Download - Cuvântări de Ferdinand I Regele României

Transcript
  • -u-vAN mAR iiDE

    FERDINAND IREGELE ROIVIANIEI

    1889 1922

    DIN l'UBLICATIMEFUNDATIEI CULTURALE PRINCIPELE CAROL,"

    13UCURESTI1922

    a

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • www.dacoromanica.ro

  • tust:t.00,

    Ifriotatt, 1A44A.4 1, feeta* if).600g.,

    414.416,11,44.4.4.440,

    .00;;;v1,,(1%), tei#4.4. ),41.14,f,. 114:14r

    .r.t. 14-A,

    www.dacoromanica.ro

  • C U VAN TA R. 1DE

    FERDINAND IREGELE RON1ANIEI

    1889 1922

    DIN PIJBLICATIILEFUNDATIEI CULTbRALE PRINCIPELE_ CAROL"-

    BUCURESTI1922

    -

    www.dacoromanica.ro

  • ICuvntarela

    jurAmn.ntul ca Rege.

    www.dacoromanica.ro

  • Chemat prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalA de a fi urmasulMarelui Intemeietor, care Mi-a lgsat ca santg mostenire simtimintelecIe iubire i credinta' ale unui intreg popor, gAsesc in dragostea meapentru neam, puterea de a pAsi fArrt sovAire spre indeplinirea marei,dar grelei mele sarcini:

    Pi Ida Aceluia pe care Ii plangem toti ca pe un Orinte si.convingerea c1 numai printr'o neincetat propasire se poate asiguravieata trainicit a unui popor, Imi vor fi elitnz in sfurVirile Mele,spre a-Mi jertfi intreaga munch' a vietii pentru desvoltarea puterilor.acestui Stat.

    in indeplinirea acestei inalte datorii, pe care o imbratisez cuneclintith credintA si nestrgmutaLt dragoste, st cea mai dulce multu mire-ce o pot dobandi. Printeinsa aduc eel mai mare prinos de recunos-tintit Aceluia a crtrui amintire e cea mai scumprt legrtturrt intre Tarn si-Casa Mea.

    In rodnica Domnie care face mndria istoriei noastre, primulRega al Romaniei a gAsit cel mai puternic sprijin in unirea tuturorRomitinilor in jurul Tronului ori de ate on Imprejur1ri mari impuneau

    eeast'a datorie. Sunt sigur c, insufletiti de acelas inalt patriotism,Romnii vor sti si in viitor s dea Tronului i unirea in cugetare

    - 5 -

    www.dacoromanica.ro

  • vi in actiune, care este singura chezasie a unei sanatoase propasirinationale.

    Dumnezeu, care dupa atatea grele incercari a binecuvantat muncaacelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va lasa sa scada.ceeace cu atata truda s'a dada i va ocroti, cu dragoste pentru acestpopor, munca Mira preget ce sunt hotarit ca bun Roman si Rege s.inchin iubitei mele

    .5edinta Adunttrilor lvvinitoare2S Soptetiibrie 191.4.

    - 6 -

    Tari.

    intrunitt.

    www.dacoromanica.ro

  • II

    Cuvntrila

    Academie, UniversitAtii

    Institutul Geografic al Romniei.

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la Academia Romn.

    Cu inima ptrunsa de recunostint a. am ascultat cuvantarea preaiubitului Meu Unchiu si la randul Men, dar numai indemnat de Rege,indraznesc a rosti cateva cuvinte inaintea acestei adunari de barbatiinvtati, in mijlocul crtrora pentru intaia oara am onoare de a ma afla.

    Este in acelas timp si o datorie din parte-Mi a lua cuvantul sprea exprima adAncul men sentiment de recunostinta pentru marea distinc--tiune ce Academia Mi-a facut, proclamandu-ma Membru Onorific alacestui asezam'ant de culturrt nationala, unde tineretea Mea neincercat

    se calauziasea de nepieritoarele lumini ale stiintei.Am avut fericirea ea s'au ingrijit de timpuriu a M. invata

    frumoasa limbrt romttneasca, si Mi-a fost drag s o invat, pentru ca.Mi-a inlesnit cunoasterea de aproape a literaturii populare, a dad-

    nelor, a obiceiurilor, dar mai ales a bogatei istorii a neamului romAnesc.Am putut citi si intelege astfel numeroase publicatiuni ale Aca-

    demiei, care Mi-au aritat &It de mult s'a facut pentru propasirea

    - 9 -

    ea'

    ea

    www.dacoromanica.ro

  • stiintelor si literilor in Romania. De eke oH am avut aceste scrieriinaintea ochilor, am zarit ca o vedenie minunata icoana Tarii insasi;licarind alta data ca o scanteie luminoasa pe cerul rsaritean, crescude atunci din zi in zi, se mari plina de vlaga si de fal, ca o steacu raze limpezi pe malurile Dunatei si tarmul Marei Negre.

    Iubitul Meu profesor, D-1 Faun, Mi-a insuflat neincetat dragostepentru istoria nationala,.incredintat fiinde spre a putea sti bine einee si, cat pretueste un popor, trebue negresit si mai presus de toate sse cunoasca trecutul sau. De aceia M'am indeletnicit de a citi cu multaluare aminte monumentele noastre istorice.

    Datoresc si eu ca toti Romanii o vie recunostinta D-lui Kogal-niceanu, astazi venerabilul Presedinte al Academiei, care M'a intampinaten asa de bine simtite cuvinte, caei prin eulegerea ei tiparirea cronicelornoastre Mi-au usurat apropierea de aceste comori de maH invgaminte,isvoae nesecate de fapte strdlucite si de mandrie nationala.

    Cum sa nu fim oare mandri, and citind acolo despre luptele vite-jesti si glorioase cu toti cei mai cumpliti ai nostri vrajmasi, cand intalnimnumele i faptele atator Voivozi insufletiti de iubirea de mosie 'Ana'la jertfa? In toate vremile au trait Romani, si pe tron si in randu-rile poporului, cari nu au uitat, precum zice Enachita Vacarescu:-

    Cresterea limbei romanestipatriei cinstire.

    Cate lucruri de cel mai mare interes nu am gsit, cu o fireasca.iertata mirare pentru Mine, in toti cronicarii, dar mai cu seama in

    cei doi mai de frunte, Miron Costin si Ioan Neculcea! Cu deosebireNeculcea M-a fermecat cu limba-i curata, cu stilul impodobit cu icoanepipaite i cu asa de sanatoase povete. Cele patruzeci si doua de cuvinte

    - cum le numeste el dela inceputul cronicei sale, sunt ca o galerie

    - 10

    k3i-a

    www.dacoromanica.ro

  • de cadre midi, dar cu maestrie zugravite, pe care ochiul nu se macsatura privindu-le. Cate chipuri vii, fapte, legende, cugetari intelepte-in fiecare din ele!

    Atunci am inteles cum si de ce el a insuflat talentul unui Ale-.xandri, unui Bolintineanu. Dintre toate insa. Mi-au dat de gandit viatasi intamplrile lui Milescu-05rnu1, invatiltorul lui Petru eel Mare,purtiltorul numelui roman pana in Suedia, unde scria latineste; si panain China Tara Chitailor ca sol al Rusiei; si &Ind aceasta? Inteuntimp in care- putini s'ar fi gandit ca in Romania se pot desvolta ase-menea oameni invtati si .cu inalte destoinicii sufletesti. Apoi dacadoua, trei sute -de ani focul sfant al stiintei ardea cu atatain tara noastra, din sanul careia se nastea un Petru Cercel, domnintreg la minte si poet placut, apoi Cantemirii, unul iatoriograf mare,altul poet nu mai putin mare; un Neagoe Basarab care Malta pemalul Argesului cel mai maret locas Dumnezeesc, vestit in toata lumea;cum sa nu punem cea mai nestrarautata credinta in viitorul Orli noastre,bimicuvantat .de Dumnezeu, in care nici Impiltrile dusmanilor, niciintunericul unor vremi amare, n'au putut nabusi isbucnirea geniuluinational. Cand privesc inapoi la sirul atator fapte marete pilde sidovezii vii, ale pUterilor neamului romanesc, cum sa nu fiu mandruea soarta M'a adus in aceasta frumoasa tara, inzestrata cu atatea darurisi cu mare viitor. M. voiu sili dar a invata neincetat, a nfa luminasi a asculta povete bune, spre a putea fi folositor nouei mele patrii,care M'a intampinat cu atata caldurrt, aratandu-Mi atata iubire.

    0 dovad not.* cu deosebire magulitoare pentru Mine am primit-o-astazi prin inscrierea Mea ca Membru Onorific al Academiei. Incaodata v exprim adanca Mea multumire pentru aceasta inalta distinctiune de care Ma voiu sili a Ma' arrtta pururea vrednic.

    .5edinta dela 19 Martie 1890.

    lumini

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la Academia Roman.

    A. trecut ckva timp, decand n'am mai cAlcat pragul acestui ase-zgraant de inaltg culturg; am primit deci cu o adevdrata si net5galuitaplAcere invitatia Doruniei vnastre, de a lua parte la sedinta de azi side a prezida la distribuirea premiilor, prin cari se incoroneazd muncai. talentul.

    Daca ieau acuma locul de onoare ocupat un lung sir de ani de.Augustal Meu predecesor, v rtairturisesc cg sant cloua' sentimentesopuse ce se lupta' in inima mea. Cu jale nfa gandesc la aceia, a ecirortrecere intr'o lume mai fericitA a llsat goluri dureroase in Andurileacestei societti de inviltati si cari, cu inima. lor caldit si patrioticA,inchinaserd o mare parte.a muncii lor Academiei Ron:lane, contribuindastfel nu putin a-i face un nume de onoare intre societgtile stiintifice.

    Cu cuvinte calde ati reamintit, Domnule Presedinte, pe mareleRege, care fusese sufletul acestui institut cultural, si care ca ProtectorinArinimos luase parte activd la lucrArile ei, cu graiul si cu p.ana. SA-mi

    12--

    www.dacoromanica.ro

  • fie ingaduit Mie, succesorul Lui, de a-mi opri pentru o clipa &du!meu in fata unui alt fiu al tarii, care ca .om de Stat fusese un sfetnieintelept i un prieten eredincios al Marelui Rege.

    In activitatea sa politica, el a avut drept deviza: Salus reipublicae suprema lex". Principiul calauzitor in lunga lui sedere pepanAnt Ii fusese convingerea, c adevarata valoare a vietii consta in.munca incordata, cst numai acela merita cinstea oamenilor care punecunostintele i puterile sale in serviciul obstesc.

    Pentru dansul cea mai mare satisfactie .era de a munci siproduce cu .suflet inalt, cu inima curath, cu constiinta nepatata.

    Mie, Regdui sau, sa-mi fie permis sa profit de intaia ocaziepentru a inchina aceste cuvinte de recunostinta vechiului si credinciosuluiprieten, D. Sturdza: care fusese atata timp Secretarul general alAcademiei.

    Sunt convins talmacesc prin aceasta si sentimentele onoratilormei colegi.

    Irish' nu este momentul de a plange pe aceia cari nu mai sunt;munca lor, activitatea lor, firea ion, sa, ne fie nourt generatiei de aathzi

    celei de maine, un imbold pentru noua munch', noua activitate.Ma gasesc dar i cu sentimentul de bucurie plina de nadejde tm

    mijlocul D-voastre pentru inttia data ca Protector si Presedinteonoare, i va aduc cu acest prilej multumirile Mele calduroase pentrudemnitatea ce Mi-ati oferit.

    In aceste zile de grele griji si de uriasa raspundere, mi-a fost:o adAnca mngitiere sufleteasca, and am aflat c sesiunea anuala de

    .

    estimp a fost inaugurata prin proclamarea Mea ca Protector si Presedinte de onoare, i nca prin o rezolutiune cu totul gingas, aceeade a primi pe Regina, prea iubita Mea sotie, intre membrii de onoare..Mandra de aceasta nora demnitate, Ea asist azi pentru prima oar&

    - 13 --

    cit

    de-

    a

    si

    www.dacoromanica.ro

  • de drept, la sedinta acestui invatat corp, i prin Mine Ea va aducevonA, noilor Ei colegi, aline simtita Sa recunostintA.

    Una din cele mai inalte podoabe ale unei femei netagaduit estecultnl frumosului ; el inalta sufletul si purifica mintea ; si blagoslovitaeste fiinta care a primit dela natura darul de a talmaci altora c-On-ceptia frumosului prin pensula sau prin pana.

