8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

1/16

Revista r omnilor din Timoc

Astra Romn Pentru Banat, Por ile de Fier i Romn de Pretutindeni

Nr. CXXVII

Srbii l revendic pe Vlad epe

http://www.frontpress.ro/?p=24126 autor:FrontPress 04.12.2011

Un tabloid de la Belgradlanseaz o ipotez oc: Vlad epes arfi fost srb la origine. Pentru a susineaceast teorie, un istoric srb invoccelebrul roman al lui Bram Stoker,Dracula, din 1897, care nu are nsniciun fundament istoric.

n ediia din 3 decembrie 2011,cotidianul Kurir a titrat pe prima pagin:Contele Dracula a fost srb. Poporul

ASOCIAIA A S T R A R O M N I ROMNII DE PRETUTINDENILiteratur ,Cultur, Art, tiinSuccesoarea Asociaiei Astra BneanCase de Educaie NaionalFondat 1861-mitropolit Andrei aguna - SibiuP-a Victoriei nr.3 cam.12 cod.300030 Tel/fax. 004/0256/490774E-mail: astra_romana_timisoara@yahoo.comCont BCR Timioara:RO33RNCB0249022489120001Cod fiscal: 3981842 Timioara-Romnia

http://www.frontpress.ro/http://www.frontpress.ro/

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

2/16

meu a murit n btlia de la Kosovo, sunt cuvintele nobile ale lui Vlad epe din celebrulroman Dracula, noteaz articolul.

Cel care a lansat aceast teorie este Jovan Deretic, un controversat istoric srb, autoral mai multor lucrri despre originile poporului srb. Dracula a fost sut la sut srb! Pe

piatra de mormnt a lui Dracula este scris: Aici zace Vlad epe, robul lui Dumnezeu,scris n cea mai curat limb srb. Ce alte dovezi mai vrei? a declarat Deretic pentru

cotidianul Kurir.Istoricul merge chiar mai departe cu aceast teorie elucubrant: De altfel,majoritatea romnilor de azi sunt la origine srbi. Muli nu tiu c, pn n secolul al XIX-lea, romnii au vorbit limba noastr i au utilizat scrierea noastr. I-am numit vlahi, adic

pstori, deoarece populaia din Transilvania se ocupa preponderent cu aceast ramur aagriculturii.

Articolul din cotidianul Kurir abund de erori, autorul menionnd c Vlad epe s-ar fi nscut ntr-un sat de lng Trgovite, cnd, de fapt, izvoarele istorice plaseaznaterea sa la Sighioara.

Ficiunea literar, n locul izvoarelor istorice

n sprijinul afirmaiilor sale,istoricul Jovan Deretic invoccelebrul roman al lui Bram Stoker,Dracula, care nu are ns niciunfundament istoric: O mare ruines-a abtut asupra poporului meu,din Kosovo in 1389, atunci cnd

steagurile de vlahi i unguri au fostnfrnte de turci, citeazcotidianul belgrdean din romanulDracula.

De ce Dracula a spus cturcii i-au cucerit poporul, cnd se

tie faptul c turcii s-au luptat cu srbii n Kosovo? Asta nseamn c Dracula, care a servitca surs de inspiraie pentru Bram Stoker, a fost de fapt srb, a concluzionat istoricul.

Dei nu este ntru totul de acord cu Jovan Deretic, etnologul Bojan Jankovic susinei el aceast teorie. Dracula a fost un mare patriot, el a folosit msuri brutale de represalii

mpotriva inamicilor lor. El se identific populaiei cretine srbeti, care s-a opus turcilor,a declarat Jankovic pentru Kurir.

Vlad epe aparine istoriei romneti

Istoricii romni demonteaz aceast teorie fr niciun fundament istoric. Romanullui Bram Stoker este o ficiune, de la nceput i pn la sfrit, nu are nicio valoare din

punct de vedere istoric. Vlad epe i tatl su, Vlad Dracul, aparin istoriei romneti,

2

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

3/16

sunt filiaie direct din domnitorii romni, din Basarabi. Nu este niciun fel de dubiu nprivina asta, iar Basarab nu era n niciun caz srb, a declarat pentru Adevrul reputatulistoric Dinu C. Giurescu, membru al Academiei Romne.

Ct despre folosirea de ctre romni a limbii i scrierii srbeti, istoricii romni spunc sunt doar simple afirmaii. Noi nu am scris n limba srb, noi am scris n slavonaveche, limba oficial a cancelariei noastre. Nu era nici srb, nici bulgar. Era limba

stabilit de cei doi frai Methodius i Kiril, cei care au inventat alfabetul chirilic. La aceavreme, erau cancelarii domneti care scriau n latin, inclusiv cancelaria ungar, iar altelen slavon i greac, a mai spus Dinu C. Giurescu.

Cum se falsific istoria

Nu este prima dat cnd istoricii srbi lanseaz false teorii istorice referitoare lapoporul romn. Pentru a justifica nclcarea drepturilor comunitii romneti din ValeaTimocului, autoritile de la Belgrad pretind c vlahii nu au origini romneti, ci ar fi o

populaie srbeasc strveche.

Serbia refuza cu obstinaie s recunoasc minoritatea romneasc din Timoc i,implicit, s-i acorde drepturi specifice.

Istoricii de la Belgrad au venit n sprijinul politicienilor, prin publicarea unor lucrri,fr niciun fundament istoric, care susin aceast fals teorie a originii vlahilor.

Vlahii sunt descendeni din populaia romanic locuitoare n Peninsula Balcanic.mpraii bizantini au semnalat, pentru prima oar, n actele lor imperiale existenavlahilor, pe care srbii nu vor s-i menioneze, a declarat istoricul Dinu C. Giurescu.

De Sorin Ghica Adevarul

Psrici n cap

Prinii erau ngrijorai de bun seam pentru interesul pe care l aveau copiifa de psrici, fie iarna, fie vara, primvara sau toamna. Psrici erau peste totiar cele vreo trei sute i ceva de sate romneti din inutul Serbiei de Rsrit ncare triesc romnii n majoritate, se afl n zone mpdurite, n teritorii variind dela 300 m nlime pn la 1500 m.

