziva de 23.08.96, lega activitatea taberei, inclusiv prezena a doi calugari francezi, de interesul pentru zäcAmintele de petrol §i de... spionaj In favoarea Frantei. Incidentul este relatat In detaliu de raportul Intocmit de respon-sabila taberei (vezi anexele).

E greu de crezut cä asemenea hàrluieli sunt necorelate, aitfel spus eá flu existá un centru de comandA (SRI?), care a activat primarul, preotul, poliistul §1 reporterul. In urma acestor incidente, copiii s-au speriat, localnicii (care§i-au auzit pentru prima datA numele satului br rostit la postul naiona1 de televiziune) au devenit suspicioi §1 agresivi cu ,,spionii francezi", pArini s-au alertat pen-tru ce s-ar putea Intâmpla Cu COm. Polilistul a explicat pArintilor cA ,,nu are nimic de reproat fetelor, decât cA folosesc busola, iau azimutul §i spioneazA sondele" §i cA a Inleles de ce scutismul se practica doar pânA la 18 ani: ,,pentru ca aceste activitati sA nu fie pasibile de sancliuni penale". Poliistul a mai declarat pArini1or cA ,,Frana §1 NATO flu IncearcA decât sA destabilizeze Rusia, care este pionul stabilitAlii europene".

Primarul comunei a amenintat-o pe d-na Paula $tefAnescu, responsabila unei ONG de Ingrijire a handicapailor motori, pe al cArei teren a fost organizatA tabAra, cA va retrage concesionarea terenului, ha chiar cA va intra cu buldozerul §1 va distruge gardul, Intrucât i-a adus spioni. Ulterior, primarul i-a spus d-nei tefnescu cA flu a avut ce face, ,,Intrucât era plin de SRI-iti peste tot". Until dintre acetia i-a transmis satisflicut primarului: ,,ai pus-o cu botul pe labe pe d-na Stefanescu!".

Dupa difuzarea reportajului calomnios al lui Adrian Fulea. asocialia ,,Cercetaii Munlilor" a redactat un drept la replica §11-a Incredinlat d-lui Dumitru luga, care 1-a transmis d-lui Paul Soloc. ,,Cunosc cazul, a spus acesta din urmA, sunt spioni §i flu dau nici un drept la replica."

HArluiala asociaei ,,Cercetaii Munpior" continuA §i acurn. De la Inceputul anului, directorul asociaiei. d-1 Felix Negrea, a fost supus la numeroase interogatorii de cAtre ofieri ai poliiei din Oradea; acetia au motivat cA dau curs unei rec1amaii anonime, pe care au refuzat sA o arate. TotodatA, asocialia a fost supusA unor controale financiare foarte severe, care au arAtat, de aitfel, ordinea desAvãritA care domnete In asociae. Ofierii anchetatori - locote-

301

nenii Almäan §i Bucur - au pus Intrebri care aratá ci sunt bine informati despre istoria asociaiei: de cc s-au separat de Scouts d'Europe? Apoi ii s-a spus cä sunt ilegali, sau CA trebuie s-i schimbe numele; ,,sau VA vei afilia la Nestorescu (ONCR, n.m.) sau ei vA vor interzice"; li s-a spus de asemenea CA ei sunt ,,Gardie-nii Negri", organizaie de aitfel inexistentA etc. In total au existat 4 controale financiare §i 8 interogatorii cu ofiteri. Lt. Bucur a cerut sA fie anunat cu 5 zile Inainte dacA ,,vor face ieiri", ,,pentru a-i apra", degi nimeni flu ceruse aceasta.

,,Cercctagii muniior" flu sunt singurii hAruii de po1iie. In urmA cu circa o lunA, comandantul poliiei scctorului 5 a venit la Liceul Gh. LazAr - leagAnul cercetAgici bucuregtenc - pentru a-i atrage atenia directorului CA asociaia cercetAgeascA din liccu este ilcgalA. Comportamentul ofieruiui a fost foarte civilizat; el a invocat HotArârea 83.

5. Reacii externe

Incidentelc pe cere le-au suferit cercetagii au creat stupoare In mcdiile franceze. Stupoarea este cu atât mai mare cu cat Frana este principalul nostru susinAtor In cursa pro-NATO gi a avut totdeauna o atitudine amicalA fatA de noi. Transmiterea prin Televiziunca NaionalA a unor insinuAri privind spionarea de cAtre calugAri francezi a cmpuri1or petrolifere românegti sau implantarca In România a unor organizapi de extremg dreapta cu baza In Frana au fcut o proasta impresie la ambasada Franei, dupA cum s-a declarat In mai multe discupi particulare.

302

CAPITOLUL VII

ASPECTE ALE UJPTEI CONTRA CORUPTIEI

Ce&ZUL VALERIAN STAN

Valerian Stan, curriculum vitae

Näscut la 4 mai 1955 la Sascut, jud. Bacãu. In anul 1974 a absolvit cururile liceului teoretic ,,George Bacovia" din BacAu.

Intre 1974 §i 1977 urmeazä cursurile Scolii militare de ofieri activi ,,Nicolae B1cescu" din Sibiu. Dupg absolvire este Inaintat la gradul de locotenent si repartizat la o unitate militara din Bucureti. Pdnii la RevoIuie Indeplinete funcii de comandA §i administrative In uniti militare din garnizoana Bucureti.

In anul 1987 obine diploma de licenA In drept la Facultatea de Drept din Bucureti.

DupA Revo1uie a fAcut parte din Aciunea pentru Dreptate MilitarL organizaie care ii propunea, printre altele, depolitizarea armatei, Inláturarea ofieriior de contrainformatii, InlAturarea de la funci de decizie importanta In structunle militare a fotilor activiti PCR retribuii din bugetul armatei.

De asemenea, a fäcut parte din Comitetul de Aciune pentru Democratizarea Armatei (CADA), propunãnd solutii pentru moder-nizarea sistemului militar românesc.

Ca urmare a apartenenei la CADA §i a refuzului de a comanda o subunitate destinatA sä intervinà, ,,la nevoie", Impotriva partici-panilor la mitingul de constituire a ,,Aliantei Civice" din 17 noiem-brie 1990, este trecut In rezervâ cu gradul de càpitan. In cei 14

303

ani de activitate In armatA. a primit de 12 Ori califIcativul ,,foarte bine" §i de douà ori calificativul ,,bine.

In anii 1991 §i 1992 face parte din structurile organizatorice ale Consiiului National al A1ianei Civice; la sfârituI anului 1992, la Congresul II al AIianei Civice. este ales vicepreedinte al acestei organizaii, funce pe care o deine pâná la sfâritul lui 1993.

Incepnd cu anul 1994 activeazà In cadrul Asociaiei pentru Apararea Drepturilor Omului In România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH).

La 1 iulie 1995 este ales, pentru o perioadà de 6 luni. pree-dinte al Aliantei Civice.

DupA 1989 a publicat In presA studii §i eseuri vizând, cu precà-dere, actualitatea civicà, politicA §i militarA româneascA.

Este càsAtorit §i are doi copii.

0 demitere politicA a uuui demnitar apolitic

discuie cu d4 Valerian Stan In legAturA cu activitatea saIn guvernul Ciorbea

D-le Stan, vã rog sa descrieçi componeiqa Depart a,nentulu.i de Control al Guvernului In nzomentul sosirii Dvs. la conducerea acestuia.

Departamentul de Control are In compunerea sa 30 de inspec-tori guvernamentali repartizai in patru compartimente. Dupã alege-rile din noiembrie 1996, aproximativ o treirne din ei au plecat §i au fost In1ocuii cu oameni noi. Trei din cei patru directoni de direcii au fost de asemenea schimbai. In rest, personalul este ace1a:i.

Unii dintre cei care au crezut cã demiterea mea este corect mi-au reproat cA am fàcut prea puine schimbAri In rândul per-sonalului pe care 1-am preluat In decembrie 1996. Cred cä proble-ma nu este corect pusá, cred cä scopul câtiganii unor alegeri nu este schiinharea masivA §i dincolo de once cnitenii a funcionari1or publici. Dupa prerea mea flu este de bc relevant dacA oamenii Departamentului au lucrat sau flu sub conducerea d-lui Honcescu. Este important doar dacA sunt competenti sA efectueze actul de control §i dacA sunt nite oameni coreci.

304

Ei;Lstà departamente decontrol ci In guvernele altor Ian?

ExistL desigur. Cunosc Indeosebi situatia din Polonia §i Ungaria, nude departamentele de control sunt mult mai hine Inzestrate, au mai multi salariai si o logistic. mai bunA. La fbi, cei 30 de inspec-toli guvei'namentali ai Departamentului de Control reprezintA un corp insuilcient pentru vastitatea problemelor.

Dc aceea. aprecierea d-lui ministru Bogdan Niculescu-Duvãz. cum cA Departamentul de Control ar ft o institue anacronicá. inn-61A. care nu se regasete In structura altor guverne, flu corespunde rea1itii.

Care esle cad ml legal de fun qion are ci care sun! atribuliile Departantentului de control?

In monientul in care am preluat conducerea Departarnentului, acesta functiona In conformitate cu Decizia nr. 10 din 10 mai 1995 a pnmului ministru. In principal, Departainentul avea ca atribuii veiificarea !egalitAii In funcionarea ministerelor, a celorlalte orga-uisrne ale adininistraiei publice centrale §i ale aclrninistraiei locale.

De aseinenea, o atene prioiitara se acorda inodului In care re-giile autonome gestionau hanii publici. felului In care legalitata era respectata In funcionarea societài1or comerciale Cu capital majori-tar de stat. In Iegatura en aceastA ultimA atribt4ie. lucrurile s-au modificat Iutrucâtva, prin trecerea FPS sub autoritatea Guvernului; acesta a preluat astfel sarcina verificiii societài1or comerciale cu capital majoritar de stat, care constituia oricum un domeniu atât de vast Incãt aoi. Departanientul de Control, en cei 30 de oameni. n-am Ii putut sä-1 acoperim sub nici o form.

Trebuie sä precizez totodatá cà Departanientul de Control nu are competene In domeniul financiar-bancar; acesta intrà exclusiv In atenia Curlii de Conturi. Printr-o decizie luatã - dacã li-ni aniintesc bine - la nivelul CNAICCO, tot Curii de Conturi Ii revirie sA se ocupe, exclusiv §i unitar, de sectorul petrolier.

Cine decidea asupra declanãni actelor de control?

Conform Deciziei 10 din 10 mai 1995 a primului ministru, Departameittul .,coordoneazä desfAurarea unor acuni coniplexe

305

de control cu participarea organelor de control din structura guver-namentalà, din dispoziia Guvernului, Primului ministru sau din iniiativà proprie". De asemenea, ,,veriflcà rec1amaiile i sesizárile adresate Pnmului ministru §i Departamentului de Control, precum §i cele transmise de Preedinia României, precum §i cele relatate In mass-media, conform competene1or".

Desigur, flu ne-am ocupat doar de aciuni dec1anate de noi, ci am urmárit finalizarea unor controale Incepute cu ani In urmá. Am anunat aceastA intenie - care mi se pare absolut fireascà - chiar la sosirea mea la conducerea Departamentului.

Departamentul lucra cu documente secrete? Ce prevedea regu-lamentul de fun qionare al Departamentului In privirqa relaiilor cu presa?

Departamentul investiga, In principal, gestionarea banului Pu-blic, respectarea Iegalitii In comportamentul public al unor dem-nitari, aadar chestiuni prin natura br nesecrete. In legAturg cu relaiile cu presa, regulamentul flu preCiza nimic, deci nu coninea nici o interdicie. Din perspectiva dispoziiilor constituionale cu privire la dreptul persoanelor la informaia de interes public, am corsiderat cà pentru o institutie ca aceea pe care o conduceam, transparena este o condiie obligatorie. De fapt, In campania electoralä s-a insistat mult pe tema transparenei, ceea ce iriseamnA cá actuala guvernare este In mod special obligatã moral sA dea do-vadá de transparentá. Nu cred cA Departamentul de Control poate sá aibA ceva de ascuns presei, opiniei publice. Dc aitfel, dupá cum am arátat, regulamentul de funcionare permite sesizarea Departa-mentului In urma unor relatàri ale presei. Dc aceea m-am conside-rat Indreptait sA pun la dispoziia opiniei pub]ice coninutul notelor noastre de control. Presa putea sã ne ajute In investigaile noastre; de aitfel am simit constant susinerea presei.

Va refer4i la presa scrisã sau la mass media In general?

Ma refeream In special la presa scrisã. Singura instituie despre care nu pot avea cele mai bune cuvinte este Televiziunea publica. TVR a invitat In douA rânduri pe doi dintre cei ce au decis demi-terea mea, d-1 Ciorbea §i d-1 Roman; dânii au cumentat faptele

306

spunnd mu1teinexactiti §i neadevàruri. Mie, Insá, mi s-a interzis dreptul la replica. Am cerut In scris directorului TVR sà-mi acorde acest drept, dar nici mAcar nu mi-a rAspuns. Mai mult, gefa Depar-tamentului Emisiunilor Informative, Alma Mungiu, a interzis difu-zarea unui filmule de 2-3 minute in care, la solicitarea Departa-mentului Emisiunilor Informative, Incercasem sA aduc câteva precizAri pentru a dovedi netemeinicia mAsurilor luate Impotriva mea. Tot Alma Mungiu, Intr-unul din comentariile insolite pe care gi le IngAduie In ultimul timp pe postul public de televiziune, rn-a etichetat drept ,,extremist". Cred cA cram suficient de IndreptAit pentru a primi un drept la replica.

Gum ai colaborat cu Primul ministru ci, In general, cu colegii din executiv?

Deficienele de comunicare cu Primul ministru au fost cronice - gi, trebuie sA spun, flu din vina mea. In cele opt luni In care am condus Departamentul de Control, am trimis note de constatare Intocmite In urma unor verificAri importante, relative la fapte de o gravitate deosebitA, la care nu am primit niciodatA nici un rAspuns. Am trimis la cabinetul primului ministru o corespondenA foarte bogatA, la care foarte rar ru s-a rAspuns.

In cursul mandatului meu am Intmpinat numeroase obstrucii din partea colegilor de guvernare. In martie 1997, de pildA, In urma unei sesizAri primite de la Pregedinie, am dispus efectuarea unei verificAri la Ministerul CercetArii gi Tehnologiei. Sesizarea pri-mitA de la Pregedinie vorbea de cheltuirea incorectA a unor im-portante fonduri bAnegti ale Ministerului. Acestui control i s-a opus d-1 ministru Bogdan Bujor Teodoriu fArA nici un motiv temeinic. Dânsul flu a permis pur gi simplu accesul inspectorilor guverna-mentali In sediul Ministerului. D-1 Teodoriu a declarat ca nu accep-tA acest control decãt dacA existA o dispoziie scrisA a primului ministru; evident, domnia sa nu era IndrepAit sA punA o asemenea condiie. Am sesizat In scris premienil In legatura cu aceastA situa-tie, dar nu am primit niciodatA nici un rAspuns.

Alt exemplu: presa a relatat despre falsul pe care d-1 ministru BAsescu 1-ar fi fa-cut modificnd o ordonanA guvernamentalA referi-toare la taxa pentru drumuri, când In faa sumei de 400 000 a adAugat un 1, transformnd-o In 1 400 000. Cum d-1 ministru

307

Bãsescu nu a dezrnintit aceastä informaie. mi s-a parut necesar sA propun premierului o verificare a situaiei. Si In acest caz au trecut luni de zile fàrà sã am nici wi rãspuns din partea domniei sale.

Sau: dupa Ce Departamentul de Control a triniis nota sa de constatare cu privire la unele neregului grave produse la Societatea Românfl de Televiziune Comisiei pentru CulturA a Camerei Deputa-i1or, vicepreedinte1e Comisiei, d-1 Alexandru Sassu, In bc sã

se preocupe de corectitudinea (sau incorectitudinea) celor relatate In conlinutul notei, a dec1anat o veritabilfl anchetA In legAtura cu competena Departamentului de a face aceastá verificare. Am adus imediat dovada deplinei noastre Indreptfiiri —ceea cc a Insemnat, desigur, o pierdere inutilfl de timp §i de efort. In schimb, flu §tiu ca pflnfl acum, dupà luni de zile, Comisia d-lui Sassu sA se fi ocupat de fondul acestei constatAii.

In fine, voi mai ineniona faptul cá Secretariatul General al Guvernului ne-a trimis la un moment dat o sesizare In legAturA cu situaia locativfi a pregedintelui Curlii de Conturi. d-1 Ion Bogdan. La cfiteva minute dupfl cc Departamentul nostru Inregistrase sesiza-rca, d-1 Remus Opri§ a retras-o, fArA nici o explicaie formalá. ofi-cialA. Fur §i simplu a telefonat sA-i fie restituità irnediat sesizarea.

In ce nwrnent aqiunile Departamentului de Control au Inceput safie criticate?

Cred cä era prin martie - aprilie, cnd Intr-o Intâlnire cu presa spuneam: iatà, am parcurs acest segment al cebor 33 de demnitari i foti demnitari (nici unul dintre ei însä din coaJia guvernamen-

ta1), care îi cumpàraserã In mod ilegal 33 de locuine. Dupä aceastA secvenä a urmat cea In care constatarn ca sunt o serie de foti demnitari ai regimului comunist care locuiau In case ale regiei de protocol far sfl aibá nici o calitate §i cu ocazia aceea spuneam cá existã §1 o serie de demnitari din actuala coalitie guvemamentala care au asemenea nereguli In situaia br bocativà §i cä ci vor trebui sfl intre In legalitate.

