Download - Cutremurele Din Romania

Transcript
Page 1: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 1/17

 

Student:Cristian Geana Profesor:Conf dr Cornelia Marin

Cuprins

Page 2: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 2/17

2

1.  Definiferea cutremurului«««««««..pg 32.  Cauzele cutremurelor««««««««...pg 43.

 Distributia cutremurelor din Romania««.pg 5

4.  Prelucrarea statistica a datelor«««««.pg 95.  Interpretarea datelor«««««««««pg 136.  Cauze de producere a pagubelor materiale si de vieti omenesti««««.pg 157.  Bibliografie««««««««««««.pg 17

Definirea cutremurului

Page 3: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 3/17

3

Este cunoscut faptul c mediul înconjurtor i societatea uman suport adesea aciuneaunor fenomene extreme periculoase cu origine diferit, natural sau antropic, ce pot producedereglri distructive i brutale în anumite sisteme sau situaii prestabilite.

Cutremurele de pmânt reprezint micri brute, sub form de trepidaii, ale unor   poriuni din scoara terestr, generate de eliberarea unor tensiuni i energii uriae acumulate înanumite puncte din interiorul acesteia (focare seismice)

Aceste evenimente (cutremure, erupii vulcanice, tsunami, alunecri de teren, furtuni, inundaii,secete, incendii, accidente tehnologice, situaii conflictuale etc.) se produc de regul peneateptate i pot provoca numeroase victime în rândul oamenilor i animalelor, un volum marede pagube materiale, dezechilibre ecologice i chiar grave tulburri ale strii psihice i morale a populaiei ce intr sub incidena fenomenului respectiv.

 Noiunea de risc, care o integreaz pe cea de evaluare, nu poate fi deci aplicat valabildac omul nu este implicat, dac nu este vorba de implantarea, organizarea grupurilor umane înspaiu. El este dat de interferena dintre diferite fenomene i vulnerabilitatea aezrilor umane. Înacest sens, se poate spune c ³orice geografie a riscurilor nu poate fi decât o geografie uman´.De asemenea, vulnerabilitatea oamenilor i a bunurilor create nu poate fi evaluat decât înfuncie de localizarea acestora.

Riscul este dat de caracterul aleatoriu al unor fenomene, de faptul c ´nici data i nici loculviitorului caz, eveniment, nu pot fi determinate doar pe baza cunoaterii strilor anterioare´. Elconst esenialmente într-o judecat de valoare (cantitativ), legat de pagubele susceptibile de a

fi produse de ctre diferii agenii naturali sau antropici.

Riscul seismic este definit drept probabilitatea ca un cutremur de pmânt, de o anumitmagnitudine, s se manifeste într-un teritoriu, într-un interval de timp, cu consecine asupra populaiei i a bunurilor materiale create de aceasta cât i asupra mediului înconjurtor.

Dup Mândrescu (2000), riscul seismic reprezint probabilitatea ca efectele sociale saueconomice ale unui cutremur, exprimate în bani sau victime, s egaleze sau s depeascvalorile ateptate la un anumit amplasament într-un anumit interval de timp.

Iaccarino i colab. (1979) consider c gravitatea unui eveniment seismic depinde decondiiile geologice i fizico-geografice ale regiunii respective, gradul de populare, condiiile  patrimoniului edilitar, tipul de economie, nivelul de educaie seismic al populaiei, prezenastructurilor de ajutorare, eficiena serviciilor de protecie civil etc.

Dup autorii mai sus amintii, riscul seismic reprezint produsul dintre ³periculozitateaseismic´ i ³vulnerabilitatea´ unui teritoriu. Se face distincie între ³periculozitatea seismic´  propriu-zis, legat de caracteristicile cutremurelor de pmânt i de caracteristicile seismo-

Page 4: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 4/17

4

tectonice ale unui anumit teritoriu, i ³susceptibilitatea seismic´ ca periculozitate indus desituaia fizico-geografic a arealului luat în consideraie.

Cauzele cutremurelor

1. Naturale:

y  deplasarea plcilor tectonicey  erupì ii vulcanicey  impactul cu meteoriì i

2. Antropice

y  mijloacele de transport(produc minicutremure)y  explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)y  edificii care se surp (mine abandonate de exemplu)

Cauzele lor sunt o serie de procese de transformare sau reaezare a materiei: micarea  plcilor tectonice (subducie, decroare, faliere), erupii vulcanice, prbuirea tavanelor unor  peteri, grote sau galerii de min, alunecri mari de teren, activitile umane .a.