Acolo unde sunt pduri mari i mici sunt psri mari i mici. Noi copiimuream dup psrici. Erau unii care identificau n pdure cte 5 7 cuiburi depsri i ateptau s le vin rndul psreilor s zboare. Cei mai muli aveau grijfa de psrei s nu-i ia n mn pentru c tiau c-i prsete mama. De aceeamuma mea, Gherghina mi spunea deseori s nu fac pcatul s pun mna pepsrei, s-i mngi sau s le fac cine tie ce ru pentru c Dumnezeu vede ipedepsete pe acel copil, mai nti cu pedeapsa c dac mama simea c puii eiau fost atini de un copil, atunci i prsea i puii mureau de foame.

3

http://www.adevarul.ro/http://www.adevarul.ro/

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

4/16

Asemenea lecii le ineau toate mamele pentru ca s avem grij de psreiidin pduri i de oriunde.

La noi la Zlocutea erau psri pe care nu le-am vzut n alte zone dinSerbia, Bulgaria i Romnia. De exemplu, n pdurile de fagi noaptea nu conteneas cnte o pasre mic pe care nu am vzut-o niciodat i care se numea tioi.Chiar cntecul lor era cam aa: tioi, tioi, tioi..., iar n timpul iernii aprea un fel

de cioar mic de tot care se numea ceuc, pe care nu am vzut-o n Romnia, cupenaj catifelat argintiu i cu un cap foarte frumos pe care eu le iubeam dei lumeanu iubea ciorile. Eu m fceam c nu mi place de ele, dar le aruncam grune pefuri.

ncepnd din clasa a IV-a primar, dup ce m-am convins c n Romniaexist coli, cri romneti, nvtori i profesori, nu numai srbi cum spunea

nvtorul nostru, dup ce am vzut cu ochii mei prima carte romneasc, NoulTestament scris cu alfabet latin i o citire de clasa a IV-a tot cu alfabet latin, criaduse de tata Florea a lu Raboveanu, din Argentina, unde lucrase el un timp, totulera ca i fcut, adic mi ddeam seama c nvtorul nostru minte, ceea ce lanoi romnii timoceni nu se obinuia i se credea c este un pcat.

Vorba lui grav, dur, tioas i zdrenuroas, veninoas i pucioas eraaceea ca noi romnii sau vlahii s nu mai vorbim la coal n recreaie nromnete i nici chiar pe cmp cu oile, pentru c este o greeal i un pcat,atta vreme ct i n Romnia sunt colile srbeti i crile srbeti.

Fa de aceste argumente inventate de ctre oamenii legii ca s ne pierdemcontiina i sufletul romnesc, eu m decisesem cu Sava Raboveanu, ca laToamn s trecem Dunrea cu albia i troaca clandestin i s ne nscriem la liceuldin Turnu, Suferin, cci aa i ziceam noi acestui ora, poate va fi suferit el

vreodat ceva de i-a zis Suferin. De aci n colo grija mea i a lui Sava era cum strecem Dunrea s ne nscriem elevi la Liceul Traian, aa cum obinuiau de faptcopii din satele romneti aezate n Bulgaria n dreapta Timocului spre Vidin.Dei ideea mi venise de cteva luni, m gndeam la cltoria noastr ca la ocltorie spre o biseric necunoscut.

Dar iat s v spun c ce n-aduce anul, aduce ceasul i cum era eu s morcznd dintr-un fag cu gndul s prind psrei.

Cred c era o zi mare pentru c mama m mbrcase n oale de sus,cma nou, izmene noi, plrie i descul. Am plecat cu vacile cu amicul meuSava Raboveanu pe la rpa alb i Izvorul lui Dolca. Tot aici pe margine unuipru cu multe fntni i buduroaie care izvorau din rdcinile fagilor se aflarenumita peter de la Zlocutea numit i gaura lui Stng, adic haiduculStng. Se zicea c n aceast gaur zac stome i cni pline cu aur furat dehaiduci de la turci i ascunse n aceast peter. Muli au fost ademenii de aurulde aici, dar puini s-au mai putut ntoarce la lumina zilei.

De aceea noi treceam pe lng aceast peter ca pe lng un loc obinuitpe care nu ddeam nici o nsemntate.

4

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

5/16

ns n ziua aceasta de Sfntu Petru, toat lumea tie c unele psri au olimit de cnd nu mai cnt pentru lume, i n grupa aceasta intr cucul, pupza ipoate i alte psri. Principalul era pentru omul de rnd s aud cucul, adic sias din iarn, iar cnd nceta cntecul aproape c nu-i ddeai seama c a trecutvara. Dar chiar n ziua aceea era limita n care psrile trebuiau s-i creasc puiii s i zboare. Prietenul meu Sava pusese ochii pe un fag uria pe care l

cuprindeau cinci oameni, unde fcuser cuib doi porumbei slbatici pe care noi inumeam gugutiuci. El tia precis c astzi e ultima zi i puii i iau zborul i deaceea se inea mori dup mine ca s m urc n fag i s iau puii s nu zboare,s ne alegem i noi cu ceva de pe la izvorul lui Dolca.

ns eu nu obinuiam s m urc n pom dup psri, deci nu aveamexperien i nici nu mi fcea plcere s iau puii de sub mama lor, de aceea lrefuzam categoric. ns Sava al meu nu se las i di pe mine c sunt la, c suntfricos, c refuz i cte mai cte pricini numai s m conving s m urc lagolumbi. Ca s nu zic c l refuz m-am hotrt s m urc i s-i dau lui golumbiiamndoi s cad pe el pcatele, nu pe mine. Sava s-a ndoit, s-a fcut un fel depod, m-am urcat pe spatele lui i de aci n sus nu cred c am fcut doi trei metrii,c punnd piciorul pe doi lstari din acel an, s-au rupt iar eu m-am rsucit pe lngfag cu arborele n brae i am czut cu capul printre rdcini lovindu-m la umruldrept. M-am sculat repede i am rs zicnd uiteee c era s cad!..., dar dintr-odat am simit o durere la mn att de puternic nct aveam senzaia c mi picmna i strigam pe Sava s vin s-mi in mna s nu cad jos Sava vinorepede, nu m lsa, nu m lsa, mi pic mna...leag-o cu brcirile de gt. Savasperiat de ntmplare ia brcirile mele i leag mna ca s nu pice. ns eu urlu,gem, simeam c m sufoc de durere i cred c parc se ndoiau crengile fagilor la

ipetele mele sfietoare. Bieii golumbi se vor fi speriat i ei de atta geamt.Dup ce ne-am adunat vacile i am plecat acas i-am spus lui Sava pe drumca s tie c Dumnezeu ne-a btut pentru c am vrut s furm puii la o pasrenevinovat. S tii tu c i pasrea aia are suflet,i ea i iubete puii ei cum iprinii notrii ne iubesc pe noi, iar dac cineva ne-ar fura ori dac am muri fiecznd din fag, fie din vreo boal, prinii notrii ne-ar plnge, babele ne-ar bocipentru c i noi suntem copii lor i avem suflet aa cum au suflet i psrile. Vezitu, Dumnezeu a vzut c amndoi suntem pctoi i a vrut s ne nvee minte nus ne omoare, dar noi de aici s tragem nvminte i s nu ne mai legm nici depsrici i nici de puii de iepuri pe care i gsim prin cnepiti sau prin gruri.