Dei nu fàcusem nici o nominalizare, lideri ai Partidului Demo-crat au criticat - anticipând parca cc va urma - aciunile Departa-mentului. D-1 ministru Bogdan Niculescu-Duväz a declarat cä este inacceptabil ca Departanientul de Control sã-i permita asemenea verificäri. Dânsul a cerut char desfiinarea Departamentului, sus-

308

iriând. cum am spus, cä el flu are nici un rost In România §i cd o asemenea institue flu existA nicäieri In lume.

Dar criticile cele mai virulente s-au dec1anat dupA ce am fäcut publicà nota cu privire la atribuirea ilegala de locuine pentru dem-nitari §i alte persoane, In penoada 1990 - 1997. Asta se Intâmpla In jur de 1 iulie 1997.

Ce anume a determinat efectuarea acestui control?

incA de la venirea la conducerea Departamentului am fa-cut pu-blicä decizia de a Incerca sä aduc clarificAri In acest dosar, cuprin-zând elemente de o gravitate aparte vizãnd activitatea unor Inali demnitari ai statului ori funcponari publici. Opiniei publice Ii erau cunoscute In bunà parte aceste lucruni. Comisia parlamentará ,,A-partamentul". Ca §i Departamentul de Control al Guvernului, fcu-será verificàri In legatura cu acest subject, insA flu se finalizase ni-rnic, legalitatea flu fusese restabilità. M-am simt de aceea obligat, find unul dintre cei care au contribuit la victoria CDR In alegeni (reamintesc cA discursul electoral al CDR fusese centrat pe tema rnora1itàii), sA mA implic In soluionarea acestui dosar complex.

De altfel, In legatura cu ancheta Comisiei ,,Apartamentul", trebuie sA subliniez cã, prin flotárârea nr. 18 din 22 noiembrie 1995, Parlamentul Româniej a stabilit, printre allele, cä Guvernul Romãniei ,,va lua màsurile care se impun" pentru restabilirea lega-litäii In acest domeniu. S-a stabilit totodatd cá Guvernul ,,va conti-nua investigaiile" §1 ,,va prezenta, pânA la data de 31 mai 1996. un raport asupra modului In care au fost realizate mäsurile apro-bate de Parlamentul României". Prin Flotàrârea nr. 11 din 15 octombrie 1996 a Parlamentului Romãniei, termenul de 31 mai a fost prelungit ping Ia data de 20 noiembrie 1996. Guvernul nu a dus la Indeplinire nici ping In prezent aceastä sarcinä.

Cred Ca este absolut clar cä prin investigaiile pe care le-am Intreprins flu am fãcut aitceva decãt sa ma conformez obligapilor de serviciu, reieite §i din amintita Hotärãre a Parlamentului. Re-zultatele investigaiior Departamentului de Control pe acest subject au fost sintetizate Intr-un memoriu (numit notä de control), care, prin intermediul presei, a fost adus §i la cunotina opiniei publice.

309

Care dintre ilegalitafile puse In evidentä de Nola de control au creat reaqiile cele mai virulente?

Cred cA este vorba de faptele reinute In legdturA cu cei patru h-deri ai Partidului Democrat (Petre Roman, Traian Bäsescu, Adrian Severin, Bogdan Bujor Teodoriu), Intrucât din partea acestui partid au existat reacii foarte dure. Faptele respective nu constituiau noutap absolute, Intrucât ele au rezultat, §i din controalele fàcute de Departament In cursul anului 1993. Pentru exemplificare, citez cazul a patru hotrâri de guvern, semnate In nume propriu de d-1 Petre Roman, frá a fi trecute prin §edintele de guvern. Prin cmi-terea acestor hotrâri de guvern, d-1 Petre Roman se face vinovat, din punctul de vedere al Departamentului de Control at Guver-nului, de abuz In serviciu. Respectivele hotrâri de guvern, care au fost publicate In Monitorul Oficial cu peste doi ani Intârziere, creea-zA daune importante proprietáii publice §i oferá un cadou inexpli-cabil unor oameni de afaceri - Ion linac, Agop Kirmizian, Costicá Gavrilä. Acetia produceau d-lui Roman proiecte de hotArâri de guvern; d-1 Roman le aproba In nume propriu, fàrA sä le treacá prin §edinele de guvern. Efectele juridice ale acestor acte constau In atribuirea, In Bucureti, a unor imobile cu zeci de camere §i a câtorva hectare de teren, oamenior de afaceni amintii.

Ce vi s-a reproat de cãtre superiorii Dvs. ci ce masuri s-au luat contra Dvs.?

Mi s-a reproat cA am fàcut publice rezultatele notei de consta-tare despre care vã vorbeam. In §edina de guvern din 5 iulie, pre-mierul mi-a reproat cA, In legàtura cu demnitarii Partidului Demo-crat, Parchetul General se pronunase deja §i nu mai era treaba mea sA ma mai ocup de aceasta chestiune.

Subliniez CA niciodatA, pânA in momentul In care In câmpul nos-tru de control nu au intrat persoane din coaliia guvernamentala, nu s-a pus problema de ce Departamentul de Control se odupA sau nu de o anumitA chestiune, de ce are sau nu are relaii cu presa.

Subliniez IncA o datA cA nici un regulament nu interzicea sA facem public continutul notelor de control.

In acca §ed]nA de guvern din 5 julie s-a hotArât ca notele de control sà flu mai fie fAcute publice decât cu aprobarea premierului. Nu mi

310

s-a interzs ins5 sà am relaii cu presa, ceea ce ar fi fost inaccepta-bil; dacA, prin absurd, mi s-ar fi cerut aa ceva, a§ Li demisionat, Intrucãt mi se pare de-a dreptul caraghios ca, atunci când un zianst II Intreabi ceva, §eful Departamentului de Control sa spunã ,,nu pot sá vä ràspund, trebuie sá-mi Intreb §eful dacA Imi dã vcie".

In urma §edinei de guvem din 5 julie 1997 s-a spus ca Depar-tamentui de control va ft reorganizal yi cã va trece In subordinea primului ministru. Ce schimbãri au interuenit In Regulamentul de funcjionare al Departamentului?

Nu s-a schimbat absolut nimic Regulamentul a rAmas ace1ai, structura §i personalu.i de asemenea. HotArârea de a subordona Departamentul primului ministru era superfluA, deoarece acesta era deja subordonat primului ministru, prin chiar statutul sAu de organizare §i funcionare. Aadar flu s-a produs nici o reorganizare. Pe de altà parte, cu mult limp Inainte, Inaintasem premierului propuneri pentru reorganizarea Departamentului, dar nici In acest caz n-am primit vreun ràspuns din partea domniei sale.

Ce v-a nemu4umit In pozijia Parchetului General?

Parchetul General fusese sesizat de Departamentul de Control inc5 din 1993. In ràspunsul sàu, survenit la 27 noiembne 1996, Parchetul General nu s-a pronunat asupra faptelor d-lor Traian Bàsescu, Bogdan Bujor Teodoriu §i ale altora In legatura cu care fusese sesizat; In schimb, s-a pronunat - Intr-un mod cu totul de neIneles - In legdtura cu nevinováia a patru persoane In legturA cu care nu fusese sesizat, dând o soluie de neIncepere a urmririi penale Cu privire la patru foti secretari de stat - Cdhn Marinescu, Mihail Serescu, Teodor Groza §i Constantin 5uteu. Niciodath De-partamentul nu fAcuse vreo sesizare In legatura cu aceti oameni!

Aadar, contrar celor spuse de premier, Parchetul General nu se proriunase In legaturA cu mai multe fapte deosebit de grave ale u-nor Inali demnitari. Era de datoria mea sA contest solutia Parche-tului General §i sA cer sA dea raspunsuri complete §i temeinice.

Detalii privind niotivele contestSrii de cStre §eful Departamentului de Control al Guvernului a soluei Parchetului General sunt cuprinse In capitolul urmStor.

311

Ai respectat cererile formulate de premier In 5edinja de guvern din 5 julie? Aufost ele corecte?

Am respectat riguros restricpile pe care mi le-a impus primul ministru, dei ole flu avean o forrnä juridicA corespunzAtoare, aitfel spus surveniserá fArä modificarea regulamentului de funclionare. Dar. do atunci Incolo, Inainte de a face public conlinutul vreunei note de control, i-am cerut permisiunea.

V-a acordai-o?

Uneori da, alteori nu. Nu cunosc inotivele pentru care uncle no-te aveau alt regim decât altele, cred cà era o chestiune subiectivä. Mi-a fost imposibil, do exemplu, sä Ineleg de cc primul ministru s-a opus la a face public conlinutul notei de control care constata abuzuri grave la Spitalul Militar Central, Linde 0 fiTmA-capuä" a fiicei directorului spitalului produsese pagube foarte man, Premie-ru s-a opus mereu, când i-am cerut permisiunea verbal sä fic publice constatnile noastre, jar atunci când rn-am adresat In scris. flu a rAspuns.

Ce anume a declanat demiterea Dvs.?

Dupa 5 julie am dus o corespondenA cu Parchetul Genera]., ca-re eludase o bunA parte dintre sesizArile primite. Gum se schimba-se procurorul general, aveam sperana cä noul procuror va dispune o solulionare temeinicA a sesizArilor facute de atâta timp. Intra In atribuliile mele de serviciu sA mA adresez Parchetu!ui General on de cite ori consider necesar, fàrA a cere Incuviinlarea nimAnui. Do fapt, comunicarea cu primul ministru a fost atât de carenlialA, Incât dacA ar A trebuit sA atept raspunsunile domniei sale, activitaea noastrA s-ar A blocat pur §i simplu. Gum presa aflase de ultimul rAspuns al Parchetului General, douA cotidiane mi-au cerut sA exprim un punct de vedere In legAturA cu acesta. Raspunsul meu a declanat furtuna. Cu toate cA, repet, flu IncAlcasern nici o dispozi-tie, nici o regulA. nici o lege. Imi exprimasem un punct de vedere critic asupra unuj material, a cArui netemeinicie este evidentA, chiar §i pentru un nespecialist. Nu am nici cea mai micA ?ndoialA cA am fost demis §i pentru cA produsesem dovezi de necontestat ale

312

netemeiniciei solutiei date de Parchet §i, implicit, ale vinovätiei demnitarilor In cauzA. Sunt sigur cA mai devreme sau mai târziu adevArul va fi restabilit, jar cei care au decis demiterea mea vor trebui sa-i asume responsabilitatea actului br.

Este adevã rat cà aqiunile de control au vizat In special persoane din Partidul Democrat?

Pe timpul mandatului meu, actele de control ale Departamentu-lui an fost In afara oricror determinári politice. Aa au stat lucruri-le §i In acest dosar, al casebor demnitarilor. Dc aitfel, nimic flu in-dreptáete asemenea acuze. 0 statisticA sumarä aratA cA, din cele 60 de persoane din nota de control, 4-5 erau de la PD, 2-3 erau de la CDR, peste 20 - de la PDSR.

Mi s-a reproat cA am dat interviurile respective cu douA zile Inainte de conferina Partidului Democrat. Nu aveam In minte cãnd se tine aceastA conferinã §i nici flu ma interesa In mod special. S-a spus cA a fost incorect sa dau publicitaii faptele respective chiar Inaintea coriferinei. Eu cred cA incorect ar A fost, de exemplu, sA le stochez §i sA le furnizez aitcuiva. pentru a le folosi Intr-o viitoare campanie electoralA. Lucral acesta a fost obserevat - corect, cred en - i de cAtre d-na Gabriela Adameteanu Intr-un comentariu recent din revista 22.

Cu cat trece timpul, Imi este tot mai clar cA ceea ce nu a fost oportun cu douA zile Inainte de conferinta Partidului Democrat nu ar fi fost oportun niciodatA. Dc aitfel, cred CA nicAieri In lumea civilizatA actiunile de control nu sunt judecate din perspectiva oportunitAilor politice.

S-a vorbit despre indisciplina Dvs. Ce di.spoziie ati Incàlcat?

Am insistat, In §edina de Guvern din 27 august, când am fost demjs, sA mi se spuna ce dispoziie, articol de lege, normA am In-cAlcat. Nimeni flu a reuit sA raspunda la aceastA Intrebare elemen-tarA, Premierul a dat o decizie prin care cram eiberat din funcie, fArA o motivare zerneinicA. S-a vorbit despre culpa de a nu 11 informat premierul In legatura cu intenia de a face public punctul de vedere cu privire la solutia Parchetului General §i la corespon-dena purtatA cu Parchetul In cazul demnitarilor din Partidul Dc-

313

mocrat. Insist: formal vorbind, nu aveam o asemenea obligatie. Nici statutul Departamentului, nici hotrârea pe care Guvernul a luat-o In 5 julie flu-mi impuneau o atare obligaie. DatA find experiena nefericitA de pânA atunci a comunicãrii dintre mine §i primal ministru, sunt convins CA nici In mod informal o asemenea obligae flu se impunea. Nimic flu mA poate face sA cred cA o notA (o solicitare) pe care a§ fi trimis-o premierului In legatura cu acest subject ar fi avut o altA soartA dect cele dinainte.

Care sunt principalele controale pe care 1e-ti efectuat In ,,perioada linictitã ", când nimeni flu a criticat activitatea Dvs.?

Toate acestea erau cazuri care nu implicau nume din coa1iia guvernamentala. De exemlu, dosarul terenurilor agricole atribuite ilegal unor demnitari §i functionari publici, In care sunt implicai mai multi demnitari PDSR, inclusiv fostul ministru loan Oancea; verfficArile fa-cute la Regia AutonornA Locato (atribuirea ilegalA de locuine din administrapa regiei cAtre preedintele Curtii de Con-turi, d-1 loan Bogdan §i cAtre unul dintre adjuncçii sAi); la Televi-ziunea PublicA (neregull In legAtura cu contractele de publicitate In timpul mandatelor d-lor Everac §i Popa); la Ministerul de Interne (renerea sumei de an millard de lei La dispozia ministerului de cAtre d-1 ministru TArAcilA, dei suma fusese donatA de cadre ale ministerului pentru victimele inundaiior de la Inceputul anului 1996 din Munpi Apuseni); tot aici, nereguli la admiteri §i transferuri de elevi. la §i Intre institutele de InvAAmânt afiate In subordinea Ministerului de Interne; cazul cumpArArii ilegale a 33 de locujne de cAtre demnitari §i funcLionari publici, In noiembrie 1996 (printre ei, fostul preedinte Ion Iliescu; La acest abuz se refe-rise d-1 Emil Constantinescu In ultima confruntare televizatA dinain-tea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezideniale); con-troale la Fundaa Fondal Libertatea, nereguli In care era implicat Constantin Bebe Ivanovici, secretar de stat PDSR; controale la RENEL (atribuirea ilegalA de locuine din proprietatea regiei unor funcponari publici demnitari ai Ministerului Industriior, inclusiv d-lui Dumitru Popescu, fost ministru PDSR); o verificare la primA-na Cluj, care a relevat nereguli inclusiv In activitatea d-lui Funar, primar PUNR; verificAri fa-cute la Grupul de intervenpe §i salvare navalA Constana, In legatura cu ramfluarea navei euate ,,Rostok",

314

In care a fost implicat d-1 5erban Mihàilescu, fost secretar de stat, actualmente deputat PDSR; verificAri legate de indiciile pe care le-am avut In legatura cu vânzarea unui imobil ce aparinea Regiei protocolului de stat cátre o societate comercialA, prin falsificarea unei hotrãri de guvern. Am fAcut §i câteva precizri cu privire la, partidele càrora aparin cci vizai de controalele noastre, flu pentru ca am fi premeditat aceste controale pe cnterii politice, ci pentru a sublinia netemeinicia afirmaior potrivit cãrora Departamentul de Control ar fi ,,vânat" Partidul Democrat.

In ce a constat falsul produs la hotärârea de guvern de care vorbeai ci cine afost beneficiarul?

Hotrârea de Guvern avea mai multe anexe; sunt indicii CA una dintre anexe a fost substituitä In mod fraudulos. Beneficiar a fost S.C. Curierul NalionaL

De ce vânzarea celor 33 de Iocuin;e din noienibrie 1996 este ilegala?

Intrebarea permite implicit InlAturarea unei alte critici nemeri-tate care mi s-a adus. S-a spus, In mod greit, cA Departamentul de Control nu a adus nici un element de noutate In problema caselor dobândite de demnitari, In afara celor deja cunoscute pânA In noiembrie 1996. VerificArile In privina vânzArii celor 33 dc case unor Inali demnitari, printre care d-1 Ion Iliescu, yin sA infirm aceastA aflrmaie.

