Download - Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

Transcript
Page 1: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE FILOSOFIE $1 LITERE

P. P. PANAITESCU

CURSDE

1STORIA RUSIEI

1937.38

EDITORI

N. ZAMFIRESCUi GH. IONESCU

www.dacoromanica.ro

Page 2: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

Miercuri 3 Noembrie

ISTORIA

PRELEGEREA I-a

INTRODUCER!)

Importanta lstoriei Rusiei. Subiectul cursului

tru de anul acesta este ftIstoria Rusiei gi a legal.-

rilor ruso-romane". Vom cauza deci sa insistam in

special asupra punctelor de contact' cu istoria noas-

tra. Subiectul acesta este interesant in genre

pentru noi, mai ales in chip deosebit.

In Istoria popoarelor civilizate Rusia nu a jucat

un rol insemnat decat foarte tarziu gi din cauza a-

ceasta la Inceputurile ei a fost un stat izolat, de-

abea pe vremea tarilor care au introdus civilizatia

apuseana in Rusia, se. poate vorbi de un rol insemnat

14-'7

RU3IEI

qi

-os

www.dacoromanica.ro

Page 3: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

al acestui popor in Europa, adica din sec. XVII-lea.

Cu toate acestea istoria Rusiei este interesanta

din anume puncte de vedere chiar, gi partea aceea din

Vechime in care poporul rus nu se afirma Inca intre

celelalte popoare ale Europei intr'un chip deosebit

Istoria acestui popor este interesanta pentru itto-

ria iumii; fiindca Rusia este aceea care formeaza tre-

cerea dela Asia la Europa gi civilizatia asiatica are

o parte foarte importanta, caci sta in stransa legatu-

xi& cu istoria poporului rus.

Pe incetul,istoria acestui popor intra gi mai adanc

in istoria popoarelor Igbropeitajung&nd sa Joace, un rol

de frunte, gi aceasta se intampla odata cu ridicarea

la tronul tarilor a lui Petru cel Mare, cu care incepe

a patrunde civilizatia occidentals in Rusiaf Sub urma-

gii lui importanta statului rus creqte qi mai mult,aga

insert pe vremea Ecaterinei a II-a insemna a realer for-

t,a in Europa gi sub Alexaadru I Rusia va ajunge sa fie

un greu ci puternic adversar al lui napoleon I.

Dar, in alter °vane de idei, importanta istoriei

Rusiei nu sta numai in interesanta evo/utie politica

www.dacoromanica.ro

Page 4: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 5 -

a acestui stat, ci gi in ceeace privegte transtormAri-

le sociale care au avut loc in Rusia dela inceputurile

ei ca stat gi pan& in vremile de azi, cAnd avem Rusia

SavieticA.

Cum trecutul este gtiut 04, explicit prezentul, de

aceea istoria intreagit a acestui popor poate interesa

popoarele Europei gi deci gi pe noi. Firegte ca vom

trata aceste lucruri din punt de vedere gtiintific,

obiectiv,accentatind asupra faptelor mai insemnate.

Dar pe rang& acest interes pe care-1 prezintit isto-

ria Rusiei pentru istoria universa16, es prezintA in-

teres in special pentru noi Romanit.Ifticred ea mai e

nevoie sit spun dece, fiindcA in mod fatal a trebuit

sit avem legitturi cu Rugli aga cum am avut.gi cu cei -

lalti vecini ai nogtri. In aceste legituri ale Rugilor

cu noi avem cAteva momente de foarte mare interes.

Daces privim numai statul ruses0 ce s'a format in ju-

rul Moscovei, atunci legaturile cu noi sunt mult mai

noun, cacti pand la a doua impArtire a Foloniei, - ca-

re gtiVi ca a avut loc is 1792 -Rusia nu a That veci-

na cu noi. Regiunea Wrainei de care ne desparte Nis-

www.dacoromanica.ro

Page 5: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 6 -

trul, nu facea pe acele vremuri parte ea azi din Ru-

sia, ci apartinea Polonilor dela care in 1792 Ru41i

o rapesc gi o ata4.eaza la statul for datorita abilei

politici a tarinei Ecaterina a 11-a. Dar legaturilo

noastre cu ei nu Incep deabea dupace am devenit ve-

cini, ci ele swat mult mai vechi. Au cost moments in-

ainte de 1792, in care armate rusegti au venit chiar

in tarile noastre aka cum ea intamplat pe vremea lui

Petru cel Mare (1711) . 'Au fort timpuri cand noq-

trii ajunsesera sa aibe legaturi de rudenie cu tarul

din Moacova, ci anume pe vremea lui 4tefan cel Mare,

care qtiti 06 a avut o fiica Olena pe care a casato--

rtt-ocu fiul tarului Ivan III-lea al Rusiei.

Deci, iatA c6 tocmai din'secolul XV cu toateca nu

eram vecini, incep relatiile cu Ruaii.

Dar in afar& de aceasta, am avut legaturi, nu Cu

un stat rus, cel putin cu poporul rus din vremurile

cele mai vechi ai Lida dece.

Ucraina este de multi socotita ca fiind o provincie

locuita de Ucrainieni, care mai sunt numiti qi Malo-

rugi uau Ruteni. Daea Ii socotim ea fiind deosebiti dr

domnii

www.dacoromanica.ro

Page 6: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 7 -

Rugi, atunci intrladevar nu putem spune ca nu am foss

vecini cu Rii de prea multd vreme. Dace ii socotim

insa tot una Cu acegtia, atunci firegte legaturile

noastre cu ei sunt foarte vechi gi,mai mult,constatam

ca Uerainienii - deci Rugii - au patrons chiar la not

in tarsi Inca, din timpurile in care istoria Rusioi nu

are important& pe care a capatat-o dupe introducerea

divilizatiei apusene.

Pria urmare dew& socotim pe Ucrainieni ca fiind

Rugi - gi trebze slo facem constatam ea dela ei a

putut sa patrundai diferite influente culturale, la

noi.

Vom vedea anume in cursul acesta, ca unele din mo-

mentele, curentele insemnate din istoria noastra se

leaga de unele element() din istoria Rusiei.

A) In primul rand e lupta pe care Virile noastre

au due -o pentru eliberarea de jugul turcesc. Aceasta

a Lost o idee care a devenit ea o dogma politica a

multora din voevozii nogtri qi e inceput& chiar

de Mircea cel l3atran . Dela o vreme, cand Rusia

-

www.dacoromanica.ro

Page 7: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 8 -

a inceput rizboaiele Cu Turcii, socotite ca fiind

cute pentru liberarea cregtinilor gi apararea credin-

Vei gi a crucei de cotropirea mahomedanilor, lupta

pentru eliberarea noastra de sub Turci intro in leg8.-

tura cu istoria rusa.

B) Mai este un alt curent din istoria ndastri in

legaturd cu istoria Rusiei. (And sentimentele natto-

aale gi-au facut loc s'avazut ca Rusia e o piedica

pentru noi. D-voastra gti# c,6 Vinta Rusiei era Con-

stantinopolul pe care voia sd-1 cucereasca gi 'Ana la

realizarea acestui vis de veacuri sub forma unei pro-

tectii binevoitoare, unui ajutor cregtinesc urmarea

sa inglobeze la teritorul ei atat pe Romani cat gi pe

cregtinii din Balcani. Aceasta nu putea conveni nimi-

nui J. cu atat mai pu-Vin noud, gi iota ca se incepe

lupta n4tionala contra tendintelor de acaparare ale

Rugilor, lupta ce se da in secolul XIX incepand cu re-

v-luVia dela 1848. IatA deci un nou element care pure

in legatura istoria principatelor noastre cu istoria

Rusiei.

C) Lu ta de eliberare nationals Mai e apoi gi

f&-

www.dacoromanica.ro

Page 8: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

9 -

chestiunea prea cunoscut& care privetepe una dinprman

ciile Varii noastre, anume Basarabia, deschis& in

1812 qi terminates in 1918 , 0."care vedeti este o pro-

blem& dureroas6 care ne leag6 de istoria Rusiei.

Pe lang6 aceasta mai este ins& o alt& laturd a is -

toriei ruseqti, care e interesant& de urm&rit qi care

_indirect ar putea fi pus& in leg&tur& cu istoria noas-

tra.lqu este vorba de o leg&tur& politic& sau cultura-

la, ci de aitceva. E vorba de anume probleme care pot

fi socotite de inv&Vilturgi fiind paralele cu unele a-

semangtoare din istoria noastra. Deci studiindu -le

aici le vom putea intelege mai bine atunci cand le

vom intalni la noi. tats spre pild6 poporul rus este

eminamente agricultor i aceasta fiindc& Rusia este o

Vary cu o intins& c&mpie propice agriculturei. Acela*

lucru se intampl& qi cu noi spre deosebire de apusul

industrial qi negustoresc, undo clasa de mare insemnii-

tate nu este cea agricolA, ci cea burghez& qi indus.4

trial5. Acest raport numeric in favoarea agricultori-r

.lor, rezulta mai ales din acezarea geograficii a state,lui rusesc.

www.dacoromanica.ro

Page 9: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 10 -

Proprietaril de pamant erau, ca gi la noi, boierii

care in Rusia au ca ai nogtrii perioade in care sunt

slabi deci condugi, stapaniti intr'un cuvant, de tari

gi perioade in care din.contra sunt puternici gi el

tonduc. Cu alte cuvinte intalnim gi in Rusia o evolu4Aa

In ceeace privegte clasa boierilor, anume perioade in

care avenl o aominatie feudal& in care boierimea guver-

neaza altele in care feudalitatea este guvernat6.

Far& ea aneste fapte at fie in legatura directs cu noi

lata ca se intampla acelag lucru.

In legatura cu boierii avem clasa taranilor, a mun-

citorilor de pe mogille lor Nu mai e nevoie sa va a-

mintesc ca gi la Rugi se intalnegte tendinta de a re-

duce la gerbie aceasta oropsita clasa, gi apoi lupta

pentru a-i da libertatea pe care o merita gi clasa ta-

ranilor din punct de vedere omenesc.

Prin urmare chestiunea gerbiei se aseamana *i la noi

ca *i in Rusia aga, incat *i din acest punct de vedere

istoria Rusiei este lnteresanta de studiat pentru Ro-

mani.

Dar mai este ceva. 4i la noi 4i in Rusia era aceea-,ri.

gi

*i

www.dacoromanica.ro

Page 10: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 11 -

religiune ortodox& care in forma slava a predominat

multi vreme. Astfel incest pe deoparte din punt de ve-

dere al istoriei politico ca $i din punctul de vedere

al asemanirii unora dintre elementele insemnate din

istoria vietii color dou'd popoare rus si roman, trebue

sa cunoastem istoria

Dar creel c& nu este prea folositor s& tratez acest

subiect intr'un chip prea aminuntit. Acest fel de is-

torie star potrivi mai bine cu istoria nationali, dea-

ceea mi-am propus ss fac o istorie a Rusiei din punt

de vedere general, insistand asupra epocilor in care

legiturile cu not suet mai intense, mai stranse, si

dand mai putini importanta, datelor prea numoroase,

intr'un cuvOnt stirilor ce privesc detaliul. Voiu sub-

liaia deci elementele insemnate.

Blementele esentiale ale Istoriei Rusiei. Aceste

elemente aunt in primul rand situatia geografica. Ca-

drul geografical Rusiei are o intindere foarte mare

si aceast& intindere, far & granite naturale, a avut o

mare influenti asupra istoriei acestui stat. Unii is-torici au definit istoria Rusiei ca osoltlagigaleal

Rusiei.

www.dacoromanica.ro

Page 11: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 12 -

zare. Aceasta colonizare a avut o foarte puternica

influent& asupra vie ii sociale a Rusiei. A Mut in

primul rand ca ea sa fie o Cara de Varani cu sate

foarte rasfitate, ceeace a determinat pe unii isto-.

rici sa explice au acest argument absolutismul taru-

lui, care putea s& trimita pe Varani pe teritorii

foarte dep5rtate de cel pe care se nbscuserAl ceeace

evident fAcea ca niciodat6 ei sa nu se poata intruni

la timp pentru vreo revendicare, farce ca autoritati-

le centrale sa nu poata interveni la timp. lath' pen-

truce migclarile taraneqti din Rusia au fost tot dea-,

una Inabuqite cu ugurinta.

Un al doilea element cuprins tot in cadrul geogra-

fio este chestiunea ieqirei la mare. Ca qi Polonia

acest stat intins pe o suprafata imensa, nu avea o

ieqire la mare nici la nord,nici la sud. La nord ii

impiedecau Suedetii, qi Cavalerii Germani, la sud

Turcii. Nu mai spre Marea Alba aveau acres dar aceas-

ta n'avea nici o valo are, intaiu din cauza climei qi

apoi Marea Alb& era prea deplirtata de marile

turi occidontale. Deaceea Ruqii vor purta mars qi nu-

por

www.dacoromanica.ro

Page 12: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 13 -

meroase lupte cu vecinii stapanitori de teritorii ve-

cine cu mares, care-i impiedecau 86 aibe la rdndul

for o iegire care sgi le ingadue legAturile comerciale.

Un alt element insemnat din istoria Rusiei pe

cadrul geografic este acela pe care 1-am amintit 41

anume problema de ordin social a lu tei dintre clasa

taranilor gi a boierilor, la care element vom vorbi

gi despre clasa burghezilor, care nu lipsea cu totul.

In domeniul politic, este problema, ce poate fi ur

merits ca un fir rogu, a absolutismului tarului, une-

ori foarte puternic afirmat, alte on pe cale de dis-

paritie.

In domeniul cultural, este lupta pentru ortodoxie

araturi de care mai este o problema, este constiinta

ruse a unificirii tuturor popoarelor slave. Ideia

Panslavista deci, care este o idee calauzitoare in

istoria Rusiei.

Avem apoi de arAtat cum a pftruns influenta occi-

dentului in Rusia, ceeace alcatuegte iaragi o insem-

nata problema, in care vom vorbi de cline pe care a-

ceast6 influent& a patruns, intaiu din Polonia

laza-

qi

get

www.dacoromanica.ro

Page 13: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 14 -

apoi din apusul mai departat, in fine cum a fost impus

(exemplu pe vremea lui Petru cel Mare) gi cum a intal-

nit aici elemente care stau opus acestei influenVe.

Acesta este pe scurt cadrul istoric al Rusiei.

Perioadele istoriei Rusiei. Mai ramane acum a& ark-

tam cum este Impartita is perioade, istoria Ruiei.Fi-

regte ca imparVirea istoriei In perioade este foarte

variabila, dupe anumite puncte de vedere. Totugi nu o

cred cu -boat& variabilitatea ei inutile, aceasta Im-

pArVire.

D-voastra. 01'yi ca istoria universals se imparte in

4 perioade principale. Intaiu, njStoria Antics" In

care intra istoria popoarelor vec1i, Egipteni, Asiro-

Ghaldeeni, Ledo-Pergif Greci, Romani, etc. socotita ea

se terming cu data conventional& 476 d. Br. (C6derea

imperiului Roman de Apus). Urmeaza apol flEvul Mediu",

caracterizat prin faramiVarea vechilor imperii In su-

medenie de statulete feudale ci in care predomina o

oultura exclusiv bisericeasca; iar in economie avem de-

eace cu economia locals. In aceasta epoca nu au exis-

tat drumuri comerciale. Oamenii depe o movie cautau

www.dacoromanica.ro

Page 14: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 15 -

sa-gi feat' toate lucrurile de care aveau nevoie la ei

acasa gi nu sa qi le procure din alte parti. Ar fi un

fel de autarhie regionals. Epoca se terming cu o alts

data conventional& 1453 (caderea Constantinopolului).

Vine dup& aceasta Epoca Moderns ", care tine pans

la flRevolutia Franceza" 1789, caracterizata in primul

rand prin cregterea puterii regale in dauna feudalilor

ale car= statulete suet distruse gi unificate In state

marl cu putere absolute. Acum au loc descoperirile geo-

grafice care deschid not orizonturi comertului.

Dupe 1789 avem "coca Contemporan&" ce merge pan&

in vremurile noastre, tend idei.a national& se desvolta

ajungand pan& la Infaptuirea de state nationale. Acum

se formeaza prin revolutii state ca cel Italian, ear-

besc, romanesc, etc. Tot atunci Incepe miccarea demo-

cratic& in Europa.

Acestea suet epocile In diferitele state ale Euro-

pei.

Sa vedem data le intalnim acum gi in istoria Ruslei.

Dela inceput trebue sr va spun ea nu suntem obligati

sa pastram aceiagi cronologie gi iata dece. In ApuA

www.dacoromanica.ro

Page 15: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 16 -

curentele de idei sau economice se pot nagte mai de-

vreme, dar pan& au ajuns in Rase/Tit a trebuit e&

treaca timp, deal avem o int&rziere.

De exemplu ideile revoluViei franceze, nu puteau

ajunge, In acele vremuri, la not in timpul in care,ele

au inceput a cuprinde Cara unde se nAscusera.

not se mAnifest& deabea la 1821.

Deaceea ci in istoria Rusiei putem admite patru

epoci dar fares a 'Astra cronologia de mai sus.

In ceeace privegte istoria antic& a Rusiei, ea nu

poate alc &tui decat o prefat& a istoriei acestui stat.

Poporul rus neexistand in aceasta epoc& nu avem cleat

catava date pastrate de autori antici despre Slavi.gi

at&t. Cu alte cuvinte nu avem o istorie veche a Rugi-

lor deaceea el cca aceasta nu poate fi considerat&

ca o introducere a istoriei rusesti.

In ceeace privecte data la care ar putea s& incea-

pet istoria ruses, ea este cu aproximatie pus& la anul

862. In vremile acestea in Fordul Europei se aflau

cunoscuVii piravitivormanzii. 0 ramurg a for Varegii

au nAv&lit in tinuturile actualei Rusii gi au foimat

La

de-

cat

www.dacoromanica.ro

Page 16: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 17 -

acolo o via-0i de stat. Se citeaza pentru aceasta

numele capetenlei Varegilor, Rurik ea fiend primul

care a facut un stat vareg in 862.

Prin urmare, cu toata aproximatia ei, data de 862,

o putem socoti ca inceputurile istoriei unui stat

rus.

De altfel qi numele de rus nu este un cuvant slay

ci unul normand. Cu acest cuvant numeau ei populatia

pe care au gasit-o in teritoriul in care nayalisera.

Se pone acum chestiunea, tend se termini evul mediu

rus care incepe cu data aceasta 862 ? Este foarte

probabil ca a durat mult mai mult ca in Apus. Nu vom

gre0i aqa dar, data vom spune c a istoria modern& a

Ru4ilor incepe cu acea dinastie care i-a civilizat

i unificat tendintele centrifuge ale nobililor anar-

hici, cu dinastia Romanovilor, care a dainuit pans

in zilele noastre in linie indirecta. bate la care

aceasta dinastie iqi incepe comnia este 1613 tend e

ales tar hiihail Romanov. A4a dar evul mediu rus se

cuprinde intro 862-1613 .

Faso. 2-a Istoria Rusiei

si

www.dacoromanica.ro

Page 17: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 18 -

Vine apoi epoca modern6. Care e insgt momentul cand

aceasta se terrine.' 7 Cred ca momentul trebue cautat a-

tunci cand in Rusia ineep tendintele democratice sgt se

afirme contra tarului gi cand poporul rus cautg libera-

rea de sub jugul care-1 apasa. Data insg e greu de

sit. Cum aceste tendinte de liberare sent mai active

in timdul tarului Nicolae I decat In timpul tarului

Alexandru, an putea alege ca sfargit al epocei moderne

data mortii lui Alexandru gi suirii pe tron a lui Nico-

laie, adicg. 1825. De acum indepe contemporana, care ti-

ne pan& in zilele noastre.

Ar r6mane acum sa va argt care cunt principalele lu-

crari de istoria Rusiei. Firegte ea aunt foarte multe,

unel privind istoria Rusiei intreaga, altele numai any:,

mite epoci sau fenomene, scrise fiind in limba ruses

sau in alte limbi moderne.

Evident lista aceasta nu va cuprinde toate lucrgri-

le de istorie ruses, voi scoate.pe cele invechite gi Vfi

70i da numai pe cele ce aunt in curent cu cercetarile

not ci mai ales pe cele mai importante. Rgmane numai

ca atunci and vom ajunge in timpul expunerii la anu-

gh-

www.dacoromanica.ro

Page 18: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 19 -

mite capitole insemnate a& va dau acolo §i cartile ca-

re le trateaza numai pe ele.

10 Noemvrie 1937

PRELEGEREA II-a

Bibliografia Istoriei-Rusiei. La sfar0.tul lectiu-

nei trecute rfimasese 36 va dau o bibliografie referi-

toare la istoria Rusiei, care va fi scurt6 firecte,

pentruca voi elimina din aceasta list6 acele opere ca-

re s'au invechit deci nu mai aunt la curent cu in-

formatiile qtiintifice. Voi inslsta mai putin asupra

acelora care sent scrise in liaa rusg, care nu va es-

te cunoscuta qi va voi da mai ales pe acelea care runt

scrise in liMbile europene mai accesibile pentrud-vs

in franceza ci germane..

gi

www.dacoromanica.ro

Page 19: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

20

Prima lucrare pe care o amintesc, e destul de vex,

the a lui N. Caramzin, a fort Boris& in 1818 in 12

volume. Este intitulat& VI C TO Ri51 focilotA A IRcreA

PocCIMcKaro a si are o conceptie imperialistO. Oaramzit

d& in aceast& lucrare a sa mai mare important& Oame

nilor mai insemnati din istoria Rusiei, imparatilor,

16send pe al doilea plan poporul sau ceilalti factor4

economic, social, cultural. De fapt aceasta opera e

o lucrare in eare se cuprind 12 volumaae, +.7 volume

de anexe in care se cuprind informatii direct dela

isvor. Numai din aceasta privinta lucrarea lui Ca

radzim isi mai pOstreaza valoarea, celelalte lucruri

pe care ea le cuprindet din cauza vechimii ce o are

nu mai au importanti. Aceasta istorie a imperiului

rus a rOmas neterminata, si duce povestirea evenimen

telor, pdna la 1613, &lied pdn& la ridicarea in scaun

a Bomanovilor. A fort tradued atilt in lidba franCez&

cat si in cea zermanO. 0 al-VA lucrare foarte mare,dar

O. ea invedhita este tot a unui rus Sergie Soloviev

"Istoria Rusiei incepdnd din vremurile cele _mai,

vechi" (LifT9P153. Podn N a APEB?iEVIU1k4X2, KEmp43)

- -

n

www.dacoromanica.ro

Page 20: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

T 21 -

(merge pans la 1780). Aceasta a avut o prima ediVie

In 1852, iar o a doua in 1886 gi a aparut in nu mai

puffin cleat 22. de vol. mici. In cea de a doua nu a mai

avut decat 4 vol. maxi editate la Sf. Petersburg.Nici

Soloviev nu da mare atenVie explicatiilor de ordin ge-

neral, lucrurilor de sinteza, ci se °cup& mai mult cu

stabilirea datelor gi a faptelor adiea face o istoz'ie

pragmatics. 4i aceasta lucrare este interesanta cu

toata vechimea ei, ca gi a lui Caramzin, nu pentu

eveYlimentele pe care le povestegte ci mai ales fiindat

posed& lucruri luate direct dela izvor, ci chiar are

unele izvoare inedite, necunoscute de lucrarea lui Ca-

ramzin.

Ira mai dau acum o Ultima lucrare in rusegte, care

reprezinta de fapt conceptiile moderne, este aceea a

lui Klucevskij. Acesta a fost profesor la universita-

tea din Sf. Petersburg unde a tinut un curs foarte a-

preciat de istoria iusiei. Elevii lui, pe baza notelor

luate la lecViuui, au publicat acest curs sub forma

unei luerari. rate deci o editie postuma, pe care au-

torul nu a putut sa o revizuiasca. Opera se intl.tulea-

www.dacoromanica.ro

Page 21: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 22 -

za ,, KYPC1 NCTOP.IN PocetO " fiind tradusa in

englezegte gi in nemVegte.

Traducerea in lidba germana a apArut in 4 vol. in

1895 la Stuttgart. Merge cu istoria Rusiei panA la

1739.

V& dau acum gi cOlteva lucrdri in francez& sau ger-

man6 fie ca au fost scrise direct in aceste limbi,fie

ca stint traduceri, dar pe care d-vstrA le puteVi

consulta cu mai multa ugurintgt.

Una mai veche este aceea a lui Alfred Radbaud in-

nHistoire de la Russie" Aparutai intr'un sin-

gur volum inainte de razboiu. EdiVia a II-a a ei eLite

din 1918.

Avem apoi lucrarea tradusa in frantuzegte a rusu-

lui Sergiu Platonov publicata in 1929 la Paris In-

tr'un volum ducand povestirea evenimentelor pang la

1918. Este intitulatA ea gi precedenta, nHistoire de

Russie", gi are f. m. amanunte.

Tot in 1929 gi tot intriun volum mai spare o alti

nHistoire de Russie" al cArei autor este Briand

Chaninov. Briand Chanluov insists in lucrarea aceasta

titulata

www.dacoromanica.ro

Page 22: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

23 _

a lui, foarte mult asupra legaturxlor culturale, eco-

nomice, etc. ale Rusiei, cu Europa, adie& nu face o

istorie pragmatic& a acestei tars.

In ultimul timp, din cauza interesului provocat in

Occident de evenimentele politice din Rusia, invatatil

nu s'au mai multumit cu lucr&ri seurte intr'un singur

volum in care 236 se cuprinda toat& istoria Rusiei ci

au cautat sA dea o extindere mai mare, lucrdnd pen-

tru aceasta mai multi in colaborare. Evident ca aceas4

to colaborare nu putea sä fie mai potrivita decat aco-

lo unde se g&seau cei mai multi Ruqi refugiati din

patria for qi anume in Franta.

Trei ins& au That mai insemnati dintre aceqti co-

laboratori. Acevtia austrans toate lucrarile color-

lalti la un loc qi au dat o nHistoire de Pussie ", in

trei volume. Aceqtia slant: bine cunoscutul om politic

qi savant rus Mi146v, profesorul L. Eisenmenn qi

nu mai putin cunoscutul profesor francez peignobos.

Ultimul volum a ap&rut in 1935, iar in 1936 a fost ti-

p&rit& o noun. editie.

0 alt6 luerare est aceea a lui Z. Plechanov scoa-

-

www.dacoromanica.ro

Page 23: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 24 -

fad la Paris in 1926, avand titlul "Introduction a

l'histoire sociale de la Russie". Dup& cum qi titlul

o arata,aceasta lucrare trateaed despre toate chestiuft

vile sociale, luand ci analizant toate parerile qi te-

oriile referitoare la problema social& In Rusia.

In srarqit vd amintesc qi lucrarea lui Alex:Eck

Le moyen-age russe" editatd la Paris in 1933.

Dintre cartile scrise in lidba german& nu vi voi da

decat dou& lucr&ri mai insemnate:

Una este a lui Karl StUhlin nGeschichte Ruslands"

editata la Berlin in 1929-30 in doud volume.

Cea de a doua este mai veche, aparut& inainte de

rilisboiu, are totuqi important& prin valoarea intere-

santelor legaturi de ordin general pe care autorul le

face.

Lucrarea este datorit& lui Schiemann avand titlul

urmator nRussland Polen and Lioland bis tin XVII .

Jahrhunderg ci cuprinde evenimentele pan& in sec.17

inclusiv. Ea face parte dintr'o colectie de Istorie

Universal& (Welt geschichte) condus& de profesorul

Onken.

www.dacoromanica.ro

Page 24: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 25 -

In lildba romans nu avem nici o opera care sd se

ocupe exclusiv cu istoria Rusiei. Ar fi de amintit

lucrarea prof. N.Iorga "Scurt& istorie a Slavilor

r&s&riteni" in care se cuprinde o provire generald

asupra istoriei Poloniei si a Rusiei tratate paralel.

in ceeace priveqte iZ'voarele firegte nu am de Wind

ea vi le dau pe toate. Trebue Ba vá spun ca in Rusia,

in special,in man&stiri, la curtea Tarilor sau

riVilor nobili mai insemnaVi, stau scris o serie de

letopiseVe care au fost editate de mai multe ori.Co-

lectia principal& este u90/111 OE Co VA t4 PYCC KNXT

EToMiCE14 " Adunarea complectil a letopiseVelor

ruseqti, a fost flout& 3..n nu mai puVin de 24 de vol.

In ceeace prive4te documentele, cea mai importantd ca

lecVie este LEONE-0413 I1*IIIEPAToCCKhroVNMAroliCT07-

PMEMAR) obipEct-BA " Societatea imperiald, care

natural azi nu mai exist& O. care reu4ise sA scoata

100 do volume de documents erau de formatul

nQastre "Hurmuzaki".

226r21G22zrafic al Istorli nuzilet.Dupdce am va-

difcr-

Viol

www.dacoromanica.ro

Page 25: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 26 -

zut bibliografia mai fingbmnata privitoare la istoria

Rusiei, ne mai ramane acum, sa ne ocupia tot din punt

de vedere introductivi de cadrul geografic al Rusiei

gi influent& lui asupra istoriei acestui stat. Fireg-

te nu am de gand sa va fac o lectie de geografie gi

ma voiu margini a va vorbi de chestiunile geografice

care ne sunt noua de folds pentru istorie.

In ceeace privegte hotarele sale, Rusia, in nici

o parte nu posed& o granite naturals, ci are numai

hotare conventionale. Pe deasupra, in vremile cele de

demult Rusia nu a avut o iegire la mare,- lucru ce

gatuia un stat cu o intindere atat de mare, - dela

Moscova de pilda gi pan& la mare, nu sunt mai putin

de 650 Km, ceeace inseamna o nenorocire pentru regiu-

nile acestui orag din punt de vedere economic. Egi-

rile pe care le aveau Rugii la Mares Alba spre exem-

plu sau la M. Caspica nu aveau nici valoare, acestea

fiend nicte marl inchise tot aga cum era de fapt gi

M. Neagra ale carei guri de comunicatie cu Medite-

rana nu au fort niciodata ale Rusiei gi oriciind aces1

M.

www.dacoromanica.ro

Page 26: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 27 -

stat putea fi'inchis prin blocarea Bosforului sau

Dardanelelor. La Nord,Rugii cu vremea au tintit o egi-

re la M. Baltic6, dar aceasta poate fi socotita o

mare inchisi gi de fapt gi era in timpurile mai vechi

pentru Rusia din cauza ca gurile ei erau in mai vile

Suedezilor gi Germanilor care le erau dugmani, din

cauza tendintelor rusecti de a ocupateritoriile

acestora pentru a putea ieci la mare, de unde au ie-

git razboaie crancene, caci nici Ordinul nCavalerilar

purtatori de spacial' - mai tarziu contopit cu al Teu-

tonilor gi nici Suedezii nu cedarA cu una cu doua

stipanirile lor.

Nici tarmurile Caspicei nu au fost atinse de sta-

tul rusesc far& lupte, caci Taarii care stdpaneau

aceste tinuturi au rezistat cu invergunare gi Rugii

nu mai tarziu au putut sa faces acest lucru. Deabea

pe vremea lui Petru eel Mare, care a avut in politi-

ca sa extern& ca punt principal descongestionarea

statului sau prin crearea unei perti la mare -f Rusia

a reucit sa -gi atinga in oarecare masura tinta.

In ceeace privegte relieful acestui stat continen

gi

www.dacoromanica.ro

Page 27: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 28 -

tal prin excelentg, el este un oes intins, care de

fapt e mai molt un podio ce ar putea fi impartit in

doug platforme lungi.cu directia N....5- mai insemnate:

una aceea a Volgei care are o ridicaturg de numai

400 m deasupra nivelului marii oi a doua mai spre

vestul Rusiei incepand dinspre tinuturile moscovel

cu numai 350 m peste nivelul mgrei. Dar avem gi regi.

uni care suet foarte joase gi din care pricing suet

veonic mlgotinoase, aga cum se intampla cu regiunea

vestitelor lacuri ale Pripetului. Cu toate aceste di-

ferente relativ minime, de relief, putem spun 06 Ru,.

sia e o Vara de ges intins, care a permis intinderea

continua de colonizgri de care v-am pomenit lectia

trecutg, cand vd spuneam ea infgtigarea geograficg a

Rusiei a avut mari influente asupra vietii sale poli-

tice gi sociale. Pe langel importanta reliefului sent

insemnate of consideratiile ce se pot scoate din cli-

mg gi evident din vegetatie,Clima este desigur conti-

neatalg, cu temperaturi foarte scazute s'a consta-

tat la Idoscava in sedolul XII de doug on temperatu-

ra - 400 iarna gi temperaturi foarte ridicate var.a,

-

www.dacoromanica.ro

Page 28: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 29 -

s'a constatat 36° in acest anotimp gi in acelag se-

col. Varietatile acestea de temperature, cum era gi fi

resc au dat nagtere la regiunl - la nZonen - de vege-

tatie. Astfel la N. avem: a) tundra, o regiune in care

nu cregte o vegeta-tie mare. Consecinta acestui fapt e

ca aici locuitorii nu sunt stabili. Ei sunt obligati

BA' trAiasca mutandu-se dela un loc la altul, aunt deci

nomanzi. Imediat dupe acesta- regiunea spre sud vine

lima de paduri numita b) taiga formate din conifere gi

apol c) Zona padurilor copacilor cu frunze. 0 padure

uriage care cuprinde tot centrul.Ruslei, cu Moscova gi

regiunile ei. Din statistica facuta asupra vegetatiei

Rusiei s'a constatat ca 44% din teritoriu e acoperit

cu paduri,pe langa 34% pustiuri. Numai vreo 3% este

teren arabil. Padurea aceasta centrals atat de intin-

sa este intrerupta din loc in loc de poiene foarte in-

tinse, pe sute de Km chiar. Aceste poene au avut un

insemnat rol in Istoria Rusiei.

In ele s'au putut ageza oameni, care fiind feriti

de imensitatea padurii ce-i inconjura, de diferitele

navaliri, au intemeiat agezari stabile punand bazele

+

www.dacoromanica.ro

Page 29: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-30--

de stat ale Rusiei.

Aici putem face o apropiere intre istoria celor do-

ud state roman gi rus. Tot-p&durile au Post gi la not

acelea care au apArat pe strdmogii nogtrii de navAli-

torii barbari.

Voi aminti ca in afard de Vinutul Ialomitei, toat&

cdmpia Dunarii ce se intinde in Jud. Ilfov, Vlagca,

Teleorman, forma o intinsd padure vestitul codru al

.V1Asiein . Aici in mijlocul acestui codru s'a putut

forma gi desvolta o via romdneased, gi Romanii n'au

fugit deloc la munti cum s'a susVinut multd vreme, ce-

eace nu se putea in Rusia unde nu erau mun.

Dupes aceasta regiune a marei pliduri vine aceea a

d) stepei care este de trei feluri: stepa locuitd, ca-

re este o regiune cu pdmant negru, foarte bung. pentru

agriculture, se intinde in valea Niprului, mai precis

Ucraina. Vine apoi stepa spre rasdrit de prima care

are un.pamant castaniu, deci mai putin bun& pentru

agriculturd gi dupes aceasta spre Caspica avem stepa

care se intinde inspre Asia gi care aproape nu-i 10-

cuita. Fri. urmare din punct de vedere al climei qi

www.dacoromanica.ro

Page 30: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 31 -

vegetatiei trebue sa facem* deosebire intre aceste re-

giuni'pe care le vazuram, regiuni care au influentat

qi asupra aqezarilor omeneqti, caci in cea dela nord

avem o viata de nomadism , care evident se deosebeqte

de viata agezati pe care a oferit-o regiunea padurilor

din centru sau de aceea agricola prin excelenta a cam-

piei din Ucraina. Dar qi in Rusia avem o regiune in

care Intalnim o via ca aceea de pe coastele Medite-

ranei, aca cum avem not la Balcic: Este vorva de regiu

nea cu clima mediteraniana depe tarmurile M. Negre, in

partea de Rasarit care este aparata contra vanturilor

reci de muntii Caucazului. Cam acesta este in cateva

cuvinte conformatia pamantului Rusiei, care a lasat

urme adanci in istoria acestei tari.

D-voastra qtiti ca In istoria statului rusesc, o

mare Insemnatate a avut navalirea Tatarilor, care au

distrus cel dintaiu stat rusesc care se formase In re-

giunea Kievului in Ucraina, dar care navalire nu a pu-

tut sa Impiedice formarea qi desvoltarea celui nascut

in mijlocul regiunei de paduri, la Moscova. Ei bine

Tatarii au putut sa distruga statul dela Kiev qi sa

www.dacoromanica.ro

Page 31: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 32

cunoscut numele for in Europa tocmai din cauza a-

cestei intinse stepe rusegti in care nu intaineau nici

o piedic& ci care le permitea sa realizeze acele ex-

traordinarr raiduri de piaci& care speriau pe locuitorii

Vinuturilar pe care le atingeau. Dar tot in aceasta

campie dupes exempiul Tatarilor a luat nagtere o alts

armata, ca o reactiune contra Tatarilor, dar care mai

tarziu a luat loCul acestora, este vorba de armata Ca-

zacilor, care au avut un atat de insemnat rol in isto-

ria noastra. Paidurea ins& nu a impiedicat numai pe na-

valitori sa ajunga pang la locuitorii ei, dar a pus

stavila.ci civilizatiei apusene ce cuprinde in sfera

ei formaViunea politica ce se nascuse aici. a aceleg

lucru s'a intgimplat cu locuitorii stepei din acest

punt de vedere. Omul padurii a Post acela care a fa-

cut imperiul rus, dar a facut acel imperiu refractar

civilizaViei, pe care Petru cel Mare a trebuit cu for-

tit sa i-o impuna. Omul stepei din contra, a pierdut cu

adevarat formatiunea politica pe care o infiinVase in

lupt& cu navalitorii, dar e omul civilizatiei, omul

care a luptat mereu, omul bravurei shit totuci de ir

-

faca

www.dacoromanica.ro

Page 32: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 33 -

prejurari sa traiasca deslipit de Rusia. Dar mai e

o deosebire intre aceoti oameni ai Ucrainei (stepei)

oi ai Rusiei (ai padurei) asupra carei ne vom pronun-

ta inadata.

in afar& de cele vazute pans acum, mai este o

chestiune foarte insemnata, aceea a apelor care curg

in Rusia. Aceste cursuri de apa suet foarte marl ast-

fel Volga are nu mai putin de 3.357 Km., Niprul

2158 Km , Domul 1.808 Km.,ceeace a dat posibilitatea

naoterii unor cal de comunicatie pe aceste drumuri

naturale. Cu alte cuvinte pe rang& faptul cal supra -

f4a Rusiei filnd aga de intinsa oferea posibilitatea

rasfirarii populaViei pe o mare intindere, gi apele

au contribuit in larger masura la mutarea oamenilor

de pe un loc pe altul. De pilda regiunea Volgei, in

special cea din centru ci de jos cra tat ara, dar pe

incetul Rugii au coborat of ocupat in dauna

acestora.

Aceste cursuri de apa au permis navaliri aga fa-

cute de unele popoare care au inflintat chiar state

Fasc. 3-a Istoria Rusiei

le-au

www.dacoromanica.ro

Page 33: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

34

spre pilda navAlirea Varegilor din Scandinavia prin

Rusia, unde au infiintat statul rus. Acegtia au ajux

pang In M. Neagra gi au speriat cu jafurile pe locul,

torii Bizantului, lucru ce le-a fast inlesait numai

de cursul fluviului hipru..prin urmare apele au ser-

vit foarte cult pe ngvalitori, deoarece fiend foarte

maxi, erau navigabile pe distante intinse.

Fal2LIla221. Din punct de vedere al populati.

ei care traiegte pe teritoriul Rusiei trebue sa fa-

cers cloud categorii. Anume vom vorbi de rasa gi de

nationalit6tilecelocuesc acest teritoriu. Intre aces,

te cloud cuff rote se face adeseori o confuzie. Trebue

sa §tivi ca ele nu se acopera unul pe altul.Na'iunea

este acel grup de locuitpri care se considers deose-

bit de alto grupe, prin sufletul ei, prin ideile ,

prin telul, prin cultura gi tradiVia for indiferent

de origina pe care o au acegti osmeni.

D-vstra gtiti ed Rugii suet de neam slay, din

Saciii de lasarit, dar pe teritoriul for mai suet gi

lucuitori da alt-neam care au jucat un rol in isto-

ria /or. Acestea suet neamurile fino-tatari-e. Finii

- -

www.dacoromanica.ro

Page 34: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 35 -

ocupau regiunile dinspre M. Baltic6, iar Tatarii

pe cele din sud -est, *i unii gi altii mai ales Tata

rii avand de suferit dope urma expansiunei ruse*ti,

care in sud repede de tot a ajuns pan& la Vinuturile

Cazacilor. Firegte ca multi Mini *i Tatari au ramas

In massa slava, dar s' au slavizat. Tatari gi azi

exists la Caspica, resturi ale vechiului imperiu ta-

taresc. Deasemenca in stepele ce se sfar*esc la

M. Urali avem pe Baschiri gi pe Kirkizi de rasa gal-

bent. In N.-V avem pop. de neam germanic, insagi Va-

regii care au pus bazele statului lor, fiind din a-

cast neam.

Dar chiar in sanul massei slave a poporului rus

avem de intalnit trei ramuri. Ele sent: Velico-rush

Rugii maxi grin iegiunea Moscovei, Bialo,rugii

Rugii albi in regiunile dinspre Polonia avand ca

°rag mai insemnat capitals ca sa zicem aga -

Minsk -ml, *i apoi Malo-Rugii.Rugii mici care sent

cunoscuVi gi sub numele de Ucrainieni sau Ruteni.

Ei nu sunt numai in graniVile Rusiei,ci gi in Gali-

Via Orientala a Polonisi, in lordul ifar;muregului,

.

-

www.dacoromanica.ro

Page 35: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 36 -

in Ceho-Slavacia (Rusla Subcarpatic&) gi in hordul

Basarabiei gi Bucavinsi.

In ceeace priveqte pe Bialo-rugi acegtia se consi-

der& Rugi, ceeace nu se in-tempi& cu Malo-Rugii, locui.

tori ai Ucrainei. Ei spun c. ei sunt adevarati Rugi,

ei au InfiinVat primul stat rusesc gi se consider&

deosebiVi de ceilalVi Rugi, mai ales c& is aceasta

contrihue ci limba deosebit& (dialect malo-rus) ca

qi diferitele influente occidentals, care toate au

dus la tendinta creerii unui stat al Moraine/. Chiar

acum in Uniunea Sovietic& ei au anume libert&ti. Cred

c& este justificat& pretentia for ca se deosebesc de

Rugi, mai ales in ceeace privegte limba, not ins& ii

vom trata la un loc pe toti.

Aga dart in privinVa national& exist& o deosebire

intre omul p&durii (Velico-rus) qi omul climpiei (ma

lo-rus sau rutean).

IMO OMERwm,

www.dacoromanica.ro

Page 36: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-37-

15 Noembrie 1937

PRELEGEREA III-a

RASELE IN RUSIA RUSIA IN ANTICHITATE

Tasele'in RuPia. In lectia trecuta am ariitat bazele

geografice ale desvoltaxii istoriei Rusiei'gi situatia

etnografica a ei. Am vazut cd deosebirea de ordin geo-

grafic dintre reglunile din Nord gi cele din sudul Ru-

siei se intalnegte qi in ceeace privegte etnografia,

adicii este o deosebire intre populatia Rusiei din Nord

gi aceea din Sud. Am vazut cu acest prilej cA in Ucra-

Ina este o popul4ie ce are o limber deosebita de a Ru-

gilor maxi gi mai ales tendinta aceptei populatii este

de a se considers un popor deosebit de Rugi. Toate a-

ceste lucx'uri le-am privit not din punct de vedere in-

troducttv.Tot din acestrunctdevederenevoloCupa acum

de o alti chestiuno foarte interesanta , acum e vorba

.

www.dacoromanica.ro

Page 37: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

38 -

de chestiunea rasei.

Inainte irises va trebui sa dau cateva lamuriri in'

ceeace privegte acest termen. Termenul de rasa a fost

gi este ci azi adesea confundat cu cel de natiune gi

de ginta. Pe tend termenul acesta de ginta cuprinde

in noViunea lui mai mult elemente de cultures, cel de

rasa cuprinde mai mult elemente fizice, aga ca se powc

to vorbi de o rasa neagra, bruna, dolicocefala, deci

dupes anumiti termeni lui ea bazar dar nu poate fi

vorba de o ginta wrung, etc. Cu alte cuvinte in ceea-

ce privegte rasa, ea este caracterizata grin anume

forme fizice, care sunt elemente luate de antropologi

-eel ce se ocupa cu studiul raselor. Elementele cele

mai obicinuit luate ca baza de antropologi pentru de -

termiaarea raselor, aunt: In primul rand culoarea

gi a pielei, apoi inaltimea, forma nasului, lar-

gimea pieptului, dar cel mai insemnat element este

forma capului sau mai bine indicele cefalic, care es-

te raportul intre lungimea gi laVimea craniului. Cape -

tele mai stramte gi mai lungi aunt dolicocefale, iar

cele mai rotunde sunt brahicefale.

-

pa-

iului

www.dacoromanica.ro

Page 38: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 39 -

Luandu-se in consideratie aceste elemente s'a sta.

bilit cg in Europa exists mai multe rase, socotindu-

se in total ca fiind 6 rase deosebite care fac parte

cu toatele dintr'o grupg mai mare a rasei albe.

Cel care a stabilit aceste lucruri intr'o lucre-

re a sa de mare interes, find din punt de vedere

sintetic cea mai bung lucrare antropogeografic& - es-

te Pittard, "Les races et l'histoire", Paris 1932.

Mai aunt gi alte lucrgri dar de mai puVing important.

Printre acestea va mai citez pe aceea a germanului

Hans GUnther, "Rassenkunde Europas", MUnchen 1929. E

bazatg pe cercetgri mai putin amanunVite, are insg un

avantaj faVg de a lui Pittard prin aceea cg posed&

foarte multe fotografii. Dar in domeniul antropogeo-

grafic exist& foarte mult& nesigurant&,.c&ci datele

statistice ce avem suet incomplete.

In ceeace privegte cele ease rase din Europa, Pit-

tard le stabileete astfel. Intlaiu rasa numitg nordial

caracterizata.prin faptul cg este alcgtuit& din omen

blonzi, inalVi gi dolicocefali raspOmdiVi in regiunile

Seandinaviei gi cea mai mare parte din lermania. Este

-

www.dacoromanica.ro

Page 39: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 40 -

o rasa venita mai tarziu in Europa, in pragul epocii

istorice, pe la inceputul erei bronzului, din Asia.

Cea de a doua are parul negru, brachicefala, cu

time nu prea mare, se mai numegte rasa ialpina. Ea

populeaza o mare parte din apusul Europei, nordul

Italiei gi regiunile carpatine ale Romaniei. Se so-

coate a fi venit gi ea tot din Asia inaintand panel

!Ln I:pus, lasand insa resturi in regiunile noastre.

Paptul acesta ne arata ca populatia regiunilor

noastre este foarte veche, Inca din epoca preistori-.

ca gi nu ar fi venita de curand aici.

A treia rasa este tot cu parul negru, dar e mezo-

cefala, adica mijlocie ca indica al capului. Ea .se

mai numegte qi atlando-mediteraniana. Este raspandi-

ta in Franta gi regiunile mediteraniene.

Cea de a patra rasa e tot cu parul negru gi bra-

chicefala, dar foarte inalta. Este socotita ca avand

elementele cele mai frumoase din punctul de vedere

al fiticului. Mai poarta numele gi de rasa dinarica

nume ce gi-1 trage dela M -4ii Alpii Dinarici in re-

giunile carora este raspandita aceasta rasa. Ei aunt

www.dacoromanica.ro

Page 40: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 41

vechii. Iliri locuitori ai acestor regiuni.

In timpurile de azi fac parte din aceasta rasa, o

parte din Croati, Sarbi, Muntenegreni.

Cea de a cincea rasa este dolicocefala, qi mai es-

te cunoscuta qi sub numele de rasa iberica. Dupes cum

o arata of numele regiunea pe care o ocupa este ace-

ea a peninsulei Iberice, in Spania, Portugalia.

A asea rasa are caractere amestecate. Este do-

lico-brachicefala, cu parul blond *i locueqte in re-

giunile de langa M. Baltic& qi din care fac parte in.

tre altii Slavii (Ruoi, Poloni etc.). Pe scurt aceas-

ta este infatioarea raselor in Europa.

Aplicand cele de mai sus la istoria Rusiei, sa ve.

dem acum din ce rasa face parte poporul rus, caci a-

ceasta ne va arata baza pe care s'a desvoltat Rusia.

Pe deoparte avem populatia.slava, iar in sudul Rusi-

ei trebue sa observam ca se gaseau alte populatii de

rasa diferita, pe de alter parte sapaturile preistori-

ce au dovedit ca tinuturile acestei sari au fost lo-

cuite din timpuri strvechi oi de rase deosebite.

Din cele ce s'au &sit in aceste sapaturi preis-

v

www.dacoromanica.ro

Page 41: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 42 -

torice se poate constata C. aici in Rusia -. in regiu.

nea de sud era o populatie dolicocefald,-,Inaltd, ca-

re deci se asemAna cu Gernanii.

Firegte ea aceastd rasa a fast venitd printre ce-

le dintau in Europa, dar care cu vremea a dispdrut.

In genre rasa din care se trage poporul rus face

parte din cea mezo-cefalica, amestecata insd gi cu

brachicefali, blonzi gi nu extraordinar de inalta.Pe

tot teritoriul rus nu se gisegte o rasa unitard, ci

este o amestecdturd de rasa. In anume locuri avem de

a face cu un amestec gi cu rasa asiaticd a mongoli-

lor - calci e clar cd. in Rusia avem o populatie de ra-

sa mongol:A, cum aunt Fino-tdtarii, care in mare par-

te s'a pierdut in sdnul massei de Slavi. 4i in dome-

niul rasei care locuegte tinutul Rusiei, deosebirea

pe care am facut in domeniul geografic are o insemna-

tá valoare. Rasa care locuegte regivaile de Nord ale

Rusiei este deosebit& de aceea care locuegte sudul,

in care intalnim mult mai multi bruni gi castanii de

cat blonzi. In partea de Nord insd avem anume grupu-'

ri de oameni foarte inalti, blonzi ?i dolicocefali a

www.dacoromanica.ro

Page 42: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 43 -

cdror origin se admite de istoriei ca aceqti Ruqi

War fi alt ceva decat urmaqii Varegilor, acei Scan-

dinavi, de originA german& deci, care au dat naqtei-

re statului rus.

Hans GUnther admite ca qi rasa dinaricA este re-

prezentatA in Rusia, ceeace ar fi o dovadI a unei

nAvaliri preistorice nedovedita insA.

lneeputurile Istoriei Rusiei. Dup& aceste ateva

lucruri privitoare la chestiunea raselor se trecem

acum la istoria propriuzisA a Rusiei. Aratam cu al-

td opazie CA cei mai muVi istoriei ruqi spiin ca data

inceputului istoriei Rusiei coincide cu data fundA-

rii unei formaViuni politice in regiunea de mijloc

a Rusiei, de catre Varegi. Aceasti datA insA se pea.

pune chiar mai devreme, adicA odatA cu veil/Tea

Slavilor pe care Varegii i-au grasit sand au venit,

in Rusia. D-vstra qtiti c& sun t mai multe ramuri de

Slavi, care despArtindu-se din locul de baqtinA, bam

zinul Vistulei, au pornit in mai multe direcVii,

dintre care unii au apucat spre RAsarit aqez5ndu-se

in tinuturile acestea care se vor numi mai tgrziu

www.dacoromanica.ro

Page 43: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 44 -

Rusia. Aga dar am putea incepe istoria etnica a

Rusiei decand sfau agezat Slavii aici,iar istoria

politica, istoria ca stat a Rusiei dela venirea Va-

regilor.

De curand D-1 Rostovstzev in n Revue des etudes

slaves vol.II (Originele Rusiei de la Kiew- Les ori-

sines de la Russie Kievienne) a emis o teorie dupes

care istoria Rusiei trebue inceputa cu epoca antics,

cu popoarele vechi care au inlocuit acest teritoriu

din cele mai vechi timpuri, fiindca de fapt din

punct de vedere economic imperiul Rusiei nu a fost

altceva decat o continuare a imperiilor: cimerian,

scitic, sarmatic, care s'aulperindat in aceste tinu-

turi dealungul timpului. Este deci o comtinuitate

tre aceste stapaniri yeah/ qi stapanirea ruseasca.

Prefer insa ca sa consider ca pe o prefata a istori-

ei nationale rusegti, aceasta epoca in care a info-

rit civilizatia unor imperii de multe veacuri apuse,

dar de care ne von ocupa insa foarte pe scurt. In

ceeace privegte preiatoria.regiunilor locuite de

Rug/ nu avem prea multe date in special pentru regi-

in

www.dacoromanica.ro

Page 44: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 45 -

unea din word, unde dupes putinele urine ce avem se ob-

serv& ca a avut o civilizaVie special& cu morminte

in care oamenii nu erau agezati culcaVi ci gez&nd -

e un rit deosebit. La centru era o regiune agezatA gi

agricori, iar in sud avem de a face cu elementul de

civilizatie greceasca.

Imperiul Cimerian.Cel mai vechi popor care apare

sub un nume cunoscut in istorie aici (este vorba de

regiunile dela Bud c&ci cele dela Nord sunt in 1ntu-

neric ne avand izvoare care sA no dea gtiri despre

ele, pe ea-Ca vreme despre cele din sud avem, ctirile

pe care ni 3e-au lasat Grecii) este poporul Cimerie-

nilor.

Despre acegtia nu se gtie c&ad au venit in. sudul

Rusiei, dar se gtie ca era un popor indo-germanic(cu

o liMbi asem&n&toare cu a Grecilor, Romanilor, Germa-

nilor) care a fundat in veacul al X a H (dupes unii

autori, din sec. XV a H) un imperiu aici in sudul Ru-

siei. Imperiul acesta al for nu a 'inut decat pang la

anul 800 a H. Despre origina for atat Rostovstzev cat

gi regretatul Parvan erau de parere c& Cimerienii au

www.dacoromanica.ro

Page 45: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 46 -

fost frati buni cu Tracii din Dacia qi sudul Dunarii

Rostovstzev chiar intrebuinteaza termenul de im-

periul Cimero-tracic. In epoca acestui imperiu erau

trei factori decisivi cle civilizaVie, care puteau

trimite elemente de influents.

Primul era cel din regiunea Asiei mici, al doilea

in Mesopotania care igi trimetea elementele de infhl.

enVa prin caravanele care strabateau gi a treia cea

greceasca ce trecuse prin cloud faze egeana ci mice-

riana. Aceasta influents greceasca a lasat gi la not

ca gi in Rusia de sud urme puternice care cu ugurin-

VA se pot conatata.

Imperiul Scitic. Dupes imperiul cimerian avem un

altul pe care in it cunoagtem mai bine insa, este

vorba de imperiul SciVilor. Acesta is nactere in sec

VIII a H and it distruge pe cel cimerian gi aurea-.

za pana in sec. III a H gi este datorit unei navaliA

din Rasarit a acestui popor. In ceeace privegte ori-

gina for ea se cunoagteoare cum dupes limba lor, cu

tzate a pe aceasta nu o cunoaqtem cleat dupes numiri*

le de ape, relief, orage gi alto localitaVi ce ne-au

www.dacoromanica.ro

Page 46: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-47-

fost pastrate de scriitorii greci. Si erau Arieni

originari din platoul Iran gi deci inruditi cu Per-

gii. Dar cu toata inrudirea,aU dus lupte grele cu

Darius gi Cirus care a fost omorAt de Sciti.

Prin urmare acegti Irat4eni navalitori au format

un imperiu cam in aceleagi regiuni pe care le cunos-

cusera Cimerienii, navalind chiar gi in Dacia gi in

sudul Dunarii, formAnd mici regate cum era in Dobro-

gea, care din aceasta cauza s'a mai numit gi Scithia

mica.

Dintre triburile din Dacia probabil ca Agatirgii

erau Sciti. Tnfluenta greceasca asupra acestui popor

a fost foarte mare, datorita comertuluiintenspe ca-

re-1 faceau.aici negustorii greci veniti din Grecia,

dar mai ales datorita coloniilor pe care le-au infi-

intat ei aici. Din aceste regiuni Grecii luau pegte

gi piei gi diferite produse ale populatiei, care

erau aduse pe apele Rusiei. Deci intre sec. VIII gi

III a H se constata o civilizatie destul de inainta-

-a in sudul Rusiei. Avem dolls& zone mai importante de

civilizatie. Prima e cee de la regiunea Don - Nipru

www.dacoromanica.ro

Page 47: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-48-

- Bug care este foarte apropiata de cea greceasci

intreVinuta de coloniile grecegti de pe coasta M. Ne-

gre, gi cea de a doua care e mai la Nord, o civiliza-

Vie autohtona a prodigtelor. Gorodistea era un fel

de cetate de pgmant gi lemn, foarte mare, cum era

cea dela Kiev, dar care nu servea gi de cetate de

apdrare dovada ca (sia constatat aceasta cu ugurtnta

nu erau alese pentru ridicarea la punctele strategice

ale regiunilor in care erau ridicate. Esau mai mult

cetati comerciale.

Avem deaface cu alte cuvinte, cu o civilizatie

al cirei element principal era comerVul. Civilizatia

aceasta a produs lucruri in special obiectele de

our de mare valoare, chiar din punctul de vedere

artistic. Mormintele scitic sunt nigte tumuli (movi-

le) imengi.

Se socoate ca movilele dela not renumitele gor

goane nu ar fi decat nigte astfel de morminte. In

.ele se aflaa nigte camere sepulevale, unde geful era

ingropat cu caii gi diferite obiecte ca vase, cazane.

tin care sunt gi la muzeul nostru preistoric dife

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 48: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 49 -

rite obiecte de our pe care,se vad o serie de chip=

de exemplu de zeitati,etc.

Pe malurile marii siau ridicat orage grecegti In-

temeiate incepand din sec. VII a.H. cand qtiVi el

avem de-aface cu epoca de expansiune colonialA gre-

ceascg, in care se intemeiaza colonii, es vor ajunge

vestite, pe coastele M. Mediterane, in Asia Mica sau

pe coastele M. Negre. Din -aceasti vreme avem

colonlile grecegti ce au luat fiinVi gi la not

pe teritoriul Dobrogei, ca Tomis, Histria, Callatis,

Tires, etc.. Deasemenea Grecii vor ridica orate in

aceastg vremo gi in pgr-0.1e Rusiei, unde cea mai in-

semnata colonie este Olbia la gura Bugului, pe locul

cgreia azi este oragul Nicolaew. Alte orage erau pc

coastele Crimeel,doua erau mai insemnate Kersonesul

gi Teodosia gi tin al treilea la intrarea In tf.delzow

era .Vinticapeea,iar la varsarea Donului era Tanais,

care poarti chiar vechiul nume al Donului. Ca qi la

not aceste colonii au avut o vieatg infloritoare,co-

mercialg.Trdiau in legdturi de bung vecingtate cu

Faso. 4-a Istoria Rusieiwww.dacoromanica.ro

Page 49: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 50 -

locuitorii de aici, qi biteau monetI, din care In Ape.

vial cea de arama a Olbiei era foarte r&splindit& i

ajunsese pin& la noi in Dobrogea. Influenta acestor

Greci pe incetul p&trunse adAne in interiorul imperiuo

lui scit unde s'au gasit vase de provenienti greceas-

ca. sau imitatie ficutede indigeni, aqa cum s'au

0-sit qi in inima Daciei. Spuneam c& imperial scitic,

care s'a bucurat de o civilizatie pe o treapt& mai

inalt& ca eel cimerian, igi datoregte progresul colo-

niilor grecegti.

Despre imperiul scitic ne vorbeqte pe larg Hero-

dot (seo.V a H) in istoria sa, cad it cunoscuse bine

cu prilejul calatoriei ce fgcuse la 0Ibia.

Datorita civilizatiei lor,imperiul.pe(mantacrease-

rin'aputut fi d&r&mt de Darius, dar a fost distrus pe

incetul in sec. al III-lea in imprejurgri rau cunos-

cute de noi.

Cauza distrugerii lui se pare a fi fost framant&-

rile interne gi nivalirea din Asia a altor popare,

fiindc& regiunile acestea de agricultori qi comerci-

anti, erau mai bogate dec&t cele de pustiuri stepi,

de

zi

www.dacoromanica.ro

Page 50: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 51 -

din Asia, pi evident atrigeau pe nomazi. Distrugerea

imperiului sciatic e in sec. al III-lea a R. - deci

calm: pe vremea rAsboaielor punice din istoria Romei -

se datorepte Sarmatilor.

Imperiul Sarmatic. Sarmatii au infiintat pi ei aid

un imperiu.Asupra for s'a discutat foarte mult pi au

That multi vreme socotiti de unii istorici, ca stri-

moqi ai Slavilor, dar aceasti pirere Dirisit de

istoricii seriopi. qi Sarmatii formeazi arum al trei-

lea imperiu pe locul celui al Scitilor.

Dar imperiul Sarmatilor nu a fost aqui de puternic,

el fiind un conglomerat de popoare, care aveau tending

to ca qi Scitii de a vent catre tara noastri. Aci in-

si Sarmatii s' au izbit de o rezistenti la care nu se

apteptau, imperiul Roman.

Se constati in luptele lui Traian pentru cucerirea

Daciei, ca In armata lui Decebal, se gaseau foarte

multi Sarmati, care suet pi ei scluptati, cilari pi

IMbricati in zale,pe pietrele Columnei lui Traian"

sau pe cele ale monumentului dela Adam-Klissi.Civiliza

tia Sarmatilor nu este aqa de strilucitii ca aceea a Sciti?

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 51: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 52 -

lor. Civilizatia for qi cea a Scitilor, mai cu deose-

bire din epoca in care incepe decaderea ace3I,ora, se

deosebesc in special de cea Oimeriang prin intrebuin-

Varea ,Lneltelor de fier, care acum incepe a fi folo-

sit in Rusia.

In felul acesta am ajuns cu istoria evenimentelor

ce s'au petrecut pe teritoriul Rusiei, in pragul evu-

lui Mediu, sand incep sa navaleascii barbarii Si in

primal rand Gotiie

OM. MIR

Miercuri 17 Noembrie 1937

PRELEGEREA IV-a

NAVALIRILE BARBARE PANA LA VENIREA SLAVILOR

Imperiile din sudul Rusiei. In lectiunea trecu-

t6 no-am occpat cu regiunile din sudul Rusiei, care

www.dacoromanica.ro

Page 52: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 53 -

sunt mai mult in lumina istoricg, dealt cell din nord

despre care spuneam ca nu avem decat foarte putine re-

latiuni. Aratamcg. Inca din secolul X a.H. (sau poate

Inainte) se formase aici un imperiu - eel al Cimerie-

nilor,care a continuat sa trgiasca pang in see. VIII

a.H. . Dupg. el a urmat un alt imperiu, cel format tot

de un popor de origin& iraniang , numit poporul Sciti-

lor,pe care-1 cunotwtem mai bine avand ctiri mai nume-

roase pistrate de Greci. Dar §i imperiul acesta este

desfiinVat de un alt popor care pune bazele unui alt

star si anume statul Sarmatilor, despre care stim tot

atit de putin ca i despre Cimerieni. Despre Sclti,

stim mai multe lucruri qi de altfel istoricli moderni

s'au ocupat cu mai mult interes de imperiul ecestui

popor, despre a carui civilizatie s'au eerie doua lu -

eriri, amiandoug in limba englezg. Una este a lui

g. Minus H LithlailLand Greeks" Cambridge 1913. A do-

ua lucrare este a lui Mihail TIostovtzevrThe Iranians

and the Greeks in south -..ussland" Oxford, 1922.

In afara de aces iea mai avem qi lucrarea regreta-

tului prof. V. Parvan, care nu se ocup6 in special

www.dacoromanica.ro

Page 53: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 54 -

cu istoria popoarelor din sudul Rusiei, ci numai de

legAturile pe care acestea le-au avut cu Dacii ci

Thracii din sudul DunArii.

Alpe:wain care a tratat aceste lucruri Arvan a

fost scris& tot in englezegte intitulat& nDacian.Camo.

bridge 1928. A fost in urm& tradusa qi in romiknegte

de d-1 R. Vulpe (Bucure*ti 1937).

WAvAlirea Gotilor. Dup& aceste marl imperil care

s'au nAscut *i au dispfirut in epoca anticA, aici in

sudul Rusiei, in pragul Evului Mediu nAvAlesc in Ru-

sia, Gotii.

i in aceastA privial& istoria Rusiei se aseamAni

cu a noastr& cici qi la not au fost ramuri ale aces-

tor popoare ce locuiser& sudul Rusiei.

AtAt SciVii cat *i SarmaVii sau GoVii au venit

pe teritoriul vechii Dacii. Aceasti similitudine cony

firm& cele ce am apus In leoVia de deschidere. Go'ii

sunt Germani qi locul for de origin& este in regiud

nea peninsulei Scandinavice. In limbs for aceast& re.

giune era numit& Gotland, care s'ar putea identifi.-

"Ca ou o Parte a Suediei de azi. Drumul pe care 1-4u

qi

www.dacoromanica.ro

Page 54: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

55 -

parcurs in invazia for este din Suedia, peste M. Bal-

tica, pe Vistula spre sud dealungul Carpatilor.,

Fentruca la inceput n'au putut trece prin Dacia too

ne aparata de Romani, ei au apucat pe Nipru ajungind

astfel la M. Neagra. Despre navalirea for avem doua

feluri de gtiri, uncle de ordin istoric pe care ni

le-a lasat un istoric al lor, care a saris prin sea.

VI d.H. anume Jordanes. Aceata a luat gtiri pentru

agi alcatui lucrarea sa gi dela alti istorici. Dar in

afar& de cunogtintele pe care be avem dela el, mai

avem gtiri de domeniul arhoologiei. Gotii au smut o

civilisatie Ce ns este cunoscuta gi poste fi urmariti

dealungul drumului pe care 1-au parcurs pan la 1W.Nes.

gra. Din urmele arhaologice lasste, se poste cunoagte

ritualul inmormintarii. tuaormintarea se Mes in pl-

aint, scheletul era pus de cele maim ite on cult t,

fart arme, dar cu toate obiectele nevoilor casnice

al .turf. Epoca in care Gotil de abea se gaseau in re-

giunea cursului inferior al fistulei corespunde ou

epoca lui Augustus in istoria Ramanilor.

Tacitus vorbeqte despre un popor pe care-1 numegte

www.dacoromanica.ro

Page 55: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 56 -

Gutuni, care locuia prim par-tile germanice. Aceasta

nu este decat transformarea numelui GoVilor. Despre

epoca cronologici a navAlirii lor, putem spune c& pe

la anul 150 dupe Cristos se aflau pe malul Niprului,

neatingand Inc& M. Neagri.

'In anul 214 avem primul atac al GoVilor asupra Da-

ciei. Drumul for se indreaptA de acum inspre imperiul

roman si numai din cauza rezistenVei imparatului Ca -

iacalla, care i -a respires in acest an facandu-i s&

mai astepte pin& cand vor putea gasi momentul as pa-

trunda in Dacia, ei se indreapta. spre Nipru $i in

2b6 distrug vestita cetate greceasci Olbia, dupes ce

aceeasi soarta o avusese si Tyras (Cetatea -Alba). Po-

poarele de neam sarmat pe care le-au intalnit ei in

aceste regiuni sunt supuse, unele de buns voie, alte-

le dupA oarecare rezistenta. Se constati ins& ca in

timpul in care Gotii faceau navaliri in regiunile de-

la Dunire, ei erau insoViki de un popor de origin

earmati anume Alanii. Ce sla intamplat cu Sarmatii

dupli arvilirea GoVilor, este greu de spun. Din aceas

t& populatie n' au mai ramas decat alabe urme, poate

www.dacoromanica.ro

Page 56: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 57 -

ca a pierit in massa Slavilor. Micile urme ale for se

mai pot, gasi cu greutate prin partile Caucazului,

traind in triburi cum ar fi spre pild& Csetii. Gotii

care le-au lust looul s'au agezat aici intaiu prin

filtratie gi-apoi au pus gi stapanirea politica, in-

fiintand un imperiu got care se intindea dela Marea

de Azov pan& la Nistru. Gotii erau ins& gi ei impar-

titi in triburi, dintre care Herulii ocupau Valea Do-

nului, urmau apoi in valea Niprului, Nistrului gi in

Dacia Gotii propriuzigi despartiti in ramurile Ostro-

gotilor gi Vizigotilor. Inca de pe vremea cand stra-

bateau Polonia din trunchiul principal al Gotilor se

despartise o alts ramura aceea a Gepizilor. La inceput

celedoua. ramuri a Ostrogotilor ci Tazigotilor erau a-

gezate prima mai la rasarit, iar a doua - a Vizigoti

.lor, IQi avea stapanire gi peste Nistru in Dacia, ajun

gand pe incetul pans in TrAnsilvania. Din cauza nava-

lirii Hunilor, ei sunt siliti sa parasoasca aceste

tiuuturi, indepartandu-se inspre &pus, uncle Vizigotii

se agezara in 3pania, intemeind un resat, "tar Ostro-

gotAi In Rai:a IADC. Teodoric fac 4i ei acelagsub

www.dacoromanica.ro

Page 57: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

58

ci. . Nu trebue si ne inchipuim ca Gotii acegtia, ei

in general toti barbarii au fost intriadevir barba

ri in strictul inteles al cuvintului, deaceea nu

trebue a& socotim ca ei ar fi distrus absolut totul

In calea lor. Este adevirat ca unele ageziri au fost

distruse, dar altele,au ramas, ca spre exemplu cele

din Crimeea.