Cum am ajuns acas fratele meu Ilie m-a vzut:- O fcui, ai? Te suii dup psrici? Dar dac mureai...?

M lu de mn i fugi cu mine n vale pn la Tudor a lu Rdi care era metern a drege oasele rupte de la oameni. Operaiunea nu a durat pn numeri la 10,mi-a pipit locul i odat a mpins osul ieit din locul lui, la loc. Am dat un ipt,apele m-au trecut i deodat am simit c nu mai am nimic i mna nu mai cade.Tocmai atunci mi spune fratemio c Tudor asta e mare priceput i scoate

5

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

6/16

mseaua cu aa mmligii fr s fac o micare, numai eu s fiu atent s vd cemeteug folosete ca s scoat mseaua, pentru c nu e lucru uor.

Nana Tudor a lu Rdi nvase la Liubliana n Slovenia cum se scotmselele cu a, dar cu ajutorul arpelui. Afacerea era cam asta: clientul era puspe o sndlie, adic scaun, i se lega mseaua cu o a puternic, iar captul sforiiera legat de o brn btut n cuie de mas. Cnd totul era gata i i se spunea

clientului s priveasc drept nainte i cnd i-a legat mseaua s nchit ochii is-i deschid cnd i va face semn, atunci era cineva n pod care ddea drumulprintr-o gaur la un arpe adevrat sau confecionat din felurite materiale. Cndarpele ajungea cam la dou palme de capul bolnavului i se spunea deschideochii! i vedea cum venea un arpe spre el. Atunci de fric omul tresrea fcndo micare brusc, foarte puternic s scape de arpe. n clipa aceea vedeamseaua atrnnd de bul de care era legat aa. Toat filozofia scoateriimselei cu ajutorul aei de mmlig i a arpelui i se prea lui fratemio Ilie ivrului nostru Ioni, o bagatel, un mizilic i poi ctiga de la fiecare msea doidinari i de la fiecare dinte un dinar, ceea ce dup prerea lor era o afacere i einu se lsau pn nu nva cum s scoat i ei mselele folosind aceast tactic.

n ncheiere a vrea ca s v mai spun ceva, c era s uit. Oamenii acetiadin dreapta Dunrii pn prin anii 1930 nu auziser de doctori, multe boli tiau sle vindece, dei erau foarte periculoase i greu de vindecat. De pild romniitimoceni tiau s vindece cancerul, cea mai grea boal, folosind bujgelul sterp latratament i astzi domnul Borivoie Geambrici din satul Geanova se ocup cuaceast specialitate. Exist ali specialiti n probleme de spiritism la Pojareva pecare tot romnii le aplic, ns acolo nu poi intra dect dac i se ia un interviu ivede dac ai sufletul curat i eti bine intenionat. Dac eti bine intenionat poi s

intri n legtur cu feciorul care i-a fost ucis undeva i nu se tie unde estenmormntat. Dac vrjitoarea respectiv se afl ntr-un moment favorabil cndpoate lua legtura cu cei de dincolo de moarte, ea spune c poate i atunciprocesiunea se repet. Dac totul este favorabil, vrjitoarea i spune clientei s-idea mna i s-i fac legtura telefonic cu mortul mpreunnd degetele mici dela vrjitoare i de la client, i aa s-a fcut. Apoi mama biatului disprut la-

ntrebat pe fecior unde este mort i cine l-a omort i mam-sa a auzit voceabiatului spunnd: mam sunt mort i ngropat n pdurea cutare... dac o s mcutai o s dai de pantoful meu lsat pe mirite i de briceagul meu, apoi oaselemele sunt acoperite cu crengi i tufe. Dup toate aceste ntmplri paranormale,mama defunctului a cptat curaj, s-a adresat organelor de poliie i i-a descoperiti pe criminali.

Cititorul de rnd se va mira auzind astfel de lucruri, ns eu personal n 1978am vzut la Negotin cabinete de rani doftorii care se pricepeau la ortopedie, idregeau osul pe loc, i am asistat la cteva cazuri. ntrebndu-i pe clieni de ce nuse duc la spital s-i vindece oasele rupte, ei mi-au spus c doctorii nu se pricep,numai ranii i era coad ca la pine pe vremurile comunismului.

6

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

7/16

Dar erau cabinete i de alte specialiti de medicin primitiv i preul erafoarte mic iar atitudinea autoritilor era favorabil exercitrii unor astfel de profesii.

A mai spune o noutate, c inutul acesta din dreapta Dunrii numit din anul271 dup retragerea mpratului Aurelian din Dacia n sudul Dunrii, a format oalt ar numit Dacia Aurelian, care a fost locuit de daci i romani, mizi, vlahi,rumni i ali romni. Au avut o mare atracie pentru vindecarea bolilor. n jurul

anilor 1565 se spune c soia mpratului sau sultanului Turciei era grav bolnavchiar pe patul de moarte. E posibil s fi fost vorba de prima soie a sultanuluinumit Valid, la care sultanii ineau foarte mult pentru c aveau mai muli copii cuprima soie, i de aceea au dat veste pe tot cuprinsul imperiului c din locul aceladin care se va gsi leacul pentru a-i scpa soaa de la moarte va primi din parteaimperiului protecie special cu iertare de impozite i recunoatere ca provincieautonom imperial. Aa se explic faptul c prin anul 1565 aceast lege exista inumai Ferid Paa de la Vidin n-a vrut s o mai recunoasc, de aceea undocument al vremii spune c s-au rsculat i au venit la Vidin, cruia romnii i zicDii, 500 600 chineji sau primari care protestau s fie recunoscut legeafilurgiei i romno/vlahilor s nu li se mai perceap impozitul pe capetele de vite.