In cc constA ilegalitatea vânzArii: In actele de vânzare pe care le-a fàcut, guvernul VAcAroiu s-a Intemeiat In mod greit pe HotArâ-rea de Guvern 940/96. In adoptarea acestei hotArâri, guvernul a invocat o lege care la acea datA nu exista, anume legea locuinei. HotArârea de Guvern fusese adoptatA la 8 octombrie §i intra In vigoare la 18 octombrie 1996, perioadA In care legea locuinei flu

era promulgatA de preedintele României; ea avea sA intre In vigoa-re de-abia la 21 octombrie, dcci la 3 zile dupA cc intrase In vigoare HotArârea de Guvern care trebuia sã execute aceastA lege. Fe cale de consecinA, HotArârea de Guvern 940/96 este nulA de drept; ea flu poate fi invocatA ca temei legal pentru astfel de acte juridice. Dei Departamentul de Control a atras atenia actualului executiv

315

asupra acestui aspect, domnul Ciorhea a emis §i el acte juridice, In-temeindu-se In mod greit pe aceastã hotArâre: este vorba de atri-buirea unei locuinte fostului director al SRI, d-1 Virgil Mãgureanu.

Care sunt controalele pe care nu le-ai put Ut finaliza, din cauza destituirii Dv3.?

De exemplu, dosarul In care este implicat d-1 Viorel Hreben-ciuc. In 1996, Bancorex a sponsorizat cu aproximativ 6 mffioane de dolari Secretariatul General al Guvemului pentru realizarea In stráinàtate a unor albume publicitare despre România. Aveam date care arAtau cã derularea acestui contract s-a produs cu nereguli §i tocmai In momemtul In care am fost demis fceam demersuri pe lângà Bancorex pentru a obtine date suplimentare necesare lámuririi dosarului.

In ziarul Ziva a apãrut Un articol In care erati criticat In sensul cà, deli secretarul general al guvemului, d-1 Remus Opric, v-a sesizat acest caz, l-açi làsai necercetat.

Este incorect, cazul a intrat imediat In lucru. De aitfel, riguros vorbind, d-1 Opri§ nu avea cáderea sä ne dea dispoziie ca aceastà verifIcare sá fie fcutä, deoarece nu exista nici o subordonare Intre Secretariatul General al Guvernului §i Departamentul de Control; In mod normal, trebuia sA o facA prin intermediul premierului sau al guvernului. Cu toate acestea, InsA, flu ne-am formalizat §i am Inceput imediat verificArile.

Alt dosar nefinalizat este legat de Petromin. La Inceputui lui 1997 am constituit o comisie guvernamentala formata din repre-zentani ai Departamentului de Control, ai Ministerului Finanelor i ai Inspectoratului General al Poliiei. In momentul plecarii mele

de la Departamentul de Control, reprezentanii Ministerului Finan-e1or finalizaserA actul de constatare, din care rezulta cA aici se

produsesera nereguli cifrate la nivelul a zeci de milioane de dolari. Urma ca FPS sA ia act de constatärile Ministerului de Finane §i s se constituie pane civilA In acest dosar, moment din care repre-zentantul poliei trebuia sà inceapA verifIcàrile specifice. Dosarul Petromin a mai fost deschis In câteva rânduri §i Inchis de tot atâtea on, In mod suspect de rapid. Sunt indicii ca asocierea cu firma

316

norvegianA Torvald Kiaveness a fost foarte pàgubitoare pentru statul roman.

A rámas necercetatA problerna averilor (adeseori fabuloase) strânse de diveri functionari publici din provincie; flu a fost lAmu-ritA nedepunerea declaraiile de avere de cAtre unii foti funclionari §i demnitari publici.

Gum ai apreciat poz4ia pe care oamenii politici au luat-o In legatura cu demiterea Dvs.?

Nu vA ascund cA rn-a Intristat lipsa de susinere din partea pre-edintelui, care §i-a precizat poziia In mai multe rânduri. Preedin-

tele României are obligaia constituionalA de a veghea la buna funclionare a autoritAilor publice. Departamentul de Control era o asemenea autoritate §i, mai mull, era implicat In efortul la care chemase preedinte1e, de statornicire a legalitAii §i de luptA contra corupiei. Mi-a reproat preedintele cA aciunile Departamentului de Control puteau sA punA In cauzA demersurile pe care diplomaia românA le fAcea In perspectiva reuniunii de la Madrid. A reproat - citez din mernorie - cA In timp ce România se pregAtete sA navigheze pe oceanele lumii (cu ce iotA, mA Intreb?), unii dintre noi se scaldA In gârla nalionalA. Obiectia preedintelui mi se pare absolut neIntemeiatA, §tlut find cA In democraiile occidentale co-rectitudinea demnitarului i a funcionarului public, buna funcio-nare a autoritAi1or publice sunt lucruri fundamentale. Este evident cA fArA ele România flu are §i flu va avea nici o §ansA de integrare In structurile europene §i euroatlantice.

D-1 preedinte Constantinescu a mai declarat recent cA flu pro-blema câtorva case care sunt luate cu chine trebuie sA facA obiectul activitAtii §efului Departamentului de Control, ci marile acte de coruptie din ultimii 4 ani, nominalizându-1, printre cei care ar fi trebuit sA fie controlali, pe d-1 Hrebenciuc.

Trebuie sA spun, drept rAspuns, cA dosarul caselor, la care s-a referit d-1 preedinte, este unul dintre zecile de dosare de care ne-am ocupat. El flu cuprinde nici pe departe ,,câteva case care sunt luate cu chine", ci aproape 200, care sunt luate cu japca, adicA sunt dobâfldite In mod ilegal, multe dintre ele In proprietate, la preuri derizorii, de cAtre demnitari §i funcionari publici; d-1 Emil Constantinescu §tie foarte bine lucrul acesta. In plus, In do-

317

bândirea celor ,,câteva case" (chiar dacá uneori numai cu chine), unii importanti demnitari ai statului au comis falsuri In acte publice §i abuzuri dintre cele mai grave. Sunt toate acestea lucruri minore? Nu crede d-1 Constantinescu cä lAmurirea br ar fi Insemnat pAnii la urmA chiar respectarea angajamentelor electorale pe care §i le-a luat In toamna anului trecut?

D-sa Imi reproeazA cA flu rn-am ocupat de activitatea d-lui Fire- benciuc. Felul acesta de a pune problema mi se pare incredibil. Seful statului este preocupat aadar flu dacá autoritàile publice, inclusiv Departamentul de Control, funclioneazà bine, aa cum Ii cere art. 80 din Constituie, ci dacA o persoaná sau alta este sau nu In vizorul acestor autontài.

Cumea este c5 realitatea infirmà, independent de voina mea, spusele preedinte1ui. 0 statisticà simplA, cc poate fi fa-cutA de on- cine, aratá cd partidul d-Iui Hrebenciuc se aflA de departe In topul neregulilor consemnate de noi. Dupa cum am artat mai sus, rs- punzând unei IntrebAri pe care mi-abi pus-o, In dosarul Bancorex (cele 6 milioane de dolari date pentru realizarea unor albume despre Romãnia), chiar d-I Firebenciuc In persoanà a fa-cut obiectul unor verficári, care nu au putut fi valorificate datoritA demiterii mele abuzive (in legAtura cu care d-1 preedinte flu a vrut deloc sá ne spunA dacA a fost sau nu implicat In vreun fel). Iatã cd noi am pornit de la principii - lupta contra corupei, aprarea 1egalitAii -

am ajuns la partide §i persoane, nu am folosit atacarea partidelor sau persoanelor pentru a simula ataamentu1 la pnincipii.

Vreau sá subliniez Ca putem vorbi Intemeiat despre man (sau mid) acte de coruptie de-abia dupa ce am efectuat controalele. Dc exemplu, §tim cã neregulile din domeniul financiar-bancar, care au fa-cut obiectul unui celebru raport redactat cu doi-trei ani In urmA de Curtea de Conturi, In care erau In joc câteva sute de milioane de dolari, reprezintá un caz de mare corupie. La lansarea ,,etapei a doua a luptei Impotriva corupbiei" flu §tiu sà se fi fàcut refenire la acest caz.

Tot Preedinbia mi-a reproat comportamentul de ,,activist so-cial", care ar fi incompatibil cu statutul funcponarului public. Asta, dacA Ineleg bine, ar trebui sà Insemne CA dacA se IntAmpla ca un activist civic sA ocupe la un moment dat o funcie publica, ci trebuie sA-i abandoneze de IndatA discursul §i comportamentul, In sensul de a condiiona accesul la informape dupa cum o dicteazA

318

interesele adrninistraiei din care face parte. Asta poate Insemna §i ca transparenla admiiiistraiei, dreptul persoanei la informaia de interes public, sunt doar lozinci cu care se câtigA aleerile. Evi-dent cA lucrurile flu pot fi judecate In termenii acetia. In plus, eu cred cä transparena guvernArii este o condiie esenialã pentru obinerea sprijinului popular, de care procesul de reformA de la noi are atâta nevoie astäzi.

Sunt Inca multe alte declaralii ale unor oameni politici, legate de demiterea mea, pe care le consider nedrepte, însA flu le voi comenta aici. In acelai timp, activitatea mea la conducerea Departamentului a fost apreciatà, In Intregul ci, aproape unanim drept pozitiva la nivelul conducerii Alianei Civice §i PNTCD. Cu toate sinuozitàile actualei guvernari, cred ca actuala coaliie este, pentru moment, unica soluie viabilA In România. Ea nu are, acum, alternativà, find singura care poate Inscrie tara pe drumul ire-versibil al reformelor §i al integrarii euroatlantice. Aceasta nu Inseamna ca flu sunt contient de faptul cà §ansele de functionare ale actualei coaliii se pot diminua dramatic dacä nu se va pune capàt §antajului pe care uncle partide ii practicà In interiorul ci. Abandonarea principiilor §i lipsa unui dialog purtat cu bunA credin - uneori chiar pentru a gAsi o cale Intre moralitate §i compromis - sunt premize care ar putea pune In cauzã §ansele actualei guvernAri. Sper ca aceasta sii flu se Intâmple §i, mai mult, sum In continuare dispus Ca, alAturi de colegii mci de la Aliana Civica, sà fac tot ce-mi stá In putinA pentru ca actuala coali!ie s-i mentinA coeziunea.

A consemnat: VICTOR BARSAN

319

CAZUL C.N.M. PETROMIN CONSTANTA

prezentare sinteticã a cercetãrilor efectuaze de specia14ti ai Mini.sterului de Finane In perioada 21 miii - ii julie 1997

1. Pc baza unei Scrisori de intentie privind cooperarea ron-no-norvegiana, s-a semnat La 11 aprilie 1997, la Oslo, un protocol In domeniul retehnologizarii instalatiior de descArcare a minereului de fier din portul Constana.

Din partea româná protocolul a fost semnat de d-1 Traian BAsescu, secretar de stat la Ministerul Lucrrilor Publice, Tran-sporturilor §i AmenajArii Teritoriului.

Un capitol special al acestui protocol se referá la retehuologi-zarea mai multor nave ale C.N.M. PETROMIN printr-o firianare asigurata prin intermediul grupului norvegian TORVALD-KLAVENESS.

Ca urmare a acestei actiuni, se constituie societatea rnixt româ-no-norvegianá PETROKLAV INC. Bahamas cu participare de 50% i 50% din capitalul social, färà a avea aprobarea Guvernului Ro-

mãniei, cu toate cã In contractul de societate este prevAzutA In mod expres necesitatea acestei aprobari.

Din partea românL administratori ai societAii sunt d-nii Traian BAsescu §i Virgil Toanchinâ.

Capitalul social al societàii mixte a fost stabilit La 2000$. care a fost pLAtit de partea norvegianA §i apoi recuperat prin decont de plai efectuate de aceasta In numele C.N.M. PETROMIN.

Pentru capitalul social al párii române, PETROMIN mi avea aprobarile cerute de Lege pentru transfer In strinátate, din partea Bàncii Nationale §i Ministerului Finane1or, Conform normelor In vigoare, actele juridice efectuate fArA autorizarea BNR §i Ministe-rului Finantelor sunt nule de drept.

In evidenta contabilA a PETROMIN, contravaloarea acliunilor de 1000$ flu a fost reflectatA drept titlu de participare, ci drept cheltuiei generale.

Obiectul de activitate al societAtii mixte româno-norvegiene era operarea In comun a unui numr de 6 nave agreate §i controlate de PETROMIN prin intermediul unui contract de management Intre

320

PETROCLAV INC. §i companiile propietare ale acestor nave. In fapt, In cursui anior 1991 §i 1992 au fost operate In acest

sistem 5 nave, care au adus C.N.M. PETROMIN un venit repre-zentflnd ,,chirie" In valoare de 2 007 961$, conflrmat de auditiji Intocmit In Norvegia §i existent la sediu.I PETROMIN.

Suma de 2 007 961$ flu a ajuns niciodatã In România. 0 parte din ea, 1 652 118$, a fost folositA pentru efectuarea unor plAi In numele PETROMIN. Diferenta de 355 843$ a lost transferatà societàtii PETROMIN OVERSEAS INC. LIBERIA, färfi a se putea prezenta controlului Ministerului Finantelor documentele de aprobare a transferului.

2. Pe baza notei Ministerului Transporturilor, semnat de d-1 Traian Bsescu, dar frA numár §i frA data, a fost prezentata situa-tia econoniico-financiarA a C.N.M. PETROMIN la 31 martie 1991, ca §i necesitatea acordarii unui credit din patrimoniul acestei socie-tai, In valoare de 45 000 000$, pentru retehnologizarea a 15 nave.

Pentru realizarea acestui scop, se propune Intr-o notA semnatä tot de d-1 BAsescu, tot fàrà numAr §i frfl datA, Infiinarea unei companii holding cu sediul In Monrovia, Liberia, cu 15 companii proprietate de unicA navA.

Potrivit celor prezentate In notA, cu aprobari de principiu ale Consiliului Imputerniciilor Statului - PETROMIN din 25 mai 1992, se InfiineazA In Liberia la 11 iunie 1992 o societate holding - PETROMIN OVERSEAS INC., 16 companii deinAtoare de unicA navA (aadar cu una mai mult decAt se propusese In nota mentionatA mai sus) §i o societate de management PETROKLAV MANAGEMENT INC.

Pentru aceste societAi s-au emis In iunie 1992 certificate a 100 actiuni la purtAtor frä valoare nominalA.

La 20 august 1992 s-au emis, pentru compania holding PETROMIN OVERSEAS INC. §i pelltru cele 16 companii proprie-tare de unicA navA, noi certificate de actiuni cu 100 actiuni §i valoare nominalA de 10$/acliune. Actiunile la purtator frA valoare au fost distruse, potrivit notei explicative a managerului comercial

a directorului Mihai Lupu. Compania PETROKLAV MANAGEMENT INC. LIBERIA a

lost Infiinatii tot la 11.06.92 §i a fost autorizatA sA emitA 100 actiuni la purtAtor fArA valoare.

321

Cele 16 nave au fost vãndute cu 1$ (un dolar) celor 16 corn-panii proprietare de unicA iavà §i au fost predate in managenent cornpaniei PETROKLAV MANAGEMENT INC. LIBERIA Ia 16.07.92; concomitent, manageinentul a fost transferat trustului norvegian TORVALD KLAVENESS&CO.A/S OSLO. Pentru aeest grup de nave s-a stabilit prin ordinele Ministrului Transporturilor nr. 418/20.07.92 §i 457/11.08.92 (dcci ulterior Infiinãrii compa-niior) arborarea de pavilion liberian gi respectiv roman.

Dreptul de arborare al pavilionului a fost stabilit prin Hotãrârea de Guvern 426/21.06.91 privind organizarea gi funcionarea Ministerului Transporturilor.

Prevederile acestei Hotárãri de Guvern contravin prevederilor art. 23 gi 24 din Decretul 443/1972 prin aceea cit naionalitatea românit a navei se pierde prin transmiterea propietaii acesteia unei alte persoane fizice sau juridice, ceea cc s-a petrecut In fapt.

Aciunile celor 18 companii Inregistrate in Liberia nu au fost reflectate (Inregistrate) In evidenta contabiit a C.N.M. PETROMIN, jar In bilanurile auditate In Norvegia gi existente la C.N.M. PETROMIN apar ca neplittite. Nici pentru aceste aciuni nu s-a obtinut avizul Ministerului Finanelor gi autorizarea Bitncii Nationa-le a României; se gtie cit actele efectuate fart aceste aprobari sunt nule de drept.

In ordinele Ministrului Transporturilor nu au fost cuprinse 3 nave, jar 3 nave au fost cuprinse cu pavilion dublu, românesc gi liberian. La data Infiiniii companiei din Liberia, nava 22 Dc-cembrie 1989" (FORTUNE) era In construci. la gantierul naval Constana; construcia ci a fost terminatA In august 1993. Pentru navele Inregistrate In Liberia, a fost obinut la 7 august 1992 un credit in valore de 49 milioane $, cu termen de rambursare la 30.06.98 de la Christiana Bank OG - Kredftkasse Oslo Impreunit Cu Ufl sindicat bancar. Din acest credit s-a rambursat la 31.01.95 suma de 6.025 tnilioane $ provenii In principal din vãnzarea navei ,,Bicaz". La 8.02.95 Se acordt un nou credit de 49 rnilioane $ In vederea reegalonArii creditului actual gi acordarea de facilitAp, pre-cum gi constituirea unui capital de lucru Cu termen de rambursare in anul 2003.