    Poeta pe Tronul rii, pe care cu fala Academia o numara intremembrii ei de onoare, Redina Carmen Sylva, a calauzit pe nepoatri,eu dragostea unei mame, pe potecile inflorite ale gAndului poetic siale frumosului j Ea a indemnat-O s dea la lumina ceeace de multluase forma in sufletul si in mintea Sotiei Mele.

    Ultimul imbold trig, pentru a pieta i cu pana, I 1-a dat dra-gostea ce-i umpie inima pentru frumusetile scumpei noastre

    Ea a inteles farmecul iernii,, cand giulgiul tainic al zApezii acoperemuntii si sesurile noastre. Ea s'a inveselit cu natura intreagA, candprimavara imbraca campiile noastre cu haina Ion cea inflorita demireasA. Apusul soarelui al serilor de varA, ciind scalda holdele curazele lui aurii, face sa vibreze si in inima Ei acorduri calde. Paceatoamnei, and Cel-de-sus revarsa purpura pe frunzele codrului, Iivorbeste de dor implinit si de liniste sufleteasca. Mai sunt si antecelenoastre populare, este sufletul sanatos i plin de vieata ce-I .gsim inpoezia si filozofia poporului nostru, ce au impins-O a inloati pensula

    pana, si de aceea am salutat cu atata placere numirea Reginei camembru onorar al Academiei.

    In anul 1890, cilnd am fost primit in sAnul Academiei, batranulKogalniceanu; atunci presedintele ei, Mi-a adresat urmatoarele cuvinte:

    Noi batranii ne ducem, dar salutAm pe junele Principe, alecarui forte ne vor intineri in restul zilelor noastre si vor imbarbdtaIa munca pe cei eari raman in urma noastrA..

    -cu

    - 1J -

    taxi.

    www.dacoromanica.ro

  • Eu unul n'am uitat cuvintele acestui mare om de Stat si delitere, si daca, interesul viu si necurmat ce-1 port si voiu purta mereuacestui institut de inaltrt cultura, poate contribui a vii indemna la oactivitate necontenita si o munch' incordata, as saluta cu mare mul-tumire, daca tinerele elemente, cari inching fortele lor studiului stiintific,ar 'deveni demnii urmasi ai generatiunilor caH au pus temelia Aca-clemiei .si. caH au cladit-o, pang a ajuns locasul frumos, sub al calruiacoperis se intrunesc barbatii de stiinta din toate colturile unde rasunafrumoasa si mult duioasa limba romana.

    . sr], Imam deci necontenit cu gaud curat pentru desvoltarea totmai larga a culturii neamului; sa nu crutam nici timp, nici muncapentru a cunoaste at mai aminuntit istoria luicalauza nepretuitrtpentru a ne cunoaste pe noi Inne;sii cultivam, sit pastram cusfintenie si gelozie limba noastra, sit ne indeletnicim a-i da in scrierilenoastre si in vorbire chipul cel mai curat; sit ne ferim de strainisme,in locul carora vom gasi in bogata comoari a limbii, vorbe romanesti.

    Lucrttnd astfel, nu numai cii facem opera culturala, implinim siun act de patriotism.

    Academia are frumoasa menire de a da pilda cea buna in aeeastaprivinta.

    Dar si stiinta adevarata, stiinta de care deja Confucius spuneainteuna din maximele lui, ca nu cunoaste hotare, stiinta care nucunoaste etate i nici numarrt ani, caci trieste Para sfdrsit, gasi-va,sunt sigur, ca totdeauna, asa si in viitor, limanul ei sfant sub aripelematerne ale Acaclemiei.

    institutiaCa noastra sit propasiasca mereu inainte, si pe ampulacesta atAt de vast, sa ajunga a fi tm adevarat focar stiintific, caresit raspandiasca razele lui -binefacatoare si departe peste hotarelenoastre, aceasta este una din cele mai dulci urari ale Mele.

    1-5

    www.dacoromanica.ro

  • Ca fiecare om, ea fiecare popor, asa si fiecare institutie trebueaibtt inaintea ocbilor si inaintea minii un ideal. Stiu bine eh

    idealul, cnd e vorba de stiint, ramane totdeanna o dorinta, dar prinmunch' incordata, tot vom putea ajunge pA,na, la un inalt grad deVerfectie i mi se pare ca, faptul ca, inventiunile, descoperirile noua,ne deschid noutt orizonturi, ne arata ci noua de cercetare, fac stiintaatlit de atragatoare, i ne imping meren inainte, nepermitandu-ne sttne oprim la jumatate drum.

    Publicatiunile Academiei, pe cari le urmarese cu mult si viainteres si din cari un numar important are "O valoare reala, imi sunt

    .

    cea mai sigura cheze, c ne gasim pe o cale bun i ea bunavointa flu lipseste; totus nu va zic astazi en Propertius: In magnig_et voluisse sat est>>; eine urmeaza aceasta maxima a prietenului luiOvidiu, se opreste pe drum, si ni a nd opri nu voirn.

    Deci, mereu inainte in opera noastra i atuncea rodul muncii nuva intarzia sa se arate intr'o lumina stralucitoare. Sprijinul Men va.este asigurat.

    Inca odata va multumese,. scumpi Colegi, pentru primirea cal-duroasa ce Ne-ati facut, Reginei si 11Iie, si felicit din inima pe noiipremiati, sfatuindu-i sa nil se odihniasci pe laurii culesi, ci din contra:sa considere succesul eastigat ea un puternic indemn pentru noua.activitate tot mai rodnica.

    5edinta dela 29 Mai 1915.-

    16

    s

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la Academia Romn.

    1-1./venimentele rasboinice ne-au impiedicat s praznuim, asa cumam fi dorit, in anul 1916, jubileul Academiei Rornane. 0 putem faceazi, cut inima recunoscatoare &are Pronia Cereasca, cAnd visul atatorgene-ratii de vrednici RomAni s'a infaptuit. Am venit dar, cu deosebitabucurie, in mijlocul Domniilor-voastre, impreuna cu Regina si Princi-pele Mostenitor, ca duprt acesti ani de lupte grele i man s reluamfirul insemnatelor preocupari de cultura ale Academiei Romne, sar-batorind roadele unei activitati de jurnatate de secoL

    In lupta sfanta pentru unirea tuturor Romanilor, AcademiaRomana avut partea ei importanta pe terenul cultural; de aceeaizbAnda Tarii este si izbAnda ei. Cand, din . imboldul lui N. Cretulescusi al lui C. A. Rosetti, s'au pus bazele societatii literare cu scopulde a se ocupa mai ales de limba i literatura romna, alegerea intallormembri ne arata gAndul de inalt patriotism ce a calauzit generatiadin 1866, care, bine incredintata ca nurnai pe baza unitatii de limb&

    - 17--- 2

    si-a

    www.dacoromanica.ro

  • si cultura se poate cladi trainic viitorul unei natiuni, a reunit incercul restrdns al viitoarei Academii pe barbatii luminati din toatetinuturile romdnesti, si astfel Romania Mare de azi ti gasiade o jumAtate de secol patria comuna sub acoperisul tAnarului.asezamAnt.

    Arunednd privirile asupra istoriei noastre, ramdnem uimiti cumneamul romdiesc a putut iei biruitor din atAtea greutati, din at:Leaprimejdii, s.i cum n'a fost inghitit de prApastia ce adeseori se deschideain drumul lui. Citind si recitinci Insai .Pbezia populard gasim elieeaAcestei eNtraordinare puteri de impotrivire. In doinele si antecele luise oglindeste toad dilierea, aeestui. pbpo'r, ';chre cdatAta trudd s'a luptatcu vremurile intunecate ce stdnjeniau zborul lui spre soare, dar inclipele de cele mai negre restriste, tot din poezia populatd trageanadejdea intr'un viitor mai fericit; in ea gasia forte nourt cari iiimbarbatau in lupta .uriasa pentru existentai In ea se putea citi, ca

    .

    desChisa,inteo cart6 tbata gAndirea, toad simtirea, intreaga. filozofie.atilt, de simpla i totodata atdt de adanca, a unui popor care azi, caplugar, trage brazda cea alined Iii ogorul sau, punAnd intrInsa toadnadejdea anului, maine ca ostas credineios Tarii i Tronului, facdndscut din pieptur sau, lupta si moare ea un" erou, cu un zdmbetpe buze. urmat la munca pasnica pe. acesti copii ai unui solroditor si am admirat rdbdarea lor; i-am vazut In lupta si am bine-cuvAntat avAntul lor; dar, cAnd pe front am ascultat doinele lor, atupci

    inima Mea s'a, infipt incd mai tare convingerea nestramutata ca,en" popor cate in toiul luptei isi talmaceste cugetul si simtirea inversnri, dn atare popor nu poate pieri. i multe din aceste poezii,culese sub bubditul tunului, sunt asa de frumoase ca cugetare si ca

    cd ele merid sd".fie. cnnosaite mai pe larg. .Academia RomAna, prin thenirea ei, chemata sd fie pazitoarea

    In

    iimba,

    1.8

    www.dacoromanica.ro

  • credincioasa a limbii si a culturii nationale, in timpul cand interne-ietorul Dinastiei atat de strans legat de institutul nostru stiintific, Iiinchina toata Munca pentru castigarea neatarnarii si cladirea Regatului,sprijinit fiind in opera sa de o pleiada de' barbati luinati, dintrecari un numar insemnat a fost podoaba acestei invatate adunari,Dumnezeu a binecuvantat munca Domniilor-voastre atat de ralitoarepe terenul istoric, stiintific i literar. Semintele aruncate cu credinta,si cu dragoste in ogorul intelenit al culturii romanesti, in curgere dejumatate de veac, si-au adus rodul insutit. Tar lupta pentru unitatealimbii ne-a condus, prin vitejia ostasului roman, la sfiiramarea grani-telor vitrege clintre frati si la intregirea Statului Roman in hotarelesale firesti, pand la marginile graiului romanesc. Doina de jale'a mareluipoet Eminescu:

    Dela Nistru pan'la Tisa,Tot Romaniil plansu-mi-s'a,

    a vrut Domnul sa se preschimbe in cantec de vitejie i biruinta. Aucazut lanturile cari ne impiedicau mersul liber, s'au prdbusit hotarelecari ne inabusiau. Respira-vom in voie si mai larg, dupa masura in-tregului nostru neam. Dar fata de acest mare eveniment istoric alTealizarii visului de unire nationala a tuturor Romanilor in acelas Stat,

    datoriile noastre se sporesc intr'o masura neinchipuita. Cele mai.grele probleme de organizare economica si culturala ne stau inainte-si, pentru a pasi cu sorti de izbanda la sitinatoasa lor deslegare, se-cere mai presus de toate unire in cugete si hotarire la munca faraeagaz a tuturor fortelor ce ne-au mai ritimas in urma grelelor jertfe

    rdsboiului.Nu ma indoesc ca Academia Romana, careia i-a fost dat s lupte

    19 -

    .7ale

    www.dacoromanica.ro

  • cu atAta spor in domeniul papic al culturii unitare romane, ne va da0 in viitor pilda inaltatoare a unirii tutulor la munca pentru trainica,wzare a Romaniei Noua pe care ne-a daruit-o Dumnezeu.

    5edinta dela 14 Mai 1919%.

    20-

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    cAtre Delegatiunea Academiei Romdne.

    Sunt adnc miscat de caldele si frumoasele euvinte si urri ce-mi:aduceti din partea Academiei Romane, cea mai inalta institutie decultura romareasc5, aceea care de atAtea decenii, neintrerupt i MIApreget, chernand la stnuI ei elementele culturii romanesti ce traiau-sub Staptiniri straine, a intretinut in inirnile lor vesnic vie si neso-vaitoare scumpa si sfAnta speranta, ca va sosi odata ziva impliniriiidealului de intregire a neaniului romAnesc.

    Azi, cnd acest ideal s'a infaptuit, rolul Acaderniei RomAne nuincetat; tot ei ii ramne cea mai mare parte a sarcinei de a lucra

    la desavarsirea, la consolidarea acestei intregiri a neamului, prin uni-ficarea culturii romnesti, prin inlaturarea diversit4i1or de &dire, ce.dominatiunile strine au impus elementelor romanesti de sub stapanireabor, spre a le stApani mai cu inlesnire.

    Nu ma indoesc o clipa ca Academia Romcind Ii va indeplini.aceastA misiune cu aceiasi pricepere si cu aceia;i rAvri, cu care a

    - 21

    a

    www.dacoromanica.ro

  • muncit pentru pregatirea infaptuirii celor de azi. Cat despre mine,stiti ce calda iubire port in. inima Mea Academiei Romne. Va Imre-dintez i voi 'Astra si in viitor intreaga mea iubire i ca. voiu facetot ce-mi va sta in putinta pentru a o mita la greaua, insemnatapretioasa opera ce va avea de indeplinit.

    eClinta dela lb Ianuarie 1920.