Dup documentele turceti , rscoala s-ar fi ntmplat n ziua de 22 iunie1565 i cu aceast ocazie din cei 600 de chinezi doar unul a fost de prereapaei de la Dii i de aceea acesta a fost linat de primari n faa palatului paei. Peatunci sangeacul Vidinului se ntindea pn la Belgrad i cuprindea 498 de sateromneti, peste 50 de ctune, 28 de biserici cretine romneti i 18 moiiturceti. De aceea se poate spune c romnii din dreapta Dunrii, dup ce au fosteliberai de sub turci de ctre armata rus (Bulgaria de Sud) i armata a douaromn care a eliberat Bulgaria de Nord. Romnii din sudul Dunrii, din Timoc,

Serbia, Bulgaria i aromnii din Grecia, Bulgaria, Albania, Macedonia au trecutdintr-o robie sau subjugare uoar ntr-o subjugare cretin n care li s-au tirbitcele mai elementare drepturi ale omului pn n vremurile noastre. De aceea mulicred c numai Tribunalul Penal Internaional de la Haga ar putea s trimit acestestate n judecat i s le judece pentru crima de etnocid i genocid.

Copiii i alii care vor citi aceste rnduri se vor mira c exist pe aceastlume popoare care nu respect drepturile omului i ale minoritilor dect dup cevor fi trimise n judecat pentru crim imprescristibil, crime care vor fi o ruine nunumai pentru aceste mici naiuni care vor s se nvrtoeasc asimilndu-i pe fraiinotri, dar va fi i o ruine pentru rasa uman c exist pe faa acestei planeteastfel de popoare imorale, iresponsabile i care vor merge n mormnt cu cele maigrele crime de pe faa pmntului .,,E ruine omenirii s v zic vou oameni! cum spunea Mihail Eminescu nScrisoarea a III-a.

Iat cum se schimb lumea: n copilrie n cpnile noastre mici se gsealoc pentru psrici mici, acum la btrnee se gsete loc pentru psrici mari izpcite.

7

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

8/16

Cristea Sandu Timoc

KRK, INSULA CIOBANILOR VLAHI

http://www.formula-as.ro/2011/992/societate-37/krk-insula-ciobanilor-vlahi-14371

Urme romanesti in Croatia* In urma cu un mileniu si jumatate se numea Veglia si era populata de stra-romani.

Urmele lor au ramas pretutindeni, chiar daca neamul le-a fost sters de pe fata pamantului.Urme romanesti in mijlocul Marii Adriatice! O bucurie pentru care merita sa traiesti *

Orasul romanilor disparutiRudine. Ruinele unei asezari altadata intinse, risipita pe un platou inalt de deasupra

Adriaticei... Doar patru batrani mai traiesc azi aici, in doua case cu fata spre mare. Patrulocuitori. In rest, pe-o raza de vreo zece kilometri, sunt doar ruine de piatra alba, unelelanga altele, iesind din tufisurile si scaietii acestei coaste stancoase si aspre a insulei Krk.Ziduri, garduri de piatra serpuind pana departe, bucati de biserici si de casoaie masive,toate puse de-a lungul unor foste drumuri napadite de buruieni, amintind impreuna degloria unui larg oras ce-a fost aici altadata: Rudine, fosta asezare a vlahilor, parasitademult, necercetata vreodata de cineva. Piatra. Mii si mii de tone de piatra, mormane albe,stralucind in soare. Aproape te inspaimanti privind! O nesfarsita incremenire de roca seaca,sufocata sub o tacere ca de mormant. Unele constructii par sa se fi naruit asa, dintr-o data,

preschimbandu-se ca la un cutremur in gramezi compacte si tuguiate de bolovaniinconjurate de ziduri, ca niste temple uitate la marginea marii si a lumii... Botezata cunume aspru, croat, Krk se numea in stravechime Curicum, Veglia, Aurea ("Insula de Aur aAdriaticii"), Splendissima Civitas Curictarum, una din cele mai frumoase insule aleEuropei... Si totusi, la Rudine e urat. Din cauza tarmului atat de abrupt, fara pic de plaja, a

pamantului dur, saraturat, din care nu creste absolut nimic, decat iarba si arbusti secetosi,regiunea e singura parte a insulei care a ramas pustie, lipsita total de turism, exceptand o

pestera mult-vizitata, cu nume straniu, vag romanesc, Biserujka (Biseruica)...

Ruinele unui trecut maretE greu fie si sa-ti imaginezi cum arata altadata acest Rudine. Nimic nu mai e in

picioare, nimic nu pare viu. Doar cateva pisici ce se preumbla lenes si viclean printre ruine(ma si intreb cu ce s-ar putea hrani aici aceste animale singuratice). Apoi, aceeasi intrebarecu care am pornit la drum: romani in insulele Adriaticii si Mediteranei?!...

E greu doar sa-ti inchipui cum au putut ajunge atat de departe, in urma cu sute deani, pastorii vlahi cu oile lor, trecandu-le marea cu luntrele, impanzind apoi toate acesteuriase insule, astazi croate: Krk, Pag, Cres, Rab, Losinj... Sau poate sa fi fost in aste locuridintotdeauna? Nimeni dintre cercetatorii romani de azi - absolut nimeni! - nu s-a urnit pana

8

http://www.formula-as.ro/2011/992/societate-37/krk-insula-ciobanilor-vlahi-14371http://www.formula-as.ro/2011/992/societate-37/krk-insula-ciobanilor-vlahi-14371

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

9/16

aici sa vada "ciudatenia" asta. Cert e ca-ntr-un document croat de la 1465 (conformindexului descoperit de colegul nostru Catalin Manole, la manastirea franciscana de pemuntele Velebit, prezenta vlahilor in insula Krk e semnalata la anul 650, inainte de invaziacroatilor) se adevereste ca vlahii erau deja pe toata insula, numerosi si puternici, dreptdovada ca slavii i-au alungat cu greu din cetatile lor, obligandu-i sa-si pasca oile intinuturile saracacioase din Rudine si-n alte asezari vlahesti dimprejur, care acum nu mai

exista: Sulinj, Slivanjska, Ortac, Sugare... Croatii le-au imprejmuit tinutul "cu 32 dehotare", dandu-le insa niste drepturi exceptionale, in schimbul acestui sacrificiu al izolarii.Erau prea temuti, prea mandri, prea "de-ai locului", ca sa poata fi suparati. Chiar IvanFrankopane (Frange-Pane, cum e aratat si pe blazonul sau, cu doi lei care "frang o paine"),unul din cei mai renumiti Bani din istoria Croatiei si cneaz al insulei Krk, s-a ocupat inmod special de drepturile lor - celebrul "jus valachorum" - marturisind ca el insusi e de altsange decat cel croat si mandrindu-se c-o obarsie "latina, de la nordul Dunarii".