Soldul creditului la 31.12.96 a fost de 41,250 miioane $. po-trivit auditului Intocrnit In Norvegia. Garantarea celor dout credite s-a efectuat prin instituirea unor ipoteci de rang 1 asupra a 7 nave.

322

In fapt, potrivit polielor de asigurare a navelor pentru pierdere to-talä, s-a constatat cã s-au instituit ipoteci de rangul 1 asupra tuturor navelor din acest contract ca garanii colaterale, impreunA cu veniturile ce se realizeazà de acestea.

3. In evidena contabilA a C.N.M. PETROMIN Constana rezul-tatul acestor operaiuni a fost:

• reflectarea lunar In contabilitate a unor sume reprezentând taxe armator cc reprezintä cheltuieli cu amortizarea In suma de 11,219 milioane $ din care 4,7 milioane $ flu au fost Incasai In România, PETROMIN dispunând efectuarea de plái In stráinátate

• navele a càror proprietate a fost transferatá companiior In-fiinate In Liberia se regàsesc In patrimoniul PETROMIN §i se supun amortizãrii;

• pentru cele 7 nave cu pavilion românesc, PETROMIN a pltit, cf. art. 23, 24 din Legea 27/94 privind impozitele §i taxele locale, taxa pe mijloace fixe In sumA de 62,250 milioane lei In perioada 1995 - iunie 1997, cu toate cà propietatea a fost transferatä In Liberia. Prin acest mod de reflectare In operaiunile contabile a operaiunior patrimoniale, a fost posibil de a majora cheltuielile de exploatare cu suma de 27,8 miliarde lei In perioada 1992 - 30.04.97, suma respectivA find profit. Din aceastA operatiune se datoreazä statului impozit pe profit in sumA de 10,9 miliarde lei §i rnajorãri de IntSrziere de egalA valoare, adicá 6,6 miliarde lei;

Prin faptul cA PETROMIN deine aciuni la aceste companii Inregistrate In Liberia, era gi este Indreptaita, potrivit legii, sä Incaseze dividende.

Rezultatele economico-financiare Inregistrate de aceste corn-panii stràine, potrivit auditului anual Intocmit In Norvegia, au fost pierderi de 86,7 milioane $.

4. Din cele prezentate mai sus a rezultat cä: • prin lipsa unor acte normative complete, care sã regle-

menteze expres obligativitatea, necesitatea gi oportunitatea repatrierii valutei Incasate din prestAri de servicii internaionale, s-a creat posibilitatea efectuArii necontrolate a p1àilor direct In strAinátate, cu reflectarea necorespunzátoare In evidenla contabilá a societáii gi cu influena directA asupra realitäii veniturilor,

323

cheltuielilor §i rezultatelor obinute; constituirea unor societAi Cu participarea integrala a capita-

lului statului In strinãtate, respectiv In paradise fiscale (Bahamas, Liberia), a creat cadrul scoaterii de sub control fiscal a patrimo-niului societátii, jar prin IncAlcarea regulamentului valutar a! BNR, s-a permis efectuarea de investipi de portofoliu, fra control §i fàrà a se repatria venitul din dividendele acestei societàti. Scopul propus initial - retehnologizarea - flu a fost realizat; Intr-adevr, In balanele auditate In Norvegia flu a fost refiectatA majorarea valorii navelor cc aparin companiilor propietate de unicà navfl;

• oblinerea credithrii prin ipotecarea a 7 nave in ambele cazuri (credit 1 - 1992 §i credit 2 - 1995) a dus In fapt, prin garanii colaterale cerute de banca norvegianA, la ipotecarea tuturor navelor aflate In exploatarea grupului Torvald Klaveness Oslo, precum gi la cesionarea tuturor Incasárilor (navlu);

• mai mult, In afarA de instituirea de ipoteca de rang 1 In fa-voarea bncii norvegiene, douA nave de 171 000 tdw au gi ipoteca de rang 2 In favoarea grupului Torvald Kiaveness Oslo;

• In evidenla societAtii românegti, prin Incfilcarea prevederilor legale, aceste nave au fost meninute In patrimoniu, calculãndu-se amortizarea gi taxele pentru mijloacele fixe, navele find In realitate vandute;

• la aceste Incãlcári ale legii a contribuit, prin avizele pe care le-a.dat, gi Capitania Portului Constana, care a inscris In Registrul Naval navele vândute In Liberia cu pfstrarea pavilionului romf-nesc;

• existA indicii cà aceste tranzacii au produs statului roman pagube de aproape 300 milioane dolari.

324

PROBLEMA CASELOR DEMNITARILOR

Concluziile Comisiei ,,Apartamentul"

Prin Hothrãrea Parlamentului României nr. 6 din 4.05.94 a fost instituitA Comisia comunä de anchetà asupra atribuirii' de locu-ine din fondul locativ de stat pentru deputa, senatori, membri ai Guvernului §i pentru personalul din aparatul acestor douA institutii i al Preediniei In perioada 1990 - 1994. Opinia publicA a

consacrat aceastã comisie prin formula ,,Comisia Apartamentul". Coniisia a alcátuit un raport foarte bine fundamentat al atribuirii

de locuinle demnitarilor §i funconari1or publici, bazat pe analiza dosarelor situaliei locative a acestora §i a 1egisla0ei In vigoare, ex-trem de complexA. Iatä câteva elemente deosebit de importante ale acesteia din urmä:

- conform legii 85/92, flu se pot vinde locuine care depAesc suprafeele maxime prevzute In actele normative In baza càrora s-au executat locuinele din fondul statului §i din fondurile unitlii-br economice §i bugetare de stat, precum §i cele care prezint, la data vânzru, finisaje superioare ( ... )

- contractele de vânzare-cumpArare Incheiate cu Inclilcarea dis-pozitillor Decretului-lege nr. 61/90 §i ale Legii 85/92 sunt lovite de nulitate absolutà. Nulitatea absolutà poate fi invocatà de once per-soaná §i pe once cale. Prefecii vor organiza depistatea cazurilor §i vor sesiza instanlele judecAtoreti (art. 19 al legii 85/92)

- conform jurisprudenei Curtii ConstituonaIe, Legea nr. 5/73 a fost §i este In vigoare

- tot Curtea Constitulionalá a decis cà parlamentarii ,,se aflA Intr-un raport de drept public, un raport de autoritate, §i nu Intr-un raport juridic de munc, prevzut de principiile Codului Muncii" (Decizia nr. 19/95, MO nr. 39/23.02.95).

De aceea, ,,orice anabogie (a regimului juridic al parlamentari-br, n.m.) cu regimul juridic al salarialilor In vederea atribuirii §i a Inchirierii unei bocuinle din fondul locativ de stat constituje 0 ne-permisä adaugare la lege", se consemneazá In raportul comisiei.

Totui, consideràm inacceptabila urmátoarea apreciere: ,,Comi-sia, plecnd de la art. 43 din Constituie (obligativitatea statului de

325

a asigura un trai decent, n.m.) ... a considerat ca norma locativa legalA flu poate conduce la realizarea unui fivel de trai decent". Comisia flu are competena de a se pronuna In privina constituio-nalitàii unei legi, cu atât mai malt In situaia In care Curtea Consti-tuionalá a facut-o deja.

Comisia a fAcut cercetári §i pentru majoritatea cazurilor a con-statat ilegalitAi (In general, atribuirea ilegala de locuine unor per-soane care aveau 1ocuine proprietate personalà sau le InstráinaserA cu pupn timp In urmã) pentru 147 de persoane, In general demni-tari sau funcionari publici. Iata numele fotilor deputai; senatori sau miniti (inclusi prim-minitri sau secretari de stat) sau a proteja-ilor br care, profitând de funcia pe care o ocupau, s-au implicat

In operauni de Inchiriere, Instrãinare sauIi cumpàrare nepermise de lege: Aichimoaie lonel, senator de BacAu; Ardelean Teodor, senator de Maramure; Bälan Pavel, deputat de Cara-Severin; Babiuc Victor, deputat de Bucureti, ministru; BAsescu Traian, de-putat de Constana, ministru; Benedek Nagy, deputat de Harghita; Nae Bedros Petru, deputat de Bucureti; Bârlädeanu Alexandru, senator de Bucureti; Borbely Ernö, deputat de Harghita; Botina-ru Victor, deputat de Dâmbovia; BrAtianu Ion, deputat; Breznicea-nu Alexandru, deputat de Dolj; Brucan Silviu, membru CPUN; Bu-jor Sion, membru CPIJN; Câmpeanu Radu, senator de Bucureti; Crjoi Vasile, deputat de Dolj; Cerveni Niculae, deputat de Bucu-reti; Cevdarie Victor, deputat de Timi; Chebeleu Traian, consilier prezidenia1; Csutak Francisc, deputat de Harghita; Culcea Ion, senator de Teleorman; DijmArescu Eugen, senator de Constana, ministru; Dochia Aurelian, deputat de Bucureti; Domokos Geza, deputat de Covasna; Dumitrescu Emil (Cico), contraamiral; Enache Marian, deputat de Vaslui; Ene Elena, deputat de Braila; Golu Mihail, deputat de Bucureti, ministru; Grigoriu Bogdan Victor, deputat de Suceava; Gulea Adrian, deputat de Botoani; Homescu Radu, senator de Arad; Hrebenciuc Viorel, prefect de Bacáu, ministru; Dan Losif, senator; Isãrescu Constantin Mugurel, guver-natorul BNR; luruc Nicolae, deputat de Constana; Jerbas Paul, senator, ministru; Maior Liviu, ministru; Manole Gheorghe, deputat de Bucureti; Mesaros Serghei, deputat de Bucureti; Mihäescu Teodor Horia, deputat de Bucureti; Mihilescu Teodora Dorina, deputat de Bucureti; Mânzalà Alexandru, senator de Buzau; Mischie Nicolae, deputat de Gorj; Moldovan Ion, ministru, deputat

326

de Salaj; Muetescu Ovidiu Tibenu. deputat de Bucureti Nástase Adrian, deputat, ministru; Negrioiu Miu, ministru; Nicolaescu Sergiu, senator; Nicolescu Nicolae, ministru: ; Nistor Lulian, deputat de Arge; Oancea loan, deputat de Harghita; Olteanu Nicolae, mi-nistru, deputat de Arge; Päunescu Andrei Alexandru, directorul ziarului Vremea; Popescu Barbu, senator de Tulcea; Popescu Mir-cea I)art, senator; Preda Elena, deputat de Tulcea; Radu Alexan-dru Dumitru, deputat de Constana; Ratiu Ion, deputat de Cluj; Rizescu Gheorghe. senator de Arge: RAdulescu Cristian, deputat de Neam; Roman lonel. deputat de Cluj; Roman Petre, deputat de Bucureti, priin-ministru; Sandu Constantin, deputat de BuzAu; Sa-va Costachc, senator de Arge; Severin Adrian, ministru, deputat; Spiroiu Nicolae, ministru; Stancov George lulian, deputat de Neam; Stolojan Theodor, prim-ministru.; Tarna Gheorghe, deputat de Ialomita;Teodorescu Rzvan, director TVR; Teodoriu Bogdan Bujor, ministru; TobA Alexandru, deputat de Dolj; Todira Ion, deputat de Bucureti; Topliceanu Constantin, deputat de Arge; Ursache Ion, deputat de Covasna; Vaida Teodor Mircea, deputat de Cluj; VAcaru Vasile, senator; Videanu Adriean, deputat de Teleorman.

In concluziile sale, raportul suhliniazã Ca starea de confuzie le-gislativa, ?mpreunã cu ,,rolul poziiei sociale a unor persoane bene-fIciare ale unor locuine", au dus la numeroase IncAlc5ri ale legii.

Geea Ce este mai grav, se aratA mai departe, ... este faptul cã cele prezentate In raport nu epuizeazà problemazica necesitdii de a cerceta legalitatea auibuirii i a Inchirierii, precum ,ci a cumpãrãrii de locuine, Intrucât aspectele de ilegal it ate i cazurile prezent ate se refera doar la instituiile care aufacut obiectul activitãlii Gomisiei, exictând ci alte instituii care ar trebui safiwa obiectul unor investi-gaf ii de aceiai fel (minitere, prefecturi, primarii, consilii locale Ji judeene ,ci alte autorità1.i pub/ice).

Concluziile subliniazã necesitatea stringenta de a imbundtdti cadrul legislativ, dominat de legi perimate §i excesiv de severe (de exemplu legea 4/73), de a elabora o lege refentoare la raporturile locative §i de a opera unele modificàri In legea 85/92, care sA conna explicit specificarea: Nu pot cumpãra locuine din fondul locativ de stat, Cu plata prqalui In rate, in condiiiile Decretului-lege 61/90 ,si legii 85/92, persoanele care, in familia

327

br, au 0 altã locuintà proprietate personalà ori au Instràinat-o, deli aceasta le satisfacea necesità4ile locative.

Se propunea de asemenea continuarea investigaii1or In trei direcii:

a. continuarea investiga4iiior de càtre Guvern asupra modului In care au fost atribuite IocuineIe din fondul locativ de stat de mini.stere, de autonitàtiIe §i de oiganele de stat asimilabile acestora, prefectuni, co nsilii judeene, consilii locale §i primarii;

b. venficarea de càtre prefecturi a nwdului In care afost aplica-ta legea la nivelul agenilor economici care administreazä fondul locativ de stat

c. venficarea de càire guvern a modului In care prefeqii au aplicat prevederile art. 19 din legea nr. 85/92.

Dintre propunerile de ráspunderi §i sanciuni, reinem: —formularea unor aqiunijudecaLorecti de càtre prefeqi, In con-

d4iile art. 19 din legea 85/92, §i de càtre parchetul competent pentru anularea contractelor de vânzare ci, dupã caz, de Inchiriere a locuinebor, Incheiate cu Incàlcarea legii;

- retragerea atribuinilor de locuinle, care flu au fost urinate de Incheierea contractelor de Inchiriere §i care sunt emise cu Incàlca-realegit.

In practicá, nici una dintre aceste propuneri flu a fost urmatá. Raportul propune un project de lege privind reglementarea fon-

dului locativ de protocol.

Camera Deputaior a transmis d-lui prim-ministru Nicolae VA-cAroiu, prin scrisoarea din 23.11.95, HotArrea nr. 18/22.11.95 a Parlamentului României, pentru aprobarea unor mAsuri rezultate din dezbaterea raportului Comisiei comune de anchetA asupra atri-buirii de locuine pentru parlamentari, membri ai Guvernului §i Preediniei In perioada 1990-1994, HotArâre prin care Guvernului i se cere, printre altele, sA continue investigaiile asupra modului In care au fost atribuite locuinlele din fondul locativ de stat de ministere, de autoritAile publice §i de organele de stat asimilate acestora, prefecturi, consilii judeene, consilii locale §i primari §i sa prezinte pânA la 31 mai 1996, un raport asupra modului In care au fost realizate mAsurile aprobate de Parlamentul României.

La 28.03.96, Parlamentul - Senatul se adreseazA din nou pri-

328

mului ministru, reamintind cele douä sarcini cc revin Guvernului prin Hothrârea nr. 18/22.11.95 a Parlamentu.lui, §i cerând totodatA o informare asupra màsurilor intreprinse de guvern.

Pentru Inelegerea ilega1itilor locative ale demnitarilor, poate fi utilà urmàtoarea observaie: dupA Revo1uie, s-au abrogat decretele nepublicate din timpul comunismului, care asigurau privilegii locative nomenclaturii (Decret al Consiliului de Stat nr. 263/7.07.79 privind administrarea fondului locativ de serviciu necesar pentru unele persoane care dein funcii de ráspundere), astfel cA noua nomenclaturA a trebuit sA Incalce legea pentru a dobândi privilegii.

Corespondei4a dintre Departamentul de Control al Guvernului §i Parchetul General de pe langà Curtea SupremA de Justitie In legAturâ cu nereguli In situatia locativá a unor demnitari i In legAtura cu alte nereguli

La 27 noiembrie 1996, Parchetul General rAspunde adreselor Departamentului de Control pe care acesta i le trimisese cu trei ani In urmh (nr. 7/691/1993, 7/735/1993, 7/828/1993), referitoare la unele nereguli, inclusiv In legaturA cu repartizarea de locuinte §i terenari, de cätre unii demnitari. IatA faptele incriminate:

- emiterea de cátre fostul prim-ministru, Petre Roman, In anal 1990, In nume personal - frA avizele legale, frA a le pune In discuia §i fàrA a cere aprobarea Guvernului - a pami hotárâri de guvern Cu efecte juridice importante: atribuirea, In Bucureti, de imobile cu zeci de camere §i mai multe hectare de teren oamenior de afaceri Ion Tiriac, Agop Kirmiziyan §i Costicá GavrilA. Cele 4 hothrâri de guvern au fost publicate In Monitorul Oficial Cu 0 Intr-ziere de peste doi ani.