Istoria acestei penireule este deosebiti de a ti

nuturilor din jurul siu. Spuneam ca aici se formaac

rá unele cettiti greceqti, care dupes Alexandru vor fi

inglobate intr'un regat al Bosforului, stiipAnit de

urmaqii lui Alexandru cel Mare, avand capitala in

Pantioapeea. Acest regat greo cede in anul 47 d.H.in

mainile Romanilor. Ce s'a intamplat ins& cu oetitile

acestui teritoriu roman, dupice au venit Gotii

Ei bine, ele nu au fost distruse. Gotii s'au ames-

tecat cu Romanii qi cu Grecii de aici gi au continua

si due& o viati foarte buni la nn loc cu totii. Au

fost civilizati de acegtia,ba mai mult,au primit i

intrebuintat pan& gi monedi roman& ca mijloo de

achidbou toate ci ei erau stapinitorii. Aga dar,au

- -

,

?

www.dacoromanica.ro

Page 58: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 59 -

fost qi pradaciuni,fireqte, - uneori chiar infricoqe-

toare - dar au fost i legaturi vi inca foarte

ttxiinse,-intre.ibarimrii qi locuitorii peste

care navaleau. Datorita naguVitorilor qi coloniqtilor

se introduce In Vinuturile birbarilor GoVi o oarecara

civilizaie qi in primul rand religia creqtina. Creq-

tinarea GoVilor, a fost facuta de aatre misionarii

din Asia. 0 parte din ei au trecut la creqtinismu2

oficial, alts parte a inibraViqat o erezie dezaprobata

de sinodul dela JM1keea avianismul. care predica In-

tre altele qi traducerea in limba fiecarui popor a

cirtilor ifinte. Deaceea inca depe atunci s' au Mut

primele traduceri ale Bibliei qi GoVii au fost prin-

tre primele popoare pagan creqtinate, care au avut

,Biblia" tradusa in limbs pe care o vorbeau. Ulfila3

episcopul GoVilory,atradus Biblia, din care niqte co-

pii vechi se mai pastreaza inci la Upsala in Suedia.

Dar inaittea lui au mai fost qi alti.episcopi. Reqe-

dina episcopatului for nu se ctie unde era, dar e

foarte probabil sal fi That in Crimeea, fapt sigur in-

s& eate ca la sinodul dela Nikeea (325) apace qi un

www.dacoromanica.ro

Page 59: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 60 -

episcop de al lor, luand parte la discutii. Desigur

ca Gotii au fost influentati destul de puternic de

episcopatul grecesc dela Penticapeea, care exista In-

ca cu multa vreme mai Inainte de a fi luat navtere al

lor. Dintre elementele de civilizatie ale lor ne-a rElp

mas ci un alfabet, alfabetulrunief ale carui litere

aunt intrebuintate de Germanii primitivi. Intrebuintcr

rea unui alfabet ne arat& ei Gotii aveau o oarecare-

civilizatie. S'au gasit qi is not inscriptii cu cuvin

tele scrise cu litere runice. Este vorba de inscrip-

tia de pe un inel ce facea parte dintre obiectele yes.

titului tezaur Ologca cu pui ", care se binuecte a fi

fost ascunsa de Goti din cauza Hunilor. Din cele spu-

se despre Goti pan& acum, se poate trage concluziaci

ace*ti barbari nu au fost niqte nava:Mori, care s&

fi distrus absolut totul in cabea lor, In Rusia ca ei

In Dacia.

Se mai vede de asemenea ca imperiul gotic este o

continuare a celorlalte, in sudul Rusiei. Regiunea

aceasta se preta de altfel, cum am vazut, la un stet

cu granite intinse.

www.dacoromanica.ro

Page 60: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 61 -

Era o regiune care fatalmente impunea formsrea

mad imperiu mare, ceeace explica gi impertalrus de

mai tarZiu. Imperiul GoViIor a avut b soarta tragic&

Hunii. El a fost distrus in anul 375 de Htni. 0 par-

te din GoVi au cautat sa se refugieze in sudul Duni-

rii,-alVii au pornit inspre Apus gi Spania gi Italia

au fost acelea care i-au gazduit.

Dar gi Hunii nu raman multa vreme aici. Hi vin

spre centrul Europei gi se ageaza in pusta ungara.

Hunii, in sudul Rusiei,cel putin, nu au format un

imperiu stabil, ci au stapanit numai nominalarimind

numai tributul locuitorilor. Din aceasta cauzi ei

n' au lasat nici o iufluen a. Totugi urmarea principa-

lg. a navalirii for este ea s'a produs un gol , care

s'a deschis in calea altor agezari. Cu alte cuvinte

Hunii nu au Mut alt ceva dealt sa deschida Slavi1ar

drumul pentru agezarea for aici.

Se constata ca gi pe vremea Hunilor, oricAt de

salbateci ar fi fost ei, aga cum ni-i descriu Romanii

era o oarecare civilizes ie pe aici. Aga de pildi ne

este_pomenit in anul 457 in acest -inut din sudul

In-

www.dacoromanica.ro

Page 61: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 62 -

Rusiei, un episcapat tauto-hunic.

Revenind la stapaaairile ce s'au perindat dealungul

timpurilor asupra tinuturilor din sudul Rusiei, p4ni

la navalirea Slavilor, cronclogiceipte

crurile a'au petreciat aqa.

Stapanirea 1-a imp. cimerian sec. 7X(.) .TIIT,a.E.

II-a 114 tiatiO 11 VIII - III " "

1II-a " sarmatio " III ?LA.

* gotic * I - III * "

V- a " hunic " III - V N N

urmeaza acezarea SlaviIor.

Imperial Eunilor-cu toati puterea qi intinderea

colosara, n'a durat. D-voastrit ca dupe ktita,

Hunii au trebuit sa se impart& in. mai multe triburi,

intre numeroqii fii ai marelui rege, ceeace a dus la

disparitia lor, la care fireqte atacurile Germanilor

au contribuit foarte malt. In locul for in sudul Ru-

siei, naisalesc doui popoare. De o parte vin, dinspre

Rasarit din tinuturile mongolice Chazarii, iar de

cealalti parte, din Apus Slavii.

Origina Slavilor. Este momentul sa vorbim ceva

$i'llhoptiO lu-

* a.171,- I

1-7 AL

qtiti

www.dacoromanica.ro

Page 62: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 63 -

despre originea Slavilor. 0 vom face pe scurt, fiind-

ci aceasta chestiune am mai tratat-o qi in cursurile

din anii trecuti. Pe not nu ne intereseazi acuR o

discutie prea amAnuntiti despre locul de upde au ',s-

nit 6i originea lor. Asupra originei Slavilor s'au

ficut mai multe cercetiri, care au dus la pireri di-

ferite. Se ajunsese a se crede ca ar fi vomit din

Bulgaria de azi, cA ar fi intrfun cuvint, tot una cu

vechii iliri, ceeace este fals. Se tie azi ca popoa-

rele slave din Europa s'au n4scut dintr'un singer po-

por, cu o limb& a lui propie, pe care ins& nu o mai

cunomitem din lipsa de texte scrise in aceasti

Totuqi prin comparatie s'a putut ajunge la o liMbi

numiti uliMba slay& comuniu - creeat6 deci de invi-

tati prin adunarea elementelor comune ale liMbilor

slavice dim care s' ar fi nascut toate limbile slavice

de azi. In ce privegte locul de origins al Slavilor,

avem unele date din istoricii Romanilor qi Grecilor4

care ins& nu-i numesc cu numele de Slavicenpare de-

abea in Evul-mediu. Ei sunt cunoscutil cu numele de

Venedi, care nu s'a mai pastrat azi deat ca numire a

limbi.

www.dacoromanica.ro

Page 63: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 64 -

unor regiuni anume nWenden" chemate astfel de Geraani.

De fapt a3este regiuni pe care le-au locuit nu le pu-

tem oti deca de prin sec. I d.H., acum avem is-

torici care sa ni-i pomeneasca. Unul dintre ei este

Tacitus, care spune vorbind de Germani, ca intre acect.

tia qi Rini, locue*te un popor numit Venedi care slant

un neam de oameni a4ezati, ce se ocupii cu agricultura

qi alti scriitori ni-i amintesco spre pilda grecul

Ptolemeu, un mare geograf al antichit4ii, care ne

spune c& locuesc regiunea vecina cu Germanii qi cu

M. Baltici. In ce priveqte granita de sud, ea se poa-

te stabili gratie unei harti a drumurilor imp. romhaa,

cunoscutA in istorie sub numele de nTabulaPeutinsc.-

riangt", dupa numele germanului Peutinger care a des-

coperit-o. Din ea se vede cá la sud Slavii meneau

nä intro regiune care ar fi prin Galitia de azi.Deci

la sud aveau granita Carpatii Galitiei. In spre rgsgt-

rit granita Slavilor ajungea pan& in regiunile rripe-

tului. In rezumatotinutul locuit de Slavi inainte de

invazie s'ar putea spune 0a avea ca azi principal&

Vistula, deci ar putea fi identificat cu Polonia .

chei

pa-

www.dacoromanica.ro

Page 64: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 65 -

Despre cultura for nu este cazul sa insist. Spun

numai ca a fost un popor paean, care se inahina fe-

nomenelor din naturi cum erau fulgerul, viinturilq

chiar apelor.

Erau un popor care nu formau un stat, ci trdiau

politicegte intro serie de triburi. Se pune acum

intrebarea, ce a f&cut pe acegti Slavi sa-gi pir4-

seased locul for de bagtind ? Se poata rdspunde ugor

Pe de o parte navalirile din Asia, pe de alt& parte

faptul ci din nord IncepuserS. sa niivAlocsci Germanll

4i mai era Inca ceva. Regiunile, alta dati bine ap4-

rate ca Dacia gi sudul Rusiei au tient pe Slavi s4

nu ndvaleascd p&na acum. Odata cu golul produs de

na'valirea Hunilor, Slavii pornesc gi ei in Sec. V.ATI

sd le is locul acestora, dupd ce s'au impdrtit in

mai multe triburi.

Naviilirea Slavilor, sau mai bine migratia lor,se

face in trei directii. Prima directie inspre apes

spre Germania pan& in Sazonia qi Boemia, a doua spre

sud prin Dacia gi peninsula Balcanied. (Serbia gi Bul

garia) gi a treia in spre Rds4rit in Rusia $ Ucraina

Faso. 5-a Istoria Rusiei

gi

www.dacoromanica.ro

Page 65: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 66 -

Firegte ca au fost multe triburi care au mai rimas pe

loc dand nagtere

1 =1

8 Decemvrie 1937

PRELEGEREA V-a

FUNDAREA STATULUI RUSES°

Asezarea Slavilor in Rusia. Ajunsesem cu expune-

rea istoriei Rusiei pane in momentul and Slavii in-

cep grin sec. VI sa se migte trimit&nd o ramura de a

for gi in Rasaritul undo se agezarii in Vinuturile in

care se produsese acel gol, de care vivorbisem and

am ;:omenit de Hunii ce infiintasera ci ei aici un

imperiu. De fapt pan& acum in tinutul Rusiei do azi,

am vazut ca am avut de a face numai cu popoare strai-

Polonilor

www.dacoromanica.ro

Page 66: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 67 -

ne de Slavi. Abia se poate vorbi de un inceput de

migcare a lor, pe timpul GoVilor care au dislocat

masse mars etnice atilt in Rusia oat gi in central Eu-

repel, in drumul for din Scandinavia spre sud, permi-

Vand Slavilor sa se ageze in Vinuturile in care-i in-

talnim. Spuneam deasemenea, care era regiunea de bag-

tina a Slavilor, care de fapt se poate identifica cu

Polonia de azi. Scriitorul got Iordanes, care a tra-

it pe vremea lui Justinian - deci in sec. VI - are o

lucrare in liOba latind despre Goti, in care pomeneg-

te ci pe Slavi.

Zice despre Slavi: nNatio populosa Venetharan;.

per immensa spatia consedit". Cu alts cuvinte acegtiE

erau un popor stdpanind un Vinut foarte mare. Lucrul

acesta se constatii gi din cronicele bizantina, din

care cea mai insemnatd,aceea a lui Procopius (tot in

sec. VI) pomenecte doud ramuri de Slavi dincolo de

Dundre; una a Sclavinilor gi cea de a doua a Antilor.

Acegtia din urrad au facut un imperiu care dupes can re-

zultd din cronicile bizantina, era mai la Rdadrit de

acela al Sclavinilor,' din Vara noastrd. Trebue ad fi

www.dacoromanica.ro

Page 67: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 68 -

fost in Rusia de Sud de undo au purtat multe razboaie

cu impara ii bizantini.

Justinian care a reuvit sa-i bate, respingandu-i

inapoi a lost poreclit agla cum se dbicinuia la Romani

.Anticus", adica invingatorul AnVilor, aqa cum Praia%

fusese poreclit .Dacicus".

Prin poarta deschisa de Huni, acum avem mereu din

Aila, navaliri a o multime de popoare. Acestea au in-

cetinit colonizarea Rusiei cu Slavi. In primul rand,

avem pe Avari, care au ajuns pane la Constantinopol

chiar qi care au distrus orice inceput de formatiune

politica slava, in schimb permitandu-le miocarea in

masse. Aceasta fiindat Avarii nefiind prea numeroqi

luau cu ei din tinuturile pe care le cucereau, ducan-

du-i in teritorii noi. in sfargit avem pe Chazari

care veneau qi ei tot din Asia. In co privegte pe

Avari, ei s/au avezat dupes chipul Hunilor in pusta

Panoniei qi au lost dupes cum distrusi de Ca-

rol cel Mare intro campanie intreprinsa intro 791 -

797.

Cazarii insi au refit sgt intemeieze un stat in

wi

qtiti,

www.dacoromanica.ro

Page 68: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 69

locurile vechilor imperii pe care am avut prilejul

sal le pomenesc intr'una din prelegerile trecute. El

au avut ca stat o desvoltare destul de insemnata;

faceau comerV intens cu Imperiul Bizantin, ba mai,

mult se constata ca unul din imparatii sfaramatori

de icoane, Constantin Copronimul, s'a cisatorit

chiar cu o printesa cazari. Fiul for se numeqte Leon

Cazarultimpirat bizantin.

StipSnirea for aici Vine pan in sec. X, cand

aunt distruqi de Ruqi, o mare parte din ei refugiin-

du-se in Crimeea qi tinuturile din apropierea Cauca-

zului. Particular in istoria acestui popor, este rap-

tul ca, ei fiind origimari din Asia, un popor de 3.1.d

ba tura. qi rasa mongols., au trecut totugi la reli-

gia mozaici ? Bunt siugurul popor nesemit Tae religie

mozaica. Probabil acest lucru se datoregte intense-

lor felatii comerciale ce le-au avut in Asia cu to-

zaicii, la a caror religie n'au renuntat, cu toate

sfortarile Bizantitilor de a-i aduce la creqtinism.

Capitala for se pare A fi fost agezata pe fluviul

Volga (ral).

Vedem pe deoparteperau in sudul Pnziei

-

www.dacoromanica.ro

Page 69: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 70 -

st&piinirea Avarilor, Slavilor qi Chazarilor qi Pege-

negilorope de alt& parte,o mare parte din Nordul qi

Estul Rusiei, era ocupat tot de un popor asiatictcel

finic numit incronicele ruseqti qi cu numele de

Ciudi.

De Xapt toat& regiuneaMosoovei qi ris&ritul ei,

era =vat& de aceqti Ciudi care pe incetul av !oat

Slavii formau diferite triburi care se pot uvr

constata cum au inaintat in Rusia. Inaintarea aceas-

ta a Slavilor, s'a facut in form& de cui. Pornind

din Polonia ei continuAnd a merge printre oele dou&

regiuni ce nu erau ocupate de ei, cea de Nord unde

erau Ciudi qi cea de Sud unde eraiChazarii, avand

latura de Sud pan& la vtrsarea Niprului in M. Nea-

gra unde Chazarii nu ajunsera cu stapanirea.

Venirealrarezilor. Triburile slave, nu aveau In

as o consistent& politics. de stat, Aceia care au

dot aceasta cons/sten-O. de stat triburilor slave,

au lost Narmantioriginari din ;:icandinpvia. La un uo-

ment datta inceput in istoria Lumii, dupe& moartea

slavizaVi.

www.dacoromanica.ro

Page 70: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 71 -

lui Carol eel Mare gi chiar gi pe vremea lui, aven-

tura normanda. Ei erau in special piraVi pe marea

Baltic& gi M. Nordului, navilind pe coralpii de lomn,

ce aveau scltpturi de zei In faVI, Cu multe bancide

vaslagi gi luptitori, avand infruntealor nigte co-

mandaVi =mit* Vikingi. Mai toate regiunile bogate

din acele vremuri ale Buropei, au trebuit sa-i c-

noasci. Au a4uns parka in:Franta unde.au infiintat

Normandia, in Anglia, prin Mbditerani in Italia de

Sud gi Sicilia, unde au infiinVat deasemenea un tit

gi au fost dintre ei unii care s'au angajat gi In

slujba Bizantinilor, dupice patrunsesera gi in Rusia

Numele sub care aunt cunoscuVi in aceste pArVi es4--

acela de Varegi la Rugi, iar la Bizan acela de Va-

rangii sau chiar Barangii.

Imparatti bizantini, incepand Cu Constantin Mono-

mabul, au angajat in armata for luptatori gi dintre

acegtia care erau porecliti "pi rtatori de topoare,

fiindci arma for de predilecVie era toporia. B

to probubil sa fi ajuns gi la not dintre ei. Intx'k

:.uorare a sa jarangii in IstoriaRordinilormrAl.M.1.-

foar-

www.dacoromanica.ro

Page 71: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 72 -

lipide incearci 8a arate influenta Varegilor in Vi.nu-

turile noastre, dand exemple filologice, de pildi cu-

vantul barangi, care in unele regiuni inseamn& OAT

bitran". In Rusia Varegii au venit mai ales pe mare,

pitrunz&nd apoi pe Neva,apoi pe marile lacuri in spe-

cial pe Ladoga,; de aci pe raurile Walchow qi Lawat in

sus, apoi'pe Nipru. in jos. TinUtul acesta le-a oferit

un continu drum pe ap5., numai pe o midi portiune fi-

ind intrerupt la N. de Nipru. Dar aceasta nu i-a im-

piedecat de loc fitudci bartile for puteau fi trans-

portate gi pe uscat. In feiul acesta se ajunge la acel

mare gi vestit drum pe ap5., drumul Varegilor" dela

M. Baltici., dela tars. Varegilor, la M. Neagri, la ta-

ta. Grecilor. Acest drum era foarte vestit gi este

ales pomenit in cronicile vremii sub numele de mai

sus, pe el factuidu-se un intens convert. Despre Va-

regi avem gtiri intrio cronica, cea mai vestiti cro-

nici rukkeasci, care insa nu este din epoca

lor ce a avut boo prin. sec. VIII 4g.i IL ci de mai tar-ziu.

Din ac....eastii cronica rezulti ca ei au venit in Ru-

niviliri-

www.dacoromanica.ro

Page 72: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

73

sia pe la anul 860. Cronica a Post sciis& la him qi

este atribuiti unui cilugar pe nume Nestor, care ar

fi scris-o la inceputul sec. XII. Aqa c& acest Nestor

sau daci nu el, cel care a saris -o vyrbeqte de !apt

despre niqte lucruri cu care nu a Post contemporan,oi

s'au petrecut cu vreo 350 de ani mai inainte, de unde

reese ca multe lucruri sunt nesigure.

Cronioa zis& a lui Nestor a fost editat& qi tradu-

si de mai multe ori. Exist& o traducere qi In romfineq

to in colectia d-lui PopaLisseanu wIsvoarele Istori -

ei Rom&nilor" vol. VIII.

Iat& oe spun cronica aceasta despre VaregifflIn

anul 6367 (859), Varegii venires de dincolo de mare qi

izbutiri s4 is tribut dela Ciuzi qi Sloveni, dela

Melia qi dela Vesi qi dela Krivici. Chazarii ins& pri-

mir& tribut dela Poliani, dela Severiani qi dela Vi

atici: ei luar& de fiecare fum o piele de herming."

mIn anii 6368, 6369, 6370, (860 - 862) ei goniri

pe Varegi dincolo de mare qi nu le-au mai pie:tit nici

un tribut qi incepurd sd so carmuiascd singuri. 41

intre ei nu se mai des dreptate qi neamurile se ridicau

- -

www.dacoromanica.ro

Page 73: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 74 -

impotriva naamurilor qi erau Intre ei vraqmaqii qi

incepura sa se lupte intre ei. Atunci Iqi zisera:

nVrem sit ne cimtim un principe care sa domneasca pes-

te noi qi care Eta ne judece dupe dreptate". se du-

seri peste mare la Varegi, la Ruqi, caciao2 Va-

regi se numeau Rusi "Tara nowt-bra este mare qi

bogata, totuqi in ea nu este nici o rilnduiala; de-

aceea veniti la noi sa ne s'au ales

trei fraVi cu triburile for qi luari pe toVi Ruqiicu

ei qi venire. Rurik, cel mai mare, se stabili la Nov-

gorod, al doilea Sincus la Belwomero, al treilea Tru-

vor la Izborsk ".

Din acest pasagiu se veld multe lucruri interesan-

te.

In epoca aceasta vedem ea Slavii qi Finii (Ciuld)

erau supuqi la doua influenVe. Cei dela Nord plateau

- cum spune cronica - tribut Varegilor, iar cei de-

la Sud Chazarilor. Pasagiul acesta este pul cry-

nicer la anul 862. El are o mare importanVa, dar nu

trebue sa socotim ca este complet adevarat. A rezul

tat de aici ca Varegii au That pur qi simpluchema#

$i

oarmuiti". Si

0,,

www.dacoromanica.ro

Page 74: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 75 -

oa ski fie Conducatorbai popoarelor ce erau inaintea

for in Rusia. A fost vorba in realitate de o

trere gi de o outterire.

Primul orag care se credo a tpst Intemeiat de ei

in Rusts, ar fi Novgorodul, agesat pe locul Niemen

legat prin Ladoga de M. BalticA. De altfel - dupi

cronicA - acegti Varegi se numeau Rugi ceeace Inseam-.

ci numele de Rus, ar fi de origins scandinavicA.

Din °Ems:1 importantei lui, acest pasagiu este unul

dintre cele mai discutate ale iatoriei Rusiei. 0 se-

rie de istorici eau ridicat se arate ca cronicarul

nu era bine informat.44iiknivroiau sA admit& ca fonda-

torii statului rus au lost nigte strAini. B adevarat

CA datoriti lor, pasagiul a ajuns si fie sdruncinat,

partea lui cea mai slabs fiind cronologia. Data do

862 s'a dovedit a fi tarzie, cAci chiar inainte de

ea se comstatA din cronicile bizantine numele ado

Oust° gi deci poate cA de atunci au venit Varegii

qn Rusia. Dar mai este Incl. o chestiune contraversa-

Wt. Unii istorici au socotit ca. s'a Qat prea mare

important& acestor Varegi, care vor fi avut un rol in

n&

infil-

www.dacoromanica.ro

Page 75: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 76 -

formarea statului rus, dar adevirata formatie politi-

c& ar fi legit - dupi ei - din sinul Slavilor.

Mate chiar ca nici nu a existat vreo ramur& nor-

mand& cu numele de Rugi &made: c& intre popoarele din

Scandinavia nu se:int&lnegte west nume, numele de

Rugi ar fi in acest caz slay. Se pare ins& ci e mai

adevaratI vechea pirere, dupi care Varegii Joao& un

rol important in infiintarea statului rus gi chi nurse

le This este scandinay. Se formase doar un insemnat

drum de comerV, de Normanzi, dela Baltic& 1411. Nea-

gri in jurul c&ruia eau format agezisi undo se fik-

ceau tArguri $i desigur cu vremea aceotia an simtit

nevoia a& se uneasoi.

Importan'a Varegilor in Istoria Rusiei se vede din

numele conducatorilor Rugilor de origins vareg& ex:

Waldemar a dat Vladimir, Olga nu este decat normandul

Helga, Igor nu este altoeva dec &t scandinavul Iugvar

etc.

Din pasagiul de mai sus se mai vede ci primul

stat intemeiat de Varegi in Rusia, a fost cel dela

Novgorod. Intemeietorul Rurik este socotit ca fiinA

www.dacoromanica.ro

Page 76: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 77 -

strimogul familiei domnitoare a statului rusesc. El

este deci fondatorul nu numai al primei formatiunipo-

Utica de stat ruaesc, dar qi intemeetorul unei di -

nastii care a condus Rusia pan& in sec. XVI. ;i asu-

pra acestui Rurik au Post discutii. Unii au sustinut

oi-i un personagiu legendar, altii ca nu. Ori cum

prea multe nu se pot &firma despre Rurik, fiindoi au

avem alte qtiri, in afara croniCii,amintite qi deal

asupra lui rim&ne un semn de Intrebare.

Incetul pe Incetul acest centru, Norgorod, nu a

mai Insemnat, ea la Inceput, punctul cel mai impor-

tant al statului.

Statul dela Kier. Centrul statului se coboani de

acum mai in jos sere sud, la Kiew,agezat la fluviul

Nipru, crag care din punt de vedere comercial avea o

agezare mult mai buni, ceeace ii qi permite.o ascen -

siune $i -i di posibilitatea s& intreaci Novgorodul.

Fluviul Elipru, este adevirat nu este bun de navigat

din cauzi ca in cursul lui formeazi cataracte, dar pe

vremea aceea ele nu aveau prea mare important& cAci

am vizut cA Varegii nu se temeau de nimic, orice le,www.dacoromanica.ro

Page 77: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 78 -

ar fi egit In cale ( Aestul sa aminteso c an foot

cei dintaiu care au descoperit GrUenlanda qi an ajuns

pawl in America).

Aqa qi aici an secs corgbiile pe uscat qi an tre-

cut ajungiind pe mare apoi, pani la Constantinopol

centrul imperiului bizantin care venlso a i ia Inman&

sa comertul, jucand rolul de alti data al Alexandrid.

Comertul acestei regiuni cu Constantinopolul, intro-

tinut de Normanzii care wean ce cumpara i vide de-

la BizanV, a fAcut si se ridice Ilesul, formandm-se

tot deodati qi un stat ale care/ stipiniri nu erau

prea intinse in sudul acesta Inc& ocupat de Chazari,

Pecenegi qi Cumani. Abia mai tirziu se va face qi lu-

crul acesta in dauna stop&nirii popoarelor de mai

sus. Legiturile cu imp. bizantin au avut consecinte

importante, caci mereu in contact on Bizantinii creg-

tini s'au creqtinat qi Ruqii. Nu trebue sa ne inchi-

puim ca acum unificarea tuturor triburilor

de Slavi. Mai erau multe neinchegate qi cronica lui

Nestor o multime.

Srau ateva in Galicia, deci in afard de Rusia,

s'a facut

inqird

www.dacoromanica.ro

Page 78: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 79 -

printre care gi Carvalai, care nu suet altceva cleat

Croatii, ce locuesc In Jugo-Slavia.

Acegtia, dupice au trecut Carpatii, apucAnd prin

Panonia s'au agezat la Sud, in vile raurilor Sava gi,

Drava. Numai intamplitor au stat in GaliVia. CA Sla-

vii an trecut prin Panonia lucrul e sigur, davadl

aunt cuvintele slave ce au rfimas in limba ungarA. Ce-

ewe inseamnA c& "Ungurii i-au gAsit

trib pomenit de cronica este al Polianilor, care nu

trebuese confundati cu Polonii cu toate c& ambele cu-

vinte au aceeagi radacinA. (Polianii, euvAmt ce vine

dela npole cu semnificaVia de nlocuitori de ctimpie")

Avem apoi Drevlienii (dela drevo copac) gi Severi-

enii. Acest euvAnt din urma vine dela sever nord.

Aceste triburi locuiau: Drevlienii regiunea

Polianii la N. V. de acegtia, Severianii la N-B. Dar

intemeierea Kiewului e push gi ea - dupe legend& in

cronica lui Nestor, pe seama a ttei frati din care

Kii a fost cel care a zidit fortareata. Dar gi aici

au venit Varegii, - dupe cronica - gi au pus stapes.-

nire prin capeteniile for Askold gi Dir, care au

acolo. On tit

-

www.dacoromanica.ro

Page 79: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

,80

mers qi au pr&dat pan& qi Bizantul. Acegti doi Va-.

regi au fost batuti de Varegii dela Novgorod, care au

unit cele dou& oraqe. De data aceasta, cel care a fl-

out aceasta fapta, nu mai e un personagiu legendar.

El este OleE. (879 - 912).

In ceeace priveqte vieaVa triburilor slave de acum,

au fost deasemenea discutii mars in istoria Rusiei.

Unii istorici suslin c& a fost .o organizaVie de clan,

care este cum qtiti - un grup de familii mai mare in-

rudite. AlVii au socotit,din contra,c& legatura de

Lange nu exist& qi ca ce-i lega era vieaVa comuna, co.

munitatea de interese, care In primul rand erau inte-

rese comerciale. Aceste pireri au mare importanta. Da

c& admitem pe prima, atunci ajugem la concluzia ca

Rusia a avut la inceput o viat& patriarhal1, ciao& o

admitem pe a doua, atunci lucrurile se schiMba, caci

in acest caz inceputurile Rusiei, au alt aspect. Ea

ne apare ca un stat cu legaturi din afara, pArere ca-

re de fapt se pare ca este adevrarata.

Faptul ca Varegii legasera M. Neagr& cu M. Baltica,

are importanta cea mai mare, caci-acest lucru a dat

-

www.dacoromanica.ro

Page 80: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 81 -

vieata economics, ridicand comertul in aceste regiuni.

cauza acestui comert triburile- slave aveau o

viati de °rage, in sensul ca se ficuserk acolo tar-

guri iarmaroace. In ceeace privegte reparti %ia

avem de a face cu o proprietate colectiva deo-

sebiti decci de repartitia romans, undo avem o proprit.

etate

4eful statului care era conduc&torul comunitatii

de proprietariavea gi rol politic qi juridic qi ad-

ministrativ. Prin.urmare in ce priveqte fundarea sts*

tului rus mumele acesta de rus spare dela ilaceput

qi abea In sec. XVI panA azi se zice Rossia qi popo-

rul Rossianii - Rolul Varegilor a fost foarte mare

c5ci ei le-au dat organizatia de stat care lipsea.Ca

atare unificarea triburilor slave a fost facuti de

un popor din afara, Varegii care s'au slavizat pe in-

cetul, lieand rolul for politic dela inceput in mai-

nile Slavilor. S'a intiimplat prin urmare qi la ei

ceeace se mai intlamplase gi la altii, de pinta.' la

Slavii din Sud undo Bulgarii raongoli nu au lasat de-

Fasc. 6-a Istoria Rusiei

pAmAn-

tului,

-

.Din

individuals.

www.dacoromanica.ro

Page 81: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

o. 82 -

cat numele statului populatiei, care in realitatee sau in ?Tanta wade Francii au Post completinghltiti.

Primul pas pentru formarea statului rus a Lostttatul de new, care luase locul celui dela Novgorod.Deasemenea la baza acestui stat rus de mai tarziu ju-case un rol hotarator gi drumul de comert normand.

Mai trebuia inca un factor care sa-1 Lack ea pros-pereze Si acesta va veni qi el. Este vorba de cregti-narea ilugilor care e ugor de banuit de wade a venit.4i la ei influents bizantina va patrunde cu ugurintadate fiind legaturile de Comert ce aveau cu Bizantul.

ONO M1111.1011

gi

slavE,

OMB mM

www.dacoromanica.ro

Page 82: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 83 -

Luni 13 Decemvrie 1937

PRBLBGERBA. VI-a

CRFSTINAREA RUSILOR

InfluentaZbizantina in Rusia.'Am studiat in lec-

tiunea. trecuta agezarea Varegilor la hew. Urmeaza

acum savorbia deapre cregtinarea Rusilor, care,ugor

se intelege, este in legatura cu influenta bizantina

in audul Rusiei. In EVul-tadiu,in Rasaritul Miropeit

Bizantul a fort oragul care a jucat eel mai important

rol, mai ales din punt de vedere comarcial. Fiind

agezat intre doua maxi ci intre doua continente,Bi-

zantul avea o situatie privilegiati ceeace a facutca

acest ora' sa fie eel mai bogat gi eel mai mare crag

din lume din acea vryme. Aceasta bogatie a fort

trebuintata de imparatii bizantini la ridicarea pres-

tigiului in materie de culture. Arta bizantina,din

aceste vremuri,a dat opere de mare valoare artistic;

in-

www.dacoromanica.ro

Page 83: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 84 -

ce s'au transmis papa in zilele noastre la popoarele

ortodoxe, mai ales in ce privegte biserica. Raul

atat de insemnat, jucat de Bizantini in vieata reli-

gioasA ortodoxi, se datoregte faptulul ea ei se cre-

dean predestinati sA raspandeasca aceasti credintl.

Deaceea on de cate on au avut prilejul - Bizantinii

trimeteau misionari la popoarele necrectine, ea Saftil

Cehi, Bulgari, Arabi, etc. In felul acesta influenta

bizantina atat in vieata religioasA, culturali, sae

spiritualA, transmisi la popoarele undo ea este In-

tl:Unita, s'a facut mai ales pe calea comerciala, do-

meniu in care ei detineau monopolul.

Am vazut ca Bizantul avea legaturi comerciale cu

Sudul Eusiei, Inca do multi. vreme. Varegii au intrat

gi ei in legituri comerciale cu Bizantul. Piregte In-

ca ca legaturile cu Bizantul nu au fost In totdeauna

painice. Bog .bile stranae in capitala imp. bizantin

atrageau pe barbari gi e3.o au fost acelea care an de-

terminat pe Bulgari, Avari, Cumani, etc. BA atace

Constantinopolul. Acest lucre 1-au incercat ci Ruciit

dar gi in ce privegte rezultatul atacurilo- ?or,avem

www.dacoromanica.ro

Page 84: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 85 -

de a face cu un insucces complet. Calea pe care au

fEtcut ei atacuri contra BisanVului a foat firegte

aceea pe mare, cu ajutorul corIbiilor mici pe care

le intrebuintau pentru comerV, dar qi pentru pira

terie. Cu toati importanta qi laudele pe care le aduc

cronicile rusegti gefilor ce au facut aceste atacari,

printioori rugi nu au reugit BA inspaimAnte Cons'ean-

tinopolul, cfici cu ugurinti egeau inlaturati. In 865

se pomenegte cel dintau atac rus la Constantinopol.

In 907 mai este pomenit un eltul, de data acr.asta

fAcut de Oleg care stipanea la Kiew gi era urma. u1

lui Busik. Dar nisi atacul lui in s6

iibutegte in urma atacului ski inchee cu 4recii un

tratat de comer care ne-a fort pLetrat in crolaica

rued, dar care nu apace in cronicile biTantine, ceea-

ce a facut ca textul tratatului slk fie centestat de

istorici. Ceeace este augur Insti o taptul ca o fate-

legere a existat intro Bizantini of Rugi in privinVa

comerIului pe care-1 Mewl cele dou. popoare.Acest

tratat se inchee intalAa in 912 si este reintirit in

945 pe Tremea lilt Igor. Ceeace este important In el

gi

n'a izbutit. El

www.dacoromanica.ro

Page 85: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 86 -

qine arat& de fapt c& este mai mult un tratat de co-

mert cleat o aliant& Cu Greet/ e insult faptul c& se

arati ca soli tocmai comerciant4care ce alte intere4

se puteau s& aibe, decAt negut&toreqtit tat& cum in-

cepe acest tratat Ofoi, soli qi negustori, din partea

poporului Ruyilor (urmeaz& apoi numele solilor

trimiqi) n nni et' s. poruncit de aceqtia(adip

c& de cei care i-au trimis, de principii ruyi) so, re-

inoim vechea pace care a That nimicit& de multi ani

de diavolul care urAyte,binele qi ilibeete vrajba qi

sa int4rim prietenia dintre greci qi fetulu

ceeace arAtau ei in document va fi respectat sub pres-

tare de jurAmant qi se vede c& erau unii din ei creq-

tini cAci iatA cum jur&." i dac& din partea

Ruqilor se va gAndi cineva s& sfarme aceasta priete-

nie, toti cAti au primit botezul sä-qi primeasc& pe-

deapsa dela Dumnezeu, atot puternicul qi osAnda in

vieata aceasta cea viitoare; toti Ina care nu

sunt botezati s& nu-i ajute Dumnezeu sau Permit oadu-

turile for s& nu-i proteagsa, as cad& de propriile

for sAbii, de propriiie for sageti qi de alte arm&

Ru4i".

6i` to

www.dacoromanica.ro

Page 86: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-'87 -

gi a& ajung& robi in aceast& via qi in cea litoa-

re".. Cu alts cuvinte cei care erau cregtini si fie,

pedeps*Vi de Dumnezeul acestora; iar cei p&glini de

Pesun pe care jurau. In plus acegtia mai jurau pe In-

sigi armele for de atac gi de ap&rare. Bizantiniitre

buiau s&-gi is angajament4 de a pespecta tratatul gi

al Indeplini, atunci &Ind n flarele principe rus

gi boierii fain...onm* as& trimeat& in Grecia la

prea puternicii lmp4rati grecegti cor&bii c&te vor

voi GU soli qi cu negustori" . dar acegti negus -

tori trebue sä prezintp dela principele lor.....docu-

mentul in care s& stee.scriss at&teacorabii am tri-

mis".....pentruca astfel qi cei care primescwece--tik

negustori,(arecii) s& poati.....gti ca yin cu

Vie pacinic&n. Dar dace. cumva acegti "vin fir&

document, ni se vor preda ca s&-i Vinem de scurt qi

s&-i pAzim p&nd ce principele nostru este pus in cu-

nogtint& despre aceasta7.....Dac& Ruqii vin la not

far& mirfuri,ei nu vor priri intreVinerea lunar1.

Principele rus va da trimigilor sal 41 Rugilor

ce vin aci as nu lac& vrto pagub& in satele gi in tew.

g

Luton -

^Ain

www.dacoromanica.ro

Page 87: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 88 -ra noastri. 4i dac& sosese aci, ei vor locui be SfAn-

tul Llamas; apoi maiestatea sa imperial& va trimite pe

cineva care s&-i Inregistreze qi atunci va priori ei

subsidiile for lunare, solii subsidiile pentru soliqi

negustoritIntretinerea lunar& ci ei au s& intre

In cetate pe o anumit& poart& cu un agent al impgra-

tului neinarmati in cete de 50 de oameni s&-qi vacs

de negotul for qi apoi s& piece La santul

Mamas ni-an voe sA ratan& in time de iarni". Din cele

de mai sus reese ca tratatul era foarte favorabil Ru-

qilor, care cAnd veneau la Constantinopol cu mArfuri

sau nu,trebuiau sä trag& intro AnumitA mahala anume

la Sfantul Mamas. Sfantul Mamas era o mAngstire in

afarii de zidurile Constantinopolului care dAduse nu-

mele siu Intregului cartier In care se gases. Aci tri-

geau aceeti negustori Ruqi care nu puteau intra in

oral; dean dupli inventarierea for qi nearmati, sub

conducerea trimisulul imperial care-i inregistra.Toa-

te aceste masuri erau luate pentru ca Ruqii s& fie

Impiedecati de a se deda la pridiciuni. La

_In oe4viv.igte- jurimantul de intarire dela

www.dacoromanica.ro

Page 88: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 89 -

sfargitul acestui tratat, ne arati deasemenea c& prin-

tre Euqi erau creqtini. qi pe aeesta: Ai not

toVi ca i suntem botezaVi am jurat in biserica Sf.11ie

In biserica catedral& qi pe sfAnta cruce Cine imr

sic din partea, fie Principe fie altcineva, botezat say

nebotezat, va cAlca acesta, s& nu-i ajute Dumnezeu gi

a& ajung& rob in aceasta viaVI qi cea viitoare qi s&

piar& de propiile sale arme. lar Ruqii nebotezai vor

depune armele qi sAbiile for grele qi vor Jura

ca tot ceeace sta scris in acest document va fi Vinut

etc,. Din toat& ctirea aceasta pe care ne-o da

cronica lui Nestor, teese c& cei care aveau de cacti-

gat erau comerciantii rug/. ComerVul se faces prin a-.

devirate caravan, pe niqte corabii, numite de croni

cile bizantine'monoxile(- dintr'un singur 16=41:arida

cele ruse ba 14dJa,care erau scobite Intr'un trunchiu

de copactros. In ele evident nu incapeaU decat puVini

oameni. Cu ele deci coborau pe apele Niprului pan& la

U. Neagr& qi de aici pan& la Constantinopol, undo

erau cantonaVi la Sf. Mamas, de uncle numai inventari-

aVi de oaaenii imp4ratului puteau iatra in bazar, pen-

Iata-1

www.dacoromanica.ro

Page 89: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 90 -

tru aqi desface marfurile, care erau in primul rand

piei de animal., peqte, etc. Comertul aceata a conti-

nuat mat& vreme qi pe baza lui a' au continuat qi le-

saturile cu Ruqii, care au deschis influent& bizanti-

na in Rusia.

Dap& Oleg sort in 912, vine fiul sau Igor care e

nn luptator, caci a avut de LagruntlAt atat pe Pace-

negi cat gi pe Chezari veniti dela_Rasarit. Totuqi

ocest principe al Rugilor nu pare a fi foot prea im-

portant.

Revenind la Igor vom atrage atentia ea west grin-

etre este renumit mai ales prin sotia sa Olga, ce era

o fenee foarte deqteapta. Din cauza acestei degtepta-

cluni zice cronicarul rus s'a indragostit de ea chiar

imparatal Bizantinilor. Olga zice cronicarul mersese

la curtea bizantina, qi fiind foarte frumoasa fusese

duo& cu mai multe site candidate, din care impAratul

bizantin sa -$i aleaga sotia sa. Burprina de Intelep-

ciunea ei o prefer& pe Olga, dar aceasta ii atrage

atentia c& e pagans, ins& ar vroi sa se creqtineze qi

daces vrea s&-i fie el nag. Imparatul aceepta dareviril

www.dacoromanica.ro

Page 90: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 91 -

- dupace a fost botezata numindu-se de acum Ana -11

propune tar at se casAtoreasca cu el - Olga, care nu

voice acest lucru Ii spline ca nu se poate caci religia. ortodoma. opreqte cisitoria Intro naqi qi fina, diva

aceia s'a intors in Rusia incarcata cu daruri.

EXpeditia lui Sviateslav in Bulgaria. Pan4 acum

drumul la Constantinopol era numa1 pe mare, dar fiul

lui Igor qi al soViei sale Olga -Ana, Sviatomlav, im-

cearca sa mearga la Constantinopol qi pe uscat.Acest

drum pe uscat insir trebuia sa treaca qi Vinuturile

de azi ale noastre anume grin Basarabia de sud qi

Ddbrogea. Dar despre Romani, nu avem qtiri in vremea

asta. In .0antecul Polcului lui Igor" scris in sec.

III (unli-istoriciybanuescautenticitatda acestei

?wrier/) ;(A:in felt de epopee-arusa) siar parea ca exis-

t& unele ecouri vagi, care deci nu prea folosesc.

Intr'un loc e vorba de Dunare, apoi mai e pomenit un

personagiu istoric care apare aici legendar," Tro-

iaa". Marele imparat roman, cuceritor al Daciei fu-

sese zeificat de Slavi in ale ciror legends intrase.

Dar aceatea stint lucruri insuficiente pentru a gone

www.dacoromanica.ro

Page 91: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

. 92

yreo bazi pe ele. Revenind insa, spuneam c& Etviatase.

lay e primul care a incercat o legituri cu Bizantul

pe uscat . Cronologiegte girul conducktorilor status.

lui dela Kiew studiaVi pan& acum, este urmitoarea:

I Oleg 879-912 III Olga yaduya lui tlgor 941 -957

II Igor 912-945 IV $viatoslav fiul for 957- 972

gi dupes acesta fiul lui ayiatoslavocel care a cregti

nat pe Rugi, Vladimir,Syiatoslar, spune cronicatavea

o deosebiti atracVie cItre par ile Dunirii gi ca

urea chiar s& se ageze intr'un crag din aceste par 3,

Perejaslavetz, despre care se spune chi era agezat pe

Dunire in care se adunau zice cronicat Grecia

Ungaria argint gi cal; din Rusia branuri,ceer

ri, miere, sclavin ceiace arat& legIturile comercia-

le pe atunci la gurile Dunarii.

Unde era acest orag ? El a dispirut, dar era age-

zat la Dunire. Cand Rugii vorbesc de capitala Bulga-

rilor ii zice Pereiaslav adici Prealav qi deci prim

analogie am avea din cPerejaslayetz numele Preslarul

mic,care 3e pare a fi fost agezat cam pe la Tulcea.

-

(Bizant) aunt store, fructe, vinuri din Moravia (Bo-

emia)gi

.din

www.dacoromanica.ro

Page 92: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 93 -Poate sa fie dealul Nicolitelml,utunds se vid urmeleunei intense ceta.i, dar in care nu slau flicut sipti-turi. Croniea spune el aici a venit el diniadorinf;a decuceriri.

Adevisul e ca a venit atras de banii Bizantinilor.In aceasti vreme, pela 963, in regiunea asta se intindea regatul cel dintaiu al Bulgarilor. Duke. moartealui Sizion au inceput lupte pentru 8=0es/um introurmaeii lui gi tot deodata. In !Macedonia (lacnl Pres-ba) se niiscu un alt stat ce as rupsese din cal Borase sub conducerea color 4 frati: Aron, rAzorld, noisegi Daniil. Apoi la deciderea aceatui stat bulgiresccare mai raimasese la Dunire a'a mai adiliagat gi sectaBogomililor". Impiratul bizantin IlichiVoirlrocesicareacum avea de luptat gi in Asia, vazuse cll. a sosit mo-mentul ski atace pe Bulgari gi ma el nu putea 810 fa-ci s'a g&ndit si-1 chase pe Sviatoslavia zice cronica, 1-a dat pent= aceasta 1000,de litride aur.

Intrladevar armata lui Sviateslov - aproximativ10.000 de oameni - este adusa de &costa in Bulgaria

imediat, cars-

www.dacoromanica.ro

Page 93: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 94 -

unde cucereac Perejaslaretzul qi dupt moappa lui

Petru, toati regiunea de N-Met austatului bulgiresc.

Bizantinii au considerat pe Ruqi ca pe niqte merce-

nari qi cum Iqi ficuseri datoria pentru plata ce pri,

miseri, puteau pleca. Dar,Sviatoslav isbuti si fact

o aliantt cu toti barbarii vecini, UnguA, Pecenegi,

etc. pentru a merge contra Constantinopolului qi tre

cu Balcanii spre Adrianopol. Lupta cu Bizantinii se

di la Aruadispole in care Ruqii aunt invinqi. Dupes

Pocaq vine in fruntea imperiului bizantin loan Tzi-

miskes care In anal 971 cu armati numeroast porneqte

contra lui Sviotoslav hotirat si-1 Inliture din Bul-

garia. Luptele cele mai importante se dau in jurul

Silistrei dupes ce Boris urmaqul ultimului tar al Bul-

garilor fusese eliberat din mAinile Ruoilor qi Pres-

larul cucerit. Asediul Silistrei in care fusese in-

cercuit Sviotoslav, tine nu mai putin de 65 zile,ce-

eace era foarte mult pe atunci, doer in cele din ur-

mA principele rus reuqeqte si profite de o nebigare

de seams a Bizantinilor, se strecoari qi fuge din Si-

Ti.stra. Este roses ucis cand se intorcea spre Kiew ,de

www.dacoromanica.ro

Page 94: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

aliatii sii (Pecenegii) nemultumiti. Aceasta e prima

Incercare a Rueilor de a merge la Constantinopol pe

uscat.

Crestinarea Ruqilor. Urmaqul lui Svio-

toslav e Vladimir (972-1015) care reuqeqte ski vini

la conducere, dupice inlAturi pe ceilalti pretendenti.

Este important fiindca el crestineaza pe Rtqi .

Aceqtia precum qtiti, pain& scum erau pagini, se in-

ehinau la zeitiltile slave care erau ca qi ale Germa-

nilor, zeitati ale naturei, firi temple. Astfel era

Perumzeul fulgerului, Dajbog al soarelui - Svarog

al cerului, Volos al turmelor. Pe Magi aceetia mai

aveau anume obiceiuri, unele luate dela Romani, ere-

dintele in Rusalea qi Rusalii, care nu sunt decat

Rosalia flomanilor aqa cum colindele de anal nou aunt

Kalendele romane. Alituri de aceste credinte

ve, se mai constati in religia qi obiceiurile for qi

influente finice, care aveau caracteristic pentru re-

ligia lor: vrijitori. yestiti, pentrucA spuneau ei

pot vedea viitorul grin foc mai ales. Se numeau La=

mani. Au fost infiltratii creqtine Inc i inainte de

Vladimir. Dovad6 cele ce am vtizut cand am vorbit Ae

Vladimir.

primiti-

www.dacoromanica.ro

Page 95: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 96 -

Olga. Deasemenea In tratatul cu Bizantinii am vizut

c& erau cregtini cici se spun in toti

cati suntem botezati"... etc.

In Rusia erau diferite influenti religioaae, ex-

plicate prin legiturile pe care le aveau. Fir& indo -

iali erau influen1e mahomedane, prin caravanele gi

popoarele venite din Asia. Apoi mozaice, dela Chaza-

rii din sud, deasemenea o influent& dela Apuseni.

Atrag atentia ca la 988-989 cAnd se pune cregtinarea

Rugilor nu era o schism& religioas& Intro Apusenigi

Rasariteni, care s'a ficut deabea la 1054, dar totugi

erau unele neintelegeri intro papa gi patriarh. In

cronica rus& as povestegte felul cum stan cregtinat

Ru4ii.

Anume venire la curtea lui Vadimir reprezentanti

ai mai multor religii, care incepuri s&-gi laude le-

gea lor. Mahomedanii incepur& s& laude legea for spur

nand intre altele ca Mahomed dd vole sA trAiegti-

chiar cu 70 de femei. "Vladimir i -a ascultat caci ii

'plateau femeile" zice cronica, dar nu-ira-pl&cut fap-

tul el erau opriti dela bautura. jentru Rugi bautu-

el Noi

www.dacoromanica.ro

Page 96: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-97 SNP

ra eate o placere, far& ea nu puem fi", a rispuns el.

Deasemenea pe NemVi i-a refuzat.

Pe Evrei wind au vomit i -a intrebat undo le eate

Vara gi cum ei au raspuns ca D-zeu i-a imprAgtiatol

le raspunse.....Daca D-zeu v'ar fi iubit pe voi qi

legea voastra, nu v'ar fi impragtiat prin twit& lu-

mea. AVi voi voi oa gi noua sa ni se intample

fel ? ". Venire apoi Grecii a caror religie placu lui

Vladimir gi o priori, dar numai dupace trimise soli

ca sa vac% gi la ei atlas& cum este aceasta dredinVa.

CAnd s'au intors dela Constantinopol solii au spus ea

la Constantinopol in biserica, la slujba, nu gtiau

dace erau in cer sau pe pamant. Este sigur ca luxul

bisericii bizantina a impresionat pe acegti oameni

simpli, aga cum desigur i-a uimit infatigarea saliitraiai

tronului unde ithp. bizantin intr'un fast de o bogaVis

cum numai la Constantinopol era. Iegenda are doua

parVi care trebuesc reVinute.. Anume faptul ca au foist

mai multe influenVe, gi victoria bizantina, care se

datoregte prestigiului imperiului gi desigur gi fap-

Faic; Istox;ia Rusiei

isL

www.dacoromanica.ro

Page 97: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-9i8

tului ca influents bizantina din punct de vedere cul-

tural qi comercial mai ales in partile Busiei eras

mai accentuate.

Apoi pe incetul Grecii patrunsera in Busia mai mu

mult ca alVii. De altfel, Vladimir insuqi se clatto-

reqte.cu Ina sorb Bulgaroctonului Vasile al II-lea

flicandu-se astfel prima infuzie de singe bizantin

in dinastia lui Btxr14.1la 988. In legaturA cu creqti-

narea lor se pure o chestiune insemnata pentru isto-

ria Ruqilor. 4 n'au primit leturghia In limba grea-

ca, ci in slavona. Liturghia aceasta in limba slava

se nascuse in sec. II prin cei doi frati Metodiu qi

aril care tradusesera cArVile sfinte pentru Moravi

In dialectul bulgar din Macedonia.

/Pa avut ins& succes in Moravia dar s'a raspindit

in Bulgaria, unde Bizantul a permis-o, adirlogiind ast-

fel la cele trei limbi socotite sfinte, ebraica, la-

tina, greaca qi pe aceasta slavond qi mai inainte qi

De cea siriaca. Adoptarea in slaves a liturghiei, a

'ost filicuta din motive de comoditate, fiindca astfel

ra ir4eleasa mai ucor de to -ti Slavii caci pe aceea

-

-.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 99 -

vreme deosebirile dintre lidbile slave nu erau aqa

mari ca dstazi.

Intrebarea care se pure este, pe ce cale intr

dus aceasta credinta creqtina la Ruqi? Nu avem o dc'

des despre predicatori in Rusts, dar e sigur ca au if.

caci daces armata ruses venire din sud Inleanise ;mast

Mai era de asemenea qi drumul de convert care trecea

pe is Tulcea qi pe care influentele se puteau transn

te. B probabil ca qi Romanii au contribuit cu cev*,

caci Romanii adoptasera aceasta liturghie slavona In

secolul Z ca o necesitate politica ce a tinut it noi

pane is marile reforme ale lui Matei Basarab qi Vasila

Lupu, cand s'a introdus liturghia In limbs romana.Deci

qi dela noi se vor fi dus misionari caci teritoriul

nostru era atins de Ruqi. An exista dovezi pentru a-

ceasta, in limba ruse, in care numele de Craciun e ea

is noi; deci adoptat.In organizatia for deasemenea,

cuvantul boier fara 1 aqa cum e la noi se pistreazaqq1

is ei pe cand la Bulgari spre exemplupl! perzieti.

De aici se vad qi infuentele de 'Jag,

Mal =0/..

e'a

1.0eclooK

www.dacoromanica.ro

Page 99: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 100--

MiercUri 15 Decemvrie 1937

PRELZGEREA,

SPARSITtIL STATUE= DIN KIEW ORGANIZARBA POLITICA

4I 80CIALA

Iaroslav gel Mare Epoca ce urmeaza in istoria

Rusiei, dupes creqtinarea Ru4i1or, e destul de turbure

datorita luptelor pentru, tronigare daninapterb la:gm.311-

time de centre fiecare cu prineipele e cazul

ea era-tam aceste lupte, care aunt lucruri de detaliu

pi cred ea e mai interesant sC arat istoria Rusiei in

linille el: generale. Domnia.lui Vladimir 972-I015 esteoral

deci urmata de lupte pentru trap. Dintre nisi

nu este prey important. Gel care izbuteqte in detri -

mentul celorlawil este iaroslaw cel Mare oe domnepte

intre 1116-1054, o domnie care dupes cum se vede edea,

tul de lunges, 33 de ani. Domnia lui e foarte tufburaL

till, nu odata a trebuit sá place din Kiew aluniat, fxe

VII-a

Bu

fift. lui

ef.

www.dacoromanica.ro

Page 100: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

1Q1 --

de osti straineefie de r&scoale de-ale celorlal4A

principi. Totusi el a reusit sa Laving& pe4Chazaliii

slAbiVi cucerind Crimeia ski deasemenea a avut lupte

to Pecenegii pe care Rusii 3i numeau Polo.vti . Ceea-

ce este mai important in domnia lui este faptp1 ea a4

acum Rusia are legituri intinse in afar& de hotarele

sale . 3e tie c4 Rusia p&ni la Petru eel_ Mare e

caracteriaati prin izolarea sa de Europa si a tiebu-

it sa vines acest Var Petru cu vorbe, lui nom deschis

o fereastr& spre Tucopa grin care si intre civiliza-

Via', pentruca Rusia si intre in legator& on 4Rusul.

Dartaceast& izolare incepe ,AWits au navtairea Vita-

rilor (124C) Inainte de aceasta, in vremetit,statului

din Kiew, ea era un stat.auropean. In adevax ,consta-

Om a& una din fiicele lui Vladimir s'a Oksaterit ou

regele Poloniei, fiul attu cu flea regtlui 010 al

Suediei $i nu numai atlit dar o fito a lui Iarsolov

eel. Mare s'a casatorit tocmai ou regele FranVei din

dinastia Capatisanilor, Ifrnsle I. Ca &tare data flica

lui Ieroslar a foist lu4t4 to cisatcrte de un rege

ova de departat si in Tress` aceea distantele Insem-

-

www.dacoromanica.ro

Page 101: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

102-

rau ceva, caci nujuteau fi parcurse aga de uior ca

tella insemneazi erau legAturi intre statul Rusiei

vi Apus fiind duce de cAlitori, comercienti etc. Pini

la reggae Henri° I, se Observi in Franta ca toti re-

poarti numiri de origin germani, dar dela cAsi-welt

toria acestuia cu Pica lui Iaroslav, fiul ion poart&

un nume care nu era dbignuit decAt in Orient, intAl-

nit in talendarul bizantin, anume Filip(Filip-I).Spu-

near CA intro cAsitoriile incheiate, una s'a flout

au regele Polaniei, care e un stat ce apare in lumina

istoriei cam In scales* timpuri cu Rusia despre care

ayes gtiri mai dinainte fiindcA este pomeniti de cro-

nicele bizantina. Polonii insA, nu aunt pomeniti de-

°At dela.cregtinarea lor. Statul polon s'a intins

ni is Kiev. DupA anul 1000, evem primul conflict,care

va ti secular - nestins chime pinA azi intro Poloni

Rugi, doul popoare de acelag sange. De eceea so Rue

ne intrebarea, care BA fie oeuza acestor lupte secu-

lare'care Tor 043aina cu impirtiree Polonlei.

FireQte ca dela prima vedere se poate rL11,*-ate

as de hotare naturale intro Rugi i Poloni, deci in-

-

-

Lii

pis

-

4i

lip.

www.dacoromanica.ro

Page 102: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-

caleceille de teritoriu, explica aceste lupte.

Dar mai e ceva, poate mai important, anume chesti-

uni de debuqeuri care explio& acestel.upte;,porinta

qi a unuia qi a celuilalt dintre aceste doui. popoare

de a eqi la marea Meagr& la care ieqi.,,Rusia dela

new, iar Polonii puteau ei a& ajung& trec&nd prim

Ucraina. Dar qi la Mares Baltic& chestiunea era la

fel. Until drumul celuilalt I aceste lupte eau

maiaadiogat ci rivalititile de ordin religios, unii

erau catolicii, ceilalVi ortodoxij. Care este faptul

ce arit& inceputul acestor lupte2Cei care ati Mut

cursul de anul treout, ati vAzut el Baleslav cel yi-

teaz a aluns-p&n& is Kiew, In care a UtratprinFoar-

ta aqa zisa de Aur. In vremea lui Iaroslavoteast&

expeditie polonI ins& nu trebue apcotit& ca o cuce-

rire a Ausiei. Ea nta aunt nisi un rezultat ,pi mai

tarziu soarta armelor ea tutors In defavoarea

lor.

Caderee Kiewwlui. Dup& laroslav cel Mare o foar,e

greu distingem un it.rmaq demo. Este iar o pkzine&

de lupte, cu multi prinoipi care tots spun a, as trek

103,-

tAia

FolonJ

qi

www.dacoromanica.ro

Page 103: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 104 -

din Rurik. B o perioadI de lupte feudale Olt acelea

din Apusul Buropei. Din acecti multi principi aceLica

poate ar merits sI fie komenit in istorie e Vladimir

Monomah (1113-1125).Numele "Monomkh" e bizantin.Bra

o porecli data imparatului Constantin care prin a-

liantA era rude. au Vladimir. Nu este insemnat prin

izbAnzi contra altor principi,, dar in vrerea lui se

poate nice ca a atins civilizaVia rues din

aceastA vreme. In adevAr pe langa faptul ca Vladimir

a Cost un protector al civilizaViei, el InsIgi a

fost un scriitor, caci a lAsat niqte sfaturi urma-

qului sAu.

In parioada iceasta de civilizatie insa; statul

de la Kiew din punt de vedere politic, slabise foar-

te mult, Litre timp se Intareau format,iunile politi-

ce ce erau In regiunea,MoscoveiAmolenskuluitetc.,

in fruntea carora erau foarte puternici.

Acectia formau de faipt ceea ce an numi not RUsia Ma-

re. Spunems4u altI odazie, ea se !eosebesc trei fe-

luTi de Ru4itIntre care Ru0i maritAlbi qi Rull mica.

Aco9tia din urab. bind Ruteniip

mama,

www.dacoromanica.ro

Page 104: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

105 -

Ping scum In sec. al XI-lea si Rucii

marif nu jucasera niciun rol politic insemnat,ci

erau supuqi siatului dela Kiew (Rusii Midi) . De a-

cum inainte insa ei vor lua locul color dela Kiew,ci

vor continua s* conduces istoria Rusiei, in care Kino

wul nu va mai juca rolul de panel arum. Spuneam ca

duce& ruseasca, pe Lang& faptul ca se tmparte in

doll& ca lilbgt liMba Rusilor maxi, ci aceea a Ruqi-

lor mici, se mai imparte_in dou& §i ca Rusia

padurilor si %Rasta stepei. Acum la inceput aceasta

din urma era mai bogata si mai puternica, facea co-

mart, agriculturatetc. Rusia padurilor ins& a jucat

un. rol modest, ocupat,ia do predilecVie a locuitori-

lor ei find taiatul lemnelor si vanitoarea. Dar oa-

menii acestial-Orani viinjocioca vremea au invins pe

cei din atepa qi au distrus Kiewul in 1169. Cel ca-

re a distrus Kiewul to 1169, a fost navUitorul din

regiunea padurilor, prinlul Andrei de Suzdal. Deacum

rolul Kiewului nu mai e de prim rang in istoria Ru-

nlet. Dupes 1169 Rusiv se imp_trte intTio 7,11,1jme de

state mcd mici sau alai maxi si cand in 1241 yin T-

flues,

vista:

-

www.dacoromanica.ro

Page 105: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 106 -

tarii nu se poate infiripi niciun fel de rezistenta

mai insemnata din partea ramaqiVelor statului dela

Kiew.

Exist& chiar un proverb care arata bogatia Kie-

wului in acele vremuri qi decaderea politica a sta-

tului din aceste Vinuturi. nand e vorba sit miln&rme

qi sa boa, toata lumea vine la Kiew, and e vorbade

lupta, nu vine nimeni"..Irin urmare Rusia se impar-

te intro multime de statuleVe.

Dar, dupace am vazut istoria Rusiei, dela inte-

meierea ei de catre Varegi qi pang la caderea Kiema.

lui, sa vedem acum care a fost situaVia acestuistEct

rus,din punt de vedere politic, social qi cultural,

Feudalismul rus ei cauzele sale.In ceeace pri-

veqte situaVia clar ca acest stat de-

la Kiew nu era, nici chiar in epoca de glorie

din vremea lui Vladimir, absolut unitar. Degi

cronica lui Nestor worbegte de el ca o unitate,

totugi nu era aga, eaci existau anume regiuni unde

Kiewul nu avea decat autoritate nominala, regiuni

1,oliticateste

www.dacoromanica.ro

Page 106: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 107 -

cu principi care uneori se _ocoteau chiar indepen-

denti, alte on recunoqteau pe cel dela Kiew (la pe

cel mai mare. Pe deasuprsi toti se socoteau ca se

trag din legendarul Ettik intemeietorul. Nu nunai

cel din 'low qi 8uzdal, sau regiunile orepiatetdar

War qi cei din Litvania qi Galitia aveau aceastA

pretentie. Din acest lucru se poate deduce un lucru

important In legiturA cu organizatia.

AeastA organizatie socialA era patriarhalA pe

bugi de ginta, de familie, aqa can era familia a-

ceasta de conducAtori, din care se socoteau a face

parte toti principii aceqtia, numiti.enezi.Din aceas-

to organizatie reese un lucru prinejdios pentru

stat. In adevar toti aceqti cnezi aveau drepturi

egale la domnie, cazi nu era principiul pe baza ca-

ruia primul nascut sA moqteneascA tronul, qi atunci

stApOirea care era socotitA ca bun personal a pi"-

rintelui, era impartitA de tii intre ei, ceeace

cea din stet o' stogie divitati in mai multe pArti.4e-

ful de obiceiu,era ales de boieri, deci de nobilime,

fi-

www.dacoromanica.ro

Page 107: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 108 -

dar numai dintre membrii familiei domnitoare. Aci

se poate face o apropiere cu principatele romans uu.r

de era un sistem electiv-ereditar amm a fost denu

mit de Ienopol.

Aceasti imparVire continua a statului rus,a_fost,

evident, disscatatA de iatoricii 8u4ilor. Unii au zis

ca ma se datoreqte feptului,, ca Slavii sunt un po-

por apolitic, :Ala. nu au simtul solidaritAtii poli-

tic cum /1 au urmatiii Romanilor on Germanilor. Cred

ca asemenea teorie nu poate sta In picioare. tin po-

por daces simte nevoia BA se uneasci, chiar daces e-

xisti o traditie care se opune, se ridica din sAnul

lui forta care sA-1 sileasci la nnire. Existi roses

cause mai adanci mai ales in legAturel cu proprietor-

tea care era in comun.

3xistenta unei aristocratii proprietare de pi-

mAnt, tenants feuddle, apoi aceea a unei burghe-

zit care va cauta 0i ea sa scape de puterea primal-

Sunt adevt:ratele cauze ce au adus farlimitarea

statului rus dela Eiew. CricAt s'ar ciiutasA se ara-

eau

pelui.

www.dacoromanica.ro

Page 108: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 109 -

te et Rusia n'a urmat evoluVia obicinuita a statelor

din Europa din vremea aceasta de care ne ocupam, nu

se poate admite acest lucru. Lucrul acesta 1-a exami-

nat toarte de gprospe un istoric rus Pavlov Silvanski,

care a scris al-eatle al cares titlu explici qi conti-

nuttl, anume "Feudalismul in Rusts". In aceasti lu -

crare el admite existenta feudalismului in Rusia.

Cagi in Franta qi in Apusul Europei in general, Silt-

vanski, admits c4 principii conducktori au pierdut

din importanVa qi putere in favoarea boierilor, mai

ales dupl diramarea newului. Cum se explica, in Ru-

sia, cauzele feudalismului? Dac4 admitem ca.' a fost

feudalitate in Rusia, atunci ea trebue sa prezinte

aceleaq caracteristice cu cea din £pus.

D-,voastr4 §tiVi cum era acest feudalism in Eu-

ropa de Apus. Cauza adevaratd care a dus la aceaf,t4

instituVie a fost de origins economics. Anume,cand

legaturile comerciale au inceput Ea se rupd din cau-

za navalirilor barb, e, oamanii au trebuit sa se re-

traga pe bucata for de pamant pe o aveau, mul-tumindu-se cu produsele eo:le putea obVine fiecare

care

www.dacoromanica.ro

Page 109: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 110 -

depe mogioara lui, ne mai cumpArand deci produse de-

la vecini.

Aceasta ar fi un fel de autarhievadic4 o regions

se multumegte numai cu ceeace produce ea far& sa ex-

porte gi farce s4 importe ceva. Aga s'a intamplat in

Evul-mediu. Pe fiecare mogie se fabricau cele nece-

Bare locuitorilor ei. Din aceast4 vieat4 patriatha-

lA izolata,s'a aseut vieata izolat4 din punct deve-

dere politic.Froprietarul mogiei care n'aveau nevoie:

de vecinilajunge uniregigor pe mogia lui,devenindju-

decator gi mai mult,putea sa bats gi moneda, sfi ri-

dice caste gi impozite. Deci eate proprietati mars

erau, tot at&tea state.

Acestea ar fi cauzele form4rii feudalitatii in

Apusul Europei; o viata economica izolata,farl le-

economice. sa vedem cum se pot aplica in Ru-

sia? Am spur c4 pang acum Rusia avusese leg4turico-

merciale. in special, cu Bizantul centrul economic

al lumii in acea vreme.Ce se intaimpl4 cu Rusiadupg.

1050,vreme care corespundecuepocadingtieiCom-c.:4111

www.dacoromanica.ro

Page 110: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 111 -

nenilor la Constantinopol? Statul bizantin acum se

vede stramtorat in Europa de Pecenegi qi Cumani,iar

in Asia de Turci, incest a inceput sa (Beard. ajutor.

Occidentului care vine in Orient in acele mari ex-

peditii numite Cruciate. 0 decadera politica insa

aduce dupes sine gi o decddere a comortului. Negusto-

rii acum nu mai vin aga ca altadata la Constantino-

pol. .

Deci nici comer it cu bldnile ci pectele Ruci-

lor nu se mai putea face fiindca nu se *ad cautau

aga de mult aceste lucruri in oracul saracit. foci

din aceasta cauza principele dela Kiew nu mai avea

mijloacele materiale dinainte. Principii mici cresc

in importanta gi putere, se nacte un negot restrans,

o vieatd patriarhala agricold, pe raogia fiecaruia

ci astfel is nactere feudalismul ci in Rusia. Data

deci ca istoria Rusiei se explica in lumina istoriei

universale. Acura numai regiunile agricole sau de WI-

natoare, sunt aducatoare de bunuri ci proprietarii

for devin principi a.oroape independenti.

www.dacoromanica.ro

Page 111: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 112 -A

Dupes cronicd,se poate constata c& principele

avea gi o armatIt a lui, - s'ar asemil* aceasta cu

oastea curtenilor dela noi. Aceast6 curte armata la

Bugi se numea drujina, care de fapt era o class so-

cial& formatA din doll& grupuri: primul al drujinei

superioare care erau boierii (fancVionarii ci pro-

prietarii) gi al doilea grup al drujinei infel,ioare,

oamenii de arme. Al&turi de drujina Ult:exercita

puterea eneazul cu tripla lui putere de Judea:tor,

legislator gi gef al armatei.