Se apreciaz c aproximativ 90% din numrul total de cutremure produse într-un an suntde origine tectonic, 7% sunt produse de erupiile vulcanice, iar restul sunt datorate altor cauze.Cutremurele produse de erupiile vulcanice au în general efecte locale (dar s-au înregistrat icazuri de erupii

Pe teritoriul României se produc atât cutremure normale (crustale), cât i cutremureintermediare (subcrustale).

Cutremurele normale reprezint doar circa 3% din cantitatea de energie seismic eliberat pe teritoriul rii într-o anumit perioad de timp. Ele se produc la adâncimi de 10-30 km (uneorichiar mai mici), iar magnitudinea lor poate depi gradul 5 pe scara Richter, încât pot constituiun real pericol pentru zonele în care se produc (zona Oradea-Carei, Banat, zona Munilor Fgra, perimetrul Mreti-Odobeti-Focani-Râmnicu Srat, zona Galai-Brila-Tulcea .a.).care au produs micri seismice foarte puternice).

Hazardul seismic din Romania este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si maimultor surse seismice de suprafata . Sursa Vrancea este determinanta pentru hazardul seismic din

Page 5: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 5/17

5

circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp ce sursele de suprafata contribuie mai mult lahazardul seismic local.

La nivel european, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avand particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri pe arii

intinse incluzand si tarile invecinate.

Cutremurele vrancene au fost sesizabile in Europa pe suprafete care au atins 2 milioane de km2.

Distributia cutremurelor din Romania

Seismicitatea României este repartizat pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Fgra-Câmpulung, Banat, Criana, Maramure i Dobrogea. La acestea se adauga zone epicentrale cuimportan local în regiunea Jibou i a Târnavelor în Transilvania, nordul i vestul Olteniei,nordul Moldovei si Câmpia Român.

Dintre aceste arii epicentrale, zona seismic Vrancea este cea mai important prin energiacutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate i caracterul persistent iconcentrat al epicentrelor. În celelalte regiuni ale rii se evideniaz dou cordoane deseismicitate moderat i puin profund, de-a lungul marginii Carpailor Meridionali i aDepresiunii Panonice i de-a lungul Carpailor Orientali, prelungindu-se spre SE pe liniaPeceneaga-Camena. În aceste zone se produc cutremure crustale (focare cu adâncime între 5-30km) de joas energie i intensitate, uneori policinetice (insoite de numeroase replici), pe falii saula intersecia unor fracturi; spre exemplu: faliile ce separ Masivul Fgra de BazinulTransilvaniei i Bazinul Lovitei (cutremure fgrene), fracturile dintre Carpaii Meridionali iDepresiunea Panonic, active în zona Timioara (seismele banatice - Banloc (Mw = 5.6) iVoiteg (Mw = 5.5), sistemul de falii din zona Oradea si falia Sf. Gheorghe care mrgineste

Dobrogea de Nord.

       Zona subcrustala Vrancea

Regiunea Vrancea este o regiune seismic complex de convergen continental cu cel puin trei uniti tectonice în contact : Placa Est-European i subplcile Intra-Alpin i Moesic(Constantinescu et al., 1976). Activitatea seismic cea mai puternic din România se concentrezla adâncimi intermediare de (60-200 km), într-o plac subdus veche, aproape vertical.Generarea a 1 - 6 evenimente de magnitudine MW>7.0 pe secol într-un volum focal foarterestrâns implic un nivel înalt al deformrii active (~3.5x10-7/an) în domeniul subcrustal care nuse regsete în deformarea crustei.