Inainte de-a parasi ruinele din Rudine, merg sa vad putin marea. E verde-albastra,ireal de frumoasa, sub haul de la picioarele mele, iar dincolo de ape se vad in ceturi altimunti, ai unui golfulet incalcit. Cei patru batrani nu sunt acasa. Pricep cu greu, de lasingurul ghid al pesterii Biseruica, ca ei sunt venetici in sat, croati get-beget, si nu traiescaici permanent, ci mai mult in marele oras de peste mare, Rijeka. Asa arata azi stravecheaasezare vlaheasca: nenumarate ruine pustii, printre care se furiseaza pisici, doua case de

batrani mai mult goale si-un paznic solitar, la o pestera cu nume romanesc, de biserica,care-si asteapta turistii, tot mai putini acum, la sfarsit de toamna.

Transhumanta in barcaVlahi, vlasi, morlaci, cici, vlaski, rumeri, ciribiri... Incredibil de multe nume, pentru

aceiasi oameni care ne-au fost strabuni si care au ajuns, printr-un miracol greu de explicat,

cu turmele lor de oi pana-n aceste indepartate insule exotice din Marea Adriatica, lasandu-si urma si numele, mereu altul, in memoria neamurilor pe langa care au trecut.Coboram spre sud, prin Krk-ul asta lunguiet si pitoresc, mare aproape cat un judet

romanesc, inundat de soare, parca din toate partile, ca nici o palarie cu boruri largi nu tepoate ocroti, oprindu-ne prin alte sate, despre care aflam c-ar fi intemeiate de romani de-ainostri, in urma cu multe secole. Ce sa mai vezi, insa, prin atata turism? Toate asezarile de

pe malurile Adriaticii sunt sufocate de hoteluri uriase, iahturi, vanzoleala de vizitatori dintoata lumea -, preschimbate in adevarate "industrii de agrement". Cum sa mai vezi traditiisau urme ale unor locuiri stravechi? Asa e Saline, satul in care, inca din veacul al XIV-lea,vlahii ciobani lucrau deopotriva si la "salinele" de sare... Asa e incantatoarea Baska,"bijuteria Adriaticii", de pe tarmul muntos din sud... Ori superbele statiuni Malinska siPorat, de pe coasta de vest, altadata cea mai compacta si numeroasa regiune vlaheasca de

pe insula, in care acelasi cneaz Frankopane i-a favorizat pe morlacii condusi de un anumeCiubran, in conflictele lor cu croatii, deoarece acestia nu-i lasau sa-si pasca turmele de oiturcane, pe pamanturile lor... Intreaga "Insula de Aur" e plina de istorii romanesti, din

pacate, distruse de navala turistica si ramase mai mult prin cronicile locale, caci prea putinioameni vii sau locuri anumite mai pot sa ne aminteasca de-o vietuire atat de indepartata intimp. Abia la sfarsitul primei zile de cautari, la Cizici, o alta statiune selecta din golful

9

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

10/16

Seline, acolo unde ne asteptam mai putin, aveam sa-l cunoastem pe un fel de "invatat alasezarii", Mario Turcic, care statea ca un patriarh pe terasa casei sale, sorbind tacticosdintr-o ceasca de ceai inmiresmat. Totusi, n-a tresarit cand l-am intrebat de morlaci. Cumsa nu fi auzit, doar si satul lor a fost intemeiat de acesti ciobani "vlahi", care erau foartemulti in Croatia si-au coborat in valuri, cu oile, spre insule, de pe muntii Velebit, sau dinalte parti ale continentului. Ridica mainile spre muntii nevazuti, aratandu-mi prin semne

agitate cum au coborat, de undeva, din inaltimi, pe insula lui. El, Mario, s-a nascut si acopilarit pe insula asta, mereu in preajma marii si a soarelui arzator, invatand sapescuiasca, sa se scufunde in abisul azuriu al marii, deprins cu toate tainele apelormediteraneene. Afara de serviciul pe care l-a avut catva timp la Rijeka, doar aici a stat, incasa lui parinteasca, pe care a marit-o, iar acum are si doua barci bune, care-l asteapta in

port. Visul lui de o viata! La 70 de ani, este inca un barbat frumos, sarmant si puternic,vorbeste destul de bine englezeste, transmitand o cumpatare si-o liniste sufleteasca cum rarintalnesti.

Stie de copil, de la batrani, ca singurii ciobani de pe insula erau vlahi ("ciobani" sau"pastiri"), coborati de pe munti. Ca asa puteai deosebi un vlah de un croat, daca pastorea oi.Caci croatul era mai mult cu vitele, cu taurii, cu porcii... Si tot de la batranul Mario aflu ca,

pana nu de mult, aproape fiecare familie de pe Krk crestea oi multe, sute si sute, ba chiar siazi mai sunt multi care le tin in staul, pe langa casa, "de drag". "Oieritul e o traditie peinsula asta, preluata poate de la vlahi, nu stiu. Chiar prin anii 60, mai erau inca ciobanifoarte numerosi. Tatal meu, pana in ziua mortii, a tinut 60-70 de oi, nu se putea lasa de ele,avea ciobania "in sange". Tot din cauza asta, si azi, unii oameni inca mai cresc oi, chiardaca nu se intretin doar din ele. Da, oi din acelea cu capul negru, turcane. Dar acum le tinmai mult asa, "ca un hobby"...". Si mai zice, Mario, un lucru absolut emotionant: caaltadata ei faceau transhumanta cu oile in barca, trecandu-le marea pana in Istria, sau pe

muntele Velebit, de unde se intorceau la sfarsitul toamnei. Imaginea asta imi da fiori:ciobani cu oile in luntre, infruntand valurile, pentru o dragoste de-o viata, mostenita dinbatranii batranilor... Apoi, pana prin anii 60, le-au trecut cu un urias vapor cu aburi,inghesuiti pe punte in pelerinele lor de postav, unii tinand cate-un mielut in brate, tacuti,incremeniti in prelunga leganare a navei enorme... Abia acum, in 1980, dupa moartea luiTito, s-a deschis podul arcuit de beton peste Adriatica, lung de aproape doi kilometri, pananu de mult unul dintre cele mai mari din lume. Astazi, cu masina, pe acest pod ajungi panala Mario acasa in zece minute.