Din randurile boerilor gi.a drujinei de la o

vreme a inceput sd se formeze un consiliu privet num

mit Duma

Mai exist& o alter adlinare or&geneascfi, in toate

oragele ca la Kiew, Norgorod etc. cu rerrezentanVi

ce erau consultaVi in anumite chestiuni, gi care se

numea Vice,a cet&Venilor nu a principelui*dar cu vrei

mea aceastd adunare decade 0i numai e consultatd, o-

data cu scaderea puterii burgheziei de negustori, ci

ridicarca nobilimei feudale.

www.dacoromanica.ro

Page 112: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 113 -

Organizatia sociala. In organizatia social& am

vAzut ea erau in primul rand nobilii care erau pro-

prietarii de pliant. Intre ei se diatingeu Cnezii

care toti pretindeau ca se trag din Rurik. Boierii

din Drujina gi diferitii proprietari erau cu totii

nobili. Mai era o class de megustori.

Intriunul din izvoare, aceasta class se numegte

osnicianii, dar nu e un termen generic (dela ognis-

ko, vatra) . Apoi muncitorii, taranii care erau unii

liberi dar altii nu. Dintre cei dintaiu erau unii

proprietari de pamant numiti smerdii (mecneni) gi

tarani liberi dar fara pamaut numiti naimiti in

romanegte exists, de aici, tarmenul de naimiti, adi-

ca angajati Cu plata. Daca murea vreun proprietar,

taran, Vara sa lase mogtenitori directi in linie

barbateasca, pamantul trecea in stapanirea principe-

lui (ca ci la not in vechime). Erau apoi taranii

gerbi gi erau gi sclavi. Acegtia,erau prizonierii

gi urmagii lcr, sau cei care erau cumparati ca ata-4

re din alte parti. Ei so numeau Zakupii cumpaxati.

-Din cele spusc rezulta ca cea mai importanta

PasO. 8-a Istoria Rugilor

a

www.dacoromanica.ro

Page 113: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-114-claw este aceea a proprietarilor de pamant, boerilor

deci, care din cauza ruperii echilibrului prin tIie-

rea liniilor de comerV incep sa se ridice luand locul

clasei oragenegti,

Ca atare in vremea aceasta in Rusia avem o perioa-

da de predominare a clasei nobililor ca gi In apus.

aw.11

Luni 20 Decemvrie 1937

PRZLEGEREA

Cu/' uu LIBEASCA IU rinTOADA. KIEWIANA

Biseriea ruses. In lectiunea de azi ne von

ocupa de cultura ruse, din perioada kiewiana. In spe

cial vom insista asupra ramurilor culturii, care

s'au desvoltat mai mult gi anume in literature

ktat literatura cat gi arta, se desvolttl, pornind

VIII-a

gist,

ti.

www.dacoromanica.ro

Page 114: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 115 -dela biserica. Aceasta in Evul Mediu era principalul

11 civilizaViei gi culturei, caci twit& lucru-...L facute pentru a fi inchinate prea agririi

lui Dumnezeu.

Am arat-at cum cregtinarea Ruqilor este o rezultan.to a propagandei Bizantinilor peste care a venit pro-

paganda Slavilor din sud care de fapt era influen-tat&

to tot de BizanV, deci avem de aface cu o influenVi

bizantina grin intermediul slavilor sudici, in acest

caz. Legatura bisericii rusegti cu Bizantul a conti-

nuat sa fie mereu stransai dir dela o vreae dependexi-

Va bisericii rusegti nu mai era in chip erarLic, de

Constantinopol ci de aqa numita patriarhie dela Ohri-

da, care la drept vorbind era subordonata de cea din

Constantinopol. Propriu zis, aici nu era o patriarhie,ci cand Bulgaroctonul a distrus pe Bulgari, el a in-

fiintat la Chrida o mitropolie - acesta e titlul pecare i-1 recunogtea Constantinopolul - npentru Bulg&rii qi Vlahiim - din Balcani. Numai in mod abuziv mi-tropoliVii Ohridei s'au intitulat patriarhi. Prin

urmare acestei biserici era supusa biserica ruseasca

www.dacoromanica.ro

Page 115: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

.7. 116 .

i acesta desigur, pentru motivul ca era o biserica

Aboa in vremea lui Iaro lav,, Rusia a acapat de

aceasta sUbordonarA, din punt de vedere religion.

Se pare oa numai schimbul unei importante some de

bani,platita la Coustantinopol, a reu4it el as obti-

na eliberarea aceasta, antocefolia,cum am numi-o not

azi, a bisericii rusesti de cea din Chxida.

a most deci acela care a reusit ea face pe Bizantini

-a recunoaste un mitropolit pentru Rusia. Rusia acum

avea trei epiacopi din care in ordine ierarhica eel

mai mare era eel dela Kiev si apoi eel delationere4

-0jaligrad, dar rezistenta paganilor in materie reli-

gioasa in vremea aceasta era Inca importanta, rezis-

tenVd ce venea dela locuitorii din regiunea paduri-

lqr in special.

data cu influenta bizantina in biserica rusa,s'a

desvoltat in Rusia si vieata monarhala,viata manas-

tirelor atat de preVuita la Bizant. Au lust nastere

numeroase mtuaastiri cu foarte multi calugari. Din ele

jean mai Insemnata era renumita Lavra recerska dela

Kiew uncle s'au pastrat moastele a o multime de sfin#

s1avd.

www.dacoromanica.ro

Page 116: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 117 -

ale carom vase s'au gasit mai tarziu aici .

Literatura rush liaba. Cum la inceput arta

scrisul erau influentate de biseriat aqa cum am spur

biserica Bizantului este aceea care SIR. banowel#itit

qi in west domeniu ca qi in vieata religioaaapro-

priuzisa. La Bizant,insa, pe baza produ4iilorde

culture clasica, se nascusera opere de mare valoire,

opere filosofice, istorice, retorice, etc. de o fi-

nate exceptionala, potrivite evident cu sim ul qi

gustul ca qi intelegerea unor spirite superioare

adoptate la ivvorul clasinismului, ca acelea ale Bi-

zautinilor, dar se pure intreberea aceste opera pu-

teau ele influenta cu cava pe Ruqi ? Erau ale potri-

vite pentru intelegerea simpla a unor oameni care

nu aveau un trecut cultural ca Green ? Evident ca

nu. ai nu numai Ruqii au festweia care nu le

puteau intelege cu uqurinti 9i cu atat mai putin saif

le invite, dar qi celelalte popoare cart, sA cre*tcta-

seri datorita Bizantinilo7 erau in aceeaqi sit4atie.

Deaoeea 31aviiein gerleral,au luat din b.* a L opere

bizantine, numai pe acelea potrivite cu for

Qi

;a;...Atea

www.dacoromanica.ro

Page 117: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 118 -

cu puterea for de inVelegere: Pe allele opere bizanti-

ne scrise pentru poporul de jos care nu avea prea

sulta cultura, qi ale caror aubiecte erau luate din

vietile sfinVilor, din vieaVasoimakiaLL.0 midi expli-

aaVii pioase care nu aveau pretenVia de a se ridica

p&na la cultura rafinata a clasei aristocratice. Tom

vedea el scrierile rusegti din aceasta vreme, urmen-

zi in mare parte modele bulgaregti care la randullor

bait& pe cele bizantine.

Am vazut ea liturghia ruse&sci a foot imprumutati

dela BizanI dar c& ea se facea in limba slava in ea-

re fuseseri traduce carVile sfinte de Metodie qi Chip

rile. Liwba slavA in care acectia facusera traduce!..,,

rea era un dialect ce se vorbea in Macedonia bulga-

reasca pe care ei ii cunogteau. Acest dialect a de-

venit limba slava pentru c4rVile bisericecti qi pen-

tru aceasta a fost numit liveche slave bisericeascau

eau dupe cum it numesc savanVii bulgari, wveche bul-

safe. Cand Rugii s' au apucat sa copieze cartile a-

cestea scrise in vechea slava biscriceascA, au eau-

tat evident, sa nu se departeze nici de gramatica,

www.dacoromanica.ro

Page 118: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 119 -

nici de sintaxa gi nici de vocabularul limbii aceq-

. tia, dar unit din copigtii mai ignoranVi, au inceput

sa inlocuiasci.cu elemente vii ale limbii rusegti

unele lucruriiaga el la un moment dat aceasti limbA

a devenit o limbs mixtA. Lucrul nu e de mirare;-aga

s'a intimplat la toate popoarele slave care au avut

liturghia in aceastil lidba veche slaves bisericeasca.

Aga in Serbia, Bulgaria, unde elementele vii ale

limbii, care mereu wafer& transformari, au patruns in

acest dialect in care era tradusti liturghia qi au

dat nagtere unei limbi mixte. InvataVil din ameast&

°swag causi chiar gi impart limba bisericeascrt in

vechea slava bisericeseca pura, gi a II, ve-

chea slaves bisericeasol in versiune bulgari sau ear-

beasci, sau ruseasca. In prima categoric este vorba

de limba In care au fort traduse carVile sfinte de

Metodiu qi Chiril, in a doua de copiile care au su-

ferit In limba intrebuinVata In ele, adaosuri de

elemente vii ale limbii Prin urmaro,

astfel se va prezenta limba in care vorLfi scrise ce-

le mai vechi manustrise in rusegte.

dotatI

ckpiatilul

www.dacoromanica.ro

Page 119: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

120 -

Primal° texte religioase. Cel mai vechiu manus-

anis de acesta in Rusia este un Bvangheliar numit al

lui Ostromir. Data pe care o poarta este 1056. Prin

urmare eel mai vechiu text al literaturii ruseeti -

literature ca forma bineinVeles, nu ca fond este sow:

cent text din 1056. A fort saris de un diaa Grigorie

dintiqvgogod., pentru Ostromir, o rude a marelui

cneaz Iaroalay.. Acest lucru it qtim din poslealovie

adicA din pirtea din urn& a BVangheliarului.(Posles-

lovia spre deosbbire de predoalovie, partea dela In-

ceput..)Evangheliile acestui text aunt agesate in or-

dinea in care se cites° ele in diferite Duminici ale

anului. A fost copiat acest Evangheliar, duplt Tun

text bulgAresc. Avem apoi Sbornicul lui Sviatoslav -

nu Sviatoslav eel cu expeditia din Dobrogea; acesta

a trait In a doua jumatate a sec. XI. Coatinutul a-

cestui sbornic este de fapt o traducers din greceote

In el se gasesc adunate o serie de diverse bucW.I1a

vremea aceea cum nu exists tiparul, se dbicinuia a

se Copia .tntr'un aingur opus, tot ceeace putea in-

teresa o persoana cm vroia ski -ci face o biblioteca

www.dacoromanica.ro

Page 120: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 121 .

de care sa se serveasci. Astfel se intilneso in acest

abornic pe ling& parti de retorici qi lucruri in le.

gAturk cu biserica, etc. CeeaGe este interesant

iaptul ca. Sbornicul mai cuprinde si miniaturi cum se

dbicinuia sa se fact la BizanV. Erau fAcute Cu culori

cu albusuri de out pe pergament, pe care se asezau

foite subViri de tot de aur. this din aoeste miniaturi

repreminta pe Sviatoslav cu familia sa, intro imbrA-

cAminte ce nu seamanA deloc cu cea dela Bizant. Svia-

toslav are pe dedesubt o imbrAcAminte.verde, iar dea-

supra halal de culoare albastra cu aur. Pemeile aunt

idbracate cu rosu avAnd un fel de bonete pe cap. Se

pare cA este o imitate bulgareascA mai ales GA si

partea in care 11 laud pe Sviatoslav e o traducere

din bulgAreste, traducere in care sopiattM1 s'a mul-

Vumit numai sa schimbe numirile proprii, ale Varilor

bulgari Inlocuindu -le cu cele ale stApAnului sAu.

Letopisetul lui Nestor Cea dintAiu scriere cu ea-

racter istoric este vestitul letopiseV al lui Nestor.

Cronica aceasta a fost gresit atribuiti lui Nestor.

Cel care a scris-o este un anonim al cArui flume nici

e

www.dacoromanica.ro

Page 121: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 122 -

pin& azi nu se cunoagte. El vorbegte la sfargit de

lucruii ce s'au petreout in timpul vietii sale. Traia

pe la 1091, iar cronica merge pan& la 1113. Este deoi

un personagiu care a trait In ultimii ani ai secolu-

lui II gi In primii ani ai celui al XII-lea. Despre

el nu qtim decat ea a fost calugar in vestita manistip

re Ilivra-Pecerska. Lucrarea lui este intitulata

005E(r TRENMOMI*,(Povestikea:.aallor 'care tree) .

Incepe cu unele lucruri legendare; cu acea poveste ea

re spune ca seminVele lumii se trag din cei 3 fii ai

lui. Noe , Ham ,Set ,fii Iafet vi caut apoi sa crate

neamurile care fac parte din seminViile ce s'au nAs-

cut din acegti 3 fii ai lui Noe.

Urmaregte popoarele slave vi qtie despre Inrudirea

vi obargia comuna a lor. Devi traiegte in epoca de

desmembrare a Rugilor totuqi in cronica lui ne vor-

begte despre ei ea de Vara for ca de o unitate

Prin urmare porniedela epoci legendare,cronica

duce povestirea evenimentelor panA la 1113, aducand

din ce in ce mai multe amAnunte cu cat ne apropiem

de sfargitul ei. B o lucrare de mare valoare, mai

www.dacoromanica.ro

Page 122: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 123 -

ales pentru partea dela urma. Nu qtiu data cronica-

rul a avut posibilitatea sau nu, de a intrebuinta

izvoare mai vechi.

Poets ca da caci apare dupe cum am vazut la el

textul tratattlti de_comert, citat intrtuna din pre-

legerile treOute. Muputem spun nimic in_privinta a-

ceasta mai ales ea din unele parti lipseso unele lu.

cruri, lanai neajungand manuscrisul original cicare

cea mai veche coO.e este din 1377 a unui oareoare

Laurehtiu. Cronica aceasta este baza istoriei rusgrti

cici afara de ea nu mai avem despre inceputurile is-

toriei Rusiei, decat cateva qtiri razlete qi superb.-

ciale in cronicile bizatinp,iar cronicile de mai tarLiu nu au facut decAt sa ocontinue pe aceasta. Pen-

tru not aceasta cronica este important& prinffointl

caelLeentinecele referitoare la _stra-

noqii moqtri, care apar in textul ei sub rumirea de

Acesta era numele sub care aunt cunoscuti

Romani/ in cronicile ungare, bizantine, slave,- 'tare

e un nu me generic, dat popoarelor de ginta latina.

Vissi se numeau ci Italienii.

Taloa.

www.dacoromanica.ro

Page 123: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 124 -

Voa analiza pasagiile despre noi, fiindcA aunt

cele dintAiu qtiri cu valoare precis a despre RomAnii

din nordul DunArii, cAci cele bizantina pomemeso in

special pe Valahii din audul DunArii.

Aceate pasagii ce ne priveac, din cronica zisA a

lui liestor, aunt in numAr detrei. Primul este din

partea aceea in care autorul face impArVirea poporu-

lui dup& f ii lui Noe, unde mice astfels....nDe gamin.

Via lui Iaphet se in qi Varegii, Suezii, Norvegii,

Gotlandezii, Ruqii, Anglii, Galitienii, Valahii, Ro-

manii, NemVii, Carolingii, VeneVienli, Francii qi al-

te popoare....".- Prin Romani trebue si inVelegam pe

Creci caci ei aunt socoti'i de cronici ca fiind con-

tinuatorii imperiului roman? ei insuqi nu-qi ziceau

greci ci Romei. Interesant a ca Romanii aunt puqi in

tre GaliVieni qi Roma - Bizantini. ;tin ca in vre-

mea seta Bizantinii distruseserA iRperiul bulgar qi

ajunseserA 'Ana la Dunire, e ceeace inseamnA *A erau

vecini cu Vlahii care la nord de DunAre se Invecinau

cu GaliVienii. Un alt pasagiu, care a foot mult die -

cutat este urmAtorult.n...MulVi ani in urmA, Slavii

www.dacoromanica.ro

Page 124: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 125 -

se stibiliri la Dunare, unde este acum Cara Ungurilor

gi a Bulgarilor. De aoiiSlavii se raspandirA pe punt

gi-au primit nume dup tArile unde s'au agezat....iar

cand Valahii atacara pe Slavii dela DunAre, gi se stair

bilira intre ei444Lasuprira, Slavii plecarA gi se sta-

bilira pe Vistula gi se numiri Levi. .... De aici ar

reegi ca Valahii an venit paste Slavii dela Dunare,

care ar ti deci autohtoni. Acest pasagiu a servit lui

Roesltr gi partizanilor teoriei lui Ba scoata acele

pareri dupe care Roeanii nu aunt bAgtine4i in Dacia,

ci au venit din sudul DunArii. Mai intaiu pasagiul e

inexact din punt de vedere al continutului, caci el

afirmA ca. Slavii din cauza Romanilor s'au impragtiat

in lume gi cei din nordul DunArii au plecat gi s'au

agezat la Vistula In Folonia. AdevArul e din contra

ca Slavii nu dela Du Are au plecat, ci aici au venit

gi au venit tocmai din tinutul in care cronica fi ara-

ta ca s'au agezat dupes ce i-au gonit Valahii. De ob-

servat ca aceste gtiri aunt in partea dela inceput,

adica inainte de 862, an in care am spud ca avem de

aface cu legende. Prin urmare cel dintaiu cronicar ca-

www.dacoromanica.ro

Page 125: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 126 -

re vorbeqte despre not avea in aceasti vrate a sec.

II qi XII legendare qi deci se poste socoate

ea cu mult inainte de aqa zisul Nestor, RomAnii erau

avezati aici, Mica aceastA sosire era acum o legends.

Star putea ea ea sa fie acelaq lucru cu venirea lui

Traian qi cucerirea Daciei sa fie socotitA in aceas=

tä legend& ca o nAvAlire a Valahilor.

Al treilea pasagiu povesteqte navAlirea Unguri;:.

liat:in care swat pomeniVi qi Valahii. De data aceas-

ta avem de aface cu doui 4074-1. care se cuprind in

partea in care cronologia cu o mica aproximaVie e

bunA deci qtirile sent mai puffin in situaVia de a

nu fi crezute. Pune de exemplu venirea Ungurilor la

898 ceeace nu diferA de adevAr cu cAViva ani.cu rea-

litatea...0 In anul 6.406 Ungurii trecur& pe Ian&

Kiew peste muntele care qi azi se numeqte Ugorskoye

Venind din rAsArit ei mergeau in grab& prin

munVii ce se chiamA Ungureqti ci incepurd sa se lup-

te cu qi cu Slavii eare.lotulau,acplo:_ma.

In urtA insA, Unguritgotiri pt.Valahi qi lUarA in

stApttnire aceastA Vary qi se acezarA cu Slavii in-

-

Toldhii

www.dacoromanica.ro

Page 126: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

preuna pe care ii supuseri qi de atunci Cara se chi&

ma Ungaria".

Prin urmare aici e vorba de nivalirea Ungurilor

qi de supunerea Valabilor. Muntii cei Ungureqti nu

aunt altii dealt Muntii Carpati. Dar de observat ca

cronicarul etia ca aici RomAnii erau delmai inainte

cleat Ungurii ceeace natural nu corespunde teoriei

ca RomAnii au venit mai tetrziu. Se pune mum intre-

barea 3nsa, de undo a qtiut Nestor, aca vag cum ve-

dem, despre Vara noastri. CB aceste lucruri sa fi

ajuns pans la el trebue.si fieicistat anumitetloga-

turitcare nu puteau fi deca legaturi comerciale.

Am vilizut atnd vorbeam de Sviatoslav, ca prin sudul

Basarabiei in spre Dobrogea trecea un drum comercial

de uscat care in oraqul Perejaslavetz area uncentru

insemnat de depozitare de lucruri care erau aduse

din toate partile.4i,fireqte,negustprii care tre-

ceau pe aici aveau legaturi qi cu populatiavalah5..

Patericul, calAtoria lui Daniel Afari de croni-

ca acaasta mai avem qi alte lucrari ce ne interesea.,

Astfel este alifs..".rantitul Patericon" care cuprial,

.

TA.

www.dacoromanica.ro

Page 127: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 128 -

de viettlt-imartiriletct, misionari care au propova-

duit in Rusia. Un fel de vietile sfintilor ai RusiaL

voi opri Ins& asupra a doua lucrari mai importan-

te. Una scrisa pe vremea cronicii lui Nestor qi alta

mai inaiute ceva. Dnaeste nCalatoria igumenului Da-

niel in tare sant& ". Daniel era de fel din Cerni-

gov qi a facut o calAtprie la Ierusalim, in aceasta

vreme in care tocmai se diduse libertate sa se fee&

pelerinaje la locurile sfinte, In vremea primpi cru-

ciade din 1096. Acest Daniel care a pornit spre le-

rusalim Insotit qi de alti pelerini s'a apucat qi a

facut un fel de descriere a acestei calatorii, pome-

nind in ea qi pe cruciatilca qi lucruri din regatul

Ierusalimului infiintat de aceqtia In Palestina,ara-

tand gi pe regele lui care acum era Baldouin, al

doilea rege cruciat la Ierusalim.

Din nenorocire,calatoria lui in fruntea Drujinei

care-1 insotea nu o Incepe el dealt din momentul in

care a pus piciorul In Palestina. Astfel ca nu gitia

pe unde a trecut in drumul for acegtipelerini ruci.

Cred ea au mers pe mare dela gurile Niprului, prin

MA

www.dacoromanica.ro

Page 128: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 129 -

ibrea fleagral la Constantinopol, de unde appi la /e-

rusalim. 0 descriers naiva, plina de meticulozita-

te - arata gi distanta ce trebuia parcursa dela o

ruins la alta. Se vede cu ugurinta dorinVa pe care

o avea de a nu scapa nimic din lucrurile acestea ale

locurilorloriacareigi petrecuse ItiaVa Mantuitorul.

Vede toate locurile sfinte importante; temnita in"

care a fostinchis Mantaitarul,pegtera lui loan Bo-

tezatorul gi foarte frumos descrie obiceiul acela

care e ci la not al sfinVirii apelor In ziva Bobo-

tezei, in care se arunca cruces in apa. Dar el vi-

ziteaza gi alte locuri,nu numai Ierusalimul. Aetfel

vede Betleemul Galileii, muntele Tabor,etc., gi ra-

porteaza o multime de legende.

Sfaturile lui Vladimir Monamah. A d oua lu-

crare e datorita unuia dintre cnezii ruci gi anume

lui Vladimir Monomahul. Eta scris o serie de sfa-

turi*catre fiii sal, aratandu-le cum sa domneasca.

Aceet obiceiu, de a lase. scrieri in care urmagii

erau sfatuiti cum sa. domneasca sau sa se poarte,

Fasc. 9www.dacoromanica.ro

Page 129: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 130 -

erau foarte obicinuite la Bizantini gi sub influenta

for au facut gi Rugii. V. la not lui Neagoe Basarab

i se atribue acelag lucru - sfaturile catre fiul sau

Teodosie, dar se gtie ea nau Post scrise de el, ci

de un calugar. Aceasta lucrare a lui Vladimir Monomaw

hul s'a paztr&it'la sfargitul cronicei lui Nestor ata-

gata de copistul respectiv. Incepe foarte pitoresc-..

acifind ma aflam culcat intr'o sanie mA gandeam la au-

fletul meu"... aceasta o facea el cu ocazia vizitelor

pe care le facea prin imperiul sau, care fiind foarte

intins trebuia sa parcurga maxi distante cu sania. Ce-

le mai multe din sfaturile sale sunt cu caracter reli-

gios.,,Fiti blanzi, ajutati bisericile" etc., dar Bunt

gi sfaturi politice. Be lauda cu cAlatoriile sau oste-

nelile gi greutatile intfampinate timp de 30 de ant. A

facut 80 de calatorii, in care se cuprind misiuni di-

plomatice (solii) rashoaie, sau inspectii administra-

tive.A incheiat 11 tratate gi a facut multe vanatori.

Spune-eat "am invins Drujinele meld- pe ,Polovtift,

aratand luptele avute cu Peeenegii.A ajuns in solii pa-

cu

www.dacoromanica.ro

Page 130: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

131

n& in Silezia - care atunci era locuita dd Slavi -

gi it Boemia. Acestea suet pe scurt evident - lucr&-

rile literare din perioada KiewianA, pe Ling& acel

.Tantec al polcului lui Igor" care e pus ins& la in-

doia15..

Prele erea IX-a

Luni 10 Ianuarie 1938

AILI21111111,122EILILILOS4A2 la Mew.

Influenta bizantina. In lectiunea trecuta

am aratat care a foot migcarea culturala in statul

rusesc, in epoca Kieviand. Cu acest pl'ilej am con -

etatat doua lucruri mai importante in privinta cul-

turii rusegti. In primul rand am vazut ca avem de

a face cu o adanca influents bizantina care in mare

s'a manifestat gi prin intermediul Bulgariei, numai

direct. Va amintiti de traducerile de texte in ru-

segte facute numai cu mici schimbari de limba, din

bulcaregte. Influenta aceasta bizantina se admite

- -

www.dacoromanica.ro

Page 131: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

132

chiar in productiile socotite ca originale rusegti

In al doilea rand se constata ca aceeag influentaJ

pe care am Easit in operile literare o gasim gi

in operile de arta.

Se poate epune gi pe drept cuvant, ca arta

este cea mai pretioasa dintre productiile culturii

vechi rusepti./t'a fost original& fireptei influen

Va bizantina se vede pi aci, dar aceasta nui sea:-

de valoarea caci ea are pi parti de puternica ori

ginalitate. Cagi literatura, arta ruseasca este in

fluentata de credinta, de religia ruseasca, singu

relemonumentealeartei rusecti fiind bisericile,

manastirile, ridicate pentru slava lui Dumnezeu.

Poate vor fi fost ci alte opera de arta in vremea

aceasta, nu ni s'au past rat ins& in afar& de por

tretele pomenite cand a fost vorba de sbornicul lui

Svigtoslay.

Arta bizantina a avut 3 marl perioade: Pri

ma este pe vremea lui Justinian. 0 epoca in care

arta bizantina caracterizata prin opere de mare

- -

www.dacoromanica.ro

Page 132: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

133

valoare aristica, aga cum ne arata vestita biseri-

- azi moschee Sf. Sofia din Constantinopol. In

aceasta epoca podoaba interioara, ara mozaicul pen

tru care cauza cladirile cost au destul de scump.In

fluenta acestei perioade a artei bizantina se vede

gi asupra operilor apusene ca spre exempla la Rave

na unde.avem biserica San -Vitale. Dar pe Lang& mo

zaio in aceasta epoca, se mai intrebuinta ca mate

rial de podoaba gi marmura. Aceasta perioada am

spus ca e pe vremea lui Justinian, deci in secolul

al VIlea. 2a, astfel, n'a putut deci influenVa

cu ceva arta ruseasca, fiindca in vremea aceasta

Rusia nici nu exista.

A doua perioada a artei bizantine, este a

ceea ce infloregte pe vremea dinastiei "Macelone

nen care a guvernat la Bizant 'Ana in apropiere de

Cruciate, deci pana prin sec. X gi XI. Aceasta es

te perioada care corespunde cu laVirea influentei

gi in regiunile Rusiei. In aceasta perioada se con-

stata in arta bizantina, un spirit mai sever. Dum

-

ca

-

r

www.dacoromanica.ro

Page 133: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-334

nezeu nu mai e reprezentat ca un pastor bland, ci

ca un om sever, care amenint& lumea, amintindu-i

pedeapsa care va veni, Expresia figurilor e mult

mai gravy gi mai realist a.

Acest lucru se vede a fi o caracteristica gi

a primelor opere rusegti. Deci din vremea aceasta

a secolelor al XI-lea gi al XII-lea incepe cu adeva.

rat influenta Bizantinilor in arta ruseasca.

A treia perioada a artei bizantine este ace-

ia din vremea Paleologilor, care cu unele mici in-

termitente au domnit pans la 1453,cand Constanti-

nopolul e cucerit de Turci. In aceasta perioad& apa.

re o influent& occidenta16, se vede mult mai mult6

migcare, deasemenea mai mult& expresivitate, ca

spre exemplu la not mint vestitele fresce dela bi-

serica "Domneaschn dela Curtea de Argeg.

Caracteristica aceasta o apropie de arta i-

taliang. Prin urmare perioada a doua e caracteri-

Oat& prin acele figuri cu aspect de seriozitate,

de gravitate excesivd, de constructii de marl. pro-

www.dacoromanica.ro

Page 134: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 135 -

porVii,cum este biserica dela Tafril de langa So-

fia - ci care a influenVat cea dintaiu Rusia. Carac-

teristica bisericilor bizantine este aceea ce a nu-

mit un istoric, cruce deasupra cu o cupola. Cu site

cuvinte bisericile bizantina au caracteristic fap-

tul ca cunt construite in forma de cruce; avand sa-

nul cu parti iecite in afar:, tar deasupra o cupola

de multe on foarte mare. Atilt planul acesta 'in

forma de cruce cat si cupola, au fost adoptate de

Rugi in construcVia bisericilor lor. Mai tarziu Ru-

cii au adus unele modificari, ajungand spre exemplu

in constructia cupolei sa-i dea acesteia forma de

ceapa, cum a fost caracterizata de unii istorici.

Pe dealta parte insa, in arta bizantina

un rol importante decoratia,facuta, in vremuri-

le mai vechi, prin diferite materiale colorate,de

pilda marmura verde, albastra,etc. Mai tarziu sta

inlocuit prin picturi sau mozaicuri, reprezentand

figuri din "Noul" sau "Vechiul Testament". In aceet

spirit avem cladiri gi in Apus ca renumita catedra-

1a din Italia San Marco, influentata puternic de

joa

ca

www.dacoromanica.ro

Page 135: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 136 -

arta bizantina. Cum mozaicurile costau prea mult ci

deci nu toate bisericile puteau fi facute cu marl

cheltueli, atunci a Post IntrebuirVata pictura al

fresco. Aceasta este o pictura facuta pe tencuiala

Inca in momentul cand aceasta nu este uscata, ci

destul de umeda pentruca sa se poata combing mate -

rialul intrebuin-Vat la pictura clitencuiala, in aga

fel Inca tencuiala sa fie una cu pictura. Frescele

nu aunt altceva deci, decat tencuiala pictata inain-

te de a se fi uscat. In acest caz pictura nu se mai

poate gterge dealt ()data cu caderea tencuelii.

La not cagi in Bulgaria nu s'au putut face

mozaicuri. ci, numai fresce, fiindca ele costau mai

Aceste fresce bisericegti reprezentau lu»-

cruri din vie-Vile sfivVilor sau fapte din Evanghe-

lie. Erau facute cu scopul de a servi celor caret

nu gtiau sa citeasca, sa cunoasca macar aetfel con-

Vinutul cartilor efinte. S'a spus ca pictura bizan

tina reprezinta pe our intr'un fel ascetic, supus

unor priva-Viuni care-i aunt redat6 prin figura a-

ceea panda gi printr'un trup la care in primul

putin.

www.dacoromanica.ro

Page 136: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 1,7 -

rand to izbegte slabiciunea. In realitate arta bi-

zantina nu are pretends de a reprezenta in mod rea -

list figura omeneasca, ci are un rol decorativ;ace -

sta e scopul ei gi aceasta4;aste adevarata valoare.

Cu asemenea rol pictura bizantina a patruns si in

arta ruseasca a epocii Kieviene. Dar gi asa zisele

arta minore bizantina - in realitate nu exists ar-

ta minore gi arta majore - au patruns la Rugi prin

acele mica obiecte, cruciuliti, icoane, etc., tot

in legatura cu vieata religioasa.

Centrele artistica rusesti. In arta ruseasca

avem 3 centre mai mars: Primul si cel mai mare a

fost cum era si natural capitals primului stat rus

Al doilea centru a fost la Novgorod ceva mai

la Nord de Kiew gi in care stim ca s'a scoborit pen-

tru prima oars Varegii. IA Novgorod a fost o repay

Mica gi acest crag insemna in aceste vremuri ale

istoriei Rusiei, un centru foarte mare din punct

de vedere comercial. Ylind foarte bogat el, acest

centru cbmercial a putut srt-gi permita luxul de a

- tievul.

www.dacoromanica.ro

Page 137: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 138 -

crddi monumente fastuoase.

Al treilea centru este cel din regiunea zisd

a oragelor Suzdal gi Vladimir, regiune", care era

mai departe de drumul cel mare de comei'V care strd-

batea Rusia, in tinuturile de pilduri se intindea a-

ceasta. Aici s'a desvoltat o arty mai modesty dar

cu vault mai originals.

Monumentele. Intre monumentele cele mai in-

semnate care ni s' au pastrat din aceasti epoca a

artei rusegti, este catedrala Sf.Sofia din Kiew ca-

re a font inceputd in anul 1037 pe vremea lui Ia-

roslay. Se vede chiar dupd nume ca e o imitaVie du-

pd aceea din Bizant, evident elementele fiind din

epoca artei bizantine din perioada a doua, deci dir

sec. XI. Are forma bizantind de cruce cu partea

centrals aga dar 16Vitd, cum este ci la noi, iar

deasupra cu o cupola principals, pe care dupd obi-

ceiul bizantin in interior se pitta "Domnul nostru

Isus Hristos", din care cauza ea se numegte cupola

pantocratorului - atot puternicului prin for-

ge ei reprezentdnd cerul. Sf- Sofia din Kiew are

www.dacoromanica.ro

Page 138: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

139

ca material intrebuinVat gi motaicuri, dar cele mai

multe biserici rusegti din aceasta vreme aveau fres-

co. .aceasta biserica, in decursul timpului, a su

ferit transformari radicale care au daunat stilului

ei gi eel mai mare rau i 1a facut un roman, e vor

ba de Petru Movila. In sec. XVII, acesta a izbutit

sa capete dela Poloni sub care Ucraina era pe vre-

mea aceea dreptul de a fi redata ortodoxilor gi

de bucurie s'a apucat s'o restaureze. Dar acum in

sec. al XVII-lea, nu mai era mediul sfargitului sec.

al XIlea, aga incat a Post restaurata introducdn

duse caractere din acest secol.

S'a intamplat cu aceasta biserica, ceeace

s'a intamplat gi cu biserica lui Neagoe. Basarabt

dela Curtea de Argeg. Cu toata renovarea facuta

dupd etilul sec. at XVIIlea, a mai rams ceva din

vremea veche a acestei biserici. Ea are un fel de

coridoare cu scarf, care duc in sus epre cupola,

nu prin interior. Aceste coridoare sunt acoperite

4i ele de fresce. Aceste fresce sunt de mai mare

valoare chiar decdt pictura, fiindca aceasta o

www.dacoromanica.ro

Page 139: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-140-

cunoagtem dela Bizant, caci erafdcutd dupes tipic;

adicd propria inspiratie a pictorului nu putea sa

lucreze, cdci el trebuia sa imite numai cleat mode-

lul care-i aratd ca aici trebue sd fie cutare sffint

ce trebue facut astfel, dincoace altul gi aga mai

departe. In partea aceasta profand, din afar insd

nu mai cerea nimic tipicul gi atunci in reprezenta-

rile acestor fresce intrd foarte multe figuri pro-

fane. Diferite jocuri sunt reprezentate, intreceri

intro atletii armate ce merg la rdzboiu cu conducd-

torii 'or, circul gi amfiteatrul, curtea domneascd,

etc. Aceste scene civile sunt foarte pretiosse.,

fiindcd ele swot unice reprezentand scene din viea-

ta profanes gi ajutd la cunoagterea ei.

La llovgo±od avem de asemenea o biserica im-

portanta, este biserica Sf..intonietinspecialsadia-,

tint laram4. ale 'adettei impodobite Cu

figuri. Intre alte figuri ce se vdd aici este gi

aceea a Sf. Ilie cu carul sdu ridicandu-se la cer.

Influents occidentals se resimte asupra acestei bi-

portile bided cide

www.dacoromanica.ro

Page 140: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 141 -

serici §i ea vine desigur dela oragele germane spre

pilda Magdenburg, cu care se facea convert.

In regiunea dinspre marile paduri, influen-

tele strdine se simt mai putin, originalitatea po-

porului rusesc fiind aici mai distinctd.

Toate cladirile de aici sunt foarte inalte

ci construite dintr'o piatra alba. Deasemenea in-

treg exteriorul bisericii are o multime de sculp-

turi, arabescuri flori, care sunt datorite desi-

gur influentei orientale de exemplu datorite celei

sasanideo - in arta persand existind elemente de

linii geometrice, care formeaz6 un adevarat covor

cum se int&lnegte gi in regiunea aceasta a Rusiei.

In aceste ornamente se pot vedea cateodat6

gi reprezentAri de animale, de cavaleriotc., avand

prin aceasta o forma deosebitd gi am putea spume,

cu totul originalfi. i in ceeace privegte executia

figurilor in fresca ruseasca avem o parte de origi-

nalitate. Spuneam ea figurile bizantine erau inex-

presive, mai mult ornamentale sau cu expresii gra-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 141: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-142

ve; in arta ruseascd avem expresii mai apropiate de

cele vii, expresii care cu adeva'rat pot fi socoti

te drept portrete, nu f6cute dupd gablon. Trdsgtu

rile figurilor rusegti sunt realiste, cu linii a

done trasate, poate ca artigtilor chiar le vor fi

pozat oameni pentru executareil acestor opere.

Portrete de acestea de foarte mare valoare

se gdsesc in special in biserica din Jurie (Dorpat),

Dreptul vechiu rusesc. Pentru a completa a

cest capitol al culturii rusegte, sd trecem acum

gi sd spunem ceva gi despre dreptul vechi rus. In

literatura veche ruse s' au pdstrat nigte texte, ca-

re ar putea fi socotite drept codice de legi. De

obiceiu se spune ca e un singur text din acest co

dice, in realitate sunt dour' textes unul este mai

scurt gi mai vechi, cenlalt are mai mult articole

gi e ceva mai nou. Acest text de legi este numit

in limba for Ruskaia Dravda, adicd dreptul rusesc.

Cea dintaiu forma sub care ni sea pdstrat acest

text gi care numdra 43 de paragrafe de justiVie

www.dacoromanica.ro

Page 142: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

143

cealalta are peate 100 este intercalate in croni

ca dela Novgorod, in care se spune ca a fost o le

ge data de Iaroslay. In privinta aceasta au existat

multe discutii. Istoricii mai vechi au luat drept

bung afirmatia cronicei dela Novgorod, spunlind ca

nu e deloc exclus acest lucru fiindca in toate eta -

tele la un moment dat au aparut ase.menea suverani

care au codificat diferitele obiceiuri penale sau

civile aceasta e penala pentru a se putea im

parti cu mai multa competinta dreptatea. Acum acea

sta parere a fost abandonata de istorici. S'a ara

tat di de fapt aceasta nu este o legiuire oficiala,

ci mai de grabs este o adunare de obiceiuri popu

lare, de masuri luate in trecut de autoritatile re

ligioase, hotariri domnegti, care toate au fost

stranse pentru uzul unor particulari sau pentru ma

nastiri; pentru ca acegtia sa aibe cunoatinta de

cum trebue sa procedeze in cutare' sau cutare caz.

Aga dar colectia aceasta ar avea un caracter

privat gi nu oficial.

- -

-

- - -

-

www.dacoromanica.ro

Page 143: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

144

Firegte ca aceasta nui scade cu nimic din

valoare, cdci ea cuprinde o serie de obiceiuri ju

ridice de care se Vinea seama in societatea intrea-

gd ruseascd. Trebue sd vd atrag atenVia di in a

ceastd lege nu Osim deloc influenVa bizantind,cu

toate ca neam putea agtepta la acest lucru, dat

fiind faptul ca acegtia au avut pe cei mai vestiti

legiuitori incepand cu Justinian, gi mai ales ea

Vdrile din Balcani gi deci gi Bulgarii dela care

Rugii au luat multe texte literare, fuseserd adanc

influenVati de dreptul bizantin.

Deasemenea not in pravilele lui Vasile Lupu

gi Matei Basarab am suferit aceasta influentd. In

Ruskaia Pravda nu gdsim legile bizantin, ci este

o codificare a obiceiurilor slave populare gi a ho

tdr&rilor ,unor printi sau cnezi deai lor.

Exist& in aceasta legs o mdsura ce se spun

ca a fost luatd de fiii lui Iaroslav, care cu toate

ca se luptau intre ei pentru mogtenire, au fost de

acord sd inlocuiascd vechea vPndetd, razbunare per

sonald a familiei celui ucis, impotriva fdptaguluitwww.dacoromanica.ro

Page 144: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

145 -

cu o amenda, in favoarea statului'. se vede clan

ca amenda era incasata de stat gi era platita de co

munittea intreaga a satului, in caz ca se Etna rau

facatorul. Cu alte cuvinte &legi intr'un sat era cinw.

va criminal, toti plateau pentru el. Acest obiceiu

juridic luat probabil din cele vechi slave a Post gi

la noi, gi se numea dupe cum ne arata documentele

ndusuRVbina" termen slay care inseamna a nierde su

fletul, adica a omori. Deasemenea oe veds in legea

ruse cum era fAcuta judecata. Printul in fruntea dru

jinei sale judecau pe impricinati, aga cum la noi fa

cea gi domnul in fruntei divanului sau. Judecata ti

nea socoteala de diferentele sociale, caci nu erau

toti egali in fata legii. Bobilii erau favorizati gi

de omorai un asemenea aristocrat, atunci pedeapsa e

ra mai mare. Acest lucru e interesant fiindca de aici

se pot vedea gi clasele sociale care sunt ingirate

cu acest prilej.

Este de fapt aingurul document pentru ace8t

lucru.

Fasc, 10

-

$i

www.dacoromanica.ro

Page 145: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 146 -

Interesant este faptul ca ni se dau pi cazuri.

De exemplu exist& un articol care spune ca locuitorii

din cutare sat au fost pedepsiticu atatea astue?iindc'd pe teritoriul ler au fost omoriti doi oa -

meni, etc.

Deci se observes in cultura ruseascd din acea-

sta epocd un fond sla' accentuat, peste care Oa su-

prapus influenta bizantina,

Cultura aceasta, care a dat atiltea opere de

mare valoare nu numhi la Bizant dar pi in Balcani sau

in Apusul Europei a dat pi in Rusia - pe lAnga crecti-

narea pi ciVilizarea poporului rus - opere de valoa-

re deosebitd. Dupes caderea Kievului legalturile cu Bi-

zantul insd, decad pe incetul, pentru a inceta apoi

and statul rus va intra sub stapInirea Tatarilor In

care vreme pi Bizantul Incepe ea se clatine pand card

pi el va adea. In vremea aceasta deci evenimentele

de ordin politic nu mai permit relatii de nici a na-

tura pi deci nu se mai poate constata nici un fel de

influent& bizantina deacum incolo asupra Rupilor.

--- 000- --www.dacoromanica.ro

Page 146: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-147-

Prelegerea X-a

&Lca

Miercuri 12 Ianuarie

klgzjasari_ttiNord In ultimele

doua lectii am intrerupt descrierea evenimentelor po-

litice din istoria Rusieis ca sa ne ocupam cu cultura

.ruseasca din aceasta vreme. Sa reluam acum firul ace-

etor evenimente gi sa-1 ducem mai departe. Ramasesem

la caderea Kievului care am spus ca a avut loc in

1169. Epoca cd-ameaza e caracterizata prin destrama-

rea statului Kievian gi aparitia a o multime de sta-

tulete mici. Una din cauzele decaderii acestui stet

ci a aparitii micilor gi numeroaselot statulete este

in primul rand ruperea legaturilor comerciale cu Bi-

zantul. Caci ()data cu decaderea comertului a inceput

sa se formezeAn Rusia o vieata cu caracter localsin

care locuitorii unei regiuni au inceput sa se multu-

feudal a RI (cec.XII -XIII)

www.dacoromanica.ro

Page 147: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-148-

meased numai cu ce produceau ei gi pe incetul aetfel,

nemai avand leghturi cu altii, au ajuns a forma mici

statulete cu conducdtorii for respectivi. Daces din a-

ces; punct de vedere al vietii ue stat Rusii au 'avut

de pierdut, In schimb s'au dosvoltat din alt punct

de vedere,gi anume al colonizdrilor.

Slavii au iiceput s& caute not debugeuri de

vieatd, in alte regiuni, inspre tinuturile paduroase

unde tax inceput sd se ageze.

0 cauzd a colonizdrilor este eocotitd de u-

nii istorici gi lupta pe care Slavii au trebuit sa o

duce in contra ngivalitorilor, care i-au fdcut totugi

pe Sltvi sd se tragd din feta for inspre regiunile

Nordice, care erau mai ferite. Dar aici aveau de afa-

Cc, cu tinuturi cu totul deosebite din punct de vedez-

re al naturii de tale din fostul stet Kievian. FiLman-

tul e argilos $i prost pentru agriculture, pe mari

intinderi plidurea era atotrstapdn4, car drumurile de

apes cunt cu milt mai mici d3cdt tale de undo venise-

rel. Dar pe incetul'eolonistlA1141 ajung la Volga su-

-perioard gi In regiunile Moscovei c4re trebuia mai

www.dacoromanica.ro

Page 148: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

149

tArziu ea ajung6 central cel mai insemnat al Rust-

lor, dar care acum poate ca nici nu exista sau

chiar daca exista va fi Post vreun sat neinsemnat

care nu este pomenit de nici o cronica din epoca

aceasta a secolelor XII ski XIII. S' au format in a-

ceste regiuni o mulVime.de state in jurul unor ora

te mai insemnate.

flaIele din regiunea Suzdal Vladimir

Rostov. Astfel avem oracul Vladimir dela R. de Yoe

cova. .,poi in apropierea aceetuia orasul Suzdal,Pe

un mic loc la N. E de Moscova se afla Rostov care

nu trebue confundat cu cel dela Mares, de Azov,dela

varsarea Donului. Mai spre NJ de Moscova avem ova

sul Prin urmare in aceasta regiune sea desvol-

tat o serie de orate de acestea care au ajutat la

infiinVarea statului rue. Chiar cronicarii fac o

mare deosebi,re in cronicele for intre regiunea pe

care o numesc "tronul de auxin dela Kiev si aceasta

dela Nord. Ocupatill,; de capetenie ale locuitori

lor de aici, din Nord, erati in primul rand apioultura i(crecterea albin-lor), vAntitoarea,scostrea

-

- -

Tver.

-

1.5*

www.dacoromanica.ro

Page 149: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 150 -

pinei dirt brazi pi transformarea lemnului in arbuni.

Pe unde erau luminicuri se ocupau pi cu agricultura.

Pe incetul aceste principate s'au ridicat mai pre,.

sus de Kiev. Poporul finic de aici a fost la randu-i

denationalizat pi inglobat Slavilor care erau mai nu-

meroci. Dintre principii din aceste regiuni, cu rol

mai important evident, voi pomeni numai pe unul sip-

gur, pe Andrei Bogoliubski, numit astfel fiindert re.

pedinVa lui era la Bogoliubov care in traducere ar

Insemna "Dragostea lui Dumnezeu". Se numea astfel a-

cest orap fiindca venind ()data dela Kiev cu o icoana

sfAnta, s'au oprit aici, de unde nu a mai fort chip

ea fie urnitil icoana pi atunci Andrei Bogoliubski

pi-a facut aici repedinta ca sa facgt pe vole lui Dum-

nezeu, De fapt capitala ea era la Vladimir. Printul

Andrei a avut'legalturi pi cu Bizantinii cfirora le-a

cerut pi un mitropolit. Andrei Bogoliubski este ace-

la care ajutat pi de alVi principi, a distrus Kievul

in 1169. Regiunea aCeasta are deci o important& poli-

tics ;oarte mare, pentructi de scum incolo aici va fi

central puterii politico a statului rusesc, mai ales

www.dacoromanica.ro

Page 150: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

151

dupa ce se va ridica aici Moscova.

ReRimul feudal.Ceeace este interesant.e fap-

tul ca din ce in ce se vor face sub impartiri ale

stap&nirilor politice gi in aceste regiuni. Mall is-

torici au numir aceast6 vremes epoca apanaRiilor.

Se gtie ca apanagiile erau teritorii ceda

te de principii domnitori unor membrii ai familiei

sau chiar la particularis pentru a fi un fel de gu

lrernators ca in Apus. Spre exemplu Burgundia era un

apanagiu al regilor Frantei. Tot aga gi aici in re

giunile acestea unele regiuni au capgtat asemenea

guvernatori, care insa incep sa se declare indepen

denti. 0 asemenea mica st6panires neimportantasce.

data spre guvernare de un principe se numegte la

Rugl'udel sau feuds cu alte cuvinte. Aceasta spre

deosebire de Viputurile in felul judeVelor guverna

te de funcVionari care erau nurniVi volost. Cu vre.

mea fiecare din u_ dele devenisera autonomes iar gu

vernatorii stElpAni deplini, batand chiar monedispu

teau sti judecessii ridice castes sa perceapA impozi

tesetc.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 151: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 15i -

Dupa. cum se vede, era o organize0.e feudalg,

ca in Apusul Europei. 0 altd caracteristicg a feuda-

litgVii este tendinta de reunire a acestor feudearir

aceea ca cal mai mici prin omagiu se supuneau suzera-

nului dupes indeplinirea unor anumite forme. Acest lu-

cru se gasepte pi in Rusia, numai ca nu se intglnegte

forma in care se facea omagiul ca in Apus. Aici suet

un fel de confederaVii in care feudele mici se pun

sub protectia principilor marl. Se poate deci spune

cg pi in Rusia a existat o 6ituavie feudal ca in

Apusul Europei, fiindcg pi aici au fost aceleapi cau-

ze pi imprejurgri politice, care le-au determinat in

Apus. Vieata economics izolatd - autarhia ngvg-

liri de barbari - la Rupi, Cumanii ce le intglnizi

in Apus au existat pi in Rusia.

azgorodul si coloniile lui. Un alt aspect

al Europei feudale a fost acela al oragelor, centre

independente, cu organizaVie comunalg, cum erau Lou-

vain, Venetia, orapele hans©i germane,etc., adic& pe

lemgg vieaO feudal:de care era rural& avem pi o viea-

tg urbang, vieaVa comunelor. Se intalnegte pi aceaeta

-

www.dacoromanica.ro

Page 152: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 153 -in Rusia.

Cea mai caracteristica este aceea a oragu -

lui Novgorod, intemeiat de Varegi. Avem aici o age-

zare comunald foarte importanta, fiind pe drumul

cel mare al Varegilor, care ducea spre Gracia,.

Chiar dupa ce Kievul a decazut, Novgorodul gi-a pa-

stratimportanta gratie comertului ce facea cu in-

sula Gothland, in Baltica, unde era oragul Visby,

azi al Suediei, gi in care multa vreme erau locui-

tori gi Slavi. Oragul este acum parasit. Aici era

un centru comercial dare facea legatura cu Germa -

nia. Novgorodul care facea negot in special cu vi-

nuri, bldnuri, etc., avea o organizatie ca ci ora-

gale din Apus cu care avea legaturi, adica avea or-

ganizatie autonoma gi a batut chiar moneda. Rolul

principal al conducerii deci, it avea comunitatea

locuitorilor. Malta vreme a Vinut de Kiew, dar apoi

a devenit autonom iar principele eau atat de pu-sAna

importanta avea la canna Novgoroduluj incat i e'a

zie "Sugaciulft. Adevaratul conducator era posadni-

cul - dela posada cartier - care la inceput fuse-=

www.dacoromanica.ro

Page 153: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

154

se ca funcVionar al principelui din Kiev. Odata cu

desp&rirea de Itiov, posadnicul incepe sa fie de s

cum ales de locuitori eau mai bine de Consiliu care

era alcgtuit din douI feluri de nggustori. Cei mai

bogati alcatuiau un consiliu restrans ce conducea

treburile, car pe Ungd acest Consiliu mai existar

gi unul general la care luau parte ci negustorii mai

mica, mai sAraci pi care se numea soviet,care nu in

seamng aitceva decAt sfat, adunare.

Dupe: cum vedem in Novgorod se desparVise o

aristocrat-L.2123.1=1g care avea mai multa putere de

Cat negustorii de jos dupg cars veneau gi tgranii

supugi, cars alcatuiau ceeace se numea clasa "oame

nilor negrii". Deci gi in Novgorod avem de a. face

cu o situaVie asem6n6toare cu cea din oracole din A

pus, spre pilda Venetia, unde din negustori se for

mase o nobilime care ea singur6 it alegea pe condu

cator, pe Doge. Poate fi aici o imitatie dupes Apus

date fiind legitturile cu Germanii. Novgorodul nu are

importanV6 numai din punctul de vedere al comertu

lui, ci el a jucat un rol insemnat gi din punctul dc

www.dacoromanica.ro

Page 154: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 155 -

vedere al colonizdrilor gi poate ca el are cel mai

important rol in aceastd privintd.

Aqezdrile de colonigti in alto regiuni,erau

facute la inceput Cu scopul de a face negot, dar pe

incetul coloniile comerciale au devenit agricole.

Cei dintdiu care au atins Neva - unde mai tarziu se

va nagte Petrogradul, - au fost Novgorodienii. Tot

ei au fost primii care au ajuns .1a PUkow spre

Apus, ins& cla mai insemnatd colonizare a Novgorodu-

lui a fost inspre RAsarit. Aproape de Novgorod se

and izvoarele fluviului Volga pe-care cobord4d, la

vArsarea rAului Oka In Volga - au format oragul

Nijni-Novgorod adicd Novgorodul de jos, la 1220.A-

poi colonizarile s'au intins spre Urali unde au for.

mat Wiatka iar mai la rdsdrit este oragul Perm .Cu

toatA aceasta desvoltare, care forma una din cele r

mai maxi colonizAri spre Rdsdritodacd ne Ondim la

mijloacele cu care s'a facut, oragul Novgorod a in-

ceput BA decadd din cauza tdierii drumurilor de co-

rnett cu BiZautul gi cu oragele dela M.Balticd.

,

www.dacoromanica.ro

Page 155: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

156

M.Balticd cei care iau impiedicat pe Novgorodieni

au fost Cavalerii purtatori de Spada agezati cam

prin Estonia gi Lotonia de azi, la 1201, gi care au

prejudiciat dacd nu mai mult, dar mdcar in aceeag

mdsurd gi Polonilor prin ocuparea gurilor Vistulei

(Teutonic) gi a regiunei amintite. Cu Cavalerii pur

tdtori de spadd Rugii au avut lupte crancene =lta

vreme, intre care una la Dorpat unde se and un orag

mic rue anume Juriev. bovgorodienii numiti cu cei

din ora4u1 Suzdal gi sub comanda unui principe anu

me Alexandru Nevski adicd dela Neva , au reugit

86 cagtige o eerie de victoria contra acestor Cava

leri gi a altor dugmani din aceste pd.ri, contra

Suedezilor.

Rusia dela Halici. Mai nea rgmas acum sd ne

ocupam de o a treia regiune a Rusiei, de cea apusea

nd. In vremea Kieviand Rusia se intindea gi asupra

unui teritoriu care azi este al Poloniei gi anume in

GaliVia Volhinia. In aceste regiuni Rugii au fost

in contact cu Litvanii care mai tdrziu s'au unit

cu Polraii. Ei stdpdneau numai ;artea de Rasarit a

gi

www.dacoromanica.ro

Page 156: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

157

Galitiei impreup& cu Lembergul. Regiunea se numegte

GaliVia dela numele oragului Galici sau Halici,aproa

pe de Nistru gi care devenise centrul unuia din prin

cipatele despartite dela Kiev. Acest statulet, pome

nit pe la 1120-1230, are legaturi cu regiunile in ca

re mai tarziu s'a desvoltat principatul Moldovei.In

epoca aceasta, apare un principe dela Halici, care

poarta o porecla ciudata, in cronicele rusegtiodand

nagtere la confuzii, e vorba de principele Ivanco

Rostislavici Berladnik. Unii ietorici, exemplu

Hagdeu, au socotit ca porecla vine dela numele de

Berlad, Berlad, gi deci el ar fi stapanit gi regiu

nea Barladului, din Moldova. In cronicile rusegti

(in aceea zis& dela m&n&stireanInvieriin Voskre

senskaia) exist& o povestire despre el in care lu;-

crurile stau astfel. Ivanco Rostislavici fusesd la

un moment dat inlaturat dela Halici, dar In 1144

izbuti sa reia dela Kiev. Haliciuloinsa pentru scurt

timp, cad. in 1155 e iaragi izgonit. Gronica zice aga

despre chestiunea in legatura cu Vinuturilerollove

www.dacoromanica.ro

Page 157: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 158 -

ne. "In acel an (1159) Ivan Berladnik a plecat dela

Iziaslav (al Klevului) in camp cu Polovtii (Cumanii)

gi a mere cu Polovtii o sutg de oameni la cetatile

dela Dunare gi aci la Dunare a prgdat magaziile gi a

luat multa mail% si a napgstuit pe pescarii din Ha -

liciu".

Iziaslav aMintit aici este principele Kievu-

lui din acele vremuri.

Deci acesta e pasagiul care arata a Ivanco

a navglit in pgrtile dela Dunare, unde erau magazii

cu mgrfuri, cand nu mai era print la Halici, unde -

fapt intereeant sunt intalniti pescari de ai Bali-

ciului, adicg dint re aces care aduceau pegte prins in

lacurile Ialpug, Catalpugotc., par e greu de spus da-

ta de aici trebue Eta tragem concluzia a Moldova In

aceastg vreme era supusa -Haliciului. Fapt sigur este

doarte atat, a existau leggturi comerciale. Aceastg

privestire, insg, a degteptat imaginatia unor istorici

gi astfel apare in istoriografia noastrg o diploma

din 1134 a lui. Ivanco Rostislavici Berladnic ( dar

care nu se potriveste cu data de 1155 - 58 cand e in-

www.dacoromanica.ro

Page 158: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 159 -

tiLlnit la Dundre).

Prin acest document Ivanco (Id oragului 1,7esem-

vriA --agezat intre Burgas gi Varna - dreptul ca ne-

gustorii acestui orag ea vind in principatul s'au dela

Barland untie sa aducd mArruri, dela Unguri, dela Cehi,

gi dela Rugi. Locul de vamd era la Galiciul mic, age-

zat pe Dundre. Intre el gi Galati s'a facut ugor apro-

pierea gi istorici care au crezut in aceasta Diploma

au spus ca GalaVii deci au existat-incd din aceasta

vreme gi Inca destul de insemnat din punctul de vede-

re al comerVului: S'a dovedit insa ca e un fals diplo-

ma aceasta. Dealtfel originalul diplomei a dispdrut

Inca din vremea cand a Post publicatd. Hagdeu spune

o adevdratd poveste despre acest document. Studiindu-

sa in deaproape diploma aceasta s'a dovedit ca este

un fals - mai ales limba ei arata ca se potrivegte mai

mult cu limba din docunentale sec. XIV. Eliminand a-

cest document, rdmdne ined faptul ca a existat un I-

vanco Rostislavici in aceste vremuri, poreclit Berlad-

nik. Porecla aceasta ined nu inseamn6 ca era dela ,Bdr-

www.dacoromanica.ro

Page 159: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 160 -

lad. Cuvantul acesta este de origin turco-tatara pi

inseamna pradalnic. Ivanco Berladnik era de fapt un

conducator, care facea pradaciuni, lucru ce a facut

sa fie poreclit astfel.

La 1188 domnegte la Halici un print anume Ro-

man care unegte Rusia rogie (Galitia) cu VQ1hinia gi

reugegte sa scape cu totul de Kiev, lasdnd un princi-

pat oarecum unitar urmagului eau Daniel ce staponegte

p&na la 1264. .testa intra in leg5tura cu Litvanii *i

cu Ungurii care insa vor fi fatale principatului eau,

care va cadea in puterea Polonilor a cdrei soarta de

acum inainte o va urma.

In acest moment - sec. XIII - navalesc Ma-

rti care vor distruge vieata infloritoare a Rusiei.

Dar navalirea aceasta din Rdsarit nu este singura pe

care o are de suferit Rusia acum.

'Ea trebue sa mai suporte gi expansiunea spre

Rasarit a Litvanilor care vor ajunge sa staptineasca

la Kiev gi in Ucraina gi apoi va trebui sa lupte din

raeputeri gi cu aces Cavaleri pe care i-am porienit,

Cavalerii purtatori de Spada.-

---nnn ---www.dacoromanica.ro

Page 160: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

161

Ftelegerea XI a

Lunt 17 Ianuarie 1938

ntarilor

Am aratat ca dupa faramitarea intr'o multime

de statulete cu caracter feudal o alts cauza care

a distrtis vieata de stat ruseasca este de ordin ex

tern si anume tripla cucerire a tinuturilor rusecti

de catre Cavalerii purtatori de spada si poporul Lit-

vanilor, dinsive Nord si aceea a ntarilor, dinspre

Rasarit. In lectiunea de azi ne vom ocupa in primul

rand de navalirea ntarilor, care dupa unit istorici

este de foarte mare importanta pentru istoria Rusiei,

dupa altii are numai o valoare oarecare. Tavalirea

ntarilor a avut loc pe la mijlocul veacului al XIII-

lea si ea nu prieste numai pe'poporul rusesc, caci

a atins si pe altii ca de exemplu pe Unguri, pe Po

loni, pe Romani,etc. Despre ea exists ci un bun stu

Pasc. 11

Eavalirea

,

www.dacoromanica.ro

Page 161: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 162 -

diu in limba romans al Dlui AurelismSacerdoteanu in-

titulat "Marea navalire tatarg in Sud-Estul Europei",

Buc. 1933.

Origi PillJARIZialELPILYIMILLL S. vedem mai

intaiu*ce sunt ci de unde au venit TAtarii? Tatarii

au venit din Asia, de prin p6rtile nongoliei care se

afla intre China ci Siberia. De aici au pornit gi

alti avdlitori anteriori for printr. care ci Huth.

Adevgratul nume care ar trebui sa fie intrebOntat

pentru Mari, este acela de Mongoli, cgci Marti

nu erau cleat un trib de Mongoli care fusese supus,

dar care printr'o imprejurare ciudata au dat numele

for acestora.

Acest nume totuci nu poate fi innturat fiird

ca sub el ne sunt adugi la cunogtintfi de toate croni-

cile care-i pomenesc.

Acela care i-a ridicat ci a reucit sb. interne-

ieze un stat al lor, Ian imperiu atat de mare cum nu

a mai Post, dela Oceanul Pacific piind in centrul Eu-

ropei - este cunoscut sub numele de Gingisltan, care

Ina. nu este un nume propriu;

www.dacoromanica.ro

Page 162: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 163 -

Inseamna de fapt hanul hanilor, cu alte cu-

vinte, suprem sau cel mare# deci e un titlu.

Adevaratul luj nume este Temugin, dupes cum reese din

izvoarele pe care le avem.

Epoca in care a domnit el este 1202-1227.In

vremea aceasta Tataril au atins maximum de desvolta

re, dar se pare ca Temugin a domnit gi ca minor ina-

inte de 1202. Datoritd dorinVel for de a avea cat mai

mult spatiu gi ravnind gi la botatille Chinei,Tatarii

s'au indreptat la inceput contra acesteia. Dar aceste

triburi aproape nomade s'au izbit aici de o darza re-

zistenta gi atunci s'au revarsai inepre Europa.Gin-

gis-Hansau Temugin este acela care reugegte sä stran

di gi ea uneasa la un loc toate"aceste triburi de

alomazi mongoli gi cand s'a vazut destul de puternic

pornegte as cucereasca gi alte teritorii - a patruns

chiar la Peking capitala Chinei. Dupes ce au terminat

cu Asia centrals, privirile for seindreptarl inspre

Apus. Trecura prin Iran gi Turkestan gi prin sudul

muhtilor Urali patrunsera in Sudul Rusiei. Era deci

o noud nAvalire in aceste regiuni, care va forma aiciwww.dacoromanica.ro

Page 163: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 164 -

un stat, aqa cum am mai vizut repetat qi ina-

inte de Mari, in acest tinut.

Cucer1.2ea Russel de catre ntari. Prin urma-

re Math au pdtruns intaiu in aceste regiuni din

sudul Rusiei, care foarte tarziu au fort locuite de

o populatie slava. Ndvdlitorii insd nu erau comandaVi

direct de hanul Mamugin, ci de un cdpitan de ai

Ruvii care in aceastd vreme nu mai formau cleat ose-

rie de stdtuleVe, autard 56 reziste ndvdlitorilor

qi stranserd o armata §i pornird sd-i intampine pe

tars, dUpd ce se aliaserd cu alVi navdlitori ce de

multd vreme se a4ezaserd aici, transformati in prie-

tent acum in fata pericolului, anume PolovIii sau Cu-

manii.

Lupta se date la Kalka la 1224 ci victoria

ramase de partea Tatarilor care aveau cavaleria cea

mai numeroasa ci cea mai lute ce o avuseee vreun stat

pima. acum. Lupta dela Kalka este interesanta pentru

istoria noastra, fiindcd cu aceasta ocaziune este po-

menit un anume cneaz Ploschinea care se crede ca ar

fi un cneaz roman. El este pomenit ca fiird conducd-

ca s'a

sal.

Td

www.dacoromanica.ro

Page 164: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 165 -

torul care in fruntea Bolochovenilor sli a partici-

pat la lupta contra Tatarilor. Cel care a fost pri-

mal ce a conchis ca Ploschinea qi ai sal sunt Romani,

e regretatul profesor Dimitrie Onciul, care susVine

acest lucru in lucriarea sa "Originea Principatelor

Romane". 31 se bazeaza in aiirmaViunea sa pd faptul

ca cuvantul Bolohoveni-Bolohovi, ar putea fi acelaq

lucru cu Volohi, Valahi, Jar numele de Ploschinea ar

fi de fapt Ploscinea, de la plpsca. Greutatea susti-

nerii ca ei ar fi Romani eta in faptul ca croni-

cile rutene fi pomenesc in regiuni foarte departate

de noi, dincolo de Nistru prin partile Kievului *i

prin Galitia. Daca admitem ca ace4tia sunt Romani,

atunci trebue ea admitem ca ei star fi Intins toc-

mai pans in aceste tinuturi. Poate OR War fi impo-

sibil acest lucru data ne gandim ca acum avem de afa-

ce cu o epoca de maxima expansiune romaneasca, Roma-

ni) fiind intalniti tocmai prin Polonia §i Cehoslo-

vacia amestecati cu Slavii.

Dar victoria dela Kalka nu a fost o victorie

si

www.dacoromanica.ro

Page 165: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

.166

decisiva pentru Mari, mai ales ca in cueand dupg

aceasta luptd, numai la 3 ani GingisAhn moare gi

incep framantarile pentru succesiunea sa, ceeace de

terming pe T4pari'sa intrerupa nAvalirea for in Eu

ropa, cel putin pentru un moment. Nu multa vreme In

s& dupii aceasta, intre 1237 ci 1240, are loc cea mai

mare ngvalire a lor.

Marea na/Alire tatara (1241). In aceasta pe

rioadA ei cuceresc Rusia gi in 1241 tree mai departe

in Europa. NavAlirea in Rusia s'a fticut sub conduce

rea unui loctiitor al hanului Batie sau Bata43.aa..

Aceasta de a doug navalire nu s'a mai fgcut ca in

cea dintdiu cu lupte in contra unei armate a statule-

Velor rusegte reunite, ci acestea an fost cucerite

unele dui:4 altele. Cea dintaiu regiune ce a cEzut a

fost aceea a Bulgarilor evident nu este vorba de

cat de Bulgarii mongoli depe cursul inferior al flu

viului Volga, sa nu se confunde cu cei slavizati

din Balcanl, Dup6 aceea a venit randul celorlalte

state din regiunea Buzdalului, Vladimirului, Novgo

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 166: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 167 -

rodului,etc. Dupes cucerirea Kievului, ei tree in Ru-

ia galiViand de unde plitrund cu uqurinVii in statele

din centrul Europei. Cea mai fforoasal ndvdlire a for

insd, a fost aceea pe care au fAcut-o in Ungaria,in

care au patruns prin. Ardeal, dupes ce au trecut Car-

patii prin Moldova. Ins4i regale Ungariei, Bela al

IV-lea, speriat ici pardse*te Cara retragAndu-se din

fata lor. Tdtarii au inaintat in navAlirea for pand

in Silezia ci in Cehoslovacia au aauns pang. la Praga,

Dar de fapt aceastd navAlire nu a 'foe o cu-

cerire propriu zisd, cdci ei s'au ratras dupe aceea.

Totui au speriat toate popoarele cu care au venit

in contact qi chiar imperiul romAno-bulgar, care du-

pa 1241 nu mai poate fi socotit decAt ca un stat

bulgaresc, a trebuit 86 plateasca tribut Tatarilor,

care au sosit tocmai card acest stat pierdea pa

loan Asan II, poate cel mai mare conductor al din.

NavAlirea TAtarilor a fost descried de un

cronicar persan de origind, anume Fazeh-Ulah-Ragid-

el-din. Cronica acestuia a dat nactere la multe dis-

cuVii. El pomene§te §i despre Valahi, der este foar;.

www.dacoromanica.ro

Page 167: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 168 -

to greu de interpretat ci acest lucru exists in fap-

tul ca cuvintele cronicei sale suet ecrise in alfa-

bet arab; numi cuconsoanele, vocalele subintelegiin-

du-se, on laasemenea situa0.e uncle cuvinte care

tau aceleag consonante pot fi ugor confundate. De

aceea e greu sa se pun& temeiu pe numirile proprii

in special, care ne-ar arata lucruri in leg&tura cu

not sau cu celelalte state. bin cuvant care a dat mult

de discutat a fost acela care ad6ogiindu-i-se vocale-

le ne da numele Bezeremban. Hagde t14 crezut ek ace-

sta este Basarab-ban, dar un Basardi nu a fost ni-

ciodat6 ban in Banatul Sevdripului - singurul loc un

de ar fi putut fi ban - care era. al Ungurilor.

Altii au cautat sa spun& c& acest euvant

n'ar fi Basarab-ban, ci Severin Ban, dar in felul

acesta explicaVia se departeaza de textul cum e in

cronicd.

