Download - Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Transcript
Page 1: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Preventie primara

Sigilarea

Page 2: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Definitie

Sigilarea reprezintă o metodă de imunizare a suprafeţelor dure dentare cu reliefuri accentuate la pacienţi cu risc carios crescut.

InainteINAINTE

DUPĂ

Page 3: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Obiective

Obiectivul prioritar al sigilării este închiderea reliefurilor retentive coronare la dinţii recent erupţi pentru a se împiedica transformarea zonelor de stagnare a plăcii bacteriene în nişe ecologice de carie, favorizarea curăţirii şi autocurăţirii suprafeţelor retentive.

Page 4: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Indicatii

Pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie Şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor temporari şi

definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului molar definitiv imediat după erupţie) şi ale premolarilor;

Şanţurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor; Fosetele supracingulare; Şanţurile şi fosetele ce prezintă

coloraţii intrinseci ale smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic;

Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii dentinare la acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic;

Pacienţi cu igienă orală riguroasă;Pacienţi cooperanţi.

Page 5: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Contraindicatii

Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase proximale .

Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc scăzut;

Pacienţi cu tulburări ocluzale;Pacienţi cu igienă orală şi alimentară

deficitară;Pacienţi necooperanţi.

Page 6: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Materiale de sigilare

Page 7: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

RĂŞINILE COMPOZITE CompoziţieRăşinile compozite conţin : - fază organică (răşini fără umplutură – fluide) şi - fază anorganică legate prin agenţi de cuplare silanici. Faza anorganică conţine

umplutura (răşini cu umplutură - vâscoase). De asemenea răşinile pot conţine fluor (Helioseal F) care se eliberează lent dezvoltând şi un efect carioprofilactic în jurul sigilării.

Mecanismul de priză este -chimic (autopolimerizare) sau -fotoindus (fotopolimerizare). Răşinile compozite utilizate pot fi - răşini fără umplutură - Delton, Deguseal, Helioseal, Teethmate-F, Concise White

Seal (3M ESPE)) şi - răşini cu umplutură - P50, Herculite, Heliomolar – utilizate în sigilările lărgite Indicaţiile de elecţie sunt în zonele supuse stressului ocluzal acolo unde materialul

trebuie să prezinte o rezistenţă la abrazie ridicată. Mecanismul de aderare este mecanic prin interpătrundere la nivelul microretenţiilor create

în smalţ prin gravaj acid. Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că realizează un strat

foarte subţire, fluid care va etanşa substratul dentinar şi va bloca nişele ecologice de carie.

Performanţa sigilanţilor au concluzionat că nu există diferenţe prea mari între sigilanţii autopolimerizabili (cu priză chimică) şi cei fotopolimerizabili (cu priză fotoindusă) ,

Page 8: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

GLASS IONOMERII

Compoziţie – pulbere de fluoroaluminosilicat şi lichid – acid poliacrilic Mecanismul de priză : chimic (autopolimerizare), fotoindus (fotopolimerizare) sau

mixt (răşinile modificate glass ionomer) Mecanismul de aderare - chimic prin schimb ionic între glass ionomer şi substratul

dentinar. Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că prezintă

biocompatibilitate, efect cariostatic, adeziune chimică chiar şi în condiţii de umiditate , bună stabilitate dimensională cu o bună etanşeitate.

Dezavantaje: dificultatea de obţinere a unui amestec pulbere – lichid ideal (dacă dozajul şi

prepararea amestecului nu sunt optime, calităţile mecanice şi estetice se deteriorează rapid)

timp de priză prelungit, sensibilitate la umezeală în timpul prizei primare (trebuie acoperit cu un lac

protector), rugozitatea suprafeţei (pentru CIS convenţionale, cele fotopolimerizabile nu se

deshidratează, au duritate convenabilă şi se pot finisa). proprietăţi mecanice slabe, ceea ce contraindică folosirea cementurilor cu ionomeri

de sticlă în zonele supuse stressului ocluzal. Retenţia sigilantului este mai redusă decât a sigilanţilor pe bază de răşină . Cu

toate acestea mai multe studii indică faptul că efectul cariostatic se menţine şi după dispariţia materialului prin eliberarea fluorului din cementul rămas la baza fisurii.