Cutremure importante produse in regiune Vrancea:

y  29 Aug. 1471 h=110 km Mw=7.5 I=9y  24 Noe. 1516 h=150 km Mw=7.5 I=9y  30 Apr. 1590 h=100 km Mw=7.3 I=8.5

Page 6: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 6/17

6

y  09 Aug. 1679 h=110 km Mw=7.5 I=9y  11 Iun. 1738 h=130 km Mw=7.7 I=9.5y  05 Apr. 1740 h=150 km Mw=7.3 I=8.5y  06 Apr.1790 h=150 km Mw=7.1 I=8y  26 Oct.1802 h=150 km Mw=7.9 I=10y 

26 Noi.1829 h=150 km Mw=7.3 I=8.5y  23 Ian. 1838 h=150 km Mw=7.5 I=9y  17 Aug.1893 h=100 km Mw=7.1 I=8y  31 Aug.1894 h=130 km Mw=7.1 I=8y  06 Oct. 08 h=125 km Mw=7.1 I=8y  10 Noi. 1940 h=150 km Mw=7.7 I=9.5y  07 Sept.1945 h=80 km Mw=6.8 I=7.5y  04 Mar.1977 h= 94 km Mw=7.4 I=9y  30 Aug.1986 h=131 km Mw=7.1 I=8.5y  31 Mai 1990 h=86.9 km Mw=6.4y  27 Oct. 2004 h=98.6 km Mw=6.0

       Depresiunea Barlad

Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsiden situat la nord est de regiunea Vranceaîn platforma Scitic, i reprezint prelungirea ctre NV a Depresiunii Predobrogene . In zon aufost observate numai evenimente de mrime moderat (patru ocuri cu MW>5.0 dar care nudepesc MW=5.6). Toate soluiile de plan de falie disponibile indic un regim extensionalorizontal predominant, cu o important component normal. Dei mecanismele disponibileaparin cutremurelor mici (3.0eMWe3.6), consistena lor pare a reflecta existena unui câmp detensiuni regional caracteristic. Falierea normal este probabil legat de falierea de tip treaptevideniat în Depresiunea Bârlad (Mutihac and Ionesi, 1974).

Cutremure importante produse in Despresiunea Barlad:

y  - ______1800 Mw = 4.5 h = 10km I=6y  - 02 Noi. 1871 Mw = 5.3 h = 10km I=6y  - 31 Ian 1900 Mw = 5.5, h = 10km I=6.5

       Depresiunea Predobrogeana

Aceast zon seismogen aparine marginii sudice a Depresiunii Predobrogene delimitatde falia Sfântul Gheorghe. In mare, seismicitatea i mecanismele focale definitorii sunt similare

cu acelea menionate pentru Depresiunea Bârlad: activitatea seismic moderat (MWe5.3),grupat mai ales de-a lungul faliei Sfântul Gheorghe, i regimul extensional al câmpuluideformrilor. Aceasta reflect apartenena celor dou zone aceleiai uniti tectonice (platformaScitic). Din acest punct de vedere ele ar putea fuziona într-o singur zon seismogenic.

Cutremure importante produse in Depresiunea Predobrogeana:

y  - 11 Sept.1980 Mw = 4.2 h = 20km I=5 (zona Galati-Braila)

Page 7: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 7/17

7

y  - 13 Noi. 1981 Mw = 5.1 h = 4 km (vecinatatea orasului Tulcea)y  - 03 Oct. 2004 Mw = 5.1 IM = 4 (NE orasului Tulcea)y  - 07 Mai 2008 Mw=5-5.2 h=5km (NV Marii Negre)

       Falia intramoesica

Falia Intramoesic traverseaz platforma Moesic în direcia SE-NV separând dousectoare cu constituie i fundament diferite. Dei este o falie adânc bine definit, atingând bazalitosferei (Enescu, 1992) i extinzându-se ctre sud-est înspre regiunea faliei Anatoliene(Sndulescu, 1984), activitatea seismic asociat este împrtiat i slab, cu doar douevenimente care depesc magnitudinea 5. O cretere semnificativ a seismicitii se observ înregiunea Shabla (SH), Bulgaria, unde în anul 1901 s-a produs un cutremur cu magnitudineaMW=7.2. Adâncimea focal are o valoare relativ mare (h ~ 35 km), sugerând un proces activ încrusta inferioar sau în litosfera superioar.

Cutremure importante produse in regiune:

y  04 Ian 1960 Mw = 5.4 h = 40km I=5.5y  27 Feb 1967 Mw = 5.0 h = 42km I=5

       Zona Fagaras-Campulung

Zona Fgra-Câmpulung, situat la contactul dintre Platforma Moesic i orogenulCarpailor Meridionali. Ea este caracterizat de ocuri puternice ce pot ajunge la MW~6.5 fiindcele mai mari cutremure crustale (frecvent intre 5-30 km adancime) înregistrate pe teritoriulRomâniei. Ultimul eveniment major s-a produs pe 26 ianuarie 1916 (MW=6.4) i a fost urmat deo semnificativ activitate de replici.

