Download - Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Transcript
Page 1: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

APA: FACTOR ECOLOGIC – CONDITIONEAZA EXISTENTA SI DEZVOLTAREA ORGANISMELOR VII

Patologia hidrica infectioasa

Page 2: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Rolul apei in organism

Mediul de desfasurare al proceselor biologice , Solvent si vehicol pentru substante cu rol in

procesele vitaleComponenta a secretiilor si excretiilorReglator al temperaturii corpului

La adult apa reprezinta 60-65% din greutatea corporala, cu repartitie : 50% intracelular si 15% interstitial

Page 3: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Bolile hidrice infectioase

Boli in care apa constituie calea de transmitereContaminarea biologica a apei cu organisme

patogene determina efecte acute si generalizate asupra populatiei

Categoriile cele mai expuse bolilor hidrice sunt:- sugarii si copiii mici- persoanele cu rezistenta scazuta ce traiesc

in conditii precare- bolnavii si varstnicii

In general la aceste categorii dozele infectante sunt mai mici decat la populatia sanatoasa

Page 4: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Poluarea biologica a apei

Este urmarea patrunderii in apa a dejectelor umane si animale si a reziduurilor lichide si solide

Apele de suprafata sunt cel mai frecvent supuse poluariiSurse de poluare: o Dejecte umane si animaleo Scaldatul bolnavilor si purtatorilor sanatosio Adaparea si imbaierea animalelor bolnaveo Cadavre umane si animaleo Deversarea apelor uzate fecaloid-menajereo Apa meterorica care antreneaza germeni din aer si de

pe sol

Page 5: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Poluarea biologica a apei

Apa de conductaSurse de poluare:o Avarii in sistemul de aprovizionareo Filtrarea si dezinfectia necorespunzatoareo Modificari de presiune in conducteo Racorduri intre conductele de apa potabila si de

apa nepotabila

Page 6: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Poluarea biologica a apei

Apa de fantanaSurse de poluare:o Infiltrarea apei de suprafatao Infiltrarea impuritatilor din latrineo Platforme si gropi de gunoi amplasate

necorespunzatoro Dejecte umane si animaleo Cadavre umane si animaleo Manipulare neigienica: galeti murdareo Contact cu persoane bolnave sau purtatoare

Page 7: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase

Epidemia hidrica: cea mai frecventa forma de manifestare, caracterizata printr-un numar mare de imbolnaviri ce apar intr-un interval scurt de timp afectand majoritatea populatiei

Page 8: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase

Caracteristicile principale obligatorii ale epidemiei hidrice

o Debut explozivo Afectarea tuturor consumatorilor indiferent de varsta,

sex, profesieo Teritoriul de manifestare al epidemiei se suprapune cu

cel de aprovizionare cu apao Aparitia in orice anotimpo Scaderea brusca a curbei epidemice la oprirea

consumului de apa si luarea masurilor de asanare a sursei

o Sfarsitul epidemiei- “coada epidemiei” – cazuri sporadice transmise prin contact interuman

Page 9: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase

Caracteristicile secundare, inconstante ale epidemiei hidrice:

o Aparitia anterioara epidemiei a unui numar mare de enterite si gastroenterite determinate de germeni conditionat patogeni

o Absenta cel mai adesea a agentilor etiologici in apa in momentul aparitiei epidemiei

o Defectiuni ale sistemului de aprovizionare cu apaEpidemiile hidrice pot apare si prin consum de

gheata(din apa contaminata), imbaiere in ape poluate, consum de legume si fructe din culturi irigate cu ape poluate

Page 10: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Forme de manifestare a bolilor hidrice infectioase

Endemia: numar redus de cazuri, relativ constant intr-un teritoriu, fara legatura aparenta intre cazuri

Manifestarea sporadica: numar redus de cazuri, izolate cu aparitie neregulata intr-un teritoriu. Este rara.