Page 9: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

COMPOMERII

Compoziţie – Compomerii reprezintă materiale hibride rezultate din amestecul glass ionomerilor (25%) cu răşinile compozite (75%).

Mecanismul de priză este mixt chimic prin reacţia acid-bază a glass ionomerului şi fotoindus (fotopolimerizare).

Modalitatea de prezentare este în sistem monocomponent în capsule Compoglass flow (3MESPE) sau seringi (Dyract Seal (Densply DeTrey), (Figura 7-5).

Mecanismul de aderare este mixt, mecanic (prin componentele răşinice) şi chimic (prin componentele glass ionomerului).

Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că prezintă biocompatibilitate, efect cariostatic prin eliberare de fluor, adeziune optimă (chiar şi în condiţii de umiditate) şi o mai bună stabilitate dimensională în comparaţie cu compozitele.

Page 10: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Protocol clinicFisurile cu marmoraţii sau cu leziuni punctiforme situate

doar în smalţ pot fi preparate în formă de “V” cu freze speciale de turbină, diamantate, cu diametrul de 1mm.

Izolarea dinţilor cu comprese, rulouri de bumbac sau cu diga

Îndepărtarea plăcii bacteriene – se face cu paste abrazive fără ulei, glicerină sau substanţe fluorurate, aplicate cu periuţe rotative sau cu sablatorul (Prophy Max) care antrenează o pudră de bicarbonat de sodiu

Page 11: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Protocol clinic

Spălarea suprafeţelor cu spray de apă şi uscarea cu spray de aer.

Mordansarea smalţului timp de 15-30 sec - se utilizează acid ortofosforic în concentraţie de 37%

spălarea cu spray de apă timp de 15-30 sec. şi uscarea cu spray de aer. Suprafaţa de smalţ va avea aspect alb, cretos, mat

Aplicarea unui adeziv amelo-dentinar (opţional, dar îmbunătăţeşte adeziunea) când se utilizează ca material de sigilare răşină compozită pentru 10 secunde, uscare şi fotoactivare luminoasă

Page 12: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Aplicarea sigilantului se realizează cu ajutorul seringii sau a unor aplicatoare de unică folosinţă; sigilantul trebuie să acopere toate şanţurile, fosetele, precum şi versanţii cuspizilor adiacenţi; sigilantul se menţine 10 sec pentru a permite saturarea şi penetrarea optimă a smalţului gravat.

În cazul unui sigilant cu priză fotoindusă, se fotoactiveaza

Îndepărtarea izolării. verificarea ocluziei cu hârtie de articulaţie şi

îndepărtarea contactelor premature cu freze diamantate.dispensarizarea activă a pacienţilor (din 6 în 6 luni)

precum şi controlul riguros al respectării regulilor de igienă orală devine obligatorie.

Page 13: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Cauze posibile pentru esecgreşeli de aplicare a materialelor (gravaj

acid incomplet sau incorect, nerespectarea timpilor operatori);

contaminarea salivară după gravaj;incorectă adaptare ocluzală.

Page 14: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Argumente in favoarea sigilarilor nu se cunosc efecte adverse ale sigilării; raportul cost – eficienţă este în favoarea eficienţei; izolarea corespunzătoare în cursul aplicării materialului, evită

pierderea precoce a acestuia, scăzînd rata eşecurilor; pierderea sigilantului (parţială sau totală) lasă dintele la fel de

susceptibil la carie ca şi atunci când n-ar fi fost sigilat; în situaţiile de diagnostic incert de carie trebuie acţionat conform

sintagmei “când ai dubii sigilează în loc de când ai dubii obturează”, 95% din microorganisme îşi pierd viabilitatea la două săptămâni de la sigilare prin lipsa substratului nutritiv;

prin îndepărtarea sigilantului în vederea obturării dentina are aspect uscat, lucios, cu zone de scleroză subiacentă;

eşecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia, fiind necesare 5-10 reaplicări (uneori 25-40) ale sigilantului pe un dinte;

condiţionarea suprafeţei smalţului şi utilizarea unui strat intermediar de adeziv între acesta şi sigilant scade rata eşecurilor de la 28% la 10%;

Page 15: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Aprecierea riscului carios

Page 16: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Evaluarea riscului carios se face analizând următorii parametri:

EVALUAREA BACTERIANĂ rezultatul testului pentru Streptococcus mutans: (<1.000.000) (>1.000.000); rezultatul testului pentru lactobacili: (<100 000) (>100 000).ALIMENTAŢIA obiceiul de a consuma dulciuri (zahăr); excesele şi deficienţele din alimentaţie.FACTORI DE RISC CE APARŢIN GAZDEI antecedente personale generale: medicamente ce conţin zahăr; medicamente care induc xerostomia; probleme medicale psihice şi/sau fizice. antecedente stomatologice: ultima vizită la stomatolog; obiceiuri de igienă orală (periaj dentar, clătiri cu ape de gură fără fluor). utilizarea fluorului: utilizare trecută şi curentă; folosirea apei fluorizate. rata fluxului salivar (ml/min); examenul clinic: indice de placă bacteriană; indicele CAOS (Tabel 10-1);

Page 17: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Predictia riscului carios

Page 18: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Risc carios 0

Factori etiologici: Streptococcus mutans negativ;

nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.

Prevalenţa cariei: carii ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe restaurate la molari.

Incidenţa cariei 0. Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli. Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli. Factori preventivi:

standard de igienă orală foarte bun; folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; dieta excelentă; ingrijiri oro-dentare preventive regulate, (1,2,3,5);

Page 19: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Risc carios scăzut

Factori etiologici: Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;

nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.

Prevalenţa cariei: între 20 – 35 ani câteva carii ocluzale sau suprafeţe restaurate la molari.

Incidenţa cariei; mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de 5 ani Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:

reduşi sau nuli Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:

reduşi sau nuli Factori preventivi:

standard de igienă orală bun; folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; dietă bună; îngrijiri oro-dentare preventive regulate.

Page 20: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Risc carios moderat

Factori etiologici: Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;

nivel crescut de lactobacili în salivă ( 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB moderată sau mare.

Prevalenţa cariei mare: între 20 – 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurări, cele mai multe ocluzale şi câteva pe suprafeţele aproximale posterioare.

Incidenţa cariei: mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pe an. Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit); nivel socio-economic necorespunzător. Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:

reducerea secreţiei salivare stimulate; capacitate tampon redusă; răspuns imunologic redus.

Factori preventivi: standard de igienă orală deficitar; folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor; regim alimentar deficitar; îngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

Page 21: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Risc carios mare

Factori etiologici: Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml;

nivele crescute de lactobacili în salivă ( >100.000 CFU/ml); rata de formare a PB mare sau foarte mare.

Prevalenţa cariei foarte mare: între 20 – 35 ani prezintă mai mult de un dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică sau rădăcini fracturate în trecut), restaurări ocluzale, cele mai multe suprafeţe aproximale, includ incisivul maxilar şi suprafeţele orale .

Incidenţa cariei: foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariate pe an. Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa foarte

mare de consum a produselor zaharoase: nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţional scăzut) utilizarea medicamentelor hiposialice; indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: rata secreţiei salivare foarte scăzută sau xerostomie; capacitate tampon foarte redusă; boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjögren); răspuns imunologic sever compromis.

Factori preventivi: standard de igienă orală foarte scăzut; folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor; regim alimentar mult deficitar. Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente.

Page 22: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Nr crt Factori de risc Scor 1 Carii în dentină 62 Carii în smalţ 43 Restaurări (<12 luni) 34 >5 dinţi absenţi sau restauraţi 25 Igienă orală precară 26 Dietă cariogenă 27 Fluorizări neadecvate 28 Flux salivar scăzut 29 Pacient necooperant 210 Restaurări incorecte 111 Suprafeţe radiculare expuse 1

Page 23: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Evaluarea riscului carios - cel mai semnificativ predictor – observatia clinica a semnelor si simptomelor vechi de boala

Intervalul între şedinţele de evaluare

Suma val. Risc Nr.sedinţe/an

> 12 Mare 8 – 12

9 - 11 Mediu 4 – 8

< 9 Mic 1 - 2

Professional Prevention in Dentistry

Scop: - de a stabili intervalul repetarii examenului clinic

Page 24: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Probabilitatea evitării apariţiei de noi leziuni carioase depinde de 4 factori: A- alimentaţia – frecvenţa meselor şi conţinutul alimentaţiei; B - cantitatea şi calitatea plăcii bacteriene;S - susceptilibilitatea gazdei - saliva, ţesuturile dentare;C- circumstanţe – experienţa trecută referitoare la caria dentară, starea de sănătate generală;