- obtinerea de càtre fostul asistent al primului ministru, Adrian Severin, a unei locuine pe baza unei declaraii false

- Incheierea In 1990 a unui contract de lobby de càtre d-1 Adrian Sârbu, din dispozipa fostului prim ministru Petre Roman, care a aprobat deplasarea acestuia In S.U.A.; imposibilitatea de justificare a transferàrü sumei de 200 000$ din Banca Româná de

329

Comert Exterior; - aprobarea de cAtre Petre Roman §i Rada Istrate a decontãrii

unor sume In valutä cheltuite cu ocazia deplasarilor In strãinàtate de cAtre Smadu Valeriu §i Cârsteanu Alin Andrei;

- obinerea de Cãtre d-1 Traian BAsescu a unei locuine prin fals uz de fals; - repartizarea, prin abuz In serviciu, de ctre Adrian Severin. a

unei locuine d-lui Bujor Bogdan Teodoriu; - obinerea, prin fals In declaraii, a douä 1ocuine de cãtre d-1

Bujor Bogdan Teodoriu; - infractiunea de abuz In serviciu, In legAtura cu modificàrile

fcute Anexei nr. 8 a l-Iotrârii de Guvern nr. 115/1990 §i infracunea de fals In înscrisuri oficiale, In legaturä cu modificarea unei adrese a Primriei Capitalei.

Fatä de toate aceste sesizàri ale Departanientului de Control (dintre care unele fàcuserä obiectul verificárilor Coinisiei Aparta-mentul), Parchetul General a dispus nelnceperea urmàrtrii penale Impotriva d-lor Petre Roman §i Adrian Severin, flu s-a pronunat asupra faptelor d-lor Traian Bãsescu §i Bujor Bogdan Teodoriu §i a dispus neInceperea urmäririi penale In cazul a patru persoane - Uin Marinescu, Mihail Serescu, Teodor Groza §i Constantin Suteu - In legtura du care nu fusese sesizat.

Acest ráspuns al Parchetului General a sosit la Departamentul de Control al Guvernului la 2.12.96, cu circa 3 saptamani Inainte de instalarea d-lui Valerian Stan La conducerea Departamentului.

Rezultatele vertficarilor Departanientului de Control privind atribuirea unor 1ocuine càtre demnitari §iJlznqionari publici

In perioada ianuarie julie 1997, Departamentul de Control al Guvernuhii a fàcut mai rnulte verificri In legAtura cu atribuirea u-nor locuine pentru demnitari §i functionari publici Intre anii 1990 - 1997. Rezultatele acestor verificäri au fost sintetizate la sfâritul lui iunie 1997 printr-o NotA a Departamentului, care. dupà ce a fost inaintatA primului ministru, a fost adusà La cunotina .opilliei publice prin intermediul presei. Aceste aciuni ale d-lui Valerian Stan an facut obiectul criticilor din §edinta de guvern din 5 iulie 1997.

330

In Nota menionatA se aratA cã principala finalitate a demersului Departarnentului de Control al GuvernuJui este de a aduce In aten-ie gravele ilegalitai comise In atribuirea de 1ocuine unor demni-tari §i funcponari publici §i de a propune un numAr de mAsuri pentru restabilirea legalitAii.

Gravitatea specialA a acestor ilegalitAi este data §i de Imprejura-rca ca ele s-au produs de cAtre §i In folosul unor persoane care au detinut sau dein funcii dintre cele mai importante In stat. In sfârit, aciunea Departamentului de Control se Intemeiazà §i pe obligaia pe care actualul Guvern al României §i-a asumat-o prin Programul de guvernare, atunci când a proclamat lupta Impotriva corupiei drept unul dintre principiile guvernarii sale: ,,guvernul va declana un rAzboi total Impotriva tuturor funcionarilor corupi, precum §i Impotriva corupiei care se manifestà la ccl mai Inalt nivel. (Fila 9 a Programului de guvernare, publicat In Monitorul Oficial nr. 342 din 12 decembrie 1996)

Nota rememora uncle constatàri ale raportului Comisiei Apart a-mentul, adauga abuzuri de ace1ai gen, omise In raportul respectiv (In legatura cu Baltazar Bogdan, fost purtAtor de cuvânt al Guver-nului; Bot Octavian, deputat; Constantinescu Dan, ministru; Iliescu Dumitru, §ef SPP; lorgovan Antonie, membru CPUN; Magureanu Virgil, director SRI; Oprescu Sorin, demnitar; Talpe Ion, §ef SIE; TAiatu Constanta, judecator; Tárácilà Doru Ion, senator). Dc ase-menea, nota meniona principalele constatári ale Departamentului de Control In 1993 §i adauga constatAri rezultate din investigaii efectuate In 1997.

Dintre constatArile facute de catre Departament In 1993, menionám uncle omise (sau schiate prea vag) In Iniruirea din capitolul precedent:

In legatura cu d-1 Petre Roman: D-1 Petre Roman, abuzând de funcia pe care o Indeplinea, a

modificat anexa unei hotarri de guvern i, schimbând destinapa stabilitA de Guvern unor vile (inchirierea In valutA ambasadelor §i reprezentanelor strãine), le-a repartizat ca sediu pentru FSN §i locuine pentru familiilc Bujor Sion (8 camere, 3 persoane), Ion 'firiac (14 camere, 1 persoana), Petre Roman (11 camere, 4 persoane). Aceste repartii au fost fàcute cu toate cA d-nii 'firiac §i Roman depneau In Bucureti locuinc In proprietate, Este de preci-zat ca d-1 Ion 'fiñac, anterior rcpartizarii acestei locuine, a donat

331

fiului sAu vila pe care o deinea In proprietate; repartizarea cAtre familia sa a vilei din str. Gogol nr. 2 a fost

fcutA de cAtre d-1 Petre Roman indirect, mai Intai, formal, prin a- tribuirea acesteia cátre d-1 Dan Petrescu. Fárá a avea Indreptàirea legalA, d-1 Petre Roman aproba §i transferarea de la IAC la PrimA-na Municipiului Bucureti a 4 imobile, inclusiv a celui din str. Go-gol nr. 2, pe care Ii repartizeazA familiei sale. Mai mult, pe adresa PnimAriei Bucureti, d-1 Petre Roman adauga IncA 2 imobile;

• d-1 Petre Roman a aprobat, frA a avea IndreptAirea legala, ca o serie de bunuri mobile de mare valoare, unele de patnmoniu, din aceste locuine, sA fie vândute la preuri derizorii cAtre familiile Bujor Sion, Ion 'firiac §i Petre Roman;

• tot cu IncAlcarea legii, d-1 Petre Roman a mai dispus reparti-zarea unei vile cu 12 camere d-lui Dan Petrescu (locatar singur), In str. Bordei nr. 33. D-1 Dan Petrescu a mai primit o repartiie pen-tru o locuinA (cu 13 camere) In str. Maxim Gorki nr. 26, Pc care a Inchiniat-o In mod ilegal unor firme. D-1 Dan Petrescu este repre-zentantul Grupului ,,Ion 'firiac";

In legAturA cu d-1 Bujor Bogdan Teodoriu: • a obinut pentru ci §i pentru familia sa, prin falsuri §i abuzuri,

mai multe locuine; • invocând starea sAnAtAi soei, de care a divorat, d-1

Teodoriu a obnut pentru aceasta §i pentru ffica sa an apartament Cu 3 camere In Piaa Victoriei §i un apartament cu 2 camere pentru sine In aceeai PiaA;

• mama d-lui Teodoriu deine gi ea, singurA, un apartament Cu 4 camere Intr-o vilA situatA In 5oseaua Kiseleff;

• tot prin IncAlcarea legii, d-1 Teodoriu a mai obinut o 1ocuinA gi Inainte de 1990

' Iata coninutu1 procesului verbal al §edintei Consiiului StiinlifIc (B.E.) al lnstitutului pentru Economia Industriei din 6 iulie 1989, In care s-a aprobat acordarea a incA uneilocuinte din fondul de stat d-lui Teodoriu:

Ordinea de zi: Aprobarea cereni toy. B. Teodoriu de acordare a unei locuinte din fondut locaüv de stat.

Toy. E. Deaconescu, presedintele C.t. at Instituiului, deschide tedinla C.St. yi prezintá cererea toy. B. Teodoriu care solicitá mnscrierea pe lista de prioritái In vederea repartizárii unui apartament cu trei camere din fondul locativ de stat.

Toy. M. Gondol prezintá rezultatele anchetei sociale la locuinja toy. B. Teodoriu, care sIntfavorabile celor solicit ate de toy. Teodoriu.

332

Dintre constatArile fàcute de cátre Departament In 1997, menionám:

• vânzarea ilegalA a 33 de apartamente, la preuri de peste 15 on mai mici decât cele reale, unor foti sau actuali demnitan, prin-tre care d-1 Ion Iliescu;

• detinerea cu chine, fàr IndreptAire legala §i la preuri deri-zorii, de locuine ale R.A. ,,Administrapa Patrimoniului de Stat" In zone rezidena1e de càtre diverse persoane (In general, foti dem-nitari), printre care: Ceauescu Ilie, 5 camere, 3 persoane, chine 885 leillunA; Dobrin Tamara, 5 camere, 4 persoane, 1156 leilluna; Halaicu Victoria, 4 camere, 2 persoane, 1971 leillunA; Nae Elena, 4 camere, 3 persoane, 670 leiIlunA; Niculescu Mizil Paul, 4 camere, 2 persoane, 894 IeiIlun; Pleiá Nicolae, 4 came-re, 2 persoane, 1076 lei/luna; Sion Bujor, 8 camere, 3 persoane, 2445 lei/IunA; tefan Andrei, 6 camere, 3 persoane, 1823 leilluna; linac Ion, 14 camere, 1 persoanA, 9326 lei/lunà; Vasile lonel, 4 camere, garaj, 3349 leiIlun; Wad lulian, 5 camere, 2 persoane, 536 leilluná.

• nereguli la R.A. Locato, de care au beneficiat, printre a1ii, Arbore Grigore, fost consilier prezidenal; Bogdan Ion §i Luchian Drago, preedintele, respectiv vicepreedintele Curi de Conturi. D-1 loan Bogdan a cumpárat 1ocuina atribuitA prin Locato cu o sumá de circa 100 de on mai mica decât preul real.

Toy. Al. Miháilescu sustine cererea toy. Teodoriu. Toy. E. Deaconescu supune spre aprobare cererea toy. Teodoriu cu recoman-

darea de a afla soluii1e necesare Insträinàni aparta,nentului propretate personala pe care ii define. (subi. ns.) C. ,St. este de acord cu Inscrierea pe lista de pnoritäti a toy. Teodoriu pt. objinerea unui apartament Cu 3 camere din fondul locativ de stat.

tJrmeazá 17 semnAturi, printre care cele ale toy. Teodoriu §i Gondol.

Este de reinut cà acest document formuleazà cu claritate politica urmatA de fotjj nomenclaturjtj §i de unji dintre actualii demnitari: mai Intâi este definit interesul persona!, apoi este gAsità calea de eludare a legii necesarA pentru atingerea acelui interes personal.

Dacã In 1989 nu Se putea visa modificarea legii pentru atingerea unui in-teres personal, in 1997, d-1 Teodoriu, ajuns Intre timp rninistru al cercetárii §1 tehnologiei, a avut mai multe initiative legislative, care au favorizat jefuirea bugetului cercetãrii de càtre diverse grupuri de interese. Reamintim ca d-1 Gondo§ rAspunde astazi In MCT de cercetarea fundamentalã In matematicA, fizicA i chimie, de'i, ca ècomonist, flu are studii de specialitate In aceste domenii.

33.3

Nola se Incheie cu propuneri legislative (pxintre care adoptarea Iegii privind drepturile locative ale persoanelor care au Indeplinit funcia de preedinte al României §i a unei hotArâri de guvern pnvind reedinele oficiale §i locuinele de protocol) §i propuneri administrative.

Hotãrârile de guvern ernise ilegal de d-1 Petre Roman

Una dintre neregulile constatate de cfltre Departamentul de Control §i trimise spre cercetare Parchetului General In 1993 a fost emiterea ilegala. de ctre fostul prim-ministru Petre Roman, a 4 hotärâri de guvern. Ràspunsul Parchetului General, primit de Departament la 2 decembrie 1996, a fost analizat de noul §ef al instituiei, d-1 Valerian Stan, §i gasit netemeinic. In acest fel, chesti-unea celor 4 hotärfiri de guvern a intrat, Impreuná cu chestiunea neregulilor locative, In problematica dezbAtutà de corespondena dintre §eful Departamentului. d-I Stan, §i Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justiie.

Pentru claritate, vom prezenta In oarecare detaliu una dintre aceste hotrâri de guvern.

La 22 mai 1990 (deci imediat dupA cunoaterea rezuhatului alegerilor), Guvernul Romflniei prirnete o notà semnatá, probabil, de d-1 Ion Tiriac (certitudine putem avea doar prin efectuarea unei analize grafologice a originalului) In care sunt descrise activitAtile firmei T.I.Rom (service auto-nioto, export-import autovehicule etc.). Firma obtinuse reprezentana In exciusivitate a firmei Merce-des in România, se spune In Not. care cere. In final, Guvernului României sá Ii atribuie un teren situat In Bd. Expoziiei (conform unei schie anexate), ,,pentru a Incepe lucrArile de execuie a obiectivului".

Mai mulL, se propune un proiect de hotãrflre de guvern, care este reluat Intocmai §i semnat de d-1 Petre Roman. frA a fi trecut prin sedinta de guvern §1 fArà a fi publicat In Monitorul Oficial. Aceasta este Hotàrflrea de Guvern nr. 606 din 25 mai 1990. data aadar cu 0 promptitudine uimitoare, la trei zile dupa primirea Notei.

In acel moment, exista o HotArflre (nr. 140/1990) care regle-

334

menta inetodologia elaboráni hotàrârilor de guvern. Iatä cteva extrase din anexa acesteia:

1. Proiectele de decrete-lege, decrete §i hot.rãri ale Guvernului vor fi elaborate de ministere §i celelahe organe centrale, fiecare In domeniul sàu de activitate.

2. Proiectul de act normativ va fi Insoit de o notA cuptinzand fundamentarea reglementärii §i imp1icaiile acesteia. ... Nota de fundamentare semnatä de ministrul care a elaborat proiectul va cuprinde §i meniuni cu privire la publicarea actului In Monitorul Oficial. ( ... )

4. Proiectele din dorneniile economico-financiar, comer exte-rior. re1aii externe, muncii §i ocrotirilor sociale elaborate de alte organe decât cele de resort, vor fi avizate In mod obligatoriu,, dupA caz, de ctre Ministrul Economiei Nationale, ( ... )

Toate proiectele de acte normative se avizeazä de Ministerul iustiiei precum §i de ministerele interesate.

5. Proiectele de decrete-lege. decrete §i hotàrri, elaborate cu respectarea prevederilor de niai sus. vor 11 Inaintate Guvernului.

Se poate constata cA, In cazul Hotàrâni 606/90, toate aceste norme metodologice, deosebit de dare, au fost IncAlcate flagrant.

Scrisoarea adresatã de d-1 Peire Roman Procurorului General

Ca urmare a invitaiei ce ,ni-açifacut de a exprinia un punct de vedere asupra acuzaiilorfornzulate Impotriva mea de cátre Corpul de Control al Primului-ministru i Inaintate Parchetului General (In 1993, n. m.). aduc urmãtoarele precizári i opinii:

Astfel Incepe o lunga scrisoare, practic inutilizabilà sub aspect juridic, In care d-1 Petre Roman incearcA sã se apere de acuzaiile, deosebit de dare, care i-au fost aduse. Meritá observat refuzul d-lui Roman de a fi obiectul unei anchete. d-sa putând fi doar invitat de a exprima vu punct de vedere. FrapeazA asemãnarea, pãnà la identitate, a acestei atitudini. cu atitudinea d-lui Roman din timpul audierii sale de cätre Comisia parlamentarA de anchetä a mineria-dci din iunie 1990.

Scrisoarea d-lui Roman exphcA ceea ce d-sa crede a fi ,,modul

335

de funclionare al guvernelor din toate 16rile civilizat&', In care ,,votul majoritar flu poate avea decât un caracter orientativ" (sic!),

,,nefiind de conceput ca minitrii responsabili Intr-un domeniu sá aibA, doar prin jocul votului, un cuvânt determinant Intr-un alt domeniu". Ar rezulta deci ,,cã flu este necesar ca too minitrii sà participe efectiv la luarea unei hotàrâri guvernarnentale", astfel cii ar fi posibil, adicA legal, ca ,,anumite hotrâri, de mai micA impor-tanlà... sá fie luate de cAtre un grup mai mic de minitri, de Biroul Executiv al Guvernului sau de primul-ministru. Cu timpul, s-a creat o uzaná In aceastà privinâ §i ea flu are nirnic ilegal sau anormal." Astfel, conform ,,precizArilor §i opiniilor" d-lui Roman, ,,pretutin-deni In t5Ae civilizate", ca §i In România anului 1990, cele mai multe hotr3ri de guvern, respectiv cele ,,de mai micA importanA" - Intrucât, In activitatea oricArei institui, problemele de mare im-portanla sunt mai pulin numeroase decât cele de micA importanA - pot fi luate de primal ministru, singur. AceastA pledoarie este In evident conflict cu legislaia In vigoare In 1990 (in parte semnatA chiar de d-1 Roman), care nu distinge Intre hotArãri mai importante sau mai puin importante. Aitfel spus, d-1 Roman susine un neadevAr.