Prin apa se pot transmite: boli microbiene boli virale boli parazitare

Page 11: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli transmise prin apa

Boli microbiene:o Febra tifoida si paratifoidao Dizenteria bacilarao Holerao Enterocolitao Leptospirozao Brucelozao Tularemiao Tuberculoza

Page 12: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli transmise prin apa

Boli virale:o Boli produse de enterovirusi(Polio, ECHO,

Cocksakie), adenovirusi, virusul hepatitei A, virusul gastroenterita A (Norwalk), parvovirusi;

Boli parazitare:o Amoebiaza, Lambliaza, Trichomoniaza,

Cisticercoza, Echinococoza, Ascaridioza, Oxiuroza..

Page 13: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Profilaxia

Apa destinata consumului si necesitatilor menajere nu trebuie sa contina organisme patogene:

Masuri profilactice:o Protectia sanitara a surselor si instalatiilor de

aprovizionare cu apa potabila contra poluarii biologice

o Eficacitatea tratamentului apei: filtrarea pentru retinerea parazitilor si dezinectia pentru distrugerea bacteriilor si virusilor. Dintre indicatorii bacteriologici ai apei potabile, numarul de E. Coli este indicatorul cel mai specific de poluare fecala si al eficacitatii tratamentului apei

Page 14: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Profilaxia

o Interzicerea de la folosirea la aprovizionare cu apa a populatiei a apei din bazine hidrologice neprotejate sanitar si foarte intens poluate fecal

o Educatia sanitara a populatiei in vederea cunoasterii posibilitatilor de transmitere a bolilor hidrice infectioase si de prevenire a lor

Page 15: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

CUPRINDE AFECTIUNI PRODUSE PRIN APA, DETERMINATE DE COMPOZITIA CHIMICA A APEI

Patologia hidrica neinfectioasa

Page 16: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Patologia hidrica neinfectioasa

Clasificare:o Boli produse de elementele naturale ale apeio Boli produse de elementele chimice poluante (de

obicei toxice)

Page 17: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele naturale ale apei

Cuprind afectiuni determinate de carenta sau excesul unor elemente minerale ce induc carenta sau excesul acestor elemente in organism:

o GUSA ENDEMICA o CARENTA DE FLUOR SI CARIA DENTARAo BOLI CARDIOVASCULARE

Page 18: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Gusa endemica(Distrofia endemica tireopata)

Afectiune determinata de carenta de iod(iodul este componenta principala a hormonului tiroidian)

Carenta de iod induce scaderea sintezei tirozinei, glanda tiroida isi mareste compensator activitatea(dar lucreaza in “gol”) , fapt ce determina cresterea in volum a glandei tiroide= hipertrofie

Carenta de iod = concentratia iodului sub 5 microgr/l , sub 3 microgr/l apa gusa imbraca caracter grav

Carenta relativa de iod apare la o concentratie normala de iod in apa, dar consumul de catre organism este defectuos

Page 19: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Gusa endemica

Carenta relativa apare:Situatii fiziologice: graviditate, alaptare, perioada

de crestereConsumul alimentelor antitiroidiene: varza,

conopida, leguminoase uscate insuficient preparate termic

Elemente prezente in apa: Calciul in concentratie mare scade absorbtia

iodului Fluorul favorizeaza eliminarea iodului Manganul impiedica sinteza hormonului tiroidian

Page 20: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Gusa endemica

Manifestarile gusei: Scaderea metabolismului bazal Fatigabilitate Lentoare fizica si intelectuala Intarzieri in crestere si dezvoltare Pilozitate redusa Bradicardie Macroglosie Hiperlipemie Hipercolesterolemie Anemie

Page 21: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Gusa endemica

Teritorii gusogene in Romania: muntii Apuseni si regiunile subcarpatice

PROFILAXIA:Administrare de sare iodata, iar in zonele gusogene

se administreaza tablete de iodura de potasiu gravidelor, adolescentilor si femeilor care alapteaza

Asocierea iodului cu cuprul determina un efect profilactic si terapeutic superior

Page 22: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Carenta de Fluor si Caria dentara

Caria dentara - afectiune care apare in legatura cu deficitul de Fluor la o scadere a concentratiei acestuia in apa sub 0,5 mg/l

Pe glob 75% din sursele de apa sunt deficitare in Fluor

Fluorul este un element carioprotectiv: La nivelul smaltului dentar formeaza fluoroapatita- cresterea

rezistentei la acizii rezultati din fermentatia glucidelor ramase pe suprafata dintilor