    - 22 -

    si-

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la Academia Romna.

    Simt totdeauna o vie plcere cand ma pot gsi in mijloculDomniilor-Voastre.

    Intr'o serie de sedinte Academia a sarbatorit memoria lui Alexandria marelui nostru poet, care, talmacind in versurile sale inima si gandulpoporului nostru, a facut ca 0 sa fie cunoscut si peste granite. Aca-demia va mai_inchina o sedintiti memoriei acelor membri, cari se odihnesepentru vecie intr'o alt lume. Daca nu pot lua parte la aceste pioasemanifestari, -totusi, in gAnd depun si eu o cununa de lauri pe mor-mAntul acestor disparuti.

    Am tinut s viu astazi, irnpreuniti cu fiul Meu, caruia I-ati fAcutdeosebita cinste a'l alege -ca membru onorific al acestei inalte institu-tiuni culturale, ca sa asist la sedinta in care comernoram pe TudorVladimirescu, acest mare erou national.

    Esit din patura cea mai sanatoasa a taranimii romne, TudorVladimirescu este intAiul care, in timpuri intunecoase a desteptat spi-

    www.dacoromanica.ro

  • ritul national si a fost initiatorul acelei ,miscari, ale earei consecinteneprevazute poate de ansul au fost toate evenimentele mari,

    cari s'au perindat in vieata ce am ajuns in zilele noastrela infaptuirea unitatii noastre nationale.

    folosesc de acest prilej spre a va reinoi sentimentele Meletie dragoste pentru Academie si viul interes cu care urmaresc lucrarileei, sentimente ce am mostenit, ca o placuta datorie, dela neuitatul MenHiicluiu si pe care stint sigur c i fiul Meu le va 'Astra atunci cand,odata, el va ocupa scaunul ce'l ocup aci.

    Din tot sufletul fac cele mai calde urtiri pentru prosperitateaAcademiei Romne.

    edinta dein 5 Iunie

    nJIrii1 pAnrt

    4 -

    Ma

    L'at.

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    punerea pietrii de temelie a palatuluiUniversitAii din Iai.

    Sunt fericit c Majestatea Sa Regele, .prea iubitul Meu Unchiu,M'a insarcinat ca in numele Lui, sa presed aceastA serbare nationala.

    Este o adevarata sarbatoare oH de cate ori se tidied sau se sporesteun asezdnittnt de culturd; sarbatoarea, InsA, este indoitd pentru Noicand ea se face in a doua Capita-IA a Tarii, in orasul in care naddj-duim ca, de aci inainte ne vom putea gasi adesea; in orasul care, spreindeplinirea ursitei neamului rorminesc, jertfit-a desigur si interesele sale.

    Jertfa insA nu a ft-tent TauI mai putin priincios ca sa fie si el un,centru .de viata sufleteascrt a Rornniei. Dinpotriva. Adevarat orasuniversitar, in el se poate intemeia acea lume de gandire curata sisenina in care mintea orneneasca, vecinic insetata dupa 1umin, cla'destepentruca iar sa cl-Adiascd, ma'rete conceptii, earl sunt podoaba cea maiscumpa a neamului ornenesc.

    25

    la,

    www.dacoromanica.ro

  • Universitatea, al carei falnic plat 11 inaltam astazi, este deja urrvechiu asezam'ant in aceasta Tara. Fara a mai aminti inceputurile pecari ar trebui sa. le rascolim in toat istoria vremurilor trecute, sunt60 ani de cand ea a fost desavarsit alcatuita cu caracterul de inva-tamiint superior e general pe care, de atuncea incoace, nu 1-a maiperdut.

    Desigur u cladirea, ori at de mareata, face meritul unei scoale.Munca incordata i dragostea adevarului, acea flacara nemistuita careinsufleteste pe scolar si pe invatator, au facut s iasa descoperiri mi-nunate si frumuseti neperitoare din cele mai smerite lacasuri. Dar, in"vremurile noastre si cu desvoltarea stiintelor experimentale, cladireainzestrata cu toate trebuincioasele stiintei, are si ea partea ei insemnata,in raspandirea i propasirea culturii.

    Gandul d'a inalta acestei Universitati tin palat vrednic de (lamanu este nou. La intruparea lui au lucrat multe sarguinte, multe bune-vointe. Astazi el se -faptueste, si ziva in care nadajduim sa sarbatorimdesavArsirea lui nu este departe.

    Regele este sigur ca din acest palat, in care se vor despica tainelestiintei si se vor propovadui cu intelepciune adeva'rurile neperitoare, cadsunt temelia neclintita a Statului, toate iMpodobite cu acel cald,patrio-tism fiira de care viata nu are pret, von esi noile generatii otelite pentrumama menire &mita' acestei Tani.

    Cu noile generatii, zi si rog pe Cel A-Tot-Puternic caacea zi sa vina at mai tArziu voi avea si Eu sa aduc prinosulMeu de munca pentru intarirea:, inaltarea si propasirea scumpei noastreRom Anil.

    23 Mai 1893.

    26

    intep

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la inaugurarea Universittii romane0i.

    din Cluj.

    Cu adncA multumire sufleteascd am rAspuns la invitatia de a asistala sArbdtoarea de azi; am considerat ca o datorie pldcutA pentru Re-gina si Mine de a prezida la inaugurarea Universitdtii romane dinCluj in ziva solemnA and un nou duh isi face intrare in aceste ziduri.

    Salut cu vie pldcere intre oaspetii nostri pe savantii reprezentantiai UniversitAtilor strAine si pe acei ai Universitdtilor si institutiunilor-stiintifice din tard, cari prin prezenta lor au vrut s. arate dragosteafrAteascA ce o simt fatd de tanAra lor sord, aduandu-i urrtri calde sisimpatia lor imbdrbdtoare pentru viitor, and astfel acestei serbAriculturale un caracter de solemnitate deosebitit

    Un frumos obiceiu din- vechime cerea celui ce avea sA vorbiasaintr'o ocazie solemnA, sdLsi inceapd cuvAntul cu o binecuvntare: sitorator antequam dictor.

    www.dacoromanica.ro

  • Socotesc c rare ori acest nobil sfat a fost mai potrivit ca inimprejurarea de fatil.

    Ca un curat prinos al inimilor noastre recunoscatoare, ridice-sedar, duioasa $i swenit, inchinaciunea noastra catre vestitorii, inainte-mergatorii $i fauritorii acestei zile de &lie; care sllixitii i din veacadormitii mucenici ai neamului acestuia, $tiuti $i nestiuti, mari $irunti, Ca si care acest nemuritor sober de morti ai rasboiului dinurma. Caci daca bucuria de asthzi e numai a noastra, a celor ramasi,meritul e al Ion, al celor du$i, al tuturor; dela Mihai, izbavitoruldintru'nceput, dela marii ostasi ai gAndului $i faptei romne$ti de aici,strajeri neadormiti ai limbii $i legii, pana la cel de pe urtna cioban

    plugar sarac, cari au pastrat cu indaratnicie patrimoniul national,toti, dar absolut toti, au partea lor in opera de astazi, in stralucitaminune a Romtiniei Mari, in hotarele Daciei Traiane, pe cari nu le-afost harazit s'o vada, dar care, fara truda i jertfa lor de fiecaren'ar fi fost cu putirrta.

    Cand viteaza Mea armata s'a aruncat peste munte, ea a putut-gsi astfel in energia poporatiei $i in con$tiinta ei de nearn sprijinulmoral ,necesar biruintii; iar and pe urma ostilor biruitoare au des-alecat dasealii $i carturarii regatului Meu, ei an aflat nestinsa vatrade foe sacru pe care rom?inimea ardeleana vestala, credincioasitii pastrase prin veacuri.

    Cuvine-se dar, cu adevarat, unim pe toti in aceea$ ,binecu-vntare astitzi, impreun'a eu vitejii cari eu Angele lor generos, au scris$i pecetluit, dupa datina, hrisovul staptmirii noastre vemice fain acestemandre tinuturi. Binecuvantat $i slava In veac fie numele lor!

    Rod al acelora$i straduinti e $i Universitatea romna, 'pe care oinauguram astazi aicL

    Aici, in acest ora$, care sub stapttnirea de ieri ajunsese centrul

    .- 28

    srt-i

    mt-

    www.dacoromanica.ro

  • conceptiei maghiare in Ardeal, fosta Universitate ungureasca, intemeiatIin buna parte si cu banul romanesc, si de forma cu cele mai dulcifagaduinti de toleranta cursurile erau s fie paritetice a devenitin curand focarul gandirii maghiare exclusiviste fata de orice alt sen-timent national. Nicieni, poate, nu s'a simtit mai nemilos pumnulstapanirii trecute pe sufletul romanimii, ca in Clujul unguresc cuUniversitatea lui.

    Dumnezeu insa n'a ingaduit ca aceasta unealta cruda sa-si vadascopul indeplinit. $i iata, prin vointa acelor puteri misterioase, cad,pot fi intarziate dar nu zadarnicite, se desface astazi, ea un semnluminos al idealului nostru infaptuit, templul senin al invataturii siiubirii de patrie, Universitatea romaneasca a Clujului romanese.

    Teri inch', datoria catre neamul romanesc era deslusita: infaptuireaunirii nationale. Astazi, prin marirea teritoriului si prin inglobarea in.Statul roman a untri insemnat numar de cetateni, cari, apartinand altorneamuri, reclama dreptul de a tea pe pamantul care i-a nascut, pro-blemele politice, sociale i economice au crescut mult si in aceiasimasura s'au inmultit indatoririle tuturor acelora cad sunt chemati ajuca un rol in vieata Statului.

    Nu numai dupa forta bruta sau dupa numarul baionetelor, nicidupa, intinderea teritoriului, se masoard puterea unui Stat modern, cimai cti seama dupa gradul culturii sale intelectuale.

    Prin stiinta si putem numai intari prezentul si pregatitemeliile unui viitor rocinic.

    Precum in ordinea vietii materiale spiritul pune in miscare ma-teria, asemenea si in ordinea vietii sociale forta unei natiuni creste prinimpulsiunea desvoltarii sale morale. $i eine oare poate da aceasta im-pulsiune mai eficace decat creerul unei natiuni: Universitatea.

    Cuvantul Universitate Omnium scientiarium, universitas ne-

    29

    lumin

    _-

    www.dacoromanica.ro

  • -spuno menirea ei. imbrtisand tot domeniul gandirii, la ea, ea la unizvor nesecat, alearga tineretul studios ca sa-si potoliasca setea .]sa delumin si de stiint, si en .cat ea se va ridica mai sus pe aripile lu-minoase ale cugetarii, eu atat mai bogat, mai limpede si mai binefa--cator va curge acest izvor.

    Astfel apare in vieata Statului tniversitatea in puterea roluluiei atat de inalt, atat de nobil, nu de a scoate un numar cat mai marede titrati nu cantitatea, ci calhatea este factorul important ci dea forma generatii de oameni de caracter, insufletiti de vederi largi,patrunsi de iubire de Patrie si de dragoste de invatatura si de munca,dornici de a pune energia si capitalul lor de stiinta in slujba acestei birL

    Am ferma convingere ea tanara Universitate romana, ai carei nasisuntem astazi, va sti sa raspunda in viitor tuturor asteptarilor Mele.Asezata inter) tara in care diferitele nationalitati au trait fiecare vieata

    *lor proprie culturala si intelectuala, in raport cu aspiratiunile etnicesi cu puterile lor civilizatoare, ea are frumoasa menire de a deschideusile sale tuturor acelora cari au dorinta s. se incalziasca la razeleluminii ei arzatoare, dovedind lumii intregi ca in Romania intregitastiinta nu face deosebire, carui neam apartine tanrul studios; cu aceeas-clragoste ii va primi pe toti sub aripile ei materne.

    inchinat adevarului, pe cbti de dreptate singurele cari duc laconeordia intre diferitele semintii ale lumii acest asezamant de inaltacultura va putea fi de folos neamului i umanitatii, cinstindu-seeinstindu-ne deopotriva prin munca sa

    Tar ea un semn vitdit al pretuirii i iubirii Mele fata de el si fata detinutul care il adaposteste, am hotarit, in amintirea acestor serbari,a darui un fond de 400.000 lei, a caror dobanda se va intrebuintapentru infiintarea pe langa aceast Universitate a unui Institut penOustucliul istoriei ro. mane, atat de vitre;.3,; tratata sub stapanirea trecuta.