Cutremurele din Munii Fgra i Depresiunea Lovitei se produc astfel: la sud, dup unaliniament NV (care corespunde la fracturi adânci pe direcii hercinice motenite, argument pentru o regenerare alpin slab a Munilor Fgra) sau NE (direcii de origine alpin); spreTransilvania, de-a lungul unor falii în trepte ce separ orogenul carpatic de zona depresionar.Aceste cutremure sunt caracterizate de intensiti pân la gradul VII i au caracter policinetictipic, cu durata mare, dar cu energie moderata. Astfel, evenimentul major din 1916, care pe o ariefoarte restrâns a depit intensitatea VII-VIII, a dat ocuri repetate timp de 4 luni, numite deAtanasiu (1961) replici intârziate, cu o migrare a epicentrelor de la NV spre SE; acest fapt poatefi explicat printr-o reaezare succesiv pe fracturi a unor mici blocuri intracrustale.

Cutremure importante produse in regiune:

y  26 Oct 1550 Mw = 6.5 h = 10km I = 9y  10 Aug 1590 Mw = 6.5 h = 10km I = 8.5y  07 Dec 1746 Mw = 5.9 h = 10km I = 8y  08 Dec 1793 Mw = 6.2 h = 10km I = 7y  19 Feb 1832 Mw = 5.6 h = 10km I = 8y  26 Ian 1916 Mw =5.2 h = 10km I = 8

Page 8: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 8/17

8

y  18 Apr 1919 Mw =4.1 h = 10km

       Zona Danubiana

Cutremure importante produse in regiune:

- 18 Ian 1991 Mw = 5.6 h = 12km I = 8

       Zonele Banat si Crisana-Maramures

Contactul dintre Depresiunea Panonic i orogenul carpatic se întinde de-a lungul priivestice a graniei României. Chiar dac nu se remarc diferene tectonice i geostructuralemajore, pe baza distribuiei seismicitii se pot defini dou arii active relativ distincte: zonaBanat la sud, i aria Criana-Maramure la nord. Seismicitatea din zona Banat este caracterizatde mai multe cutremure cu magnitudine MW>5, dar care nu depesc magnitudinea 5.6.Informaiile istorice sugereaz pentru zona Criana-Maramure cutremure poteniale mai mari de

6, dar în secolul nostru a fost raportat doar un eveniment cu magnitudinea care se apropie de 5

Cutremurele din Banat au caracter policinetic, cu numeroase replici în cazul evenimentelor mari. Astfel, menionm: cutremurele produse între octombrie 1879 i aprilie 1880 în zonaMoldova Noua; cutremurul produs în zona Timioara din 27.05.1959 cu MW=5, adâncime 5 km,urmat de dou ocuri produse în 1960; cutremurele de la Banloc, în 12 iulie 1991, MW=5.6,adâncime 11 km, i Voiteg, 2 decembrie 1991, MW=5.6, adâncime 9 km, urmate de numeroasereplici.

Zona seismic activ din jurul localitilor Oradea i Carei este situat la intersecia unor fracturi de orientri NE i V-E (Cornea i Spânoche, 1978), fiind caracterizat prin focare

normale care au activat, dup datele gsite în literatur, cu intensitatea i frecvena maxim întreanii 1829 i 1834. Cutremurele din Maramure sunt cunoscute prin ocurile din perioada 1876-1926 de intensitate maxim V, uneori cu multe replici. Ele se produc pe un aliniament de laSighetul Marmaiei spre vest, în lungul Tisei, sau pe aliniamente NV-SE între Sighet - Ocnaugatag i Costiui ± Strimtura.

Cutremure importante produse in regiune:

y  12 IUL 1991 M = 5.6 H = 11KM I = 8 (ZONA BANLOC-TIMIS)

y  18 Iul 1991 M = 5.6 h = 12km I = 8 (zona Herculane-Ofsenita)

      

Depresiunea TransilvanieiIn centrul Depresiunii Transilvaniei este situat o alt zon seismic, între Târnava Mare i

Târnava Mic. In totalitate, cutremurele semnificative (cu magnitudine mai mare ca 5) au fostsemnalate pe baza informaiilor istorice. Cel mai mare cutremur înregistrat în perioadainstrumental este cel din 12.11.1978, de magnitudine M=3.3, la o adâncime de 10 km. Este posibil ca focarele s fie situate pe fracturi sub Depresiunea Transilvanei.