Actiune bacteriostatica asupra microorganismelor din placa dentara

Inhibarea unor enzime cu rol in demineralizarea smaltului si dentinei

Page 23: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Carenta de Fluor si Caria dentara

Profilaxia:Fluorizarea apei cu concentratii de Fluor

intre 0,7 mg/l vara si 1,0-1,2 mg/l iarna

Page 24: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Fluoroza endemica

Este determinata de excesul de FluorApare prin consumul apei cu o concentratie

de Fluor de 5-6 mg/l de apa, sau consumul unor cantitati mari de apa cu concentratie normala de Fluor (7-8 l de apa/zi)

Page 25: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Fluoroza endemica

Manifestari:Fluoroza endemica: pete de culoare galben-brun

deschis, dinti sfaramiciosi in “fierastrau”Osteofloroza : depozitarea Fluorului in oaseAnchiloza : depozitare Fluorului in articulatiiNefroza : depozitarea Fluorului in rinichiInsuficienta hepatica : depozitarea Fluorului in ficatRamolisment miocardic : depozitarea Fluorului la

nivelul miocardului

Page 26: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Bolile cardiovasculare

Afectiuni in care factorul hidric se pare ca are o importanta deosebita

Datele epidemiologice statistice evidentiaza ca duritatea scazuta a apei (concentratie scazuta de saruri de calciu si magneziu) se insoteste de o mortalitate crescuta prin boli cardiovasculare

Page 27: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Bolile cardiovasculare

Microelemente cardioprotective: Cromul: protectie impotriva unor factori nefavorabili

activitatii cardiace Manganul: efect lipotrop, hipocolesterolemiant, participa la

transportul oxigenului la tesuturi Zincul: actiune sinergica cu manganul Vanadiul: antihipoxemic

Microelemente cu efect cardiovascular nefavorabil, in conentratii mari:

Cuprul: factor aterogen Clorura de sodiu: rol in patogenia HTA Cadmiul : rol in aparitia HTA

Page 28: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

Methemoglobinemia - afectiune produsa de utilizarea apei cu continut crescut de nitrati in alimentatia artificiala a sugarului

Concentratia crescuta de nitrati in apa apare in :Sol bogat in saruri de azotUtilizarea fertilizantelor azotoase in agriculturaPoluari cu substante organice ce contin azotPoluari industriale

Page 29: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

Pentru a produce afectiunea este necesar ca nitratii sa fie redusi la nitriti

Reducerea se poate face:o Exogen – vara la temperaturi peste 20˚Co Endogen – cel mai frecvent, in tractul digestiv sub

actiunea florei microbiene reducatoare

Page 30: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

Nitritii patrund in sange si se fixeaza pe Hemoglobina formand complexul Methemoglobina, ce induce aparitita fenomenelor hipoxice:

Intoxicatia acuta(boala albastra, boala de apa): cianoza fetei si buzelor, tulburari respiratorii si gastrointestinale

Intoxicatia cronica: la cele de mai sus se asociaza intarziere in dezvoltarea fizica, scaderea rezistentei organismului, cresterea receptivitatii la infectii, cresterea morbiditatii

Page 31: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

Factorii predispozanti:Nou nascutii si sugarii sunt cei mai sensibili

datorita prezentei hemoglobinei de tip fetal, care este mai labila

Cantitatea de apa ingerata de sugar, raportat la greutatea corporala, e mai mare

Imaturitatea enzimelor reducatoare a hematiilor

Page 32: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

Profilaxia:Alimentatia naturala (la san) a sugarului cel putin

in primele 3 luniProfilaxia infectiilor respiratorii si digestive, mai

ales la sugarii alimentati artificialCunoasterea concentratiilor maxime admise a

nitratilor in apa (CMA – 45 mg/dm³ apa)Reducerea poluarii apei cu nitrati

Page 33: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Boli produse de elementele chimice poluante

In cadrul afectiunilor produse de substantele poluante ale apei mai putem intalni urmatoarele intoxicatii, cele mai frecvente fiind:

Intoxicatiile cu: Plumb Mercur Cadmiu Arsen Pesticide organofosforice si organoclorurate Detergenti