Limba romana de pe insula KrkSi mai stie Mario Turcic ceva despre un vechi grai, care se vorbea odata aici, numit

"krCkorumunjski" (krkoromana) sau "murlaCka besida", mult raspandit odinioara pe Krksi-n insulele din jur. Dar pentru asemenea detalii, Mario ne trimite la un prieten al sau,specialist in limbi vechi, Svetko Usalj, care traieste chiar in mijlocul insulei, intr-un satnumit Gabonjin. O luam intr-acolo, spre inima insulei, departe de golfurile albastre alemarii, un teritoriu uscat, din piatra, care ma face sa inteleg ca Krk-ul ascunde ceva mai

profund decat pleiada turismului de pe tarmuri. Sate micute, traditionale, carciumioarepitite in verdeata pivnitelor unor case batrane de veacuri, umbrite de arbori multiseculari,

10

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

11/16

apoi incredibil de multe biserici, pe o suprafata restransa, zeci si zeci, unele vechi de vreoopt sute de ani... Plus troitele. Asta m-a uimit cel mai tare. Troite la aproape fiece fantanasau rascruce de drumuri, ceea ce rar intalnesti in lumea catolica, ci mai degraba prinasezarile romanesti.

Frati din departari - reporterul si Dinka Brat

Satul Gabonjin e intesat pe fiecare ulita cu sute de pietre albe, asemeni unor micimonumente, sculptate de sus pana jos cu litere glagolitice. Toate au fost cioplite de acelasiSvetco Usalj, omul care de-o viata intreaga, pana la cei 75 de ani pe care-i are acum, s-adedicat cu toata fiinta studierii scrierilor in acest alfabet disparut. In acest fel a gasit sidocumentele acelea despre vlahi, de la 1465, plus altele si mai vechi, "Atti diconfinazione", care atesta prezenta romanilor in insula inca de la 1321. Le-a gasitdescifrandu-le din limba glagolitica. Imi zice cu tristete, stand pe veranda casei sale, subaracii incarcati de struguri, tinand in fata un vraf de foi acoperite cu semne stranii sifumand tigara dupa tigara, ca "limba lui" a disparut de veacuri si e pacat ca foarte putinidintre croatii de azi mai au habar de ea. "E tragic cand moare o limba...", sopteste dus peganduri, tragand adanc din tigara. Sa fie vorba de "krCkorumunjski", "romana de Krk",disparuta, si ea, de multa vreme din insula, ultimul vorbitor, numit Mate BajCic Gaspovic(Matei Baciu) din Poljica, a murit tocmai in anul 1875. Au ramas insa niste toponime pecare mi le citeste rar, din foile lui, tragand cu ochiul la mine, sa vada daca radacinilecuvintelor imi spun ceva, dar neavand cunostinte lingvistice, n-am putut face prea multeasemanari. Citez, exact dupa cum le-am auzit: "Vlaha", "Jiteri", "Sulini", "Dubasnita","Plujine", "Gorita", "Silvanisca", "Gropnici" (asta e sigur "loc de ingropaciune"), "Sugare","Virlet", "Smirdaica", "Virh". Zvetko ma asigura ca toate, daca le elimin terminatia croata"ici", sunt ramasite de cuvinte valahe. Imi spune, apoi, de un renumit lingvist, Ive

Jelenovic, din Dobrinj, care afirma clar, despre multe sate din insula, ca-s "fara indoiala, deorigine vlaho-romana".

O rusine pentru istoricii de aziA treia zi pe insula. Sunt in sud, c-o palarie alba pe crestet, pe terasa unui restaurant

amenajat in staulul de animale al unei case vechi din secolul al XVI-lea si citesc catevaranduri din marele lingvist si istoric roman Ioan Maiorescu (tatal celebrului TituMaiorescu), care a fost, si el, pe insula Krk, acum un veac si jumatate: "De Veglia (numelevechi al Krk-ului) ma indoiam (...), insa cu toate acestea, am facut planul de a calatori peaceasta insula, in villagiul Poglizza...".

Iata-ma-s si eu, reporter contemporan, in aceasta Poglizza, Poljica cum ii zice azi,uitandu-ma la turnul inalt de treizeci de metri si vechi de trei veacuri al bisericii satului,turnul pe care-l cauta cu privirea, din departare, carturarul roman, in seara de 17 iulie 1857,ca pe un reper, panicat putin ca se intuneca si nu-l va mai zari, dupa unsprezece ore demers pe jos, "pe carari scolioase si rapoase, din bolovan in bolovan" si cu "sudorile caretrecusera prin toate hainele", doar ca sa poata vizita putin acest catun, in care aflase ca s-armai putea rosti cateva vorbe romanesti.

11

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

12/16

Turnul din Poljica, acelasi pe care l-a vazut Ioan Maiorescu in 1857Citind jurnalul sau de calatorie in Croatia, n-ai cum sa nu te revolti pana la cer,

impotriva tuturor istoricilor, lingvistilor, etnografilor, si chiar si a reporterilor de astazi. Cei-a impiedicat sa vina pana aici? Cat de ignoranti au putut fi, sa lase in abandonare aceasta"comoara vlaheasca" de la Marea Adriatica? De ce ne scriem in continuare istoria numai"de la birou", fara entuziasm, dand mereu vina pe "lipsa de fonduri", pentru propria noastra

lene sau comoditate? Cum a putut omul acela, la 1857, sa strabata pe jos asemeneadistante, cu bani putini, hranindu-se cu ce putea, dormind "in paie sub cerul liber" pe lacate-o casa, haladuind singuratic pe pamanturile astea straine si indepartate, si toate asteanumai pentru a gasi cuvinte romanesti?! Aproape 2000 de kilometri, de la Iasi la MareaAdriatica, acum un veac jumatate! Un singur cuvant romanesc rostit aici, o singura"declinatiune" de verb, era pentru el o uriasa victorie. Stramtoarea pe care-o trecusem noicu masinile, in mare viteza, peste podul acela urias de beton, el o trecuse "intr-o barca cudoi lopatari", vreme de trei ore, privind celalalt tarm cu speranta, fara sa se teama de ce i s-ar putea intampla, animat de-o putere pe care nici reporterii de front de astazi nu si-ar