In privina atribuirii de locuinte din patrimoniul fostului PCR, d-1 Roman afirmA: Ar fi Impotriva bunutui sirn, a posibiiitãilor practice, a u.zanelor ,ci chiar a scopului legii ca actele de adminis-trare a pairimoniului fostului PCR sA se adopte, toate, In plenul Guvernului, prin hotãrâri ale acestuia. Legea insA,ci flu a forinulat o asemenea exigenjà. Afirmalia constituie un neadevAr flagrant, deoarece, la cap. 3, al. 1, legea prevede chiar acest lucru.

Analizarea altor pasaje ale scrisorii ar genera comentarii similare. D-1 Roman Incheie ale sale precizãri ci Opinu Cu sperana Ca precizarile de mai sus vor servi pentru elucidarea rapida, corectä ijustd a cazurilor cu care inutil, inoportun ci ilegal (vezi art. 108,

at. 2 §i 3 din GonstitL4ie) Procurorul General a fost sesizat.

336

Corespondença dintre Departamentul de Control ci Parcitewl General pe tema neregulilor In atribuirea unor case §i ternuri (julie — august 1997)

In urtna finalizärii Notei privind sitnaia atribuirii ilegale de locuine (circa 1 julie 1997), seful Departamentului de Control s-a adresat Ia ii .07.97 Procurorului General. d-Iui Nicolae Cochines-cu, din urrnàtoarele motive:

1. Uncle 5oliqii de neIncepere a urinãririi pen ale date de Parchetu.l General sunt, In opinia noastrã, vädit netemeinice. Va supunern atençiei, cu titlu de exemplu, douä dintre aceste solzqii:

a. in scopul repartizãrii cu chine a apariatnentului din Soseaua Kiseleffur. 24, d-1 Adrian Severin aj'acut la 25 ianuarie 1991 urinãloarea declarae scrisã: ,,declar pe propria raspundere Ca nu posed altà locuinlá. in prezent locuiesc Impreuna cu parinii, care au propriet ate personalã." Declaralia d-iui Adrian Severin flu corcspunde adevàrului Intrucât define In pmprietate, ITnpreunã cu sofia sa. Severin Emilia-Maria-Margarita, Inca din luna martie 1985, un apartament proprietate personala In Bucareti (..).'

6. D-1 Petre Roman a emis personal (...) 4 hotàrâri de guvern (...) Parchetul General a dispus neInceperea urmãrinii penale având In vedere ,,Irnprejuràriie concrete in care au fast adoptate aceste acte normative". fàrã a preciza însà In cc anwne au coastal aceste ,,Irnprejurani concrete" de naturà sa exonereze de rãspwzdere.

2. Parchetul General nu s-a pronun(at nici pânà la data aceasta cu pnivire la uncle fapte cu care a fost sesizat Inca de la sfaqitul anului 1993 de cãtre Departamentul de control, astfel:

a. Dosarul nr. 7/735/15.11.1993, fila 9: d-I Traian Bãsescu, pentru infracçiunile de fals §i uz de fals, In legatura cu obinerea locuinlei din Bd. Aviatorilor nr. 57;

b. Dosarul nr. 7/828/15.12.1993, filele 10 ci 11: d-1 Adrian Severin, pentru infracliunea de abuz In sen'iciu, In legatura cu repartizarea unei locuine d-lui Bujor Bogdan Teodoriu;

c. Dosarul nr. 7/828/15.12.1993, filele 12 i 13: d-1 Bujor

*) Mai nou. d-I Severin se apArA afirmãnd cA de fapt declara(ia §i semnitura de pe actul de Inchiriere a tocuin(ei (care seamãnA izbitor Cu SCrISUI §i sernnã-tura (-I-Iui Severin) nici flu i-ar apar(ine.

337

Bogdan Teodoriu, pentru infraciunea de fals In declaraii, In legatura cu obtinerea a douã locuine. ( ... )

La aceste IntampinAri ale §efului Departamentului de Control, d-1 procuror general Nicolae Cochinescu se menine pe poziia neInceperii urmäririi penale In toate cazurile invocate. Iatá câteva dintre justificàri.

In cazul .locuinei d-lui Adrian Severin, d-1 Cochinescu afirmá: S-a avut In vederefaptul cà la data solicitãrii apartamentului,

d-1 Adrian Severin nu era proprietarul locuinei din str. Dr. Felix nr. 97, ci a unei cote indivize, imobilul aparinând In indiviziune soilor Severin Adrian si Emilia si socrului acestuia Pineta Mihail.

Potrivit §1 deciziei nr. 5/1975 a Plenului fostului Tribunal Suprem, ,,sunt asimilati cu eel care nu au locuine ci care pot fi trecui pe lista de priorit ate si cel ce este propietar in indiviziune al unui apartament '.

Pentru aceste considerente s-a aprecial In mod just cñ declarafia d-lui Adrian Severin flu constitute infraqiunea deja/s In declara3tii.

Iatá raspunsul pe care 11 va de d-1 Valerian Stan acestei soluii a Parchetului:

Soliqia Parchetului General este netemeinicà # nelegalá Intrucât textul Deciziei nr. 5/1975 a Jost citat ci invocat In mod t,unchiat, fara afi reprodusã partea a doua a sa, potrivit cãreia proprietani In indiviziune pot fi asimilaçi cu cei fara locuiiqe numai dacà ,,nu all posibilitatea de a-lfolosi (apartamentul In copropriet ate, n.n.) efectiv ca locuinlá, deoarece nu le asigurä suprafata locativã legala".

Invocând In mod selectiv legea 5i ignorând faptul cã d-1 Adrian Severin avea asiguratã suprafaa locativã legala (50 m.p. pentru 2 persoane, faa de 20 m.p. cat prevedea Legea nr. 5/1973), Parche-tul General a dat §1 In acest caz, In mod flejustflcaL, soluia nelnceperii urmãririi penale.

In cazul celor 4 hotàrâri de guvern emise ilegal de d-1 Petre Roman, d-1 Cochinescu afirmá:

In legatura cu Incàlcãrile de lege seinnalate privind elabora-Tea Sl adopt area HG nr. 607/1990, 699/1990 i 700/1990 (HG nr. 606 este omisA, n.m.), prin care s-au atribuil In folosina Indelun-gaLa terenunle necesare Societãt i/or Gomerciale ,,Jelyne" - Frana, ,,Gavrila Siva" ci ,,TV Rom mi" SRL pentru construirea unui

338

ansamblu de clãdiri tip galerii comerciale, Sercice auto Mercedes §i birouri In Municipiul Bucurecti, In strãzile Lipscani, C.A. Rosetti, Jaques Elias, Decebal, Calea Mosilor, Bd. Dacia si 1848.

Principalii aqionari ai societãilor erau cetäeanul francez Agop Kirmiziyan, Costicã Gavrilã §1 Jon Tiriac.

Pe baza probelor administrate s-a di.spus (...) neInceperea urmã-ririi penale, apreciindu-se cã In cauzele respective nu s-au sàvârcit infraqiunile defals intelectual ,ci abuz In serviciu, imputate d-lui Petre Roman.

S-a rqinus faptul cá, In perioada de dupà 27 decembrie 1989, date fund condiliile concrete In care guvernul postrevo1uionar Ici desfáura activitatea, flu se mat folosea vechea metodologie de adopt are a hotãrârilor de guvern, care era depasita, greoaie ci inaplicabilã. (HG 140/15.02.90 nu era In mai sau iunie 1990 nicidecum veche ori depaita; ea era greoaie §i neaplicabilà doar pentru cei care voiau sà eludeze legea, n.m.)

Necesitatea practicà de emitere a unor pro iecte de acte norma-tive solicitate de to ate sectoarele vieJii economico-sociale §1 politice, absenJa unui aparat de specialitate, a arhivelor si organizãrii act i-vità3tii de secretariat, a impus Infapt elaborarea unei proceduri sim-plficate, constând In adoptarea la nivelul Plenului Guvernului nu-mai a hotärârilor de interes general, la nivelul Biroului Permanent al Guvernului a celor interesând mini.sterele, jar pentru celelalte probleme cum au Jost i cazurile analizate, numai prin rezo-luia primului ministru. (Se poate vedea cum d-1 procuror general ca1chiaz ,,precizàrile §i opiniile" din scrisoarea d-lui Petre Roman; In bc sã combatá Incãlcarea legii de càtre fostul prim-ministru. d-1 Cochinescu incearca sà o justifice, n.m.)

s-a apreciat cã hotãrdrile de guvern la care s-a facut referire aufost date In conformit ate cu dispozitiile legale.

Din cercetariie efectuate a rnai rezultat cã flu s-a produs vreun prejudiciu jar d-1 Petre Roman flu a beneficial defoloase materiale (este cu totul neclar cum s-a putut dovedi cä d-1 Roman nu a primit nimic In schimbul solicitudinii cu care a oferit oamenior de afaceri respèctivi atâtea clAdiri In zona ultracentralä a Capitalei, n.m.)

De aitfel, legea rãspunderii rnini.steriale flu a Jost adoptatä, mernbrii guvernului neputând fi tra,ci la ràspundere pentru acte de guvernare Indeplinite In virtutea mandatului br. (Este stupefianta aceastà totalà exonerare de raspundere ai unor ceteni ai Romfi-

339

niei Codifi Penal §i Codul de Procedurã Penalà se aplicä §i unor foti minitri; pare de necrezut Ca procurorul general sá ignore un adevAr atât de evident. n.m.)

IatA rAspunsul pe care d-1 Valerian Stan 11 va da acestei soluii a Parchetului General:

Soluçia Parchetului General este netemeinicà §i superficiala In senul cã la data la care d-1 Petre Roman emitea cele 4 hotãrâri de guvern (lunile mai ci iunie 1990), ,,vechea metodologie... depa.ita, greoaie i inaplicabila"fizsese abrogath, find Inlocuitã cu un cadru juridic nou, adecvat §i foarte bine adaptat la ,,cond4iile concrete post -revolutionare ". Este vorba despre decretul lege nr. 10 din 31 decembrie 1989 privind organizarea §i funqionarea Guvernului Rornâniei §i despre HG nr. 140 din 15 febtuarie 1990 privind adoptarea proiectelor de reglementare a dorneniilor viqii economice ci sociale. Cele doua acte normative flu distingeau - a.a cum susi-ne In soliqia sa Parchetul General - Intre hotãrâri de guvern ,,de interes general", adoptase de ,,Plenul Guvernului", §i hotãrâri de guvern de interes particular, pentru care safifost suficienta rezolu-tia primului mini.stru ".

Potrivit acestor acte normative, toate proiectele de hotàrâri de guvern trebuiau sup use §i aprobarii ,,Plenului" Guvernului.

In soluionarea sesizãrii (...) Parchetul General trebuia sá aibá In vedere di.spozitiile CP §i GPP.

In cazul d-lor Traian Bàsescu §i Bujor Bogdan Teodoriu, rás-punsul Parchetului General fie CA eludeazA problema, fie CA ignorA unele dintre obiectiile ridicate.

Obieciile Departamentului de Control la soluiile prezentate de Parchetul General prin scrisoarea sa din 7 august 1997, In parte prezentate mai sus, urmau sA fie Inaintate noului procuror general, d-1 Sorin Moisescu. Dl Valerian Stan n-a mai apucat sA trimitA aceastA sesizare, Intrucât la 27 august 1997 a fost demis.

340

AN E X E

ZIAR1TII CITA'Jl IN CAPITOLUL I

T. Alexandru luliana Gheorghe Raluca Apirculese Marius Ghilezan Ceo Asavei Anca Hriban Genica S. Barb Vasile lancu Petre Mihai Bàcanu C.H.Ila Donna Bãeu Luca Iliescu Cälina Berceanu Gh. D. Ion Ion Emil Berdelei 5tefan CMin lordache Lucian Bitai Gilda Lazr Cahn Bostan Tiberiu Lovin Liliana Brad Romulus Maier Bogdan Burileanu Liviu Man Cristian Butaru Oana Marinescu Ristana Buzac Florin Gabriel Màrculescu Simona Chendrean Al. Mihalcea Loredana Chirnoiu Valentin Mondoc lulian Chivu Leonard Munteanu Cameia Ciobanu Miruna Munteanu Laurenpu Ciocàzeanu D.D.Mutu Florin'Ciuca§ Viorel Nistor Florin Mircea Cocoroz Dan Niu Cristi Dimofte G. Oanä Ana Dinescu Cristian Oprea Liliana Dobre Sabin Orcan Traian Dobre Viorel Patrichi Dumitru Enache Ileana Petre Serban Enescu Radu Piciu Clementina Filip Irma Pop M. Florin Flavius Popa Mariana Gavrilä Nadia Popa Georgiana Georgescu Simona Popescu

341

Dan Preisz L. Putineanu Gh. I. Rádulescu Alma Ristea Rzvan Savaliuc Nicoleta Savin Livia Salpacan George Scarlat Magda Severin Oana Stànciulescu Gabriel G. StAnescu Mircea N. Stoian Ada tefan

Horia Tabarcea Claudia Târziu Mihai Toader Lucian Tudorancea Rita Turc Adriana Tigauila Daniel Uncu lulia Vaida Càtálin VArzaru Ana Maria Vinan Constantin Vorniceasa Claudiu Vulpan Cristina ZArnescu

342

BIROUL ELECTORAL CENTRAL

LNFOIIMARE CU PRIVIRE LA MODUL DE DESFASURARE A ALEGERILOR PARLAMENTARE I PREZIDENJIALE DIN NOIEMBRIE 1996

Prin Hotàrârea Guvernului Romãniei nr. 578 din 17 julie 1996 publicata In Monitor-ui Oficial al Romdniei din 31 julie 1996 s-a stabilit ziva de durninicA, 3 noiem brie 1996 pentru alegerea Camerei Deputailor, a Senatului §i a Preedintelui României, jar prin Hotárârea Guvernului Românjei nr. 581 din aceeai data s-a aprohat programul calendaristic de aplicare a Legilor nr. 68/1992 §i nr. 69/1992.

Conform programului, la 4 septembrie 1996 s-a efectuat tra- gerea la sori a celor 7 judecätori de la Curtea Suprema de Justiie, care urmau sa facä parte din Biroul Electoral Central, jar la 5 septembrie 1996 acesta §i-a Inceput activitatea. Ulterior, la 7 octombrie 1996 Biroul Electoral Central a fost Intregit, conform legii, cu reprezentanii partidelor politice.

Activitatea Biroului Electoral Central s-a desfáurat In limita competenelor stabiite de Legile nr. 68/1992, colaborãnd cu Co-misia TehnjcA Centralä §i Comisia NaionalA pentru StatisticA, ceea ce a dus la stabilirea unor so1uii optime de coordonare §i Indruma-re corespunzAtoare a activitâi1or Birourilor electorale judeene §i al Municipiului Bucureti.

S-a luat cu fermitate poziie Impotriva unor afirmaii exprimate de formapuni politice ori de unele mijloace de informare In masà, pnin care se Incerca acreditarea ideji, In rândul electoratului, cá a-legerile vor Li caractenizate de niari fraude. S-a demonstrat. f4osind toate posihilitaile. Ca aceste afirrnalii sunt lipsite de once temei. colnponena §i profesionalismul membrilor Biroului Electoral Central constituind o garançie asupra cáreia nu poate plana nici o bãnuialA.

Au fost dezbAtute pe larg §i analizate cu toti membnii Biroului Electoral Central problemele importante §i cele controversate, In final adoptându -se soluii corespunzätoare, de natura a Indruma Birourile electorale ale circumscripiilor judeene.

Dintre problemele viu disputate §i pe lang analizate menionAm:

343

stabilirea numärului de deputai §1 senatoxi In raport cu norma le-gala de reprezentare, desemnarea de observatori intern] §i externi, modelul buletinelor de vot §i altele.

Intreaga activitate s-a desfaurat Intr-un cimat de transparent!, punând la dispoziia partidelor angajate In competia electoralA, precum §i a reprezentaniior mass-media, toate datele §i infonnaii-le care au fost solicitate, manffestãnd promptitudine §i solicitudine In rezolvarea operativá a tuturor sesizarilor primite.

Prin grija Guvernului României, Biroul Electoral Central a avut la dispoziie un modern centru de presA, cu doth.ri la nivelul satisfa-cerii tuturor exigenelor. ceea cc a asigurat informarea pro mptA a mass-media.

Modul de solutionare a problemelor, temeiurile care au stat la baza hotàrârilor adoptate au fast puse la dispozia celor interesati, ceea ce a oferit satisfactia Inmturarii atmosferei de suspiciune In care a debutat activitatea Biroului Electoral Central, acesta primind In final aprecieri favorabile din partea liderilor politici reprezentând integral eicheru1 forelor politice din jara noastra.

Situaia petitiilor primite §i hotàr&rilor adoptate sunt aratate detaliat In anexele 1 §i 2 a prezentei inforniAri.

Preedintele Biroului Electoral Central a purtat discui CU FC-

prezentann OSCE, ai Guvernului SUA, precutn §i cu reprezentani ai diverselor organizaii interne §i internaionaie care au ca scop a-pärarea drepturilor omului, fácând expuneri despre sistemul elec-toral din România §i despre progresele Inregistrate In tara noasträ pe tärãmul democratizArii §i consolidArii, atât a statului de drept, cat §i a societàii civile, ecourile acestor discuii având un caracter pozitiv.

Acreditarea observatorilor §i reprezentanilor mass-media strAini a fost. de asemeni, un prilej de a-i pune la curent cu realitAile societAii româneti.