Page 34: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Prin apa potabila intelegem apa care se consuma cu placere si care odata consumata nu este nociva consumatorilor

Conditiile de potabilitate ale apei sunt cuprinse in standarde de potabilitate ale apei. Primul standard a fost elaborat in tara noastra in anul 1952

OMS a elaborat un standard international, cu limite mai largi, in care sa se poata incadra fiecare tara

Page 35: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Se impart in 5 categorii:Conditii: Organoleptice Fizice Chimice Biologice Bacteriologice

Page 36: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Conditiile organoleptice cuprind gustul si mirosul

Au rolul de a asigura consumul apei cu placere, dar pot evidentia si aspecte legate de poluarea apei

Gustul apei este dat de gazele dizolvate in apa (oxigenul are rolul cel mai important si asigura apei prospetime si gust placut) si substantele minerale

Apa fara oxigen sau cu oxigen insuficient are un gust fad si nu asigura conditii de satietate, iar oxigenul insuficient poate releva si o apa poluata, in special cu substante organice

Page 37: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Sarurile minerale modifica gustul apei astfel:Apa bogata in: Calciu: gust salciu Fier: gust metalic Magneziu: gust amarui Clorura de sodiu: gust sarat Fecale: gust dulceag, respingator

Page 38: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Mirosul apei este determinat de elementele naturale si plante

Se intensifica in cazul poluarii cu pesticide, substante organice(amoniac si hidrogen sulfurat) si alti poluanti

Gustul si mirosul se determina la rece si la cald, gustul si mirosul se intensifica la cald

Pentru a fi potabila apa poate avea un gust si miros de pana la 2 grade:

Page 39: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Gradul 0: inodor, insipid: fara gust, fara mirosGradul 1: foarte slab: nesesizabil de consumatorGradul 2: slab: sesizabil de persoane avizateGradul 3: perceptibil: sesizabil de orice consumatorGradul 4: pronuntat: intervine reactia

consumatoruluiGradul 5: puternic: apa este de neconsumat

Page 40: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Conditiile fizice:TemperaturaApa rece (sub 5ºC) scade rezistenta organismului,

produce faringite, laringite, amigdalite; creste tranzitul intestinal

Apa calda (peste 17ºC) are gust neplacut si produce senzatie de greata si voma

Modificarea temperaturii apelor subterane semnifica comunicare cu exteriorul si o posibila poluare

Temperatura apei trebuie sa fie de 7-15ºC

Page 41: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Turbiditatea apei este determinata de substantele insolubile in apa

Are importanta epidemiologica deparece germenii traiesc mai mult adsorbiti pe un substrat, in special organic, decat in apa libera

Determinarea turbiditatii se face comparativ cu apa distilata in care s-a introdus o suspensie de bioxid de siliciu

Normal turbiditatea apei este de 5-10 grade

Page 42: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Culoarea apei este determinata de substantele dizolvate in apa (substante naturale si poluanti)

Determinarea culorii se face doar dupa filtrarea apei, pentru indepartarea suspensiilor, folosindu-se o solutie de platino-cobalt

Normal culoarea apei potabile trebuie sa fie de 15-30 de grade

Page 43: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Radioactivitatea apeiIntereseaza poluarea globala determinandu-se

radionuclizii emitatori de radiatii alfa si betaEmitatorii de radiatii alfa nu trebuie sa depaseasca

0,1 Bequereli/l, iar emitatorii de radiatii beta 1 Bequerel/l

In cazul depasirii limitelor aratate se determina uraniul pentru emitatorii de radiatii alfa si strontiul pentru emitatorii de radiatii beta

Page 44: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Conditiile chimiceOMS face urmatoarea clasificare a substantelor

chimice:Substantele nocive: de obicei sunt substante

poluante, toxice; acestea recunosc o singura limita peste care produc intoxicatii

Stabilirea normei maxime se face prin cercetari pe animale de experienta

Page 45: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Substantele indezirabile: sunt substante netoxice, dar care modifica calitatile apei facand-o greu sau deloc utilizabila, sunt de obicei substante naturale:

Calciul si magneziul: modifica gustul, consuma o cantitate mai mare de sapun la spalatul rufelor, cresc punctul de fierbere al apei, nu fierb bine legumele si fructele