TAtaril cautau firegte prad& gi dela locui-

torii supugi cereau tribute ins& nu au rgmas sa lo-

calise& In aceste regiuni. 0 asemenea cucerire atilt

de intinsa, nu putea ft Ins& stapanit4 de o acezare

www.dacoromanica.ro

Page 168: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 169 -

tatara stabil& fiindca ei erau prea putin pentru o

Intindere aqa de mare, cu toate ca dispuneau de o ea-

valerie de 25000 oameni, ceva extraordinar in acele

vreruri, cand nici o satire europeana nu avea o aseme-

nea cavalev.ie. Astfel ca o parte din regiunile cu de-

rite au fost parasite cum au fost Germania, Silezia,

Boemia, Polonia,-Ungaria.

Alte regiuni au Ames numai sub suzeranita-

tea lor. 0 suzeranitate nu in stilul cell din Euro-

pa, ci reducandu-se numai la a se plati o sums hota-

rita de bani hanului tataresc.

Rusia aub stapanire tatara. Ce se intampla

Ins cu Rusia ? Intr'unele din regiuni ci anume in

cele din stepa,Tatarii s'au acezat, dar in altele si

in special regiunea de padure, dela centre di dela

Nord, partea aceasta n'a fost locuita de Tatarioci

ei s'au multumit numai cu tributul, pe care locuito-

rii de aici trebuiau sa-1 plateasca. In tinuturile

rusecti Tdtarii se acezasera in grupuri mai mars sau

mai midi, numite hoarde. Cea mai insemnata dint re ele

www.dacoromanica.ro

Page 169: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 170 -

goarda de our cu capitala in oracul Sarai agezat pe

un fel de bras al fluviului Volga, in cursul sau in-

ferior, o regiune care ci azi e locuitii de Mari.°

alts hoarda era aceea al carei centru era Astrahanul

azi regiunea e a Calmucilor. In regiunea Cazanului

pe Volga era sediul unei a treia hoarde ci mai aproa-

pe de TArile noastre era hoarda din Crimeea, uncle

deasemenea se mai gasesc gi azi Mari. Tatarii din

sudul Basarabiei cunt mai puffin importanSi gi se pa-

re de altfel c& ei ru au ramas aici din vremea nava-

ci au Post probabil adugi de Turci dupli cuce-.

rirea Chiliei ci CetaSii-Albe, Din locurile uncle e-

rau agezate aceste hoarde fAceau dese edvaliri in

statele vecine ci de multe on navalirile in Ungaria

porneau din Moldova.

Nu trebue ea socotim c6 edvalirea Tatarilor

gi in genere a tuturor barbarilor a avut un carac-

ter pustiitor. Firecte atunci cdnd porneau la lupta

fAceau pradaciuni marl, dar dui:A ce cucereau o regiu-

ne nu aveau nici un interee sa se poarte rau cu

populaSia supusa gi nici n'o faceau dealtfel, caci

www.dacoromanica.ro

Page 170: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 171 -

aveau nevoie de ea. Agezarea Tatarilor in regiunile

cucerite a Post destul de pagnica ci a dat acestor

regiuni o organizatie cu nimic inferioara in compara

tie cu a celorlalte popoare. Dealtfel, in genere, nu

se mai adrnite de catre istoricii moderni, teoria ca

navalitorii au Post nigte distrugatori feroci. Ca gi

in alte parti gi ca pi alti barbari Tatarii au cau-

tat sa exploateze pe locuitori, cautand chiar sa dea

o organizatie care sa le permits sa stoats birul pa-

la ultimul ban. Din punctul de vedere al organi-

zatiei fiscale, nu numai Rugii dar gi alte state au

putut sa invete multe lucruri. Ii aveau nicte func-

tionari speciali, care aveau insarcinarea sa stran-

. ga impozitele numite de ei yarlac. Toate socoteli-

le erau Vinute la zi, in regitre speciale cu o conta-

bilitate aparte pentru fiecare regiune, care era

trecuta cu cat avea sa plateasca la locul ei respec-

tiv. Principii rugi erau obligati sa mearga la Sa-

rai cu suma de bani pentru tribut cu care fiecare

erau trecuti in registrul de c9ntabilitate al vis-

tieriei tataregti, achitau sum gi erau intariti din

ng

www.dacoromanica.ro

Page 171: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 172 -

nou in domnie de cltre han. Unii termeni intrebuin-

Vati de tdtart in materie fiscal:a au fort luati °da-

ta cu aceasta institutie gi de Rugi gi chiar de noi.

De exemplu cuvantul denga, denght care este numele

dat de ei bantlor in general in rusegte eau tarkan

care inseamnd scutit, adicd nu pldtea nimic vistie-

riblivisteria inatigi-se numea dhazna, iar vistierni-

cul chaznaceitetc.Se pare ca dintre impozitele vechi

dela noi, acela cu numele de ills, care se intalnegte

incd din vremurile vechi ale lui Stefan cel Mare, e

un impozit tiltdresc. Dar nu numai in materie fiScald

au Post ei imitati, ci gi din punctul de vedere mi-

liter, act aveau o armatd foarte bine arganizatdou

erau o bandd de barbari nedisciplinaVi.-

Statul pe care 1-au infiintat aici, el, era

foarte bine organizat §i avem dovezi pentru aceasta.

La incept Tdtarii nu erau mahomedani, ci pagdni;se

pare ca aveau o religie a naturii, in care stelele

aveau un rol importanticu o lege moral& interesantd,

cu o traditie de familie bine precizatd, erau deci

o aerie de legi de acestea nescrise, dar care erau

www.dacoromanica.ro

Page 172: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 173 -

invatate de urmag pe de rost aproape: respectarea cu-

vantului dat, cinstirea parintilor, familiei, etc.

Aceasta inalta morals a for ii fgtcuse sa fie

foarte cinstiti de popoarele europene gi aceasta a

determinat pe Apuseni sa caute sa=i cregtineze. Din

ordinul fratilor saraci - este ordinul minoritilor

sau franciscanilor, cum li se mai spunea - sunt tri-

migi misionari la Mari, care sa be propuna cregti-

narea. Calatoria for prin tinuturile tataregti a

Post facuta Para nici un fel de neajuns, fara vreo

dificultate, ceeace arata cat de bine era organizat

statul tataresc. Avem chiar douse' descrieri de card-

torie prin statul tataresc, 'Ana la Sarai, una a its-

lianului Plano Carpini gi alta a lui Roubrouck,care

era de origine flamanda. Ele sunt dintre cele mai

vechi descrieri ale acestor reciuni (c.1300) gi po-

menesc gi de Valahi intre popoarele vasale Mari-

lor. Dar aceste incercari de cregtinare n'au avut

succes caci Tatarii n'au primit cregtinismul gi mai

tarziu au trecut la mahomedanism.

www.dacoromanica.ro

Page 173: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 174 -

Rezultatele stananiril tatare. Sub dominatia

statului Tatarilor, care am vazut ea nu erau aga de

barbari, regimul politic gi social al statuleVelor

rusegti din aceste parti nu s'a schirdbat prea mult.

Istoricii mai vechi care au socotit ca o perioada a

istoriei Rusiei se terming cu navalirea Tatarilor ca-

re au inghiVit totul, au exagerat cand au sustinut

aceasta, Soarta primului stat rus era de rapt hotari-

tor inainte de navalirea for caci el a post gasit fa-

rimiVat de Mari. Sub Mari vieata feudala asemana-

toare celel din Europa a continuat, cu singura deose-

bire ca principii trebuiau sa plateasca un bir Tata-

rilor, ducandu-se pans la Sarai ca sa se inchine.Na-

valirea Tatarilor nu a post cauza rupturei Rusiei de

Europa, nici din punct de vedere economic 0 nici po-

litic. In rcalitate legatura se rupsese Inca din vre-

mea decaderii Bizantului. Math - admit unit isto-

rici - au avut un rol fericit pentru Rugi prin nava-

lirea lor. Degi s'ar parea ca e un paradox, totugi

lucrul este adevarat, gi nu numai pentru Rugi ci pi

pentru nos. Ei au ugurat intemeierea principatelor

www.dacoromanica.ro

Page 174: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 175 -

noastre, impiedicand pe Unguri in expansiunea for

spre Rrisdrit, iar prin sistemul for financiar 'au

deqteptat congtiinta unirii la un loc a micilor voe-

vodate. In Rusiii la fel. Deoarece erau multe princi-

pate, Tatarii s' au gdndit cd e mai bine ca ea insdr-

cineze pe mina" dintre principiiRuei.demn de Imre-

dere, care sa stranger el impozitele *i sa vine cu e-

le la Sarai. Pe acesta 1-au numit ei

Pentru acest titlu e'a iscat o adevaratil concurenV6

intre gefii statuleVelor ruse*ti..0e1 din Tver a o-

ferit o sums destul de mare pentru aceasta, dar cel

din Moldova a dat ci mai mult *i astfel Mihail dela

Moscova a cd*tigat. Rezultatul acestui fapt este c5.

in jurul acestui principal dela Moscova, care pang

acum nu exista aproape, au inceput sa se grupeze eta-

tuletele celelalte.

Cu alte cuvinte Tdtarii, Para s'o vrea, au

Post fauritorii statului moscovit *i al.pieirii for

proprii. Cu toata aceasta reabilitare a Tatarilor'

trebue sa observdm ca navalirea for a lipsit pe Ruci

"Marela cneaz".

www.dacoromanica.ro

Page 175: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

176

dela un contact mai strans cu Apusul. Este adevarat

ca Bizantul incetase de mult de a mai insemna cen

trul comertului in aceste part' ale M. Negre. Dar in

locul lui igi fac aparitia aici negustorii cetatilor

italiene, Genova gi Venetia in primul rand, care de

acum vor monopoliza comertul in aceste regiuni.Nego

tul acestora in regiunile M. Negre a ajuns la un moz.

went dat la o foarte mare desvoltare, dar Rugii nu

au putut sa profite de el,fiindca Tatarii, din Cri

meea in special, se interpuneau intro ei gi centrele,

coloniile ca sa zicem agalale acestor cetati Italie

ne. Cu alto cuvinte, TatatiI au foot de fapt-aceea.

cafe au profitat de acest negot gi nu Rugii.

---000---

- -

www.dacoromanica.ro

Page 176: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-177-

Prelegerea XII-a

19 Ianuarie 1938

Coiloni3Ie,taliene pe coastele Rusiei ki ex-

pansiunea litvana (sec.XIII-XIV)

Am ardtat in lectiunea precedent& care a fost

situatia in care Tatarii adusesera pe Rupi. Am aria-

tat ca stbanirea for nu a fost un hotar despiirtitor

intre o perioada gi alta, cu alte cuvinte, el nu au

insemnat in istoria Rusiei o schimbare esentiala a

vietei rusepti. Dimpotriva vieata Rusiei feudale a

continuat pi sub Mari care au fost aceia cars au

favorizat unele elemente de unitate, cum e de pild6

infiintarea cnezatului supremo titlu pe care-1 dadu-

r5. cneazului Moscovei. Cu toate ca in aceast6 vreme

drumurile de comer aunt apdrate in regiunile ru -

septi de Mari, pi cu toate ca din nou comerVul in-

Pascw 12www.dacoromanica.ro

Page 177: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 178 -

cepe ed. infloreasca datorita oragelor italiene Geno-

va gi Venetia, cu toate acestea vieata comerciala ru-

seasca nu se mai ridica, ea continua in aceasta vreme

sa rgmAna tot o vieata rurala.

Coloriile italiene la Marcia 11.2.Aut Comertul

cetaVilor italiene aici la M. Neagra, a fost de mare

important& gi pentru noi,caci nu dupa multe vreme de-

la agezarea negustorilor genovezi gi VeneVieni in co-

loniile ce se nascusera aici, drumul de comer igi

va schipba directia gi in loc sa mai treaca prin ti-

nuturile tataregti vor trece prin Moldova - dupa in--

fiintarea ei. Aceasta fiindca on cat de mult ar fi

fost pazite caravanele comerciale de catre Mari pe

teritoriul lor, tot pared era mai in siguranta negu-

storul pe drumul Moldovenilor cars erau cregtini gi

nu pagani. Aceste orage it erau nigte republici

burgheze, care adunasera mulVime de bogaVii din co-

mertul cu Orientul. Imprejurarea cea mai favorabila

Care a permis acest convert al oragelor italiene in

partile Oriehtului au fost farifindoiala "Cruciatele".

www.dacoromanica.ro

Page 178: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 179 -

Burghezii italieni au fost, ca sa zicem aia,

profitorii din razboaiele cruciate. In locurile cu-

cerite de expeditille cruciate acecti negustori ita-

lieni, au venit in urma ci eau acezat adunand pro-

dusele acestor regiuni ci transportandu-le apoi in

3uropa apuseana.Rolul de odinioara al Bizantului II

joaca in vremea aceasta in Orient, Genova ci Vene-

tia. Ca altadata Grecii ci Fenicienii, negustorii

italieni infiinte.aza ci el eolonii in tot bazinul

oriental al Marii Mediterane ci deasemenea pe tarmu-

rile M. Negro. Chiar in vechiul Bizan;i, ei au capa-

tat un cartier intreg undo au format un fel de colo-

nial, a vorba de cartierul Constantinopolulti numit

Para. Bagustorii italieni - Venetienii - au fost a-

ceea care cu banii ci cora:bine for au inlesnit cru-

ciata a IV din 1204, care a fiintat Imperiul Latin

de Rasarit. Datorita felului for de a se purta cu

cei cu care au venit in contact in aceste parVio-

cecti negustori devenisera atilt de antipatici Incat

numele for capdta un sons pejorativ, desemnandule

cu el oamenii indezirabili. Este vorba de termenul

www.dacoromanica.ro

Page 179: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

180

pe care-1 cunoagteti cu toti acela de venetic care

nu ecte altceva decat termenul de Venetian.

Prin urmare acest convert al oragelor italie

ne s'a stabilit in regiunile Orientului ca o urmare

a Cruciatelor.In sudul Rusiei, istorici mai vechi

credeau ca acegti negustori s' au agezat Inca dinain

te de Mari. Dar se dovedegte acum ca agezarile for

suet din contra de dupa navalirea acestora, chiar mai

tarziu de 1250. Dl. G.Bratianu s'a ocupat intr'un

studiu serfs in limba francezA cu comertul acestor

orage, in regiunile 111. Negro. Este vorba de studiul

.Recherches cur le commerce Onois dans la Iffier Noire

au XIIIe siecle Paris 1929.

Pentru ca ace,;ti negustori s5 se poata age

za in aceste parti douA au fost conditiile de inde

plinit. In primul rand a fost nevoie de expeditille

cruciate gi al doilea ca in regiunile acestea dela

V4Neagra sa.se poata face un comert in care risen

rile negustorilor sa nu fie prea marl. Cu alts cu

cinte sa fie asigurata apararea drumurilor de negot

.ce veneau la M.Neagra din interiorul tinuturilor41

- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 180: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 181 -

aceasta ap6rare au garantat-o Math, care nu erau

niqte barbari fari organizatie gi care dimpotriva au

vazut importanta comertului cu oragel© italiene, co-

merV din care au autat sa profite cu aceeagi price-

pere cu care-qi organizasera imperiul mai ales din

punct de privire fiscal. El au asigurat un drum care

se indrepta inspre Asia gi pe care it pazeau cu mul-

td atentie dupes cum reese din descrierile mielonari-

lor Plano Carpini gi Roubrouck. Acest drum ajungea la

Volga dupes ce trecea prin regiunea Crimeei, ocolind

apoi M. de Azov. El se snrgea la Sarai regedinta ha

nului, dar tot aici se sfdrgia gi drumul caravanelor

care veneau din Asia. Tot interesul Tdtarilor era sti

apere gi sA desvolte comertul in Vinuturile for gi

de aceea ei au chemat chiar pe negustorii apuseni

aici. Celor mai vechi orate, ale acestora in aceste5

regiuni ale M. Negre nu li se pot cu precizie stabi-

li datele la care s'au infiintat. Frintre aceste °ra-

ge va pomenesc pe unul caruia i se cunoagte data in-

temeieriiteste Soldaia intemeiat la 1266 de aenovezi.

www.dacoromanica.ro

Page 181: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 182 -

Apoi Caffa tot a Genovezilor ambele in Crimeia,

Tana, venetiana, in fundul M. de Azov.

In linii generale se poate spune ea aceste

orate 'au Yost intemeiate in a doua jumat ate a sec.

al XIII-lea. Dupa ce s'au age zat in aceste regiuni

din Sudul Rusiei negustorii italieni au venit gi

s'au agezat gi pe coastele din Bulzaria gi tinuturi-

le noastre, ale M. Negre. Aetfel a lust nagtere age-

zarea for dela Messemyria intre Burgas gi Verbs, iar

la not numai trei orate mai import ante, cu toate ca

multA vreme s'a spus ca gi la Giurgiu s'ar fi agezat

Genovezii care i-ar fi dat numele patrohului oragu-

lui Genova punandu-se astfel in legatura numele Giur-

giului cu acela al patronului Genovei, San-Giorgio.

Arhivele genoveze insa, nu aduc nimic la cunogtintA

in legatura cu aceasta.

Cele trei orate au Post: Cetatea Alba la 11-

manul Nistrului, Chilia, pe bratul de Nord al DunArli

ci Inc & unul, care azi nu mai exist a, dar care este

pomenit in hartile aga numite portulane - erau hArti

Si,

www.dacoromanica.ro

Page 182: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

183

pe care se treceau numai porturile de unde numele

de Tortulato este oragul Vicina. Acesta probabil

era sau pela Isaceea sau pela Lahmudia. Ajuneese la

mare importanta acest orag care nea dat pe primul

mitrOpolit al !aria Romanegti pe Iachint (1359). In

portulane,. CetateaAlba era numita Mavrocastro adi-

cetate neagra, iar Chilia, Licostomo gura lupu

lui.

Catre aceste colonii se indreptau toate pro

dusele gi lucrurile pe care is puteau oferi regiuni

le dela M. Neagra gi chiar cele de mai departe cum

era Polonia, pe care negustorii italierd le duceau

Apus de unde aducea materii fabricate. Italienii

au infiintat chiar o banca semioficiala in atribu

Via careia cadea organizarea administrative din M.

Neagra, numita "Officium Gazariae". Dupe cum se ve

de, ea purta numele antic al acestor regiuni care se

gtie fusese a Chazarilor. Deci cea mai mare activi

tate bancara din vremea aceea era grupata aicitiar

moneda genaveza gi veneViana a inceput sa circule

intens in tot Orientul.

- -

ca

In

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 183: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 184 -

La not chiar, pe vremea lui ;teen ce/ Mare,

se faceau vanzari gi cumparari, cum ne arata docu-

mentele, in banii acestor negustori. Bunt pomeniti

foarte des zlotii tataresti. care insa nu erau o mo-

nod& tatara, gi a Genovezilor, dar se nunea astfel

fiindca venea din partile tataregti unde erau cetati

de ale acestora, in Crimeia, cum era Caffa, etc.

Se pure acum intrebarea, c' re erau marfurile

cu care se facea acest comer? Pe corabiile for ne-

gustorii italieni care obtinusera monopolul negotu

lui oriental, aduceau multime de marfuri diferite,

din Asia. In Irimul rand mirodenii, tocmai din In-

dia, piper, mugter, apoi din Apus fabricate, arme,

postavuri, stole, etc. Din tinuturile noastre gi din

Rusia, ei incarcau in primal rand vite, apoi cerea-

le. Pe incetul acegti negustori au patruns gi in in-

terior gi Inca destul de adanc gi astfel at ajuns

paints in Polonia de sud, unde centrul eel mai insem-

nat al negotului era oragul Lemberg (Liov eau Lwow)

care-gi transporta marfurile pe aga numitul drum ta-

Varese, care trecea prin Moldova se indtepta spre

www.dacoromanica.ro

Page 184: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 185 -

Nistru de unde apoi continua spre Crimeea.

Dar ci la Cracovia au ajuns ei, gi multa vre-

me aceste doul orate poloneze s'au certat pentru pri-

vilegiul de a face comert pe acest drum. In cele din

urma regii poloni le-au impacat, dandu-le dreptul la

amandoua transporte marfurile pe drumul tgta-

r4sc. Dar fiindca nu prea era sigur a Post pe Ince-

tul parasit gi astfel apare cfitre sfargitul sec.al

XIV-lea, dupa Intemeieres Moldovei, .1rumul moldove-

nesc. aunt diferite povestiri din care vedem cum se

faceau caravanele de necot pe acest Crum spre Asia

prim statul.tataresc. Ca mizIloc de transport erau Ca-

role cu 4 rots, acoperite gi trace .de camile, care

ce mergeau pans la Volga unde cu ajutorul plutelor

drumul putea fi continuat spre Asia.

L'e21LDisieACucerrusene de catre Litvami.

Sa trecem acum la a doua chestiune importanta.Este

vorba de intinderea cuceririi Litvaniel In Rusia.In

epoca aceasta de la Inceputul istoriei rusegti,Lit-

vanii au jucat un rol insemnat in vieaVa politica a

sdgi

Rusief.

www.dacoromanica.ro

Page 185: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 186 -

Litvanii suet un popor din regiunile Balti-

cei ci care azi alcatuesc un stat ce nu cuprinde in

sanul eau intreaga populatie litvana, caci di;htre ei

se mai gasesc, intr'un insemnat numar, in regiunile

oragului Vilna din Polonia, fosta capital& a Litva-

niei. Lituanienil, impreun& cu Estonienii ci Letonii

alcatuesc un grup separat de popoare, 'grupul pop.°Bal.

tics" eau notice" gi au o limb& inrudit& cu aceea

a Slavilor. Fiind intr'o regiune prea departat6 de

drumurile de comert, drunwirile le civilizatie, Litua-

nienii s'au civilizat foarte ttrziu. 3 destul ea a-

mintim c& ei au fost ultimul popor din Europa care

s'au crectinat, pentruca sa vedem ce tarziu au putut

intra in randul popoarelor civilizate. Din aceast&

cauzd numele for - care era al unor necregtini - a

ajuns la popoarele vecine ea insemne ceva necurat gi

la not de pild& numele de litVan-lift5 a luat acest

inteles.

Locuiau in regiuni foarte greu de pAtruns,

fiind inconjurate de mars pgduri ci mlagtini. Se

inchinau la zeitati animale, in care carpele juca un

www.dacoromanica.ro

Page 186: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 187 -

rol important gi abia and in aceste regiuni au pa-

truns Polonii gi Cavalerii Teutoni gi pur.tatori de

spaa, s'au Cel dintaiu rege crectin al

Litvanilor este, pela 1250, Motdog, adica domnegte

imediat diva navalirea Tatarilor. Vine apoi o

dinastie, /Agana, aceea a lui. Gedymin - 1315-1341 -

intemeietorul.oracului Viluo, dupa care urmeazel flul

s'au Olgierd. Gedymin incepe expansiunea inspre Rasa

cautand sa Intind6 hotatele Litvaniei in dauna

Rusiei. Doug. au fost motivele care au fficut pe Lit-

vani sd inainte inspre Rasarit. Cel dintku este fap-

tul ca acum impartiti in numeroase statulete,

erau pe deasupra sldbiti ci de n6valirea Tftarilor,

ceeace le oferea posibilitatea de a -ui intinde hota-

rele far& lupte Area dame din partea Rugilor. Al

doilea motiv este provocat de dorinta for de a Cdpg-

ta o iegire la mare. La Baltic& aceasta iegire le fu-

sese taiatii de agezarea Cavalerilor purtatori de Spa-

da in aceste regiuni gi atunci ei au cautat o iegire

la M. Balticill mai spre Rasarit. Pe incetul cad in

mdinile for o serie de teritorii rusecti, Incepdnd cu

civilizat.

altd

rit,

Rugii

www.dacoromanica.ro

Page 187: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

188

Rusia Alba, apoi regiunea oragului Smolensk *i ajung

chiar Tanga Moscova. Deasemenea inspre Sud tinuturile

in care se desvoltase statul dela Kiev intrA in std.-

panirea Litvanilor. Este interesant ca nu se *tie

cdnd Kievul a cAzut in mainile Tor. Alta de mult de

cAzuse fosta capitald, incest diferitli cronicari n'au

dat nicio important& acestui fapt ci nu 1au mai no

tat in cronicile Tor.

Prin urmare cea mai mare .parte a tinuturilor

rusegti au ctizut sub stapanirea Litvanilor. Dlntre ce-

le trei marl grupe de'Rugi: Rugii mica

Rugiialbi Biolorugii, ci Rugii marl, Velico

rugii, oUA gi anume cei din Rusia alba (Rugii albi)

gi cei din Dicraina (Rugii via.) au foot alipiti sta

tului Litvanilor. Numai regiunea Nordic& gi Centrala,

locuitd de Rugii marl cu centrele mai insemnate

la Suzdal ci Vladimir, a scdpat de cucerirea Litvana.

91 aceasta s'a datorit numai Tatars Tor. Intinzdnduse

Ins pang aproape de tinuturile tftdregti, Iltvanii

,trebuiau sa intre in conflict cu ace*tia; ceeace s'a

ci intamplat. Ca urmare a acestui conflict, are loc

-

- -

- -

www.dacoromanica.ro

Page 188: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 189 -

o lupta cafe s'a dat la Apele-cenugii eau in slavo-

negte "Sinevode In 1362, incare armata lui 01-

gierd iese victorioasa. Dar aceasta victoria nu a

lost decisive; T4tarii au contiruat dupa aceea, ea

faces din cand in cand mars raiduri de praida in Litva-

nia. Totugi dupa aceasta victorie Litvanii ajung p1.1

na aproape de goscova. Reugisera astfel sa alcatu-

lased tin stat uriag ca intindere, dar care nu pu-

tea fi durabil gi nici nu era prea puternic din cau-

za alcatuirei lull caci cuprindea populaVii diferi-

te ,ce nu aveau Bice impace intre ele. Mai mult de

3/4 erau Rugi, iar Litvanii puffin numerogi mai erau

gi pagani.

Cum Rugii erau cregtini ci aveau o civiliza

tie destul de inaintata, trebuia sa se intample ceea,

ce se Intampla de obiceiu in aceste cazuri in care

un popor barber cuceregte pe unul civilizat, adica

invingatorul va fi cucerit de civilizatia invinsulul.

gi astfel Litvanii vor imprumuta cultura gi

civilizaVia poporului rus pe care-1 cucerisera. Ia='

gellontLerau aka de rusificaVi Inca chiar atunciwww.dacoromanica.ro

Page 189: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 190 -

c&nd au ajuns regi ai Poloniei Oorespondau in ru -

septe pi toate actele acestei vremi in Litvania aunt

date in limba rush.

S'a facut o paralela, in aceasta privinVa,

cu noi, dar nu prea e potrivita. S'a zis anume ca

sunt doua state care nu sunt slave - Vara noastrg

gi Litvania - dar care au avut limba oficiall pe cea

slava. Dar deosebirea e ca la' not limba slaves a fost

limba bisericeasca, deci prin aceasta a fost intro-

dusa, pe cata vreme la Litvani vedem ch. este prin-

tr'o cucerire, in urma introducerii unei populaVii

rusepti in Vara. Litvanii n'au reupit, politicepte,"

sh unifice statul lor. La un moment dat au pus in

regiunile cucerite cite un fel de guvernator, dar nu

in toate; intr'unele au ldsat pe vechii principi sa

conduces mai departe. Astfel la Kiev a continuat sd

stapdneasca pones in sec. al XV-lea vechea familia

Olelkovici,carecanoqteasiazelianitateastattiltilitvaii.Din

aceasta familia face parte prima soVie a lui Stefan

cel Mare, anume Evdochia din Kiev'. Maul din princi-

patele rusepti tare formeau apanagii ale coroanei

www.dacoromanica.ro

Page 190: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 191 -

litvane a Post $i Podolia. Acest principat a lost

dat fratlui lui Olgierd anume Kiestut, care a neat

apoi la conducere pe Koriat. Koriat a avut fii pe

Alexandru ci JurialeilLioriatovici (fiii lui Koriat).

Cronica litvana, in limba ruse, spune ca acest Jurie

ar fi domnit in Moldova. Dar cum in cronica moldove-

neascA - aceasta este foarte precise in ceeace pri-

vecte cronologia - nu este pomenit, nu putem s6 ad-

mitem domnia lui, mai ales ca documentul din 1374 de

la acest Jurie est un fals. Statul acesta urias dar

cu picioare de argilAt dorea insA cu orice chip di

alba o iegire la mare. Atft la Nord cat st la Sud

trebuia sa due& lupte strasnice pentru ca sa ci poa-

indeplini dorinVa. Nici Cavalerii si nici Marti

nu ar fi cedat cu una cu douA Vinuturile pe care le

stapaneau si care-i departau pe Litvanii de Varmuri-

le color dol.& Bari: M. Baltica gi Mw Neagra.

In aceeaci situaVie se mai gAsea incA un

stat si acesta era Polonia.

Situatia identicA pe care o aveau din acest

punct de 'palvire, a facut pe cele doug.state ea sc

t6

www.dacoromanica.ro

Page 191: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 192 -

apropie Intro ele gi sa lupte ca sa-gi realizeze

scopul comun. Cagi Iitvanii, dela.o vreme gi Polonii

au inceput sa cucereasca uneIe teritorii rusesti.Ca-

zimir eel Mare spre pilda cuceregte Galitia intrand

victorios In capitala ei Halici, adungand astfel la

hotarele Moldovei. Degi intro Litvania gi Polonia e-

rau marl deosebiri, totugi s'au apropiat gi card s'a

sting vechea dinastie a Poloniei, ramanand rege un

strain aproape, regele Ungariei Ludovic eel Mare,uri-

magul sau a Post un litvan, Iagello, care ajunge ca

rege al Poloniei, dupa casatoria sa cu Bedwiga fii-

ca lui Ludovic cel Mare (1385). Cum el era pagan, a

trebuit ski se boteze capatind astfel numele de Vla-

dislav gi numindu-se de aid_ Inainte qi cu numele de

cregtin gi cu eel de pagan adica, Vladislav-Iagello,

deci ea nu se confunde - cand e vorba despre acest

rege, numele de Iagello, care e un nume de persoana,

cu un nume de familie.

In felul acesta s'a format un stet dualist

polono-litvan. Uni±ea acestor doll& state intr'unul

singer, a Mout" ca cele mai multe principate rusegtiwww.dacoromanica.ro

Page 192: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 193 -

cucerite de cele doua state pe vremea cand nu erau

unite, sa intro dupa 1386, call! se urea pe tronul po-

lon Vladisiav Iagello, facandu-se deci unirea-, In

stapdnirea Poloniei. Abeamult mai tdrziu ele vor fi

recapatate de Rugi. Ucraina va fi reluata dupa a doua

imparts a Poloniei, iar Galitia gi in ziva de azi

tot polond a ramas. Prin urmare numai regiunile Mos-

covei au scapat de Polon0- litvani, caci erau sub do-

minatia tatard, care va inlesni ridicarea principa-

tului Moscovei in fruntea celorlaite principate ru -

segti grin ridicarea la funcVia de "Marc Cneaz" a

principelui dela Moscova. Dupa unirea din 1386 cu Po-

Ionia, in Litvania se ridica un printivar cu Vladis-

lav Iagello, care e socotit de istorici ca un mare

dugman al Rugilor, sate vorba de Witold. Sofa lui

Rimgaila se casatorise cu domnul MoldoveitAlexandru

eel Bun. 21 a dus lupte marl cu Rugii, gi a cucerit

oragul Smolensk. El a incercat sa duca o politica ce

avea de scop sa imparts pe Rugi pe taramul religios.

InIaiev a inflintat o mitropolie gi a pus .in fruntea

ei pe Grigorie Tamblac. Acesta era bulgar de origine

Faso. 13 www.dacoromanica.ro

Page 193: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 194

a fost trimis ca mediator infra biserica moldove-

neasca gi cea dih Constantinopol, de Patriarliia din

Bizant, la Alexandru cel Bun (1401). Din indemnul

lui Witold, el a participat la conciliul dela Con-

stanta unde a iscalit unirea bisericii ortodoxe din

Ucraina cu Catolicii (1415). Dar unirea aceasta a rd-

mas nedesavargita, &del el a murit curand dupe aceea.

Deacum inainte insa, cand vom vorbi de istb-

ria Rusiei, ne vom referl numai la principatul Mos-

covei, caci numai aceste regiuni scapasera de domina-

Via polono-litvana, gi cu toate ca erau sub suzerani-

tatea tatarilor, aceasta nu-i va iMpiedica sa se.ri-

dice pe incetul la o mare importanVa politica.-

--000---

-

0

www.dacoromanica.ro

Page 194: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 195 -

Prelegerea XIII-a

lEercuri,26 Ian. 1938

Rldicarea Moscovel - Ivan III.

Cauzele Moscovei. Cu expunerea

Rusiei am ajuns in lectiunea precedent& aproa-

pe de sec. al %V -lea, cand avem de a face cu intin-

derea maxima a statului litvan, care am vazut cu.-

prindea gi Ucraina gi Rusia Alba. SE re intoarcem

acum gi sa vedem din ce cauze.sia ridicat in frunte,

dintre toate statuletele rusegti de sub Tatari, cel

dela Mo8cova gi cum el aajuns sa formeze unitatea

Rugilor. In primul rand care era situatia lui din

punct de privire geografic? In aceasta privinta si-

tuatia sa este privilegiata fat& de a celorlalteaa-

ca privim harta, vedem ca oragul Moseova, este age-

izat pe apa cu aoelag nume care se vars& in Oka.

Acest rau 1 a. randul lui se varied in Volga;dec!

ridicrii isto-

riei

www.dacoromanica.ro

Page 195: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

196 -

lata ca Molcova e un centru important de drumuri pe

apes care erau foarte importante fiind caile cele mai

hune de comunicatie. Nu la mare distanta de Sici de-

la Moscova, inspre Sudo intalnim cursurile maTllor

ape rusegti care se indreapta spre M.Neagra - in

special Donut. Era deci agezat acest orag la incru-

cigarea marilor drumuri de convert gi de imigratil,

caci mai trebue observat gi.faptul ca in regiunea a-

ceasta se gasesc drumurilo de colonizare, pe care

s'a retras populatia din bazinul Fiprului din fostul

stet Kievian. Aceetea sunt imprejurgrile geografice

favorabile ridicdrii Moscovei. Asupra vechimii Dra-

gului Moscova exists discutli. Este o gtire care vor.

begte despre un anume principe Jurie (Gheorghe) Dol-

goruki (dolgorUki liale'amna cu nAinile lungO care

dateaza din 1147 gi in care se vorbepte despre Mos-

cova, dar nu ca de un orag ci ca de o mogie, de co-

nac, unde acest Jurie invites pe nigte prieteni la o.

petrecere. Urii istorici au contestat aceasta ptire

aducandu-se chiar argumentul ca nu ar fi dealt o in-

terpolatie intro cronica mai veche.

-

www.dacoromanica.ro

Page 196: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 197 -

Fapt este ca la sfdrgitul.sec. al XII-lea Mos-

cova exista ca un punt de #orrbier, al statului de-

la Suzdal. De fapt abea mai tarziu Moscova a deve-

nit capitals ridicandu-se in dauna Suzdalului §1

Vladimirului, care au fost inghitite pe rand de ea.

Ceea ce a contribuit in mare masura la ridicarea say

a fost la drept vorbind o chestiune de crdin yell-.

gios gi anume, mitropolitul dela Kiev, paraciri acgle

orag s'a .mutat la Vladimir. De aici insa mai t&rziu

un mitropolit, pe nume Petru, s'a mutat la Mbscova.

Acest lucru are important& deosebita, caci oa gi in

alte tari, rolul bisericii, card lipsea conducerea

politica a fost hotaritor. Deci Moscova a devenit

centrul religios, un fel de capital& pentru celelal-

te state, cad. nu exista decat un mitropolit pentru '

toate statuletele rusegti, Este adevarat ca pe vre-

mea lui Witold, la Kiev, a fost uns mitropolit Gri-

gorie Tamblac, dar el n'a fost recunoscut, deoarece

era pentru unirea cu catolicii. A mai fost ins& o

imprejurare care a ridicat Moscova. Am pomenit in

www.dacoromanica.ro

Page 197: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

198

cursul acestor prelegeri pe Alexandru Nevski.Acesta

a dat ca apanagiu Moscova, fiului sau Mai mic Daniel.

La randul sau Daniel o lases fiului sau Jurie Danie

lovici, sub care oragul progreseaza foarte mult,dar

pentruca sa se poata ridica paste celelalte orage

trebuia ca acest lucru sa fie admix de suzeranu1 Ru

gilor care era "Marele han" al Tatarilor. Cum ei sta

paneau numai nominal, fares sa intervina in vieaVa in

tern& a principatelor gi in organizaia lor, mul-0.1

minduse numai sa stranga birul ce trebuia sa li se

plateasca, Moscova a putut progresa in linigte.

Principele sau a cautat ca el s6 fie acela ca

re sa stranga acest bir dela ceilalti, principi rugi,

lucru carei asigura intaietatea tatk de .celelalte

state rusegti gi totdeodata gi obladuireaTatarilor.

A fost mare cearta pentru titlul de "Mare Kneaz" gi

multa vreme acest titlu a fost -0.nut de principele

din Tver. Se vede din cronici cum acegti.principi se

luptau pentru titlul supremo sapanduse unul pe al

tul la curtea hanului din Sarai, pentru ca 86-1 ob!--

www.dacoromanica.ro

Page 198: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

199

tina. Cum Tver se rascoala la un moment dat din

cauza prea mares impilari t&taregti, este insarci

nat prin-u1 Moscovei cu reducerea la tacere a Tveru

lui, danduise gi titlul ravnit, care aducea cu el

gi proteguirea Tatarilor. In felul acesta principele

Ivan Calita 1325-1341 ajunge "Mare Cneaz" reu

gind se. inglobeze Moscovei gi Suzdalul.,Aceast6 ca

litate dubla de reprezentarxt raspunator de biruri

ale celorlalte state rusegti in faVa hanului pe

parte gi de centru religios pe de alta, a fAcut Mos

cova sa se ridice, iar celelalte centre sa i se su

puna unele prin mill2ace_pagnice, altele prin mij

loace armate, dar pan& in cele din urma sa -1 recu

noasca.intaietatea.

Dimitrie Donekoi (1369-1389). Pentruca sa ca.

pete insa deplina autoritate insa, trebuia ca prin

cipate puternice'cum erau Tverul sau republica Nov

gorodului, sa fie supuse complet gi deasemenea pute

rea Tatarilor sa fie inlaturata. Acela care a dat

prima lovitura Tatarilor a fost principele Dimitrie

- -

- -

deo-p-

www.dacoromanica.ro

Page 199: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

200

Donskoi (= invingatorul dela Don) 1369-1389.Cand a

venit el la tron, copil fiind, situatia era grava.A

avut de luptat nu numai cu Tverul dar 41 ctl, Litvanii

lui Olgierd care ajunsesera vecini cu Moscova. In

ceeace privea pe Tatariosituatia era favorabila de

a fi -Ioviti, fiindca acum imperiul tataresc se im

parte In mai multe dupa hoardele de Tatari

care navalisera. Astfel se formeaza un stat tataresc

la Kazah, altul in Crimeeatetc., care nu mai vor sa

recunoasca pa cel din Sarai unde era Hoarda de aur.

La Sari,i era acum Hare han un anume Mamal. Indembati

de cler, toti principii nisi se strdng in-jurul iui

Dimitrie care Incepe lupta cu Mama! in ajutoxiul ca

ruia pornisa Littanii li i Iagello, mai turziu hu

mit Inedislay. Armata litvaat nu se putu uni insa

ca cea a Tatarilor, da:torita unor.abile manevre ale

Rugilor. Olocnirea cu Math dim loc la Campul beca-

Valor (Kulicovo) in 1360, pe apa Donului. In aceasta

lupta spune legehda ca ar fi avut loc o minune, ace

ea a aparitiei Sf. Sorgie, ceeace a incurajat mult

.

fkrame,

www.dacoromanica.ro

Page 200: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 201 -

pe RuQi, care pans la urea au ram-as victoriogiaup-

ta a fost aprigal gi chiar Dimitrie a cazut ranit,

fiind ridicat leginat depe campul de bataie.

Infrangerea lui Mama! a fost transformata in

lecend6 gi povestir3a a circulat 'Ana in sec. al

XVII-lea card a intalnit6'gi la not in croniciie pi

croLografele traduse din rusegte in romanegte.

Dar victoria lui Dimitrie Donskoi n'a avut ei-

ne vtie Co rezultate pentru Rugi. Tatarii e'au

cut, mai ales ca acum se ridica un nou hen care prin

surprindere atacd gi arde Moscova. Principatul lui

Dimitrie este din nou adus sub ascultarea Tatarilor,

iarbravura lui in lupta cdptigata la Kulivoco a r6-

mas numai ca un act de vitejie, fKra a fi.adus un

folos practiC.

Interesantdeolvatesteca%n_gaut

noas-

tre cu Rusia. Rusia dela Moscova era foarte departe

de noi, cad. la Rasarit eram in acest timporecini cu

Polohii-litvanii -, care stgpaneau Ucraina. Cronici-

ran-

muri se intampla primele legaturi politics ale

,

vre

www.dacoromanica.ro

Page 201: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 202 -

le rusegti observa ca.' in 1386 "Cneazul Vasilejfiul

marelui cneaz Dimitrie,v6z&ndu-se retinut la hoard&

(fusese trimis se vede ca s6 se inchine pentru imp6-

care) a fugit gi de acolo s'a due in Vara Podolief

la Volohii cei marl, la Petru Voevod;" deci la Petru

Mugatin (1374-1390). Acest Vasile Dimitrievici - fin,

lui Dimitrie Donskoi, c'a reintors apoi la Moscova

gi a luat coroana principatului sau domnind in 1389 -14295.

Witold si lupta cu Tdtarii.Epoca ce urmeaza

dupa victoria dela Don contra Tatarilor, este o epo-

cd turbure in care gi amenintarea din partea lui Wi-

told cregtea mereu. In acelag tirp Math sunt gi

el zgudui-ti de un nou val mongol care venea spre Eu-

ropa gi care le va da un nou pul0 de vieaVg, este

vorba de hoardele lui Timur-Leak sau Tamerlan.Aftsta

este invingatorul lui Baiazid pe care dup6 ce-1 bate

In 1402 ,la Angora,Il is prizonier, purtandu-1 intr'o

cugc6 pe toate releagurile pe care se duces. Hoarda

de our este adliqa sub ascultarea lui gi aceasta

pure pe ganduri popoarele Europei din aceste pgrVi.

Aceste popoare incearca o rezietent& gi in fruntea

www.dacoromanica.ro

Page 202: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 203 -

lor este tocmai cel care ameninVa principatul Yosco-

vet, mai mu/t, Vitold,ducele Litvaniei. In fruntea

nei armate formate din Poloni, Litvani, Rugi'gi Moldo-

veni, Rugii principatului dela Moscova n' au luat

parte; Moscova tinandu-se in neutralitate, nu voia sa

intre in legaturd cu dugmanul Vitold - ducele Littra-

niei intalnegte pe Tatari la Worskla 1399.

Rezultatul bgtaliei este defavorabil acestei

eructate, comandate de Vitold gi se pare Ca ins6gi

teran I domnul Moldovenilor cade pe eampul de lupta.

Tatarit se gaseau Inca in epoca de mare glorie a lor.

aloa11112112.1121.02nta (11121 Pe vremee lut

Vasile cel Orb (1425-1462) are Joe o Incercare de a-

propiere cu Occidentul. .cum se Vine conciliul dela

FlorenVa 1439 in care se incearca o iwileare a bise-

ricii de Apus cu cea de Rasarit. Au fort trimigi de-

legaVi la acest conciliu atat din Constantinopoltedt

gi de celelalte biserici ortodoxe. De fapt Constanti-

hopolul inoerea o apropiere de Apueeni pentruca sI

poata eap6ta ajutor contra Turcilor. La acest conci-

liu a foet'reprezentatit 0 Moldova de mitropolitul

u,

www.dacoromanica.ro

Page 203: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 204 -

ei Damian, iar Rusia a Post reprezentata de mitropo-

litul Isidor.sfintit la Constantinopol. Am7andoi a-

cegti mitropoliti au semnat tratatul conciliului'de-

la Florenta gi iscaliturile for se pot vedea gi azi.

S'au ridicat glasu i contra in special Marcu

din :3fes ein Asia Mica. Caziind Constantinepolul s'a

rupt gi legatura Politica co determinase pe Orien-

tali sa incerce unirea biscricii ortodoxe cu cea ca-

tolica. Dupa conciliul dela Florenta, Isidor este si-

lit de cneazul Moscovei sa place gi el se duce la

Roma. Despre acest sinod din Florenta, Simion din

Suzdal ne-a lasat o scriere ruseasca "Povestea celui

12_21.8=122.2919e. In aceasta lucrare el ne arata

ca a participat la conciliu gimitropolitul Moldovei

" Din partea voevodului Modovei a venit mitropo-

litul Damian, precum gi un sol Nicolae".

kaniass-62-12951.Dupaaceast6perioadU aga de turbure, ajungem la epoca de marire

a statului rusesc care a r6Tut din Rusia cel mai ma-

re stat al Enro?ei

Cel dintaiu dintre cnIzi, care e socotit ca

gnirii,

,

www.dacoromanica.ro

Page 204: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

205

fondator al libertatii gi unitatii Rusiei este Ivan

al IIIlea cel Mare. Ivan al IIIlea a capatat

tlul de '"cel Mare" de la istoricii de mai tarziu,de

fapt cronicarii vremii 11 numeau "adunatorul paman

tqui rusesc". El a domnit intre anii l462 l505, e

conteLporan dupil cum se vede cu Stefan cel Mare.In

privinta caractnrului*sali, trebue sa observam ca se

aseminaJou multi din conducatorii dim Europa dela

sfargitul 3vului mediu. Acum avem de a face cu oa

meni foarte practici, nu sunt razboinici dar sunt oa-

meni politici gtiu sa se serveasca cu multa pri

cepre de linsuclre ca gi do otrava sau intriga.Pro

totipul for esto regele Prant i Ludovic al XIlea,

vestit pentru ace.itr- insugiri ale sale. Slat spur ca

aceste trasaturi ale gefilor statelor star datori

influentei burghezilor asupra lor, caci acum regii

nu mai traiau inconjurati decat de membrii acestei

clase care reugise sa inlocuiasca la diferitele curti

pe vechii curteni recrutati din nobilime altadata.

Fie ca este aga, fie ca nu este ceeace e sigur, e ca

acum avem de a face peste tot cu astfel de conduca

- -

c

www.dacoromanica.ro

Page 205: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 206 -

tori, Cazimir in Polonia, Ivan in Rusia, Stefan cep

Mare in Moldovaletc:I erau nigte oameni cu suflet

complex, greu de inVeles, cautau sa impace gi ea

combine lucrurile in aga fel incat sa scoatg maxi-

mum de profit pellt-u ei sau Cara lor. Erau foarte

credinciogi, dar gi foarte cruzi. tefan cel Mare

era un ortodol. convjns, a clgdit o multime de bise-

rici, dar aceasta nu 1-a impiedicat la tragg In tea-.

pa gi sa tale capetele acelora pe care-i socotea pe-

riculogi. Unit i -au aouzat de ipocrizie, dar e o ne-

drept ate caci acextea erau lucruri obicinuite pe

vremea lor.

Cu Coate ca nu era un rizboinic, Ivan a reu

git grin politica abila pe care a due -o sa faca cu-

ceriri gi lucruri mai insemnate deciat

sal. Politica lui era cunoscuta gi de vecinii sal

gi Herbestein in sec. XVI vorbind de Ivan repi2Odu-

ce intriun pasagiu o judecatg facuta de Vtefan cel

Mare, care spune ca ."Ivan e un om ciudat, bg'ci

eta acasa pe tron linigtit ci bate ope tot dugma-

nii, tar eu stau mereu ca1are gi nu mai pzidideec

inaire6agii

www.dacoromanica.ro

Page 206: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 207 -

sa-mi apar Vara de dugmanin. Nu se gtie cum gi de un-

de a luat Herbestein aceste cuvinte.

Sa trecem acum la insagi faptele care au ca-

racterizat domnia lui Ivan al III-lea. In primul

rand el a inceput prin luptele care aveau sa-i aduca

supunerea celor doua vechi rivale ale Moscovei,Nov-

gorodul gi Tverul. In vremea aceasta in Novgorod in-

tre posadnic gi aristocratic se nascusera neinVele-

geri. Ivan se amesteca gi el in aceste certuri gi cu

toata rezistenta pe care pang. in cele din urma o opu-

ne soVia ultimului posadnic, Marfa, Novgoroaul e cu-

cerit in 1478. In acelag timp gi coloniile sale pana

la Urali cad in mana Moscovei.

Tverul este gi el amdiat, dar de un tehniciag

condotier Italian, cum se gaseau multi in vremea a-

ceasta, anume Fiorantini din Bologna, care a intro-

due artileria in Rusia. Ivan este acela care des-

fiinVeaza sistemul apanagiilor ce se obicinuise de

conducatori pang acum (provincii date membrilor fa-

miliei imperiale). Dar mai rdmasesera alte probleme

foarte importante: Math gi Litvanii. In vremea

www.dacoromanica.ro

Page 207: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 208 -

lui Ivan puterea Hoardei de our incepuse ea apuna in

locul ei ridicandu-se aceea a hoardei din Crimeea.

4cum in Crimeea era un hah foarte rdzboinic pi bun

diplomat, anume Mengli Ghiri, care este cunoscut

pi din istoria Moldovei caci armatele lui au fost

infrante la Lipnic de Stefan cel Mare (1469). Ia

lupta ce is nagtere intre Hoarda de our pi cea din

Crimeea, Ivan is parte ajutandje hanul din Crimeea.

Tatarii din Crimeea in aceasta lupta au fost aliati

pi cu Turcii pentru care lucru le-au recunoscut ace-

stora chiar suzeranitatea. In felul acesta M.Reagra

ajunge Yin loc turcesc, lucru care va ddinui pang in

sec. XVIII-lea. Sprijinit pe alianVa cu Grimeea,Ivan

da lupta cu hanul din Sarai in 1480. Lupta propriu

zis fost. Armatele au stat o vreme fata in fats

pi apoi s' au retras.

In timpul retragerii au fost unele hartueli

dar nu lupte.

Tatarii dupa aceasta n'aummd 36asscu auprema-

tia asupra Mosdovei pi Ivan lard nici o varsare de

n'a

www.dacoromanica.ro

Page 208: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 209 -

sfinge a reugit s6 fac6 mai mult cleat viteazul eau

str&bunic, Dimitrie, mai ralzboinic, dar mai putin di-

plomat.

-000 -- -

Prelegerea XIV -a

Eariaallnalla_

Ivan III - Legaturile cu Litvania

si Moldova

In lectiiLlea precedent& am v6zut cum s'a ri-

dicat in Rusia un st&panitor de mare important6,I-

van Al III-lea, care a izbutit sä reuneascel in sta-

tul dela Moscova diferitele st&taete rusegti ci s&

scape gi de subjugul Tittarilor. Deci importanta dom-

niei lui este dubla, int&iu pentruc& el este unifi-

catorul statului rusesc gi apoi el este creatorul in

dependentei acestui stet.

Fasc. 14www.dacoromanica.ro

Page 209: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 210 -

Ilax domnia lui mai este importanta pi din al-

te puncte de privire, anume al relaViilor externe.In

aceasta privint& cele mai insemnate relatii sunt cu

Litvanii pi cu Moldovenii. Litvanii ptiVi ca se in-

tinseserA foarte mult in WAsArit pi in dauna Rusiei.

Prin aceasta statul littan devenise o primejdie pen-

tru Moscova, cdci'hotarul nu era prea departe de ca-

pitala Rusiei, care oricAnd se putea aptepta 0, fie

invadatA. SituaVia aceasta firegte CA avea sa duck:

la lupte pi acestea vor continua pi sub urmapii lui

Ivan.

In aceasta lupta, are un rol pi.domnul Mol-

doveJ4tefan cel Mare, aga cA.vom examina pi legatu-

rile pe care Ivan al III -lea. le -a avut cu acesta,le-

gAturi care la inceput au fost bune; far catre sfAr-

pitul domniei lui Stefan, se stricarA. Pentru not

este interesant de studiat aceste legAturi, fiindc&

ne arata situaVia internationala in care se afla Mol

dova in acele v4emuri. Se insist& deobiceiu numai

asuVra legaturilor lui y tefan cu Ungaria, Venetia,

www.dacoromanica.ro

Page 210: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 211 -

Papa eau Cu Polonia gi Turcia gi se neglijeazd in

istoria gloriosului domn moldovean, legdturile lui

cu Rusia, care au Post destul de importante.

Ivan III qiAlsarandru al Lityaniei.In urma

cuceririlor de teritorii rusecti, politica litvand

ajunsese sa fie o politic& ruseasca, tinzand sá cu-

prindd toate Varile rusecti care ined ortodoxe

fiind, erau aduse sub dominatia catolicismuluitaca

incAt rivalitatea era intre Rusia gi Litvania,nu nu-

mai pe Varga politic, dar ci pe cel religios. Dar

mai era ceva. Regale Cazimir al Foloniei, ducea o

politica dinasticd, in sensul ca vole 8.6 pun& pe

ftii sal domni in diferitele -sari vecine statului

sdu. Pe unul din fiii sdi, pe Alexandru, it destine-

se sd conduce Litvania. Intre acesta gi Ivan al III-

lea eta deschis o luptd care ins& era inegala din

punct de vedere al diplomaViei. In timp ce Ivan .era

un om forte priceput in aceastd materie, era abil

gi inteligent, Alexandru se pare a fi Lost un om me-

diocru. Aceasta a dovedit-o ci cdnd a Post rege al

Poloniei, cgici lipsit de energie ci pricepere poll-

www.dacoromanica.ro

Page 211: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 212 -

tied, nu el a condus de fapt Polonia, ci acest lucru

I-a facut nobilimea, ceeace evident a fost spre fo-

losul lui Ivan. Acesta incepe lupta cu Alexandru,la

1494 pi se servepte in .t lupt&, cu multi abi-

litate de deosebirea de credintd intre supusii sta-

tului litvan. Reupepte sa atrag& de partea lui nu

numai nobilimea ortodox& dar chiar wl popopol de joe,

care in numdr mare tr&deazd pe Litvani pi trec de

partea lui Ivan. Cronicarul polon Dlugoz,care po -

vestepte in cronica sa evenimentele p&nd la 1480,adi

ca dinainte de inceputul luptei, observa Inca din

aceastd vreme cd populatia ortodoxA it privea pe I-

van ca pe un liberator. Rdzboiul se termind ticto-

rios pentru Ivan, care cucerepte p parte din reglu-

nile ce cdzusera altddatd in mainile Litvanilor.

Se ajunge apoi la un tratat pecetluit prin-

trio.cdsdtorie pi anume Elenatflica lui Ivan, se caedtorepte cu Alexandru. Dar aceast6 casatorie se fa-

ce dup.& ce Alexandru primepte anumite conditiuni

intre care i se cerea ca Elena s& rdmand ortodox& pi

s& nu fie silita niciodatA de sotul ei sa treacd la

www.dacoromanica.ro

Page 212: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 213 -

catolicism,.trebtia s& aibe gi un l&dag de inchin&-

ciune ortodox, in care nu putea sluji cleat un preot

trimis de Mostova. Suit& Elenei deasemenea era tri-

m's& dela MoscoVa. In'scurt& vreme, dealtfel deaeeea

fusese trimigi se pare -Jpreotii gi ceilalti membrii

care alcKtuian suita Elenei, devenir& nkgte elemente

de intrig& §i de_zizanie. la curtea din,Litvanis,unde

spionau ci intreVineau o ul nemulVUmirilor religioa-

se, pentruca Ot&p&nul lor Ivan s&-gi ajung& scopul.

Cand. Alexandru, saturat de faptele.lor, a vrut

indeptateze, indat6 Ivan '-a amintit c& f&and a -

coasts, calca tratatul 41 el ii declar& imediat raz-

bbiul. Ivan vedea ca numai prin alianVetizol&nd Lit-

vania, putea sä distrug& forVa acesteia ci atria

150C incepe s& inchege leg&turi cu vecinii.

Cel mai insemnat aliat al eau a fost hanul

TAtSrilor Mengli-Ghirei care aviin'd o cavalerie aga

cum numai Utariiaveau, acea dese ki grozave pr&-

aciUni in statul Litvanilor. Dar leg&turile lui s'au

intins gi in Apus. Astfel acum pentru prima data se

amintesc legeturi politice ale Rusiei cu Ungaria.In

ea-i

www.dacoromanica.ro

Page 213: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

214

legrItura cu solii ruci trimesi de Ivan la curtea'

lui Matei Corvin, aver un fapt interesant de amin

tit. Unul din ei a intrebat si s'a interesat de a

proape de Vlad Topes, care stiti ca a fort o vreme

inchis in Ungaria, la Buda. Cele ce a aflat, cAnd

s'a intors lea Boris el in ruseste, despre "Cruzi

mile lui Vlad Dracul Vodau.- De fapt povesti destule

despre Vlad Tepeg in care se aratau faptele sale

de snare cruzime, circulau o mulVime in Apus, in lim

ba germane.

Chiar mai departe au mers solii lui Ivan.Ei

inchelAra in 1504 o alianta cu impgratul romanoger

man, Maximilian de Habsburg.care-gi el avea uncle do.

Hine in leg5tura.cu statul

e' au aliat si ei cu hanul de la Volga cli...,,ibesta.fu

infrAnt de MengliGhirei.

Asigurat prin alianVele ce avea Ivan nu se

da in laturi dela un alt razboiu, care. are loc in

1500, carei aduce in stapdnire si alte regiuni si

care se terming prin intervenVia papei pentru in

cheerea pticii. Este dupe cum se-vbde o politica de

Polonolitvaniei.Polonii

www.dacoromanica.ro

Page 214: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 215 -

expansiune,politica pe care Ivan o duce in contra

lui Alexandru. Lucrurile acum se inversaserai de un-

de Oa acum Litvanii inaintasera in Rusia, ajungand

pan& aproape de Moscova, de acum, Rugii inainteaza gi

recuceresc ceeace pierdusera mai inainte. Ivan este

deci stela care deschide aceasta politica.

Flalticalaljtefan,cel Mare. In desfagura-

rea acestor evenimente a jucat un rol important gi

Stefan cel Mare. 31 a fost ca gi Ivan un um politic

realist. Nu a avut planuri asa devaste cu cneazul

din Moscova, caci nu avea nisi un stat aga deintins

ca al acestuia gi Aici de mijloace aga de marl ca

Ivan nu dispunea. Dar 0 el a cautat sa-ci apere cu

orice sacriticiu Vara.gi pexitru aceasta nu 3'a putut

blzui numai pe armele'Vitete, e drept, dar putinet-

ale ostagllor el gi deaceea a cautat sa inchee lega-

turi cu vecinii, care sa-i fie spre folos.

Se pot distinge trei perioade in politica

extern& a domnului rnoldovean. La inceput 11 a fost

-

www.dacoromanica.ro

Page 215: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 216 -

dugman regelui Ungariei, Matei Corvin, in care vreme

a recunoscut suzeranitatea Polonilor, iar Turcilor

le-a platit tribut. Cand ins& vede ca. Turcii it ame-

pinta serios plriclitand existenta drumului de convert

gi a statuld eau insagi, el trece de partea lui Ma-

tei Corvin.

La urmil insA, vAzAnd ca toate sfortarile lui

sunt zadarnice, cdciTurcii erau o fort& careia cu

mijloacele sale nu-i putea razista, Stefan cel Mare

se impac6 cu ei gi se intoarce in contra Polonilor.

Cgtsgtoria domnitei Elena (1483). Legaturile

cu Ivan al III-lea,incep dup6 1480, cand Varul Mosco-

vei cautgt s6-1 atragii pe domnul moldovean contra.

lonilor. $i aici legatura a fost pecetluitti printr'o

casatorie. Ivan avea un fiu, care se numea tot ca gi

tatal. sail Ivan, deci dup6 numele acestuia se numea

Ivan Ivanovici. Acesta se castitoregte cu Elena fiica

lui Stefan cel Mare, din prima castitorie. Mama Ele-

rei era Evdochia din Kiev, Evdochia Olelkovici.Cas6.

toria a avut loc prin imtermediul unei rude dela

Kiev, ce se inrudea gi cu Ivan, anume principesa

www.dacoromanica.ro

Page 216: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 217 -

Fedka Olelkovici.

In anul 1482, cdtre sfArgit, vine o mare so-

lie din Moscova, prin Polonia - caci in vremea acea-

sta atiti ca nu exista o granitii comund cu Rusia,U-

craina hind sub stApAnirea litvana - ca sA is gi sa

ducts la Moscova pe Elena. La intoarcere alaiul este

gi mai impozant, cAci Stefan da gi el inFotitori fii-

cei sale, boieri gi jupAnese, printre care boierii

qimco gi Gherasim. Regale Poloniei da un act de libe-

rd trecere acestei impozante suite, prin care ordona

castelanilor, vamegilor, etc., ca sa facts toate in-

lesnirile pentruca printesa s& fie dusts cu bine la

Moscova. Elena, ajunsA in Rusia, este dusts la mAnd,-

stirea Voznesenia din Moscova unde era mama tarului

gi acolo a stat ea 'And la 6 Ianuarie 1483 card s'a

fAcut nunta. Castitoria aceasta insA, a fost neferi-

cita, mai ales ca Inca din 1490 Ivan Ivanovici moare.

Urma ca tronul sa rAmAnd fiului ce se nascuse din

aceasta casatorie, lui Dimitrie, dar el a fost in1A-

turat. DupA casAtoria Elena/ cu Ivan, legaturile lui

Vtefan cu Ivan al III-lea aunt din ce in ce mai buns.

www.dacoromanica.ro

Page 217: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

218

La 1490 (Februarie 18) o solie ruseasca trimeasd la

Cazimir spunea intre altele ca..." Marele cneaz spu

nez... tefan voevodul Moldovei a trimis la not so

lul srlu, ardtandune bucuria lui, caci vrea sa in

soare pe fiul sau Alexandru. §1 not la acea bucurie

a lui am trimis pe fiul de boer Prokopie Zinoviev cu

daruri la dAnsul gi to sa ne dai scrisoarea ta gi

pristav pentru acel fiu de boor, ca sa treaca prin

Cara ta."

Raspunsul 2egelui Poloniei a foot insti nega

tiv gi n'a permis solului sa treacgi pentru a lua par-

te la casdtoria aceasta. Do pe acum se strica legd

turile cu Polonia gi Litvania de o parte ci Stefan

gi Ivan de alta.

Ru.04 si lupta dela Codrii Cosminului (14921

Nu mutt dupd aceia s'a ajuns la lupta dintre qtefan

gi Poloni. ;tiVi cum loan Albert sub pretext ca vrea

sa is Chilia gi Cetatea Alba dela Turci patrunde in

Moldova; dar in loc sa se indrepte inspre ele, el

merge spre Suceava, pe care o asediazA4tefan fiind

prevenit idi intarise bine capitals, care rezista

- -

www.dacoromanica.ro

Page 218: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 219 -

foarte bine atacurilor Polonilor, ap&rat& de por-

tarul Luca Artore, iar el se retkAsise inspre Roman.

Vilz&n& c& e zadarnic& incercarea de a ouceri Sucea-

va, Ioan Albert ajunge la o intelegere ca ptefan,ca-

re avea s&-i permit& s& se intoarc6 inapoi in Polo-

nia, dar cu conditia ca s& urmeze acelag drum pe ca-

re venise. Cum Albert nu respect& conditiunea aces-

sta,se ajunge la lupta dela Codri Cosminului. In a-

mast& expeditie Ioan Albert a cerut ajutor gi dela

fratele Alexandru din Litvania. Dar Alexandru

prin sotia sa era rud6 gi cu Ivan gi acesta 1-a a-

nuntat indat& pe litvan c& dac& se va amesteca in

oonflictul dintre tefan gi Albert, el ii va decla-

ra r&zboi. In legatur& cu acest conflict cronicile

rusegti arat& perfidia regelui polon care vroia s&-1

ingele pe $tefan cu cucerirea color dou6 cet&ti dela

Turci (Chilia gi Cetatea-A1b6), pentruca s&-1 is

veete. Deasemenea it laud& pe domnul Moldovei gi

arat& cum Ivan gi-a trimes solii la Alexandru, dand

in felul acesta un ajutor pe cale diplomatic& lui

Stefan. Scopul lui Ivan in. aceaSt& imprejurare este

s&u,

f &-

r&

www.dacoromanica.ro

Page 219: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 220 -

atins, caci Alexandru nu vine in ajutorul fratelui

eau. Numai nigte voevozi litvani fac aceasta, dar

ei sunt ugor'infranVi de bornicul Boldur la Leu-

Vegti.

Aceste solii le avem pastrate in "Sbornic

soc.ist. rusegti" v. XXXV gi in Ulianickipkftterialr.

Iata ce spune una din aceste solii trimeasa la Ale-

xandru. "Domnul nostru (adica Ivan) a poruncit sa-V1

spun...ca tefan voevod Inca din vremea tatilui tau,

regele Cazimir, a Post cu noi in unire gi alianta

gi tu sa fii cu el in pace, ca sa fim prieten prie-

tenilor pi dugman dugmanilor... Stefan spune ca a

trimia la tine solul lui pentru pace, dar tu pe so-

lul tau nu 1-ai timis la dansul pentru pace.... Tu

(rate, amintegte-Vi de pacea care ea scris intre

noi, ca sa fim prieten prietenilor gi dugman dugma-

nilor. Iar Stefan e cu noi in pace gi

sa nu mergi impotriva lui tefan din Moldova." (1497

August 19).

Tot la fal a procedat gi celalalt aliat al lui

alian0..rtu

www.dacoromanica.ro

Page 220: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 221 -

Ivan, Mengli LPhirei a cdrui solie trimeasa la Ale-

xandru nu ni s'a pastrat dar *Um de ea fiindca o

cunoagtem pe aceea trimisa la Ivan in care spune:

"Cu Stefan Voevodul avem not lege gi juramant,noi

pe Stefan nu-1 vom laza singur. Daca mergi (adica

Alexandru) impotriva lui gi not vom porni razboi,da-

ca vrei pace gi not vrem" (1497 Noembrie 27).

Interledia lui Stefan pentru o alianta con-

tra Turcilor. Prin urmare Stefan intrase in alianVa

facuta de Ivan contra Litvanilor, insa foarte curand

el s'a schimbat. Stefan care era un fin om politic,

isi da seama In calculele sale ea adevaratul pericol

pentru el nu venea dela cregtini, ci dela Turci.De

aceea el del ideea de cruciata contra Turcilor, dupa

cum se vad lucrurile din coresponden'a mai ales cu

papa ci cu VeneVia. Dar ca sa se sprijine pe Poloni

el a socotit ea trebue mai intAiu sa-i impace pe a-

cegtia cu Ivan. In legatura cu aceasta avem o eerie

de scull trimise de Stefan atat la Alexandru cat ci

la Ivan. Intr'o solie trimisa lui Alexandru pentru

impacare cu Ivan, el ii spune acestuia "Caci ce

www.dacoromanica.ro

Page 221: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 222 -

feleIvan marele cneaz al Moscovei? R

cuscru domnului noetru voevodului, iar milostivi-

rei voastre vá e socru"

Cu alte cuvinte, ar fi bine sA vd impficaVi

fiinded subteti ruda. Adaog ca toate aceste solii a-

le lui tefan sunt publicate de Ioan Bogdan in vol.

II al tolecViei sale "Documentele lui Stefan eel Ma-

re".

Din ce in ce mai mult se vede dorinta lui

pefan de a juca un rol de mediator gi a implies pe

Litvani cu Rugii iar apoi sA porneascA cu totii con-

tra Turcului. Dupe cum in 1496 ii scrisese lui. Ale-

xandru in 1498 el face acelag lucru lui Ivan, pe ca-

re-1 indeamnd ea se impace cu Litvanii,cAci..."Ale-

xandru" e "ginerele vostru"...cu toate ca tarul ii

acuzA ca..."nu se tine de pacea incheiatii" E bine

sa se impace odatA cdci iatn "toti craii ci

toti domnii crectini, cats sunt gi toate panne

Apusului gi toate Varile Italiei se unesc ci se gd-

tesc gi ar dori sd meargd impotriva ptiOnilor. Ar fi

bine sa ai gi to pace cu cregtinii gi sA to scoli

Vasilievici,

.

www.dacoromanica.ro

Page 222: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 223 -

impreuna cu tots domnii cregtini, impotriva

tatii."

Ivan al Moseovei era fara indoiald un bun

cregtin, dar scopurile sale politice treceau inain-

tea intereselor de ordin general ale cregtinitdVii.

El ii rdspunse lui Stefan ca dorinVa lui cea mai vie

este sa fie invins pdganul - trebue sa adaog ea pe

el nu-1 Area interesa inaintarea Turcilor spre Duna -

re gi peste ea, fiindca nu era ameniniat direct gi

mai era indirect prin alianVa cu Mengli Ghirei vasa-

lul Turcilor, prieten cu acegtia, dar ca in ceeace

privegte impacarea cu Alexandru, in aceasta cearta

vina nu este a lui.

Alexandru este acela care poartit intreaga

raspundere fiinded Ii silegte fate sti se treacA la

eatolicism, iar pe ortodoxi nu-i lesa de loc In pace

gi cauta pe deasupra sd mai puma gi un episcop cato-

lic la Smolensk.

Mac& vrea sa se impace, atunci Stefan si in-

tervind la Alexandru in sensul celor de mai sus gi

el e Bata sd-i intinda mAna. In 1499 avem o noun so.

'Agana-

.