Condiii de lucru

Sediul pentru desiurarea activitAii Biroului Electoral Central a fast stabilit In clãdirea Salii Palatului, aripa Creulescu.

Pentru hiroul preedintelui a fost afectatA o camera spaoasà, funcionala, unde au fost primii candidaii la preedinia României

344

atunci când au depus dosarele, lideri ai partidelor §i ai aliane1or po-litice sau electorale, mass-media §i personalitái politice marcante.

Ceilaip §ase judecAtori ai Curii Supreme de Justiie§i-au desfA-§urat activitatea In condiii improprii, Intr-un singur birou, fàrá aerisire §i Mrä luminA natural.

Aceleai condiii necorespunzAtoare au avut §i reprezentanii partidelor care au fAcut parte din BEC ct §i personalul de spe-cialitate detaat de la Comisia NalionalA pentru StatisticA.

Trebuie evideniat totui, cA In ceea ce privete posibilitatea de comunicare a BEC - telefonic, prin FAX sau teletransmisie de date - au fost asigurate condiii optime, de naturA a nu crea disfunctio-nalitáti In legaturile operative cu organismele care au participat la procesul electoral.

Sistemul informatic de centralizare a rezultatelor votArii

Activitatea de centralizare a rezultatelor votArii la nivelul Birou-rilor electorale judeene §i Biroului Electoral Central s-a bazat pe sistemul informatic ,,ELECT'96".

Realizarea §i implementarea acestui sistem a necesitat utilizarea de importante resurse umane (specialiti informaticieni §i statis-ticieni) §i inateriale (microcalculatoare, imprimante, copiatoare, dischete, hârtie etc.).

Securitatea datelor a fost asiguratA printr-un sistem de Incrip-tare a datelor bazat pe parole stabilite de preedinii Birourilor electorale judeene.

Sistemul informatic ELECT'96 privind centralizarea rezultatelor votArii, repartizarea mandatelor la nivel de circumscripe electo-raiL repartizarea la nivel de tarA a mandatelor §i desfáurarea acestora pe circumscripii electorale, respectA prevederile Legii nr. 68/1992 §i Legii nr. 69/1992.

ELECT'96, realizat de Comisia Naponala pentru Statisticä, a fost aprohat de Biroul Electoral Central §i are implementate §i pre-vederile HotArrii Biroului Electoral Central nr. 39/21.10.1996.

Pentni integrarea funciunior sistemului informatic ELECT'96, tehnica de calcul a fost conectatà Intr-o reea la nivel national, asigurndu.se comunicarea Intre Birourile electorale de circum-

345

scripie §i Biroul Electoral Central. Trebuie reinut §i faptul cà aceiai specialiti, cu sprijinul repre-

zentanelor IFES, au asigurat §i repartizarea observatorilor interni pe secii de votare, In lipsa Inelegerii Intre organizaii1e neguver-namentale participante, aceastA operapune fund practic imposibil de realizat In alt mod. (La cele 15 117 secii de votare au fost acre-ditao 11 561 observatori principali §i 1 929 observatori secundari, inând cont §i de posibi1it6ile concrete de deplasare ale acestora.)

Propuneri ,,de lege ferenda"

Ca urmare a aplicArii prevederilor Legilor nr. 68 §i 69/1992 §i nr. 27/1996, s-au mnregistrat unele greuti cauzate de anumite imperfecliuni ale reglementarilor rnenionate, pe care le semnalãm In scopul examinàrii oportunitAii unor iniative legislative.

- Astfel, apreciem cA se impune crearea unui BEC permanent, instituie autonomã sau funconând pe lârigA Parlameiitul Ro-mâniei, cu buget propriu(indiferent de màrimea acestuia).

Printre principalele atribuii ar trebui sA figureze urmäiirea tine-rii la zi a listelor permanente, eliherarea cArtilor de alegator, exarni-narea §i acreditarea observatorilor, organizarea §i coordonarea ale-gerilor, verilIcarea - prin organismele competente - a autenticitatii semnAturilor sustinátorilor candidatior, propunerea inodificArilor legislative necesare perfecionarii activitatii electorale, arhivarea documentelor ce privesc alegerile .a.m.d.

In perioade electorale se vor utiliza resurse umane §i materiale din celelalte insitutii publice.

MentionAm cA asemenea organisine existd In multe state din lurne. - Fi,area prin lege a organisrnului Indreptait sà actualizeze -

conform art. 3 din Legea nr. 68/1992 - anexa la legea menonatA, referitoare la numArul de mandate ce corespunde numàrului de locuitori existent, pentru realizarea principiului reprezentárii proporiona1e In organul legislativ.

- Stabilirea prin lege a unor rnásuri care sä asigure Indeplinirea consecventä a sarcinii actualizArii listelor permanente de alegãtori, de cãtre cei care au aceastá obligaie.

- Perfectionarea modelului càrtii de alegAtor care, aa cum este descrisA de lege, este uor de reprodus In scop de fraud. In acest

346

sens, se poate examina posibihtatea introducerii mai multor date de identificare a titularului, eventual fotografie §i cea a tipàririi br pe suport magnetic.

- Seciile de votare sà fie organizate la cel mult 1 000 locuitori. - In Capitalà sá se formeze circumscrippi electorale pe sectoa-

re, In situaa actualà existând grave perturbari In faza de centra]i-zare a voturilor pe circumscriplie.

- Mrirea numãrului de susinAtori ai candidaturilor, prevzut de art.5 din Legea nr. 68/1992 §i de art. 9 alin. 2 lit. c din Legea nr. 69/1992.

- Instituirea obligativitaii prezentArii de cAtre candidai a unui certiflcat constatator al stárii de sànátate.

- Propunerile de candidaturi la preedine sá fie acceptatA du-pa 10 zile de la primirea br, In limp ce semnAturile susnatori1or sa fie verificate, prin sondaj, de cAtre organele abilitate. Eventual, sà se instituie sanciunea decaderii din dreptul de a candida, pe lânga celelalte consecine, dacà un numAr de semnàturi se dovedesc a fi fictive.

- Inlocuirea sistemului de candidaturi pe bazA de scrutin de listã cu candidaturi individuale.

- Precizarea prin lege a ordinii tiparirii candidaturilor §i a dispunerii acestora (coloana sau rand). Stabiirea, prin Legea nr. 69/1992, a modelului de buletin de vot pentru turul doi de scrutin.

- Inasprirea sanciunior pentru nerespectarea normelor de des-faurare a campaniei electorale §i, de aitfel, a tuturor sanciuni1or pentru Incálcarea legii electorale. Generalizarea drepturilor de constatare a contraveniior de cAtre Birourile electorale de circum-scrippe electoralà, la toate Incálcàrile de lege.

- InlAturarea posibilitaii, prevAzutA de art. 47 alin. 5 din Legea nr. 68/1992, de a se efectua afiaje In alte locun decât cele stabi-lite de autoritAi.

- Stabilirea unui calendar electoral care sä permita desfaurarea corecta a unor activitAti. Spre exemplu, comunicarea numArului de candidati pe partide §i a reprezentanilor partidebor politice Care fac parte din birourile seciior de votare, In termen de 24 de ore de la desemnarea preedini1or acestor birouri, Ingreuneazá considerabil completarea birouribor §i da natere la numeroase contestaii.

- Regãndirea sistemului de vot cu buletin, aa cum este actual-mente reglementat. Spre exemplu, In buletin se poate imprima nu-

347

mai denumirea partidelor politice, alianelor politice sau electorale, - numele §i prenumele candidailor pentru fiecare dintre acestea putand fi afiat In cabinele electorale, pentru orientarea oppunior alegatorilor.

- Stabilirea pragului electoral (art. 65 alin. 2 din Legea nr. 68/1992) La ccl puin 5% din voturile valabil exprimate pe tarA.

- Atribuirea unui mandat de deputat organizaiilor minoritàtior naionale legal constituite (art. 4 aIm. 1 §i art. 68 alin. 1 lit. g din Legea nr. 68/1992), sã se facä numai dacg au obpnut pe Intreaga

un numr de voturi egal cu cel puin 10% din numárul mediu de voturi necesar pentru alegerea unui deputat.

- Imbunäth.irea algoritmului de repartizare a mandatelor, Incât sá refiecte mai bine opiunile electoratului la nivel de jude.

- lnlàturarea limitArii numàrului de observatori interni la secii-le de votare §i extinderea posibiltAii de observare a mai multor faze ale procesului electoral, inclusiv la birourile de circumscripie electoralà, corelatA cu instituirea normelor de conduità In procesul de observare, pentru a se Inlàtura stânjenirea activitãii membrilor birourilor electorale.

Concluzii

Alegerile parlamentare §i prezideniale desfáurate in noiembrie 1996 au constituit o nouà §i importantA dovadA cA România §i-a reluat locul alàturi de popoarele libere ale Europei, contientä de menirea ei istoricà In aceastA zonA geopolitics.

Dei au existat uncle deficiene §i disfuncionalitAi pe parcursul procesului electoral, desfilurat timp de peste douA luni, acestea au fost izolate §i nesemnificative, Indreptãind aprecierea cu caracter general, pe plan naiona1 §i intemaional, cA alegerile au fost libere §i corecte, constituindu-se Intr-un exerciiu democratic definitoriu pentru progresele Romãniei In consolidarea principiior statului de drept, ceea cc justificil accederea sa In rândul tArilor din prima linie a civilizaiei.

Semneazá judecAtorii BEC: CosticA lonescu (Preedinte), Mircea Aron, Vasile Boroi, Stefan Mateescu, Paul Mitroi, Florica Robescu, Maria Rou.

348

SISTEMUL INFORMATIC ELECT '96

Sistemul informatic ELECT'96 privind centr4izarea rezultatelor votàrii, repartizarea mandatelor in nivel de cirumscripie electo-ralA, repartizarea la nivel de tarA a mandatelor §i desfäurarea acestora pe circumscripii electorale, respecta prevederile Legii nr. 68/1992 §i Legii 69/1992.

ELECT'96, realizat de Comisia Naponala pentru Statisticá, a fost aprobat de Biroul Electoral Central §i are implementate §i prevederile HotArâni BEG nr 39 din 21 octombrie 1996.

Potrivit proiectului ELECT'96, principalele proceduri automati-zate au fost:

- realizarea bazei de date privind candidaturile pentru alegerea Camerei Deputailor, Senatului §i Preedinte1ui României;

- generarea ,,ecranelor-calculator" cu denumirea partidelor politice §i aliane1or politice, prenumele §i numele candidailor independeni, pentru Camera Deputai1or §i Senat, prenumele §i numele candidaior pentru alegerea Preedinte1ui României (85 ecrane-calculator penru introducerea datelor);

- introducerea §i controlul datelor din procesele verbale (CD/SV, SISV, P/SV) Incheiate de Birourile electorale ale seciior de votare, separat pentru Camera Deputaii1or, Senat §i Pree-dine, la nivelul Birourilor electorale de circumscripe (45 339 de procese-verbale Incheiate de càtre 15 113 secii de votare din cadrul celor 42 circumscripii electorale);

- realizarea la nivelul fiecArei circumscripii electorale a unei baze de date cu rezultatele votárii constatate de cAtre birourile seciilor de votare (42 baze de date);

- editarea din bazele de date a continutului fiecrui proces-ver-bal (tripletul CD/SV, S/SV, PISY) Cu rezultatele votàrii constatate la nivelul seciilor de votare §i verificarea acestora cu procesele-verba-le originale pentru autentificarea datelor din bazele de date de ctre preedintele §i membrii Birourilor circui-nscripior electorale;

- centralizarea rezultatelor votrii la nivel de circumscrippe electoralA, separat pentru Camera Deputailor, Senat §i Preedinie

In principal, de di Constantin Chirca

349

§i obinerea automata a proceselor verbale (CD/CE, S/CE, P/CE) cu rezultatele votArii din fiecare circumscripie electorala;

- transmiterea la Biroul Electoral Central a coninutului celor 42 de haze de date judeene §i realizarea bazei de date centrale Cu

rezultatele votàrii din cele 15 113 secii de votare §i rezultatele obinute In urma centralizArii la nivel de circumscripie electoralä (45 339 de procese-verbale Incheiate de cãtre birourile seciior de votare §i 126 de procese-verbale Incheiate de cAtre Birourile circumscripuIor electorale);

- centralizarea la nivel de tara a rezultatelor votàrii, din cele 42 de circumscripii electorale, separat pentru Camera Deputailor, Senat §i Preedinie;

- efectuarea automata a operaiunior de calcul pentru selecta-rea partidelor politice, alianelor politice care Indeplinesc condiiile de prag electoral (art. 66 (1) §i art 66 (2));

- calculul automat al ,,majoritAii absolute" pentru primul tur de scrutin privind alegerea Preedintelui României (art. 81 (2) din Constituia României) §i obinerea procesului-verbal cu rezultatele pe tara pentru alegerea Preedinte1ui României;

- transmiterea la Birourile electorale de circumscripie a listei cu partidele politice §i a1ianele politice care au Indeplinit condiiile de prag electoral;

- executarea operaiunior de repartizare §i atribuire mandate pentru deputai §i senatori - etapa I - la nivel de circumscripie electoralA, conform algoritmului din Lega nr. 68/1992, art. 66 (4);

- centralizarea la nivel de arA a voturilor neutilizate sau inferioare coeficientului electoral de circumscripie, din cele 42 cir-cumscripii electorale §i executarea la nivel de BEC a operaiunior de repartizare §i desfurare a mandatelor pe circumscripii electo-rale— etapa a TI-a - la nivel de tard, conform algoritmului din Legea nr. 68/1992, art. 66 (7);

- obtinerea automata a proceselor-verbale §i a ,,comunicArilor". la nivel de circumscripie electoralA §i Birou Electoral Central;

- realizarea de situaii statistice cuprinzând rezultatele votArii, repartizarea §i atrluirea mandatelor, separat pentru Camera Depu-tailor §i Senat, la nivel de circumscripii electorale cat §i la nivel de Birou electoral Central;

- realizarea de situaii statistice cuprinzând rezultatele votArii pentru alegerea Preedintelui României.

350

Proiectarea, realizarea, implementarea §i exploatarea sistemului ELECT'96 a necesitat utilizarea de importante resurse umane matenale (specia1iti informaticieni §i statisticieni, tehnicA de calcul §i alte echipamente) din cadrul Comisiei Nationale pentru Statisticà i Direciior Judeene de Statisticà (Directia Generalä de Statisticá

a Municipiului Bucureti). Astfel, pentru sprijinirea activitàilor Bi-rourilor electorale Judeene, au fost alocate microcalculatoare Pen-tium (intre 4 §i 8, In funcie de numàrul de secii de votare), impri-mante laser, 25-35 specialiti informaticieni i statisticieni, jar pen-tru Biroul Electoral Central, 25 microcalculatoare Pentium, impri-mante laser, copiatoare tip XEROX, materiale consumabile (hârtie, dischete, toner etc.) §i 75 specia]iti informaticieni §i statisticieni.

Pentru integrarea funciunilor sistemului informatic ELECT'96, tehnica de calcul a fost conectat Intr-o reea la nivel national, asi-gurându-se coniunicarea Intre Birourile electorale de circumscripie i Biroul Electoral Central.

351

SCRISOARE DIN NUCOARA

D-lui Ion Diaconescu, preedinte1e PNTCD

MA numesc Chelu Alexandru, profesor pensionaI cu domiciliul In Nucoara, jud. Arge, §i sunt Impins de contiina mea sA vii aduc la cunotinA urmAtoarele.

Subsemnatul rn-am intors In localitatea natalA ca profesor, prin 1970, dupii o absenA de peste 20 de ani. Cu timpul mi-am dat seama cii In Nucoara ceva flu este In reguli, lucru ieit In evidentA mai cu seamii dupA Revo1uie. Pentru a ajuta Revoluia, pe care o credeam cinstitA §1 corectA. am depus pe 26 decembrie 1989 ju-miitate din pensie In contul Libertatea, iar Impreunii cu un cornitet din care fAceam parte, am strâns alimente §i bani pe care le-am trimis la Bucureti. La alegerile din 1992 am fAcut parte din biroul electoral comunal. In 1996 am avut delegaie din partea CDR sA fac parte din nou din biroul comunal, dar flu am fost prirnit. Pc mAsurA ce timpul a trecut de la RevoIuie, forele antidemocratice locale s-au coagulat §i Impotriva mea s-au declanat multe nepliceri i batjocuri, s-a aruncat cu pietre dupa mine pe ulitele satului de

ciitre Serban Elena, agent agricol la PrimArie, pentru a mA descu-raja In activitatea mea alituri de forele democratice, respectiv CDR. Din cci cfliva care conduc aceastii activitate antidemocraticA este cea amintitil mai sus, Serban Elena agent agricol la PrinuArie, din cuvintul cAreia flu iese nimeni, nici chiar primaruL AceastA persoa-nA ocupA postul de agent agricol fiirA sA aibA calificarea respectiva. §i zilnic trece spre casA In jurul orei 12, §i aceasta de ani de zile.

Primiiria are o mu1ime de funcionari; dei tara este In austeri-tate, la primiirie existA prim-vice-primar, agent agricol, contabil, guard comunal, o funconari stnAinii, un inginer agronom care nu iese din cuvintul agentei agricole, preceptor, pAdurar comunal - toi acetia la o comunii Cu 0 populaie de sub 2000 locuitori.