putea-o inchipui. Ce l-a determinat sa faca asta? Pentru ce asemenea sacrificii, in greutatileacelei epoci? Doar un singur raspuns: pentru ca omul acela avea un crez. Pentru ca era un

patriot, calitate pe care azi multi istorici sclifositi de-ai nostri o iau in raspar, fara a sederanja sa-si miste burtile pana aici si sa vada. Acum un veac jumatate, acel carturar voiasa ne arate, chiar si cu un singur cuvant romanesc gasit "pe teren", ca pastorii vlahi au fostaici de la inceputuri, "or, ca cel putin sunt mai vechi decat Serbii, Croatii, Serbo-Dalmatinii". Se razboia "la fata locului" cu mari cercetatori croati (altminteri profesori-doctori in problema vlaheasca) strigandu-le in fata, chiar in tara lor, fara nici o retinere:"Unde sunt Vlahii, de la cari Croatii au coprins cea mai mare parte a terei lor si Dalmatia,carora le-au stipulat drepturi, sustinute pana in secolul 17, cari mai inainte aveau in partile

aceste Banatul lor si de la cari ducele Crovatilor a luat titula de "Ban", cuvant romanesc informa aceasta?..." Cum sa nu te puna pe ganduri asemenea vorbe? Cum sa nu te mane safaci, totusi, ceva?...

Bisericile care strigaNimeni, de un veac si jumatate, nu a cercetat, "la picior", insulele acestea ale

vechilor morlaci. Nimeni n-a venit, macar dupa Revolutie, sa le studieze asezarile loristorice, la fel cum au fost ignorate atata timp si cele istro-romane din Istria. Primadescoperire de pe insula Krk, care l-a facut fericit pe Ioan Maiorescu, a fost rugaciunea"Tatal Nostru" plina de cuvinte romanesti: "Parea nostra cea de saca zi, da ne...". Atat, si i-a fost de ajutor ca sa recompuna, prin comparatie, o intreaga bucata de istorie. Un Tatal

Nostru care se rostea la fel si cu vreo 70 de ani in urma, data neagra, de cand limba vlahilora murit pe insula Krk. Insa, desi limba s-a stins, au mai ramas, si astazi, multe urme ce

parca striga sa fie gasite, macar in ultimul ceas. Un intreg capitol de istorie romaneascauitat, din ignoranta, la tarmurile unei mari slave si potrivnice... Am ajuns si noi in Poljica,"satul lui Maiorescu", unde aflam ca in afara bisericii "oficiale" catolice, ar mai exista unaveche, "Biserica ascunsa" ii zic localnicii, datata intre secolele 8 si 9, despre care nimeni nustie cine a construit-o, nu poti gasi asta nici macar in carti.

12

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

13/16

Biserica veche din SuzanDe altfel, oamenii locului nici nu stiu precis unde se afla ruinele - undeva pe drumul

ce urca pieptis, spre padurea de deasupra satului... Dar desi am ratacit prin desisuri panaspre inserate, n-am aflat nimic. "Era numai o temelie. Probabil ca au acoperit-o buruienile",mi-a explicat cineva.

Mergem mai departe, indarjiti sa ne continuam misiunea. Satul Suzan. Primul omcare imi iese in drum, o femeie blonda si robusta, cu nume nu prea croat - Dinka Brat - imispune imediat ca stramosii celor din sat au fost vlahi si ca satul lor a fost intemeiat demorlaci romani, coborati de pe Velebit. Asta nu mai era pentru mine o surpriza. Aveam saaflu, insa, ca la capatul satului, dincolo de cavourile somptuoase, insirate la milimetru de-o

parte si de alta a aleii cimitirului, ar mai fi fost si un alt cimitir, "vlahesc", ba chiar si obiserica "a vlahilor", cu hramul Sfantului Ioan Botezatorul, de unde i se trage si numelesatului: Suzan, Su-Jean, Sfantul Ioan. Chiar si in carti, i se recunoaste acestei bisericioriginea vlaheasca, ba i se stie si data sfintirii - 1464 - si primul preot vlah care a slujit intr-insa, un anume Marin Guiascu. Dar, la fel de straniu ca la Poljica, localnicii au uitat-o detot. Desi e aici, la vreo trei kilometri prin padure, multi nu-si mai amintesc nici macar loculei exact. Stiu ca e pe undeva pe acolo, in noianul ala de crengi incalcite din spatelecimitirului. Fiul Dinkai ne zice sa urcam in masina si sa-l urmam, caci o va lua inainte cumotocicleta. Mormintele stie unde sunt. Ne bagam intr-o padure deasa si neingrijita, printr-un formidabil paienjenis de crengi si balarii intepatoare, inaintam pana la un punct in careefectiv nu se mai poate trece. Dar mormintele incepusera sa apara. Unul aici, unuldincolo... Sunt zeci, sute, le vedem si mai departe, aplecandu-ne la radacinile arborilor,uitandu-ne printre buruieni. Doar niste umflaturi de pamant acoperite de iarba sau muschi,daca n-ai sti dinainte, ai trece peste ele ca peste niste musuroaie de furnici. Nici vorba de

cruci, de inscriptii. Dar mormintele exista. Sunt acolo, in fata mea! Bietii nostri ciobani,frati din departari, sub pamanturi... Ce cauta ei aici, nestiuti, pe insula asta a hotelurilor siiahturilor de lux, ingropati sub aceste huceaguri amarate si prafoase?...

BISERUICA - istorie ascunsa in cuvinte romanestiIar biserica e si mai departe, prin alt desis ametitor de ramuri, pe care-ti vine sa-l tai

cu securea ca sa-l poti strabate. Dar mergem, totusi, dand disperati crengile la o parte,gafaind osteniti, ne ratacim prin padurea asta salbaticita si pustie sperand ca acum, indata-indata!, vom zari ruinele printre arbori. Dar mergem degeaba si ni se pare ca ne invartimintr-un cerc. La un moment dat, colegul si tovarasul meu de drum, Longin, se opreste,incremeneste intr-un luminis, cu fruntea asudata si mainile cazandu-i pe langa trup,zicandu-mi ca un camarad care, oricat de greu i-ar fi, merge cu tine pana la capat:"Bogdane, tu iti dai seama unde suntem noi, aici?...". Intr-adevar, abia atunci imi dauseama. De parca vorbele lui m-ar fi trezit dintr-un entuziasm parca prea nebunesc. Si nelasam amandoi in iarba, cu ochii spre cer, si radem, radem, de parca, intr-adevar, nimic nuar mai conta decat faptul ca... suntem aici! Gasisem amandoi insula vlahilor. O intorsesem

pe toate partile, dintr-un capat in altul, de la est la vest si de la nord la sud, descoperisemcateva lucruri pe care nimeni n-a fost curios sa le caute vreodata. Maine vom pleca acasa,

13

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

14/16

spre Bucuresti. Mai e putin. Putin, si vom gasi si biserica asta buclucasa, care se totascunde de noi. O gasim noi si pe asta. Iar daca nu - ce naiba! - sa vina ilustrii nostrisavanti sa o caute... S-ar umple o gaura neagra a istoriei romanesti.