Fierul si manganul: modifica gustul si culoarea, se depun pe conducte si rufe si le pateaza, favorizeaza dezvoltarea unor bacterii

Page 46: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Substantele indezirabileCuprul si zincul: modifica gustul si turbiditatea,

produc senzatie de greata si voma si-n concentratii mari tulburari digestive

Clorurile si sulfatii: produc gust sarat-amarui, cresc senzatia de sete si produc tulburari digestive

Aceste substante au doua limite: De admisibilitate: pana la care nu produc

modificari organoleptice Una exceptionala: peste care nu pot fi utilizate

Page 47: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile sanitare de potabilitate ale apei

Substantele indicatoare nu sunt toxice si nu modifica calitatile apei

Prezenta lor in concentratii peste limitele normale indica o poluare a apei, in special bacteriologica

Acestea sunt: Substantele organice : indicator global Amonicaul : rezultat din degradarea substantelor organice ce

contin azot. Indica o poluare recenta, periculoasa Nitritii : rezultati din oxidarea amoniacului, indica o poluare de

cateva zile, saptamani sau mai veche si mai putin periculoasa Daca apa contine si amoniac si nitriti, in acelasi timp, avem o

poluare permanenta(si veche si recenta)

Page 48: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei

Principala conditie bacteriologica este reprezentata de lipsa din apa a germenilor patogeni

Pentru aprecierea gradului de poluare a apei din punct de vedere bacteriologic se utilizeaza determinarea germenilor indicatori:

Determinarea numarului de germeni mezofili: germeni care se dezvolta la temperatura corpului uman (37ºC)

Determinarea numarului de germeni saprofiti: germeni care se dezvolta la 20ºC, valoarea acestora nu trebuie sa depaseasca 1000/ml de apa

O apa este considerata poluata daca raportul germeni saprofiti/supraadaugati este mai mic de 3:1

Page 49: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei

Astfel s-a stabilit pentru germenii mezofili o limita de 300 germeni/ml de apa

Limita acceptata difera in functie de instalatia de distributie a apei:

In instalatiile centrale limita este de 100 germeni/ml de apa

In instalatiile locale (fanatani, izvoare) limita este de 300 gemeni/ ml de apa

Page 50: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei

In scopul prevenirii epidemiilor s-au stabilit cateva criterii ce trebuiesc indeplinite de catre germenii indicatori:

Sa fie prezenti in mod constant in intestinul omului si animalelor

Sa nu fie prezenti in mediul inconjurator (sol, plante, aer)

Sa reziste in apa un timp asemanator cu cel al germenilor a caror prezenta o indica

Sa nu sufere fenomenul de variabilitate microbiana Sa fie cat mai usor de determinat

Page 51: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei

Aplicand aceste criterii s-a ajuns la utilizarea ca germeni indicatori a urmatorilor germeni:

Germenii coliformi: discordanta ridica prezenta lor in mediul inconjurator si fenomenul de variabilitate. Prezenta tipului fecal arata o poluare recenta, periculoasa; iar a celui aerogen o poluare mai veche, mai putin periculoasa

Streptococul fecal si enterococul: prezinta avantaj faptul ca exista tipuri diferite la om si animal, putandu-se diferentia provenienta lor, iar ca dezavantaj – numarul redus in intestin (de 10 ori mai redus ca al coliformilor)

Page 52: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile bacteriologice de potabilitate ale apei

Bacilul Perfringens: germenele este anaerob cu rezistenta foarte mare in mediul exterior

Dezavantaj: numarul in intestin este foarte redus (de 100 de ori mai redus ca al coliformilor)

Avantaj: germenele rezista bine la dezinfectanti, astfel ca in caz de epidemie poate evidentia locul unde s-a produs poluarea, prin evidentierea lui in apa care a suferit un proces de dezinfectie

Page 53: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile biologice

Indicatorii biologici au valoare pe timp indelungat, deoarece aceste organisme se dezvolta in functie de conditiile pe care le ofera apa

In apele murdare cu putin oxigen, bogate in amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta organismele denumite polisaprobe

In apele curate cu mult oxigen, fara substrat organic, amoniac si hidrogen sulfurat se dezvolta organismele denumite oligosaprobe