    30

    $i

    -

    stiintifica.

    www.dacoromanica.ro

  • Ufarile daduroase pentru un viitor strAlucit si pentru propzisireacalea adevAratei stiinte, ce fac asrazi pentru noul asezthnnt national

    de inalth culturiti, le cuprind in cuvintele ce zic din tot sufletul: Vivat,floreat, erescat alma mater Clusiensis ad seientiae honorem Patriaeque_salittem !

    1 Februarie 192U.

    31 -

    je

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la masa ceremoniala data cu prilejul inaugurariiUniversittii din Cluj.

    upa, inaltatoarea serbare la care am asistat azi dimineata subacoperamantul noului templu roman al culturii i stiintii, simt o ade-varatii phicere sufleteasch" de a WI exprima viile Mele multumiri pentrucuvintele ealde cu cari ne intampinati aici pe Regina, pe Mine si peFamilia Mea si de a aduce prinosul Meu de recunostinta tuturor aceloracari au contribuit la frumoasa ei reusita.

    Au alergat la serbarea de azi oameni de stiintil, dascali si ear-turari deopotriva, -cum Ii numiau stramosii nostri, pentru a aduce pri-nosul lor de dragoste. Ara ascultat eu recunostinta urarile aduse desolii natiunilor amice i pe cele ale reprezentantilor vechilor Universitati,cari in cursul veacurilor s'au ridicat sus pe cerul stiintii, trimitandrazele luminii ion peste man i peste

    Tuturora le zic, aci pe pamantul in veci romanese, bine ati venit,

    32 -

    taxi.

    www.dacoromanica.ro

  • si le exprim bucuria si recunostinta Noastra pentru manifestarile lorde cordiala simpatie.

    Cand o fiinta isi face intrarea in vieata, multe sunt urarile cese aduc. In timpurile vechi se consultau augurii pentru a deduce dinsemne sacre viitorul noului cetatean. Am auzit multe glasuri talmacindsentimentele de bucurie i nadejde, am ascultat cu deosebita multumirefagaduelile imbucurfttoare atat din partea diriguitorilor acestui aseza-mant de inalta cultura, cat i prin interpretul tineretului, care, cu foculsacru al varstei lui, se arunea plin de nadejde in bratele larg deschiseale invataturii. Putem spune cu toata increderea eh horoscopul este catse poate de prielnic noului membru al marei lumi a stiintii.

    Praznuim astrtzi o zi de curata bucurie nationala romana, dar inacelas timp o serbare a stiintii, a acestei fiice eterne a luminii, carein sborul ei intinde aripile sale peste Univers, netinand seama nici deneamuri, nici de hotare.

    geniul daca se adapa la isvoarele unei culttni nationalepastrandu-si cu mandrie in cursul evolutiei lor baza nationala i ca-racterul lor, propriu trail unde s'a nascut, eundo creseunt, i fiindproductul luminii i purtatorii ce patrund ca razele soarelui 'Ana lacele mai ascunse colturi, ca si ele devin patrimoniul Universului.

    Fie ca i aici in Clujul romanesc, cultura latina s ajunga sauniasca in acelas sbor i iubirea infocata de patrie i razele luminiitiinii cari sa se reverse departe, 'Ana peste hotarele noastre.

    1 Februarie

    33 -

    1920-

    i

    tiinta si

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la Cereul studentese Petru Maidr"din Cluj

    Am tinut si viu astdzi in mijlocul vostru, pentrucd voi infdtisativiitorul mandru al Tdrii, dupd un greu trecut plin de restriste pentruohinuitul nostril neam, dar si de invtturi de mare pret si de asprdotelire in lupta vietii.

    Salut in voi viitorul acestei Tdri, care ni se aratd sub o lumindasa de frumoas si de plind de fagddninti.

    Un .neam care stie sd pretuiascd pe brbatii cari au lucrat entoatd inima pentru infdptuirea zilelor mdrete ce le trdim, un neam.care a dat dovezi de cea mai desdvarsit Vitalitate, cum rare ori sevede in istoria popoarelor; un astfel de neam are in sine cheasia,sigurd a strAlucirii viitorului slu, viitor pe care voi sunteti cbematia-1 fduri.

    Tara are incredere in inimile voastre pline de abnegatiune si vede

    34

    www.dacoromanica.ro

  • in voi pe vrednicii conductitori de mdine, (qui, strdnsi uniti in jurulFiului Men, yeti mina piida bdrbatilor, cari dridind Itomilnia de i(ri,ne-au dat BomAnia de azi.

    Dacd idealul nostril sfAnt a fost infdptuit in mare parte, ne mairmithe a duce la indeplinire transformarea si consolidarea noastrd in-ternd. Fdrd patriotismul curat, fdrii muncd incordatd, fdrd respectul deordine si autoritate si fret credinta in Dumnezen, nu se poate infdptuinimic mare.

    Inima caldd si entuziasmul cu can am fost intampinat aci suntdovadd yddita ca gandul i dorinta noastrd se Yon izbdndi.

    2 Feln tiarie

    - 33

    t92o.

    or

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la inaugurarea Universitalii din CernAuti

    upa inaltkoarea serbare a inaugurarii Universitatii surori dinCluj, am asteptat cu deosebita bucurie prilejul de a-mi indeplini sifata de Universitatea din Cernauti aceeas placuta datorie, prezidandimpreuna cu Regina si cu Principele mostenitor, inaugurarea cursuriloracestui inalt institut cultural, care prin revenirea Bucovinei la sanulpatriei tname a imbracat o haing noua potrivit trebuintelor nationaleale Statului Roman. Dar temelia care este cautarea luminii si cerce-tarea adevarului ramane neclintita i tiinta impodobita de aci inaintecu haina romneasc Ii urmeaza necontenit cu aceeas ravna sborulspre sfere tot mai inalte si noi o urmarim cu aceeas necurmatadra goste.

    De aceea, in aceste timpud de mad framantari economicesociale, sAlut cu deosebita placere acest prilej care ne permite s. neadunam noi carmuitorii Orli si ai culturii i s ne indreptam cugetulnostru la menirea celor mai inalte asezaminte de invatatura cari in-

    36

    si

    -

    www.dacoromanica.ro

  • fAti$eaza, pe deasupra sbuciumrilor vietii de toate zilele, n'azuintaeternd a mintii omenesti catre progres $i adevA'r.

    Precum trupul ramane o materie inerta $i nefolositoare fAraputerea conducatoare a creerului, tot astfel viata economica $i socialAa unui Stat este lipsita de forta diriguitoare daca n'ar avea la canna'in toate domeniile mintile luminate ale natiunii; iar lumina ne vinedela Universitate, caci aici se pregatesc conducatorii tuturor ramurilorde productiune. i tot de aci, pe cai spinoase $i indelung rabdatoare,.,pornesc cercetarile pentru descoperirea i utilizarea nouilor forte cu-cerite dela domeniile necunoscutului. Acei cari avand ochii atintiti_numai la activitatea practica $i imediata se intreaba ce folos poateie$i din lucrarile de $tiinta pura, uita ea daca nu s'ar cerceta tainelenaturii cu indaratnicie $i din iubire de $tiinta, ne-am invarti mereuin cercul restrans al rutinei, precum prea lesne uit lumea de randcui se datorese atatea clescoperiri $5. inventii ajunse acuma la indemana$i spre forosul tuturor. Munca .intelectuala cheltuita la studiarea pangin cele mai mici amanunte in orice directiune se rasplateste mai curtmdsau mai tarziu cu foloase practice de interes ob$tesc. SA cinstim dardupa cuviinta aceasta munca isvorita din tot ce este mai inalt infirea omeneasca.

    In aceste clipe earl. pentru UniVersitatea din Cernauti sunt oserbare de inalta bucurie in onoarea $tiintei i a studiului, sa nusupunem unui cuget critic ceeace a fost aci inainte de azi, sd nuingaduim unei umbre sa intunece veselia momentului. Trecutul apartineistoriei, s indreptarn deci privirile noastre cu incredere spre viitor,Totu$ $i in .trecut era in fosta Universitate un colt de unde razeluminoase s'au raspandit i asupra Romaniei de ieri. 1N-u sunt putinipreotii $i vladicii vechiul Regat cari s'au intors dela Cernauti in4ara Romaneasca cu un_ capital bogat de invdtAturd crestineascd predat

    37

    din

    www.dacoromanica.ro

  • si in limba strAmosea.=cA, si asa facultatea teologicA greco-ortodoxAeste lantul care leagh trecutul cu prezentuF.

    SA nu uitilm insA pentru viitor CA nimic nu se poate face viusi trainic in viata unui Stat cleat pe temelii nationale, si de aceea,pe 41E10 ]nunca stiintificA de ordin general, o preocupare deosebitAa studiilor inalte universitare trebuie sa fie eunoasterea tArii sipoporului sAu. i intr'aceasta, usoarit si plAcutd vi este sarcina, pentrucA eprea frumos acest cap de Ora si vrednic poporul care o locuiestedela descAlicatul Moldovei, care de aid s'a thtit pAnA la Nistru, Dun Aresi Mare.

    Sunt bine incredintat ea prin activitatea d-voastre yeti scoate laivealA si spori tot ce este frumos si nobil in sufletul tineretului studiossi ca yeti forma nu numai generatiuni cu caracter si folositoare tArii,dar si cetAteni credinciosi si iubitori de patrie.

    Ca un sema al dragostei mele pentru tinerimea universitarA bu-covineanA, dAruiese suma de .200.000 lei, spre a servi ca prim fondpentru ajutorarea culturalA a studentilor meritosi dela toate facultAtileacestei UniversitAti, dupii cum senatul universitar va chibzui mai bine..

    Saluttind cu dragoste pe toti profesorii si studentii adunati laaceastA zi de sArbAtoare culturath, urez din toatA inima: Vivat, floreat,cre.sTat alma mater Cernoviciensis.

    21 Oetffinbrie 1920,

    www.dacoromanica.ro

  • Cirvntare

    la masa ceremonialll de la Palatul Metropolitan

    din Cerniluti.

    Jn numele Reginei ca si al Meu, aduc viile Me le multumiri pentrucalduroasa primire ce Ne-a fost facutil la serbarea de azi dimineatadin partea Uaiversitatii romithe din Cernauti. Este inca vie in minteasi in inima Mea amintirea zilelor frumoase ce am petrecut in lunaMai in mijloCul nouilor Mei supusi depe pqmAntul acesta presiirat deurmele vechii stApAniri moldovenesti din timpurile Slavitilor Ynevozicari au fost fala istoriei nationale. Va puteti deci inchipui cu ce marebucurie am venit astazi pentru a prezida cu suflet romnesc serbareaculturald menita a restatornici pentru vecie sthpithirea Romilnuluiasupra acestui frumos colt de tara, care prin toata istoria lui estepdmnt romAnesc.

    Fatd de acest parnAnt locuit de neatnuri diferite, i-niversitateaare frumoasa si inalta menire de a intruai ceeace era separat, de a

    39

    www.dacoromanica.ro

  • netezi asperitatile, raspandind cu aceeas caldura razele ei binefacatoareasupra tuturor, caci ce legaturi pot fi mai puternice cleat adapostireatuturor fiilor aceleeas glii sub acelas acoperamant, fara deosebire deneam si de lege, adapandu-se la acelas isvor de stiinta, muncind pentruacelas scop inalt, bjnele obstesc. Fie ca tandra Universitate romanasa-si intinda lumina ei, iubirea adevarului si dragostea de patrie, pestetot tinutul acesta, in toate partile, dela palatele bogatilor pana la.coliba taranului si s contribue si ea prin actiunea sa cultural, casa se resimtil toti locuitorii din acest tinut al fagilor>>, ca frati Was-(TO din aceeas mama, scumpa noastra patrie romana.

    Din vorbirile de azi dimineatil am dobandit convingerea c atatprOfesorii cat i studentimea, intelegand acest rol de infrgtire, isi vorpune toata ravna patriotica, tot sufletul kr cald de. dasc51 Si tot en-ruziasmul tiReretii, in aceasta nobila misiune.

    Viitorul se deschide deci inaintea noastra in colori vesele si sadea Domnul ca opera inceputa azi s fie binecuvantata, de genera-

    ce vor urma.

    Cu aceasta ferma convingere ridic paharul Men pentru propsireaUniversitatii din Cernduti si a tuturor membrilor ei.

    24 Octumbrie 1920

    40

    tiunile

    -

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la solemnitatea desvelirii portretului M. S. Regelui

    In palatul Universiatii din Cernuti.