Bogdan Lupescu Formula AS Nr. 992

Oferte pentru romnii din Timoc-Serbia i Timoc-Bulgaria

Donm:

- Cri pentru bibliotec.- Dou calculatoare folosite.- 5 suluri de hrtie tipografic nvechit (aprox. 2500 kg, hrtia de limea 1 m). Rolele se

pot dona la diferite organizaii care le pot folosi la tiprituri de ziare sau alte publicaii.- Romnia Liber colecie ziar din perioada comunist.- Revista Magazinul Istoric-colecie din perioada comunist.

- Mobilier din stejar masiv nefolosit, n valoare de aprox. 3000 lei: colar-canapea, 6 scaunemari tapiate cu plu, mas 2/1 m, bibliotec dou corpuri (corpul de jos cu 4 ui i 4sertare, corp suprapus cu ui de sticl i rafturi).

Cererile se vor adresa Astrei Romne din Timioara Romnia, care se vor rezolva de ctre uncomitet, astfel c nimeni nu va putea s profite personal n locul frailor romni din Timocul Srbesci Bulgresc aflai n nevoie i fr sprijin din partea rii Mume, ceea ce este o ruine pentru unneam maturizat i demn.

NU SUNTEM UN POPOR FR INIM, NEMATURIZAT I FR

DEMNITATE!!!

Cum s scriem i s citim romnete

Fiecare limb are alfabetul ei, astfel limba rus, srba, bulgar, ucrainean, fiindlimbi slave au alfabet cirilic. Popoarele cum sunt: Polonezii, Cehii, Slovacii, Croaii si alii,au alfabet latin pentru c acesta are caracter universal i este raspndit n toata lumea. n

felul acesta limba srb sau bulgar fr alfabetul latin ar rmne o limb limitat doar lacultura slavon i n-ar avea deschiderile necesare pentru a-i nfrumusea i mbuntiicultura pe care o ofer alfabetul i limba latin. Noi ca Romnii aa numii Vlahi dinPeninsula Balcanic avem nevoie de un alfabet latin, haina potrivit pentru civilizaia icultura noastr ca popor de origine roman sau latin.Limba romn are 27 de semne sau litere(slove).Iat alfabetul limbii romne:

ALFABETUL

14

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

15/16

Romn srb - Exemple

A, a A, a Ana, alb, avion

B, b B, b Barbu, bani, bucuros

C, c K, k Cristina , coco, cal, codru

D, d D, d Dana, Decebal, Daci, deal, dor

E, e E, e Eva, Elve ia, Everest, elev, elefant

F, f F, f - Florin, farmec, floare

G, g G, g Gala i, glas, gain

H, h H, h Horea, ho , hoinar, hrtie

I, i I, i - Ion, inima,inel, iaurt

J, j Z, z - Jana, joc, jena, jos

K, k K, k Kenya, kilogram, karate

L, l L, l - Laura, lalea, lene, leu

M,m M, m- Maria, Marcel, masa, m re

N, n N, n - Nicola, Nicoleta, nas, num r, nebunO, o O, o - Oana, oal , oaie, oameni

P, p P, p - Petru, P cal , picior, palm

R, r R, r - Radu, ru, ra

S, s S, s - Sandu, soare, senin, sarmale

, S, s - ibenic,, al, arpe

T, t T, t - T nase, tren, tat , Turc

, C, c ara Romneasc , ap, ine

U, u U, u- Ungaria, urs, urm

V, v V, v Viorica, vulpe, v duv

X, x - Xenia, xenofob, xerox

Z, z Z, z Zaharia, zodie, ziua, zah r

Alte semne romneti:

, - cas , mas , mireas , gras

, - mncare, cine, rs, romn, srb

, - nv tor, n elept, nghe ata

. - ar , ran, n ar, eava

Q, q - status-quoW, w- Walter, Washington

Y, y - Yugoslavia, York

Grup ri de litere :

Ge, ge - Gelu, ger, geam

Gi, gi - Gina, ginere, girofar

15

8/2/2019 CXXVII Srbii l revendic pe Vlad epe

16/16

Ghe, ghe- Gheorghe, ghem, ghete

Ghi, ghi ghind , ghiveci, ghiocei

Ce, ce - Cezar, ceas, cetate

Ci, ci - cina, cineva, ciree

Che, che- cheltuial , cheie, chef

Chi, chi China, chinez, chin, chipiu

Aceasta rubric va fi permanenta, ap rnd n fiecare num r, pentru a putea oferi

tuturor alfabetul limbii romne, s nv m singuri limba noastr sfnt

16.04.2012 CRISTEA SANDU TIMOC

ASTRA ROMN , P- a Victoriei nr.3, corp II, ap. 14, Timioara, Romnia.

astra_romana_timisoara@yahoo.comPute i citi revista noastr s pt mnal on-line pe adresa :

http://astraromana.wordpress.com

Rug m c lduros cititorii s urm reasc site-ul www.timocpress.info, al

fra ilor notrii din Timoc Serbia, de unde ve i ob ine imagini i ultimele tiri

despre persecu ia romnilor. V mai rug m pe to i s nu ne uita i i s ne

trimite i e-mail-ul prietenilor i al tuturor celor care au e-mail-uri n fiecare

sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, s pt mnal i gratis. Pentru

dona ii:

Cont BCR Timioara: RO33 RNCB 0249022489120001

Cod fiscal: 3981842 Timioara-Romnia

Dumnezeu s v dea s n tate!

16

mailto:astra_romana_timisoara@yahoo.comhttp://astraromana.wordpress.com/http://www.timocpress.info/mailto:astra_romana_timisoara@yahoo.comhttp://astraromana.wordpress.com/http://www.timocpress.info/