Probabilitate (%)

Circumstanţe

Susceptibilitate

Alimentaţie

Factor microbian

CARIOGRAMĂ – EVALUAREA RISCULUI CARIOS

AM

S

C P

Page 25: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Probabilitatea de 62% a evita formarea cariilor este similară pentru toate cele trei cazuri, dar determinanţii sunt diferiţi:

1. reducerea tuturor determinanţilor contribuie la riscul carios scăzut; 2. determinantul major este alimentaţia, dar reducerea marcantă a celorlalţi

compensează; 3. determinantul major este reprezentat de circumstanţe (experienţa unui risc

carios major în trecut), dar prin îmbunătăţirea situaţiei celorlalţi determinanţi, situaţia poate fi stăpînită.

ARC – MIC – 62% probabilitate de a evita probabilitate de a evita aparitia leziunilor carioaseaparitia leziunilor carioase

PA

M

S C

APA

MS

A

C

S P

Page 26: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul cariei dentare

Page 27: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul cariei- obiective

Identificarea leziunilor care necesita tratament nechirurgical

Identificarea leziunilor care necesita tratament chirurgical

Identificarea pacientilor cu risc carios crescut evaluarea statusului nivelului de afectare prin carie a

pacientului (bilant, activitate, sediul leziunilor, etc) evaluarea riscului carios, cariograma, teste salivare

Page 28: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Managementul modern al cariei – 7 etape

Adaptat după N.B. Pitts, J Dent Research, 2004

3. Stadiile leziunii

2. Evaluarea

Pacient Dentaţie

5. Diagnostic, prognostic, luarea deciziei clinice

6. Implementarea regimului terapeutic/preventiv

1. Detecţia

4. Măsurarea activităţii

7. Monitorizarea rezultatelor şi bilanţul (revizuirea)

Page 29: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul clinic al leziunilor carioaseInspecţia =? Detecţie sigură

Iluminare Îndepărtarea biofilmului + abraziunea cu aer Uscarea suprafeţei Coloranţi specifici pentru smalţ (Fluocal ZGA,

Acriflavin, Acridin)Palparea - controverse Privire ascuţită şi sondă boantă

Semne patognomice Modificare de culoare Opacitate Suprafaţa aspră Cavitaţie

Page 30: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul cariei dentare

Diagnosticul pozitiv al cariei dentare se poate pune pe baza următoarelor elemente de diagnostic:

Sensibilitatea la agenţi chimici, termici care încetează odată cu îndepărtarea excitantului;

Prezenţa petelor cretoase şi marmoraţiilor smalţului;Pierderea de substanţă dură dentară;Prezenţa dentinei ramolite în cavitatea carioasă;Sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda; Integritatea camerei pulpare;Testele de vitalitate pozitive.

Page 31: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE SI EVALUARE A CARIEI (ICDAS II)Metoda lui Ekstrand, Ricketts şi Kidd

Formulat de ICDAS - Baltimore Workshop 2005

O nouă paradigmă (model) de măsurare a cariei dentare

Sistem unitar şi integrat

Bazat pe evidenţă clinică revizuită

Desemnat standardizării diagnosticului şi facilitării

prognosticului şi managementului cariei dentare Diagnosticul cariei văzut ca un proces desfăşurat în trei

etape: detecţia leziunii → evaluarea severităţii leziunii → evaluarea activităţii leziunii

Page 32: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Procedura de examinare ICDAS Igienizarea minuţioasă a dinţilor – înaintea

examinării, ideal prin periaj sau profesional Evaluarea fiecărui dinte în parte Dacă nu este prezentă nici o leziuneUscarea dintelui cu jet de aer pentru 5 sec. Reexaminarea dintelui

Umplerea leziunii din smalţ cu apă

Umplerea leziunii din smalţ cu aer

Indicele de refracţie al apei este apropiat de al smalţului

Indicele de refracţie al aerului este diferit de al smalţului

Page 33: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Principiile stadializării folosind ICDAS