    'Surd mult micat atat de cuvin tele calde ce Mi-ati adresat, catde ideia ce ati avut de a dezvali chipul Meu cu aceasta ocaziune a

    inaugurarii universitatii din Cernauti.fi foarte fericit dub,' prin figura Mea pusa, pe panza, va va

    putea vorbi spiritul ca care Eu privesc noua Universitate; spirit dedragoste i de incurajare; spirit care cunoa0e istoria acestui colt deparaant romanesc, care a sangerat mult, pe care s'au purtat luptegrele in trecut i care tot prin lupte grele a fost realipit la Patria-Muma; realipit pentru vecie; realipit prin dulaul care a trait in con-tiinta nationala a acestui popor, care a tiut sa-1 pastreze viu timpcle mai bine de 100 ani, cat a fo'st sub stapanire straina.

    Fie ca toti fiii acestei tari sa invete i sa se insufle din acest

    41 -

    .solemnitatiiAs

    www.dacoromanica.ro

  • spirit, care este cel mai tare scut in viitor, contra oricarei incercAride distrugere a aceia ce prin sAnge i sacrificii a fost

    Dacil acest chip al Meu ar putea vorbi in acest sens intotdeaunaas fi fericit.

    24 Octombrio 1920.

    -

    zanaislit.

    -12

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la sedinta Comersului studentese

    in Cern auti.

    Cu o vie plileere si adevAratiti bneurie mil gnese astnzi aki inmijlocul studentimii, cnci imi amintese anii mei de tinerete and sieu am fost student, particpnil en entuziasmul tineretii la vieata stu-denteascii, la vieata aceasta frumoasn, care este bazatn pe sentimentulde prietenie si in care se cultivn fruthosul si adevarul, iubirea aproa-pelui si inainte de toate dragostea de tarn.

    Multe s'au spus asupra a-;ociatiunilor studentesti si multe s'aucriticat; ei bine, prin ele se impinge tineretul la studii serioase siastfel ele sunt o scoala a diseiplinei si izvorul unei statornice cama-raderii, care se leagn intre confrati in tinerete si dninueste 'Ann laadaci britrnete.

    tiu c'd asa a fost totdeauna in cercurile studenteF,Ai ale Uni-

    43

    .

    www.dacoromanica.ro

  • versit4ii din Cern/4i si tot astfel s'a fie i in viitor, aceasta esteurarea ce v aduc azi din adncul inimii. $i pentru a da o mai maretgrie acesta urri, s o confirmAm prin obiceiul studentesc.

    24 Octombrie 1920.

    - 44

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la Societatea Geografic6 Roma.n.

    preziand pentru intaia (Ara, ca Prevdinte, Societatea geograficaiau astazi locul Aceluia, care timp de aproape 40 ani i-a purtat uninteres necurmat i a urmarit cu vie multumire sufleteasca desvoltareaacestei Societati, al carei Intemeietor i sprijin puternic a fost.

    Daea nu i-a fost ingtiduit sa se bucure cu noi de jubileul de 40ani aI Societ6tii rom'ane de geografie, totqi in c uvintele Lui rostitein multe ocazii, spiritul Sail a Minas printre noi drept calauza ceamai sigura pentru prop4irea Societatii i in viitor.

    Simt astzi o vie placere de a ma gAsi in mijlocul D-voastra,impreuna cu Mogenitorul Tronului, caruia i-ati facut o deosebita einste,primindu-I printre membrii onorifici i cu adAnca bucurie constatea ne gasim pe o cale sanatoasa de prop4ire.

    Lucrarile publicate in buletinul anual in anii ce au trecut, aucaracter din ce in ce mai serios i mai .tiintific, contribuind astfel a

    45

    www.dacoromanica.ro

  • tie cunoaste mai bine frumoasa noastra tara, bogatille si resursele eimenite a milli din ce in ce mai mult desvoltarea ei econornica.

    Rnultatele imbucuratoare dobilndite pttna acum prin activitateaD-voastra sunt o chezilsie sigura ca Societatea geografica nu se vaopri pe calea apucata si va merge inainte tot cu aceias rftvna, aratandprin luerarile ei mijloacele de a trap folos din ctimpul stiintific sieconomic inca neogorit, ee mai zace inaintea noastra. Din partea meava pot asigura cit voiu urma eu acelas interes propasirea societatiinoastre, careia apartin deja de un mare fulmar de ani si ca o voiusprijini i proteja, asa cum a facut Augustul men predecesor.

    Multumindu-va din suflet pentru cuvintele cattle cu care M'atiintitmpinat si facAnd urtrile cele mai bune pentru o tot mai inflori-toare proptsire, declar sesiunea deschisa.

    2 Mai 191:1.

    - 46 -

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntrila investituri bisericesti

    i

    Hrisovulpentru Biserica Mntuirii"

    ILI

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la investitura Episcopilor Antirn de Ramnic

    si Teofil de Arges

    Prea Sfinfite Episcop ul Ramnieutwi

    Hoului Severin,

    Ales de Sfitntul Sinod si de reprezentantii natiunii, cu deosebitrirnultumire te-am intArit, incredintndu-ti diipil vechile datine cArjaepiscopal:a ca semn vgzut al puterii duhovnicesti.

    Cunosc munca folositoare ce ai deSfAsurat ca Vicar al MitropolieiMoldovei, precum i ravna pentru tiphirea i raspandirea vechilornoastre dirti bisericesti si sunt sigur cii. vei duce si in vechea si in-semnata Eparhie a Olteniei o rodnia solie de munch' pentru infarireaeredintei i pentru alinarea rnultelor suferinti din aceste grele timpuri

    - 49

    pi

    www.dacoromanica.ro

  • Prea Sfinfrite Pdrinte,

    In tinuturile de peste Olt vei avea de pdstorit o populatie vred-insufletit de un puternic simtimnt religios. Aici au luat Muth'

    .ce1e rnAnastiri, sub aripa carora s'a nascut si a inflorit carteasi ar.ta ronAneasca. La Manastirea Tismana se pastreaza cu evlaviepomenirea Sfintitului Nicodim, intemeietorul vietii manastiresti intimpul Basarabilor descalicatori de tara. La mnastirea Cozia odihnescram.asitele lui Mircea-cel-Batran, alaturea cu ale Teofanei, indureratamaicd a lui Mihai Viteazul. Pentru manastirea Hurezi aceasta comoardde arta a lui BrAncoveanu Voevod, Regina, impreund .cu Mine, avemcea mai duioasa dragoste.

    Ti se deschide, dar, un camp larg de naund, pentru ca darurileunui trecut asa de bogat ei fie cu sfintenie. pastrate si eu dragostesporite in viitor.

    Pica .SfinPe Episcop al Argemlwi,

    In urma trecerii din viat a Prea Sfintitului Calist, ai fost ales(le glasul Marei Adunari spre a-i fi vrednicul su urnia.

    Prin munca inc1iinat6 sfintei noastre Biserici, cu cuvantul i cufapta, atat ca Archiereu cat si ca Vicar al, Mitropoliei Ungro-Vlahiei,esti chemat s ocarmuesti frumoasa Eparhie a Argesului, unde aiimbrdtisat monahismul si preotia.

    50 --

    uica,d'intai

    www.dacoromanica.ro

  • Prea Sfinfite Parinie,

    La Arges vei avea in grija Prea Sfintiei Tale acel maret mo-mument al artei noastre nationale, unde alaturea de slavitii Voevozi-din vremile batrAne se odihnesc ramasitele scumpului Meu Unchiuale 'Reginei Elisaveta. Mormantul lor va fi de-apururea pentru po-porul romanesc un simboL de trainicie a Dinastiei, liber aleasai de.dansul si cu adiinca dragoste faurit de El, intaiul Rege al Romaniei,.care a fost chemat de glasul unei natiuni indelung sbuciumate si dinimboldul unui sentiment de conservare nationala, spre a curma odatapentru totdeauna daunatoarele lupte pentru schimbarile de domnie.

    Prea Sfinfiti Pdrinti,

    Plecand in Eparhiile ce Ira sunt inoredintate spre pastorie, sunt,sigur Ca va yeti inconjura de clerici inzestrati cu pricepere si tragerede inima pentru propovaduirea mAntuitoarelor invataturi ale Evan-

    :gheliei i pentru inaltarea. sufletelor intru indeplinirea datoriilor ceisvorasc din dragostea aproapelui. Astazi, mai mult ca oricand, Bise-rica este. chemata sa fie partasa la munca pentru opera de concordiesi de intarire sufleteasca prin unirea i inaltarea tuturor inimilor ro-mAnesti. Atatea avem de aparat, atatea sunt de recladit, athtea ranide vindecat. i pentru ca aceasta patriotica opera s se faca pe temelii-sanatoase, fr sdruncinari primejdioase si nefolositoare, este nevoe caIpastorii sufletesti ai poporului s se afle mereu in mijlocul credin-

    51

    .

    www.dacoromanica.ro

  • ciosilor, cu neadormitg priveghere, cercetiindu-le nevoile i suferintele .si aducAndu-le Ong in cel din urmg satisor sfatul cel bun, alinareasi increderea.

    In acest chip, vaza i insemngtatea Sfintei noastre Biserici na-tionale se va inalta cu o noug strglucire, ca in vremile de credintgsi mgrire.

    Multumindu:vg pentru asigurgrile de devotament ce-Mi aducetiMie si Familiei Me le, va" dorese din inimg o lungg si fericitg pgstorie-

    vg rog sg duceti tuturor poporenilor din Eparhiile Prea SfintiilorVoastre salutul meu miscat si 4sigurarea adancei dragoste a intregeiMe le Familii.

    6 Tu lie 1018.

    52 -

    ii

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la investitura Mitropolitului Primat Dr. MironCristea si infarirea Mitropolitului Vladimir de Repta

    al Bucovinei si Ignatiu Php Episcop al Araclului.

    Ina 4i, Prea Sfintiti

    'Zice in Sfnta Scriptura :cCei ce seamana cu lacrami, cu bucurie vor secera ; mari lucruri

    a facut Domnul cu$1. inteadevar mare e ziva aceasta in care fratii de-o credinta si

    -si de-o 1imb, dupa veacuri de tristii i nedreapta despartire, isi pottintinde mini1e spre vecinica unire duhovniceasca.

    Prea Sfintite Peirinte,

    halt Prea Sfiritia Ta fiind ridicat la cea mai inalta treapta

    53

    Pdrinti,

    noiv.

    Inalt

    - -

    www.dacoromanica.ro

  • a Sfintei Biserici autocefale romane, cu vie multumire Ti-am.. inmanatdupa vechile datine toiagul arhiepiscopal ca sa oblacluesti cu .dragoste-si ingrtduinta turma ce-Ti este incredintata.

    Aceasta veche Mitropolie a Tarii Romnesti, sub ocrotirea careiase aflau si bine creclinciosii fii de peste munti in timpurile marilorDomni munteni, Ii cheama din mijh;cul fratilor impilati pAna, acumsub mita, straina, pe purtatorul .ctirjei sale mitropolitane.

    Te poti mndri, Ina lt Prea Sfintite Parinte, de a fi urmasulatator mitropoliti evlaviosi cari an fost podoaba acestui scaun arhi-episcopal. Barbati ca Grigorie, sub a carui Vladicie s'au talniacit cele12 mince si mai cu deosebire Antim, care 'Astoria in fericitelevremuri ale lui Constantin Basarab Brancoveanu, incalzind pe fiii lorsufletesti cu cuvntul si invatatura evangheliceasca, au dat Mitropolieidin Bucuresti un renume care stralucia si peste hotarele Ora

    Chemat la scaunul mitropolitan, Ina lt Prea Sfintia Ta, ai pirsito eparhie draga inimii Tale, al carei conducator sufletesc ai fost Intimpuri grele de lupte nationale, dar si in clipele cele mai inaltatoareale neamului. Urandu-Te pe scaunul arhiepiscopal al Ungro-Vlachiei,ai frumoasa menire de-a infaptui politica religioasa a lui Mihai Vi-teazul, care prin infiintarea Mitropoliei ortodoxe dela Alba-Iulia tintiasa apropie si s uniasca bisericeste toate tArile romnesti.

    De atunci pn iii zilele marete ale unirii, ce Atotputernicul.ne-a daruit sa le traim, clerul de peste munti in timpul luptelor grele

    suferintelor de martin i. a stiut s pastreze, alaturea cu sMnta candelaa credintii stramosesti, flacra nesting a vietii si simtirii nationale.Aceasta dI alegerii Intiului Mitropolit Primat al Romaniei intregiteo deosebita semnificare.

    Sunt incredintat c chemarea halt Prea Sfintiei Tale va aduceroade fericite pentru organizarea temeinica i unitara a Bisericii ro-

    54

    ei

    - =

    www.dacoromanica.ro

  • mane, precum si pentru intdrirea credintii, isvorul nesecat al faptelorhune si al indltdrii sufletesti.