Page 54: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile biologice

In apa se gaseste si un continut abiotic, suspensii, diverse resturi de insecte, organisme moarte. Ele formeaza triptonul apei

Organismele din apa pot fi libere in masa apei si se numesc planctonice sau fixate pe peretii fantanilor, pe picioarele podurilor si acestea se numesc benctonice

Planctonul apei si triptonul formeaza sestonul apei

Page 55: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile biologice

Pentru a fi potabila apa trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii biologice:

Sa nu contina organisme polisaprobe Sa nu contina organisme daunatoare sanatatii (larve sau

oua de paraziti) Sa nu contina organisme vizibile cu ochiul liber Sa nu contina un numar mare de organisme care sa

modifice calitatile organoleptice ale apei Sa nu contina mai mult de 20 de organisme

microscopice animale/l de apa Sa nu contina seston mai mare de 1 ml/m³ de apa pentru

instalatiile centrale si mai mult de 1 ml la 100 l de apa pentru instalatiile locale

Sa nu contina tripton industrial si fecaloid

Page 56: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Conditiile biologice

Limitele pentru germenii indicatori ai potabilitatii: Instalatiile centrale cu dezinfectie: Numarul total de coliformi: o/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa Instalatiile centrale fara dezinfectie: Numarul total de coliformi: 3/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 0/100 ml apa Numarul de enterococi: 0/100 ml apa Instalatiile locale (fantani, izvoare) Numarul total de coliformi: 10/100 ml apa Numarul de coliformi fecali: 2/100 ml apa Numarul de enterococi: 2/100 ml apa

Page 57: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

SUNT ACELE RADIATII CARE NU PRODUC IONIZAREA MATERIEI CU CARE VIN IN CONTACT CU

ELIBERAREA DE IONI NEGATIVI SI POZITIVI

Radiatiile neionizante

Page 58: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile neionizante

Sunt in totalitate electromagnetice si se caracterizeaza din punct de vedere fizic prin frecventa si lungime de unda

Frecventa si lungimea de unda variaza invers proportional iar frecventa mare poarta o energie mare

In functie de lungimea de unda radiatiile neionizante se clasifica in trei zone:

Radiatiile infrarosii: lungime de unda mare: 0,7-3,o µmRadiatiile luminoase vizibile: lungime de unda medie:

0,4-0,7 µmRadiatiile ultraviolete: lungime de unda mica: 0,2-0,4 µm

Page 59: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile infrarosii

Se mai numesc si radiatii calorice, efectul caloric fiind principala actiune

Reprezinta 51% din radiatiile solareMasurarea radiatiei infrarosii se face in

calorii/cm²/minActiunea radiatiilor infrarosii asupra organismului:GeneralaLocala

Page 60: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile infrarosii

Actiunea generala - este favorabila:Directa: Asigura energia necesara desfasurarii proceselor

vitale Favorizeaza metabolismul, procesele de oxidare,

circulatia Favorizeaza functiile sistemului nervos si endocrin Efect favorabil in tulburarile de nutritie Indirecta: Constituie un factor generator de microclimat in

incaperi

Page 61: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile infrarosii

Actiunea locala: La nivelul tegumentului produc eritemul caloric

caracterizat prin vasodilatatie locala, cresterea temperaturii locale, nu induc pigmentatie

Omul suporta actiunea radiatiilor infrarosii fara nici un simptom pana la 1 cal/cm²/min

Senzatia de cald apare peste 1,5 cal/cm²/minArsurile pot apare de la 2 cal/cm²/minLa expuneri la intensitati mari si durata prelungita

radiatiile infrarosii pot produce arsuri

Page 62: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile infrarosii

La nivelul ochiului radiatiile infrarosii pot produce : Ulcer cornean Cataracta(opacifierea cristalinului) La nivelul Sistemului Nervos Central pot produce

insolatie prin actiune asupra meningelui Manifestatile insolatiei: Cefalee puternica, vertij, hiperreflectivitate, redoarea

cefei, fotofobie, abdomen retractat, hiperestezie cutanata, cresterea temperaturii corpului, modificari la nivelul lichidului cefalorahidian