Scor 1

Scor 2

Scor 3

Scor 4

Scor

0 lipsa leziunii

1 Leziune vizibilă numai prin uscare

2 Leziune vizibilă pe structura dentara umeda

3 Distrucţie localizată a smalţului

4 Prezenţa sau lipsa unei distrucţii localizate a smalţului + umbra dentinei cariate prin smalţul intact

5 Cavitate distinctă în smalţ + expunerea dentinei cariate

6 Cavitate distinctă extinsă

Page 34: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

Evaluarea clinică a testelor de vitalitate (teste termice, electrice, foraj explorator)

Examenul radiografic convenţional- subiectivism (incidenţa, timpul de expunere calitatea restaurărilor, poziţia dinţilor)- nu poate identifica leziunile în stadiile incipiente, Radiografii digitale directe – elimină dezavantajul manipulării imagistice

Page 35: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Conductibilitatea electrică (Magitot 1878) – determinări sensibile şi specifice în cariile de smalţ –

• suprafeţe sănătoase – conductibilitate slabă, • în dintele afectat creşte 600KW+ sănătos, • 250-600KW carie de smalţ, • 15-250 KW carie în dentină, • 15 KW – leziune pulpară. Vanguard Electronic Caries Detector – acelaşi principiu,

scală de la 0-9 LODE Diagnostic – creşterea sensibilităţii şi a

specificităţii

Page 36: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

Transiluminarea (1984) – oglindă dentară cu sistem de iluminare eficienţă variabilă – incisivi, premolari

DIFOTI- stocarea imaginilor sistem de 2-3 ori mai sensibil.

Endoscopia cu fluorescenţă filtratăSisteme ultrasoniceComputer tomografia

Page 37: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

Metoda Laser-Fluorescenţei CantitativeBenedict 1928 – zone întunecate – prezenţa

leziunii carioase, Dezavantaj:lipsa de accesibilitate pentru

suprafeţele aproximale. Leziunile incipiente pot fi detectate mai repede decât cu radiografiile bite-wing

Page 38: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase

DIAGNO-dent (Kavo) intensitatea fluorescenţei în cariile dentare o

poate depăşi pe cea din ţesuturile sănătoase- diagnosticarea leziunilor necavitare şi cele dentinare.

Page 39: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Citiri sub 10 nu prezintă carii Citiri 10-20 de obicei au tartru sau carii de smalţ • Citiri peste 35 în general au carii în dentină Citiri de 99 au carii profunde în dentină Citirile 20-35 necesită evaluare individuală• Citirile separate ale DIAGNOdent-ului nu sunt suficiente pentru

diagnostic – trebuie făcută o corelaţie cu aspectul clinic şi gradul de risc al pacientului

DIAGNOdent

Page 40: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Utilizarea coloranţilor (roşu de glicol) în diagnosticul şi tratamentul cariei dentare

Page 41: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Prevenţie secundară şi terţiară

Page 42: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Restaurarea Preventiva cu Rasini

Page 43: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Restaurarea leziunilor trebuie să ţină cont de anumiţi factori: tipul de carie prezentă, zonele supuse stressului ocluzal, capacitatea de a proteja structura dentară, aspectul fizionomic, dimensiunea cavităţii, factorii socio – economici.

SIMONSEN şi STALLARD introduc în 1977 conceptul “restaurării preventive cu ajutorul răşinilor”, această metodă fiind aplicabilă leziunilor carioase incipiente de la nivelul şanţurilor şi gropiţelor . Această metodă constă în prepararea cât mai puţin distructivă a defectului localizat şi obturarea acestuia cu răşini compozite pentru restaurare şi răşini de sigilare .

Page 44: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Scopurile acestui tip de tratament sunt:

realizarea unor preparaţii minime cu sacrificiu dentar redus, strict a defectului localizat;

restaurarea cu materiale bioadezive care nu necesită preparare clasică, acestea înlocuind prin calităţile lor principiul retenţiei, rezistenţei şi extensiei preventive clasice cu forma de adeziune

sigilarea restaurărilor cu ajutorul răşinilor de sigilare care vor realiza o extensie chimică non-distructivă prin imunizarea suprafeţelor ocluzale.

Page 45: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

În funcţie de situaţia clinică şi metoda de tratament putem întâlni trei tipuri de restaurări preventive cu răşini:

RPR I - atunci când avem diagnostic incert de carie sau când există marmoraţii;

RPR II - în caz de leziune punctiformă, ce cuprinde smalţul şi dentina pe o zonă limitată;

RPR III – leziuni punctiforme separate prin punţi late de smalţ.