    Din tot sufletul Iti urez o lunga si rodnicd activitate arhi-pastorald.

    Inal Prea Sfintite Parinte,

    In urma mdretului act al realipirii frumoasei Bucovine la patriamamd si in puterea vechilor datine, cu mare dragoste si cu deosebi0multumire am intdrit Inalt Prea Sfintiei Tale purtarea carjei mitropo-litane a Bucovinei.

    Vei privi aceasta ca un semn vddit de recunoastere a deosebiteiravne ce ai desfAsurat in buna conducere -pastorald a turmei incredin-tatd Tie. Frumoasele monumente religioase ce e ridicd la Suceava,RAdauti, Putna, ca o vie mdrturie a evlaviei vrednicilor Voevozi ai

    _

    Moldovei, ne amintesc asemenea c credinta la un popor este singuratemelie trainica,' pe care se poate rezema viitorul sdu, cdci destinelepopoarelor sunt in mana A Tot Putintelui.

    Cu mare nerAbdare Wept sd pot veni i eu ,in Bucovina, sprea md inchina la aceste Sfinte Ctitorii si a inveseli, sufletul meu la.bogdtiile si comorile de arM religioasd din toate mandstirile Bucovinei.Grija ce ai purtat de pdstrarea lor a gdsit un rdsunet de vie recu-nostintd in inimile credinciosilor.

    Din tot sufletul urez Inalt Prea Sfintiei Tale inca multi ani defericitA arhi-pAstorie.

    - 55

    www.dacoromanica.ro

  • Prea Sfintife Peirinte,

    In urma unirii tinuturilor de peste munti cu patria mumil si inputerea vechilor datine, cu deosebita bucurie Ti-am dat intarirea cu-venita pentru pstorirea poporului ortodox din Eparhia Aradului.

    Cunose grelele lupte ale acestei Episcopii dela marginea roma;nismului, cea mai expusa la bataia valurilor striine i aduc in zivaaceasta prinosul nostru de recunostinta pentru vrednicii luptatori aiBisericii rom'ane, precum si marturisirea sentimentelor noastre de dra-goste pentru scumpii vostri poporeni de pe malurile Muresului i aleCrisului, indemnittidu-i ea si pe viitor sa-si p'streze cu aceeas credintAlimba i legea strilmoseascl

    Intru multi ani de rodnica pastorie.

    Ima4i Prea Sfivtiti PdrinO,

    Mergeti i intoarceti-vii acum la scaunele voastre episcopaleurmati a apropia cat mai mutt de biserica sufletele credinciosilor, pro-povAduind, in aceste vremuri de grele incercari morale, tuturor trey-telor sociale iubirea aproapelui, buna intelegere si pacea obsteasca".Intariti in inimi frica de Dumnezeu, ferirea de nedreptate si fapterele, respectul octtrmuitorilor care oarmuiti si al acestor din urmaciitre autoritate. Numai prin pastrarea i intarirea unor asemenea sen-timente putem avea o taxi bine inte'meiata cu o propAsire siguri intimp de pace si o puternica pregatire pentru orice vreme grea.

    Vii multumesc din adttncul sufletului pentru bunele urari ce Ne-atiadus Reginei, Mie i Familiei Me le.

    ramtarie 1teo.

    56

    1

    -

    pi

    www.dacoromanica.ro

  • Hrisovul

    pentru Biserica Mntu irii"

    Prea Pdrinti,

    InfAptuindu-se unirea politicA a tuturor RomAnilor prin strAdaniatA.tor minti alese si prin stIngele atatora dintr copiii cei mai buni ai

    neamului, laudA indrepaititA lor si slava' nesMrsitA AtotputerniculuiDumnezeu care nu ne-a prtrasit in necazuri, ci ne-a intArit inima sigtindul ducandu-ne la izbAndA. AstAzi mai mult ca oricknd suntemdatori. sA-1 preamArim din toat inima cu antarea

  • Iar intru aeeasta slujiasca-ne de pilda bunii nostri stramosi.Pi Ida sA ne fie Stefan eel Mare si Sfant, care dupd lriarea Chi lieir

    multumi lui Dumnezeu, datatorul biruintii, prin. ridicarea MonastiriiPatna, de unde a purees atata duh intdritor in vremile noastre derestriste.

    Pi lda sa ne fie fAuritorul unitatii noastre politiee de acum 318--ani, viteazul Mihai Voevod, a carui mand s'a desclestat de pe sabia-ifulgerAtoare, ca sa punA o nouA puternicA piatra de temelie Mitro-poliei Romanesti din Alba-Iulia Ardealului, drept multumire CeluiPrea Ina it pentru biruinta indreptatitei sale lupte.

    Pi Ida sA ne fie Matei Voevod Dasarab, care a semanat pamantulTarii cu locasuri Dumnezeesti, ca multumire Celui de sus pentru aju-torul dat intru apararea sfintelor sale nAzuinte. Iar aceste lacasuriinchinatu-le-a el sfintilor mucenidi ostasi in constiinta dreptei jertfiria ostenilor

    Pi lda sa ne fie tot sirul de stramosi, intemeetori de lacasuridumnezeesti, pentru binefacerile primite de sus.

    In sfarsit pildd sA ne fie raposatul Rege Carol I care si-a unit-gandul cu vechii ctitori, aducand la noua stralucire minunile delaArges si Trei-Erarhi. Caci sufletul si jertfa biruitorilor dela Plevnas'au adAogat in temelia si la frumusetea acestor altare de 'rnultumire-

    proslAvire a Stapanului tuturor.Noi poporul roman am avut fericirea a conduce Tara la infap-

    tuirea visului de aur al stramosilor: Unirea sa intr'un singur Stat.national.

    Deci i sfanta biserica, care dorim a se inAlta intru amintireaacestui stralueit eveniment se cuvine sA fie un monument vrednic de-telul maret ce l'am atins si opera tuturor Romanilor, ca un simbolal unitatii de neam si de credinta.

    58

    i

    si

    www.dacoromanica.ro

  • Neamul intreg si-a incordat vAnjoasele-i brate pentru IndepIinireascumpului sAu ideal national: neamul intreg se cuvine sa-si arate-recunostinta eAtre Dumnezeu dela care ne vine toate darurile, ridi-candu-i altar de inchinare, pe care ni-1 inehipuim ea o podoaba agAndului artistic romAnesc,

    Tar pentru fericita intrupare a acestui gAnd al nostrutemeiul orAnduirilor canonice cer Prea Sfintitului Sinod al Bisericiistrarnosesti, inalta sa binecuvAntare, spre a se putea incepe pregatirile-pentru ridicarea acestei Sfinte Biserici.

    Domnul va rdsplAti celor ce iubesc buna podoaba a casei sale..

    Bucure5ti 10 Mai 1920.

    59

    si pc .

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    investitura Mitropolitului Nicolae al Ardealului

    Inalt Prea Sfinfite Parinte,

    'Cu deosebit bucurie am intA'rit alegerea Inat Prea SEintiei Talein scaunul Mitropoliei ortodoxe a Ardealului si potrivit vechilor datinesunt fericit a-ti incredinta astAzi carja mitropolitana.

    Din timpurile slavitilor Voevozi can Id intindeau stapiinireaasupra tinuturilor de peste Carpati, unde si-au revArsat atittea bine-faceri crestinesti, pentru int(tia oara .Mitropolitul RomAnilor ortodoxi-de peste munti primeste toiagul sau ar1iipast6resc din mainile Regeluituturor Tarilor RomAnesti, pe veci unite.

    Sa multumim Atotputernicului ca ne-a invrednicit sa trAim inaceste tim purl de marire, dar totdeodata sa-1 rugaru cu smerenie a neintrai sufletele dupa masura acestor vremi. Cci daca tinta nemurito-Tului Andrei Saguna, pe scaunul cAruia te-ai inaltat, a fost ca Mitro-

    la

    www.dacoromanica.ro

  • polia neatArnata infiintata de dnsul s cuprinda pe toti ortodoxii dirrArdeal i Bucovina, noua ne-a fost dat vedem adunati inteunsingur manunchiu dela Nistru la Tisa si din munti pana la malulDunarii si al marii.

    'Minunea visata de stramosi s'a indeplinit, dar datoria noastra estene aratam vrednici de insernnatatea acestor momente istorice. Si

    precum biserica noastra riationala a fost cbeagul unitatli sufletesti intrecutul atat de apastor, tot asa trebue sa fie, si cu mai multa putereacum cand se aseaza temeliile Romaniei intregite.

    In acest scop cuvantu1 de ordine care trebue sa ne insufletiascileste acesta: SA ne apropiem de popor pe toate caile si in toate zilelevietii noastre. Intre aceste cai, aceia a bisericii si a credintii stadeasupra tuturora, pentruca sub aripile binefacatoare ale bisericii seadapostesc sufletele noastre. Ea ne intAmpina, la intrarea noastra invieata, ea ne petrece cand am inchis ochii pe vecie, ea ne binecuvin-teaza, in ziva cea mai sMnta a tineretii noastre si tot ea ne mAngaesi ne intarete in ceasurile cele mai grele ale traiului nostru pe pamitnt.

    Insufletirea cu care ai fost intampinat din partea tuturora cuprilejul sfintirii arhieresti in mareata Catedrala a Sibiului este semnulcel mai vadit al increderii ca vei rdspunde pe deplin la inalta chernarede pastor sufletesc a crestinilor ortocloxi de peste munti.

    Din toata inima va multumese pentru marturisirile de dragostesi devotament ce Ne-ati aratat Reginei, Mie i Familiei Me le, urandu-vgmulti ani de fericit si rodnica arhipastorie.

    17 Iunio 1920.

    61

    sa-i

    sa

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la investitura Arhiepiscopului Gurie al Basarabiei

    si a Episcopilor Iosif al Caransebesului si Roman

    al Oradiei Mari

    Prea Sfintiti Pdrinti,

    Cu 0 deosebitA bucurie sufleteascA salut ziva de astAzi and potincredinta cArja pastoralA conducAtorilor sufletesti ai eparhiilor ortodoxedela cele douA hotare ale poporului roman, pe Nistru si spre Tisaeari panA acum au indurat o viatA asprA sub stApanirea strAind.

    Fiti biae veniti in Casa noastr A. a poporului roman liber, careen mari jertfe si grele suferinti a tinut sus steagul neamului romanescspre a putea la plinirea vremii sa intindA mana fratilor apAsati, vAr-sAndu-si pentru ei sangele fArA nici o crutare. 0 privim cu dragostenemgrginitA Casa aceasta si trebue sA ne fie cu atat mai scumpA,pentrunA e numai a noastr i pentrudi suntem stApAni a ne-o face

    62

    www.dacoromanica.ro

  • mai frurnoasa si mai puternicd dupa intelepciunea si puterea .carene sunt hdrazite dela Dumnezeu.

    Ina lt Pica Sfinfite Arkiepiscope Gurie,

    Mina de multumire este pentru Noi clipa aceasta in care jumatatedin binecredinciosii crestini ai vechii Moldove isi primesc intdrirea

    apiilui bisericii lor dela urmasul vechilor Voevozi, intaiul Rege alRomaniei unite.

    Cu durere inabusita vedeam cum de un veac se- calm in picioarecel mai sfant drept al oricarui credincios de a-si avea slujba religioasdin limba sa printeascd. Cu inima sfasiatit priviam cum se smulg fiii

    .pamantului moldovenesc si ai natiei noastre, spre a-i instraina pandin Caucas si la marginile cele mai de rasarit ale Siberiei.

    Noi, Romnii, cari dadusern si noi culturii rusesti capete lurninate,noi earl i-am dat pe nemuritorul Mitropolit al Kievului, Petrucare a pus o piatra de temelie in organizarea bisericii rusesti, noi,marea majoritate a ortodoxilor basarabeni, dupa moartea lui GavriilBanulescu, acel fiu al Ardealului ajuns mitropolit al Basarabiei, n'ammai fost socotiti vrednici pentru treapta inaltului arhipastor,al bisericiibasarabene, caci dela Gavriil Banulescu, in curs de 100 de ani, pe-scaunul arhipastoresc al Basarabiei an stat numai straini, adusi aiciIn scopul bine hotdrit de a starpi vechea biserica si limba mol-doveneasca.

    Se intelege dar de ce M bucur din tot sufletul incredintandastazi carja arhiepiscopal, .drept dupa 100 de ani dela raposarea celuidin urma arhiepiscop roman Gavriil Banulescu, Ina lt Prea Sfintiei"Tale odrasla din puternicul arbor al taranimii rornane de peste Prut,

    63 -

    osi

    Movill,

    www.dacoromanica.ro

  • care desi lipsia de scoalA si de bisericA nationala, a stiut sa prtstreze,ascunsa" in jurul vetrii sale, limba i datina romaneascg.