Page 9: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 9/17

9

Cutremure importante produse in regiune:

y  08 Ian 1223 Mw = 5.9 h = 10km I = 8y  19 Oct 1523 Mw = 5.9 h = 10km I = 8 (in apropiere de Medias)y  18 Mar 1223 Mw = 5.6 h = 10km I = 7

y  15 Feb 1786 Mw = 5.3 h = 10km I = 7y  03 Oct 1880 Mw = 5.3 h = 10km I = 8

Prelucrarea statistica a datelor

Tabelul 1.Zonele seismogene si caracteristicile lor(sursa www.infp.ro)

Page 10: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 10/17

10

Fig 1.Seismicitatea Romaniei(sursa Geoscience Interactive Databases - Cornell University/INSTOC)

Page 11: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 11/17

11

Fig 2.Seismicitatea Europei si Romaniei in cadrul continentului(sursa www.inforisx.ro)

.

Page 12: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 12/17

12

Fig 3.Distributia cutremurelor din Romania intre anii 984-2010

Page 13: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 13/17

13

Fig 4.Hazardul seismic probsbilist in termeni de intensitate macroseismica,obtinut prin considerareatutuor zonelor seismic,pentru o perioada de revenire de 475 ani(sursa www.infp.ro)

Interpretarea datelor statistice

 Numrul de cutremure cu MW>5.0 produse între 984 i 2003 i numrul de soluii de plan defalie cu cel puin 15 polariti ale primelor micri ale undelor P pentru fiecare zonseismogenic sunt date în Tabelul 1. Valoarea celui mai mare moment seismic (M0,max) serefer la întregul interval de timp considerat, în timp ce coeficienii relaiei frecven-magnitudine (a i b) sunt determinai numai din cutremurele produse dup anul 1900.

Page 14: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 14/17

14

In comparatie cu sursa Vrancea, celelalte zone seismice din Romania (Fig. 1) prezinta oactivitate redusa, mai activa in ultima perioada dovedindu-se zona Banatului. In aceasta zona auavut loc in ultimul deceniu cutremure de suprafata (adancimea focarelor  h10 km) relativ puternice: pe 12 Iulie 1991 (magnitudinea undelor de suprafata M  s=5.7 ), 18 Iulie 1991 ( M  s=5.6 )si pe 2 Decembrie 1991 ( M  s=5.6 , 5 raniti, ~1000 imobile prabusite sau grav avariate, 4000 de

 persoane fara locuinta). Acceleratia maxima a miscarii terenului inregistrata a fost circa 13% dinacceleratia gravitationala.

Alte zone seismice crustale active sunt zonele Fagaras si Dobrogea.

Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 Oct. 1550, dinzona Fagaras, intensitatea sa epicentrala  I 0 = 9 (scara  MSK ) corespunzand unei magnitudini M S =7.2 (Marza, 1995).

Dupa cum se poate observa in Fig.2 activitatea seismica a Romaniei in cadrul Europei esteconcentrate in cateva zone seismice distincte.

Distribuia epicentrelor cutremurelor din Romania este prezentata în Figura 3. S-a inclus aicii zona Shabla care este situat în nord-estul Bulgariei, aproape de grania cu România.Cutremurele subcrustale sunt legate de procesul de subducie de la curbura arcului carpatic(regiunea Vrancea); la vest, cutremurele se produc în zona de contact dintre DepresiuneaPanonic i orogenul carpatic. Segmentul estic al Carpailor Româneti este practic o zonaseismic, cu excepia extremitii sudice (regiunea Vrancea). De asemenea, i segmentul vesticeste aseismic. Carpaii Meridionali sunt o zon mult mai activ din punct de vedere seismic, maiales în partea de rsrit (zona Fgra-Câmpulung) i apus (zona danubian). Regiunile de platform sunt stabile, cu excepia unei benzi ce traverseaz forlandul carpatic pe o direcie NE-SV, în faa regiunii Vrancea. In aceast zon sunt identificate câteva falii active care urmeaz

aceeai orientare, i anume, NV-SE (Faliile Intramoesic, Peceneaga-Camena, Sfântul Gheorghei Trotu). Ele reprezint contactul dintre diferite uniti tectonice unde apare o cretere relativ aseismicitii. Depresiunea Transilvaniei este în prezent o regiune aproape aseismic. S-adelimitat o zon seismogenic mic (Depresiunea Transilvaniei) care este definit numai pe bazacutremurelor istorice.