-

www.dacoromanica.ro

Page 223: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-22k-

lie catre Alexandru a lui Stefan cel Mare, in ca -

re-i spune ca el a scris la Moscova gi ca i s'a

spus c& Alexandru e de vine, fiindcgi nu s'alinut

de obligaMile pe care gi le-a luat. Deci ar fi bi-

ne, dace dore§te s5 se Impace, se. se tins de cele

fIgacluite..Lui Ivan al III -lea ii era .ciuda ca Ale-

xa;Idru nu voia sd-idea titlul care zice el i se Cu.

venea. Este cazul sd va spun ca. Ivan igi luase ti-

t1U de "mare. cneaz al tuturor Rusiilor" (gi nu al

Rugilor) . Este o deosebire, fiindca ,el nu'stapanea

decat RusI mare iar celelalte trei (Rusia

ci Ucraina) erau in mAinile Litvanilor. Din

cauza aceasta Alexandru nu putea sa-i recunoasc6

titlul. In cele din urma, vazand c& lucrurile nu se

impaca, se inchee un tratat de alianta intre te-

fan, Alexandru gi regele Ungariei, la care Ivan nu

is parte. In 1501 loan Alebert.moare gi in acest

fel Alexandru ajunge gi rege al Poloniei. Alianta nt

dureaza deci mult fiindca avand loc turburari pen-

tru alegerea lui Alexandru gi pe deasupra Inca din

1500 izbucnise iar lupta cu Ivan, ,Stefan profit& gi

alba,Ga-

litla

www.dacoromanica.ro

Page 224: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-225 -

el gi intra in Pocutia asupra careia ptiVi ca evea

drepturi. In aceastd regiune,cu capitala la Colomaes,

era aca cum e gi azi o populatie ruteand ortodox6 in

frunte cu anume cefi locali. Se pare ca tefan a fa-

cut aici mimic, ceeace facuse Ivan in mare in Lit-

vania. Adicd a cdutat sa lace nemultumiri pe teren

religios, care au du:: la solicitarea ajutorului mol-

dovenesc, din partea nobilimei ci chiar a populatiei

de jos. Aceasta aratd ca Stefan era influentat de me.

todele aliatului sau, Pocutia ramase Moldovei Ong

pe timpul lui Bogdan urmacul lui ptefan. Relatiile

cn Polonia sunt rupte, dar brusc aproape se rdceec

ci relatiile cu Ivan.

Conflictul intre Ivan si_tefan cel Mare.

Spuneam ca Ivan Ivanovici a murit curand dupd. cdsd-

toria cu Elena, prin anul 1494,_ Ivan al III -lea ca-

re rdmasese vdduv, se recassatoregte cu Sofia Paleo-

log, fiica lui Toma Paleolog.Acesta era frate cu

ultimul impdrat al BizanVului Constantin raleologul

ci fusese guvernatorul Moreei. Cand a cazut Constan-

Fasc. 15

www.dacoromanica.ro

Page 225: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

226

tinopolul ap6rat cu atata vitejie de Constantin 014.--

reea a'fost gi ea cucerita de Turci. Sofia era deci

nepoata ultimului 1mph-rat bizantin gi prin geneologia

ei, i. star fi euvenit teoreticegte mostenirea la Bi

zant. De aici pretind Rugii stapanirea Constanti

nopolului justificdndo prin aceasta mogtenire.Fi

regte ca lupta din sec. al XVIIIlea nu s'a mai dat

cu deosebire pentru acest lucru, ci pentruca Rusia do-

rea o egire la M. tediterank_care nu se putea asigu

ra decat prin stapanirea U. Negre gi a stramtorilor

ei. Ca sewn cá au drepturi asupra Constantihopolului,

Rugii acum au adoptat sterna imperiului bizantin,vul

turul cu doua capete.

Din aceasta cdsatorie s'a ngscut fined un fiu.

Sofia, care era o femeie foarte desteapte gi se pare

tot pe atAt de intriganta, a autat sa-1 determine pe

Ivan ca s6-1 inature pe Dimittie gi sa-1 lase mogte

nitor pe fiul ei numit Vasile. Intre Elena gi Sofia

din aceasta cauza s'au dus aprige lupte.

Ca deobiceiu s'au format dou6 partide de bo

eri, care sustineau pe cei doi canditati. La inceput

- -

www.dacoromanica.ro

Page 226: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

227

partida moldovencei, cum ii spuneau Elenei, a izbu

tit qi in 1498 Dimitrie e declarat mare cneaz *i mo

ctenitor, dar in 1502 el este inlaturat in favoarea

lui Vasile. Elena *i fiul sau sunt aruncaVi la inchi-

soare, ceeace a maniat pe Stefan eel Mare, care a in-

tervenit la Moscova ca sa se dea drumul fiicei sale

ci nepotului sau ci sd fie pugl in drepturile 'or.

Totul insa.a Post zadarnic caci nu a foot luat6 in

seama interventia lui, el nemai gtiind ce s'a mai in-

tamplat cu fiica gi nepotul sau.

In legaturd cu aceastatsolii lui Ivan la Men-

gli Ghierei, sunt invaVati ce sai spuna..."Dactii

va intreba cui ia dat acum domnia marele cneaz sai

fie urma*, sa spue ca nepotului (lui Dimitrie) ii

daduse domnia, dar el cu mama lui, marea cneaghin5.

Olena s' au purtat necuviincios faVii de marele cneaz

0 au facut fapte pare nu se cad gi de aceia a luat

moctenirea dela nepot ci a dato fiului sau Vasile"

(1502 Octombrie 16).

In ,felul acesta vlastarul moldovenesc nu a

putut ajunge sd domneasca in Rusia. Stefan in schimb

- -

www.dacoromanica.ro

Page 227: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 228 -

s'a apucat de represalii. Ivan care se apucaee ea re-

facA bisericile qi Kremlinul distruse de Mari al-

tadata, a trimis solii in Italia ca sa-i aduca pie-

tori. Trebuia insa ca acestea ea treaca prin Moldo-

va. Cand s'au intors, Stefan i-a arestat pe totitre-

tinand pe pictori la el. Be purse intrebarea, daca

aceqtia n' au Post folositi de Stefan care insaqi e-

ra un mare constructor de lacaquri sfinte.

Dar lucrurile acestea s'au terminat repede.

In 1563 moare Sofia; in 1504 moare citefan; cu Elena

qi cu Ivan se intampla acelaq lucre in 1505; iar Va-

Bile Ivanonici ramane pe tron i continua politica

pe care pang acum o dusese tatal eau.

- -- 000---

www.dacoromanica.ro

Page 228: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-229-

Prelegerea XV -a

Luni.7 Februarie 1938

Vasile Ivanonici si Ivan TV cel Groaznic

Ajunsesem in lectiunaa precedent& la moartea

tarului Ivan al III-lea care e socotit pe drept adu-

niitorul p&mAntului rusesc. El a fost acela care a

dat directivele unei politici de expansiune atft

spre Rifts&rit cat qi inspre Apus. In leg&turil cu ex-

pansiunea Rusiei lui Ivan spre Apus am v&zut c& po-

litica MoscQvei a intrat in leg&turi cu politica

lui Stefan cel Mare.

Vasile Ivanonici (1505-1533). VrmaTil lui

Ivan al III-lea care a venit la tron ..dupgice pe ne-

drept a=luat coeace se cuvenea lui Dimitrie fiul

Elenei fiica.lui 4tefan, a fost Vaeile,zis Ivano-

vici, adica fiul lui Ivan. Vasile Ivanonici a domnit

si

www.dacoromanica.ro

Page 229: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 230 -

dela 1505-1533. El e depart() de a avea o personali-

tate ca a tatalui sAu yi chiar ca a fiului eau Ivan

zis cel Groaznic. Intre acegtia doi el apare ca o

figurA pandit, ducAnd o politick fAr& trAsfturi bine

definite, in care rolul sau BA fie bine continuat.

Vasile n'a Mut altceva deedt sift uzmase politica

InceputA de tatal sAu. §i in vremea lui aceleagi

probleme - minus cea tAtard - se puneau statului ru-

sesC. In interiorul statului politica ce trebuia du-

s& era aceea de consolidare a domniei in contra cla-

sei boierilor. In afar& problema conflictului cu Lit-

vanii rAmasese nerezolvatsa de Ivan al III-lea, de a-

ceea el se gasegte gi acum pe primul plan. Din punc-

tul de vedere intern, abea acum in vremea lui Vasi-

le s'au completat cuceririle micilor statulete,care

Inca nu formasere: o parte Integrant a statului rus

dela Mbscova. Intro aceste stAtulete era gi acela-al

oragului Pskow dope lacul Pskow ceva mai la ApuB

de Novgorod. Fiind ca gi acesta o_cetate de negu -

stori care aveau intense legAturi de convert cu Bal-

,

www.dacoromanica.ro

Page 230: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 231 -

tica gi mai ales cu oragele germane, ajunsese la o

stare destul de Infloiitoare. Situatia de republica

in genul Apusului, care Meuse marirea Novgorodului,

o Meuse gi pe a acestuia, dar cu toate aceetea nu

putu rezista gi cazu sub loviturile lui Vasile. De

asemenea mai ramasesera libere unele principate din

regiunea p&durilor cum era principatul de Riazan,ca-

re avu aceeag soarta ca gi Pskov.

Dar aceste cuceriri insemnau inglobarea in

etatul rusesc a unei nobilimi locale, proprietare dc

pamant ce nu ar fi rabdat set fie supus6 ara murmur.

Mijlocul de a staptini aceste regiuni marl ugor, a

fost gasit ci anume au fost improprietariti, in de-

trimentul gi pe mogiile nobilimii locale, ogtenii

cuceritori. Aceasta era o politica de colonizare ca-

re avea ea asigure stap&nirea Moscovei asupra teri

toriilor cucerite.

Problema cea mai insemnat6 a fost insa,lup-

ta in contra Poloniei. La un moment dat s'a crezut

ca aceasta lupt& va inceta prin alegerea Varului,ca

mare duce al Litvaniei. °And a murit Alexandru

www.dacoromanica.ro

Page 231: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 232

(1506) regele Poloniei gi flu al lui Cazimirtau fost

glasuri printre nobili, care au cerut ca pe lfing6

alegerea regelui Poloniei - care s a facut ih per-

soana lui Sigismund fratele lui Alexandru - eh se

aleaga gi marele duce al Litvaniei in persoana Vara-

lui Vasile Ivanovici. Dar acest lucru hu s'a intam-'

plat.Sigitmund e ales gi rage gi mare duce, Us:and

dupg catava vreme in acest din urmg post de conduce-

re pe fiul sau Sigismund August, mai tdrziu gi el

rege al Poloniei. Luptele aca dar se continua* fiind

reincepute in anul 1509. B de reVinut faptul ca tot

in acest an incepe ci rasboiul dintrr. Poloni gi Bog-

dan al III-lea domnul Moldovei, urmagul lui Stefan

cel Mare. Desigur ca acest fapt nu este o simpla co-

incidenta.

RAsboiul inceput cu Rugii in 1509 este insti

de sturta durata, cdci se inchee curand o pace, care

a Post numit6 atunci de ei, pace eternti, dar care

eternitate a durst numai trei ani. In 1511 operatii-

le militare au inceput ci au continuat cu intermiten

pAna in 1522. Faptul cel mai important din acea-

-

Va

www.dacoromanica.ro

Page 232: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

233

stA lung& /upta a Post cucerirea oragului Smolensk:

deand incepe inaintarea in Litvania a RugilortSmo

lenskul era o cetate bine intarit& ci deaceea cuce

rirea lui, pentru epoca aceasta avea o mare impor

tant& fiindcA de rapt in aceasta vreme acela care

staptinea cet5tile unei regiuni, acela era ci stap&

nul tinutului. Cronicile rusegti au cinstit cu marl

laude la adresa tarului, cucerirea Smolonskului.

"Luarea Smolenskului spun ele a fost.pentru Rugi

o sdrb6toare, c&ci numai ambitiogii se bucur& s& is

dela altii, dar a relua al eau e o adev&ratii bucu

rie."

Dupg cum se-vede de aici,cronicarii erau

conctienti ca regiunile cucerite erau rusegti. Era

o congtiinta nu atft nationalg, cat mai ales una

istoria, in sensul ca ei gtiau foarte bine c6 alts

dat& fuseserd st6pani aici. Dar Rugii nu au obtinut

numai succese in aceasta lupt& care a tinut atft de

mult. A Post ci o infrangere mare a for la , Orgq

(1514). In cele din urvi, la interventia papei Leon

al Xlea, sprijinitorul renagtarii artistice din

- -

- -

www.dacoromanica.ro

Page 233: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 234 -

Italia, se inchee pacea. Iterberstein a foet acela

pe care papa l'a trimis sd mijloceasca aceasta pace.

La intoarceretHerberstein a scris o luCrarein care

arata tot ce a vazut el in Rusia. Lucrarea este in

latinecte $i conVine si figuri gravate in lemn,avand

capitole despre religie, descrie palatele ci diferi-

tele cladiri insemnate, inteun cuvaxt. vorbecte de-

spre tot ceeace i-a atras iui atenVia in Rusia, in

timpul misiunei sale. Opera sa este intitUlata "Re-

rum moscovitarum comentarii", comentarii despre lu-

crurile moscovite.

Aici se gaseste,pasagiul citat in alts leo-

Vie si In care Stefan spune ca in timp ce Ivan al

III-lea stand pe tron, Ears sa se oboseasca prea

mult face cuceriri, el nu mai poste prididi sa-qi a-..

pere Vara, cu toate ca toata 'ziva nu sta-decat

si cu sabia in mina.

Ceeaoe este caracteristic pentru acest ras-

boiu polono-moscovit este rolul jucat de nobilimea

litvana ortodox& faVa de Var. Ea dorea sa scape de

Poloni ci deaceea e favorabila Varului. Inge nobili

ati

lare

www.dacoromanica.ro

Page 234: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 235 -

Ittva filo-rug:1 a-fost-§1

A._!25t21La_lupta.11ce au fost,,,an_aament

a-ttecuf-6e partea

rului. Nepoata lui, .raguipairs'a casatorit cu Vasile

Ivanovici ci a fost mama lui Ivan zis cel Groaznic.

Ilaaolammall11213:15M1. vasile Iva-

novici, care totuci n'a avut o personalitate marcan-

tat moare in 1533 lasand pe fiul sau minor. Din cau-

za aceasta, urmeaza o perioada In care, regele

minor, stag uvernat de nobili. Egte o epoca

de turburari care permite vecinilor sa tragd foloa-

se. Se formasera doua particle: deoparte Elena cu

nobilticare voiau sa-1 meriting pe Ivan la tron, de

alta aceiculdozu41411turarea fiului lui Vasile.

o vreme in care asasinatele politico se

in lanV ci in care puterea nobililor crectelsdrun-

cinand pe cea a tarilor, prin recapatarea unora din

drepturile ce le fusesera rapite. 11.9adaiL22212!2L

nIEELLUL,...aanralUt °data cu RajAratul lui Ivan cel

,Gzsaizaire, In vremea turburarilor a fost ci un atac

al Litvanilor asupra Smolenskului, pe care ins&

unul_Mihail,Gliuski.

daLSRarts..Aim_iii.tvania-0 ta-

B

fiird

www.dacoromanica.ro

Page 235: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

236

n'au putut s6-1 cucereaeci.

Ivan cel Groaznic, cel care pune capdt ace

stei situatii din Rusia, este o personalitate din ce-

le mai tragice din istoria Rusiei. Unii ist9i.clos

de pild& istoricul nostru loan Bogdan, 1au comparat

pe Ivan cu Vlad Tepeq §i poste pe hund dreptatelcdci

interpretdrile faptelor for aproape corespund. 0 par -

te din istoricil admit cruzimile lui socotindule ca

fiind necesare, cerute de imprejurdri. Dupd ei ace

ste cruzimi nu erau ale unui om nebun, care ucide nu-

mai din placere, ci la facea din anumite raViuni de

stat, voia sd taie ce era putred i ea indrepte ast

fel lucrurile. Ioan Bogdan considerd cd Vlad Tepee a

fost un fel de nevropat care ucidea din pldcerea

guimard , de a vedea oamenii chinuinduse. Cam ace

ea§.1 interpretare s'a dat de unii *i faptelor lui

Ivan, care a fost O. el socotit ca un om crud, dar

drept: Altii au sustinut cd imprejurdrile iau dic

tat sd feted acele cruzimi ele nu se daIoresc

unor cauze de insuficientd cerebraid. In realitate

san

cagl

www.dacoromanica.ro

Page 236: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

237 -

!yljram11-944-la-mijlack. Pe vremea aceea asemenea cru

zimi erau lucruri obignuite; ele nu inspaimEintau pe

name

Fapt e ca Ivan _a copildrit intr'o epoc6 de

nesiguranta, de anarhie, in care vieata lui a fost

mereu at a, lucruri care firegte au lgisat ur-

me in sufletul sau. Agesteimplajarasi au 0cos-din.i

Ivan un om care se temea do orice gi-care avea un,_IMMININOWWWWWWWW.....ga,

fel de sete de rdsbunare pe hobilimca care nu se im-

pdca cu doLnlia absolutd a unui tar. Se intampla ci

in Rusiaseeace se int8mplase gi in Apus and re-

gii Frantei spre pilda, incercaserd unificarea eta-

tului. Bobilimea nu se putea impdca cu crecterea pu-

terii conducgtorului in detrimentul ei ci atunci fi-

regte ca a ridicat capul.

Originile autocratiei ruse$ti.Se pune intro-

barea acum, care este cauza autocratiei in Rusia ?

Yom vedea ca lupta dintre tar ci nobilime este de

fapt inegald gi ultimii vor fi infranti..Autocra-

Via aceasta este cu totul particulard prin lungimea

ei, mai ales; cdci pe cand alte tars evolueaza,Ru-

-

,

www.dacoromanica.ro

Page 237: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

238

sia a ramas tot aga pang in secolul al XXlea.Acest

lucru e particular O. pentru locul in care s'a in

tamplat. Spuneam Ca Rusia a urmat un mars invers ca

in Europa de Rasarit. In Apus, in Evulmediu nobili

mea ajunsese la un moment dat egala cu regele,dar

pe incetul lucrurile se schimba, regele fiind acela

care capata puterea, reu§induse, dupa cruciatele ca

re au fost cauza de capetenie a micgorarii puterii

nobililor sa se unifice §i sa se formeze state naT

Vionale ca Spania, Franta, Anglia, in sec.XVXVI,

In Rasaritul Europei lucrurile stau invers.

De undo la inceput avem domni puternici, temuti,ca

un Stefan eel Mare in Moldova, Ludovic in Ungaria

sau Cazimir t Polonia, avem dupa aceea o perioada

in care domniile slabesc, dinastiile se destrama

puterea nobililor se ridica. Aceasta deosebire in

tro Apusul, in care puterea regelui a cresaut_0,Ra

saritul, in care din contra puterea nobililor_este.

cea mai mare, are cauze economiceIn Apus se ridi

ca clasa burghezilor, pe care se sprijina regele,

gi

www.dacoromanica.ro

Page 238: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 239 -

distrugAnd economicegte gi politicegte nobilimea. In

RAsarit undo nom- mai erau drumuri de comert, raman ca...ILDIRTIMINIIIIN.Oinn

singuri bogatagi proprietarii de panAnt, deci boierii,

care avancLeconomia in mans, ajung sti puns mama ci

ape friinele politice.

Dar gi Rusia este tot in nearit, dece aici

ILELYtEaust_o autoc'atie a tarului? Sd bu fi ridicatci aici ca in Apus o burghezie care s6-1 eprijine ?

11122.2.gte cazul, c4ci ea era departe de drumurile de

comert ci era foarte putin cunoscutti Apusulti,carula

trebuia sä vina un Herberstein ca s6-1 spuna ca exi-

st& o Rusie.

Cred ca aceaeta se datoregte faptului

In care se puteau face colonizgri con-

tinue ci repetate. Rusia dispunea de un spatiu extrav

ordinar de intine, in care oricdt de departe de Eosco

va puterea tarului putaa fi mentinutd fat6 de nobi-

lime. Tarul igi putea crea_o nobilime noun de pro -

pl12.4..441-144112,1wiLIn intplsele domn1Lce avea la

agog formeu bogatia mogiilor

aiurea de tar, age ca aoesta avea

ca Ru-

sia era o ara,

pu-

!1/51fi-colonizati

www.dacoromanica.ro

Page 239: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 240 -

pe proprietari in mina. Nobilimea localg niciodatg

nu a putut ridica gi ea capul in faVa nobilimii de

colonizdri militare, pe care gi-o creease tarul. In

niciuna din Vdrile Rgsaritului Europei nu se mai pu-

tea face acest lucru gi deaceea in Rusia avem acelaq

lucru ca in Apus, adicti stgpanirea gefului statului

nu este amenintata de puterea nobililor, cad acegtia

nu au nicio putere.

Reformer* lui Ivan IV. In 1547 Ivan eel

Groaznic le proclamg Var. De rapt acest titlu nu fu-

seed purtat do inaintagi. 21 inseamng Cezer sau im-

parat ci Imitat dela Bizantini, it avuseserd pi Bul-

garii. dram exista contiinVii la Ivan ca se trage din

Paleologoi-a luat gi el acest titlu pe care numai

intamplgtor it ggsim dat urmagilor lui Ivan al III-

lea. Acesz titlu era um anunV al stgpgnirii absolute

in politica internal gi al indreptgrii privirilor

spre Constantinopol in politics externg.

In ce privegte conducerea interns era mai

intaiu o adunare a tariff, formats din proprietarii

de Om/Int, deci din nobili, numitg Zemslu Sobor. In

www.dacoromanica.ro

Page 240: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 241 -

afar& de ea mai era un consia_uluitot din

boieri numita Duma.In timp ce prima cuprindea pe bo-

ierii proprietari de pam8nt oricare ar fi fostoaceea

de a doua mai restransa, numai pe boierii facuVi de

Var. Era §i normal ca intre aceste adunari sa existe

conflicte, dar totdeauna erau rezolvate de tar in

favoarea Dumei. Alaturi de aceasta organizatie se

mai face 0 o codificare a legilor. Legislatia fa_

cute acum este compusa iin 100 de capitole de unde

numele ei stoglav era un fel de cod civil si bi-

sericesc (1551). Mai era deasemenealituVie de-

stul de ciddata numita Opricnina. Aceasta era un fel

deordi....nrizeItaos_avaajeJafrunte pe tar i avand o

or2121.zatiftpeparata i o curte a for proprie.Dar

aceasta 0 ticnina avea numai_o_fArmareligloasa,caci

de fapt avea un scop_poliVist. Realitatea era ca ea

trebuia sa apere a ar gi_sa_distuga puterea nobi-

lilor. zn mainile for se dadeau unele mocii tocmai

in regiunile unde nobilimea era puternica §i deci

periculoasa pentru Var... Pe vremea lui Ivan s' au fa-

Faso. 16

ci

www.dacoromanica.ro

Page 241: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 242 -

cut adevarate expropieri luandu-se

lor locali dintr'o anumita regiune gi dandu-se mi-

litarilor gi trimiVandu-t tocmai pela Urali pe aces

expropiaVI,Dar toate acestea nu au ajuns sa distruga

pe nobili gi atuilci Ivan a introdus regimul teroarei,

de unde i-a legit porecla de "eel Groaznie ". Se vede

bine din donnia lui ca a dus o politica bine stabi-

lita, cu stop social din punct de privire intern.U-

nii din scriitorii de pe vremea aceea - nu trebue

sa credem cr erau teoreticieni ca azi - au aratat ca

tarul trebue sa procedeze aga cum a facut, indem-

nandu-1 chiar sa distruga pe nobili. Insugi tarul a-

rat& in ni§te scrisori ale sale, motivele care 1-au

determinat distruga pe nobili.

12911112a_arlemAi In ce prive§te politica

lui externs, de data aceasta Ivan nu mai urmare*te

pe a inainta*ilor, ci in primul rand cauta o cm

siune spre Rasarit ci Sud-Est. Puterea Tatarilor a-

cum era compl2"cdecazutd gi Rugii iau ofensiva conk-

tra lor. Atat hanatul dela Cazan (pe Volga) cat ci

eel dela Astrahan au fort cucerite. Cazanul a cazut,

mogillomLebi/A=._

sffi

www.dacoromanica.ro

Page 242: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

243

WN.in15gegiunile acestea au devenit pe data

locuri de colonizare,insa in mijlocul unor populaVii

de neam mongol, cad pe rang& Tatari mai eras pi al

te popoare mongols aici, ca de pilda. Bulgarii din ca-

re s' au despartit cei din sudul Dunarii.

La 1564 are loc cucerirea regiunilor dela M.

1112212ortuelpIKLcare firepte nu reprezen-

ta, ca mai tarziu Petersburgul, o fereastra deschis&

spre Occident (dupa expresia lui Petru eel Mare),der

totupi pe aici s'au facut prime's legaturi cu Apusul.

Chiar atunci are loc un tratat de comert nu prey

fEH9!222.2IPIIaalill22aPgliE2!aEtLELLEE]kELtt...

De la o vreme se formase in Urali *1 la Don, o_cava

lerie local& ce lupta contra n a

valeria Cazacilor. Unii din acepti Cazaci, au trecut

sub conducerea lui Jermak in regiunea Sibirului,pe

mand o colonie ce a permis extinderea stapanirii ru

septi in aceste regiuni. Dar in afar de aceste cu

ceriri, Ivan a facut pi o mare sfortare pentru a pu,

tea ag7Vi

- -

,..

creta1-2-i24.111.2.Q.Maaltia...

en7,-

ste Urali a-ezfindu-s-, ara azi numitfi Sibera,for -

www.dacoromanica.ro

Page 243: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

244

La Baltica insa nu mai avea de a face cu'orte decadente ca cea a Tatarilor. Va spuneam ca

aici se agezasera Cavalerii purtatorii de spada.Dar

acegti stapanitori ai Livlandei sau Livoniei (in

nemtegte) erau in mare decadena. In interiorul Li

ve -lei, era tulburare mare, caci oragele incepusera

ea se rascoale contra cavalerilor, care devenisera

un fel de seniori feudali Ce exploatau pamanturile

pe care stau. Ei igi pierdusera calitatile militare

de alta data mai ales ca trecand la luteranism ordi

nul se desfiintase, aceasta credinta excluzand orga

nizatiile militare religioaee.

Conducatorii ordinului desflintat, au cautat

sa se organizeze politic gi din cauza nemultumirilor

interne au cerut gi ajutor din afard.Cu ochii asupra teritoriului for erau de ...

fapt gi altii, nu numai Rugii, caci mai erau vecini

care doreau o iegire la M.Baltica. Cum interesele

acestor vecini s'au isbit evident ca s'au iscat lup

te care s'au dat pe teritoriul Livoniei. Vecinii in-

teresati erau Polonii, Suedezii ci Rugii.

---000---

- -

www.dacoromanica.ro

Page 244: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 245 -

Prelegerea XVI-a

Miercuri.9 Feb'', 1938

Ivan IV cel Groaznic (continuare)

Razboiul cu Polonia. In lectiunea precedents

Ems:di:tat ca istorla Rusiei in timpul domniei lui Ivan

cel Groasnic, ajunge la lupta pentru Livlanda foar-

te importanta pentru Rusia, fiindca o data cucerita

i-ar fi deschis drumul pe M.Baltica. Livonia care

fusese stapanita de Cavalerii purtatori de Spada,

era Ins& ravnita gi de a1 ii gi spuneam ca Polonia

gi Suedia aveau aceeagi dorinVa ca gi Rugii. Cea

dintaiu din aceste trei Vari, care a reugit sa In-

lature pe tavalerii care se desfiinVasera pe ei in-sagi trecend la luteranism, a font Polonia. Sigis-

mund August, in 1557 reugegts cucerirea Livonie

In armata lui se afla

ca a condus un corp de oaste in aceasta lupta, ce

unt0joicia4.sarq,se..pare

www.dacoromanica.ro

Page 245: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 246 -

ne intereseazg gi pe noi. Este vorba de viitorul

domn al Moldovei, Despot Heraclide, care astfel gi-a

cagtigat sprijinul Poloniei pentru a putea pune mana

pe roldova unde ca domn e cunoscut sub numele de

Despot Voda. Pt la 1563 are loc luta intre cei trei

pretendenVi ai Livoniei. Ivan reugegte la un moment

dat sa ajungd cu cucerirea pang. la M. Baltica. Dar

in cele din urmg este respins gi ramane numai cu ce-ft

tatlIS219aastfel cg iegirea la mare nu e dobandi-

tg. CE4iva ani mai tarziu se produce moartea lui Si-

gismun3 August cu care se atinge gi dinastra

lonilor din rOlonia (1570. Iar se pune acum proble-110111.

ma alegerii unui rus la tronul Poloniei. Ivqn_tgi

pure candidatura In numele lui sau cel putin a fiu-

lui sau Feodort0 parte din nobili erau pentru ale-

gerea lui, insd au intervenit gi unele presiuni de

afarg, ca de exemplu din partea Turcilor,c6ci Sul-

tanul se temea de unirea Poloniei cu Rusia, din ca-

re ar fi legit un stat foarte puternic. $1. domnul

Moldovei loan Vodi cel Cumplit intervine inacetiel

'..;%.00.......marmammoallralifterelommodaess

,IX,e1-

www.dacoromanica.ro

Page 246: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 247 -

chestiuneagu.,..Turci-I,De-asemenea Apusul nu putea sd vadA acest lucru sou ochi

buni. In cele din urea este ales Henryde Valo

domnegte nu-\

mai cateva luni, caci murind fratele s6utregele

Frantei,

Aetfel este ales ca rege al Poloniei tefan

Bathory voevodul Ardealului (1575), care era un

foarte bun militar.

El lases in locu -i in Transilyania, pe-frate-

le sliu Cristofor Bathory, dupes care veni Sigismund

suoopsut.faagtLanejin relatiile sNute de el,cm,

Nihaiu Viteazul. Stefan Bathory cauta sg-gi puns

talentele sale militare In serviciul ideii de a

respinge pe Rugi, pentru care lucru Igi pregati o

armata puternicd gi bine organizata. 31 Incepu o-

fensiva contra Rugilor, dar va fi de scurta durata

cad, domnia lui nu tine dealt vreo zee° ani.

In 1579 oragul Polock este reluat de qtefan

't"13424-144431sa inaintezg,inusia. Pskowul

care fusese cucerit de Vasil° Ivanovici este ase-

cliacaLtdoLjanSisar.ajaUzazesta

el se Intoarce el -si is tronul cp

Yenea.

www.dacoromanica.ro

Page 247: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 248 -

diat in 1581 de Poloni, dar nu poate fi luat. Cu

toate ca armatele Polonilor sent mai mici, ele to-

tugi fiind mai disciplinatet reugesc sa-i bats pe

Rugi. Unii istorici socot ca infrangerile Rusiei,

in aceasta vreme s' au datorit lipsei de bani nece-

sari pentru IntreVinerea armatei gi mai ales merce-

narilor care luptau cu arMe de foc. Rugii nu dispu-

neau de un comer mare care sa le asigure o circu-

latie monetary bogata. De rapt situatia aceasta a

armatei rusegti a continuat mai multe veacuri gi a-

devarata for armata, in sons modern nu a facut-o

()eat Petru eel Mare.

In cele din urma in lupta dintre Poloni 91

Rugi, intervine Papa pentru Dace, Este trimis ca

mijlocitor, un italian iezuit, numit Antonio Pos-

sevino, care era un om foarte invgtet gi bun cunos-

catoral Orientului, uncle facuse propaganda Caton-

ca. El a stat gi in Transilvania desire care

scris o carte publicata azi de un istoric ungur Dl.

Andrei Vereg.

-a -

www.dacoromanica.ro

Page 248: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 249 -

Cu prilOul vizitei in Rusia ca gi Herber-

stein, el a scris o carte de informaVie pt.Sf.Sciitin

xlespze aceasta tare:. In anul 1582 se inchee pacea,

la care participa gi Suedia pe langa Rusia Si Polo-

nia.

Prin aceasta pace Rusia nu reugegle91 cape-

fie o iegire la Baltica, oaci partea despre Finlan-

da gi Estonia °la Suedia, Polonia puns mana pe ce

mai mare parte din Livonia ci numai o bucata

mai mica ramane Rasiei care deci se dovedise slabs,.

In 1584 moare Ivan al IV-lea ceL,Groaznic,

Para sa poata sa-si atined scopul inspre Apus,adi-

ca faca o iegire la Baltica.

Legaturile cu Moldova.Dupd ce am vazut aces-

te lucruri sa ne intoarcem inapoi gi sa vedem care

au foot legaturile lui Vasile Ivanovici gi ale fiu-

lui sau Ivan al IV-lea, cu Moldova.

In vremea for domnesc in principatul moldo-

venesc mai multi domni, dintre care doi cunt mai

de seams: Bogdan al III-lea fiul lui 4;tefan cel Ma-

re (1504-1517), care a urmat in urma tatalui sau,

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 249: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 250 -

imediat, ci dupd Fotefanitd Vodd avem scurta gi

glorioasa domnie a lui Petru Rareg (1527- 1538,1541-

1546) tot un fiu dar nelegitim - al lui Stefan

cel Mare.

In ce privegte pe Bogdan, ctim ca el a tri-

mis nigte solii la Ivan gi ele au trecut pe la M.-

tart. Nuit11112121±112ELOAYE-o inVelegere

Rusia. Bdnuim ca da, cdci in 1509 cdnd a avut

1222....upt921112191favenir..a-avut loc gi

o luptd intre Rugi 4i Polni. Cunoagtem cauza lup-

tei lui Bogdan cu Polonii. B1 - Bogdan - voia sd se

casatoreascd cu sora regelui Poloniei gi pentru a-

ceasta cdsdtorie, cedase Polonilor PocuVia cucerit4

in ultimii ani de domnie de ;tefan cel. Mare.

2larindreelea#lexandru cu care se fdcuse

invoiala aceasta gi venind la tronul Poloniei Si-

gismund, acesta nu vrea sd mai recunoascd

lerlajacutildt,.Alexandrusinici PocuVia nu vrea ea o restitue. 14)gdan cauta sd

se rdsbune gi astfel in 1509 el pdtrunde in Polo-

-

-cu

inteltz.

www.dacoromanica.ro

Page 250: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 251 -

nia, ajungand pang la Lemberg cu pradaciunileJap-

tul ca in acelag an izbucnegte gi rgsboiul dintre

Rusia gi Polonia, ne face sa credem ca va fi exis-

tat o intelegere a lui Bogdan cu Moscova, cu toate

ca.' nu avem propriu zis gtiri documentare in aceasta

In orice caz, din documentele ce avem se vel-

de clay ca cbl putin 1222222221111=11RazegleelAt..*

turile cu Moscova au Post strAnse. In legaturii cu

aceasta am scris eu un articol in volumul "In memo-

ria lui Vasile larvae Buc. 1934, intitulat "Petru

Rares si Moscova".

Se constata ca politica lui I.Rartig urmeaza

in unele privinte pe a lui ctefan cel Mare, dar se

deosebegte de ea in altele.

Dorin a lui Petru Rareg era de a stapani Po -

cutia gi aceasta nu numai pe baza zglogului dat lui

Petru Mugat ci Alexandru cel Bun, dar ci faptului

ca erau nobili ortodoxi, poate gi cglopazza2=.

care preferau st&panirea,Mcldovei celet poloneze.

privinVd.

111WIWIMMIIIIP.M1010,

_

www.dacoromanica.ro

Page 251: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 252 -

Aceasta it apropie de politica lui ptefan ca gi in-

terventia in politica Ardealului.

ptiti ca in vremea asta Ardealul e turburat

de luptele dintre Ioan Zapolia, regele ales de nobi-

limea ungara gi Ferdinand de Habsburg fratele lui

Carol. Petru Rareg intervine cu armata sa gi in ur-

victories dela Feldioara capata pe rang& cetati-

le tatalui eau, Rodna gi Unguragul gi chiar Bistri-

ta,vestita cetate saseasca ii este data dar ace4sta

se rascumpara ca un ingemnat tribut. Deosebirea de

politica lui ptefan cote indraSneala lui Para mar-

gini ce a lipsit tatalui eau.

In timp ce ptefan da lupta numai dupa ce a-

ranjase lucrurile IA-4ga fel Inca sa fie aproape

sigur de izbanda, gi totdequna pe teritoriul au,

Petru Rareg nu s'a lent deloc sa treaca granita gi

sa se lupte chiar la camp deschis. Dar fortele lui

erau mica gi sfidarea,44ea4ta a dugmanului a reugit

ea faca din mai toti vecinii lui adversari, care

lunindu-se contra lui 1-au infrant. Prin politica

lui chibzuiti niciodata Stefan nu a dat prilejul

ma

www.dacoromanica.ro

Page 252: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 253 -

dugmanilor sa-1 atace uniti cu totii. Cu fiecare s'

luptat pe rand ceeace n'a izbutit ea faca Rareg.

Fiul lui Stefan, cu alto cuvinte n'a fost un diplo-

mat ca tatal eau. Dupa lupta dela Feldioard, se in-

toarce imediat contra Poloniei cucerind in 1530 Po-

cutia. Dar in 1531 in fata generalului I.Tarnowski,

inferior in tehnica luptei gi in artilerie,Petru

Rareg este invins.

In colectia actelor "Tomiciene" - "Acta To-

miciana" e o colectie de acte din cancelaria Polo-

niei din vremea cand cancelaria acesteia era condu-

ea de P.Tomicki, carejLsus.rpeatcL2LEz2saatL,..s.a-

riei Gorski sa faca la incenutul'fiecarui volum

(care euprindea actele unui singur an agezate in

ordin cronologica) o introducers cu caracter croni-

car ea evenimentele ce s'au petrecut

in acel an - GOrski observa ca Petra Rare,in 1530,

Banuiti de Polonipsco

lii nu au fost lasati ea treaca, totugi ei au reu-

git sa ajunga la marele cneaz pe care 1-au atatat

in

is

www.dacoromanica.ro

Page 253: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

254

'contra Polonilor, trecand pela Tatar. Prin aceasta

Petru Rare voia 26 fac& pe Rugi sa nu inchee pace

cu Polonii, pentruca astfel sa§i asigure el stapd

nirea Pocutiei. Din solia lui la Moscova faceau par

te o multime de boieri, intre care, Dima vistiaruls

Cuzmici, Alexandra Carje, Petre Uricarulotc._ In

letopiseVul Varului Vasile, care era scris oficial,IINIP

se spune de aceasta solie a; lui Petru c6 cerea

intr'una din ele "lba marele imparat al Moscovei

sä1 miluiasca gi si-1 apere impotriva regelui po

lon gi marelui cneaz litvan." Deci cronicile ru

segti cunosc gi amintesc pe larg legaturile Moldo

vei in aceasta vreme cu Moscova. Va amintiVi ca Ste-

fan cel Mare a cdgtigat pe ortodoxii din Pocutia de

partea lui. In vremea 1Li Petru Rare*, lucrurile

apar mai clare. Regele d& un act prin ca

re confisca toate satele gi mogiile boierilor din

Pocutia gi le Ca lui Tarnowskilmotivul fiind c4

acegtia au tradat Vara. Ei fiind de rit rutean au

trecut de partea "infidelului nostru Petru domnul

Moldovei."

P-Aoniei

---

-

www.dacoromanica.ro

Page 254: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 25, -

Pocutia este totugi cucerit& de Poloni in

1531, dar ei nu s'au multumit numai cu atat, ci au

continuat lupta pane in 1538, cand Soliman Magnifi-

cul a facut o expeatie in Moldova, care a determi-

nat pe boierii inspaimantati, .95-1 pdraseasca pe

Petru Rare4.

Acesta se vede silit, nemai avgand ce face, s6

fuga in Ardeal. In 1537, pe and se pregateau sb.

atace 1101dovu Polonii, ca sA alba &Ina libertiou

incheiat_paa2,azkRugii. Avem rapoartele rusegti

ale acestei ptici din care se vad legdturile lui Pe-

tru cu Rusia. Suntem in epoca minoratului lui Ivan

al IV-lea. Iata raspunsu ilor 't,.proneri diepace polone, care dovedegte existent& unef aliante

zuso-moldovenegti; Boierii epitropi declare Poloni-______.

lor ca accepta pacea, ninsa marele cneaz a filed-

dui lui Petre voevodul moldovenesc s4-1 spare gi

sa-1 ajute gi sal nu-1 lase, indheind pace cu rege-

le ". Deci ei cer ca regele "s6 indheie cu Petru

Voevod o incetare de lupta pentru o vreme oarecare"

AMICSI.M.P.11.,-,...-

"S.

www.dacoromanica.ro

Page 255: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 256 -

(Deci armistitiu). 0 relatie a_primirei solilor

ne da urmatoarele amgnunte extrem de interesante:

"Cneazul MihailalravIcIlLsalLyg este cunoscut,

domnilor, cg ptefan Voevodul Moldovei a fost in

iubire qi in legaturi de rudenie cu marele cneaz

Ivan, bunicul domnului nostru gi domnul nostru 1-a

ajutat ci a stat pentru densul. Iar pe fiul sau Pe-

tre voevod, 1-a ajutat qi 1-a miluit tatal domnu-

lui nostru, marele gosudar Vasili ci acum marele

nostru gosudar Ivan it miluegte pe Petre voevod gitoftwolosel"........"1.11......"1"siftwarommusow Nusulawsemeatiar

Petre Voevod slujegte gosudarului nostru, i acum,

cu voia lui Dumnezeu, se face pace gi bung intele -

gere intre domniinogtri. Stgpanul nostru ne poruar

cegte, deci so. vg spunem: regale Jicaont sa facg

..122241412.zataLizmuLgjalsmaacadru va trimite

pe omul sau la Petre Voevod pentru ca sg trimitfi

el soli la Jiemort pentru pace. "

Pi solii (poloni) au spus: Domnilor, boieri-

lor, nevorbiti din partea domnului vostru de Petre

domnul Moldovei, fiul lui Stefan gi spuneti ca

,litvani_dacgtre din 3 Februarie 1537

www.dacoromanica.ro

Page 256: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 257 -

domnul mostru 1-a luat sub protectia lui gi ca e1u-

jegte.domnului vostru...., dar not n'avem nicio po-

runed In solia noastrd pentru aceastd treabal Dar

cu Coate cd...."boierii (rugi) au stat tare gi au

stdruit pentru domnul Noldovei" totugi Polonil au

refuzat s6-1 primeascd sd participe la acest tratat

gi pe Petru Rareg.

In cele din urma Rugii siliti de imprejurd-

rile interne poate au incheiat pacea gi fara domnulc-Moldovei. qtiti cum Petru Rare; ,in rele din urma

pilrasit de toti, s'airefugiat Ardeel la eetatea

Ciceiului pentru ca apoi, in 1541, sä capete,din

nou tronul Moldovei. qi in aceasta de a doua domnie

a lui se constatd legdturi cu Moicova, care sunt

cunoscute din cronicile rusegti. Este vorba de cro-#00110.111=.111111111MMININems.4

nica zisd patriarhald, fi n fdcutd din ordinul pa-'MINN& Nromemosuirrese.

triarhului Nikon in sec. XVII. Aceasta vorbegte de

o solie din 1543 care era compusd din Carstea Vla-

dovici 2dreglabul, Fetre Carcovici logofat gi Ivan

efanov tisarul.

Faso. 17

`ta.

it

www.dacoromanica.ro

Page 257: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 258 -

Aceasta sosegte la Moscova la 8 Noembrie:

EV. s'au inchinat marelui impdrat solii din partea

voevodului gi 1-au rugat sg-i dea ajutor Ca se lids-

cumpere dela sultanul turcesc, caci sultanul tux -

cesc 1-au alungat din Vara lui Moldova al.voevodul

vroia sa mear,a cgtre tine &etre marele im drat la

Ubscova dar i-a fort cu_nenutintd sa treacg4Arcii

gi TAtarii de Cram i-au pradat Vara gi era dease-

menea in razboiu gi cu regale gi el a

plecat in Tara Ungureascd, iar din Tara Ungureascd

s'a dus sd se inchine sultanului turcesc, ca sa-i

inapoieze domnia in Moldova gi sultanul turcesc 1-a

miluit, i-a inamiat doua pdraAin Vara Moldovei,

iar a treia parte a luat-o sultanul pentru sine,

precum gi trei cute de mil de zloVi rogii, pe langd

darea pe care i-o da anual. Iar marele impdrat (al

Moscovei) s6-1 wilaiasca gi 86-i dea ajutor ca sa

se rdscumperet caci gi mai inainte inch 1-a miluit

gi 1-a ajutat." Acest pasagiu care cateva lamuriri.

Intdiu se spune ca Petra Rareg ar fi avut de gdnd

(Poloniei),

www.dacoromanica.ro

Page 258: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 259 -

sa se refugiete la Moscova gi sa se punti mai degra-

IA sub protecVia tarului, dar druiiul i-a Post taiat,

3vident ca n'a putut s& treat d la Rugi fiindca Po-

lonii desp6rVeau statul moldovenesc de cel rusesc

gi (leci nu erau sa -1 lase. In ce privegte imparti-

rea Moldovei in trei parVi din care doutt swat res-

tituite lui Petru Rareg, iar a treia este oprita

de sultan, ea privegte Bugeacul, pe care Turcii it

reVin, ocup&ndu-1 impreung cu Tighina numitd arum

Bender, fiind adugi aici

In leettur6 cu aceste ielatiuni ou Rusia ale

lui Petru Rareg, avem de amintit aici gi un alt fapt

interesant.

Un oarecare ecriitor rus se prezIldIL la

curtea Varului dupace statuse la aceea a lui Petre

Rare*. El se numegte Ivan Peresvietov gi a scris

in rusegte o lucrare cu titlul "Despre,Egtrelvoevo-

dul Moldovenilor". In aceast6 lucrare el inceared

86 dea araturi Varillui, cum sa guverneze, ardtdndu-3

ca pentru a avea siguranVa in domnie, el trebue sa

fie "groaznic", sa fie autocrat, dici astfel bole-

T6tarii,

www.dacoromanica.ro

Page 259: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

260 -

rii vor asculta. Prin urmare, in aceasta epocd,

avem de a face cu unit. teoretlaiAml-et-mrenTiVie."

Este o lucrare paaflet, contra nobilimii. Dece In-

a a intitulat-o el aca ? Se pare ca PeresviVtov-

nu prea era un om indrazne.;. Data ar fi spus Taru-

lui direct aceste lucruri, ar fi fost neprotocolar

gi atunci el intrebuinteaza un mod indirect. Spume

ca a fost la Petru Rareg care este foarte price -

put - dupes cum se gtie gi ascultat de toVi. El,

spune ca a gi discutat cu voevodul moldovean, care

1-ar fi intrebut data in Rusia este dreptate.gi

cum el i-ar fi rdspuns ca nu prea este, Petre i-a

zis ca unde bu este dreptate, nu esteNnimic bun4i

ca sa-i dovedeasca aceasta, Petru a cdutat in earVi

filosofitecti ci i-a aratat dece a cdzut Constanti-

nopolul, unde nu mai era intelegere. Este puffin si-

gur ca acest sfat i-a fost dat de Petre, care se

pare ii servea doar de paravan. Ca a fost la curtea

domnului. Moldovei e adevarat, dar ca aici se gaseau

carpi filosoficegti ce erau intrebni4atelasta mai

-

11

www.dacoromanica.ro

Page 260: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-261 -

putin se apropie de adevar.

In vremurile care urmeazd dupd Pere Rareg,

legAturile cu Moscova sunt numai sporidice si este

ugor de inteles dece. Pe and $tefan gi Bogdantgi

11,3112MLE.L.alt.Q.p2litigAPI,LLatELEU12...pang. la actiuni de ofensivii domnii ce au urmat au

tostprea slabi pentruca sd-pi poet& trasa ei sin-

guri o politicd extern& gi sa aibe legaturi cu Ru-

sia.

plet. Totugi se mai_z4seac unele.legaturi sporaal-

cLaillaaa.lui....11:1iptaimaalmispe domnegte du0

cum gtiti de dclua ori 1552-1561 gi 163-68.Domnia

lui corespunde cu aceea a lui Ivan cel Groaznic la

tIsTs_oya._Din aceasta vreme avem o scrisoare a pa-

pei Pius al IV-lea, care 1,6pugneanu din 28 Apri-

lie 1560. In ea se spune aga "...Intrucdt an auzit

ca egti in mare prietenie cu ducele (cneazul) Ube-

covitilor, to indemniim sa sfdtuegti ca sd inceteze

rdzboiul cu regele Poloniei gi mai degrabd sg se

indrepte impotriva dugmanilor cregtinitatii."(Re-

Ei au int rat in sfera turcea.acialaw,:;.

www.dacoromanica.ro

Page 261: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 262 -

vista Catolica,II, 1913 p.181).

Suntem deci in 1560, tocmai in epoca in care

incepe conflictul pentru Livonia gi prin urmare pa-

pa ii cerea s& nu at ace pe Poloni gi Litvani. Inte-

resant este ca papa socotecte c a domnul Moldoveisin

baza prieteniei cu Ivan, ar putea s6-1 facal pe aces-

ta sa porneased in contra Turcilor. Totugi razboiula izbucnit caci se pare ca Ivan nu prea a tinut sear

ma. de aceasta prietenie.

Dar avem acum gi legaturi culturale. Pe lan-

gd legaturile proprii circulau la Moscova gi legiu-

iri bizantine. Acestea au circulat traduse in slavo-

negte gi la noi. Cunoscandu-se acest lucru, tarul

s'a adresat lui Alexandru Ldpugneanu cerandu7i

trimeati gi lui un manuscris al legiuirii lui Matei

Vlastares (un foarle_martalltAtLslator bizantin din

sec. al XI -lea);

Pentru aceasta era nevoie de o traducere,dar

incil de un lucru. Articolele legiuirii erau agezate

alfabetic ci pe specialitati, adica cele ce priveau

pe plugari spre exemplu erau la litera cu care se

sa-i

www.dacoromanica.ro

Page 262: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

263. -

determina in grecegte aceasta notiune,etc.05nd s'a

tradus in slavonegte nu s'a mai pastrat ordinea.

Ivan a cerut ca cineva din Moldova sa ageze capita-

lele in slavonegte in ordine gi in adevki Alexandru

a insdrcinat 2bentru aceasta pe un carturar destul

de cunoscut, pe episcopul Liacarie de Roman, eel ca-

re a scris i o cronica a domniei lui Petru Rareg,

fiilor lui gi inceputului domniei lui Al.Leipugnea-

nu, imitates ca stil dupes Manassas.

In fruntea manuscrisului azi la Lemberg se

spune "Io Alexandru Voevod din mila lui Dumnezeu

down a toat6 Tara Moldovei am binevoit domnia

mea cu a noastra bund vointa cu inim6 curates gi lu-

minata gi am trimis aceasta carte numit6 Pravila

rare a sfintilor rArinti drept credinciosului

cneaz gi marelui tar a intregii Marii Rusii,Ivan

Vasilievici in anul 7069 (1560) Septembrie 18".

0 alter insemnare la sfargit arata tine

autorul. Mai amintim acum pentru a termina legatu-

rile Moldovei cu Rusia, gi de vremea LILL 'roan Voda

-

a

www.dacoromanica.ro

Page 263: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

264

cel Cumplit care a domnit intre 1572-74. El a tri

mis o solie la Moscova pi ni s'a pristrat continutul

ei. Se spune c6 loan Voda a fost cdsgtorit cu fii

ca lui Simion de Suzdnl, cu care a avut un fiu.El

trimite pelt:181a episcopul de la Rbidauti s6-1 caste

pe fiul sail in Rusia. I s'a raspunol ca a murit pi

Tarul ii spune ca are la el un boier Teodor, pe a

cares filed sa o is domnul Mold avei in cdsatorie.

Lucrul acesta n'a avut loc ins5.,fiindc6 s'a intam

plat ca. in 1574 au inceput luptele lui Ioan cu Tur6-

cii, lupte ce au adus sfdrpitul groaLnic al Domhu

lui Moldovei.

Dup& cum se vede dup6 Petru Rare§ lel-;aturi

le cunt sporadice.

---000---

www.dacoromanica.ro

Page 264: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

265 -

Ettlegerea XVII-a

(221=3 ink, yeacul al XVI -lea

In una din lectiunile precedents am vorbit

de culturR in epoca de la Kiev 'Anil la nAvalirea

tarilor. Dupg aceea am trecut la evenimentele poli-

tice, ducandu-le pang la 1584 and moare Ivan cel

Groaznic. Inainte de a trece mai departe cu cerce-

tarea evenimentelor politice, sa ne oprim putin gi

arAtAm ate ceva gi .despre culturg, incepand de

unde an neat acest capitol in lectiunile preceden-

te gi duand-o dealun6u1 sec. al.XV-lea gi al XVI-

lea.

Observatii generale. Epoca aceasta este cu

totul deosebita din punctul de vedere al influen0-

lor externe, de aceea dela Kiev. Legaturile cu Bi-

Luni. 11 Febr, 1938

xonirrrefavva

Ta-

EJA

www.dacoromanica.ro

Page 265: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 266 -

zantul facea in vremea kieviana.sa fie gi legaturi

strdnse in domeniul cultural nu numai in celelalte

laturi ale vietii rusegti. Acum BizanVul cazuse in

mainile Turcilor gi pe range aceasta se produse gi

un fel de izolare a Rusiei de popoarele vecine.In-

fluentele vin mai greu. In cultura in vremeaaceas-

ta se constata ca subiectele religioase care domi-

nau in epoca kieviana cunt continuate, dar cu mai

multa originalitate. Situatia politica a Rusiei se

oglindegte perfect in literatura din aceasta vreme.

Acum Rusia devenise un stat intins, un stat

mare ci puternic gi aceasta a influenVat mult asu-

pra culturil, caci acum - cum e gi firesc -

tatea are o conceptie mai inalta de rolul pe care

Rusia it va avea in lume. Aceasta face ca viitorul

sa fie intrevazut in culori frumoase gi astfel apar

unele lucrari de profeVie, in care se arati =est

rol al viitorului ce va fi jucat de Rusia, a cares

class nobiliara, boierii, devin in aceasta vreme

simpli slujitori al tarului. §i cum totul acum este

in slujba sau in jurul Varului, tot aca litera-.

socie.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 266: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 267 -

tura vremii va gravita in jurul acestuia. La ince-

putul acestei epoci, cele mai multe lucrdri sunt

copii sau prelucrdri dui:4 opera din vremea trecutd.

2g21214,/storiografia este continuatd 4i

ea in vremea aceasta. Baza lucrdrilor istoriografi-

ce de acum este la toate vestita cronicd a lui Nes-

tor, fie luatd mai pe larg fie rezumata. Cronicile

urmdtoare nu sunt decat o continuare a acegtia. Dea-

ceea a Post copiatd in foarte multe exemplare, ce

s'au gdsit la diferitele mandstiri unde s'au alcd-

tuit cronici. In secolni XV. exists un numdr foarte

mare de asemenea cronici. Dintre ele cea mai insem-

natd este aceea scrisa la mandstirea Inverieii,al

carei nume it pO7a11176776TCvorba de "Voskresenskaia

112101e,. AceastA-aronicd ce povestegte In general

evenimentelegec. XV fiind continuatd gi in sec.XVI,

cuprinde pe larg vieata lui Ivan al III-lea contem-

poranul 114 yet efan cel Mare. In ea sunt pasagiile

pe care le-am citat referitoare la conflictul dintre

loan Albert gi Stefan cel Mare, in care domnul Mol-

dovei este ardtat in cele mai frumoase culori in

www.dacoromanica.ro

Page 267: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 268 -

timp ce regele Polohiei este privit ca un om Inge-

lator care prin viclenie voia sa-1 is pe §tefan pe

neagteptate gi inl&ture din Moldova. Ceeace

este interesant de amintit este ca la sfargitul a-

cestei cronici so gasesc anexate dou6 cronici scur-

te reforitoare la istoria MolCiovei gi la aceea a

Lituaniei. In cronica Moldovei Dor,.aii dinainte de

atefan sunt aratati pe scurt; gtefan are o domnie

descrisa pe larg in aceasta cronica, gi cu aceasta

se gi termina. Acest adaos la "Voskresenzkaia Lie-

topis", nu este dec.lt un rezunat al cronicelor mol-

dovenegti. Important este faptul ca rezumatul aces-

ta are la inceput un pasagiu care nu se af16 in le-

topiseVele noastre. Acesta poate sa fi fost pe vre-

mea aceea gi la noi, dar probabil s'a pierdut. In

acest pasagiu se vorbegte de originea poporului ro-

man. Acesta spune cronicarul se trage din doi frati

anume Roman ci Vlahata.

Cei doi frati sunt intruchiparea celor douA

state ale neamului roman: Vlahata ar fi eponimul

sa-1.

www.dacoromanica.ro

Page 268: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 269 -

Vlahilor sau Moldo-Vlahilor, deci al Moldovenilor,

iar Roman ar fi btrAmoqul Muntenilor, al Tfirii Ro-

mane§ti.Futail--ac-es-t-a-aza-un......ixteres cu total deo-

seblt,1112Ada. aratd con*tiin a ca aceste douA ra-

muri sunt de aceea origine.

---Irdera7aZeThte-va-desvolta mai tdrziu la

cronicari, dar este interesant ca incepe de pe a-

cum, cu toateca este data sub forma de lecendA.Se

pune ins. intrebarea data acest rezumat do cronicA

a Post Ecris la noi sau in Rusia? La aceasta che-

stiune nu se poate raspunde cu siguranti, e proba-

bil sa se fi scris la noi.

0 altA intrebare este aceea care se pune in

legatura cu faptul care 4...datermillat pa_Ru4i sti in-

troduce agtatrezulttd!uonlca in letopisetul

lor. Faptulacestaabilinlettur2cuinrudirea dintre dinastia din Moldova cu cea din

Rusia. Tot aceasta probabil este §i explicaVia cro-nicei litvane, ce este 4i ea la efar§itul letopi-

setului acesta rusesc. Se tie ca Ivan al III-lea

www.dacoromanica.ro

Page 269: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 270 -

era inrudit gi cu Litvania, fiica sa fiind cdsdto-

rita cu marele duce Alexandru.

Un alt letopiset pe care-1 mai_amintesc este

cel din vremea lui Vasire care ii oarta chiar nu-

mele. Tot numdrul acesta aga de mare de cronici,

a host adunat in sec. al XVI;-lea din ordinal pa-

triathului Nikon.

Aceastd compiIaVie este cunosautil sub nume-,le de "Cronica lui Nikon" sau 74!!!1422-i2151AT;

hal "

Calatoria lui Nikitin in India.Tot din vre-

mea aceasta mai avem o luc rare destul de intere -

santd; este vorba de un raport de calatorie al unui

oarecare Atanasie Nikitin. Acesta a facut o cald-

torie in cursul cdreia a trecut pela Tatari4Pria__

Caucaz apoi prin Persia in India gi de alai 1na-.

poi prin Arabia la Constantinopol de_uDALAAILIPs

iar in Rusia. Aceastd aldtorie a lui Atanasie Ni-

kitin a avut loc intre 1466-72 gi este intitulata

"Calatoria lui Atanasie Nikitin in India". Este

www.dacoromanica.ro

Page 270: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-271

scrisa in limba rush sub forma de Jurnal. In acest

jurnal de calatorie Atanasie inseamna tot ceeace

vazuse in cursul calatoriei sale.

Se formase deja o traditie in literature ru-

sh in legitura cu acest fel de scrieri, Oki din

epoca kieviana avem acea calatorie la Sf.Iunte pe

care am amintit-o.

Este insemnata calatoriA lui At in In-

dia gi pentru faptul ca este facuta inainte de ca-

latorille luropenilor apuseni in aceste regiuni.

Vasco de Gama abia in 1498 va ajunge in India.

Nikitin vorbegte ca un om curios de a afla

lucruri noi. Spune spre exemplu ca acolo a vazut

oameni negri care umblau desbracaVi ci se mirau de

ei ch sunt albi cand i-au vazut. Spune deasemenea

ca nu au o singura credinta ci sunt vreo 80 de sec-

te din care cea budista e mai insemnata gi incear-

ca sa arate in ce consta credinta in Budha. Vor -

begte gi de mahomedani gi credinta in Mahomet. E

un spirit neorganizat dar foarte curios care este

www.dacoromanica.ro

Page 271: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 272 -

totus important fiindca ne aduce la cunostinta lu-

cruri de toate felurile din locurile vizitate pe

care altfel nu le-am fi putut cunoagte.

Pi dupd Nikitin s' au mai fdcut calatorii de

acestea gi vom vedea mai tdrziu cand vom ajunge sa

vorbim despre vestitele caldtorii ale lui Milescu

in sec. XVII-lea, care a fost tocmai in China din

ordinul tarului. Tot diavremea aceasta cunt gi

acele_angcdote traduce in liLTha rued gi care cir-

culau in nemtegte in Apus, despre cruzimile lui

Draculeat_gare nu este altul cleat Vlad Tepeg.

Influents lui Ivan eel Groaz-

nin e cLract(-rIzata insa gi prin altceva. Acum

incep sa villa in Rusts., aga cum se intampla gi in

tarile celelalte ortodoxe, cal4axi greet. Ei erau

mai ales dela Sf. Munte gi veneau in diferitele

tars ortodoxe dupd ajutor pentru m8nastirile care

acum erau-in mdinile Turcilor gi deci nu mai aveau

venituri pentru intretinerea calugarilor pi a ccoa-

lelor de pe langa ele. Multd vreme stau intretinut

din tarile noastre. Inc& din timpurile lui Vlaicu

greaca.kroca

www.dacoromanica.ro

Page 272: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 273 -

din Muntenia gi fiilor lui Alexandru cel Bun din

Moldova, tarile noastre au dat ajutoare bisericilor

dela Sf.Munte. In Rusia au inceput sa vie din sec.

al XVI-lea gi acepti calugari au fost primiti bine

de tarii. Calugarii greci erau foarte multi oameni

culti, deaceea unii au foot opriti de tari ca tradu-

catori sau pentru alte indeletniciri culturale gi re-

ligioase. In felul acesta ei au putut sa-gi dea sea-

ma ca numai Rusia era aceea care ar putea as vie in

ajutorul cre4tinitAtii ortodoxe. In vremea aceasta

singurul stat ortodox liber, era Rusia; celelalte

Coate se gaseau sub stapanirea Turcilor, aga ca spri-

jinul ce it dadusera alta data manastirilor ortodox

din Orient nu mai putea fi dat gi acum. Firegte ca

de acum toti ochii ortodoxilor s'au indreptat care

tronul tarilor mai ales ca ei gi-au luat gi titlul

de Cozar (tar) in baza dreptulni de mogtehire a sta.-

panirii la Bizantul cu care so ncusora ruda prin

Sofia Paleolog ajunsa cneaghina la Moscova,drept in

baza caruia s'a urmat ideia in cultura, a celei de

Faso. 18www.dacoromanica.ro

Page 273: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-2,74

a treia Roma. Cu alte cuvinte ideia aceasta se ca

racteriza aga: prima Roma era fostagapitlN A Pul

nilor, Roma Italiei, central culturei in antichita

te. Dcla o vreme .a.cest centru al lumei a trecut din.

pus in Rasarit la Constantino Rol a doua Roma

deci care Ina, e cucerit de Turci. Prin ideia de

mogtenitori ai imperiului Bizantin, etatul rusesc

era un continuator indirect macar al acestui impe

riu gi Moecova deci ar fi foot o a treia Roma.Ideia

do a ajunge un imperiu ca acestea cloud ale Romei

vochi gi al Constantinopolului, cca de a doua

ridica la o situaVie mai inalta rosturile statulul

rusesc. Se ajunge la ideia, pe care acegti Greci-o

sueVineau gi ei firegte, ca rostul celei de a treia

Rome este de a, mtui. pe ortodoxi de sta26nirea Da

filsx.t_a_atrange In jurul Rusiei aceste state

orLtsthma_aQuruLaipsite de libertate. Ideia eeeaeta

a foot foarte mult discutata. Unii istorici socot

ca ea este datorita exclusiv acestor Greci care fa-

ceau intensa propaganda In favoarea ajutorarii ce

Rusts.",

www.dacoromanica.ro

Page 274: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 275 -

lorlalte popoare ortodoxe, de care Rugi; a1 ii din

cont cot ca Rugii insdgi au inceput s6-si dea

seama de rolul lor, fdrd sd fi intervenit Grecii cu

propaganda lor in acest sens. Printre Grecii acegtia

este unul cu un rol destul de insemnat gi caracte-

ristic pentru credinta lor, este Yaxim Grecul de la

manastirea V t edit, Acesta a mere_ gi in Italia gi

din ordinul Patriarhult7T7eTT70=Rusia pentru

a revizui difaritele manuscrise ale carVilor sfinte

seArmalleLfIg_tiparite aici. El inelgi a foet un

poligraf, caci a serfs foarte mult, mai mult de 154

de manuscrise firegte nu toate originale, cr-bu tra-

duceri, imitaVii sau diferite adaptdri, cu toate la

un loc, gu_lautat_ajunge la aceastd cifra. Are su-

biecte.variate in lucrdrile lui, spre exemplu:"De-

spre patriarhul care este sub Turci", "Despre lute-

rani", "Laura lui Dumnezeu pentru izbianda contra T6-

tarilor", "Lauda pentru episcopul din Tver"T Sunt

unele dintre ele cu un caracter apocrif. In Rusia

Maxim Grecul, a avut de luptat cu cei mai

clerici rugi mai ales in ceeace privegte felul in

iecueitl

www.dacoromanica.ro

Page 275: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 276 -

care vroia el sa se faces Sinodul, de aceea a Post

acuzat gi socollt ca-eretic, ceeace a atras,Ih 1551,

condamnarea la marigstire.

Tiparul in Rusia.In legbitur4 cu acest Maxim

este introduceea tiparului in Rusia. In Europa ar-

ta tiparului incepuse In sec. al XV-lea (1450) gi

primele card tip6rute au Post in limba latia. Pe

incetul, facandu-se litere slavone, e'a putut tipari

gi in limba slaves. Una din cele .mai vechi tipgrituri

in limba slaves bisericeasca este din 1496, un molit-

venic tiparit de Macarie la Cetinic fosta capital&

a Muntenegrului. La not tiparul este deasemenea de

vreme introdus. La Inceputul sec. al XVIZ-lea, in

1508 adia pe vremea lui Radu eel Mare avem tipari-

turi in Muntenia.

Bunt istorici care cred ca Macarie din Ceti-

nie ar fi venit cu matrita lui in Tara Romaneasca pe

motivul ca gi pe eel dintai megter tipograf de la

not 1-a chemat tot Macarie. Cred ca Macarie acesta

din Muntenia nu este una gi aceeag persoana cu eel

www.dacoromanica.ro

Page 276: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 277 -

din Cetinie. Nu avem de loc dovezi hotdritoare, cu

care sd sustinem identitatea de._persoane in aceasta

chestiune, in afard de nume care nu poate fi un ar-

gument. Puteau sä fie o multime de oameni cu acest

nude.

In Rusia, data fiind lipsa de legaturi cu Apu-

sul, tiparul s'a introdus mult rnai tarziu ca la noi.

Abia in 1564 se tipareste prima carte un A222121,ca-

re are la inceputul lui postlanie in care se aratd

cum a fost facut. Cea de a doua tipariturd este un

ceaslov din 1565. Algal:1sta tipografie insd, nu a furc-

Vionat multi vreme. Conductitorul ei era un rutean

din Lemberg anum3 Ifen4orof care fiind chemat

la Moscova, i s'a dat oediu la

casa tipografiei, o case: de stat, in care a lucrat.

Din cauza unor conflicte ce au loc intro el si cei

de care depindea, el este silit sd fuga Qi se opres-

te in Ucaa na la Ostrog; trage la cneazul Constan-

tin de Ostrog care 1-a pus as tipareasa in 1581

Biblia in 4141vone§te, lucrare ce a fost foarte rgts-

panditti nu numai la Ru0, dar i la noi. Tiparire

Ivan

n

www.dacoromanica.ro

Page 277: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-278-

acestei Bibl1i a Post un eveniment in literatura re-

ligioasa slava.

Domostroi. Dintre lucrdrile literare ce s'au

scris in vremea lui Ivan al IV-lea una e caracte-

risticd pentru vremea aceea se numegte "Doragstroi"

adicd "Randuiala cases ". Bea este atribuitaalug47

rului Silvestru, dar in realitate acest Silvestru

nu a eerie deeat c parte, inceputul, restul fiind

fdcut de altii mai tarziu3ste mai mult un manual

de bung purtare, se aseamginat degi intr'o forma mai

larga, cu vestitele "Inv&Vaturi" atribuite lui Ne&.

goe Basarab. Are insa un caracter mai mult utili-

tar, decat o morald inalta. Spune epre exemplu sa

nu to imbeti, ca poi sa cazi gi ea to lovegti rau

ci sa-Vi murgarepti hainele pi nu sa nu faci acest

lucru fiindca este nedemn gi imoral. Sar, barbatul

este in drept sa-gi beta necasta, dar sa facaacea-

sta acasd la el, Vinand-o de man& gi nu in public.

Deasemenea in lecdtura cu Varul spune ca intrucat

e-A-Astd un imparat al cerurilor care trebue respec-

www.dacoromanica.ro

Page 278: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

.279-tat, avem datoria fat& de tar, de a-1 cinsti fiind-

ca este reprezentantul pe pamant al imparatului ce-

resc. Mai departe arata care sunt datoriile fiilor

fat& de parinti gi ale acestora fat& de fii, gi con-

tinua cu observatii de acestea de educatie mai ales

religioasa. Bunt insa gi pasagii de higiena gi medi-

cina.