SIMONSEN consideră că procesul carios este minim atunci când lărgimea lui nu depăşeste 1/3 din distanţa de la vârful cuspidului vestibular la cel lingual şi nu se întinde de-a lungul şanturilor adiacente .

Page 46: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Semnele clinice ale cariei incipiente

Soluţii terapeutice conservatoare

RPR I RPR II RPR III

Modificări de culoare Da Da Da

Reţinerea sondei NU(eventual da ) Da Da

Prezenţa smalţului cretos Nu Da Da

Page 47: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Elemente cheie în restaurarea odontală1. Prepararea suprafeţei2. Etape preliminare3. Gravaj acid – timp si suprafata4. Adeziv amelo-dentinar. 5. Alegerea materialului de restaurare;6. Topografia leziunii;7. Particulele - mărime, volum;8. Tehnica de restaurare;9. Tipul de aplicare;10. Sistemul de tratament;11. Mecaniscmul de fotoinitiere – sursa cu

halogen, plasmă, laser.

Page 48: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

1. Prepararea suprafeţei

Page 49: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Prevenţie sau intervenţie operativă

Tratament minim invaziv – prepararea structurii dentare

Tratament neinvaziv – numai în smalţ – nici o preparare – sigilare

Page 50: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Principiile moderne de preparare a cavităţii

Deschiderea procesului carios şi exereza dentinei alterate – îndepărtarea strictă a

ţesutului dentar cariat – principiu de bază

Page 51: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Principii moderne de tratament al cavităţii

Principiul retenţiei • –Macro – adeziune

• Micromecanică• Submicromecanică• Chimică

Page 52: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Tehnici de preparare1. Mecanice

1.1. Tehnica rotativă, viteză înaltă şi joasă

1.2. Tehnica restaurativa atraumatică- ART

1.3. Oscilaţii sonice – SONICSYSmicro

2. Mecano - chimice - Cariosolv

3. Kinetice3.1. abrazia cu aer

3.2. laser

Page 53: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

1. Tehnici de preparare mecanice

Page 54: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

1.1.Tehnica rotativăPrepararea ocluzală

SmalţAmeloplastieFisurotomie

DentinăRPR–localizate înainte de joncţiunea S-DRestaurări ocluzale – pereţii cavităţii sunt în

dentină

Sigilare

Răşină compozită flow

Page 55: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Tehnici de preparare mecanice

1.2.Tehnica restaurativă atraumatică – ART Îndepărtarea leziunii carioase instrumentar Black

Carii active Îndepărtarea dentinei afectate

Însănătoşirea dentinei afectateGI

Sigilare După o lună

1.3. Tehnici de preparare sonică

Page 56: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

2.Tehnici de preparare mecano - chimice

Preparare mecano-chimică

Page 57: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Tehnici de preparare kinetică

Abrazia cu aer – Black, 1940

Indepărtarea defectelor superficiale ale smalţului Curăţirea fisurilor şi a suprafeţelor preparate pentru sigilare Îndepărtarea sau repararea restaurărilor de compozit, glass-

ionomer şi porţelan Prepararea cavităţilor mici de la clI-V Prepararea suprafeţelor cervicale necariogene Îndepărtarea coloraţiilor exogene din şanţuri şi fosete înainte de

aplicarea unor restaurări fizionomice directe sau indirecte Curăţarea şi prepararea suprafeţei dentare pentru cimentarea inlay-

urilor sau onlay-urilor

Page 58: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Tehnici de preparare kinetică Iradierea cu laser

“Topirea”smalţului

Nd:YAG:LaserLeziune initială Preparare cu

Er: YAG Laser

Page 59: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

2. Etape preliminare

2.1. Izolare2.2. Configuraţia cavităţii.2.3. Evitarea contaminării 2.4. Îndepărtarea tesuturilor dentare afectate -

principiile2.5. Protectia ariei de conductanţă hidraulică

Page 60: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Alegerea materialului în funcţie de situaţia clinică

5. Alegerea materialului de restaurare

6. Particulele - mărime, volum;

7. Tehnica de restaurare;

8. Tipul de aplicare;

Page 61: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Clasificarea materialelor de restaurare bioadezive