Hazardul reprezint un input fundamental în evaluarea riscului i în procesul de stabilire a  politicilor pentru limitarea efectelor distructive ale cutremurelor. Ambele metodologii ± determinist i probabilist ± au un rol în analizele de hazard i risc seismic, a cror finalitate oconstituie luarea de decizii precum selecia criteriilor i a nivelelor de proiectare i reabilitare aconstruciilor, planificarea financiar pentru pierderile cauzate de cutremure (nivele de asigurare

sau reasigurare sau autoasigurare), investiiile pentru sistemele industriale, planificarea pentrurspunsul de urgen i intervenia post-cutremur, planificarea pentru redresarea pe termen lung.

Pe teritoriul României, nivelul cel mai ridicat al hazardului seismic este legat de prezena înzona de curbur a Carpailor Orientali a unei surse de cutremure distrugtoare de adâncimeintermediar, care pot afecta o arie larg, din Europa Central pân la Moscova. În ultima sut deani, în regiunea Vrancea s-au produs 4 cutremure subcrustale majore ± 10 noiembrie 1940,magnitudine Mw 7,7; 4 martie 1977, magnitudine Mw 7,4; 30 august 1986, magnitudine Mw

Page 15: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 15/17

15

7,1; 30 mai 1990, magnitudine Mw 6,9 ± primele dou cu impact dezastruos. În evenimentul din4 martie 1977 i-au pierdut viaa 1570 de persoane, 11300 au fost rnite i 32500 de locuine i763 de uniti industriale au fost distruse sau grav avariate (Sandi, 2001); cele mai multe pierderide viei omeneti i pagube materiale s-au înregistrat în Bucureti

Masuri de reducere a pagubelor materiale si de vieti omenesti

-Controlul calitii mediului construit, prin proiectarea unor structuri care s reziste cutremurelor, pe baza unor coduri i standarde speciale. Cldirile trebuie s fie astfel proiectate încât s rezisteocurilor mici fr stricciuni, celor moderate cu unele deteriorri, iar celor puternice cudistrugeri structurale grave dar fr a se prbui. Codurile i normele de proiectare seismic se perfecioneaz continuu, în special dup analizarea efectelor cutremurelor puternice

-Intocmirea unor planuri de administrare a stocului de cldiri pentru un ora, o regiune sau pentruo ar, prin identificarea claselor de cldiri cele mai expuse la risc. Descrierea stocului includetipul de construcie, vârsta, gradul de ocupare, tipul proprietii i ratele de cretere i înlocuire.

- Elaborarea unor hri de hazard seismic, adic a probabilitii ca un anumit nivel al acceleraieimaxime s fie depit într-un anumit interval de timp, bazate pe istoria seismic i pe o serie desupoziii rezonabile cu privire la atenuarea vibraiilor seismice cu distana fa de faliile care ar   putea declana cele mai mari cutremure, constituie unul din cele mai utile instrumente deestimare a pericolului seismic. Cu ajutorul acestora i inând cont de probabilitatea de distrugere

a cldirilor din cauza vibraiilor terenului i de valoarea construciilor, se pot calcula pierderileateptate în cazul unor cutremure puternice i aprecia eforturile necesare consolidrii i refaceriizonelor calamitate.

       Activitati de prevenire antiseismica

- participarea la exerciiile organizate periodic de Serviciile de Protecie Civil;- efectuarea periodic a unor exerciii de control a cldirilor - studierea i cunoaterea cldirii i identificarea locurilor în care s se protezeje persoanele(grind de rezisten, toc de u solid etc) ca i a modalitilor de întrerupere a limentrii cuelectricitate, gaze sau ap;- asigurarea într-un loc accesibil a unei truse de prim ajutor, a unei rezerve de ap i de alimenteconservate, a unui aparat de radio cu tranzistori i a unei lanterne;- ancorarea pieselor de mobilier i pstrarea obiectelor grele pe duumea;- pstrarea în locuri la îndemân a unor extinctoare; 