    Din mila Domnului, acum nu mai este eine sit pung, bete inroata romneascA precum spunea unul din ultimii arhiepiscopi strrtiniai Basarabiei, cand Ina lt Prea Sfintia Ta te siliai sit tiprtresti si sitrAspandesqi lumina sufleteascrt in limba nationala, pentru care ai su-ferit si surghiunul din Basarabia. Sunt bine Incredintat ca impreuna cuintreg clerul ortodox iti vei da silinti si mai man l. pentru readucereala limba nationala a atator sate si oameni cu nume vechi romanesti,cari prin sila imprejurarilor si-au pierdut grainl stramosesc, apropiindcat mai mult sufletul lor de sufletul nostru si intarind pentru veciesMnta unire intre cele doua maluri ale Prutului, aclama0. cu atatainsufletire acum trei ani de Sfatul pentru miirirea si tAria in-tregului neam romanesc, deapururea nedespa'rtit.

    Prea Sfintite Episcope

    Ai cinstea sa fii nrmasul vrednicului nostru Mitropolit Primatsi Ti-am incredintat cu bucurie toiagul arhipastoresc fiind sigur citvei Ostra en ravna roadele muncii inaintasului Prea Sfintiei Tale,pentru buna indrumare sufleteasa a binecreclinciosilor si iubitilor nostribrtnriteni, ciirora Te rog sit le duci cAlduroasele si prtrintestile Melemangaieri, sperand cd in curand voi avea placerea sa-i cercetez im-preunti en Regina si Familia Mea.

    Prea Sfintite Episcope _Roman,

    Cu deosebiai bucurie Ti-am incredintat carja episcopala ca o

    64 --

    Tarii,

    Iosif,

    www.dacoromanica.ro

  • irasplat binemeritata pentru munca ce ai desfasurat intru apararea\drepturilor acestei strvechi episcopii romane, ramas vaduvitd de arhi-pastor timp de peste doua secole. Dupa o vieata intreaga de suferintisi de apriga inpUt pentru drepturile nationale incaleate sub vitregaputere straina, Ti-a fost sortita multumirea de a fi alesul care vapune din nou temelia acestei episcopii, renascuta dupa veacuri de umi-linta si ritbdare a blandului si harnictilui popor roman din spre dmpia

    Atotputernicul Ti-a aparat viata impotriva loviturii dusmanului:ascuns in mijlocul nostru. S rugam pe bunul Dumnezeu sa-Ti da-ruiased Inca multi ani spre a fi incepator fericit al acestei noui

    si a intari sufletele credinciosilor, cari Te-au avut si pana acum;bun si iubit parinte sUfletesc.

    Preci Sfintiti

    Multumindit-va din toata inima pentru mrturisirile de dragostece Ne aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele, cu cuvinte asa de cal--duroase, Va urez la toti o binecuvantata si rodniea pastorie.

    Acum mai mult ea oricand dotori suntem sa ne inchinam toateputerile intru propovaduirea credintei mantuitoare, a faptelor intemeiatepe iubirea aproapelui si a pacii obstesti, la adapostul careia saputem lecui ranile trecutului, pregatind .roadele binecuvantate ale ma-rilor jertfe ce ni s'au cerut de vremile grele prin cari am strabatut.

    punem laoparte nemultumirile mrunte i trecatoare, si ea nistefii buni ai patriei, ne inaltam sufletele care binele permanent al.,scumpei noastre Romanii.

    29 Martie 1921,

    65 -

    epis-eopii

    SA

    ad

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la investitura Episcopilor Vartolomeiu al Milani-

    cului si Noului Severin si Visarion al Argesului

    Prea Pdrinfi,

    ultumesc din athincul sufletului Prea Sfintiilor Voastre pentrubunele urri ce Ne aduceti Reginei, Mie i Familiei Mele i pentrumdrturisirea sentimentelor de dragoste si devotarnent cu prilejul acesteisolemnitati de intdrire a glasului Marei Adundri, care V'a chemat la'Astoria Episcopiei Rgnanicului-Noului-Severin si a Episcopiei Argesului.

    .Prea Sfivtite Episcope Vartolomeiu,

    Incredintndu-Ti carja episcopald a Ramnicului vei avea misiuneade a lAstori una din cele mai frumoase Eparhii ale Bisericii noastre

    - 66

    Sficspifi

    www.dacoromanica.ro

  • nationale. Cercetand poalele muntilor i vgile raurilor vei gsi unpopor care si-a pgstrat vechile sale traditiuni, vei intalni atatea frumoasemgngstiri si schituri, cari ne vorbese de evlavia vechilor Voevozisi de credinta neamului, precum si numeroasele pajiste ale Oltuluiadgpate de sangele eroilor, caH sunt atatea monurnente istorice aleneclintitei dragoste a Oltenilor cgtre Targ.

    Clerul si credinciosii asteaptg in Prea Sfintia Ta un pgrinte su-fletesc, care, stand neclintit in mijlocul lor, sg-i indrumeze cu dragostesi cu intelepciune in lupta impotriva atator rele cari ne bantuie.

    Prea Sfintite Episcope Visavion,

    Dela plaiurile Basarabiei si dela malul Nistrului Prea SfintiaTa ai fost chemat pgstori frurnoasa Eparhie a. Argesului, atat descumpg sufletelor noastre pentru c acolo se odihnesc fericitii intruamintire Unchii Nostri algturea de sivitii Voevozi Basarabi. Inminunatul giuvaier de artg al Mangstirii si in strgNeehea BisericgDonmeascg vei intalni la fiecare pas urme din istoria patriei, vei rega'siurme ale spiritului bland si pios, ale tgriei in credintg a strgrnosilornostri.

    Activitatea ce ai desfgsurat pentru preettirea preotimei la Galatiprecum si munca depusg pentru trezirea romanismului in viata bise-riceasca' a Basarabiei ortodoxe, iargsi intoarsg la sanul matern alBisericii autocefale romane, ne dau cea mai bung sperantd cg vei lucracu dragoste i ravng spre ingltarea sufleteascii a credinciosilor, intg-rind in inima poporului respectul legilor i iubirea nestrArnutatg. dePatrie i de Tron.

    - 67

    a

    www.dacoromanica.ro

  • Prea Sfini Parivti,

    In aceste timpuri marl i grele cand organizarea noastra'nationala se aseaza' pe temelii noni, cand se lucreaza cu atata in-

    cordare pentru imbunitttirea situatiei materiale a satenilor i munci-torilor prin noile reforme, tara are neaparata nevoe de o sporire aingrijirilor culturale si morale fat5. de marea mill time a cetatenilor,chernati la noui drepturi i datorii.

    Alaturea de scoal, biserica are marele rol de a contribui in ceamai larga masura la pregatirea sufleteasca si la intrirea morala pentrunoua era' de munca pe care Romftnia intregit o asteapt dela totiflu sai.

    Mergeti dar la scaunele Voastre episcopale insufletiti de aceste-sfinte nazuinte i yeti fi insotiti de urarile noastre pentru o lungarodnica arhipastorie.

    April 1911.

    - 68 -

    socialisi

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la investitura Episeopului Nieolae al Clujului

    Prea Sfinfite Pdrinte Nieolae,

    -LT n sentiment de legitimd bucurie umple azi inima Mea and Itiincredintez dupg vechile datine carja episcopald a eparhiei Vadului,Feleacului i Clujului, pe care esti chernat sd o conduci.

    In 'clipa aceasta solemnd pentru Prea Sfintia Ta si nouii Tieparhioti, gAndul nostru sboard inapoi la veacuyi de mult trecute, darmereu vii in amintirea neamului rom4n, cand Marele Stefan si PetraRares isi randuiau episcopi pentru pgstorirea sufleteascd a binecre-dinciosilor Romni, atilrndtori duhovniceste de Mitropolia MoldoveiSucevei, care imprstia lumina credintei ortodoxe in pArtile de miazg-noapte ale Ardealului, intocmai cum fdcea si Mitropolia sord a Ungro-Vlahiei in 'Agile de miazgzi, pe timpul lui Neagoe Basarab, a luiMihai Viteazul i a altor Voevozi insufletiti de dragostea bisericiinationale pentra Romnii de pretutindeni.

    69

    www.dacoromanica.ro

  • DupA epoca de glorie a acestor mad. Voevozi, au sosit impreju-rani din ce in ce mai grele si Romanii din aceste parti au ramas siei in bataia tuturor valurilor si a feluritelor persecutii religionse orinationale, pAna la ivirea acelui providential arhipastor si departe va-zritor patriot, Andrei Saguna, sub a cArui conducere Rornnii ortodoxide peJte munti au inceput.a-si erAndui episcopiile la cari aveau dreptul.

    Anul acesta am avut bucuria a largi opera nemuritorului Sagunaintrind reinfiintarea vechei episcopii dela Oradia-Mare, iar astki cu-aceeas multumire intarim episcopia ortodoxil cu resedinta in Cluj, eaurmasit a vechei episcopii din Vad.

    Cu vie satisfactie primesc asigurarea ce Ne.dai eh' prin infiin-tarea acestor nouA episcopii, vom pdsi cAt mai grabnic spre acea unireorganicA a tuturor ramurilor bisericii noastre ortodoxe, una si nedes-partita, precum unul si nedespartit este Statul Romaniei intregite.Sa nu uiram c. marele aguna a luptat mult pentru unirea bisericiiortodoxe a tuturor Romnilor ortodoxi din intreaga fost monarhieaustro-ungara, din Ardeal si Bucovina. Impiedicarea acestui inalt gauda fost numai ambitia de mrire a episcopului bucovinean. Prin reali-zarea de acum a unificgrii bisericii ortodoxe in tot cuprinsul nouluinostru Regat, ne vom face o sranta datorie de iubire crestineascgpatrioticA, si in acelas timp vom aduce cuvenitul prinos de recunos-tintg marilor nostri Voevozi, cari au purtat Melia ortodoxiei si abinefacerilor crestinesti, nu numai peste. munti, ci si in tot Orientuldrept credincios.

    Prea Sfintite Pdrinte Nicolae,

    Buna admintstrare pe care ai dovedit-o oriunde Ti-a fost dat

    70

    sii

    www.dacoromanica.ro

  • lucrezi pAna acum pentru binele sfintei biserici,. munca neobosita pentruraspandirea culturii sufletesti, pe care al desfasurat-o o vieata, intreagane sunt o chezasie sigur cit noua episcopie va avea in Prea SfintiaTa un vreclnic organizator, care va sti sit cladiasca pe temelii sana-toase i trainice acest nou asezamAnt al credintei stramosesti si alculturii nationale.

    Intorcandu-Te acuma la scaunul Tau episcopal, Te asteapta obogatil, dar totddodata grea activitate in timpurile noastre de greleincercari morale. Propovaduind cuvAntul -lui Dumnezeu, vei apropiacAt mai mult pe eparhiotii Tai de biserica; fiind drept i iubitor, veiintemeia in inimile oamenilor iubirea aproapelui i vei intari respectullegilor si al autoritatii; diind do vada de crestineasca iubire Care ceide alt neam i alta credinta, vei contribui i Prea Sfintia Ta la unireasufleteasca a tuturor locuitorilor RomAniei, la care toti, dar absoluttoti, fara deosebire, trebuie sit tindem spre binele patriei.

    Multumindu-Ti calduros pentru sentimentele de credinta i iubirepe care Ni le-ai marturisit, Iti urez din toata, inima o lunga si rod-pica pastorire.

    8 Decembrie 1921.

    - 71 -

    www.dacoromanica.ro

  • Iv

    CuvntArii

    Scrisori

    comemorative i ocazionale

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la deschiderea expozitiei cooperatorilor

    din Bucureti

    Cu deosebit plAcere am primit protectoratul acestei expoztiuninlenit de a arata ce progrese a facut industria noastrA nationarg._Mare'Mi este, dar, b-ucuria s M'a,' pot convinge singur ea' meseriasulroman a lucrat cu bArnicie i cu 5tatornicie, si ca" industria romangmereu pAseste inainte; dovadg de aceasta este ca numg.rul expozantilors'a indoit de cand s'a fAcut intaia expozitiune in anul 1883. Dintoat inima Mea vg, urez, domnilor, bine ati venit, i v asigur c.urmez cu cel mai viu interes desvoltarea si inflorirea industriei noastrenationale.

    Infiintarea industriei nationale si silintele ce se depun pentruinflorirea ei este, in acelas timp, o sarcin'a grea dar si frumoas.