Page 62: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

GI RMGI C RDC

PA + ++ +++ ++++

CP + ++ +++ ++++

Rezistenta laabrazie

+ ++ +++ ++++

Remineralizare ++++ +++ ++ +

Estetica + ++ +++ ++++

Page 63: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

FP cu LASERAvantaje: adancimea mare de penetrare a radiatiei

(6 mm de RDC la 2 min de la expunere, la 1 min, 90% este polimerizat)

duritate finala adeziune a-d imbunatatita 800% mai rapid - halogen reducerea timpului de FP cu 75% rata de conversie interna - 80 - 85% reducerea absorbtiei de apa intensitatea iradiantei constanta

Dezavantaj: influenta negativa asupra adaptarii

marginale a compozitului (scurtarea timpului e reactie, viteza mare de polimerizare)

ideal utilizarea combinata a doua surse. reactie exoterma puternica

Page 64: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

FP cu lampa cu generator de plasma

Este de 10 ori mai eficienta decat lampa cu laser (prin activarea mai multor molecule fotosensibile in acelasi timp) rata de conversie interna - 80-85%

dehiscenta RDC - DINTE mica

formarea de caldura - 2.20C

Page 65: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Lampa cu LED

600 – 800 EurEficienţăManevrabilitateRegim de

polimerizare intentitate mică, medie, mare

Page 66: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Tehnici care reduc efectul contractiei de polimerizare

Tehnica “step by step” Tehnica centripeta “Lasfargues” cl II-a - transiluminare dinspre V spre O liner RMGI (↓Contracţia de polim. cu 41%) sensul contratiei de polimerizare in raport cu natura

materialului (A, F) orientarea fasciculului luminos dinspre material spre

tesuturile dure dentare - evitarea dehiscentei marginale utilizarea icurilor transparente particule prepolimerizate

Page 67: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

TOPOGRAFIA LEZIUNII

Page 68: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Leziuni carioase în smalţ

În zone nesupuse stressului ocluzalRMGI – risc carios mareCompomer flowRăşină compozită flow

În zone supuse stressului ocluzalRăşină compozităCompomer – risc carios mediu şi mare

Page 69: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

Leziuni carioase în dentină

Obturaţie de bază

Obturaţie definitivă

RC mic RMGICompomer

Răşină compozită

RC mediu GIRMGICompomer

În funcţie de zonă supusă sau nu stressului ocluzalRMGIGiomerCompomerCompozit

RC mare GIRMGICompomer

Page 70: Curs Platforma SIGILARE Preventie Secundara

METODE SI INDICATII RECOMANDARI TEHNICI/MATERIALE

Consum redus de HC- Indicatii:-Expunere la HC-Dieta saraca calitativ

< Nr. Duratei si Intensitatii atacurilor acide

Eliminarea HC dintre meseReducerea substantiala a consumului de HC in general

Modificarea microflorei -Indicatii:-Nivel >SM-Nivel > L

Trat. antimicrob. intensiv Evitarea reinfectiei cu SM

CHX – Plakout. CorsodylFluorizare localaAntibiotice

Indepartarea PB - Indicatii:-Indici PB >-Gingie inflamata-Indici de sangerare >

Indepartarea PBScaderea cantitativa a PBImbunatatirea capacitatii tampon

Periaj FlossingMijloace adjuvante (Oxyjet Oral Bs)

Imbunatatirea substrat. - Indicatii:-Leziuni incipiente-Suprafete rugoase

Cresterea rezistentei la demineralizareScaderea retentiei de PB

Fluorizare generalaFluorizare localaNetezirea suprafetelor

Stimularea fluxului salivar - Indicatii:-Xerostomie-Mucoasa rosie-Medicatie hiposialica

Cresterea clearance-luiImbunatatirea capacitatii tampon

Consum de alimente necariogene, Gume de mestecat fara zaharStimularea fluxului salivar medicamentos

Restaurare - Indicatii:-Leziuni cavitare-Santuri si fosete la RC>-Restaurari deficitare

Eliminarea niselor ecologice ce contin SM si L

Restaurarea leziunilor cavitareSigilarea santurilor si fisurilor la pac. cu RC >Corectarea restaurarilor incorecte

Modelul medical de tratament al cariei dentareOperative Dentistry 2002