2z.ad_t_.ertjCesozlaluyanly_obs

In epoca aceasta, pe Lang lucrarile co le-am vazut,

mai exista gi din cele de natura politica. VA amin-

titi de lucrarea lui Peres Victor in care ii cid sfa-

turi tarului Ivan al III-lea cum ea domneasC'd, pi

cum ea dieting& nobilirnea pentru a domni absolut,

punand aceste sfaturi in gura unui principe inte-

lept pe care el 1 -a ales in persoana domnului Eol-

dovei, Petru Rareg. Din multimea celorlalte lucrari,

mai intereeanta este 1120122022n1a lui Ivan al IV-

lea" cu cneazul Kurbskij". Acest cneaz fusese unul

din credinciogii lui Ivan. Be la o vreme Kurbskij

a cazut in dispozitie gi a fugit in Litvania profi-

tand de prilejul ce i s'a ivit intr'una din luptele

www.dacoromanica.ro

Page 279: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 280 -

cu acegtia. El a cautat sa-gi justifice aceasta

tradare gi-i scrie o scrisoare lui Ivan, in care ii

spune ca ceeace 1-a facut sa fuga este purtarea lui

Ivan faVa de el gi de nobili in special, la care

scrisoare Ivan ii raspunde gi el. Aceste aczteori

care oarecum_arau-publice pentru a fi cunoscute de

toti cunt in numar de Base: patru ale lui Kurbskij

gi doua ale lui Ivan, fiind trimese intre anii 1563-

1572. In scrisorile cneazului se vede cum acesta

sprijini drepturile nobilimei, rapite de tar.care

nici macar nu-i mai lua pe acegtia ca pe cei din-

taiu sfetnici; iar din ale tarului se desprinde jus-

tificarea conducerii absolute pe care o instituise-

ra Varii la Moscova. Ca forma gi stil deoutbirea

dintre aceste scrisori este foarte mare. Kurbskij

era un nobil foarte cult, IntrebuinVeaza citate din

acriitori latini, avdnd intorsaturi de stil care

amintesc retorica apuseana. Tarul ci

prin aceasta mai natural. Cneazul Kurbski/-a-scris

in afar& de aceste scrisori, i un fel de scurt&

e.mai-simplu

www.dacoromanica.ro

Page 280: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 281 -

istorie a Tarului Ivan, care natural nu este decat

un pamflet la adresa acestuia, in care arata perse-

cutiile mijloacele intrebuintate de tar ,pentru

a aduce in mizerie nobilimea rusa. Ivan al IV-lea

nu este cleat un om iubitor de cruzimi gi de singe,

dupa parerea lui.

Arta. SA spunem acum gi cateva cuvinte deer,

pre arts in vremea aceasta. Acum vechea arta cu ca-

racter bizantin se stinsese. Dar la Moscova se sim-

tia o noua stralucire, caci gi statul nu mai era

cel dinainte.

Ivan al III-lea a fost un mare claditor ca-

re pentru constructille sale a adus megteri tocmai

din Italia gi vg amintiti cum unii dintre acegtia

au Post ()data optiti in Moldova de Stefan cel Mare.

In epoca lui Ivan al IV=lea, cladirile devin mai

marl, mai luxoase gi dintre ele, ca monument carac-

teristic este biserica Sf. Vasile din Moscova cid-

dita intre 1555-1565, in amintirea cuceririi Gaza-

nului. Este o biserica mareata, cu noua altax4.au

cupola gi cu o aerie de lcggii, o cladire intr'un

gi

www.dacoromanica.ro

Page 281: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-282stil baroc rusesc.

Prin stilul baroc s'a inteles in Italia sti

lul in care este o exagerare a arnamentalului, in

dauna liniilor fundamentale ale cladirii, prin urma

re o ingramadire a podoabelor. Numele a fost dat de

la acela al unui artist Italian Baroccio. Acest mo

nument eweprototipulix)&4111_41putarii Rusiei din

aceste vremuri.

Ceeace formeaza ins& un titlu de glorie prin

originalitatea for al Rusiei di,l_ace-st2Ltimpuriteste

arta icoanelor. Pana la caderea Novgorodului, se

desvoltare o arta a icoanelor, de cea mai mare fru

museVe. Spre deosebire de cele bizantine, care erau

schematice ci pline de raceala, acestea erau mai na

turale, mai omenegti, prin culori, prin expresia fe-

tII sfinVilor, etc. A facut chiar o gcoala aceasta

arta gi icoanele maiegtrilor ei au ajuns pans in

manastirile noastre. Marea majoritate a iconarilor

ce le faceau este necunoscuta, anonima. Dintre cei

cunoscuti cel mai vestit este Andrei Tublov din

Novgorod. Icoanele acestea pe langa scene religioase

www.dacoromanica.ro

Page 282: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

283

au gi scene profane luate de exemplu din luptele

dintre Suzdal gi Novgorod, eau Noygorod_ci Masao a,..

etc. Una dintre cele mai frumoase este icoana care

reprezinta inehinarea Novgorodienilor, Moscovei.

Dupes caderea Novgorodului, arta iconografiel

igi schimba sediul; ea trece la Moscova undo dease

menea is nadtere o gcoala In aceasta arta.

In aceasta epoca suet de observat execuVii

mai slabs gi cu unele influenVe ate_menagteril ita-

lieno, imprumutate graVie pictorilor adugi din Ita

lia. Aceasta asiaaadezvolta mai mult in veacul al

XVIlea si dintre icoanele lucrate acum ca ci din

cols din ecoala novgorodiana, ajung gi in mdnasti

rile noastre.

- -- 000- --

- -

www.dacoromanica.ro

Page 283: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 284 -

Prelegerea XVIII-a

giusailLI6 LILL122.

Boris Gudunov

Fedor Ivanovici (1584-1598). Ivan al IV-lea

care a murit in 1584 din numeroasele sale canto-

rii - a fort cdsdtorit de gease on - a avut trei

fii gi anume pe Ivan, pe Fedor gi pe Dimitrie. Cu

Ivan s'a intdmplat u mdevarat6 tragedie.ptiti cum

voia sa conducd statul rusesc tarul Ivan al IV-lea.

El voia ca toate drepturile politice ea fie in mai-

nile sale, adic6 sa and o conducere absoluta ci

atunci and cineva ar fi incercat sa se opuna ime-

diat era pedepsit, cedace i-a atras de altfel denu-

mirea de cel Groaznic. Avand o discuVie cu tatal eau

tandrul Ivan indrasnise s6-1 contrazica gi bAtrdnul,

care izbutise ea Inlature orice opoziVie, a ridicat

baVul gi 1-a lovit, loviturd care ins6 a provocat

www.dacoromanica.ro

Page 284: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 285 -

moartea fiului sau. Dup.& aceasta fapta, mult 1-a

plans el pe Ivc,n gi lucrul acesta ne arata ca in

ultimii, ani Ivan al IV-lea ajunsese la furii prea

marl gi nestapanite. Celnalt fiu Fe-odonl_era un om

putin inteligent gi tot atat de lipsit de energie

gi initiativa. Insa gi sotii strains, in special

cei englezi ni-1 aratd ca pe un degenerat. Ultimul

fiu Dimitrie, datorita gi mamei sale, era mult cu-

bit de tarn, totuci mama sa Maria Bagaia, n'a putut

obtine dela tar domnia pentru foul Sam. Domnia o ca-

pata Fedor, car Dimitrie imprauna cu mama sa fura

laturai la o mode Uglig, unde era supraveghiafi.

In tot timpul domniei sale, Fedor n'a avut cuvant

hotOritor in treburile statului rusesc. Timp de 15

ani el mumai a figurat pe tronul Rusiei. Dupa moar-

tea lui Ivan se as,g turburari intre boieri, din

cauza ce facu sa se nasca unele particle,

care fiecare doreau Ea conduca. La un moment dat Ni-

kita Romanov., inrudit cu tarul, a avut o oarecare

influenta. Dupd moartea lui a urmat la conducerea

treburilor statului, cumnatul lui Feodor, care erawww.dacoromanica.ro

Page 285: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 286

as6torit cu Irina Gudunov, sora lui Boris Gudunov.

Familia Gudunov, cu toate cd era o familie deetul

de bogatd, era rhu rvazutd de .ceilalVi boieritcare

Q dispreVulau, mai ales pentru faptul ca la origin

se tridoa din Maxi,. care cregtinasera. Boris,

care era un om foarte bogat, cu multe mogii avea

gi o clieuts16 numeroasi care de fapt 1-a susVinut

gi 1-a ridicat pand la treapta cea mai inaltd. In

curand el is titlul de mare boier gi ajure adevara-

tul ,ganduadt_ox_al Rusiei. Toate soliile care veneau

in Rusia lui F.eodor,_treceau de fapt pe la el.Avea

in mana lui at:at politica interna cat ci pe cea ex-

tarnA4 sr.a in adaydrat recent.

In timpul domniei 'or, Rusia s'a bucurat de

o perioadd de linigte gi inflorire. Dar cu toate a-

cestea s'au adus de cdtre istorici acuzatii lui Bo-

ris Gudunov.

Fisura lui este foarte discutatd gi_aceasta

datoritd unui fapt care i se reprogeazd. Este vorba

de moartea lui Dimitrie,. Acesta gi mama lai fuseseri

www.dacoromanica.ro

Page 286: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-287-departkli la =ala lis si aveau o curte de nob.ili

nemultumiti care sperau sa-1 aduca la front Feodor

neavand CODii. Nemul3umitii mereu atacau pe favoritul

Boris, care la randul lui avea o serie de agenti la

c121taa_din_lle.21§ care-1 informau. S'a int&mplat ca

in 1591 Dimitrie a fost_gaait pe. neastiptatP mork,

in imprejurari nefirestil turbure si nesipre.In le-

gatura cu moartea lui Dimitrie indatd au aparut mai

multe versiuni. Cea oficiald arata ca Dimitrie ju-

candu-se, din nebagare de seams s'a isbit rau $i a

murit, din care pricing Maria Nagaia avea sa fie pe-

depsita si a cost chiar trimisa la o manastire. Alta

yersiune din contra arata ca el a fost ucis din ordi-

nul lui Boris Gudunov. Mai exista o altd versiune du-

pa care Dimitrie ar fi murit de inima; dar toate a-

ceste versiuni nu au impiedicat cum vom vedea, ca mai

tarziu sa apard un Dimitrie tale, caci o altd var.,

siune socotea ca n'ar fi fost omorit ci a fugit gi

s'a ascuns scapand astfel de cei care-i vroiau moar-

tea. In ce priveste aceasta chestiune e greu sa ne

.

www.dacoromanica.ro

Page 287: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 288

o pArere care sA fie sigurd. Unii istorici can

este de pildd Karamudu, it socotea pe Boris Gudu-

nov ca un uzurpator, land drept bun acuzatia ce

i-a fost aduei aeettuia in leghturd cu moartea lui

Dimitrie.

Istoricii mai not cred ca Boris nu a fost um

criminal. Argumentul este ca el a fost un bun gos-

podar, un om de inlaid., inteligent cu care nu se po-

trivegte o asemenea fapt a. Ca istoric nu pot cleat

sA spun CA un asemenea argument pe baea psihologicA

este un lucru can riscant, care nu poate fi defIni-

tiv. Nu se poate gti ce este in fundul sufletului.

omenesc. CAnd interesele o cer, oameni cu sufletul

eel mai bun pot sA recurgA la fapte care deadreptul

sA ne uimeascli eau sa ne ingrozeascd.

Aceste controverse in care ce deobiceiu sunt

izvoare interesate gi deoparte gi de alta, nu pot

duce la un raspuns hotAritor. Oricum s'ar fi petre-

cut lucrurile, Salsa, fapt cert este CA prin moar-

tea lui Dimitrie gi a lui Feodor care nu a avut co-

pii, s'a stins familia domnitoare a Rusiei, in 1598.

-

dam

www.dacoromanica.ro

Page 288: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 289 -

Boris Gudunov (1598-1605). Acum se aduna un

sobor ei cei mai inalti boieri ei clerul si -au spus

ca eingurul membru din familia domnitoare care a

mai ramaz_asta vaduva lui Feodor, Irina et cum fe-

meile nu puteau domni, a ramas sa fie ales tar fra-

tele ei4. aka incat Boris devine acum tar ci de drept

nu nunaLcia_fapt cum fusese panel acum. Prin instals-

rea lui Boris, vechea dinastie a lui Rurik, a ince-

tat de a mai domni in Rusia. Este adevarat ca au

existat foarte multi urmaei cu pretentia de a se

trage din Rurik, in Litvaria ca gi in Rusia, dar

Boris reucecte totuci ea puna ci oficial mina pe

tron. El mai domnecte Inca 7 ani, de data asta sin-

gur, dela 1598 - 1605. Ni s'a past rat actul de ale-

gerea lui ca tar. al Soborului in care se arata mo-

tivele ce au determinat alegerea lui. Imediat se ri-

died o eerie de pamflete care circulau in manuscris,

la adresa lui Boris, care era acuzat ca a pus mane

pe tron printr'o crime. Cu Coate acgsteaT-acum-in

vremea lui Boris, stall .gaticat marl Drogrese economice.

Fasc. 19=1.461M,LorYmw,.

www.dacoromanica.ro

Page 289: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 290 -

Aoum valoarea monedei cre4te foarte mult.

S'a fbcut o socoteala prin care s'a constatat

ca venitul #aril pe vremea lui Ivan al III-lea era

de 60.000 de ruble, dar acuu pe vremea lui Boris,el

a ajuns swim de 230.000 de ruble. Acum s'au facut

primele corabil rusasti care au patruns pe Baltica

si care navigau mai ales pe fluviile ruse§ti, cu

deosebire pe Neva. In timpul lui Boris, socotind si

epoca in care era numai ca un fel de regent, in

vremea lui Feodor, Rusia s'a bucurat de oarecare

pace din partea vecinilor. Au fort numai c4teva lup-

te Para important& cu Suedezii pentru drumul la Bal-

tica, der care nu au- reusit.

sri1)ecttl_iheiN ateazul. In vremea-a-w

ceasta are loc o cruciata fentru alungarea Turcilor

din Europa - intrebuinVez termenul de cruciata pen-

tru orice aliantd facuta contra Turcilor - cunoscu-

t6 si important6 pentru noi, ctici la ea a luatpar-

te i domnul TArii Romamesti, Mihaiu Viteazul. A

foot vorniti aceasta cruciata din initiativa rEpei,

www.dacoromanica.ro

Page 290: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

291

de catre Rudolf al imparatul Germaniei. Au

mai Post atragi la aceasta cruciata domnul_Moldovei

Aron Voda, Sigimund al Ardealului gi eel mai impor

tant_prinlaptele lui de vitejie, Mihai Viteazul.

In afar& de acegtia au mai aderat gi c&teva state

italiene, Parma, Modena, Milan gi se faceau sforVati

diplomatice pentru a fi cagtigate gi Polonia gi Ru

sia. Polonii n'au vrut insei sa participe din cauza

rivalitatii cu familia Habsburgilor, far Rusia nici

ea n'a intrat in aceasta cruciatil, fiindca situatia

ei geografica era de.parte de ai produce ipgrijo

rdri di nDgxtaaMuxcilor. Nu atragea nicaeri nu nu

mai Vdrile noastre, dar nici M.Neagra gi deci nu

avea nici un interes sa face un rasboiu din care nu

avea ce c&gtiga.

Cu toate acestea Boris a avut o eerie de le

&turf cu Mihai Viteazul, dar care n'au dus la o

alianV6 sau o lupta contra Turcilor, totug aunt des-

tul de interesante. Apropierea de Mihai a lui Boris,

era in oarecare mAsura determinate de vechea riva

ILItral

- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 291: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 292 -

litate dintre Polonia gi Rusia, cu toate ca intre

ele nu a Post o lapta propriu zisa pe vremea lui

Boris. Atitudinea Poloniei in politica external hotil-

ra sensul politicii externe a Rusiei, care nu putea

fi decat contrarie. Mihai Viteazul era IAD admfeear

al Polonilor, care 1-au consideila_totAmmc22411.

flat al habsburgilor gi nici odat6 nu 1-An_daspAr-

Vit de ei cu toate cal el a incercat o apropiere de

Poloni. In vremeqa.ata-but-olonia era cavaluaamm.

moiskl, ruder rin eoVie cu Bathoregtii din Ardeal.

Ucidea lui Andrei Bathory a Lost socotita, de Po-

loni, ca o 1vitura la adresa lor. Deasemenea cuce-

rirea Moldovei a Post puel pe acelag plan, caci aid

era domn Ieremia Movila, vasalul gi supusul lor.Se

pare ca. Mihai Viteazul a avut planuri ofensive con-

tra Poloniei. Rutenii din Ucraina, acel Constantin

Ostrog, care a tipgirit Biblia, au avert leetturi 4

trainice cu Mihaiu Viteazul. In vremea aceasta avu-

sesera loc not turburari produse de Rugii din Po-

Ionia. Ei fuseserd siliti sal iscaleasckun_act-de

untre cu catolicii, la Brest-Litovsk prin care re-

www.dacoromanica.ro

Page 292: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 293 -

cunogteau unirea_cu_biserica romana, un act care Dow

to fi asemuit cu eel din 1700 al Ardel4nilor.Acest

lucru a provocat o migcare de protest, in care lids-

culaVii sperau in ajutorul lui Mihaiu Viteazul,ag-

teptat ca un Mesia de Ruteni ca gi de Boris chiar al

Rusiei. Prin urmare aceste evenimente trebuisu sa

apropie pe Mihaiu gi pe Boris.Polonii b6nuiau ca a

foot chiar un tratat tainic de impdrVire a Poloniei

intte ei..Este sigur insd ca un asemenea act n'a e-

xistat. La 1595 se afla o solie rusd la Praga unde

rezida de obiceiu imparatul Rudolf al II-lea, cAnd

au sositgialui Mahaiu Viteazul, care le-au spur gi

for de isbAnda contra Turcilor.In 1597 Mihai cerea

vole Polonilor ca sa lase nista soli ai sal sa trea-

ca s1252aaa_duaa-la-Rugi ca sa ce1R17-61101tprare pen-

tr!rgatauallaa-bisaricilar arse de Sinan Page.

Polonii au permis trecerea aceetei solii ca-

reasma-Ln frunteleip2221.2poPul de Buzau Luca.

Acesta era din Cipru gi era un olg_Qult , gtia gi

taliene t . In Iulie 1597 Luca din Cipru este pri-

mit la Moscova de Boris i Feodor. Ni s'a pAstrat

i-

www.dacoromanica.ro

Page 293: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 294 -

gi scrisoarea alcatuita de Bores in numele lui Feo-

dor.

Ni se arata ca solia a fost primi.ta cu multa

bucurie, ca Moecova it va ajuta pe Mihai cu care

vrea st1 fie priletend gi deaceea ii trimete o sums

de bani care sap-4 serveascii nu numai pentru biserici

dar gi pentru a-ski strange armatd cu care O. lupte

contra pAgAnului. Se gtie c& pe vremea lui Mihai ar-

meta in mare parte era alcatuita din mercenari care

erau cei priceputi in manuirea armelor de foc. Ace-

gtia trebuiau ins& platiti gi una din cauzele ado-

rii lui Mihai a fost tocmai llpsa de bani pentru in-

tretinerea mercenarilor.

Inc& oda-Ca, in 1599, se mai ihtnnesc ealii

lui Boris cu ai lui Mihai. Intfilmirea aceasta este

la Praga,unda-y.gliolia...131L12I124. in frunte cu

un oarecare Atanasie Vlasiev, iar a lui Mihai, cu

Petru Armeanul, Petre Grigorovici. Acesta eraAln

Lemberg gi a scrie gi o carte despre cucerirea Ar-

dealului de Mihai, dar care nu ni s'a pastrat. So-

lia rue& felicity pe Mihai ai carui soli rdspund gi

www.dacoromanica.ro

Page 294: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 295 -

ei din partea domnului lor, spunand ca Dumnezeu

sa-1 #ins pe Var. Cu toate acestea o alianVa n'a

Post totugi cu

Cand a cazut Mihaiu, in urma loviturilor

lui Basta ci Zamoiski care 1-au pus In situatia de

a parasi Principatul sau gi s'a dus la Praga,solii

poloni arata ca Rugii sunt consternati gi speriaVi

de intorsatura lucrurilor, ei sunt gata 56 se impa-

ce cu Polonii, care-1 invinsesera pe domnul romin.

Vedem de cats consideraie gi cats nadejde puseseed

pang gi Rugit nUnumai vecinii asupriti, in geniul

militar al lui 1ihai.

Infiintarea l'atriarhleirggagti,In ce privegte situatia intern& a Rusiei in vremea lni Bo-

ris, sunt doua_fapte care trebue amintite. In pri-

mul rand este InfiinVarea Patriarhiei rusecti care

s'a facut pe vremea cand Feodor traia, adica la

1592 gi in al doilea rand situatia Varanilor.

Rugii erau intr'o vreme in care Incepusera

as -gi dea seama de puterea gi mArimea for gi au

Rusisc..

www.dacoromanica.ro

Page 295: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 296 -

socotit ca din punctul de vedere al religiei lor,

e bine sd nu mai fie dependen-0. de Constantinopol.

Bi au socotit ca pe lengd cele patru Patriarhii de

/Ana acuma gi care toate erau sub Turci s'ar putea

infiinVa gi o a cincea la Moscova, care astfei ar

fi singura liberd. La 1586 cand Patriarhul Antiro-

hig a venit la Moscova dupes ajutoare, i s'a cerut

ca sa intervie pe ldngd ceilalti pentru infiinVa-

rea patriarhiei din Moscova. Ioachim Patriarhul Anr

tiohit a propus insd altceva decat infiintarea unei

a cincea patriarhii, gi anume a zis el ca ar fi rai

bine sa fie mutates cea din Antiohia la Moscova.Cum

lucrurile nu se puteau aranja, atunci, cAnd patriar,-

hul din Constantinopol Ieremia se afla la Moscova,

este sechestrat gi in cele din urmd S8 admite cere-

rea Rugilor. In actul de infiinVare sunt iscaliti

cei patru Patriarhi gi diferiVi prelati din Orient.

Printre ei este gi mitropolitul Moldovei Gheorghe

Movila. Cel dintdiu Patriarh al Rusiei, este Iov

care deci conducea a cincea patriarhie, autonomy

ci autocefald. Cu ocazia trecerii lui Ieremia dela

www.dacoromanica.ro

Page 296: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 297 -

Constantinopol spre Rusia prin Moldova, de unde a

luat iscalitura lui Gheorghe Movila, vd mnintesc

faptul cd acum s'a racut urcarea In scaun a lui

ptefan fiul -dintr'o asatorie morganatic6- lui

Petru pchiopul ce it lua astfel coregent. Acesta

insa n'a putut domni cad. Petru pchiopul a fort si-

lit de Turci sa faga din Moldova si a murit in Ti-

rol.

Edictul Dentru serbi. Cea de a doua chestiu-

ne referitoare la t6rani este foarte interesantd.

In 1597, Boris 11a un act in care tori aunt

legati de pamant. Aceia care au fugit de pe o mo

sie pe alta, pot fi reluati cand vor fi gAsiti in-

triun termen de 10 ani. Dupg 10 ani se face o pre-

scriptie dupa carenu mai pot fi urmariti. Acest

fapt a dat nastere la multe discutii. Multi istorki

au socotit cd Boris a intemeiat in Rusia, ceeace

se numeste "adscriptio glabae ". Din cercetari-

le istoricilor mai not se vede ea acIul nu avea o

important6 asa de mare. Corolarul serbieil acela

gezbil

www.dacoromanica.ro

Page 297: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 29 8 -

dupal care gerbii nu se mai puteau muta dupd o mogie

pe alta e anterior actului sau, numai ca nu era le-

giferat. El nia fdcut dec8t sd legifereze o stare

de fapt.

Termenul de 10 ani in care puteau fi uredriVi

fugarii, mai tgrziu a fort mArit la 15 ani.

In istoria noastrd, prin comparaVie s'a fdcut

legatura cu agezamAntul lui Mihai Viteazul. Istoricil

acegtia ca de pildd Bdlcescu, au spus ca Mihai a le-

gat pe gerbi de ptimant.

Am argtat ca aceste doll& agezaminte, al lui

Mihai gi al lui Boris, de rapt nu inseamna legatura

cu pdeantul a gerbului.

In urma cercetarilor lui C.Giurescu, s'a ard-

tat ca acest agezamant al lui Mihaiu a Poet dat in

urma Jafurilor Turcilor care au fiicut pe gerbi sd

fugd pe unde credeau ca sunt mai bine aparati.

Dupdce Sigismund Bathory veni cu ajutor gi

lucrurile se restabilird, Mihai se gasi in fate( la

foarte multe cereri ale boierilor pentru cLutarea

www.dacoromanica.ro

Page 298: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 299 -

§erbilor care ar fi produs turburari. Atunci el a

dat actul prin Care a hotarit cum sa fie cautati.

Adaog ca motivul principal al legarii Varanului de

movie a fost de ordin fiscal, fiindca nu mai avea

cine plati darile, caci pamartul nu putea produce

decat daca era lucrat, iar oamenii fugind atunci nu

mai era cine sa-1 lucreze gi mogia nelucrata nu mai

putea plati birul.

Pentruca sa nu piarda statul, atunci s'a lust

hotarirea ca sa-i faca sa stea pe loc pe acecti ta-rani fugari. Nu mai imprejurarile au dus la aceste

acte atat in Rusia cat ci la noi; nu trebue sa cre-

dem ca Mihai pi Boris s' ar fi sfatuit intre ei in

ce privegte aceste acte.

Domnia lui Boris in Rusia se terming in 1605

gi odata cu el familia ii p gtg Inlaturata dela trop.

Epoca ce urmeaza este cunoscuta ca epoca turbure

din istoria Rusiei din cauza neinVelegerilor ce se

invesc pentru alegerea urmagului.

- -- 000 --

www.dacoromanica.ro

Page 299: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-300

Prele Area XIX-a

Miercuri 2, Febr.1938

Epoca turbure (1605-1613)

Cauzele turburarilor. Epoca de dupa moartea

lui.Boris Gudunov, in istoria Rusiei este una din

cele mai ciudate gi interesante mai ales pentru nu-

meroasele aventuri ce le tontine. Este epova turbu-

re sau trista a istoriei Rusiei (Critrrilin )

Stint o aerie de evenimente care se urmeaza foarte

repede intrtun timg scurt, numai de 8 ani. Diferite

aventuri de necrezut 3proape. Fapte de adevarat de

eroism alaturi de altele aproape ridicole. Trebue

ea aratam ca motivele care le-au provocat sunt mai

multe. In primul rand este disparitia dinastiei,ca-

re acum se stinge, pe dealta parte pofta unora din-

tre nobili de a puns ei mana pe conducere. Dar pe

84EM1A

www.dacoromanica.ro

Page 300: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 301 -

langa asta mai este gi un spirit extraordinar de

aventura datorit armatei atat celei rusecti cat gi

celei polone. In special Cazacii care erau o armata

neregulata ce luase nagtere la granitele Poloniei,

in regiunile des calcate de Tatari. in Rusia se

nascusera asemenea armate de Cazaci, care pang la

un timp au corespuns scopului infiintarei lor. Eras

organizati dupa sistemul tataresc gi faceau ca gi

acegtia raiduri cu scopul de a anihila puterea Tata-

rilor. Dela o vreme aceste militii neregulate de Ca-

zaci au inceput sa aibe actiuni mreaTai asupra Mari-

lor, dar gi in interiorul tarii lor. In Polonia sau

in Rusia, incepusa sa prade. Au venit gi la no3. mai

ales dupa moartea lui Ioan Veoda cel Cumplit, card au

adus diferiti pretendenti, cum a foot Ioan Potcoava,

care avea o putere extraordinara, incat rupea Pot-

coava in maini, de unde gi numele de Potcoava pe ca-

re i 1-au dat.

Indata s'au nascut pretendenti la tronul Ru-

siei pe care acegti Cazaci ii sustineau.

$i

www.dacoromanica.ro

Page 301: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 302 -

0 alts cauza ce nu trebue uitata este aceea

provocata de Ivan cel Groaznic. tiVi cum acesta

inabugise orice pretenVie a nobilimei; puterea lui

cum era gi firesc, a produs o revolts care a mocnit

pang acum, and a rabufnit cu toata puterea. B de

adaogat o ultima explicaVie a acestor turburari.

Polonia in sec. al XVII-lea era o Vara in ca-

re nobilimea incepuse sa faca ceeace vroia. Autori-

tatea regelui nu mai exists, el fiind un exponent

al vointei nobililor. Nobilimea dela graniVi cu deo-

sebire, era aproape independents, Fara sa se sinchi-

seasca de dineva, ei faceau ce vroiau, nedandu-se

inapoi chiar dela expediVii de prada. Sunt cunoscu-

te expediViile in Moldova ale ginerilwo lui Ieremia

Movild, expediVii care au Post destule gi in Rusia.

Falsul Dimitrie (1605-1606). Inca inainte de

moartea lui Boris se svonise ca Dimitrie nu murise.

Asasinatul dela Uglig despre care se facusera dife-

rite presupuneri n'a foot decat o carnuflare gi Di-

mitrie trala. In felul acesta terenul era preparat

www.dacoromanica.ro

Page 302: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 303 -

pentru apariVia moctenitorului. Este sigur c6 nobi-

lii ai lui Boris au pregiitit acest svon

pand s'a gasit un fals Dimitrie care a aparut in

1605, ultimul an al domhiei lui Boris. Cine era a-

cest Dimitrie? Aproape nici un istoric nu se mai

indoegte azi cal era un Dimitrie fals. Dar adevarata

personalitate care se ascundea sub acest fals nu se

cunoagte. Adversarii lui au spus ca ar fi un oareca-

re Grigorie Otrepiev, un fost calugar fugit din m&-

nastire, care acum se db.' drept Dimitrie, fiind'recu-

noscut de unii nobili care aveau interes de a rAs-

buna pe Var. Identificarea istorica moderns, a ajuns

la concluzia ca intr'adevAr a existat w cAluggr

Grigorie Otrepiev, dar acesta nu are nici un amestec

cu falsul Dimitrie. Acest pretendent inv4ase

Ionia, dar nu pastrasa_dac8t o spoialk de culturg,

c6212!I!!!1122SE1251:11a_lui_cA_IRQea-gre4eli de

eerie ei expresiune. Ajung5nd Bela o vreme in Polo-

nia, falsul Dimitrie a inceput sa feed diverse pro-

misiuni nobililor ca ca -h1 ajute sä puns mana pe

tron. Unul dintre acegti nobil este gi WisznowigeYT

advereari

www.dacoromanica.ro

Page 303: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 304 -

ginerele lui Ieremia Movilg. Mai in urma el a in-

trat in leg&turd cu un nobil de seam& GheorEhe

niszech. Acesta avea o fatii numit6 Marina pe care

i-a promis ca o va lua in Casatorie dace. it ajutd.

Polonul s'a convins pi 1-a luat cu el la curtea po-

lona, unde 1-a prezentat dietei pentru a fi ajutat.

Dieta gi regale n' au primit insd. Loan Zamoiski,

marele cancelar, care a luptat cu Mihai pi care era

un om foarte cult, - studiase in Italia - a spue

referitor la cheetiunea ajutorului lui Dimitrie,

ca e un fel de comedie a la Plaut (acesta are come-

dii in care servitorii so dau dreptlstapanii lor).

Totugi Mniszech 1-a ajutat pi falsul Dimitrie in

fruntea unei armate de Btransurd a navalit in Ru-

sia, dar Boris 1-a infrant..Cump_oxi-g-moaretlucru-

rila-inc_epcomplice, caci fiul sau Feodor

este minor. Dace. Fedor izbutea sd se inscAuneze a-

tunci se stabilea dinastia familiei Gudunov la tro-

nul Rusiei. Lucrul acesta nu-1 voiau nobilii nici

in ruptul capului gi deaceea ei au declarat indat5

ca acest aventurier este adevaratul urma -vi

www.dacoromanica.ro

Page 304: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 305 -

a roa e fart luptA Dimitrie col fals a inirat in

Moscova. Foarte interesante aunt dovezile ce e' au ffi-

cut ca 86 se convinga lumea ca el este cel adeviirat.

Au fost-ad ugi_nobili care-1 cunogteau ca wi jure a

este el. Intro acegtia au fost adugi ci noailul Va-

t122Quiskl_Aimitropolitul Filaret Romani*. Vasile

Suiski era unul dintre nobilii cu care Boris guver-

nase 1777eTrifat la uciderea lui Dimitrie,

deci declaratia lui avea mare valoare. Atat el cAt

gi mitropolitul au decrilint-ei Sri recunosc pe Dimi-

trie, care de fapt n'a murit atunci cand e'a crezut

acest lucru. Nu numai atett, dar pentru mai deplini

crezarev.a-coat chomatti ci mama lui Dimitrie, Maria

1144010. acum calueiritfi QU numele de Marfa eau Mar-

ta gi ea a declarat ca acesta este fiul ei Dimitrie.

In felul acesta faisul Dimitrie este instalat in

scaun ci domnia lui incepe in 1605. Dar_abia s'a eta-

tornicit in scaun gi indata Fedor fiul lui Boris moa-

re in Imprejurfiri prielmice pentru tar - ceeaoe

Inseam & ca e asasinat. Indata incep nsmultumiri.InOW

Faec. 20 www.dacoromanica.ro

Page 305: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 306 -

primul rand, boierii care 1-au adus, uu vroiau figl

sub stapanirea unui tar autoritar. El socoteau ca pu-

terea trebue sa fie a for qi ca de .fapt Dimitrie nu

le service decat ca ear scape de familia Gudunov.

Dar se mai produseserA ci turburAri reilgioa-

se. Cat stAtuse in PolomikalYul Dimitrie trecuse la

catolicism ai alit& sa aducA in Rueia catolici. Pa-

tX'tarh =raise pe un anume.Ignatie care de fapt era un

catolic,numai de form4 ortodox. CAsAtoria lui cn Mao.

rina adusese o multime de catolici, ceeace a deterai-

nat o reactiune contra catolicilor 41 in spat& contra

Poloaei, caci Poloni erau acetiti catoliel dela

curtea lui Dimitrie. Frau cel care-1 sustinuser. Le.

gaturile cu Polonia aunt strinse qi Dimitrie be spun

ea IndatA ce se va IntAri in scaun le va da ajutor.

Polonilor, contra duspanilor lor, 0 mai ales pentru

eliberarea crectinilor de sub Turci. N'a putut as -gt

Indeplineasca gandul, cAci in noaptea de 16-17 Mai

1606 eate omorit. Din mAcelul ce a avut lot in acea-

sta noapte, nu a scapat decat sotia sa Marina.

as

www.dacoromanica.ro

Page 306: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 307 -

Tarul VaA f, le Buiski (1606 -1610) si al doilea

fall Dimktrig. Acum r6mAnea ea se giseasc& un nou

stApAnitor. In fruntea boierilor se ridicase tocmai

Vasile Suisky_acel_pare-1 recunoscuse pe Dimtrie ca

cel adevirat. De data aceasta, Impreuni cu Marfa Na-

gala, el retracteaz& f&r& ruqine declaratiile Mute

sub preatare de juramant, aritand c& numai din c auza

sliet au trebuit s& declare astral. Partizanii lui,

s&-iii tntrebe pe nimeni, fAr& s& se mai adune

Zemski sobor - adunarea general& a statului-l-au pro -

clamat tar. Pentru a nu 'Asa nicio urm& de indoial&

a terul fall Dimitrie a Yost un impostor, Vasile

Suiski educe osemintele adevIratului Dimitrie, ucia

la ugliq. Dar toate acestea aunt zadarnice. NU dup&

mult& vreme apare un alt Dimitrie. Alegerea_lui pule-

ki a provocat foarte multe nemultumiri interne, dar

mai ales extern. Faptul c& Polonii fuseser6 ucitg

cu prilejul masacrului din noaptea de 16-17 Mai era

s& ducA la un razboiu cu Polonii. Vasile a incercat

sA as scuze In rata Polonilor, care au primit aceste

scuze,deocamdat& aceasta numai datorit6 faptului c&

www.dacoromanica.ro

Page 307: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 308 -

stiteau rtiu din punct de vedere financier. Litre al-

tele eolul lui Vasile spune in raportul for "Domnul

Munteniei este eupus Turcului §i-i.plAteqte tribut,

ca qi mai Inainte".

In realitate Ruqii se interesau de situatia

din Tara RomemeascA, dorind sa vadA daci mai era pe

trop Mihaiu Viteazul. Polonii be spun ca scum nu mai

este deoft un domn eupus Turcilor.

Intre timp o eerie de oraqe s' au rasculat ca

epre pildi oraqul Astrahan qi pentru a fi

a trebuit sä intervie armata. Cazacii mereu, la ran-

dul lor, sustineau pe alti pretendenVi. Pe neaqtep-

tate Oa svonit ca Dimitrie a sc4pat din masacrul

din 1606. Ceva limurit nu este nimic, dar fapt cart

este ca un nou personagiu apare, flind cunoscut In

istoria Rusiei sub numele de al doilea fall

Acesta era qi mai puVin cult dealt primul qi

deoi qi mai putin posibil. Se pare e4 era un cazac

....____temtaint-da_ogozitia-in,contra,partidei care ridica-

se pe V. Vuiski la putere.

Indata acest de al doilea fall Dimitrie ui-a

linistite

Dimitrie.

www.dacoromanica.ro

Page 308: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 309 -

strins in jurul lui destui aventurieri gi s'a agezat

cu departs de MOscova, la Tugino. Cum aceasta

localitate devenise un centru al oamenilor fAra capa-

tau, iar el era un impostor i s'a mai zis in cronici

ci banditul dela Tugino. Reugionarde data asta, la 1608,mmajuljaimitrie-n1a-mai.mrut

8a villa reaanoasca, dar a venit sotia

Dimitrie - Marina. Aceasta a spus ca acesta este

sotul ei ci a acceptat sa trAiasc4 Pnpreungi. Tarul

Tasile vazand ca o mare parte din armata gi boieri

aunt de partea lui Dimitrie a facut apel la strains,

gi a chemat pe Suedezi In ajutor. In adevAr o armatd

a acestora sub generalul La Gardie a intrat in Rusta.

Ra4bokul cu Polonia. Dar interventia aceasta a

atras gi pe Poloni, astfel ca dintr'un rasboiu civil

evenimentele se transforms intriun adevarat conflict

cu vecinii, caci gi Polonii gi Suedezii doreau teri-

torii rusegti.

Sigismund III Vasa, regele Poloniei - era ad=.-

versarul Suedezilor gi se batuse chiar cu ei cu tot_

eV:nu

sA-1 celui_din-

tdiu

7

www.dacoromanica.ro

Page 309: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

310

ca era din familia domnitoare a Suediei; voice ea

domneasci qi in Polonia qi In Suedia, dar Suedezii

n' au primit aceasta cu o parte din sfetnicii saipun la cale un plan mareV. Anume, ei spuneau ea din

tre statele slave Polonii erau cei mai InaintaVi qi

deaceea trebuia stability o hegemonie a ei asupra

celorlalte. Aceasta hegemonie ar atinge maximum prin

unirea Rusiei qi a Poloniei, ceeace ar pune capAt qi

veqnicului conflict dintre ele. Sigismumd pretindea

deasemenea ca el are mai multe drepturi la tronul

Rusiei. Aceasta fiinda el se trfigea prin mama din

lagelloni care erau InrudiVi cu Ruqii. Ruqii deci ar

avea in el un urmaq al fostei dinastii. 0 parte din

Poloni insa erau de alts parere. Atunci ei spuneau

ca regale Sigismund, inconjurat de lezuiti nu va fl

primit cu bucurie de ortodoxi ci deaceea ar fi mai

bine ca un fiu al eau, care ar putea pentru aceasta

ea treaca la ortodoxism sa fie pus la Moscovaal'ar

fi fost deloc rau daca s'ar fi casatorit chiar cu o

ortodoxa, inspirind prin aceasta mai multgt Incredere.

Cel hotiirit pentru aceasta era fiul mai mare al lui

.

www.dacoromanica.ro

Page 310: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 311 -

Sigismund, anume Vladislay.

SustinAtorul acestei p.reri era Stanislas Z61-

kiewski; acesta era un mare general, un foarte abil

tactician al acestei vremi. El a intreprins o expe-

ditie in Rusia care n'are egal cleat in cea a lui

Napoleon, dar nu cu soarta acestaa. El ajunge ugor

cu armata pita la Smolendtpe care-1 asediaza, dar

oragul era foarte puternic intArit. Armata polonez6

se laparte atunci in douil: regele rtimdne sa aeedieze

oragul, iar Zakiewski trimisese vorba Marinei, c&

ea fiind poloni sä pfiraseasca pe Dimitrie gi ea se

Intoarci la Poloni: Marina insgt ii trimete raspuns

ca dupg ce a Post de dou5i ori taring. a' Rusiei, nu in

telege sa devina o simple poloneei gi deaceea it in-

sotegte pe Dimitrie la Kaluga unde avu aceeaci soar-

ta cu el. La 4 Iulie 1610 se-da-lupta_bot5ritoare la

Klugin in care Polonii au iegitnvingatori datoritti

artileriei gi tacticei lui Zdlkiewski el pentru pri-

ma oars armata polona cucereste Moscova. Tarul Vasi--le e trimes la mtngstire, iar o parte din nobili

--------

www.dacoromanica.ro

Page 311: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 312 -

tree de partea Polonilor ci car pe Vladislav ca tar

- acesta avea numai 10 ani.

Nobilimea it proclama tar pe Vladislav de Vasa

gi o mare solie rusii pornegte la Poloni sa-1 ceara

tar gi sa crate conditiunile in care-1 primesc. In

primul rand cereau ca sa nu se atinga de religie.In

vremea asta Sigismund ataca Smolenskul dar nu poate

sa-1 ia. El raspundesolii, at nu admite ca fiul sau

sa fie tar,ci el intelege ea pastreze tronul ru-

sego pentru a-1 ocupa el. Ceeace a facut Ulkiewski

la Moscova el, Sigimund nu intelege sa tie in seams

ci cu atat mai putin va respecta conditiunea referi-

toare la religie. Aceasta atitudine a lui Sigismund

face pe Rugi ea se intoarca nemultumiti ci incearca

iaragi sa reziste. Cetatea Kitaigorod - cetetea chi-

neza - cade in mana Polonilor. Armata rusa din Smo-

lensk ramane mai departe asediata (asediul a tinut 1

an gi 6 luni), dar in acelag moment armata polona ca-

re ramasese in toscova cucerita, este la randu-i ase-

diata de Rugi gi reziste 1 an gi 9 luni. Acum se pro-

www.dacoromanica.ro

Page 312: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 313 -

duce o degteptare nationald in Rusia. Ea porneste de-

la orasele dope Volga mijlocie in special de la Nijnt

novgorod. Expeditiile armatei strallse de oragele a-

cestea nu le vom povesti, la inceput fiind gi unele

infringeri. In cele din urmil sub conducerea cneazului

Pojarski militia lui reuseste ea refacd situatia. Era

alcdtuitd din ordseni ci nobilimea mica si ea a fost

aceea care a refAcut Rusia.

Intre timp Smolenskul cade in 1611 in mainile

Polonilor far Novgorodul in cele ale Suedezilor. Trei

armate au fost pornite pentru despresurarea asediati-

Moscovei. In cele din urmA, in 1612

Sigismund porneste personal sd-gi scape armata din

Moscova.

Zakiewski, dezavuat de rege, refuzd sa is par.

te. Armata polond din Moscova era intro situatie dis-

peratA. Cronicarul spun ca attlt sufereau de foame,

incat au ajuns sd roadd nigte pergamente scri se, ce

fuseserA disite in fundul Kremlinului. Se plateau opt

galbeni_ e_nisica ql cincisprezece galbeni ttn aline.

_

www.dacoromanica.ro

Page 313: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 314 -

Putin inainte de sosirea regelui garnizoana po14ji

se predd. In iarna anulul 1612 Sigismund este stilt

sl se retragA din Ruiia. De astA datA retragerea pos-

te fi asemuitA cu aceea a lui Napoleon. InsfArcit Rug

sla a putut 8A-0 libereze capitala gratie armatei

lui-Pojarski. Acum este chemat Zemaki sobor in

care intrau orAgeni, egumeni, reprezentanti ai cle-

rului, nobill, pentru alegerea unui tar.

Alegerea tarului Mi.hai Romanov (1613). Alege-

rea a clzut asupra fiului maratatuallil!!!!Ro-

manov, care se afla scum prtztonier la Poloni, caqi

fostul tar Vasile fuiski. Fiul sAu se numea Mihail

Romanov. Mihail Feodor Romanov nici nu a Yost de fa-

ta la alegerea sa care a Yost fAcutrin;7371613.Cu

el se incepi-dinastia Romanovilor, care a stapfinit

timp de 300 de ani in Rusia. Se 4FefLcujatatla

alegerii o parte din nobili ar fi strigatnsd-1 ale-

gem pe Miqa, cAci cu el o BA putem sa facem ce vreuM.

S'a trimes o delegatie, dupA alegere, la el, care

sA-1 anunte ci sa -1 aduca dela mocia sa is Moscova.

La Inceput el a refuzat, dar a fort amenintat chiar

www.dacoromanica.ro

Page 314: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 315 -

cu blestemul bisericii gi a trebuit ea primeasca.

Primul lucre pe care 1-a facut a Post trimiterea Ca-

zacilor la graniti. Se Lichee dupe aceea un tratact

cu Suedezii, care renuntau la stipanirea asUpra Rov-

gorodului, dar rimAneau cu stApanirea Virmurilor Bal-

ticel.

Mai greu era lucrtacu Polonii, Vladislav care

acum avea 164-ini, nu vroia sirenunte la tronul Ru-

siei 01 de aceea pornegte o expeditie contra for fn

1616. Expedltia Insa, nu are niciun rezultat qi in

urma ei se_Inchee pacea dela Dewlin 1618. Prin a -

coast& pace, Cernthavul, Smolenskul gi toate cuceri-

rile (acute pe vremea lui Ivan al III-lea gi a lui

Vasille, de la Litvani,erau pierdute de Rugi *I reel-.

patate de Poloni. Cu toate aceste pierderi insa, re-

zultatele acestei epoci turburi sunt la un loc un

aucces_pentru Rusiat Bunt un succes pentruco. Rucil

care prinseri pe dugmanii for chiar in Moscova in

urma infringerilor suferite, izbutise pea la cele

din urma, sa ramaa liberi. Se epune el Sigismund ar

-

www.dacoromanica.ro

Page 315: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 316 -

fi plans amarnic ea nu a putut uni pe Rugi cu Polo-

nii gi deci nu gi-a putut Indeplini gdndul sail, de

a pune capat adversitatii dintre cele doua stater

Prizonierii din Kremlin furs liberati gi prin-

tre ei era gi fratele fostului tar Vasile ;uiskioa-

re dus in Polonia, nu s'a mai intors in Rusia. In

schimb a Post liberat din Polonia mitropolitul Fila-

ret Romanov, pe care Mihail It face Patriarhoducend

astfel in maim familiei Romanov gi conducerea supre-

ma a vietii religioase pe langa cea politica. Prin

aceasta se Incepe o perioada noua, de stabilitate In

istoria Rusiei. Cu Romanovii a inceput iar vechea

trad4Vie a Rusiei de a cauta legaturi cu Apusul a

card cultura se incearca de aceasta familie, a fi

introdusa gi in Rusia.

---000- --

www.dacoromanica.ro

Page 316: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 317 -

Prelegerea XX-a

Luni 28 Februarie 1938

Mihai Romanov (1613-1645) ei Alexie

Mihailqvici (1645-16761

Mihai Romanov. Politica interns. Ajunsesem cu

istoria Rusiei la ridicarea pe tronul acestei Vari,

a unei not dinastii, aceea a Romanovilor. VA aduceti

eMnte cum spuneam ca s'a ridicat In scaun, la 1613,

in acele vremuri turburi, cel dintaiu Romanov, care

a Lost Varul Mihail zis Feodorovici, dupe numele de

mirean al tatAlui eau care ealueirindu-se a luat nu-

mele de Filaret. Acesta ajunsese mitropolit $i cu

prilejul amestecului Polonilor in treburile Rusiei,

fusese lust prizonier in Polonia, unde a stat vreo

6 ant, 'Ana dupg 1613, cand, intervenind illtelegerea

dintre Ruei ei Poloni, el a Post eliberat. Intorcan-

du-se in Rusia Filaret Romanov, al ciirui fiu Mihail

www.dacoromanica.ro

Page 317: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 318 -

era scum tar, este ales In scaunul de Patriarh al Ru-

sted.

Domnia lui Mihail Romanov, in general este ca-

racterizati prin doll& fapte mai importante. In pri-

mul rand este importanta cu totul specials pe care o

are in treburile Rusiei Patriarhul - care se dato

regte firegte faptului ca Filaret era tatal sau,din

care cauza rolul important jucat de acesta, nu va du

ce la niciun conflict. cu tarul. Gaud insa legItura

de rudenie dintre tar ci conduatorul bisericel va

dispare prin moartea Patriarhului, atunci se vor

nacte neIntelegeri atilt de insemnate, Incat am pu-

tea si he asemAnIm in oarecare masura cu lupta ain-

tre "Papii gi ImpArati".

Al doilea fapt insemnat din timpul domniei

lui Mihail este in legaturfi cu conducerea intern a

statului eau. Anume, mai toate deciziile care se

iau pawl pe la mijlocul sec. al XVII-lea, nu se iau

numai de tar ci qi de sfatul adunarii poporului,

Spuneam ci in Rusia, pe rang& Duma, care era adu.

www.dacoromanica.ro

Page 318: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 319 -

narea sfetnicilor tarului era si un Zemski soborta-

dunarea general& a tarsi.

In vremea lui Ivan cel Groaznic, Zemski sobor

nu mai fusese deloc convocat, fiindc& acesta a dom-

nit ca un tar absolut. Acum Ina., and tarul nu ve-

nea la tron pe baza unor drepturi mootenite, ci ere

ales de nobili dintr'ila din familiile aristocratice,

scum and pentru a conduce ca un Ivan al 17-lea, ar

fl trebuit alte lupte pentru impunerea absolutismu-

lui, Zemski sobor, care-1 alesese pe tarul Mihail,

Incepe s& fie convocat qi consultat mereu pentru a-

numite chestiuni ce priveau conducerea statului. De

obiceiu era convocat numai atunci c5nd era nevoie de

satuire in privinta unor chestiuni grave. Cum Ins&

la Inceputul domniei lui Mihail erau o multime de a-

semenea chestiuni, era o vreme in care aproape totul

trebuia reorganizat, de fapt Zemski sobor a functio-

nat continuu pan& la 1622. Mihail Oa servit deci o

bucat& bun& de vreme de ajutorul acestui efat In pri

ma parte a domniei lui.

In interiorul statului,problema cea mai impor-

www.dacoromanica.ro

Page 319: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

320

tanta era restabilirea ordinei, pentru care lucru se

cerea numai decat inlaturarea Cazacilor. In al doi

lea rand se impunea refacerea domeniaor tarului,care

cu ocazia tulburarilor de pans acum, fusesera incul

cate de catre diferiti boeri. Din corespondenta,care

ni s'a past rat, dint re tar ci Zemski sobor, se vede

clar aceasta opera de pacificare, de reorganizare a

statului, Intreprinsa de Mihail Romanov. De cute on

adunarea ezita in legatura cu anumite chestiunittarul

Ii trimetea cats o scrisoare prin care ii cerea sa

lucreze mai repede ci sa nu mai zaboveasca in luarea

hotaririlor. Ba cats odata, cand se supara de inceti-

neala cu care se lucre, el aducea aminte adunarii,

cum a foPt silit sa se faca tar de catre adunare ri

de aceea acum, aceasta este datoare sa.71 ajute_ la

conducerea statului. In scrisorile acestea vedem ca

este un limbagiu cu totul deosebit de al lui

Dar tot atilt de clar se vede din domnia lui Mihail,ca

pe masura ce se intarea tarul, In mod fatal absolu

tismul de altadata, tindea sa reinvieze.

In ce privecteaceasta epoca de reorganizare,

Ivan.

www.dacoromanica.ro

Page 320: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 321 -

ea privegte gi administratia statului, care acum devi-

se mixtg, in sensul ea in diferite orate, targuri,

provinciitetc., conducerea o aveau deoparte functio-

narii trimigi de la curtea tarului, dar pe de altg

parte, ei trebuiau ea colaborete cu cei alegi de lo-

calnici. Acest lucru va dura pang la Petru cel Mare,

care va introduce o administratie centralistil.

In ce privegte vieata tgranilor, spuneam ca ac-

tul lui Boris Gudunov, prevedea un termen de 10 ani

- care s'a prelungit pang la 15 ani - in care vreme

sal poata fi ggsiti cei fugiti de pe o mode pe alta.

In vremea tarului Mihail, termenul se micgoreazg,dar

se vede clay ca nu toti taranii, ci numai o parte e-

rau legaVi de glie. Cea mai mare parte dintre ei e-

rau liberi s6 se duce oriunde vroiau in urns unei

despdgubiri oarecare, lucru de mare important6, mai

ales pentru Varul care astfel avea posibilitatea de

a face coloniari ca acelea de care am mai vorbit,co-

loniari ce duceau la cregterea puterii tarului in

detrimentul celei a nobililor.

0 clasii a orggenilor, in vremea aceasta in Ru-

Faso, 21 www.dacoromanica.ro

Page 321: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 322 -

sia, este Inch' destul de slabd, fiind nedesvoltatfi

din cauza lipsei de legaturi cu Apusul, in ciuda sfor-

tarilor facute de tarul Mihail in acest wens. Inca

din vremea lui Boris existau unele legaturi cu An -

glia reginei Elisabeta, care se fficeau prin portul

Arhanghelsk, dar acesta fiind un port la M. Alba, care

mare parte din an este inghetata, nu oferea posibi-

litatea =or legaturi intense. In ce privegte lega-

turtle cu Apusul, ceeace este mai importantve cfi acum

pornegte dela Ludovic al XIII-lea, regele Frantel, o

solie triiisfi de cardinalul Richelieu la Moscova.

titi ca. Richelieu a dus o politica, care tindea sA

singularizeze In Europa pe Habsburgi gi el cautfi a-

cumgdaaceasta solie, oferind &Manta Frantei sa a-

traga pe Ruqi de partea lui pentruoa nu cumva acectia

sfi intre in legfiturfi cu Habsburgii.

Aceasta alianta insa, a rfimas numai un tratat

de amicitie intre Rusia gi Franta, deoarece nu a a-

vut nicio urmare in aceasta epoca. A fost numai actul

premergator al aliantei celor doua state care vor fi

alkuri pan& in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro

Page 322: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 323 -

aliumwAra, In privinVa relatillor cu ro-

lonii, situatia ramasese defavorabila Rusiei care

pierdea Rusia alba gi Smolenskul. Lucrurile ramasera

pagnice pan& la moartea lui Sigismund al III-lea.

Vtiti ins& cat de dificila era alegerea urmagului la

tronul Poloniei. Totdeauna trebuiau sa se proMuca

marl neintelegeri gi turburari, care evident se vor

nagte gi acum la moartea lui Sigismund (1632). Cu'a-

cest prilej, Rugil au cautat sa profite de situatie

gi sa reia o parte din ceeace pierdusera. In adevar

la 1632, isbucnecte lupta intre cele doua state.Dar

In socotelile for Rugii, de data asta se ingelara.

Polonii fara sa stea prea multa vreme la discutii,au

ales rege pe fiul lui Sigismund, pe Vladislav - cel

care aspirase la tronul Rusiei - care era rege al Po-

loniei este cunoscut cu numele de Vladislav al IV-

lea. Indata in fruntea armatei sale, Vladislav por-

negte in contra Rugilori, Lupta are loc la Smolensk 0

acesta ramane tot Polonilor, caci reugesc sa-1 apere

cu indirjire, ba chiar o armata ruseasca este in -

frinta de Poloni. Imediat se inchee paces, care con-

www.dacoromanica.ro

Page 323: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

324

sfintegte situatia de mai inainte.

Tot In vremea aceasta are loc eel dintAiu con

flict al Rugilor cu Turcii, conflict ndscut intr'o

imprejurare ci,udata. Dvs. gtiti ca Rusia nu eves a

cum nicio iegire la mare atat 1* Nord cat gi la Sud.

Coastele Balticei erau ocupate de Suedezi, iar cele

ale M. Negre fiind in mainile Tftarilor gi Turcilor.

In iegiunile vecine cu tinuturile tlit&regti, se for

maserd ace le militii ale aga numitilor Cazaci. In

vremea lui Mihail Romanov Cazacii,furA impiedicati

de a mai face prdd6ciuni in interiorul statului gi

ne mai aviind ce face, au fost indemnati sa mearga in

tinuturile Turcilor gi TAtarilor. Astfel o armata de

Cazaci, In 1641 ajunge la M. de Azov gi aici cuce

regte portul Azov de la care vine gi numele

au oferit acest crag cucerit tarului. Dacii tarul pri-

mea aceasta donatie a Cazacilor, lucrul insemna un

rtaboiu cu Turcii. Indatd s'a convocat Zemski sobor

ca ea se discute data e bine se -1 primeascd sau nu.

Unii au fost pentru a-1 primi, altii au spus ca nu

e bine ea face aceasta, fiindcd star nagte de aici

marii.E1

www.dacoromanica.ro

Page 324: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 325 -

un raiboiu ci Rusia nu este preeatit6 acum 86 se

lupte cu stet aca puternic cum era Turcia. Parerea

acestora a Invins gi s'a dat porunca Indata Cazaci-

lor sa redea cetatea Turcilor. Pentru aceastd ceta-

te, vom vedea ca Petru cel Mare a luptat mult ca s'o

cucereasca. Este ins6 interesant faptul ca acela ca-

re a mijlocit cu acest prilej imp6carea Intre Rugi

ci Turci a foot contemporanul lui Mihail, domnul

Moldovei, Vasile Lupu.

Legaturi cu ROmAnii. Este cazul sa vorbim de

legaturile Rusiei cu Virile noastre, in vremea a-

ceasta. Ele sent acum de mai multe feluri: incA din

1629, deci pe vremea tend in Moldova era dome Miron

Barnovski care prin femei, se inrudea cu familia

Movilegtilor, sosegte la Moscova o solie cu caracter

bisericesc. In fruntea ei era Varlaam viitorul mi -

tropolit. Pentruca sa mearet la Moscova, el a tre-

buit sa treaci prin Ucraina, unde se afla arhiman-

drit o rudd a domnului Moldovei, vestitul Petru Mo-

vila. Acosta i-a dat ci el recomandatie catre taro

scrisoare in care ruga pe stapanul Rugilor sa -1 prl-

www.dacoromanica.ro

Page 325: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 326 -

meased bine pe Varlaam, despre care-i da tarului re-

ferinte bune. In adevgir, Varlaam a fort foarte bine

primit gi aceasta se vede din scrisorile care au fort

publicate de dl. Silviu Dragomir in lucrarea citata

(Relatiile bis. Moldovei cu Rusia in veac.XVII).Din

aceste scrisori se vede ca solia avea in misiunea ei

de a aduce icoane lucrate in Rusia gi chiar nigte i-

conari care s'a lucreze in Moldova.

Chestiunea aceasta aga de simpld a suferit din

cauza multor complicatii - poate gi din cauza drumu-

rilor - aga ca deabea pe vremea lui Vasile Lupu au

venit iconari rugi in Moldova. Daca va fi avut cumva

gi vreun rol politic, aceasta nu o gtim.

Pe Unga acestea mai este o chestiune cludata

gi de altfel putin cunoscatri, care se ivegte acum.

Iata anume despre ce este vorba. Va aduceti aminte

despre aventurile falgilor pretendenti cu numele de

Dimitrie. Un nou pretendent se ivegte acum la curtea

lui Vasile Lupu gi pretindea ca era fiul lui Vasile

4uiskl, tarul detronat de Poloni. Se afla gi in Ru-

sia de existenta unui pretendent al tronului Varilor

www.dacoromanica.ro

Page 326: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 327 -

gi natural, Mihail Romanov, ingrijat a trimes o so-

lie la Vasile Lupu, cerdndu-i acestuia ca sa." nu spri-

jine pe acest pretendent.

Despre el se aflase zicea Simion uiski

gi ca are o sores earitata in Rusia. Degi fusese In-

chis in castelul din Suceava, totuci in 1646 it ga-

sim la Constantinopol, uncle spune ca e fiul tarului

gi CA a adus mai multe scrisori pe care urea sit le

traduces. Ulm spunea el ca este dela Vladislav al IV-

lea regale Poloniei, scrisd in latinegte gi o alta

dela Matei Basarab domnul Munteniet, care-1 recoman-

dau ca fiind fiu al tarului. Dar aparitia lui a fost

de scurta durata, caci dupes aceasta nu-1 mai inta-

nim, probabil ca n'a fost sprijinit nisi la Constan-

tinopol. Rezultatul a fost o oarecare teama a Rugi-

lor, care au trimes o aerie de solii la noi, din ca-

re este interesant ca intr'una spune "Tn ziva

care am plecat din ...

Bete vorba de biserica Trei Erarhi, cl6dita

de Vasile Lupu. Lucrul de altfel se gtie cb. data

ca:

ca-gi

www.dacoromanica.ro

Page 327: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-328-rifle patriarhiei au fort platite de Vasile Lupu.Se

mai constata deasemenea solii pentru milostenii tri-

mise in Rusia, dela noi, chiar de Matei Basarab.

Alaturi de chestiunea falsului fiu al lui

uiski, alaturi de mediatiunea domnului Moldovei in

conflictul pentru Azov, mai este o chestiune care a

contribuit la relatiile ruso-romane. Se mijlocea in

vremea aceea o alianta de familie, intre fiul rege-

lui Danemarcei si fiica tarului Rusief.. Casatoria

urma sa se faca deci intro ortodox& si un protes-

tant. S'a pus chestiunea dace mirele trebue ea se

boteze sau nu in religia ortodoxa. Unit teologi sus-

tineau ca da, altii din contra, nu. Cum lucrul era

foarte diecutat de teologii rugi, ci ne ajungand la

o intelegere, au trimes si in alte tars ca sa intre

be $i pa all teologi ortodoxi cum este legal sa se

faca. Intre tarile in care au trimis pentru a se Ca-

pata un raspuns a fort si Moldova lui Vasile Lupu,

unde era un centru important religios. Pe vremea

lui stiti ca s'a tinut vestitul sinod dela Iasi din

1642.

www.dacoromanica.ro

Page 328: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

329

Parerea ce a fost c6p6tata ca raspuns dela Mol

doveni, a fost ca nu era nevoie de un nou botez.Pa

triarhul de Constantinopol gi vestitul teolog Mele

tie Sirigul au fost de parere 86 se faces botezul.In

cele din urma lucrurile e'au discutat zadarnic,fiind

ca se pare at n'a avut loc ciisgtoria.

T4rul Alexie Mihailovici. Dupes moartea lui Mi

hail Romanov (1645), urred la tron fiul eau Alexie.

(Rugii fac deosebire intre numele de Alexie gi Ale

xandru). Alexie a domnit intre 1645-1676. El este ta

lui Petru cel Mare. Ctind se urea pe tron, avea

numai 16 ani gi firegte Zemski sobor a continuat sä

alb& o influent/6 foarte mare. Dar chiar de acum se

. constatd o micgorare a puterii boierilor. Anume in

primii 8 ani, deci pan& la 1653 sfatul Vtrii este

convocat regulat, dupes aceea insa, aunt alegi numai

cativa boieri, am putea spune tehnicieni, care vor

ajuta pe Var la conducere, cu sfatul lor. Deci de a

cum inceteaza puterea prea mare pe care o avusese

na acum Zemski sobor. E un semn ca puterea Varului

crecte. Opera de reorganizare interns, de stabilire,

tab

pa.

www.dacoromanica.ro

Page 329: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

330

a echilibrului de pe vremea lui Mihail continua a fl

dusa gi de Alexie. Alexie nu era un om de prea multg

vointa, care se., se Jmpuna, ci era un foarte bun gi

drept, care insa a gtiut sa se inconjoare de ajutoa

re capabile, pricepute In materie de conducere. El

este de fapt preggtitorul lui Petra cel Mare, care e

cel care a introdus cultura occidental& in Rusia

fapt socotit ca fiind opera lui capitals. Intr'o

forma mai redusa insa acest lucru a inceput pe vre

mea lui Alexie, care este deci premergatorul urmagu

lui sauin acest domeniu.

Dintre masurile politice gi sociale de amintit

este opera legislative foarte importanta, anume 22r.

dul comercial. Apoi stabilirea definitive a gerbiel

in Rusia. Deasemenea s'a luat masura ca sa nu se mai

face do/14Juni de pamginturi bisericilor, ceeace pang

acum era un adevarat obiceiu. Manastirile ajunsesera

din aceasta cauza sa stap&neasca suprafete intinse

de palmant ci tarul se temea sa nu capete o putere

prea mare din punctul de vedere politic. Se is dease.

menea masuri de micgorare a posibilitaVilor de grad&

-

www.dacoromanica.ro

Page 330: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

331

ale Cazacilor , care sunt opriVi de a se mai bate gi

cu Turcii sau Tatarii, pentru a se inlatura un con

flict cu acegtia, ceeace insa a facut pe Cazacitaju

tati gi de tarani, sa incerce o rascoala. Acum a a

vut loc rascoala lui Stenka Razim, care a luat nagte-

re in partile Volgei mijlocii, de pe la FijniNOvgo

rod. Ba a durat pan& pe la 1670, in care vreme o ee

rie de orage au fost pradate, dar cand Tarul a tri

mis armata regulates, Cazacii au fost invingi iar Ra

zim omorit.

Conflictul bisericesc, Ceeace inca a stabilit

definitiv ordinea in Rusia, a fost infringerea Pa

triarhului care ajunsese sa alba o putere foarte ma

re'. In vremea lui Alexie este ales la 1652 ca Pa

triarh al Rusiei, Nikon acela care a pus sa se

stringa la un loc cronicile rusegti despre care am

vorbit intr'o lectie precedenta. Acesta era un om

foarte invatat gi a incercat o serie de reforme in

biserica.

La inceput conflictul e'a nascut dintr'o greci-

ta inVelegere a unora din reformele lui, care ye

www.dacoromanica.ro

Page 331: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 332 -

neau s& se ciocneascd cu. conservatorismul rusesc.In

primul rind acest conflict este in legatura cu tipa-

rirea artilor bisericegti. Araltam ca din vremea lui

Ivan al IY-lea se introdusese tiparul in Rusia gi se

scoseser& arVi care erau traduse in rusegte fie din

grecegte, fie din slava veche bisericeasca in care

la rfindu-le fusesera traduse tot din grecegte. Tip&-

riturile fAcute in Rusia din grecegte sau din slava,

erau continuate acum cand se constata unele gregeli

de traducere. Dar chestiunea indreptarii gregelilor

acestora ce fuseserg observate, nu era o chestiune

o problem& literarA, ci era foarte delicata,

flinded o traducere gregit& ar putea face din tradu-

a:tor un om culpabil de erezie, awl transform& tex-

tul sfant. Trebuiau deci pentru aceste traduceri oa-

meni foarte invaVaVi. Pentru a fi facute bins, se in-

troduc gi gcoli care 86 prepare pe acegti invAtati,

Inca de pe la sfargitul domniei lui Mihail Feodoro,_

vici Romanov. La infiintarea acestora a avut un rol

insernat gi Petru Movil& dela Kiew, care gtiti c& e-

ra fiul lui Simion Movill. In urma imprejurArilor de-

eimplfi,

www.dacoromanica.ro

Page 332: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

333

favorabile din Moldova, el se refugiase /1AI:du In Po

Ionia gi apoi ajunge la Kiew, unde este facut mitro

polit. Aici el infiinVeazg o serie de gcoli care imi

tau colegiile iezuite, introducand ci studiul limbii

latine, deci deschizand drumul gtiinVei occidentului.

Opera aceasta a sa a servit foarte mult Rugilo;

caci ea a avut gi un rol propagandist. Petru Movila a

scris lui Mihail ca n'ar fi /qui sa se InfiinVeze o a

semenea gcoala gi la Moscova. La 1649, Silvestru Ca

sov (urmagul in scaun al lui Petru Movil6), a fost

rugat de Rugi ca se trimeatA la Moscova oameni InvA

VaVi, care sa continue traducerile cartilor sfinte.

Dar ciind acecti ins/44i care fuseserd prega

tiVi in ccolile dupg modelul iezuiVilor au propus u

nele revizuiri ale traducerilor, au fost bdnuiti a

vor sa falsifice lucrurile gi sa introducA pe nesim

tits erezii din credinta catolica.

Din aceasta cauzli opera for deveni foarte grey

de indeplinit.

--- 000 - --

- -

www.dacoromanica.ro

Page 333: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-334-

Prelegarea XXI-a

Miercuri 2 Martie 1938

Tarul Alexie Mihailovici (continuare)

Reforma cArtilor bisericegti. Aratam in lectiu-

nea precedent6 cum in vremea lui Alexie Mihailovici

incepuse o corectare a traducerilor arVilor biseri-

cegti, caci se constatase ca vechile traduceri erau

gregite in unele parti. Cel care s'a gandit sgt feted

mai bune aceste traduceri, a fost Patriarhul Nikkal

gi la acest lucru au contribuit ci alugdrii dela

new - care erau foarte inv&taVi - din vestita gcoa-

la a lui Petru Movila. Dar faptul acesta a dat nagte-

re la neintelegeri ci certuri, fiindca acecti calu 7

gAri erau banuiti,pentrucA venind dela ccoli imitate

dupe catolici gi mai ales care'se gaseau intr'un stat

catolic - KievuleTa al Poloniei - ar putea sa intro-

inviititura catolicilor in carVile pe care le

traduceau gi ca Osisera gregeil traducerilor de pang

duce

www.dacoromanica.ro

Page 334: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

7 335

,acum, numai ca sa le poet& face din nou ei gi astfel

sub masca de buni ortodoxi sa poatil mai ugor al in

troducd Ines -Vatura for in cArVile sfinte rusegti.Ceea

ce a contribuit gi mai mult la aceastit bgnuiala, a

fost,faptul ca din Grecia au continuat as vie mereu

al Vi greci (calugdri) *i chiar Patriarhul

nopolei veni la Rugi in dorinVa de a cdpata ajutor,

pentru a ridica bigerica din impArii-Via Turcilor. A

cegti calugari greci care-veneau mereu In Rusia undo

gilseau adiipost, au fost consultati pentru a se vedea

Intrucat vechile traduceri au fost gregit facute.Pa

triarhul Paisie, care cand a venit in Rusia a trecut

pe la curtea lui Vasile Lupu, fiind gi el consult at

a declarat ca gi ceilalti Greci ca afirmatiile chi

traducerile vechi ar fi gregit suet exacte. Cum nein

telegerea devenea din ce 'in ce mai accentuate, putaind

da naptere gi la alte manifestari gi cum traducerile

nu aveau dupes ce fi controlate, caci nu existau ori

ginalele, dupes care fusesera facute, in Rusia, au

fost trimigi emisari care sa deecopere pela diferi

tele manastiri ortodoxe, textele vechi, sä be cumpere

Cons'uanti

www.dacoromanica.ro

Page 335: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

336

si sa le aducti in Rusia. Cu aceastli misiune a fost

incredintat in primul rind un ialuggr foarte inva

Vat numit Arsenie Suhanov. 0 mare parte din bogaVia

de manuscrise a bibliotecilor rusepti, ca de exem

plu "Biblioteca Sinodalli" din Moscova provine din

aceast6 vreme de adunare de manuscrise ale cgirtilor

sfinte facutA in jurul anului 1641. Se zice ca pen

tru a putea ajunge in posesia unora din aceste manu

scrise, s'a recurs chiar la mijlocul corupViei

tinduse unit din calugArii manastirilor dela M.Atos

care nu voiau sa dea din manuscrisele lor, pentru a

sustrage manuscrisele ci a le putea aetfel duce in

Rusia.