5erban Elena este soa fostului nomenclaturist 5erban Nicolae. fost instructor PCR, iar acum brigadier, care la rindul sAu este flu! Iui 5erban Z. Gheorghe, care find prizonier In Rusia a venit cu Divizia Tudor Vladimirescu §i a instaurat comunismul In Nucoara. A fost vicepreedinte al fostului raion Muscel §i a fost primar In

352

Nucoara pe timpul confiscärilor §i arestArilor de aici. Subsemnatul am fost ales de sAteni dupa Revolupe sA fac parte

din comisia de aplicare a legii fondului funciar. Nu am fost primit la nici o dezbatere de erban Elena, iar cei care i-au cerut dreptul de pamânt confiscat, negasind Inelegere la primrie s-au adresat justiiei. Exemplu - cazul d-nei Elisabeta Rizea, simbol al luptei Impotriva comunismului, care dei a câtigat In justie, datoritA autoritAior locale, flu §i-a recapatat tot pAmântul.

Pentru a Inelege §1 mai bine ce se IntãmplA la Nucoara, viidescriu cum au decurs alegerile din 1996.

La toate cele 4 (patru) tururi de scrutin locale, parlamentare §i prezideniale, preedinta de comisie a fost Serban Elena. Subsemnatul, dei am avut delegae din partea CDR, nu am fost primit sli fac pane din biroul electoral al secliei de votare.

Prin modal fraudulos al constituirii biroului secpei de votare §i al activitäii acestuia, comuna Nucoara nu are nici un consilier la prirnarie din partea CDR.

In ziva alegerilor generale §i prezidentiale, adicà In 3 §i 17 no-iembrie, am constatat cã, pentru a produce tensiune psihicA cetáe-nior votani, InAuntru lânga masa de votare erau prezeni §i stãteau pe scaune sotul preedintei seciei de votare erban Nicolae, fostul instructor PCR, acum brigadier silvic In comunä, Impreuná cu §eful seciei de poliie localà Dascàlu Sorin. In ziva de 3 noienibrie, afarA, un membru al comisiei din partea PSM sftuia cetAeuii sA voteze cu d-1 VAcroiu §i cu d-1 Iliescu. In ziva de 17 noiembrie, In secia de votare, lânga preedintele comisiei stAtea pe scaun cellilalt milipan - lonescu -, iar un alt membru din comisie, din partea PD, arAta cetAenior sá voteze cu d-1 Iliescu; el stàtea In picioare, pe lânga comisie. Eu §i soia mea am ieit din secia de votare §i ne-am dus acasL peste drum de de cAminul cultural §i eram extrem de Ingrijorai, plini de teamá §i fricá §i priveam prin fereasträ spre CAminul Cultural.

Dupá orele 22, dupA ce numáraserà probabil cele aproximativ 1000 de voturi, am auzit strigte de bucurie §i chiote In Cämin, iar membrii comisiei IncinseserA un joc de bucurie impreunA cu miii-tianul lonescu. Eu §1 sopa mea ne-am dat seama cA era Mu pentru noi, mai Cu seamä pe plan local, eu ftind de multe on avertizat. de cetáeanca erban Elena c5 trebuie sá pärsesc localitatea pentru c nu am nici un drept In comuná. Am ateptat cu mari emoii

353

orele 24 pentru a asculta priinele rezultate din sondaje. Când s-a anunat cä d-1 Emil Constantinescu are avans faA de d-I Iliescu, jocul §i chiotele din CAminul Cultural au Incetat, jar membrii comisiei au pAràsit Injurând CAminul Cultural §i au apucat care Incotro. A doua zi am aflat cá d-1 Iliescu avusese peste 80% din voturi In Nucoara.

V-am scris toate acestea pentru a vA da seama de perversitatea existentã In teritoriu, pentru cA inernbrii care fàceau parte din comisia de votare, indiferent ce partide reprezentau - PD, PSM, PRM — toi Indemnau pe cetàeni sa voteze cu d-1 Iliescu.

La nici unul din cele 4 tururi de scrutin flu s-au afiat rezul-tatele alegerilor.

Pentru a ma descuraja In activitatea pe care am desfaurat-o alàturi de CDR, mi s-a Inscenat un proces penal initiat de Serban Elena Impreuna Cu SOUl acesteia, impreunA. cu organele locale de politic, instanta aniendându-mA cu 70 000 lei amendä penala Inaintea alegerilor locale. Posed documente cA nu surit vincvat, dar legátura dintre cei locali §i cei care au instrumentat cazul a fost evidentä In mintea mea; mA refer la prefectura, poliie, justiie. OricAnd, la o anchetA, pun la dispozipe cA flu am fost vinovat §i cA totul a fost o Inscenare. Am Intâmpinat IncA multe aite greutA ( ... ).

Ca membri ai PNTCD atAt subsemnatul ct §i soia mea ne facem datoria de a vA avertiza CA Dvs., cei de la Centru, dacA flu veti ajuta ca In teritoriu sA se producA schimbAri, In special In aparatul administrativ, care sA corespundA noii configuraii politice, s-ar putea ca ziva de maine sA ne dezamAgeasca pe top, pentru cA In teritoriu forlele antidemocratice se IntAresc §i au de partea br prostimea, §i iau ca mArturie ceea ce se Intâmpla In Nucoara, unde tot mai dese sunt vociferArile cu expresii defAimAtoare la adresa puterii actuale. DacA nu veti face §i In teritoriu ceea ce a fAcut §i face d-1 Stere Gulea la TVR sau d-1 niinistru Dejeu la Ministerul de Interne, veti avea Ca martor viitorul la ceea ce vA scriu eu astAzi. Ei vor §ti ce sA facA Cu noi. dacA Dvs. flu §titi ce sA facei cu Puterea pe care numai Durnnezeu v-a dat-o. ( ... )

In Incheiere, tuturor celor care conducei astAzi tara vA doresc multA sAnAtate §i Dumnezeu sA vA dea mintea necesarA conducerii IArii pe drumul ccl bun.

3 martie 1997

354

CONTESTAREA VALIDARII MANDATELOR DE SENATOR ALE D-LOR ION ILIESCU 5! ION PREDESCU

Cãtre Senatul României Comisia de validare a mandatelor

Subsemnatul Florin Gabriel MArculescu, ziarist, domiciliat In Bucureti, strada Soldat Sebe Nicolae nr. 9, bloc S 22, ap. 22, sectorul 3, contest prin prezenta calitatea de senator a domnilor Ion Iliescu, preedintele In exerciu al României. §i Ion Predescu, ministrul Justiei, membru activ a! PDSR, §i, In litera §i spiritul Constituei §i legilor In vigoare, solicit invalidarea mandatelor br, obinute prin abuz de .putere §i fraudA In Inlelesul exact al art. 7 din Regulamentu.l de organizare §i funconare a Senatului, situaie de neadmis Intr-un stat de drept.

In acest context, precizez: 1) D-1 Ion Iliescu flu avea voie, ca preedinte al României, sà

candideze ca ,,independent" pe lista de senatori depusa de PDSR pentru circumscripia 41. Interdicia decurge, fárA echivoc, din prevederile art. 84 (1) a! Constituiei (,,In timpul mandatului Preedintele Rornãniei flu poate fi membru al unui partid") §iart. 5(5) din legea nr. 68 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Camerei Deputailor §i a Senatului (,,Nu se admit candidaturi independente pe listele de candlidai depuse de partide, formatiuni politice on co-alii ale acestora"). Uzând de poziia sa In stat, d-1 Iliescu a influenat In fobs propriu hotArârile instanbelor judectoreti aservite Puteni.

Nici astázi, când se pune problema validãrii mandatului sAu de senator, d-1 Iliescu flu poate face dovada apartenenei sale efective (carnet de membru) la PDSR. $i nu o poate face pentru cä, potrivit art. 33 (2) din Constituie, domnia sa are datoria de aji exercita mandatul de Preedinte al României ,,pãnA la depunerea jurAmân-tului de Preedintele non ales". DacA pnea cu tot dinadinsul sã fie senator, dl Iliescu trebuia sA fi candidat ca independent In adevàra-tul Inbeles al cuvãntului §i nicidecum pe listele PDSR. $i aceasta cu atât mai malt cu cat, In momentul investirii sale ca Preedinte, In

355

1992, jurase, potrivit art. 82 din Constituie, sá respecte ,,Constitu-tia §i legile tärii".

2) D-1 Ion Predescu era, la data depunerii candidaturii pentru Senat, §i este §i la ora actualA ministru a! Justipei. Or, se §tie, potri-vit Legii nr. 92 din 4 august 1992 privind organizarea judecáto-reascA, pe durata Indeplinirii acestei functii, domnia sa este asimi-lat corpului magistrailor (a se vedea art. 47 din mentionata lege). Or, conform articolelor 35(1) din Constitupa Romaniei (,,Au drep-tul de a fi alei cetAtenii cu drept de vot care Indeplinesc conditiile art. 16, alineatul 3, dacá flu le este interzisA asocierea In partide politice, potrivit art. 37 (3)", art. 37 (3) din aceeai Constitutie (,,Nu pot face parte din partidele politice ( ... ) magistraii") §i, In fine, art. 34 alineatul 1 din legea nr. 68/1992 (,,Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, flu Indeplinesc conditiile prevázute de art. 35 din Constitutie pentru a fi alese"), d-1 Ion Predescu flu avea dreptul sá candideze pe lista PDSR. Repet, ca magistrat cc este §i azi, ar fi putut-o face doar ca independent. De aitfel, In momentul numirii sale ca ministru al Justipei, d-1 Ion Predescu trebuia s-i fi dat demisia din PDSR, ceea cc nu s-a Intâmplat.

Nu existã nici un text de lege care sã-i dispenseze pe domnii Ion Iliescu §i Ion Predescu de exigenele legilor In vigoare. Valida-rea celor douA mandate de senator ar fi un gray atentat la suprema-tia legii (principala tràsàturA a statului de drept), principiu IntAi-it de prevederile art. 16, alineatele 1 §i 2 din Constitutie (,,CetAtenii sunt egali In fata legii §i a autoritaplor publice, thrA privilegii §i färA dis-criminäri. Nimeni nu este mai presus de lege."). Dc egalA impor-tanA e obligapa tuturor cetAtenilor, indiferent de pozitia aces-tora In ierarhia administrativA, politicA sau socialA, de a respecta ,,suprematia Constitutiei §i a legilor" (art. 51 din Constitutie). Acestui imperativ nu i se poate sustrage nici Senatul, a cArui Indatorire este, Intre altele, §i aceea de a asigura respectarea Legii. Nimeni §i nimic flu-i ImpiedicA pe domnii Iliescu §i Predescu, dacA doresc, sA fie prezene active in viata politicA a tArii. Dar flu ca senatori! Senatori cu dispensa flu sunt admii de lege!

Bucureti, 25 noiembrie 1996 FLORIN GABRIEL MARCULESCU

356

TEXTUL REPORTAJULUI DIFUZAT LA EMISIUNEA DE ACTUALITATI A TVR1 DIN 23 AUGUST 1996, ORA 20

(crainic) Asociaa Gercetacii Mun4i1or, organizae neguvernamentala, a

organizat In aceste zile o tabArA In satul Draganeasa, din comuna Provita de Jos, judetul Prahova. Au participat aproximativ 30 de tineri din Bucureti, Oradea, Media, Blaj §i Baja Mare.

La tabára cu caracter religios au participat §i doj cetAeni francezi, care, potrivit unor afirmaii, ar fi interesaLi de exploatarile petroliere din zonA.

(imagine §i voce) Dei tinerii susin CA ei au sediul In Oradea, tabAra a fost

organizatA de La Bucureti, pe proprietatea unej anume doamne tefAnescu. Activitatea s-a desfAurat sub coordonarea Andreei

Corina RAdulescu §i a cuprins aciuni cu caracter educativ-religios. Au participat preoii ioanii Marc §i Benjamin de la Comunitatea Sfântului Loan".

Este pentru prima datA când Cercetaii Munilor au ales un astfeL de loc. De regulA ei Ii stabilesc baza In puncte izolate de comunitAile umane.

In satul prahovean DragAneasa, pe lângA activitAile cu specific reigios, fetele au fcut excursji In Imprejurimi In grupuri mici. Lo-

*) Formularea ,,preotii ioaniti... de la Comunitatea Sfântului loan" este

pleonastica §1 insinuantS. PleonasticA, deoarece .,ioanit" InseamnS .,aI Sfântului loan". lnsinuantá, deoarece In limba românA termenul ..ioanit" trimite la cavalerii ioaniti, ordin cAlugaresc fondat In timpul cruciadelor, prin care regii maghiari au Incercat sS-i IntAreascS stApânirea In Transilvania (vezi de exemplu

celebra DiplomA a Cavalerilor loaniti). Cci doi preoi-cAIugAri mentionati In reportaj nu au nici o legaturs cu cavalerii ioanii cunoscuti In istoria României, ci cu un ordin francez fondat cu 40 de ani In urmA. (n.ed.)

357

calnicii ne-au spus Ca au väzut cum tinerii, pe baza datelor culese, au realizat hAri ale zonei, In care sunt cuprinse sursele de apá, drumurile de acces, podurile cu denumirile exacte §i poziionarea geografica a loca1itaii.

In tabArá s-au remarcat doi ceteni francezi, Wilhelm Jar-pierre Jon §i Monzo Patrick. Conform declaraliilor unor martori oculari, ei au fäcut mai multe deplasari lungi, solitare §i discrete In Imprejurimi. Din afirmaiile unor persoane care au dorit sA-i pastreze anoniniatul, rezultA cà francezii ar fi geologi, jar zona ar prezenta interes pentru ei.

Facem precizarea cá In aceste locuri funcioneazä mai inulte sonde de petrol atât In exploatare cat §i In cercetare. Tot aici sunt primele terenuri petroliere din România.

Ar fi interesant ca organele de specialitate sa afle In ce scopuri sunt folosii copiii când se organizeaza asemenea tabere, jar parinii poate ar trebui sà fie mai atenli când le dau mânA ilberA pentru a pleca departe de casA, cu diverse persoane sau organizaii, sub diferite pretexte.

358

COMUNICAT AL ASOCIATIEI ,,CERCETAII MUNTILOR"

Asociaia Cercetaii Mun4i1or protesteaza Imporiva mcdului In care i-a fost prezentatA activitatea pe postul national de televiziune, In seara zilei de 23 august 1996, In cadrul principalei emisiuni informative a zilei, de la ora 20.

AstfeL folosind dec1araii1e unor persoane anonime, reporterul (Adrian Fulea, n.m.) a rstälmAcit realitatea §i a construit o imagine sumbrL arnenintatoare In 1egturA cu activitatea desfa-§uratA In tabAra de la Draganeasa.

Pentru corecta informare a opiniei publice, conducerea Aso-ciatiei Gercetaii Manjilor face urmnAtoarele precizäri In legAturA cu materialul difuzat:

1. La Draganeasa a fost o tabArá de fete, niotiv pentru care s-a cuat un bc protejat. §i flu a fost o tabArA de tineri, cum se afirmá in reportaj - cei trei baiei prezeni find InsArciiiai cu paza. S-au cerut aprobArile de rigoare.

2. Fetele an folosit poteci §i drumuri publice. Nimeni flu le-a spus §i nu este indicat nicáieri cä ar fi vreo zonA interzisA,

3. Asociaia are sediul La Oradea, iar la Bucureti are o filial. Tinerele erau de confesiune ortodoxá, rornano-catolicà §i greco-catolicá. Toate au avut acordul scris al parinibor pentru participare In tabárà.

4. Nu au participat geologi, nici români, nici francezi, cum se afirmA In reportaj. Pentru Sfânta Maria Mare au fost invitap doi calugari francezi. care nu sunt geologi. Au celebrat liturghia joi §i durninicá, dupA care au plecat din tabrä.

Frana este o tarA prierenã Cu România. Reportajul ignoreazA aceastä realitate.

5. Fetele, având Intre 9 §i 17 ani, flu au realizat häri cu sarsele de apá, podurile §i drumurile de acces, cum afirmA reporterul. Schitele br, probá obinuità cercetAeascã, sunt limitate La poriuni de 500m, nu au caracter tehnic sau subversiv §i stau la dispozia celor interesa.

In tabdrA au avut bc §i alte activitAti cum ar fi: concursuri de

359

bucAtárie, de prim-ajutor, olimpiade, seri de veghe 5i cântece. 6. Ar mai fi multe afirmaii de corectat. Autorul reportajului a

fcut an mare deserviciu micArii cercetàeti, InfiinatLi In Romã-nia incA din 1913. Credem cd flu cufloate cercetAia, deoarece a prezentat-o In termeni specifici unor activitãi de sabotaj. Din feri-cire, sunt oameni care au zâmbit La auzuL afirmaiilor sale §i au Inteles cA de fapt a fost vorba de o activitate educativa importantA pentru copiii notri.

ANDHEEA RADULESCU, §efa taberei cercetäeti din Dräganeasa

N.B. Comunicatul a fost predat Direciei Generale a TVR, dar flu a fost difuzat pe post.

•\ 4

ç) -

Figura 11. SchiA efectuatA In tabra cercetàeascA de la DrAgäneasa.

360