    Comparand industria noastr cu a altor ri, negresit ca vomggsi cal ea este inch' in tinerete ; insd privind bogatia pamantului

    - 75

    www.dacoromanica.ro

  • nostru, vom vedea ca el ne di mijloace puternice pentru a o dezvolta...Toate dificultatile pe cari neaparat le intampinam, i cari adesea

    ori cer jertfa, nu ne vor infricosa. Insufletit de cele mai frumoase-nadejdi, va zie: mereu inainte, fiind sigur c meseriasul si industriasulIi va pune toata staruinta i o harnicie necontenita ca in sfera actiuniisale, ori cat de mica ar fi ea, sa se execute cat mai bine lucrareace-i revine.

    Astfel, fiecare in parte faureste un inel la lantul eel mare careleaga targul nostru cu industria .noastra nationala ; aceasta va fi,domnilor, multumirea noastra cea mai intima.

    Toti sunteti insufletiti de aceasta scumpa dorinta ; dovada estesarguinta i ravna ce ati pus pentru reusita acestei expozitiuni ;foloasele ei vor fi nemarginite pentru rueseria i industrias, caci Ii

    mijlocul cel mai bun de a-si arata indemanarea, munca i dibaciasa. Inca o data, va urez bine ati venit, i lucrarea ce ati intreprins sa v fie incoronata de. eel mai frumos succes.

    29 August 1894.-

    76

    dii

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    ctre M. S. Regele Carol la inaintarea In gradul de

    Sublocotenent a A. S. R. Principelui Carol

    1_4'./ste o veche si frumoasg traditie in Casa NoastrA ca Fiii ei sti

    apuce nobila meserie de osta i s. imbrace uniforma de ofiter la ovarstA inch' tangrd.

    Numind asthi, eand implineste 16 ani, pe Fiul Meu Sublo-cotenent in batalionul 1 vAnatori, Maiestatea VoastrA ati voit ea siin Dinastia Roman, a c6rei temelie ati pus-o, acest obiceiu s devinItraditional,. inscriind. in cadrele armatei pe intaiul vldstar al Ei, cares'a n5scut pe scumpul pAmnt al Pirii noastre.

    Maiestatea Voastr6 ati confirmat prin aceasta din nou c, CasaDomnitoare i Armata sunt unite intre ele prin legdturi indisolubile,al ciror simbol este Coroana de otel ee incinge fruntea Intiului Regesi care e fgurit cu sangele vitejilor si iubirea poporului.

    Marei cinste ce i s'a facut astki, tAnarului Ofiter nu poate s.

    77

    www.dacoromanica.ro

  • ra'spunda in prezent deck aratAndu-se din suflet recunoscator; pe tiitorel va trebui s o merite prin silinta incordata la invalaturg, princredinta catre Tara si Rege, prin ascultare oarba fata de CapulFamiliei. Ea ii va fi Inca un puternic imbold pentru viitor, ca spasiasca pe calea grea, dar piing de multumiri sufletesti, a datorieiabnegatiei, luand drept calauza pe iubitul sau Unchiu.

    Cu dragoste Ii va aminti mai tkziu, c6'nd va fi in vksta,momentul solemn Cand Intiul Domnitor din Casa Lui L-a condusc-o mana iubitoare peste pragul copilariei. Adnc misc'at i mAndru,.aduc Maiestalii Voastre ,sentimentele de iubire recunoscatoare ce umplein aceasta zi inima Mea de PArinte i cer voie a inchina paharul Menpentru intemeietorul Dinastiei Romane, ziand, din aancul sufletuluiSa traiasca Maiestatea Voastra.

    3 Octombrie 1909.

    78 -

    si

    www.dacoromanica.ro

  • Guy antare

    la desvelirea statuii lui Barbu Stirbei-Voevod

    n mintea noastra mai traeste vie amintirea serbarii din Iasi, canclin vechea Capita la a Moldovei tntiu1 Rege al Romaniei a desvalitmonumentul lui Cuza-Voda, Intiu1 Domn al tarilor unite.

    Astazi ma, cuprinde o adnca si fireasca bucurie cnd, in numelepreaiubitului meu unchiu, pot presida, in orasul vechilor Bani, ridi-carea statuii lui Barbu Dimitrie Stirbei, uhimul .Domn al Orli dedincoace de Milcov.

    Cu adevarata multumire sufleteasca salut deci patriotica dumnea-voastra initiativa, de a aduce inaintea ochilor urmasilor chipul unuibarbat a carui Domnid a ldsat urme trainice in organizarea Statului..

    Crescut la mosiile parintesti, in frumoasa Oltenie, in mijloculvietil de munch"- taraneasca, s'au desvoltat alesele lui insusiri sufletestisi s'a format caracterul lui atAt de leal, atat de nobil.

    Inzestrat cu o cultui sanatoas, el Se indeletniceste de aproape,

    79

    -

    www.dacoromanica.ro

  • lunga lui viatt administrativg, cu ocarmuirea Orli si caphtg cunostinteadthici asupra nevoilor .Statului.

    Chemat la Domnie in 1849, in niste timpuri asa de tulburate,atat In lguntru, eta si peste hotare, care au adus si Omit la noinumeroase armate de ocupatie strgine, el a fost pentru targ, apgrtoruleel mai dibaci i organizatorul cel mai incercat.

    Ca Domn, el lug in mang aducerea la indeplinire a multiplelorreforme a cgror trebuintg o simtise in lunga sa carierg, care il duseseprin aproape toate ramurile dreggtoriei.

    Opera lui de reforme imbatiseazg toate directiile. Nu rag voiintinde asupra lor : totusi sunt doug pe care nu le pot trece cu vedereasi care il caracteriseazg in deosebi ca Domnitor intelept.

    Judedind, in mintea lui clarg, care patrundea i. viitorul, cg otgeinime slobodg, mu1tmit i tare este unul din stalpii cei maiputernici si siguri ai unui Stat trainic, Vodg $tirbei a depus o neobositgsolicitudine pentru regularea chestiei rurale, prin mgsuri de ocrotirepen tru munca tgranilor, si a pregAtit astfel terenul pentru reformeleulterioare.

    Algturea cu acestea, s'a gandit si a lucrat cu ravng la reorga-nizarea armatei. Prin intemeiarea scolii militare, a creat pepiniera de-ofiteri din care au esit sefii cari au condus aproape treizeci de aniin urmg vitejii nostri la izbAndg.

    Prin infiintarea grgnicerilor, a dorobantilor si a altor corpuri detrupe, a pus temelia puterii armate de azi. Armata noastr trebuie-deci sg-I priviascg cu recunostintg. Ca amintirea lui sh" fie de-a purureapgstrat in ostirea romang, M. S. a ordonat ca I-iul regiment, Mehe-,dinti n-.1- 17 s:g poarte de aci innainte numele de Regimentul

    UitAndu-ne la opera lui de organizare, asa de vastg, ne intrebgm;

    80

    in

    tirbei--Veda s.

    www.dacoromanica.ro

  • cum in sapte ani de Domnie, supt apa'sarea grea a ocupatiei strAinesi bnuit din toate pArtile, Barbu *tirbei, a putut sg pun la caleatAtea reforme prin care, pe thicute, se pregAtia renasterea economicA,militarg si culturalA a Orli ?

    Patriotismul nu stA in cuvitintari sonore si pompoase, ci inlucrari sistematice si de lungA rndare.

    Chipul lui, turnat in bronz, se inalVa acum pe primntul sunatal al Olteniei, pe care 1-a iubit atht, dar memoria acestui sufletnobil va sta* pentru totdeauna zugrAvitg in inimile noastre.

    - 81 -

    Docembrie 1912.

    6

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    ctre Principe le Alotenitor

    ubite Carol, este azi intaia aniversare ce sarbatoresti Ca Moste-nitor al Tronului, caci anul trecut prea era proaspata tarana ceacoperia ramasitele pamantesti ale iubitului Nostru Unchiu pentru aputea petrece cu veselie ziva and ai ajuns la majoritate. Prea regre--tatul Tau Unchiu astepta ziva aceasta cu nerabdare si in inima Luiparinteasca El a vrut s Te intampine la inceputul vietii Tale debarbat cu cuvinte pline de dragoste si, cu sfaturi ce erau sa-Ti fieneineetat o calauza.

    Pentru Tine sunt largi deschise portile unui viitor plin de nadejdesa speram, si de isbanda. Totusi timpuri grele de furtuna au insotit

    ajungerea Ta la varsta de azi si in inima Ta calda pentru Tara acestan a lasat impresii adanci si multe invataminte ai putut trage dinuriasa drama ce se desfasoara imprejurul nostru. Dar cu cat maiintunecat este orizontul cu atat mai vie trebue sa stea inaintea ochilorTi mareata figura a Regelui Carol I, care Te-a iubit ea pe un fiu,

    - 82 -

    www.dacoromanica.ro

  • pilda de abnegatiune ce ne-a 15sat ca o mostenire sfanta; i dacg.urmezi maxima Lui: nimic pentru Mine, tot pentru Tarn, si devizaCasei Noastre Nihil Sine Deo, nu vei putea pnsi gresit.

    Cu cat cineva este mai sus pus, cu atat mai mult trebue sacaute a merita mrirea la care soarta L-a chemat ; numai acela estestimat care-si indeplineste credincios datoriile, si dela un Print carestn., aproape de Tron se cere mai mult de cat dela altii. Nu pot decisn Te sfaluese indestul indeplinesti cu sfintenie datoriile Taleentre Dumnezeu, entre Tara si entre Tine Insuti.

    Sfera Ta de actiune este Inca" restransn. Ca toti vlastarii dinCasa Noastr ai intrat in nobila cariern a armelor; ea este o scoalapentru Tine, in care Tu trebuie sn" fii intaiul ca exactitate, ca ravnasi ea bun exemplu pentru camarazii Tni. i Tu iubesti meseria Taprecum iubesc si Eu pe ostasul Nostra i armata. In mijlocul ostiriiam crescut si am trait cele mai bune zile ale vietii Mele, Ii cunoscnepretuita valoare, ea este scutul si nAdejdea Tnrii si stiu c pe dansane putem bizui in mice moment.

    Dar din ce in ce se va lArgi campul Tu de aetivitate pann cela urmn vei fi chemat i Tu odata sa" conduci o Tarn intreagn. Cucat un Mostenitor al Tronului se pregateste mai din vreme pentruaceastn chemare, cu plat Ii va fi sarcina mai usoar cand momentulva veni. Nu uita nici odata c un Rege trebue sn fie intiul servitoral Statului si de aceia Poporul poate cere ca El sn fie pilda inindeplinirea datoriilor Sale; aminteste-Ti ca" un exemplu rAu dat desus poate s duct un Stat la peire.

    In toate Statele moderne Constitutia a creat Suveranului o pozitieexceptional" ; El nu este responsabil de actele de guvernnmant, arebet pentru actele Sale o rnspundere moral foarte -grea fata deDumnezeu, fat de Sine si fatn de Tarn si de Istorie. Un Suveran

    - 83

    sa-Ti

    www.dacoromanica.ro

  • are datorii foarte mari cdtre Poporul care I-a incredintat destinelesale, dar puterea Lui este ingrddita si nimeni nu trebue s'a observecu mai multa sfintenie Constitutia si Legile, lucrnd cu incredere siin acord cu Sfetnicii SAL Nu uita e ei au sareinbi grea, c asupralor cade rdspunderea actelor Suveranului. Mereu la strajd, un Suverantrebue s vegheze en gelozie ea prestigiul Tarii sa fie pdstrat sus sinestirbit; insa el nu se poate lipsi de sfaturile consilierilor Tronului,caci ei sunt organul de transrnitere al pdsurilor, al aspiratiuniloral vointei Poporului. A le cunoaste, a le impartasi si a se identificacu ele, este una din cele mai inalte datorii ale unui Suveran.

    Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcind mai usoard de cat aAce lora can au muncit i muncesc inaintea Ta si a caror inima abatut si bate asa de tare pentru neamul Romanesc.

    Esti iubit de popor, pastreaed dragostea ce-Ti poarta; dar intoate actele Tale nu uita nici odata cd mai lesne se pierde de cat seektigd iubirea i increderea unui- popor.

    3 Octombrie 1913.

    84

    si

    www.dacoromanica.ro

  • Scrisoare

    catre Presedintele Consiliului de Ministri

    la un veac de la nasterea lui C. A. Rosetti.

    n popor care cinsteste memoria marilor sai barbati, se cinsteste,singur. Astazi cand sarbatorim ziva in care acum o sutd de aniC. A. Rosetti zarise lumina lumii, ne aducem aminte cu veneratierecunostinta de aceasta mareata figura.

    Aparator calduros al drepturilor Natiunii, luptator neobosit pentr