- identificarea pericolelor existente înafara cldirii, pe strad i în localitate (potenialecderi de ziduri, couri de fum, a unor obiecte din cldirile înalte, a stâlpilor; posibilitile de

Page 16: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 16/17

16

declanare a unor incendii; producerea unor alunecri, cderi de stânci sau declanarea unor avalane);

- executarea periodic a unor exerciii de autoprotecie;- cunoaterea sediului celor mai apropiate uniti de protecie civil, pompieri, poliie i

spitale;

       Comportamentul în timpul unui cutremur 

- pstrarea calmului, evitarea panicii, preocuparea pentru protejarea copiilor, btrânilor ifemeilor;

- evitarea îmbulzelii, ieirii în dezordine i fugii pe scri i rmânerea în interiorulcldirilor pân la terminarea micrilor seismice;

- adpostirea în dreptul uilor dintre camere, lâng pereii de rezisten sau într-un col alcamerei, eventual sub bnci, mese sau alte tipuri de mobilier solid, cu faa în jos i cu palmeleîmpreunate pe cap; se recomand deschiderea uii spre exterior pentru a evita blocarea ei; în

interiorul camerelor nu vor fi utilizate chibrituri sau alte surse de lumin cu flacr pentru a preveni exploziile;- persoanele surprinse înafara cldirilor este bine s se îndeprteze de acestea pentru a

evita pericolul de prbuire a zidurilor, a cornielor i altor obiecte; se va evita atingerea firelor electrice czute i apropierea de stâlpii i liniile electrice;

- persoanele desemnate special vor întrerupe sursele de foc, gazele i curentul electric;- persoanele surprinse în localuri publice (magazine, sli de spectacole, cinematografe

etc.) trebuie s-i pstreze calmul i s acioneze dup reguli similare, în funcie de împrejurri;- diferitele mijloace de transport vor opri cât mai repede într-un loc deschis, departe de

cldiri (în nici un caz pe poduri sau pasaje) i vor deschide uile;

      

Comportamentul dup cutremur - evacuarea cldirilor, dup terminarea micrilor seismice, se face numai în ordine, dup

ce a fost verificat sigurana cilor de acces;- îndeprtarea mobilierului sau obiectelor sub care au fost prinse alte persoane, acordarea

 primului ajutor celor rnii i anunarea personalului sanitar calificat;- verificarea i închiderea instalaiilor de gaze, electricitate i ap, evitându-se utilizarea

focului deschis pentru prevenirea exploziilor;- utilizarea telefonului doar în caz de necesitate (salvare, pompieri) pentru a evita

 blocarea circuitelor;- urmrirea anunurilor oficiale difuzate prin radio i evitarea panicii rspândite de

 persone neautorizate;- asigurarea unor articole de înclminte i îmbrcminte, înainte de prsirea cldirii, învederea unei posibile evacuri;

- evacuarea cldirilor cu calm i prevenirea rnirii prin cderea unor obiecte protejândcapul cu un scaun, ghiozdan etc.;

- evitarea apropierii de cldirile grav avariate, deplasarea spre locuri deschise, sigure, pentru a preîntâmpina unele posibile ocuri seismice ulterioare;

Page 17: Cutremurele Din Romania

5/12/2018 Cutremurele Din Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cutremurele-din-romania-55a4d6a00a003 17/17

17

- în situaia blocrii sub drâmturi se va încerca comunicarea cu cei din exterior prin bti la intervale regulate în evi sau grinzi; în cazul stabilirii unui contact verbal cu echipele desalvare, dup explicarea situaiei, vor fi urmate toate recomandrile acestora;

- în situaia de sinistrat se vor respecta regulile de comportament stabilite, precum iregulile stricte de igien personal i colectiv pentru a evita declanarea unor epidemii;

revenirea la locuina avariat se face numai cu avizul unor specialiti ai Proteciei Civile.

Bibliografie

1.  Cornelia Marin,2007,Geologie Generala,Editura Fundatiei Roamania de Maine,Bucuresti2.  Radulian,M,Mandrescu,N,Panzan,GF,Popescu,E,Utale,N,Caracterizarea zonelor seismice

ale Romaniei,Bucuresti3.  www.inerc.ro 

4. 

www.infp.ro 5.  www.infonrix.ro