Insolatia poate apare nu numai in cazul expunerii la soare ci si prin expunerea la alte surse care emit radiatii infrarosii in cantitate mare

Page 63: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile infrarosii

Masuri de combatere:Decongestionarea meningelui : aplicarea unei

pungi, cu gheata, batista cu apa rece ,pe capRetragerea persoanei in afara actiunii radiatiilor

infrarosii(la umbra)Administrarea de analeptice cardiorespiratoriiMasuri profilactice:Purtarea ochelarilor de soareAcoperirea capului in cazul expunerii la soareExpunerea se va face gradat, ca timp si suprafata

corporala

Page 64: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

Reprezinta 48% din radiatiile solareActiune generala : Cresterea metabolismului general, fosfocalcic Cresterea imunitatii Favorizeaza evolutia psihointelectuala a omuluiActiune locala : Asupra ochiului: au influenta asupra functiilor

ochiului(acuitate vizulala, sensibilitate de contrast, viteza perceperii vizuale, stabilitatea vederii)

Iluminatul insuficient afecteaza structurile si functionalitatea ochiului producand efort de acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)

Page 65: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

Iluminatul insuficient : afecteaza structurile si functionalitatea ochiului

producand efort de acomodare(cefalee, vertij, lacrimare, dureri oculare, vedere neclara, oboseala)

In perioada de cestere si dezvoltare poate duce la miopie sau hipermetropie

Actioneaza asupra sistemului nervos producand stari depresive, reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala, cresterea riscului de accidente

Page 66: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

Iluminatul excesiv poate determina fototraumatismul retinian

Variatiile de intensitate a radiatiilor luminoase vizibile pot duce la aparitia nistagmusului (miscari dezordonate ale globilor oculari)

Page 67: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

Asupra Sistemului Nervos Central (la nivelul scoartei cerebrale)

Cele rosii au efect excitant, cele verzi efect sedativ Cele galbene si rosii dau senzatia de caldura Cele verzi si albastre dau senzatia de receAceste influente se pot utiliza pentru a indica

desfasurarea unor activitati: albastru (Sali aseptice), rosu (Sali septice)

Ochiul are cea mai mare sensibilitate pentru culoarea galbena

Page 68: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

La nivelul tegumentului pot produce fenomene de fotosensibilizare in prezenta unor substante fotodinamice(gudroane, smoala, porfirine, derivati indolici)

Utilizarea medicala a luminii se numeste fototerapie, care poate fi:

Cu lumina naturala – helioterapie Cu lumina artificiala de tip incandescent –

finsenterapieIndicatiile fototerapiei: Profilaxia si terapia rahitismului Terapia plagilor atone si ulcerului varicos Terapia tuberculozei osoase

Page 69: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile ultraviolete

Reprezinta 5% din totalitatea radiatiilor solare, la nivelul solului ajungand doar 1%

Principala actiune a radiatiilor UV este cea biochimica care se manifesta sub mai multe influente:

Actiune eritematogena: produc eritem biochimic prin transformarea histidinei din piele in histamina cu efecte vasodilatatorii. Eritemul actinic nu apare imediat, persista un timp si produce pigmentatie. Radiatiile UV produc rar arsuri

Actiune pigmentogena: prin actiune asupra dopexidazei cu transformarea difenilalaninei in melanina la nivel cutanat si mobilizarea melaninei deja formate

Page 70: Curs Igiena Mediului- Igiena Apei

Radiatiile luminoase (vizibile)

Actiune antirahitica : prin transformarea provitaminei D din piele in vitamina D3, cu rol in metabolismul fosfocalcic si prevenirea rahitismului la copil si osteomalaciei la adult

Actiune antibacteriana la lungime de unda sub 280 mµ Efectele negative ale radiatiilor UV: Efectul cancerigen: cancerul cutanat (melanomul), apare

mai ales in zonele calde, cu cantitati mari de radiatii solare si mai ales pe zonele descoperite ale corpului(fata si membre). Apare mai frecvent la persoane cu leziuni cutanate preexistente si cantitati crescute de colesterol

Efect nociv asupra ochiului producand fotooftalmia. Se recomanda purtarea ochelarilor de protectie in zonele unde se folosesc radiatii UV