Arsenie Suhanov a incercat toate mijloacele

pentru a indeplini misiunea saw A trecut pi pe la

curtea lui vasile Lupu ci Matei Basarab. In 1-66tur&

cu aceasta vizita, e1 a lasat o descriere in care ara,

to cum a fost primit de acepti domni, cum textul so

lii a fost tradus la curtea lui Matei Basarab de

boierul Udripte lasturel, care a lucrat ci'-la tra

duceri din slovenie, limbs pe care o cunoptea foarte

- -

-

pig-

lui

www.dacoromanica.ro

Page 336: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 337 -

bine. Ara.% cum la Targovigte a mai avut gi o discu-

Vie cu caracter religios cu unii greci din Muntenia,

priceputi in cele teologice cum era inv4atul Liga-

ridi. De aici el a plemat la Constantinopole gi apoi

la M. Athos.

Cu toate neintelegerile ivite, deosebirea in-

tre biserica rasa gi cea a Grecilor era de foarte

mica importan, numai de ritual. De pild6 o parte

din Rugi susVineau ca semnul cruces trebue sa se fa-

ca numai cu doll& degete gi nu cu trei, sau la o anu-

mita parte a liturghiei trebue sa se faces de dou6

sprezece on matiinil nu numai de patru or/. In cele

din urma s'a 4un8 la un acord gi s'a admix ritualu/

grecesc, pe motiv ca Grecii, fiind Mai vechi gi cre-

dinVele lor, au mai multa autoritate, gi astfel la

1655 s'a tiparit primul Slujbelnic sub auspiciile

lui Nikon. Ctilugdrul Avacum nemultumit c6 s'a admis

punctul de vedere grecesc, a declarat c& ceeace s'a

facut este o erezie gi astfel s'a produs o schisms

in biserica rude:. Cei care au trecut de partea lui

Faso. 22

www.dacoromanica.ro

Page 337: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 338 -

s'au numit "raskolnici", iar migcarea "racol", cu al-

to cuvinte nu era decAt o rascoalti contra autoritatii

bisericegti. De la o vreme acegti rascolnici nu s'au

multumit sA pdstreze vechea traditie gi tipariturile

de mai inainte, ei s'au transformat intr'o adevgratd

sects ce pretindea ca li se arata Dumnezeu, raspiindind

misticismul, ceeace a facut ea fie prigoniti.Aceasta

insa nu a putut sa-i impiedice de a exieta in Rusia

pan& in preajma recentei revolutii rusegti. Dint re ei

au fost unit care au ajuns ci pe la not prin Basara-

bia. Este prin urmare o reactie a vechii traditii bi-

sericegti rusecti contra noilor influente.

Ciafliarhiar. Dar pe lAngAacesta s'a ntiscut un al doilea conflict care ayes gi

un substrat politic. f'puneam ca dela ridicarea Romano-

vilor in ecaunul tarilor, puterea Patriarhului crescu-

se foarte mare, datorita faptului ca." °data cu primul

Romanov ce fusese fdcut tar - Mihail - fusese facut

Patriarh tot un Romanov, gi anume tat61 lui

aceasta cauzgi tarul evident ca acceptase amestecul

Mihai1.14n

ta-

www.dacoromanica.ro

Page 338: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 339 -

talui In treburile statului gi tinuse seama de sfa-

turile lui. Dar dacii acest amestec al Patriarhului

in vieata politica era posibil pe vremea cAnd in

fruntea bisericii rusegti era Filaret tatAl lui Mi-

hail, lucrul nu mai putea fi tot astfel dupes moartea

lui Filaret, adicA pe vremea Patriarhului Eikon,degi

acesta era foarte mult apreciat de tar.

Nikon, care dealtfel era un om cult, fiind in-

sel foarte susceptibil,s'a supftrat at nu este consul-

tat de tar aga cum fusese inaintagul eau Filaret gi

deaceea a abdicat in 1658, retrAgAndu-se la o ma -

nAstire, de unde s'a reintors apoi iaragi in scaunul

sAu. Cu Patriarhul Nikon incepe conflictul intre pu-

terea tarului gi aceea a Patriarhului. Chestiunea

este destul de complicate', gi se pornegte dela titlul

care se da tarului de o parte gi Patriarhului de

cealaltA parte. Intre altele tarul in titlul Ou se

mai numea gi josudax, ceeace inseamna ImpArat ci Pa-

triarhul pretindea ci pentru el aceastA denumire.Dar

cum de fapt titlul de gosudar era de fapt o putere

www.dacoromanica.ro

Page 339: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 340 -

civilA, aceasta nu putea conveni tarului. Nikon spu-

nea ca titlul i se cuvine gi lui - mai ales lui -

cad. Patriarhul nu este numai veful religios ci este

vi un vef pamantean, politic, caci el este un stapa-

nitor ca ci tarul, ba mai mult este mai mare ca ta

ruls caci acesta de Patriarh e uns ca tar. In acest

conflict dintre tar vi Nikon, a avut un rol impor

tant un invatat grec Paisie Ligaride, episcopul de

Gaza. El a stat mult gi la not la Targovivte §i Iavi,

uncle a fost profesor la vcolile lui Vasile Lupu vi

Matei Basarab. Mai apoi a plecat in Rusia vi a deve-

nit aici sfdtuitorul tarului, luptand contra Patriar-

hului gi aratand ca acesta nu trebue sa se amestece

in treburile politice vi d a ca exemplu pe Patriarhul

COnstantinopolului. Cum conflictul ar fi luat pro -

portii, in cele din urma s'a convocat un sinod care

1-a depus pe Patriarh.

Prin aceasta se credea ca s'a pus capat nein-

telegerii dintre capul bisericii rusevti ai tar.Pa-

triarhul ins& nu voia sa recunoasca depunerea sa

din scaunul patriarhal, pe motiv ca fusese judecat

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 340: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 341 -

de un sinod al carui membrii nu-1 puteau depune,deoa-

rece ii erau inferiori. multd lume era de pd.-

rerea Patriarhului, s'a hotirit adunarea unui alt si-

nod, la care de data aceasta ed is parte gi Patriar-

hii celorlalte Patriarhii a Constantinopolului, a

Alexandrii, a lerusalimului gi a Antiohiei. Din a -

cegti patru Patriarhi, in Rusia nu au venit decat doi

Macarie al Antiohiei ci Paisie al Constantinopolului.

Macarie a trecut gi pe la not insotit de secretarul

eau, Paul de Alep, care a lasat o descriere a c616-

toriei Patriarhului Macarie, in care vorbegte ci de

tdrile roman. Conflictul se terming in favoarea ta-

rului, care aetfel cagtiga o victoria, flicand un pas

spre autocratie, caci dupa inlaturarea lui Zen'ski so-

bor, reugise acum sa infringa ci sa inlaturQ ci pute-

rea Patriarhului.

Cucerirea Ucrainei si a Kievului. Ceeace a ma-

rit autoritatea tarului pe vrenea lui Alexia, a fogt

intinderea teritoriului rue. V& aduceti aminte ca

iii pierduserd aproape toate teritoriile ce fusesera

alipiut; ,tatului rusesc de tarii de mai inainte, di

Fiindca

www.dacoromanica.ro

Page 341: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

342

cauzu neinVelegerilor ce se ivisera in legaturti cu

alegerea tarului,dupitce Ivan al ITlea murise.lpoca

aceasta ata de turbure a permis vecinilor, in spe

cial Polonilor, sd pun& mania pe o serie de intinse

Vinuturi ruse§ti. S'a intamplat ca in vremea aceastam

la rindul ei Polonia sal fie zguduita de conflicts

grave interne, care au permis reia ceeace

pierdusera, ba poate mai mult.

Rate vorba de revolta Cazacilor. Am ar5.tat ce

erau aceati Cazaci; ni§te armate neregulate formate

in regiunile dela hotarele Poloniei, la Nipru, la

hotarele cu Tatarii, servind la apgrarea de jafuri

le ntarilor. Contra Tatarilor, armate de Cazaci se

formasera 0. in Rusia. Astfel ca avem pe Cazacii Po

loniei, cei depe valea Niprului §i care se mai nu

meau Cazacii Zaporojeni Cazacii Rusiei cei de pe

valea Donului numiVi Cazacii de la Don.

Cazacii din Polonia, Zaporojenii,recrutati din

Ucraina, in cea mai mare parte Ruteni, fiind asu

priVi prea mult de stap&nitorii poloni, marl lati

fundiari in Ucraina qi pe deasuprav pe langirt

Ruvilor sä

§i

nemul

www.dacoromanica.ro

Page 342: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

343

tumirea aceasta ce iesea din situatia for socialg,

mai fiind gi deosebirea de religte intre ei supugii

deoparte ci rolonii stapani de alta, s'au rasculat.

In fruntea for aveau pe Bogdan Chmielnicki. Acesta,

spre deosebire de inaintagii sal. la conducerea hana

tului cazacesc, care fusesera marl dugmani ai Mari-

lor, s'a aliat cu acegtia gi impreungt cu Math au

pornit o expeditie de jafuri, distrugand toate cona

curile boierilor ci paraginira un numar important de

orate polone. Bogdan Chmielnicki a avut un rol gi in

istoria noastra. Dupa ce a invins pe roloni in doua

lupte marl, la "Anele Galbene gi "Korsun" (1648), el

s'a gandit 86 formeze-un stat ucrainian. Dela el par-

negte ideea unui astfel de stat, idee ce dainuegte

azi la Ruteni. Pentru aceasta insa avea nevoie de

sPrijin din afara gi s'a gandit ca acest sprijin nu

1ar putea gasi cleat numai la Turci. Din aceasta.

cauza el cauta suzeranitatea acestora. Dar a soco!-Jt

ea nu se adreseze direct Turcilor, ci mai bine

for din Moldova, care era Vasile Lupu. Ca ea

gi-1 apropie pe Vasile Lupu, el a vroit sa intro; II

- -

gi

vase-

lului

www.dacoromanica.ro

Page 343: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 344 -

leggturi de alianta cu domnul molaovean, pi a cerut

in casgtorie pentru fiul sgu Timup pe frumoasa fiicg

a lui Vasile Lupu, dOmnita Ruxandra. Vasile Lupu s'a

opus nevoind sg-gi cgsgtoreascg pe cea de a doua

flied a lui cu un Oran rebel, care s'a rgsculat

contra stapanilor lui cum spunea el despre peVitor.

Dar a trebuit sg cedeze fiindcg indatg Cazacii lui

Bogdan patrunserg in Moldova. Planurile lui Chmiel

nicki insa, n' au reugit pi aceasta numai din cauza

marei adversitgVi dintre domnul Moldovei pi Matei

Basarab. Se ptie ca in lupta dela Finta (1653),Caza-

cii au ajutat pe Vasile Lupu,avgnd in fruntea for pe

fiul hatmanului, pe Timug. Matei Basarab a

ptiut 66 lasg victorios pi insup Timup a fost pus pe

fugg. In cele din urtg flub lui Chmielnicki moare in

Moldova, pe zidurile Sucevei. razand cg Polonii it

vor Infringe, Bogdan s'a adresat indatd tarului Ale-

xie pentru ajutor. In 1654 solii lui s'au dusla

Moscova unde se inching Rupilor. Tarul ii dg ajutor

si orapul Kievul cade iar in mginile Rupilor.Cele ce

au urmat au fost un marg triumfal pentru tar. In

insusi

www.dacoromanica.ro

Page 344: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 345 -

adevdr in istoria Poloniei acum, urmeaa o epocd ce

se 'Area ca va fi sfdritul polon. Este epoca numita

de istorici "Potopul", cand toti vecinii Polonieitin

special Suedia, o atacd gi cautd 86 o sf4te intre

ei, ajutati bind de certurile interne din interio-

rul statului polon. Dupes ce Ucraina este ocupatil de

Rust, iar mai la Nordtarmatele tarului, conduce de

el insagi atacard Smolenskul care este luat. Duptt a-

ceea Rugii inainteazd in interiorul Poloniei, ajun -

gdnd pang la Vilno, crag care este gi el cucerit.In

felul acesta, intreaga ticraind gi Rusia Alb& se g-

eese acum in mainile tarului. Se parea ca Alexie va

reugi sd cuprindd toate regiunile locuite de Rugildar

s'a intamplat ca tocmai in aceste moments de grea

cumpand, Polonia sd reinvie. Se produce o renagtere

nationals, o restabilire a echilibrului intern gi

printr'o sfortare uria4e dugmanii sunt alungati. In

1660 Polonii inchee pace cu Brandenburgul gi Suedia

la Oliva, o manastire rang& Danzig. Intre timp Bog-

, dan Chmielnicki moare, ceeace produce neintelegeri

ci certuri pentru conducerea Cazacilor. Rugii sunt

www.dacoromanica.ro

Page 345: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 346 -

respin4i, iar ora4u1 Vilno este recucerit. Tarul es-

te nevoit sd inchee p:,ce in 1667 la Andrusova. Era

de fapt numai un armistitlu pe 4eapte ani,prin care

li se lAsau toate cuceririle ce facuserd Ruqii piing

acum. Era o 'pace foarte favorabila lor, caci li se

'Asa Smolenskul qi deasemenea 1ntreaga regiune de

Cazaci de dincolo de Nipru 4i Kievul. Dela Kiev pit-

ni la Nistru aproape numai teoretic, regiunea rfimd-

sese Poloniei. Se impdrVise astfel "[Teraina In doll&

1ntre Ru4i Si Poloni. Cazacilor care ramaseserd in

regiunea luata de Ru4i, tarul a trebuit BA be recu-

noasca o oarecare autonomie. Deacum insa aunt dot

hatmani at Cazacilor care alti data fuseserd ai Po-

loniei (Zaporojenii). Cel din regiunea rdmasd Polo-

niei, Dorogenko, n'a molt ad recunoascid de suzerani

pe Poloni ci a recunoscut pe Turci de suzerani ai

lui ci a fost o vreme cand Duca Vodd a fost hatma-

nul Ucrainei.

Legaturile cu Romemii. In timpul acesta avem

iar o aerie de legaturi intre not 41 Ruci. Cat& vre-

www.dacoromanica.ro

Page 346: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 347 -

me a trait Vasile Lupu, legaturile cu tarul au fost

foarte bune, el fiind foarte bine vdzut de acesta

qi aceasta ne-o dovedesc multe fapte. Spre exemplu,

cAlugdrii greci venind prea multi dupd ajutor in Ru-

sia, tarul a dat un ordin ea nu mai fie primitiointa

epecifica in acest ordin ca in afar& de cei din Mol-

dova, tots ceilalti sa fie opriti.

Dupd, moartea lui Vasile Lupu legdturile cu not

sunt mai mult politice. Anume Chmielnicki a trimes

lui Gh. ptefan (1653-1657) ci Matei Basarab o solie,

prin care-i indeamna sd se supuna ca 0 el tarului.

La inceput solia a fost primitd prost. Matei Basarab

_nici n'a vrut sd stea de vorbd cu ea. Gh. ytefan i-a

raspuns cd sa intrebe intaiu ci pe Poloni si pe urmil

va vedea ce este de fdcut. Peste cateva luni, vd-

zAnd slabiciunea Polonilor, Gh. ;tefan a vrut ea

dread). lucrurile qi a trimes in 1354 o solie,direct

tarului, prin care-i multUmea ca gratie lui, Bogdan

Chmielnicki nu va ataca Moldova, iar el ii va fi ta-

rului pururea credincios. Un anume Grigoriev, trimes

la tar de Gh. Stefan, 11 rugs pe acesta sa scape

www.dacoromanica.ro

Page 347: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 348 -

Moldova de sub Turci. In sfarcit in 1656 sea ajuns

la incheerea primului tratat intre Rusia gi Moldova.

Este cel dintaiu act de alianVa intre RuCi gi Romani

dupa care vor mai fi gi altele ca acela al lui Dimi-

trie Cantemir, etc. Despre acest act scris in gre -

cegte - originalul e in arhivele din Moscova - a pu-

blicat un studiu dl. Dimitrie Ionescu in Rev.ist.rom

vol. III, fotografia actillui este la Ac. Romana. So-

fia moldoveand la Moscova era compusd din Ghedeon

mitropolitul Moldovei gi un boier Grigorie Neaniul

al doilea logofat. Deobiceiu functia de al doilea

logofat era data unui om cult, in Muntenia era Udrig.

to cel cunoscator de slovenie. Actul incheiat in 16

Martie 1656, este iscalit ci de Patriarhul Antio

giei, Macarie care scrie in limba araba. Tratatul

cuprinde numai zece puncte intre cari:...nGh.ctefan

se inching cu toti locuitorii TIrii Varului ci do -

resc sanatate; 1) Domnul sa -ci, pastreze rangul ci

domnia ca mai inainte. 2) Domnul Moldovei sa fie un

moldovean 3) Boeriile gi rangurile sal nu se desfiin-

teze. 4) Vechile cetati ale Moldovei (China gi Ce-

www.dacoromanica.ro

Page 348: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 349 -

tatea AlbA) vor fi recucerite de Ru§i 41. date Moldo-

vei. 5) Se vor trimite Varului daruri, ins& nu tri-

but. Restul articolelor privesc ajutor reciproc ci

trimItere de icoane.

Se stabilecte deci ca Moldova va fi un.stat 11-

ber 01 va la daruri tarului dar nu ca tribut ci ca

omagiu. Deci este vorba de o protectie a unui stat

mai mare fat& de unul mai mic. Tarul nu are s& se a-

mestece In treburile Moldovei. Ambele state vor avea

o anent& militant contra Turcilor, iar in caz de

victorie, cetatile Moldovei cucerite de Turci,Chilia,

Cetatea Alba, ii vor fi restituite.Deasemenea vor fl

trimese in Moldova i icoane pentru mangstirile ei.

Tratatul se terming prin cuvintele acestea: "Grigore

Neaniul al doilea logont am scriss precum au That

Inv&V&tura etriei sale domnului nostru Io Gheorghe

pefan voevod cu mania mea am scris."

Dup4 cum se vede era favorabil Moldovenilor ca-

re erau stood din situatia Umilitoare pe care o

veau -fat& de Sultan. In realitate acest tratat are o

important& mai mult istorica, el nu a foot niciodst6

a-

www.dacoromanica.ro

Page 349: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

350

aplic at, intrucdt tarul nu se Ondea la un rgsboiu

cu Turcii. Dup&ce multA vreme speranVele de ajutor

ale Moldovenilor fuseserd la Poloni, scum ele tree le

Rugi. Gh. Stefan n'a stat ins& prea mult in domnie,

a trebuit la moment dat 66 pgr&seasca Moldova, tre

c&nd in Polonia gi apoi in Rusia insotit de Antonia

de Moldovita superiorul mandstirei Moldovita. Scri-

soarea pe care o trimete tarului e demn6Analptefan

spune ca n'a venit s6 ceara p&ine, ci a venit spre

folosul tuturor cregtinilor care trebuesc ajutaVi

contra Turcilor. nl a fost foarte bine primit la Mos-

cova (1665) unde s'a facut un fel de paradZ1, dar aju-

tor inilitar nu i s'a dat. Desamagit el s'a retras la

Stetin pe coastele Balticei. In caratoria aceasta pe

meleaguri et/line, tefan a fost insotit de a doua

soVie a sa.

Ca down fusese casatorit cu doamna Salta, care

rAmasese in Cara, dar in peregrinarea sa el s'a cds6

torit cu o anume $tefania Mihailovna care dup.& moar

tea lui s'a refugiat la Moscova. In vremea asta toc

mai murise Carina gi printre diferitele propuneri de

- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 350: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 351 -

recgsgtorie a tarului, fusese propusg vi ea. Din

cauza diferitelor intrigi n'a izbutit insg vi Vtefa-

nia Mihailovna s'a retras Intreo localitate din II -

craina, unde a vi murit. Dupe'. Gh. tefan relaViile

Rusiei cu Moldova, devin slabe. Din cand in cand se

mai spera ca Ruvii vor vent in Moldova sa ajute pe

crevtini, dar atilt numai. Acum insa se ridicg iar Po-

lonii, care au ca rege pe vestitul loan Sobieski, eel

care a despresurat Viena de Turci in 1683,ava cg o -

chii Moldovenilor se indreapta din nou sere Polonia.

0 ultima solie romaneascg, are loc in 1668 la Ruvi.

Ea nu vine nici din Moldova nici din Muntenia,ci din

Ardeal. In Ardeal erau acum principi calvini, care

cautau ea ridice religia calving, pe toate cgile.Ro-

manii, ca sa scalps de pericol, s'au ggndit sg se a-

dreseze vi Ruvilor, pe ltAnga faptul ca se adresaserg

vi fratilor for de paste munti. Ql astfel Sava Bran-

covici mitropolitul Ardealului, aruncat mai tgrziu

in inchisoare de M. Apafi, s'a dus la Moscova. El e-

ra s'arb vi pe nedrept pretindea cg se trage din fami-

www.dacoromanica.ro

Page 351: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

352

lia despotilor Brancovici. A avut un frate Gheorghe

Brancovici, care era un om foarte cult. Acesta a scats

multe lucrari intre care 0 o cronica pe scurt a Va.-

lahilor. El 1a insoVit pe Sava la Moscova in

cronica sa povestecte cu multe exagerari cum au fost

primiVi 0 cum el ia uimit pe cei cu care a discu

tat prin cunoqtintele lui. Fapt cert este Ins a

cei doi frati venisera la Moscova dupes ajutor,fiind

acreditati qi de o eerie de scrisori de recomandaVie,

care sent publicate de Dl. SilviuDragomir in lucra

rea citata.

0

---000---

www.dacoromanica.ro

Page 352: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-353-

Prelegerea XXII-a

Luni 7 ftrtie 1938

ORNINILE INFLUENTEI OCCIDENTALE

IN RUSIA

Cauzele influentei occidentale. In afara de cu-

cerirea Ubrainei de dincolo de Nipru ci a Rusiei Al-

be, domnia lui Alexie a fost insemnata printr'un lu -

cru care in istoria Rusiei are o mare insemnatatetes-

te vorba de legaturile ei cu Apusul. Pana la Petru

cel Mare s'a spus de catre istorici ca Rusia a fost

izolata de Occident gi aceasta datorita Tatarilor,ca-

re i-au taiat legaturile cu Apusul. A trebuit sa

un tar puternic ca Petru, care sa deschida cum zi-

cea el o fereastra spre Occident, Rusiei. Acest lu -

cru Insa nu este exact. Izolarea Rusiei, nu s'a.dato-

rit atat Ntarilor cat mai ales faptului ca nu aveau

o iegire la mare care sa-i permita relatii cu Apuse -

Faso. 23 www.dacoromanica.ro

Page 353: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 354 -

nil. Ar fi putut sä 'nitre in legAturi direct cu aceq-

tia ci sa fie chiar influentati de Apus prin interme-

diul Poloniei, der Rusia cu Polonia se gAseau intro

continua luptA. Dar pe rang& aceasta, farA indoiala

ca qi religia ortodoxA a Rucilor a fost un motiv ca-

re i-a depArtat de catolici qi protestanti. Deaseme-

nea este greu sa se creadA qi azi nici nU se mai ad-

mite ca un singur om sa poata sa schimbe dintr'o da,

O. fate unui stat, aca cum se admitea pAnA acum des-

pre Petru cel Mare. Opera lui mai de grabA a fost ca-

pAtul unei evolutii care a Inceput de mult, in vre -

mea lui atingAnd maximum de inflorire a influentei

Apusului in Rusia. In opera aceasta InsA, are un rol

important tatal lui Petru cel Mare, Alexie, care es-

te adevArat ca nu a cAutat cu tot .dinadinsul sa in-

troducii cultura apuseang In Rusia, ci a lasat lucru-

rile sa evolueze in mod natural Mil sa intervla vo-

inta sa - care de fapt ii lipsea - in aceasta privin-

ta, Ewa cum s'a intAmplat pe vremea lui Petru cel Ma-

re.

Se pune insA intrebarea in legAturA cu aceasta

www.dacoromanica.ro

Page 354: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 355

chestiune, care sa fie cauzele schimbarii care se con-

stata dela jumatatea sec. al XVII-lea, in Rusia ?

Legaturi economice. Aceste cauze sunt, firegte

mai multe. In primul rand este problema economics pe

care s'o examinam fiindca totdeauna se combing cu ce-

lelalte chestiuni gi mai ales cu cheetiunile de ordin

cultural. Spuneam ca din sec. al XVI-lea se incepuse-

ra legaturile cu Anglia, ci ea elc se faceau prin M.

Alba unde pentru aceasta se gi infiinteaza portul Ar-

hanghelsk, in care trageau negustorii din Anglia.Le-

gaturile facute prin acest punct, cu Apusul, erau in-

s& foarte grele, din cauza ca o mare parte din an M.

Alba este ingheVata, apoi distanVa dela Arhangelsk

spre centrele Apusene este foarte mare. In epoca zi-

ts& turbure, care a facut ca in toata Rusia sa nu fie

o vieata sigura, legaturile cu Englezii au Post rup-

te, fiindca niciun negustor nu voia sa se angajeze

cu un stat in care nu era linigte gi deci siguranta

avutului era periclitata.

Pe vremea lui Alexia aceste legaturi cu Anglia

www.dacoromanica.ro

Page 355: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 356 -

reincep, dar mai cu deosebire Incep leggturile cu

statele germane. Cele cu Anglia devin acum mai putin

importante dun cauza revolutiei lui Olivier Cromwell.

In schimbul negustorilor englezi, au venit la Moscova

foarte multi comercianti din alte parti, mai ales cg

tocmai acum se ridicii in Europa o noug putere comer-

ciald, rivalg a Angliei, este vorba de Olanda, care

nu s'a putut mentine multa vreme, numai fiindcg n'a-

vea o baza politic& aga de puternied cum era a An -

gliei. Negustorii olandezi ajunserg pang la Constan-

tinopol. Au ajuns gi la not gi aca de important& a

fost actiunea for comerciala in aceste parti ale 0-

rientului Europei, incest numele monedei noastre este

o influentd olandezg. Vine dela moneda for care avea

pe una din fete figura heraldicg ce reprezinta un

leu. La Moscova s'au agezat foarte multi Olandezi.

Chiar exist& o plangere a Englezilor cgtre tar care-

ia It spun ca dupes 70 de ani de convert cu Moscova au

fost Inlocuiti acum cu Olandezii. Negustorii Apusului

se ingrgmadeau acum in Rusia, crici ea era agezata in

drumul dintre Orient pi Occident, gi numai grin inte-.

www.dacoromanica.ro

Page 356: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

357

riortil ei se putea trece peuscat cittre Asia. Apoi

negustorilor li se mai oferea gi siguranta negotului

prim statul rus, cgci granitele Rueiei formaserg o

regiune destul de apgrata de atacuri gi jafuri pentru

caravanele negustorilor. Cel mai important comer al

Olandezilor cu Asia era fgcut cu proclusul in special

al Persiei, matasea. Nu numai Olandezii, dar gi En

glezii gi Francezii au cerut privilegiu dela Alexie

ca sg poatg aduce mgtase din Persia. Dar toate ce

rerile au rgmas far& rezultat, fiindcg Rugii au fg

cut un regulament prin care toate produsele Asiei,se

cumparau de la Moscova. Cu alts cuvinte se inetituia

un fel de monopol rus, mai ales in ce privea mgtesea.

Prin aceasta Rusia nu era o simply regiune de leggtu-

rä cu Orientul asiatic prin care treceau negustorii

apuseni, ci se da un rost gi un venit ci negustori

lor rugi dela care produsele asiatice erau cumpgrate

de Apuseni,. Negustorii strains aveau chiar in Mosco

va, un cartier intreg, scutit de biz, ce se nunea

slobozie nemteaset, deci nu erau numai negustori

nemtl.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 357: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 358 -

Negustorii erau numiti "gastin arlicA oaspeti.

Cel dintaiu dintre Ruci care castiga foarte mult cu

acesti negustori, era insagi tarul, deaceea se zicea

ca primul negustor al Rusiei era Varul. Cu toat& rea-

ua agezare a portului Arhangelsk, comerVul era inflo-

ritor in aceastA vrer, In .1. Sia fAcut chiar o sta-

tistic& in care se arat& ceeace se aducea in acest

port al M. Albe. In 1671 statistica mArfurilor intra-

te in Arhangelsk aratA intre altele ca intraser& in

port 195 tone Fier, 28.000 tertele hartia. Astfel

incat in vremea lui Alexis, in Rusia incepe sä se in-

troducd un capital comercial occidental gi cu ne -

gustorii ven14i in interese comerciale,au putut s&

se introduce gi influentele culturale. Acesta este

un element care a pregAtit epoca lui Petru cel Mare.

'Val este Inca un al doilea care se poate asemui cu

evenimentele culturale dela noi.

Influenza polond. Dvs. stiti ca influea hotA-

ritoare in sec. al XVII-lea in culture moldoveana a

fost cea polona. Cronicarii moldoveni au inv4at in

,

www.dacoromanica.ro

Page 358: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 359

Polonia gi au venit apoi in Moldova scriind lucra

rile for firegte dupa modelele ce avusesera in tiro,

pul studiilor facute in statul vecin. In aceeag epo

gi din aceleag motive influenVa polona s'a exer

citat gi in Rusia. Pan& in sec. al XVIIlea in Polo

nia a existat o cultura temeinica e adevarat, care a

dat nagtere unor oameni de talia lui Kohanowski, dar

cu pacatul cal nu era raspandita in masa, ci era cen

tralizata cu deosebire la Cracovia, centrul cultural

cel mai de seams al Poloniei secolelor anterioare ce-

lui de al XVIIlea. De acum insa, se produce in Polo-

nia o expansiune culturala ca sai zicem ata. In

toate colVurile tariff scum, ci mai ales in regiunile

dela granita colegiile Iezuitilor, in care in prtmul

rand se invaVa limba latina, incepe sa se ridice.Cum

aceste colegii erau deschise nu numai pentru cato

ci ci .pentru cei de alte religii mai cu sea

m& pentru ortodoxi pentru a fi atragi la catolicism,

apoi faptul ca ele au foot infiinVate aproape de gra

nitele cu Moldova gi Rusia aceste fapte au facut

ca boierii atat dela not cat gi din Rusia sa invett

-

cd

lici,

,

www.dacoromanica.ro

Page 359: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 360 -

In Polonia. In forma latinrt, se introduce cultura po-

long gi in Rusia. La influents cultured polete asu-

pr, Rusiel mai a venit gi sprijinul unei interpatrun-

deri a acestor doua popoare, interpatrundere ce a a-

vut loc mai ales cu prilejul luptelor dintre ele,

and va amintiti ca o armatd polona patrunsese toc-.

mai in Moscova, gi una ruseascA in Polonia. Legtu-

rile culturale au devenit strinse intre Rugi gi Po -

loni, gi au fost boieri polonezi care au avut un rol

in statul rusesc. Dintre Bugii culti care au studiat

in Polonia gi au jucat un rol important in Rusia a

fost Simio4-Polotki4 w &tic& din orag Polotk (din Ru-

sia Acesta s'a stabilit la curtea taruluitun-

de a fost profesorul copiilor lui Alexia, dIschizAnd

gi o gcoalgt publics la mantistirea Mintuirii <Spapkil

ocupindu-se gi cu triducerile de cfirli. 0 serie de

elevi de ai lui au fcst cameni ce au jucat roluri

inPOrtante in politics rusa - mai ales a pregatit di.

plomati. Trecerea de care se bucura el la curtea ru-

seasoi a Mout ad imuteasc& clevetirile pe seama luls

www.dacoromanica.ro

Page 360: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

361

cad. multi it ardtau ca pe un dugman al ortodoxismu,-

lui. Atunci se infiinteaza gi aga numitul mposolaki

prikaz" (posol = sol), care era un fel de minister

al solilor, nu minister al afacerilor straine. Posol

ski prikaz era o institutie in care se pregateau oa

menii ce aveau s& fie intrebuinyati in diplomatie,in

solii, iarin timpul lorliber ei se ocupau in afara

de traducerea intregii corespondente diplomatice,ca

re as facea din limba latin& limba diplomatic& a

vremii, inlocuita deabea mai tarziu de cea franceza-

gi cu alte traduceri pentru biblioteca tarului.

Dintre cartile traduse acum in rusegte sunt u

nele de istorie luate mai ales dela Poloni. Dela a

cegtia au fort traduse unele ce au That cunoscute de

cronicarii nogtri cum cunt cronica lui Bielski, a

lui Piasecki, adica avem de aface cu aceeag influenta

Am aratat pane acum cloud elmente importante

care au adus influenta occidental& in Ausia, dar mai

este gi un al treilea element.

Influenta lui Petre Movila. Este influenta da

toritA unei gcoli, infiintate tot in Polonia, dupI

- -

-

-

,

www.dacoromanica.ro

Page 361: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 362 -

modelul Iezuit, dar nu iezuita, a lui Petru Movila.

El a trait in vremea lui Mihail Romanov, a murit in!4

1 deci numai doi ani dupes tar. La Kiev Petru Mo-

a infiintat o "Academie", in care se invata

limba latin& gi aga numitele arte liberale: retoricas

diplomatic a, logics, etc., care se invatau gi in Eu-

rope, cu care gcoala de la Kiev nu era deci in pas,.

dar ea totugi, da ocazie sa se invete limbs latina.

Dupi ce tievul este dat Rugilor, influenta gcoalei

lui Petro Movila in Rusia este foarte mare. Aceasta

se intSmpla numai la geapte ani dupes moartea lui P.

Movila, adica in 1654 cand el este inchinat de hat-

manul Chmielnicki, Rugilor.

Cele mai insemnate posturi de cleTici din Ru-

sia au ajuns s& fie ocupate de elevii acestei gcoli,

ceeace a deschis cu adevlrat influents culturei apu-

sene in Rusia. Aceasta a facut pe Unii istorici rugi

ea spun& al, nu dial caruia dintre cei'doi Petru i

se datoreaza mai mult Introducerea culturii apusene

in Rusia, lui Petru cel Mare sau lui Petru

Aceetea ar fi cele trei chi grin care Apusul a putut

Movila.

vila,

www.dacoromanica.ro

Page 362: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

363

sagi intinda sfera de influents tocmai in Rusia.

Nu trebue ins& ca not sa credem ca Rugii au a

doptat tale quale influentele care veneau. Din contra

aceste curente au intilmpinat o rezistenta insemnata,

datorita faptului ca Rusia avea o traditie care nu

se potrivea de loc cu ele. Era traditia bizantina 0

slava, reprezentata de clerul rus.

fluen a receasca rezistenta If tI

fluentei occidentale. Apoi mai era influents greaca

noui, reprezentata de prelatii greci care se stabili

ser& aici. In Rusia. i in aceasta chestiune se poate

face o alaturare de istoria noastr6, cand in sec. al

XVIIlea aveam, la curtea lui ;erban Cantacuzino

a lui Brancoveanu, oameni invatati numai Greci,care

la not am putea sa spunem ca au invins, dar in Rusia

nu eta int&mplat aceasta cu tooth" rezistenta lor.

Prjn urmare in Rusia erau foarte multi Greci,

despre care am aratat c a venisera aici din cauza mi

zeriei din locurile ce erau supuse Turcilor, multi

treand pe la noi, cand au venit in Rusia gi ei au

fost aceea care au numit Rusia gi Moscova cea de a

si

gi

www.dacoromanica.ro

Page 363: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 364

Roma. In mare parte comertul rus a fost in ma-

ne for chiar, &lei se ocupaugi cu comertul, aga cum

ci la not faceau wail din inaltii prelati.

tin scriitor german (Kilburger) care a lasat o

povestire despre situatia comerciala din Rusia in

vremea aceasta, spun wiz "Toth grecii care fac ne-

got la Moscova aunt din Moldova, o parte din Constan.

tinopol, oameni degtepti. Ei au o curte deosebitgi a

lor. Bunt tot aga de multi ca gi Pergii gi au privi-

legit speciale. Aduc cai, covoare turcegti, ecarpe,

safian gi tot felul de marfuri turcecti gi in schimb

cumpleirablanuri".

Dintre Grecii care au fost in Moscova,unul ca-

re a jucat un rol foarte mare in cultura rusii a That

Paisie Ligaridi. El avusese un rol important in ras-

turnarea lui Nikon, devellind sfatuitorul tarului,inr

credintandu-i-se chiar conducerea lui Posalski pri-

kaz gi a traducerilor. In cele din urma a crimut in-

s& in disgratie. Mai important ca el a fost un pre-

lat care poste fi considerat ca un conductor spi-

ritual al Rusiei de atunci. Este vorba de Patriarba

-

III-a

www.dacoromanica.ro

Page 364: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

365

Ierusalimului Dositei, din familia Nottara, un om

foarte cult, care a calatorit mult gi a fost multa

vreme ji pe la noi, unde a infiintat o tipografie

greceasca §i o gcoala la Iasi. A luptat contra uni

rii Romanilor din Ardeal cu Roma. Era foarte bine

privit atat de tarul Alexie cat gi de Petru cel Mare.

El a stat ca o pavaza contra influentei Apusului in

Rusia. Cana a fost Ea se faca o gcoala latina la Mos-

cova, el a spur ca initiatorii ei aunt tradatori gi

ca in primal rind sa se facia una greceasca. A reco

mandat tarului pe N. Milescu, boierul moldovean.

In 1682 se infiinteaza la Moscova o "Academie"

care purta numele de "Acad slavo recolatina" care

dbogtma arata cele ce se predau in ea. Din privile

giul dat acestei gcoli, se vede ca se invata gramati-

'ca, dialectica, retorica, teologia, filosofia, etc.

Patriarhul Ioachim al Moscovei a opus ca sa se aduca

alti profesori la aceasta Academie, afara de Greci.

Cei mai invatati au fost fratii Lihudi. Acegtia deli

erau greci, nu erau izolati de Apus, caci fusesera

qi la Venetia gi la Padova, apoi au stat gi la er

www.dacoromanica.ro

Page 365: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 366 -

ban Cantacuzino, gi in Ardeal. Pentru a pune capat

ereziilor, ei an scris o lucrare in grecegte,in care

apArau inv&tatura greacagluorarsa' se numegte "Akos".

Intre alto arguments pentru apararea inv6Vaturei

grecegti Ii Rusia, ei aduc gi pe acela c& intro tat-.

rA slay& in a cares limb& alfabetul e luat din cel

greceac qi termenii bisericeti stint luati tot dela

Greet, nu poate fi pit primul plan decat invatatura

greacti. Este tin pasagiu, care spune ca "dealtfel Gre

teravut odinioargi scpptTul Imp&ratesc gi-1 an

gi astazi I Ungro-vlahia" (aluzie la erban Cants-

cuzino).

Artamon MatvelevT Lupta era departe de a fi

hot&rit& in favoarea Occidentului gi a trebuit 186

vie Petiu cel Mare ca s& inving6. Totugi erau o ee-

rie de ifetnici pe_langiLar, care erau pentru vic-

toria Apusului. Dintre ei cel mai insemnat'era Arta-

mon Matveiev, care era cAsAtorit cu o scotianA.Ta -

rul it socotea prieten §i-1 ridicase la situatia de

prim sfetnic, mai ales fiindcil avea pe langa casa

ca

www.dacoromanica.ro

Page 366: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 367 -

lui o nepoata Natalia Narigkin, despre care tarul zi-

cea ca e o nepoata foarte buns cdreia am sii-i_gdsesc

un barbat-bun, gandindu-se tend spunea aceasta si

is in casiitoriel_ceeace a gi neut. Din casgtoria a--,--

ceasta s'a nascut un copil care nu este altul decAt

Petru cel Mare. Acest Matveiev a introdus primul

teatru in Rusia, care nu era un teatru profane ci re-

ligios, dupe pbiceiul din Evul Mediu, tend se juqAu

acele mistere, cu subiecte luate din vieata religioa-

sa. Acest lucru a produs un mare scandal is 4eeeNalt4

unde Grecii nu puteau admite aceste fapte. Nicolae

Milescu a stet pa lAngh acest favorit al taruluit

fiind profesorul copillorlui al lui Andrei in spe-

cial, care a devenit primul sfetnic al lui Petru cel

Mare. Cand a udzut in disgratie i s'a adus acuzatia

ca e un vrajitor.

Jurie anici i ince utu smului

In epoca aceasta apare un anume Jurie Xxijanici care

poate fi socotit ca primul panslavist. Dvs. gtiti ce

este panelavismul. E o ides care spuzleAlita tiketepo-

poarele slave nu numai ca sunt inrudite c4 au acela;

0

www.dacoromanica.ro

Page 367: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-368

sAnge, traditie ci obiceiuri, dar trebue sa formeie o

unitate politica, un singur stat. Ideea aceasta era

combinata ci cu predominarea Rusiei, in jurul careia

trebuiau sa se grupeze, mai ales ca ei erau singurul

popor slay qi ortodox liber. Acest Jurie era catolio

qi a trait la Roma o vreme, unde a inceput sa nu

treaBca aceste idei vizionare care 1au adus la Mos

cova, la tarul care singur p1tea sa le pun& in prac

tied, el fiind cel care staptinea pe cei mai multi din-

tre slavi. SA se uneasca Slavil cu totii spre a nu

mai fi batjocoriti de alte popoare (Ungurii,zice Kri

janici, au un proverb care spune ca cehul, romanul qi

bulgarul sent trei hoti). SA inceteze luptele dintre

Ruqi Poloni, aceste doua popoare ea se unease& ci

sub conducerea tarului sa porneasca spre a scapa ci

pe ceilalti slavi supu#Laltor popoare. In Rusia el a

intAlnit pe N.Milescu ci a posibil sa-1 fi influentat

cu ideile lui. Tot acum traegte in Ardeal qi vestitul .

Gh. Brancovici care are aceleaqi idei in cronica sa.

In legatura cu lupta dintre cultura apuseana qi ele

mentele de rezistenta din Rusia am pomenit-§i pe V.

-

-

ci

www.dacoromanica.ro

Page 368: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 369 -

Milescu.

Nicolae Milescu. 3ra grec de origin, a'cgrei

familie se stabilise in Moldova gi apoi in Vara. Roma

neascg, unde el ajunse siAtar. A cilatorit in Apustla

Paris ci apoi se duse in Rusia unde la recomandatia

lui Dositei al Ietusalimului fu primit in acel minis-

ter al afacerilor strain, ca traducator. Aici la

curtea din Moscova a indeplinit el mai multe misiuni,

din care cea mai insemnatg a Post cglgtoria sa in

China pe uscat grin Siberia, despre care ne-a lgsat

gi o descrierei in trei lucrgri deosebite, in care ne

aratal toate lucrurile pe care le-a vgzut in drumul

sgu, povestite cu spirit gi curiozitate gtiintificg.

Intors in Rusia el cade in disgratie dupg moartea lui

Alexis, dar la interventia lui Dositei el este lgsat

ca traducator. A ajutat pe Moldovenii sal cgrora le-a

inlesnit cgpgtarea in dar a unei tipografii din Rusia.

A luat parte la lupta pe care a dat-o curentul

Apusului de a pgtrunde in Rusia, fiind de partea cu-

rentului apusean,ceeace 1-a fgcut pe Dositei sa -1

blesteme. Faptul cg a luat partea Apusului i-a atras

ltasc. 24 www.dacoromanica.ro

Page 369: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 370 -

Insa buntivointa urmagului lui Alexie, lui .Petru cel

Mare.

PreleKerea

Miercuri.9 Marge lia

Fedor Alexievici si tineretea lui Petre

cel Mare

Domnia tarului Fedor (1676-1682). La moartea

lui Alexie Mihailovici r#masesera mai multi copii din

cele dotal. casatorii ale sale, prima cu Maria Milo-

slayski gi a doua cu Natalia Narigkin nepoata lui

Matzelem..-Din prima cas6torie Ii rAmasese gi doi bO-

leti: Fedor care a gi mogtenit tronul gi al doilea,

Ivan. 0 unul gi altul nu erau oameni de conducere.

Fedor a Post tot timpul. bolnav gi a gi murit de tangy,

ler Ivan era un degenerat, deci in imposibilitate de

a fi tar. Dintre fetele pe care le-a avut Alexie din

ILIII-a

www.dacoromanica.ro

Page 370: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 371 -

prima casatorie, amintim numai pe Sofia, fiindcgi ea

a ajuns s& joac un rol in istoria Rusiei. Din a doua

easatorie, cu Natalia, nu i nascut decat un sin-

gur fiu, care a capkat numele de Petre.

La moartea lui Alexie, survenita aproape pe ne-

aqteptate, tronul a fost luat de Feodor, care a dom,

nit sub numele de Pedor Alexievici, timp de 6 ani de

la 1676-1682. In acest timp favoritul Matveiev a fost

inlaturat, ci Fedor a guvernat singur.

In ce prive4te politica extern6, in timpul lui

Fedor a fost un rasboiu nu prea important. Singura

important6 a acestui riftsboiu nu eta decat in faptul

ca el este inceputul rasboaielor cu Turcii. Panes acum

am vlizut to au fost o serie de interventii la Ru*1

din partea cre4tinilor, pentru a-i face se. intre in

lupta contra paganilor. Cu toateca uneori au promis

ca vor lua parte la expeditiile crectine pornite con-

tra Turcilor, In realitate insa, pane. acum din pru-

dentA,'Rwii nu au avut ciocniri armate cu Turcii.

Ei bine, acum sub Fedor este cel dintaiu rasboi ruso-

turc, care a fost facut anume pentru Ucraina. VA adu-

s'a

.

www.dacoromanica.ro

Page 371: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-372-ceV1 aminte ca in disperarea ca au rdmas Polonilor,

Cazacii Zaporojeni, care nu fusesera luaVi de Rugi

au supus Vara for Turcilor. NemultumiVi deci de re-

zultatul pacii dintre Rugi gi Poloni, privitor la

soarta lor, Cazacii gi in special hatmanul for Ivan

Dorogenko, au refuzat sA_raeunPAILLIgEthpanitnli

PoloniSe sau pe Rugiotrectind la Turci.

In felul acesta Turcii au intrat in Ucraina,

chemaVi de Cazaci, ceeace i-a adus in contact mai de

aproape cu Rugii, cu care vor incepe sa -gi dispute

aceasta regiune, degi stapdnitorul ei de fapt erau

Polonii. Prin aceasta eaauna_ZA-razboiul din 1679.

Tarul a trimis oastea sa in Ucraina, sub comanda ge-

neralului Ramadanowski. Acesta s'a intalnit Cu oas -

tea turceascd la aragUl,Cehrin nu departs de Nistru.

In oastea Turcilor se aflau si vasalii din Principa-

tele Rometne. Constantin Stolhicul Cantacuzino, frate-

le lui ;erban Vodd.gi Gh.Duca Von.' al Moldovei.Lupta

s'a terminat in favoarea Turcilor, aga ca Rugii au

trebuit sa se multumeasca numai cu ceeace cdpatase-

www.dacoromanica.ro

Page 372: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-373-ra dupa tratatul ce-1 incheiasera cu Polonii. Cel

care a inleiVit pacea dintre Rugi gi Turci a fost

domnul Moldovei, Gh.Duca-Voda. El a trimes un sol

al sau la Moscova, pe Ivan Bilevici - care dupa vu-

me e un ucrainian intrat desigur in slujba lui Du-

ca care a fost bine primit la Moscova. So lia lui

a fost foarte fructuoaca pentru Moldova, cad. la

Moscova Bilevici a intrat in cottact cu Pailescu.

caruia dupa ce is inmanat o scrisoare dela mitropo-,

litul Dosoftei, a obVinut dela acesta promisiunea

- transformata in rapt - de a interveni pentru a se

trimite Moldovenilor o tipografie. In aceasta tipo-

grafie s' au tiparit in Moldova carts numeroase intrp

care ci "Vietile $fintilor", in fruntea caror lu

crari se stria ca "lumina vine de la Pas 6rit", fa,

candu-se aluzie la faptul ca tiparul le fusese tri-

mes de la Moscova.

Ni eta pastrat textual raportul care a fost

dat de soli in limba romaneasca, dar care in Yoscove

a fost tradus de N.I'Ailescut Varului (n'a fost au-

blicat gi se gasegte in copie la Ac. Romana).AceL-'

,

=

www.dacoromanica.ro

Page 373: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

374

raport are pagini foarte interesante vi de aceea

va citesc cats ceva din el:"InvaVatura Mariei Sale

domnumieu lui Io Duca voivoda,..la prea sfantul gi

mar imparat gi mare gosudar, imparat gi mare cneaz

Feodor Alexievici a toata mare gi mica, el a nusia

gi singur titter gi multe domnii vi impar5Vii vi pa

manturi, dela Rasarit panel la Apus gi a Miazanoapte

..obladuitor adevarat". (Acesta era titlul pe care

atunci i3 da un domn al !oldovei tarului Rusiei.Solul

multumevte Tarului "ca au primit rugamintea

marii sale domnu meu, ca unul care. supt soare lumi

nat imparat pravoslavnic..pentramamea milk ce s'au

inilostivit de au primit pre maria sa domnu meu la

ace9t mijloc Litre imparatl a fi mediator de pace".

(Prin urmare Duca Voda ii mul-Omegte lui Dumnezeu

ca a dat cinstea sa mijloceasca el pacea). Adauga

apoi: "Aaspunsul Imparatului turcesc este aga:Ocrai

na care statu pricing acestora tuturor autaVilor..

nisi intr'un chip nu va sa lase, nice va putea fi

intrialt chip, caci gi Legii stapanii Ocrainei....o

au inchinct supt imparaVia turceasca."

- -

roYclvei

www.dacoromanica.ro

Page 374: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 375 -

Cu alte cuvinte daces Legii insagi s'au socotit

sal lase aceasta regiune Turcilor cu atat mai mult

Rugii, trebue sa face acest lucru, deoarece partea

aceasta a Ucrainei ramasese Poloniei.

Rezultatul pacii, in adevar, acesta este, re-

giunea ramane Turcilor, Rugii nemai avand nicio pre-

tentie. Cel care a cagtigat mai mult prin acest

tact, a fost domnul Moldovei Gh.Duca, caci Turcii,ca

o recompense', ca a fost mijlocitorul pacii, 1-au nu-

mit hatman al Ucrainei (ramanand gi cu Moldova).Hat-

mania lui Duca, asupra Ucrainei s'a dovedit a fi

nevenita, ea dAnd roade frumoase in scurta vreme ceti

a durat.

El a lasat in Ucraina un locVlitor al gu pe

hatmanul Draghici, care sa conduca pa Gazacii caci

el nu putea ramane aici, of trebuia sa stea in capi-

tala Moldovei. Cu toate ca se anunta fructuoasa,stL-

punirea lui Duca Voda. in Ucraina, ea a durat

fiinded regale Poloniei, loan Sobieski, a recucerit

Ucraina (16831

Cum spuneam insa, domnia lui Fedor a fost de

t'a-

hi-

puVi,

www.dacoromanica.ro

Page 375: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 376--

scurtd duratd, gi in afara de acest rdzboiu si inte-

meierea Academiei din Moscova, nu mai este insemnatd

prin nimic.

Repenta Ssfiei. Dupd el domnia se cuvenia fra-

telui sdu Ivan, care ins& era inapt pentru un aseme-

nea lucre. Toti au recunoscut cd el trebue sa fie ur-

magul dar cum tots stiau ca facultdtile cerebrale

ale lui Ivan nu-i permiteau sa fie asezat intr'un a-

semenea post, Rucii s'au gandit sa -1 alea_ga pe copi-

lul lui Alexis, ndscut din a doua caskoriev_pe Pe-

tru. Dar prin aceastd algere cregtea puterea de in-

fluent& a Nataliei Eariskin care ar fi devenit regen-

td, ceeace firegte nu putea conveni familiei Milos-

layski a primei sotii a lui Alexie. Din cauza aceas-

ta s'au iscat o sumedenie de intrige, care aveau ace-

lagi scop,inl&turarea Nataliei dela terms.

S'a ajuns pand acolo Meat s'a spus cd. Natalia

ar fi omorit pe Ivan mogtenitorul de drept al tronu-

lui, pentru a netezi calea catre domnie a fiului el,

7etre. Intrigile acestea au dus chiar la o revolt& la

Moscova, spiritele fiind suficient de aV&Vate pentru

,

www.dacoromanica.ro

Page 376: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

377 -

aceasta. Ca sa se puns odata capat acestor intrigi,

Natalia care era acuzata de asasinat, ca sa arate

multimii-0 care manifesta sgomotos, ca aceasta acuza-

tie este o simply calomnie, iegi cu cei doi copii,cu

Petru gi cu Ivan, de mans, aratind astfel Ca Ivan es-

te sanatos. Totuci in migcarea aceasta, pang

lucrurile, au pierit multi oameni. In cele din

urma s'a ajuns la un compromis, la ceva ce nu se mai

intamplase In istoria Rusiel. S'a spur ca Ivan fiind

mogtenitorul legal, deci nu poate fi scos din domnie,

dar cum mintea lui nu-1 putea ajuta sa domneasca pe

tronul tarilor, 'Ana la vindecare sa domnea9c6 im -

preuna cu fratele sau vitreg Petru. Deci sa se Mesa

o domnie dubla gi in Rusia dup6 modelul altor tari,

unde existasera asemenea cazuri, la Bizant, sere e

xemplu. Aceea care lucrase ci aranjase aceste lucruri

fusese sora lui Fedor gi Ivan, fiica lui Alexie,So-

fia, care aranjase lucrurile de aca natura ca pute-

rea, conducerea statului sa treaca in mainile ei,de-

oarece fratii ei erau minori. Ea era un fel de regen-

ts pdna la luminarea mintii lui Ivan - care n'avea

s'au.li-

nietit

www.dacoromanica.ro

Page 377: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-378 -

sA se intample niciodatA gi la majoratallui Petre -

ludndu-gi titlu de tarevnA. De fapt era mai mult o

tutoare a celor doi frati.

Guvernarea ei in numele for a durat dela 1682-9

cdnd Petre is singur franele conducerii. Conducerea

Sofiei ea sprijinit mai mult pe o militie internA

streliV,I.Erau niste militinei ce nu erau intrebuin-

tati la expeditii. AlcAtuiau un fel de corp politie-

nesc, iar conducAtorul se numea Hovanski. Erau inar-

matt primitiv, cu arcuri numai o mica parte avAnd ar-

me de foc. Aveau o curte separatA unde era cartierul

lor, gi privilegiile de care se bucurau ei erau foaT-

te numeroase. ConducAtorul for - care cAuta sA punA

mama pe multe mogii - avea o situatie foarte insemna-

tä, caci numai pe la el trebuiau sd treacA toate ce-

rerile de on ce naturA adresate tarului.Din acest

privilegiu el scotea multe venituri, caci functille

prin el se cApatau ugor, dacA era bine platit de in-

teresati. In timpul guvernArii Sofiei, deasemenea a-

vea o mare trecere favoritul ei, printul Vasile Go-

1itin. Din cauzd ca favoritii ei chutau sA profite

www.dacoromanica.ro

Page 378: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 379 -

cat mai mult de situatiile 'or, domnia Sofieignu era

iubitd de Rugi. Daces in politica interns Sofia nu a

putut sd cucereascd dragostea Rugilor,fiindcd se in-

conjurase de oameni pe care poporul sdu nu-i agrea,

Sofia a cautat ca In politica externd sd captige ceva.

In adevdr prilejul de a se manifesta puternic

in politica externd it ofer& indata imprejurdrile po-

litice de acum, imprejurari care vor da nagtere unui

rdzboiu intre Turci gi Rugi. La 1683 fusese asediul

Vienei care a insemnat o infringere a marelui Vizir

pi inceputul decdderii puterii Turcilor. Lucrul aces-

ta a incurajat foarte mult pe cregtini, care au call-

tat ne data sd formeze o liga cu scopul de a izoni

pe Turci din Europa. La aceastd liga, la care luau

parte intre altii Austriecii, Venetia, Polonii,etc.,

a fost invitatd gi Rusia. Sofia a acceptat sd intre

in liga creptind pentru a lupta contra Turcilor.Ac -

tiunea armatd a Rusiei in rdeboiul ce se deschide cu

Turcii a fost insd de putind importanta, mai ales ca

statul ruseec nici nu era preOtit pentru un rdzboiu.

www.dacoromanica.ro

Page 379: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 380

Armatele Rusiei s'au indreptat care Crimeea, cu sco-

pul de a ataca Azovul, o cetate la Marea

gezatA la varsarea Donului in aceasta mare, cetate

important5., &dci cu toate ca era agezatA la o mare

inchisa, totugi era o ie0re la mare, ceeace Ruda

nu avea 1 in afar& de Arhangelskul dela M.Alba. In

fruntea armatelor rusegti era favoritul Sofiei V.Go-

litin care a pornit douA expediVii: una in 1686 0 a

doua in 1687, terminate ins& in chip lamentabil.Tur-

cii ci Mtarii au avut resurse suficiente sa infrin-

gfi armatele lui Golitin, aca ca el a fost nevoit sa

se reintoara Para nicio ispravii. La lupte a luat

parte-0 hatmanul Samoilovici cu Cazacii

infringerei lui Golitin a c&zut pe umerii lui, din

care motiv a fost destituit, iar in locu-i fu ales

fostul sau secretar Ivan Mazeppa. Mica Ru4ii n'au

avut succese, totu0 ceilalti aliati creqtini au avut

de c&gtigat mai ales VeneVienii, care au ocupat Mb-

Teea, ri Austriecii care au pus mdna pe Ungaria ci

Ardeal. Cu twit& infringerea Rucilor, ochii crecti-

nilor tot spre ei erau indreptati, fiind singurtin

Azovuluipa-

sai.Japasta

-

www.dacoromanica.ro

Page 380: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 381 -

care se spera ca vor putea scoate pe cei de legea

lui Hristos din mdinile Turcilor.

Lefaturi cu Romanki. In vremea asta domnea in

Moldova prudentul C.Cantemir care a avut oarecari

prietenii cu Rugii, dar neinsemnate. In Tara Roma-

neasca domnea acum f;erban Cantacuzino. El, in schimb,

a desagurat o activitate intensil de apropiere a creg.

tinilor intre ei gi mai ales de Rusia, contra Turci-

lor. In 1688 ySerban a trimes o solie la Sofia, care

de fapt nu era numai din partea lui. E1 avea planuri

foarte mars gi congtient ca se trdgea din Cantacuzini.

fogtii imparaVi bizantini, avea sterna lui vulturul

Bizantinilor, visAnd chiar o stap&nire ca a stramosi-

lor sali. In solia trimisa Sofiei, erban s'a Bandit

sk_eprezinte ca reprezentantul voinVii tuturor creg-

tinilor de sub Turci, deaceea s'a adresat gi lui Dio-

nisie Patriarhul dela Constantinopol ca trimita

gi el adeziunea la aceastd soli, gi tot aga gi Pa-

triarhului sarbesc dela Ipso, ceeace acu astfel ca

solia sa se prezinte ca din partea a trei popoare.So-

lia a Post incredinVata egumenului Isaia dela Muntele

sg-pi

www.dacoromanica.ro

Page 381: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 382 -

Athos, care a fost foarte bine primit de Sofia la

Moscova. Ni s'au pgstrat scrisorile soliei traduse

din grecegtessic. In ele spune aga: "fine

ne poate izbgvi, decat un fiu binecuvantat al lui

Dumnezeu ci tine altul e acela, cleat mgria ta,care

Intreci pe toti in bogs ie, putere ci multimea ogti-

rii. Decd, in numele Mantuitorului nostru Hristosori-

dicati-vg gi luati armele, mergeti asupra necredin-

ciogilor Agaremr(este termenul in care erau numiti

Turcii). "Intgriti credinta, ctici nimic nu vg e cu

neputintg. Thati-binecredinciogii agteaptg pe imparri-

Sambii.-41-.13agaraalahliaLturjenii!.. "

Interesantg este gi sctipoarea Patriarhulta

Constantinopolului, tA care as spune urmgtoarele:

"Cana se va ivi, semnul crucii, multi se vor scula:

Sarbii gi Bulgarii gi mai ales Mizia 6e_jos (Munte-

nia) sub cel din 8613154g Impgrgteascg_Qerban Canta-

aslaa"

In ceeace privegte scripoarea lui erban Can-

tacuzino, el aduce laude Rugilor gi spune ca xrega-

tegte o armata de 30.000 de oameni 0.,14-caz a 1 ucii

www.dacoromanica.ro

Page 382: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 383 -

vor sa porneasca in contra Turcilor, venind armata

for la DunAre, oricand el o poate ridica aceasta ar-

mata la 70.000 de oameni. Crede deasemenea c. victo-

ria nu va putea scapa cregtinilor, caci ()data veniti

aici Rugii, datoritd gi ajutorului venit dela cei -

lalVi cregtini s'ar putea ridica la 300.000 de oa -

meni oastea care ar lupta contra pagdnilor. Natural

raspunsul Sofiei a fost favorabil gi ea spune intre

altele ca...ndup6 ce vom bate pe Math din Crimeeai

armatele noastre vor porni spre Dungren. Nu s'a pu-

tut face nimic ins6, fiindc6 tocmai acum In 1688 s'a

intamplat sa moard erban Cantacuzino. In locul lui

este ales C.Brancoveanu, un om mult mai ponderat,ca-

re agtepta totdeauna sa vada cine e invingatorul ca

sa se decia s6 porneascd gi el. Acesta avea un ad-

versar pentru tron, in ginerele lui erban, Constan-

tin Balaceanu, care a trecut in Ardeal, unde unelti

pentru a capata tronul. El a prins pe Isaia dela ca-

re lua toate hartiile gi dovezile legaturilor cu Ru-

gii, care nu conveneau Austriecilor, fiindca cu toa-

ta for cu Rugii, totuci nu vedeau cu ochi

.

alianVa

www.dacoromanica.ro

Page 383: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

384

buni o interventie a Moscovei in Principate, asupra

cgrora aveau ei pretentie.

Solul ce se intorcea dela Moscova, Prins de

Austrieci, fu dus la Viena ei inchis. Bretncoveanu

trimite gi el o solie la Sofia, dar el este mult mai

ponderat ca erban. Spune ca va merge contra Turci

lor dar numai ea/ad Rugii vor vent la el, deasemenea

crede ca nu se va putea ridica o armatii mai mare de

vreo 30.000 de oameni. Timpurile lui erban trecuse

ri deci.

TiM2III1212111=2011=1.-Dar in vremea

aceasta, o schimbare se produce 0 in Rusia. In

1689 Sofia este inlilturata ai la conducere ram&ne

Petru. Spuneam ca el fusese ales a domneased impreu

na cu fratele eau Ivan.,Educatia care i (1st cops

lului Petru, a fort cu totul deosebita'de aceea care

se dadea unui membru din familia imperial.. Aceasta

de obiceiu era o educatie mai mult refigiCasa, in

chis in palatul dela Kremlin, copilul nevenind in

contact cu tine va vrea, dorind prin aceasta s6-1

face s6 apuce pe cal gregite pentru a se compromite

- -

gi

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 384: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 385 -

qi astfel sa fie inlatirat dela domnie. A autat

sa-1 conrupa qi s -1 lase intro total: lipsa de e-

ducaVie. In realitate, s'a int&mplat invers. Copilul

Petre a capatat educatie qtiintificA, de care mai a-

les s'a ingrijit mama sa. Pe 14.0 aceasta el a in-

trat in contact cu negustorii strains din cartierul,

for din Moscova, unde a invAtat diferite limbi tehni-

ca militara deosebita de a Rueilort a cunoseut_obi-

ceiuri apusene, qi imbracaminte ce nu se asemana cu a

neamului sau. Petre era un om cu o imensa vitalitate,

care tocmai fiinded a fost umilit, a devenit foarte

banuitor. Ii placeau mult petrecerile qi avea o mul-

time de prieteni cu care be facea in stil mare. Se

duceau pe strazile oraqului urcaVi in sanii chiuind

41 Vipand, ba mai mult uneori parodiind religia unit

imbraoandu-se ca pops, altul ca Patriarhul, etc.Era

in.multe privinte un barbar, nu un rafinat. Se minu-

na de orice lucru nou qi cu totul deoeebit de cele

ce qtia'el qi dorea cunoasca. Gesturi de aces-

tea libere vom avea prilejul sa mai, vedem la Petru

cand vom vorbi de domnia lui,spre exemplu intalnirca111.14/PhRase. 25

4-1

www.dacoromanica.ro

Page 385: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 386 -

lui cu Dimitrie Cantemir povestita de reculce a fost

cu totul lipsita de eticheta. ru mai vorbesc de

vieata lui particulars, in care au fost o mulVime de

nereguli asupra c'erora nu insist. Trebue sa adaog ca

revolutia pe care a vazut-o cand era rim a avut o

mare influemta asupra lull lasandu-i chiar unele ti-

curi nervoase cum nice Neculce ea "flutura din cap".

Influentat de cele ce aflase in legatura cu technics

militara dela strainii din Moecova, Petru s'a gandit

sa formeze nigte exerc4ii militare dupa Apuseni gi

stringandu-gi mereu tineri ge inarmat

i i-a pus sa inveVe aceste exercitii. Acest regi -

ment pe care 0-1 formase a devenit pe incetul o og-

tire foarte credincioasa lui Petru Fiindca se adu-

nau in manastirea Preobrajenis (schimbarea la fats),

,regimentul s'a numit Preobrajanskidpvenind un pe-

ricol adevarat pentru Sofia. Problema navigatiei 1-a

urmarit mer q'a due chiar la Arh z 41_elsk ca sa

vada corabiile. Sofia n'a dat importanta acestei pre-

gatiri a lui Petru, socotind ca aceste lucruri it

vor face impopular. Momentul rejoretului (se socotea

.-

www.dacoromanica.ro

Page 386: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 387

a fi major la 16 ani) se apropia mereu. Se ivesc

chiar uncle neinVelegeri intre Petru gi sora sa. In

1689 se produce conflictul pe faVA, de unde panti acu-

ma numaimocnise sau deabea transpirase. Se vg.zuse

conflictul pentru prima data, cu prilejul infrfinge-

rii lui Golitin. Cu tot insuccesul acestuia contra

Turcilor, Sofia a vrut s6-1 faca o primire foarte

frumoas6 la Moscova. Cum intre altele Golitin trebu-

la sa fie primit ci de tar, Petru a refuzat sa faca

aceasta, gi opus -o in faVd Para inconjur.

Inl&turarea Sofiei. Sofia de necaz a declarat

ca el ataca obiceiurile gi a cdutat sä is easuri

contra prietenilor lui. In 1689 Petru se retrage cu

tovaragii siti la Sf.TroiVii, far Sofia la Kremlin,im-

p6rVindu-se astfel in doug tabere. Vazand c6 are sa

piard6,Sofia,,,trimese la Petru pe Patriarhul Adrian

pentru pace. PopulaVia trecuse ci ea de partea lui

Petru. Sofia i-a cerut in cele din urma iertare gi

Petru i-a fixat domiciliul la o mangetire filril ca sa

se caluOreascil. El a adus apoi la roscova pe mama

sa gi a continuat sa guverneze impreun& cu Ivan pang

-

le-a

www.dacoromanica.ro

Page 387: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

388

la in 1696 card acesta moare. El yia ales in juru4

pe prietenii sai occidentali din care doi sent mai

inzemnati. Unul din ei era scoVian Patrik Gordon $i

celalalt un elvetian Lefort

Cum lupta cu Turcii continua, dupa ce oranduit lucrurile dupa cum a vrut el, Petru a plecat

intro expediVie contra cetaVii Azov la 1696. Dupa

un asediu sangeros, Ruyii iau Azovul pentru prima

oars au reuyit sa aibe un port la mare la sud. La a

ceasta expediVie a luat parte yi Milescu adus pentru

intretinerea relaViilor cu populatia yi apoi la in

cheerea ostilitatilor el a servit pe Petru,deoarece

cunotea bine limba inamicului.

---000---

- -

41-a

www.dacoromanica.ro

Page 388: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-389-

PV2-eZ2Z1112IY=11

Luni 14 Martie 19.18

Pgtre cel Mare.Politica exteink

Caatori le In,ADus. Am aratat in lecVla prece-

dents tineretea lui Petru cel Mare gi educaVia pe Ca-

re o primise el. Am vazut deasemenea cum a inlaturat

tutela surorii sale Sofia, ramanAndu-ne acum ea vor-

bim de politica externs a lui gi razboaiele pe care

le-a purtat. Inca dupe ce a ajuns la deplina stapani-

re a Rusiei, dupe expediVia dela Azob i e'a indepli-

nit dorinta pe care o avea de a face o calatorie in

Apusul despre care auzise lucruri minunate. Se hotfi-

ri sa face aceasta calatorie in Apus, dar cum intro

calatorie oficiala, ca Var al Ruyilor, i-ar fi ripit

libertatea pe care el o voia, de a vedea toate ci a

bu fi silit sa urmeze un anume program impus, proto-

colar, el se hotari sa face o calatorie incognito

(1698). Pentru aceasta a trimis o solie in Apue,din

www.dacoromanica.ro

Page 389: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-390 -.

care facea gi el parte avand un rol putin important,

un fel de al treilea secretar al soliei, numindu-se

Petre Mihailov. Este adevarat insa ca a foot repede

aflat, dar totugi el a continuat ca sub aceasta for-

ma sa mearga acolo unde ii era voiea. Ceeace it in-

teresa mai mult era marina gi chestiunile militare.

S'a oprit in primul rand in Olanda, la Saar-

dam, un mic °rage' in care el vizita docurile gi fa-

bricile de corbii, angajandu-se chiar ca lucrator.

Atunci i s'a zis ca e dulgherul Petre, caruia i se

aduceau laude pentru puterea lui de mune& §i fora

sa fizica. De aici din Olanda, plea In Anglia.Aici

deasemenea vizita toate locurile care-1 interesa

(mai ales porturile) gi fu primit gi de curdle no-

bililor gi la cea regala. In genere el n'& placut

in Anglia, caci Englezii cunt oameni cu o eticheta

severs, ceeace nu se potrivea cu Petru. Purtarea lui

a facut sa se scandalizeze lumea care-1 primise gi

i dat a inVelege ca prezenta lui este inoportuna

Ar fi vrut sa se clued St. in Franta, unde era rege

Ludovic al XIV-lea, 5nsa din motive politice nu s'a

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 390: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 391 -

putut duce la Versailles.

Motil,911 era ca Rusia facand_parte din liga con-

tra Turcilor, era aliatd cu Austria Habsburgiloricon-

tra carora Franta lupta. S'a dus insa la Leopold la

Viena, cu care a vorbit deepre o lupta contra Turci-

lorAs Dar se pare ca. Petru gi-a dat repede seama ca nu

e posibil sa,i alunge aga cu una cu doua pe Turci din

Europa, deaceea ceea ce a facut la nem, nu a ramas

decat o discutie. In vremea card el calatoria in Apus,

s'a produs in Rusia unele nelinigti, unele tulburari.

Conducatorii clerului erau ingrijati ea Petru va fi

influentat de religiile statelor prin care ttecea ci

ca va cauta apo% sa le invite. Chiar Patriarhul Dosi-

tei i-a trimis o scrisoare din Bucuregti in care-i

spunea; "Am That in adanca mahnire (afland de aid-

toria la Apusenii necredinciogi)". Dar la Targoviqte

vine un oarecare Radian din Rusia, om al taruliii,ca-

re arata ca tarul n'a intrat in legaturi cu necre-

dinciogii".

ffacsala StrellItalms Dar pe de altd parte

dugmanil dinlard ridicasera capul, se pare indem...-

www.dacoromanica.ro

Page 391: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 392 -

nati de Sofia qi mai mult decilt dugmania acegtia era

aceea a Streli*tilor care vedeau ca vor finlocuii

41 nu se vor mai bucura de marile for privilegii. El-

vetianul Lefort, lasat cu conducerea armatei, le-a

inabu4it insa revolta. Cand Petru s'a reintors, cor-

pul strelitilor a fost desfiintat pedepsindu-i foar-

te aspru. Pe unit i-a condamnat la moarte gi multi

au fost spanzurati la poarta mdnastirii in care sta

Sofia.

Atunci el s'a despartit de trecut gi de prima

lui sotie Eudoxia ce a fost trimisa la mdnastire.

Tot acum el modified gi calendarul. Numaratoa-

rea anilor se facea papa acum dela facerea lumii;e1

introduce numaratoarea dela Hristos. Incoputul anu-

lui era socotit dupa Bizantini, dela 1 Septemvrie,

el it modified in sensul ca anul ea inceapa la 1 Ia-

nuarie. Primul an care a inceput cu data de 1 Ianua-

rie a fost anul 1699.

Pacea dela Carlovitz (1699) . In politica ex-

terns de pdna acum a lui Petru cel Mare, de data

aceasta se produc unele schimbari. I4i ddduse eeama

www.dacoromanica.ro

Page 392: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

393 -

de absurditatea planului de a distruge pe Turci, ne-

fiind pregatit pentru aceasta, car ceilalti aliati

erau gi ei foarte obositi. Intoarcerea lui in Rusia

din Apusul in care calatorise, degteptase noi spe-

ranVe la Romani pi la Slavii din Balcani. Brancovea-

nu i-a trimis un sol care sa-t spuna dorinta Roma-

nilor de a-1 vedea pe Petru venind la ei. Dositei

ii scria ca.. "In vremile noastre, to ecti capul tu-

turor crectinilor gi chiar gi singurul cap, caci nu

mai e pe lume un alt tar pravoslavnic, afara de ti-

ne".

Cu toate indemnurile ce veneau din partea

cregtinilor, se pare ca. Petru a foot ucor convins

sa adere la pacea cu Turcii. Tratativele de pace au

foot la Carlovitz o localitate aproape de Belgrad

ci s' au srarcit prin tratatul in urma caruia Austria

a cagtigat cel mai mult. Ea a luat partea leului

In 1699, caci toata Ungaria gi Ardealul trecu in

stapanirea austriaca. Rugii au capatat.numai Azovul.

Cerusera ci cetatea Kerd (in turcecte Ienicale

www.dacoromanica.ro

Page 393: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

.- 394

9etataa nouA), a earei stap&nire de c&tre Rugi ar fi

impiedicat pe Turci de a putea s& indhidA navigatia

pe marea de Azov, dat n'au eapatat-o. Deasemenea au

mai cerut Rugii libera navigatie a Rusiei pe DT.Nea-

grd, ceeace Turcii au refuzat cu Imdliriitnicie. In ce-

le din urmil tarul a trimis, spre confirmarea pgeii

.pe un sol - Ucraintev - la Constantinopol gi Turcii

au trebuit s& lase o .corabie rusti, cea dint&iu cora-

bie ins& care a navigat pe M.Neagra - s& pluteasea

In apele for pan& la fosta capital& a Bizantului.Con-

firmAndu-se pacea, Petru a lasat la Constantinopol

un agent comerci al, se spunea - dar care avea ordin

te a fi in contact cu cregtinii Balcanici. De fapt

cel mai insemnat agent era insugi Patriarhul Dositei

al Ierusalimului, care gedea mai mult la Constanti-

nopol, Viand de aici in eurent pe tar de mersul lu-

crurilor. scrisoare a lui se arat6 ca bine a

fAcut tarul ca a construit o flot6, numai ca s& spe-

r5.111 ca aceastg not& va fi trimis& gi contra Con-,

stantinopolului, spunea el. Dar nici Petru, cu totul

nu renuntase la planul contra Turcilor. Intr'o scri-

-

Intrto

.

www.dacoromanica.ro

Page 394: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 395 -

soare catre Brancoveanu, el 11 felicity pentru in -

formatiile date gi-i spunea ca in caz ca va fi scos

de Turci din doipnie ea mearga in Rusia unde Petru Ii

punea la dispozitie mogii pe care sa le stApaneasca.

Din cauza ritzboiului cel lung cu Suedezii, Petru este

deocamdata departat de ideea contra Turcilor.Lupta

cu Suedezii, tot iegirea la mare it face pe Petru sa

o ducd. Acest rgsboiu se mai numegte gi "Rgsboiul

nordic".

Razboiul Nordic. Suedia, duper pacea din Westfa-

lia (1648), ajunsese o mare putere. Prin stapanirile

depe continent, M. Balticd ajunsese un lac suedez.

Regiunea din Nordul Germaniei (Pomerania) era a lor,

deasemenea reL:iunile Curlandei - Ingriei

gi Careliei, ci intreaga Finlander erau teritorii eta-

panita de Suedia.

Firelite ca situatia aceasta era privity cu

ochi rill de vecini, care doreau iegire la mare.Bran-

denburgul, Polonia, Rusia abta ateptau momentul

ea -gi creeze aceasta iegire la M.Baltica. Prilejul a

sosit odatil cu anul 1697, wind moare regele Suediei

www.dacoromanica.ro

Page 395: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

396

Carol al XIlea. La moartea acestuia ramane ca urmagi

fiul sdu Carol al XIIlea,care ins& era minor, ceeace

a fflicut pe vecini O. se gandeascd indatd la un raz

boiu. Carol al XIIlea era o fire svdpalatd, la 12

ani se proclama major gi is conducerea statului. Ve

cinii 1au socotit ca un copil de nimic, dar el s'a

dovedit a fi un geniu militar. Era un om ciudat de o

nervozitate extraordinard, cu iegiri ce ofensau gi

pe cei mai buni prieteni ai lui, Contemporanii in

saci 1au socotit ca un om cu apucaturi ciudate. Se

povestegte ca °data., vazandu se ca nu se mai intoar

ce in' tar& unde, treburile it agteptau, i s'a trimis

vorb& ca sd se reintoarcd in Suedia. Drept raspuns

Carol al XIIlea scos cizma din picior gi a

dato trimisului, spunandui: is o gi deacum ea va

avea grije de treburile interne pane voi vent. Se

mai epunea ca avea pasiunea jocului de gahin care

gtiti c& piesa ce trebue apdratd pentru a cOgtiga

este regele. Totdeauna el juca cu regele, spunand ca

in primul rand acesta e cel ce trebue sa lucreze sa

dea atacul desconsiderand celelalte piose care

- -

-

-

,

www.dacoromanica.ro

Page 396: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

397

aunt nigte anexe facea aluzie la situaVia reala a

lui firegte totdeauna pierdea jocul. Despre el extr

sta o scriere celebrA-a lui Voltaire "Histoire de

Charles XI(",

In contra lui s'a facut o alianVii a statelor

interesate, in care intrau s Danemarca, Brandenburgul,

Polonia gi Rusia. Era curios cum Polonia acum intra

In alianVa cu vegnicul ei rival Varul gi se spune ca

August al IIlea de Saxa, regale Poloniei, ar fi zis

'Ca sa intram in legaturi cu Moscova, dar sa n'o lasam

sa mai:lance ea toata bucata, cum de altfel s'a gi in

tamplat.

S'a incheeat un tratat intre aceste state ci pe

data s'a inceput razboiul.

Dar cu o iuteala extraordinary tanarul rege a

taca Danemarca, asediind la 1700 Kopenhaga, silind

astfel pe Danezi sa se retraga din coalitie. Situatia

lui Carol mai este ugurata gi de faptul ca Branden

burgul nu a intrat decat tarziu in lupta. De fapt

lupta a foot clued de Poloni gi de Rugi. In Rusia mu

rise Lefort care organizase armata lui Petru cel Mare

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 397: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

398

Si in locul lui fusese pus principele Mencikov,un fa

vorit al Varului, rdmanand in aceastg situatie cu

mica intreruperi, pang la sfargituli:damniet' lui

Petru.

Luptele au inceput in regiunea Ingriei gi Carin-

tiei. In timp ce Riga era asediatg de Poloni, in

toamna anului 1701, Narva (era suedez6) suporta ase

diul Ruglgnija un moment dat Carol profit& de un

fapt neacteptat.

Tarul necdjit ca armata de ajutor gi aprovizio

flare care trebuia sgi soseascg nu mai venea,..a ple

cat inaintea ei ca sgi grdbeasei sosirea.Faptul a

costa a ugurat cateva manevre ale lui Carol, foarte

reugite, aga cg izbirea din urma a celor doug armate

a fost o victoria suedeza. Lupta dela Narva (1701)

dat pe un viscol mare, foarte confuzg, dar in ur

ma ei

rugi in mbinile lui Carol. In.urma acestei vic

torii Carol ar Li putut sd inainteze in Rusia.Grecea

la lui a fost cg descouligrand pe Petru, el nu 1a

urmarit, ci a socotit cg Polonii sunt mai primejdiogi

.

s'a

au ramas 15.000 P , e morVi gi 20.000 de prizo

nieri

-

www.dacoromanica.ro

Page 398: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-399 -

de aceea s'a indreptat contra 'or, dand aetfel pri-

lej Rugilor'sa se refacA.

Ircvremea asta InLApusul Burnel Be desfagura

un alt rdzbolu, cel pentru succesiunea la tronul Spa.

nisi. Ultimul mare razbolu al lui Ludovic al XIV-lea.

Murind ultimul habsburg din Sgania, s'a pus problema

succesiunei la tronul Spaniel, la care aveau dreptul

doi pretendenti care se inrudeau cu fostul rege al

Spaniel. Filip V nepotul lul Ludovic al XIV gi Carol

al Austriei. Ca sa-1 impiedice pe Ludovic sd,gi a-

tingA scopul, Austria a format o coalitie, la care

luau parte gi Tarile de Jos ii Anglia gi astral Eu-

ropa scum era ImparVitA In doua coalitil Inirepta-

te una contra lul Carol al XII-lea al Suedelei, alts

contra lui Ludovic al XIV-lea al FranVel. Cei doi

monarhi prin forta lucrurilor trebuiau dea

mans. gi ImpreunA cu ei gi Turcii, care InsA n'au in-

trat In luptd. Vom vedea ca Ludovic face afortari

sa-1 aduca pe Carol cat mai aproape de el.

In Polonia se produce acum o_migcare contra

sa-$i

www.dacoromanica.ro

Page 399: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 400 -

regelui care este rasturnat, o mare parte din Polo-

nezi trecand de partea Suedezilor. Carol al XII-lea

proclama, in locul lui August al II-lea, rege pe un

polonez, pe Stanislav Lesczynski, un am tAn4F de' ma-

re valoare, foarte inteligent dar cu pacatul in o -

chit Polonilot ca fusese adus gi impus de ogtile

strAine, lucru cu care nu puteau sa se Impace.Lupte-

le au continuat pan& In 1707. In cele din urmA, vA-

zand ca August al II-lea nu se mai astamparA, Carol

se luA pe urmele lui trecAnd tocmai in Saxonia undo

era refupiat August - care era gi amgele Saxoniei -

gi-1 silegte pe acesta sa inchee pacea, care a avut

loc la Alt Randstaft in 1707. Prim aceasta August re-

nuntA la Polont4. Ramanea acum singur adversar Pe-

tru ci ar ft trebuit pe data sa se Intoarca In con-

tra lui. Totusi Carol mai zaboveRte un an gi jumateo-

te prin centrul Europei, Rand sa faca acest lucru.

ZAbava se datoregte faptului cai Ludovic XIV 11 in -

Oemna sa se indrepte contra Vienei ci el ezita Inco-

tro sa o apuce. In cele din urma,imprejurarile mai

molt ca voinVa lull 1-au silit sa porneascA In

www.dacoromanica.ro

Page 400: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-401-

contra Ruoilor.

Petre intre timp, stiuse Qa profite de impre-

jurari sä se refacg. Carol credea ca va fi ajutat

§1 de Turci acum, cacf mereu ii indemna contra Ruqi-

lor. Dositei Ins& it Linea In curent pe Petru cu ce-

le se intampla la Constantinopol, astfel di el

reu4i sä MIattire intrigile suedezului la sultan. Pe-

tru cel Mare lAuda chiar pe Dositei p;ntrucil 1-a ti-

nut in curent cu intriga lui Carol al YII-lea. i1Rnd

Patriarhul Ierusalimului moare qi deci nu mai era ei-

ne informeze pe Petru de cele ce se intamplau

la Constantinopol, el pure in locu-i pe Hrizant

Nottarat care este nepotul lui Dositei. Donzai nos-

tri se preggteau chiar sg tread de partea r!u§ilor,

Insh nu rasau ca lucrurile sg fie date pe fhtg,

ales Brdncoveanu. Dar cum spuneam razboiul cu Turcii

n'a izbucnit, lAsand astfel lui Petre mdinile libere.

In adevgr Petru cel Mare se folose§te de invdtgminte-

le infringerilor de pang acum ci pentru noua lupt6

cu Carol idi organizase prevdzuse totul cu in-

Fasc. 26

sa-1

mai

si

ce

www.dacoromanica.ro

Page 401: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

402

grijire. Indatd regiunile dela gurile Level suet cu

cerite Qi in 1703 pune bazele oragului care la nume

le St. Petersburg al patronului tarului. SanPeters

burg este Ins& un orac construct pe un teren inunda,-

bil. Este un fel de Venetie a Rusiei. Dar din punctul

de privie strategic ci comercial este insd'foarte

bine agezat, fiind cel mai apropiat punct la mare,de

intrettaerea unei intregi serii de Orumuri de apa gi

de uscat. Cu o energie ci o sfortare extraordinara,

tarul a reugit sdgi ridice o noud capital& desp'e

care se zice ca a spur "am deschis o fereastrd spre

Occident".

Astfel Rusia acum ajunge st&p&nd pe o iegire

la o mare liberd, pe care va putea gi ea face coLlerte

Firegte ca victoriile lui Carol alplea in

Polonia, nelinicteau pe Petre_cel_MareDupl abdica

rea lui August al IIlea, el a incercat s& ridice In

Polonia pe.alteineva. Interesant este ca cel pe care

Petru vroia s6-1 facii rege al roloniei, este din Ar -

deal; ungurul Francisc Rakoti din familia fogtilor

- -

www.dacoromanica.ro

Page 402: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 403 -

principiai Adealului, retras in Maramureg, unde in-

cerca o rezistenVa ungureasca in contra Austriecilor.

Acestuia i s'a trimis de tar un sol, un roman de ori

gine din Brasov care a fost multa vreme in slujba

lui Brancoveanu, anume David Corbea Ceaug. Acesta a--

junsese la Moscova, unde reugise saiarein vestitul

pogiolski pricaz. Solis lui a That ineununata cu suc-

ces Rakoti primind propunerea ce i se facea, dar cu

toate aceatea n'a putut inlatura pe Carol al XII -lea

ci protejatul sau.

pra XII in Rusia el, luDta dela Poltava. In

1292.122zolsehatarizorneasc5. In contra Ru*i-

lor. Este demn de luat in seams margul pe care 1-au

facut Suedezii lui Carol, care dupa ce ajunsesera pa -

na la Dresda, prin Polonia, se intorceau arum din

nou spre Rusia, dar cu Vinta: Loscova. Un tur de for -

tat dace me gandim la lungimea drumului gi la mij -

loacele de transport din aces vreme. Cu toate ca se

indreptase spre

vrams_a_apugAt=olpre Sua4 modoficandu-giaglfel_047

nul. Aceasta modificare se datoregte mai multor faPte.

Moscova,galradal-ZII.,1e4-dela;o

www.dacoromanica.ro

Page 403: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 404 -

In primul rand, in tAterlox10 a Iptam-

pinat o rezistenta foarte mare. Un corp de oasts al

sau, a fost chiar batut Apoi In Ucraina,

se nascusera unele tepante_separatiate. Cazacii Za-

porojeni, din sanul statului rus, care ctiti ca a-

veau o organizatie autonoma, in frunte cu un hatman

guvernator, un fel de voevod semi-independent,Ince-

pusora sa nutreasca idei de separatie, in aceasta

vreme in care Mazeppa era hatman. Remultumit de Ruci

el a chemat pe_Carol la Cazaci a impreura_sa lupte

contra lui Petru, ceeace regale Suediei prima. S'ar

parea ca expeditia ar fi o nebunie data MIA distan-

ta cu care se departase Carol de bazele sale de ope-

ratio, de rezistenta. In realitate nu ()ate o grecea,

la a lui Carol in aceasta expeditie, cad. Polonia

era supusa ci aliata lui, aca ca departarea de baza

de rezistenta nu mai poate fi socotita ca fiind prea

mare. Nenorocirea lui Carol in aceasta expeditie a

fost ca Mazeppa LIRELInfrInt Inainte de a se fi fa.

cut jonotiunea armatei lui cu a lui Carol. Apol

.11..usicei.,.

la\Lesnata.

a'

www.dacoromanica.ro

Page 404: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 405 -

mai inceput ci o lama grea care ameninta pe Suedezi

sa moara de foame. In Ticraina era un orac, Poltava,

care el ci -1 asediaza, spunand el di trebuie

sau sa-1 is sau deed nu vor muri de foame. Dar pAnI

sa cad& oragul, soli gi armata lui Petru.

In batfilia care se diidu aici la 8 Iunie 1709,

armata lui Carol al XII-lea, care pan6 acum nu fuse-

se infrinta, a fost distrusI de Petru. Carol abea a

reugit ea scape fugird pe teritoriul polon. Dar Mal

urmarit de armatele lui Petru, el este silit e5. trea-

c& Nistrul ducandu-se la Tighina (Bender) care era

rasa turceasca. Infringerea lui Carol al XII-lea de

Rusia, a schimbat situatia de pan acum, statul ru-

sesc devenind o mare putere, Viand din nou ea se

wise& speranVa In inimile cregtinilor asupriVi. Inte-

resanta este o scrisoare a lui Brancovesnu, tiparita

it .anexele' ijurna1ului lui Petru eel Mare.usce a

fost tiparit in 1772.4ici se a/luta 'cu oarecare iro-

mie, cum Carol a venit bolnav la Bender, cum pava

unde se gaseau marl depoziWran-dreaptg

www.dacoromanica.ro

Page 405: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

406 -

turcesc de aici i-a trimis o chareta care sa-1 aduca,

primindu-1 cu mare cinste,. dandu-i apoi locuini la

Varga in apropiere de Bender. Aici se vad urmele

acezarii taberii lui. A gost deasemenea intrebat cum

facut de a fost batut de Petre cel Mare, la care

Carol cu firea lui brusca a raspuns car in definitiv

daca a fost infrint odata in zece ani de lupte, ce

mare luoru este!! Va avea el in sfargit taria ca sa

se ,,rate, pans la ce poate.

Ceeace face pe Brincoveanu sa socoteasca,drept

nebunie aceasta trufie °and se Ondea la situatia

disperata.in care era Carol, care se mai putea hrani

cu iluzia revancei. In vremea asta moare ci Mazeppa,

care-1 insotise pe Carol. In Apus Ludovic al XIV-lea

era la rdndu-i infrint ci nici el nu mai putea sa-1

ajute pe Carol.Deasemenea din Polonia nu se putea

a§tepta la vreun ajutor, cats Stanislas nu se poate

mentine.

Petru renuntase in. urns victories asupra lui

Carol, de a mai aduce pe Rakoti la tronul Poloniei

ci a adus iar pe AuGurt_gl II-lea.

sta

urmA,

;.

www.dacoromanica.ro

Page 406: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

407

De aici rezulta o tutela a Rusiei asupra Po

loniei al carui rege era obligatul lui Petru. Este

de acum inceputul tendinVei Rusiei de a pure maim pe

Polonia giaoingloba In hotarele rusegti. In situa

Via aceasta, firegte ca nici tratatele de pLing acum

cu Polonii nu mai sunt respectate de Petiu, aga ca

toatA regiunea Balticei cu Riga, ecte atagat6 Rusiei.

In 1710 Petru cel Mare era atot puternic

-- -000 --

- -

www.dacoromanica.ro

Page 407: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

408

Prelegerea XXV as

fit,_ scurf16 P;arts e 19 38

Eztrecel (continuare)

Raapiul cu Turcii (17I1). Ajausesem cu into

rig politica a Rusiei lui Petru eel Mare, pang la al

IIlea razboiu cu Turcii, primul fiint cel care sla

incheiat cu pacea dela Carlovitz.

Acest .de al doilea razboiu a Post o urmare a

razboiului nordic. Spuneam ca in timpul luptelor cu

Suedezii, Ruqii nu aveau a se ten de vreun alt atac

din afara. Carol al XIIlea a incercat sa atraga in

aceste lupte pe Turci, care pang la lupta dela

Poltava s' au mulVumit ea priveasca desfitorarea eve-,

nimentelor, Ears sa se amestoce socotind ca din a

ceasta lupta oricare va fi invingatorul, nu va fi o

primejdie pentru ei. Turcii insa au vazut ca Petru

cel Mare biruitor, oricand va putea sai atace pe

ei. Au vazut aceasta numai dupe. ce Carol al XIIlea

si

si

Mare.Politca externa

www.dacoromanica.ro

Page 408: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

409

care mereu le ceruse sa intre ci ei in razboiu cu Ru

cii in vremea luptelor cu Rucii lea trimis o eerie

de scrisori ale lui Petru, catre domnii din Moldova

ci Muntenia, in care le vorbea de posibilitatea unei

lupte cu Turcii ci de ajutorul ce 1ar putea avea de

la ei gi pe care regele Suediei pusese mina (prin

Mazeppa). Dar cand Turcii pornesc razboiul, Carol al

XIIlea, fusese infrirt 0 nu mai putea lua parte la

actiunea turceasca. Se atribue lui Petru eel Marelin

legatura cu politica lui faVa de Turci un testament

in care Rucii cunt indemnati sa punts malla pe Constan

tinopol, ea treaca ci in Asia, sa cucereasca Persia,

etc., adica sa nu mai clued o politica de expans.une

mai mult spre Apus ci ci una de expansiune spre Rasa

rit, care gi ea lear fi adus multe foloase.

Acesta ar fi fost scopul lui Petru eel Mare,

dar acest testament este un fals ci Petru nu s'a Ban

dit niciodata la cele ce se arata in acest testament

(a fost fabricat pe la 1812 de Lesur, partizan al lui

Napoleon I).

In razboiul cu Turcii, Petru spera foarte mult

- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 409: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

410

pe ajutorul pe care i 1ar fi dat cregtinii supugi

Otomanilor, deaceea el igi trimise agenVii sdi in

toate Virile cregtinilor din Balcani. Acum insa o

migcare mare a cregtinilor era putin probabild,nu

mai erau conducatori ca erban Cantacuzino, care ad

poatd servi o asemenea cauza. Fumai in Yuntenegrulpa

trundind age nil de ai Varului, s'a prod us o rascoald,

care numai cu greu a fost indbugitd de Turd.. Dela

ceilalVi cregtini, dela Brancoveanu gi dela Sdrbi

au fost trimigi numai nigte soli, care .96 asigure pe

Petru ca in caz de luptatei cunt de partea lui, dar

Brancoveanu s'a dovedit a fi oportunist in actiunea

contra Turcilor. Existd o proclam4ie a lui Petru eel

Mare, in liraba latina (tradued gi in alte limbi),in

care el spune ca ar fi bine sd se facd cu acest pri

lej un rdzboiu de cruciatd contra Turcilor. El cauta

ad arate gi motivele pentru care va face rdzboiu

Turcilor, plangdnduse ca acegtia iau arestat solul

sau dela Constantinopol, gi este o frazd caracteris

tied ce zice: "gem apdsati sub jugul barbarilor Gre

Romanii (Valahi), Bulger' ci Sarbi, religia for

- -

-

cii,

www.dacoromanica.ro

Page 410: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 411 -

este prigonita gi chiar Ungaria a suferit multe de pp

urma lor."

Aratd cute provocari au facut Turcii,ca-

re au adapostit in teritoriul for pe Carol al XII-lea,

dugmanul Rugilor, cum Cazaciigi Mazeppa, tradatorii

Rugilor, au avut deasemenea lama primire la Turci,ca-

re fard indoiald faceau aceste fapte numai ca BA cree

ze dificultati Rugilor, fapte care firegte nu pot du-

ce dee/It la razboiu gi Turcii pentru aceasta trebue

atacati.

Interesanta este atitudinea Austrieciloroare

nu priveau cu odhi buni ridicarea Rusiei, pe care o

concurau, de teams sa nu inglobeze gi arile romane,

pe care be doreau gi ei. Din concurenia ruso-austria-

ca niunai not am avut de cagtigat, caci nu am incaput

nici in mAinile Rugilor, nici ale Austriecilor,altfel

tine gtie ce s'ar fi intamplat, caci pentru aparare

principatele boastrede mult nu mai aveau armata.

De teams ca Rugii sa nu cdgtige prea mult,

Austriecii au facut propuneri, ea is gi ei parte la

lupta contra Turcilor. Petru insa n'a primit fiindca

ai)oi,

www.dacoromanica.ro

Page 411: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-412 -

se temea el Austriecii vor profita mai mult dealt vor

contribui la rdzboiu gi aceasta fiindca razboiul Au-

striei cu Ludovic al XIV-lea continua gi deci era sla-

b& nadejde pentru Rusi c& vor fi ajutati temeinic.

Petru s'a g5ndit CA o armatA care se afla in

Ucraina, pentru ajutorul lui August a/ II-lea putea

ipdat& trece la noi, sperand, duper promisiunile ce

se fAcuserl, ca cregtinii se vor ridica ci ei ea -1 a-

jute.

21mitrie Cantemir. Acum domnea in Tara Rom& -

neasca" Brancoveanu. In Moldova se produce o schimba,-

re de domnie, cand se aude de razboiul cu Rujii. Pita

acum fusese down N.Mavrocordat fiul lui Alexandru,cel

ce reprezentase pe Turci la pacea dela Xarlovitz .

Flind banuit c& nu este sincer, este scos gi in locul

eau este adus Dimitrie Cantemir, la 1710. Acesta era

fiul lui Constantin Cantemir gi frate cu Antioh Can-

temir, amandoi fogti domni in Moldova. Increderea

Turcilor in el se datorea faptului ca D.Cantemir

tr&ise foarte mult6 vreme la Constantinopol, unde igi

insugise o cultura vast a, se apropiase gi de cultura

www.dacoromanica.ro

Page 412: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 41, -

musulman& .i avea relatii cu conducitoril religiei

chiar, cu ajutorul arora invatase limba arab6.1poi

politica tatglui eau fusese de prietenie fat& de

Turci, calci el nu trecuse de partea lui Sobieski,

tend acesta intrase in Moldova (la 1686),aceasta pro-

babil ca o f&cuse gi din cauz& ca fiul sau era os-

tatec la Constantinopol. I s' au facut chiar favoruli

cu prilejul aftanirei in scaunului moldovean lui

D.Cantemir. Anume a fost scutit& Moldova de birul

catre Poart& pe timp de un an, apoi a fost ins&rci-

nat intre altele gi cu supravegherea lui Brancoveanu,

pe care-1 b&nuiau, aga de mare incredere aveau Tur-

cii in Cantemir. Dar Dimitrie Cantemir a ingelat a-

mar sperantele Turcilor gi a trecut indatd de partea

Rugilor. Motivele care 1-au indemnat pe acest inva-

tat dOmn al Moldovei s& fac& aceasta suet mai multe.

Desigur asupra lui va fi avut influent& cele scrise

de cronicari, in special de M.Costin, despre origi-

nea noastrA 4i studiile sale proprii, gi acestea

vor fi fost motive care 4-1 facA sa treacA de par-

,

www.dacoromanica.ro

Page 413: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 414 -

tea Rugilor, ca sa scap, peamulide asupritori.. Dar

fdrd Indoiald ca ci motive do tat ordiw 1 -au deter-,

minat. El vazuse doar victoria lui Petru contra "leu-

lui Suediei" cum i se zicea lui Carol al XII-lea ci

deaceea se va fi nascut in el speranta ca i Turcii

vor fi b6tuti ci deci va putea scoate Moldova de sub

jugul lor. Rugii nici nu se agteptau ca noul dome va

trece de partea lor. Initiative acestui lucru din

cauza aceasta a trebuit sa porneased dela Cantemir.

Mild Oa suit pe tron, toti credeau ca Va fi devotat

Cu totul Turcilor ci Suedezilor le spunea ca gi el

e Bata ad intre in lupta. alaturi do ei. Cel care 1-a

triidat pe Cantemir ca e de partea Rugilor, a fost in-

sugi fratele sau mai mare, Antioh.Acesta domnise de

doui on ski probabil vedea cu ochi r6i inlocuirea

lui cu fratele sau mai !lac. Nsculce este stela care

ne ppune ca Antioh a fost cu pari la Constantinopol

contra lui D.Cantemir. Turcii ins& aveau prea mare

incredere in domnul Moldovei trimes de curand ci

n' au dat ascultare celor'spuse de Antioh.

Solul pe care Dimitrie 1-a ales ca sa meargi

www.dacoromanica.ro

Page 414: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 415 -

la Ruai, a foot logoftitul §tefan Luca cumnatul lui

loan Neculce. El a fort trimis in localitatea Iavo-

rovlia Galitia unde s'a inchelat tin tratact intro

Dimitrie Cantemir §i Petru. Este al doilea tratat

incheiat cu primul eel a lui Gh, cte-

fan din 1656.

.Acest tratat este destul de favorabil oldo-

vei, care intre altele trebuia sd-$i pgistreze inte-

gritatea teritoriala, la care trebuia se: se adaoge

cetaVile Chilia §i Cetatea Alba, ce urmau sa fie cu-

cerite de la Turci. Moldova va trebui sA plAteasca

Rusiei o sump de bani, dar nu ca bir, cum se platea

Turcilor. In ceeace prive§te pe domn, acesta nu pu-

tea fi schimbat decdt numai in caz de tradare qi ur-

maqul lui va fi tot din familia Cantemire4tilor -

Dimitrie voia sa-gi asigure continuitatea familial

la domnie, se stabilea astfel ereditata, - aceastA

clauzd lipse§te din eel al lui Gh. §tefan. In cazul

cA vor fi invin§i Varul va trebui sA renun-

Ve la Moldova, atunci domnul va primi refugiu in Ru-

sia, unde V,xul va trebui sä ingrijeascd de situa-

fiindRagii,

Rusii gi

www.dacoromanica.ro

Page 415: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-416-Via lui.

Acest tratat a fost reprodus in parte gi in

cronica lui Neculce.

Pasagiul privitor la domnia ereditara,a fost

discutat de boieri, atunci tend 1-1 s'a comunicat

textul tratatului gi et au protest at flindca multi

poate se gandeau ca ar ft putut ei s& is tronul.

Card Luca s'a intors in Vara, a fost facut ma-

re vistier,aga ca del doi cumnati ocupau locurt de

frunte sub domnia lui Cantemir, Neculce fiird mare

hatman.

Si cronica lui N.Costin povestegte aceste lu-

cruri, dar din alt punct de vedere, decit Neculce ca-

re era un partizan al lui Cantemir. Dealtfel N.Costin

spline ca Neculce ar fi gtiut mai dinainte deca cot-

lalVi, cuprinsul tratatulti. Prin urmare, incheindu-

se tratatul D.Cantemir s'a pregatit de caste.

El a dat gi o proclamaVie in limba latinAtca-

re ni s'a pastrat gi in care el amintea de cet6Vile

ce trebuiau roluate dela Turci, cum au fost nicte ca-

pitulatil in caresTurcil igi luaserli obligatia sia nu

,

www.dacoromanica.ro

Page 416: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

417

Una-aloe teritoritle romanesti in schimbul unor sum de

bani ci NIA Aurgi Vinusera cuvantul, alcand aceste

capitulatii. Deaceea el se ridica in contra lor. Cu

teats aoeatea, el n'a putut ridica o arms:a.

wricE2.1.12411.29.112x1.. Luyta de4 Stani,r

lesti, In Oursul lunei Iunie, prima parte a armatei

ruse a trecut in Moldova sub conducerea lui Kropotov

si apol a doua sub comanda lui Seremetiev, in cele din

urmi ci Petru eel Mare vine in Moldova. Din corespon

denVa lui se yede ca a trimis trupele inainte pentru

ca sa alb& de vreme asigurata intrarea sa inaintea

Turcilor, pre a nu ti luat pe nepregatite. In aceas

ta vreme, Baltagi Paca marele vizir, se pregatea si

el sa intre in Moldova pe la Ismail. Brancoveanu care

Prlmi4c, poruncti ea se prezinta cu oastea sa la raz

b6tu, ezita, deocamdata, ramanand in asteptare.

Insfarsit Rusii au patruns in Iasi, unde s'au

aqezat deocamdata.

Din povestirea lui Neculce voi extrage cateva

pasagii privitor la vizita lui Petru eel Mare lawww.dacoromanica.ro

Page 417: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

418

Iagi..."Dumitrageo Voda au facut 1mi:411-Viet mass fru

moasa in cur-Vile domnegti, In casa cea mare cu

Iara cand au Post ea gada Imparatul la masa, n' au

vrut sä oda in capul mesii, ce au gazut in scaun

langd masa, iara in capul mesii au pus pe Dimitragco

Voda Se ospata 41 se veselea prea frumos cu vin de

Cotnar. lauda vinul foarte gi Inca mai bine le

placea vinul cel cu pelin. mult se mira cum spre

partea for nu se face vin cu pelin Eva bun.".

In ce privegte atitudinea lui Brancoveanu,e1

se Intarise la Urlati gi agtepta rezultatul luptei.

El era un om foarte prudent, dar in tabara sa erau

al-Vii mai, idealigti 0:mai putin cumpatati, care so

coteau ca e bine sa treaca de partea Rucilor.tfnul

dintre acegti ci anume cel mai important, apatarul

Toma Cantapuzino, parasegte pe Branoveanu 41 trece

la IWO, oucerind Braila. El fiind varul domnului,i a

facut mare rau acestuiu, caci mai tarziu cand Branco

veanu a foot judecat de Turci gi omorItounul din ca

petele de acuzare a fost vi acesta.

Impreuna cu Toma a trecut gi Teodor Corbea ca

- -

eta.

$i

$1

www.dacoromanica.ro

Page 418: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 419 -

re mai tarziu a fost introdus de Petrru in Posolski

prikaz . 31 a autorull.unei psaltiri in versuri in

romanecte sill unui dicVionar latin-roman.

Pe nealisteptate la Stanilecti (jud. Falciu),Tur-

cil ataca armatele Varului,'care incercuit din toate

parVile, de o armata mai numeroasa, cu toate metere-

zele ridicate ci cu toate incercarile de a rupe randu-

rile Turcilor, trebuiau sa cedeze, tarul urmand sa

fie luat prizonier impreuna cu intreaga sa oaste.In

tabard cu Varul se afla si Dimitrie Cantemir, care

ctia ce-1 aqteapta, daces ar fi cazut in mainile Tur-

cilor. Neculce, care el insa*i - ca hatman - era in

tabard., descrie situatia armatelor rusegti. El spun

cum i s'a propus de Var.ca sa incerce cu un deta.5a-

ment de soldati calari, sa rupa randurile Qi sa-1 du-

ca pe Var pe locuri pe care el le cumo*tea, in Ar -

deal, dar el a refuzat neputand sa-ci asume o aseme-

nea raspundero. Deasemenea arata neastamparul lui

Cantemir care se temea caTurcii vor fi patruns in

uncle se afla familia sa. In cele din urma au

.nceput tratativele de pace.

Ia0.,

www.dacoromanica.ro

Page 419: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 420 -

In schimbul unei insemnate sum de bani,Tur-

cii aratd ca nu pretind sd=1 is prizonier pe Petru,

ci-1 vor lase ea se intoarcd in tare. In schimb Pe-

tru, sa dea vole lui Carol al XIS -lea sä se intoarcd

in Suedia, deasemenea Varul sa renunte la Azov of la

Cazaci of sa nu ce mai amestece in Polonia.In ce pri-

vecte pe D.Gantemir oi 'soma Cantacuzino, Varul

predea Turcilor. Dar aceste condiViuni dela inceput,

au fort in timpul discuViilor indulcite of este o

discuVie, dace "NArele Vizir" n'a fost cumpdrat pen-

tru a mai rasa din pretenVii. Fapt sigur in aceasta

chestiune este ca vizirul intors la Constantinopol,a

foot scos din functie of condamnat apoi la moarte.Pa-

cea aceasta incheiata in Moldova, poartd numele de

"Pacea dela Prlar oi a avut loc in 1711. Ea cuprinde

in forma ei definitivA qapte puncte: 1. Oraoele care

au foot luate dela Turci sa fie restituite (Azovul).

2. Ru411 sa nu se mai amestece in Polonia. 3. Negotul

va fi liber. 4. Carol al XII-lea va avea libertatea

de a se reintoarce in patrie. 5. SA nu se aducd pagu-

be Ruoilor. 6. Armatele ruseoti sa pardseascd terito-

sa -i

www.dacoromanica.ro

Page 420: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 421 -

riul Varilor noastre. 7. Prizonierii sa fie tots res-

tituiti.

Deci nicaeri nu se mai pomenegte ceva despre

Cantemir sau Toma Cantacuzino gi in afara de pierde-

rea Azovului, pacea era destul de famorabila, dat

fiind condiViile impuse, pentru Petru.

Prin Polonia, tarul se reIntoarse in Rusia pi

D.Cantemir it urmeaza. El este primit cu mare cinste

gi i se dau mai multe mosii din cele luate dela EA-

zeppa, ca gi altor boieri care-1 urmasera pe domnul

'moldovean printre care era ci Neculce. Cantemik mult

a sperat ca se va reIntoarce in Vara qi deaceea sta

mai mult in Udraina. Tamil insa 1-a chemat la Peters-

burg, cu gandul sa_1 faca sa colaboreze la ridicarea

culturei in Rusia, prin vastele sale cunogti4e.

EgalIm12102212121.=112. Terminand-o rau

cu Turcii, Petru s'a gandit ea se Intoarca iar con-

tra Suediei. El a dat o proclamatie In care spune ca

ce a obVinut dela Suedeziore o mai mare valoare de-

cat cele ce a pierdut in urma razboiului, in care a

fost infrint de Turd.. Pierderea Azovului nu era foam-

www.dacoromanica.ro

Page 421: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

422

te mare, spune el, fiindca gi aga acesta era un port

la o mare inchisa, pe cata vreme cucerirea Varmutilca

Balticei dela Suedezi,. "deschideau perspective mult

mai largi. In adevar, Rugii au reugit ea despoaie pe

Suedezii de ultimele for stapaniri pe care Varul be

ravnea.

Carol al XIIlea care era la Bender, s'a su

parat rau pe Vizirul care iLcheiase o asemenea pace

cu Rugii. Cand 1a vizitat pe acesta, Carol a facut

in aga fel incat alunecand ia sfagiat cu pintenii

haina lungs in care deobiceiu erau ImbracaVi Vizirli

turci. Astfel suedezul a ajuns ea se certe gi cu Tur-

cii, care primeau dela el scrisori in torment drae

tici. In cele din urma Turcii plictisiVi, au hotarit

sa-1 goneasca din Vara. Carol ins& nla vrut ea piece

gi cu acest prilej s'a Intamplat un fapt aproape co

mic, caci cand Turcii s'au due sa-1 Ia pe el qi pe

cei caViva suedezi ce-1 intovarageau, Carol s'a be

ricadat in casa cei fusese data la VarniVa, ci

ceput cu cei zece oameni ai lui dinauntru sa traga

- -

www.dacoromanica.ro

Page 422: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 423 -

111-;Turci. Au fost insA dezarmaVi gi dupA ce au fost

legaVi, Turcii i-au transportat pe toti din grupul

ce venise cu Carol, la graniVA, de undo Carol trecu

in Germania, unde mai erau cAteva mica posesiuni sue-

deze. Dar dupA pierderea Pomeraniei luate de Prusien4

Carol XII Incepe un rIzboiu cu Norvegia gi este ucis

la asediul unei cetAti (1718).

In 1715 Petru se duce In Franta qi este primit

la curtea din Versailles de Ludovic al XV-104 sau mai

bine de regentul FranVei, Filip de Orldans, cAci re-

gele era minor (5 ani). Dar gi la curtea franceed Pe-

tru da dovada de lipsA de etichetA, ridicAnd cu en-

tuziasm.ln braVe gi sArutAnd pe micul rege francez.In

timpul acesta izbucni tin nou rAzboiu. Austriecii,ca-

re tocmai terminasera luptele en FranVa,se intorc

acum contra Turcilor, Carol al VI-lea, cel care era

sA fie rege in Spania eieschise razbolul cu Sultanul,

rdzboiu ce se terming cu pacea dela Passarowitz ,(171

Prin aceaetA pace, Turcii care fuseserd infrinVf

pierdurA Oltenia care astfel deveni austriacApdes-

pArtindu-se de rftlz.;enia precum, fi Banatul. Yi Rusia

www.dacoromanica.ro

Page 423: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

wiremmmTTT, 114: rte ca 'Petru nu terminase

lupta cu Suedezli, fie ca se tames de B boa, infrInm

sere dirt partea Turcilot, la Invitatia de a bipta

contra acestora, Petru a-datpn raspuns negatilts

Dupl. moartea lui Carol al XII..10a, t4gboittl_

cu Suedezli mai tine vreo trei ant si apoi In 172.

se inchee pacea la Nystadt in MUgdids Pfib menet&

pace Rusia renunta la o- parte din cuceriri, Oi atu -

me la Finlanda care rgana thigaezilor. fn aohimb,

castigau tetonia, Livonia, Ingria qi Garella, Ruaia

asiguraindu-si astral ut tinut foarte Inting la Bali.

tica. Polonia t is sa se multumgaaog numai ou

faptul 04 4i-a pastrat:indeperdenta. In urn* demi-

luctui tarul Isi face o intrarg triUmfall In ca -

pitula sa Petersburg cu:z-petreceri extraordinare, la

care a participat.si Ditltrie Cant emir.

Petru deacum be-intituleazi "Imparat*, awl

i se pArea ca termenul de goAdar eau mare cneaz,

on tar (care nu e aitceva decat ajar) nu cuprin.

deau noua lui eituatie.

Pizbotul;ckrerzia (17221. Ultimul rAzboiti.

tai

www.dacoromanica.ro

Page 424: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

ai i Nteu eel Mare a font in 1722-3, purtat in

66fiiii fersidi, dorind al la regiunea din gpropierea

Varmutilor Caspicei. Centrul luptelor a fast in re-

iunile bertend,. pe bt.Caspiol,

Atunci a Post cucerit oravul bakiTiare a de-

venit until din izvoarele de bogaVie ale Rusiei,dato-

it ce se gasevte in regiunea sa.

La oneastA expediVie a lust parte Dimitrie

Cantemir, A Post duel ci o tipografie amlulanta in

care se tipareau proclamatille date de tar ci facute

in limba locuitorilor de invaVatul Cantemir. Fostul

down moldovean, a lasat interesante note geografice

despre aceste regiuni, note in care sunt pomenite "vi

inscripVille pe care le-.a Intalnit in regiunea mun-

Vilor Caucaz. Tot atunci a aparut la Moscova o carte

a lui Cantemir despre

Expeditia s'a terminat cu bine pentru tar.

Cantemir n'a vazut sfarvitul expediViei, caci Imbol-

navindu-se a trebuit sa se Intoarca la o movie a sa.

In August 1723 Cantemir moare in Rusia, faro.

ca sa.mai poet& reveni In Vara sa. Petru nu supravie-

oracului

petrolului

0.

"Sistema religiei mahonedane."

www.dacoromanica.ro

Page 425: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 426 -

tuegte decat doi ani lui Cantemir, moare gi el in

1725. Petru a fost casatorit prima data cu Eudoxia

Feodorovna, cu cave avu 3 copii: un fiu Alexie,care

moare in chip misterios gi doua fete: Ana gi Elisa-

betha. In timpul expediViei dela Prut, el avea o fe

mee ce-1 insotea, anume Ecaterina, o livoniana foar-

te frumoasa, cu care nu era casatorit, dar pe care

a dat-o drept Varina. rusese amanta lui Mencicov,ca,

re o gasise in timpul expediViei contra Suedezilor,

ql la care vazand-o Petru, o lua la sine. Ecaterina

a luat un rol aga de mare in sufletul tarului, ce a-

ceasta a facut-o chiar mogtenirea sa la tron, dupe

ce a facut-o imparateasa.

Dupa moartea lui Ecaterina a gi fost aleasa

tarina gi a domnit sub numsle de Ecaterina I.

---000----

www.dacoromanica.ro

Page 426: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

427

Prelegorea XXVI-a

Lund 21 Martie 1934

Peformtle lui Petru cel Mare

Caracterul general al Reformelor. DupA ce am

vizut politica externs a lui Petru cel Mare qi impre-

jurArile prim care Rusia, du/A atatea veacuri, a iz-

butit ski -01 asigure o legire la mare, ramfine acum ea

vedem politica lui din punctul de vedere.intern.Cu

alte cuvinte ea arfitfim acum reformele lui Petru cel

Mare.

Pentru aceasta trebue ea Vinem seama de anumi-

te considerente epeciale care etplica aceste reform.

Spuneam ca in vremea lui Alexie qi Nod= s'a

inceput influenVa apuseanA sfi se exercite qi asupra

Rueiei. Nu trebue sfi credem ca anume personalitfiti,

fie ele °Pica de marl, pot schimba numai cu propria

for for fate unul stat, aca cum s'a epus de cAtre

- -

www.dacoromanica.ro

Page 427: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 428 -

unii ca. a facut Petru cel Mare cu Rusia. Schimbarile

nu pot fi facute cleat numai atunci cand societatea

simte nevoia lor, cand ele suet cerute de imprejurari.

Cu alts cuvinte Rusia era mai dinainte coapta pentru

schimbarile care au devenit mai necesare pe vremea

lui Petru. Pe de alta parte, cultures din Apus trebuia

sa patrunda gi in Varile din Rasarit, caci ajunsese

la o mare desvoltare, spre pilda In Frzn-Va cultura

occidentului era at8t de inaintata, Inca nu putea

sa nu depageasca hotarele stramte ale unui stat

Si se 154easca gi la celelalte. Nu insist aici cum

a venit in Rusia aceasta cultura apuseana, act am

facut-o acolo unde i-a fost locul.

Nu dela inceputul domniei Petru a cautat sd

Mc& ref orma introduce cultura apuseana In Ru-

sia. Faptele au venit pe rand, dupa cum s'a simVit

nevoie de ele ci trebue sa adaogAm ca influenVa cul

turii apusene a venit gi prin faptele intamplate in

insagi domnia lui Petru, mai ales prin seria de raz-

boaie, tale dintaiu care s'au terminat cu pacea dela

Xarlowitz, dupa care urmcaza razboiul Nordic care a

si

$i sa

www.dacoromanica.ro

Page 428: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 429 -

tinut mai puffin de 20 ani dupa aceea cu Turcii.

Domnia lui a fost o perioada de foarte marl tulbu-

rari razboinice. Daca ne gandim la faptul acesta,ne

dam seama ca Petru neavand o domnie linictita, n'a

putut sa stea sa faca pe incetul reformele pe care

le-a facut, din care cauza caracterul acestora se re-

sinte de imprejurarile in care au fost acute. bin

istoric rus Miliukov a facut o analiza a situatiei

economice de pe vremea lui Petru cel Ware, ca sa a-

rate ce legatura a fost intre starea economics. i re-

formele lui. Miliukov a constatat ca in vremea a-

ceasta eta cheltuit o energie foarte mare cu insem-

nate pierderi de oaeni cauzate de continuele raz-

boaie ale tarului. Pe langa aceasta, cheltuelile sta-

tului erau foarte marl, cu mult mai marl ca alte vre.

muri, iar mijloacele de acoperire a acestor cheltu-

eli erau cu totul insuficiente pentru o domnie, care

se vrea mare, dupa calapodul Apusului, deci cu cerin-

te extraDrdlnare,

Din cauza aceasta Petre a trebuit ea faca re-

forms, sa transforme cu totul vechea stare de lu

§i

www.dacoromanica.ro

Page 429: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 430 -

cruris pentru a avea veniturile ce-i trebuiau pen-

tru atingerea scopului sou. Abea In ultimii ani ai

domniei au fost facute unele reforme mai adAnci gi

mai chibzuite, cele dela inceputul domniei au fost

date o mare parte numai ca un fel de ordine, de cir-

culare, cativo functionarii de stat din anumite re -

giuni gi abea mai tdrziu erau extinse peste Intregul'

stat. Aga, spre exemplu, cdnd armata trebuia sä

mearga printr'o anumit& regiune pentru a ajunge la

locul destinat luptei cu dugmanul, Petru ordona re-

prezentantilor autorit4ilor statului din acea re-

glune sa is anumite easuri, care dovedindu-se buns

erau apoi aplicate pe intreaga tarn. Trebue el mai

adaog la aceasta un lucru gi anume caracteru

re 1-a facut sa invite Apusul. Petru cel Mare era un

om practic,am putea spun chiar utilitarist. Pentru

el chestiunile literare, cele sufletegti, cele de

ideOlogie nu aveau niciun rol.

S'a observat de catre unit istorici ca lere-

forMele bisericii Petru, de loc, nu a Vinut seama

luitca-

www.dacoromanica.ro

Page 430: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 431 -

dacii ele se potrivesc sau nu cu mistica reli4ioasa.

Aceasta misticii a Post tratata ca toate celelalte do-

menii in care a fficut el reforme, a pus-o pe acela§

piciom-eu reformele practice, spre exemplu cu cele

de ordin administrativ, ceeace evident nu se putea.

Deasemenea nu a foet un incurajator al beletristicei.

Caracterul practic al reformelor lui se simte pans §i.

in scrierile din vremea sa, flicute mai toate cu sea-

pul 4e a-i servi, de pilda lucrarile religioase eau

cele geografice, tiparite toate in scop de propagan-

In sfEirOt mai obsery faptul c& in reformele

Petru cel Mare, nu a cautat sa imite un singur

model. El a luat din toate parVile elite ceva, chiar

din Suedia, a clrei organizatie o imita in parte,pe

motivul ca as va putea sa inveVe cum s'o infring6

cu propriile etarme. Imita ci statele germane 0 fi-

revte i modelul tuturor statelor vremii, din Europa,

Franta lui Ludovic al XIV-lea, regale soare - numit

astfel fiindc6 din lumina curtii lui se adapau cu

toVii. Acesta a facut o eerie de reforme i a domnit

d a.

sale,

www.dacoromanica.ro

Page 431: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 432 -

abeolut grin excelenta. Ceea ce caracterizeaza dom-

nia lui LudoviP, este faptul ca el a vrut ett contra-

lizeze toate puterile statului TA papa lui, In capi-

tala statului, ceeace deoeebe9t@ WY44

-Tvul mediu, in care tendinVa era, din contra, Q doe-,

centralizarer 4 al doilea rand, in domeniul econo-

mic acum a fost aga numitul mercantilism, ',tin mer-

cantilism se inVolege o perioada de predeMitATTOOK

negoVului care este socotit ca eta mai 4e aeama din

tre toate veniturile statului gi de aceea trebue api-

pats

Cu alto eiNiPt# ae vpp da iprivilegii marl co-

mercian.O.lor, pe cure statul va ajuta In intre-

prinderile lor. Ptin urmare, In ,Aceasta epoca a mer-

cantilismului, se ridica burghezia, la adapostul pu-

terii statului,, Acest fapt a insemnat pentru unele

state un mare rau der pentru altele din contra un ma-

re bine.

Colbert ministrul lui Ludovic al XIIir-lea a

fost acela care a facut sd se nasal. in FranVa mercan-

tilismul.

aceas0-60

Ii

www.dacoromanica.ro

Page 432: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

433

In Rusia insa agricultura era aceea care se

gasea pe primul plan gi nu negoVul eau industria.Ou

toate acestea Petru n'a Vinut seama de aceasta gi el

a cautat sa aduca in reformele sale cele ce arataram

mai sus. In general reformele sale au izbutit,dar

fost gi unele pentru care deadreptul Rusia nu era

coapta gi nu aveau ce cautau in acest stat. Un exem

plu este acela pe care ni-1 da industria; Petru a

cautat sa faca fabrici aga cum vazuse el in Apus,dar

acestea au ramas deschise numai atata vreme cat a

trait el, indata de moartea sa, giau inchis portile.

Firegte ca Petru a urmat in conducerea poli

tic. a Statului, pe linia autocratismului inaintagim

for sai, astfel ca reformele ce a facut el nu trebue

sa ne faca sa credem ca au deschis poarta spre li

bertate a poporului aga cum era in Olanda sau An

glia, tars 2e care le vizitase. Din contra toate a

ceste reform au fost aga fel facute, Inca duceau

la mai deplina for intarire.

Aceste reforme au fost foarte multe discuta

Fasc. 28

a

www.dacoromanica.ro

Page 433: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

434

to, unii istorici leau lAudat, altii leau criti

cat, spundnd ca in Rusia era alt spirit decat cel

din Apus gi deci aducerea din Apus a spiritului a

cestor reform° gi a-1 impune Rusiei, era a sill un

popor sA$i schimbe nu numai manifeatArile, felul de

vieatA, dar insai sufletul. In special, aga zigii

slavo fill au fort aceea care au criticat foarte muit

pe Petru_cel Mare, spunAnd ca. Rusia era un stat de

vieata ortodoxil bizantini nepotrivit Apusului de

vieatA catolica eau protestanta.

R/forme;f3 s9ciale. Am ar6tat care a Post evo

lutia socialA a Rusiei gi spuneam atunci ca nobilii

nu izbutisera ea ajunga sA 51416ture puterea tarilor

niciodatAl cad pgmantul pe care it stApAneau cce

gtia in comparatie cu nobilii era cu mult mai in

tins, cum nu se intamplase in Apus, undo multi

dintre nobili aveau la un moment dat pamAnturi mai

intinse ca regale deci tariff totdeauna erau mai

puternici decat clasa aristocratica. Totugi puterea

for era destul de insemnata gi la inceputul domhiel

Romanovilor se vede o colaborare a ndbililor cu ta

aga

www.dacoromanica.ro

Page 434: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 435 -

rul la conduterea statului prin Zemski Sobor.Aceasta

adunare insa, n'a mai fost convocata chiar din vre -

mea lui Alexie gi pe vremea lui Petru gi mai putin

i mat importantii.

In vremea lui Petru eel Mare calitatea de no-.

bil nu mai era socotita dupe pamant; pentru ca sa

fii nobil, trebuia sa fii gi militar, cu alte cuvin-

te se lega boieria de militgrie, toti nobilii fiind

obligati sa face parte active din armata tarului. In

felul acesta nobilimea a ajuns gi mai mult la ordi-

nul tarului. Dar prin privilegiile date nobilimii,mo-

giile nu mai puteau fl supravegheate acum

la lucru de nobili, Varanii au fost lasati intro si-

tuaVie care pe incetul i-a dus la gerbie. Boierii in-

cepand sa-ri lucreze pamanturile cu acegti gerbi,s'au

transformat In boieri cu curte, adica boieri ce -ui

lucrat pIrOnturile cu alit oameni decat ei insKgi.

Mai erau Ins Varanii care-gi aveau pamanturile lor,

acegtia erau Varanii cu o singura carte sau adnedvor-

Ill ce-gi lucPau singuri pamantul, erau un fel de

mogneni. Astfel ca in vremea lui Petru eel Mare o

www.dacoromanica.ro

Page 435: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

436

mane parte din tgrani ajunsese in stare de gerbie,a

ga ca domnia lui cu toate reformele facute in loc sa

Imbunatateasca stares clasei de logsclin_contra a in

rautatito.

In sanul nobiltmil'acum, se face o distinctie.

Pe land. aces care se trageau'din vita de boieritmai

este acum o ndbilime de functie, alcatuita din aga

zigii dvorenici boieri de cue. Acegtia erau o

class de nobili creata de__ tart care astfel o putea

mart sau micgora gi Intrebui4a dupa propria sa vo

inta.

Tot in vremea lui PelEa_aal.r4ricercat

a se creea gi o claL.Latkurgbezi,

R9f9rme administrative. In ceeace privegte

administratia statului, ea a Post centralizvta It ma.

na tarului spre deosebire de vremurile primilor Ro

manovi, card administratia statului era mixtatadica

pe rang& functionari dela centru, erau ci din cei

10cali. Pe incetul aceasta administratie mixt6 a

Post Inlaturata ci inlocuita cu cea dela centru.

Acest lucru a fort filcut din motive du ordin econo

- -

www.dacoromanica.ro

Page 436: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-437 -

mic si cultural, casi imparVirea Puoiei pe Lubernti,

dealtfel, care aveau de scop sa aduca mai multe veni-

turi inlesnind fiscalitatea. Cu alto cuvinte, in pri-

mul rand organizatia administrative era o organizatic

fiscala si militara. La inceput numad in anumite r-

giuni a fost aplicata aceasta forma de organizare,'

apoi a fost extinsa la intreaga Vara.

La centru se gdseau doudsprezececoltgii,cbre

aproape corespund cu ministerele din vremea noastril,

cu deosebirea ca nu era un colegiu al cultelor, iar

eel al finanVelor nu era unitar ca ministerele de fi-

nanVe de azi, el era impartit in doutl, in eel al ve-

niturilor si cel al cheltuelilor. Deasemenea indu-

stria si comerVul erau separate. Peste toata aceastb

organizaVie se gasea un consilier format din nobili,

si care se numea senat - inlocuind vechea adunare a

boierilor, care corespundea cu divanul dela noi.Pin

tre membrii aceetui senat a fost qi Dimitrie Canto-

mir. ACeasta organizaVie centralists, care inlatura

puterea nobililor a avut marele merit, in ,primul

rand, ca a dat foarto multi bani lui Petru eel Flare.

www.dacoromanica.ro

Page 437: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 438 -

In ceeace privegte chestiunea organizdrii in-

dustriei, aceasta a Post mai slabd datoritd faptului

ca s'a cautat a se face fabriai ci a se introduce

deadreptul o vieati care nu corespundea cu nevoile

poporului rus. OrganizaVia aceasta fiind deci mai

mult artificiald n'a corespuns gi indata dup6 moar-

tea lui Petru fabricile gi-au inchis porVile. Tot a-

cum, ca in, FranVa gi in general ca in Apua, s'au

construit canale care legau intre ele mari1e ape a-

le Rusiei pentru a se ugura legatura intre regiuni.

Acel mercantilisnIdespre care am vorbit cd fusese

sustinut in Franta unde gdsise sprijinul lui Colbert

ministrul lui Ludovic al XIV-lea, a vf,oit Petru cel

Mare ca-1 aplice gi in Rusia.

Cultura., In ceeace rrivegte cultura,spuneam

ca din cauza spiritului practic al lui Petru cel Ma-

re, a foot mai slabd. Inspre sfdrgitul domniei lui,

Petru cel Mare , Leibniz filosof german, a scat o

vreiae in corespondenV6 cu tar.ul Rusiei gi a c6utat

convinga pe Petru ca rolul Rusiei este foarte

important, ea fiind o Varii acezatd intre loud lumi:

www.dacoromanica.ro

Page 438: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

439

'Europa gi Asia cu popoare de religie mahomedana sau

budista. Aceste crldinte necunoscute mai ales re

ligia Indiei in Europa ar putea fi studiate gi adu-

se la cunogtinta Europe nilor de cdtre Rugi,contri

buinduse astfel la imbogdtirea culturii. Acest lu

tru ar putea fi ncut foarte ugor prin expediVii

gtiintifice serioase trtmeee de Rugi in Asia. Indi

rect Leibnitz s'a interesat de cdratoriile lui Mi

lescu in Asia (China). In leeiturd cu aceasti idee

a lui Leibnitz, trebue sd spun ca au venit multi

germani la Noscova. Tot aceasta preocupare a fost

aceea care 1a ncut gi pe Dimitrie Cantemir sd

meargd spre Asia, fiind ales meLbru al Academiei

din Berlin, din al cdrei indemnuri a inceput sA

scrie lucrari cu privire la Orient. Be pare ca In

Rusia, Cantemir a gdsit mediul prielnic, pentru a

scrie multe din vestitele sale lucrdri, nascute din

vastele sale cunogtinVe despre Orient. In legAturA'

cu *coast Orient s'a apucat el sti aerie o istorie a

imperiului otoman (Istoria cregterii gi desc.curtlt

etemans) gi ore asupra religiei mahomedane (alatgrs

www.dacoromanica.ro

Page 439: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 440 -

relIPAel mahomedane), cuprinzand intreaga vieaVA a ma-

homedanismului, lucruri pe care avusese prilejul sa

le cunoasca, din vreruea cand fusese la Constantinopol.

Sistema religiei mahomedane de Cantemir fu tiparita

din ordinul lui Petru cel Mare cu scop de propaganda,

cu prilejul expediViunei in Persia la 1722.

Petru cel Mare vroia mai inta'll sa cunoasca

vieaVa popoarelor din Orient, pe care dorea sa le cu-

cereasca pentru ca sa tie cum sa le ca§tige. Pentru

aceasta fusese luat Dimitrie Cantemir in expeditia

lui Petru depe coastele Caspicei. Deci tot din moti-

vul practic, caracteristica generals de altfel a In-

tregei opere a lui Petru cel Mare - a pus Varul Ru-

siel pe Cantemir sa scrie lucrLri. Acest lucru se ve-

de nu numai in legatura cu lucrarile lui Cantemir, ci

cu ale altora. Aqa de pilda, din cartea scrisa in

itelieneLete pela 1600, a lui "auro Orbini "Despre

slavi" , se vede cum din scopuri de propaganda, din

motive practice care serveasca luita foot tradu-

&in ruseqte. Acet Mauro Orbini era din Ragusa siscrisese cartea sa cox poste un veac inaintepe Petru

qi

s'.1-1

www.dacoromanica.ro

Page 440: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

441

cel Mare. Ea avea un caracter fantastic gi cauta sa

arate ca Slavii nici mai mult nici mai putin, sunt

autochtoni in Balcani fiind urmagi ai Illirilor gi

Thracilor. Petru a pus deci sA se traduca aceasta

carte, fiindca ideile din ea serveaa din punctul de

vedere al politicei sale extern, ideea panslavista.

Lucrarea aceasta, va amintesc in treacdt,

fost luatA in ris de Dimitrie Cantemir.

yi Coranul a fost tradus in rusecte de un a

gent al Rusiei la Constantinopol, anure Petru Tolstoi.

Pentru cercetarile gtiinVifice, s'a gAndit Pe

tru sa deschida gi o Academie. Luase ca model de or

ganizara pe cea din Franta, dar n'a apucat ea o vadA

deschizAnduse, act a murit, lucrul acesta facAndu

se dupa moartea lui. Tot acum s'au adus gi unele nodi-

ficari alfabetului intrebuinVat din cel bicericesc ci

rilic, facAnduse eel numit graidaneki, adica civil,

care acum a mai fost intrucdtva simplificat de bolp.

vici.

Deasemenea s'a hotdrit ca in locul cifrelor

slave sA se introduce cele arabe.

a

www.dacoromanica.ro

Page 441: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

442

It domeniul calendaristicei, cum am mai spus,

s'a Mut o modificare dupe.. Occident in sensul ca anti

sA se numeascA dela Hristos gi inceputul analui

fie la 1 Ianuarie, aplicAnduse aceasta reforma pri

ma data in anul 1699. In privinVa justificarii acee

tei reforme s'a spus ca ea trebue fricutA, fiindcA

aunt o multime de popoare In ftropa care o au gi se

citeazA o eerie din aceste popoare, printre care sun

tem gi not pomenitiocu toate ca de fapt in vremea a-

ceasta la not nu era incA aceastd reformA.

In vremea lui Petru cel Mare, de fapt o lite

raturii ruseasca n'a existat, in sensul beletristic.A

foe o literature in limba Winalin care limbo ui -a

scris gi Cantemir lucrArile, ca gi alte lucrari

Vince.

Este cred inutil sA mai arrtt introducerea obi,

ceiurilor din Apusul pe care tarul a tinut sat imi

te din mate puncte de vedere. A trebuit aproape cu

forta sd fie impuse obiceiurile acectea care erau rau

primite de supugii sal. Se povestegte ca ordonand ca

boierii sal sl-$i rad& barbile, cum unit nu vrofau,

- -

ea

gtiin.

www.dacoromanica.ro

Page 442: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 443 -

a intrat chiar el Varul in sfat gi a fIcut aceasta.

Nici InvgVatul dome al Moldovei, Cantemir - care n'a.

agteptat ca Varul ea ving gi lit el cu briciul n'a

fost scutit de ordinul impgrAtesc.

Biserlca. Este interesanta de amintit gi ches-

tiunea bisericeascg ce se ivise in timpul domniei

lui. La Inceputul domniei sale, Patriarh al Rusiei

fusese Adrian, Acosta moare la 1700. Cum in vremea

pastoritului eau, Adrian avusese o foarte mare auto-

ritate in Rusia, Petru nu a indrgznit sa intre in

conflict cu el, amestecandu-se in cele bisericegti.

Dealtfel era gi indatorat, awl, cum am spus, cu pri-

lejul conflictului lui Petru cu sora sa Sofia,neiD-

Velegere care i-a adus tronul, Patriarhul Adrian a

fost acela care a recut ca balanVa victoriei sa in-

cline citre Petru, trecand de partea lui. ru s'a a-

mestecat deci ci din recunogtinVg. Duper moartea lui

Adrian insg, Petru a traginat alegerea altuia ci pen-

trues scaunul sa nu fie vacant a numit un vicar, un

locViitor al Patriarhului, in persoana lui Stefan

Ivoraky. Acesta era fostul rector al Academiei din

-

www.dacoromanica.ro

Page 443: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

Kiev, dare a.junsese intaiu mitropolit la Kiev, dupd

care fu adus in postul de vicar ale bisericilor ru-

segti de Petru. Prin alegerea lui in acest poet,cu-

rentul Kievtan Invinsese deci in lupta ce se deschi-

sese intro clerul din Kiev sustingtorul culturii Oc-

cidentale gi a introducerii limbii latine ci clerul

vechii tradiVii rusegti. Cei care se opuneau reforme-

lor au fost inlaturati gi au fost adugi cei cu pregim.

tire occidentals. intamplat ca Stefan n'a mai

fost la moment dat socotit de Petru ca un om prea in-

Velegator al reformelor lui gi s' au lilt neinVele -

geri. Se ivise scum ci un curent nou, pe langa cel

dela Kiev care se ndscuse sub influenta catolicismu-

lui. 0 eerie de prelati care invaVaserd in Germania,

Vara protestantal au pornit acest nou cure.at simpati-

zant al protestantismului.

In fruntea acestora se afla un om care a

ctiut sa-1 cagtige pe Petru cel Vitae, anume Teofan

Procopovici, autor al unei carti mRegvlamentul ecle-

jAastic" , In care propunea tarului sa desfilateze

pur ci simplu functia erarhica de Patrlarh, caci tot-

- 444 -

S'a

www.dacoromanica.ro

Page 444: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

445

deauna Patriarhul este un pericol pentru tar, putiind

oriand sa se ridice contra lui. S4 fie in fruntea

biseritg in locul acestuia, o adunare care sa aibe

conducerea treburilor religioase: qi In adevgr se in-spqn.

nevoie/catroduee adunarea numtta "Sind" Nu Lai e

odatg Cu. aceasta reformat clericii greci sunt opriti

sa mai vinkii Rusts. Contra lui Procopovici se ridi-

acuzaVii gi apare chiar un pamflet al lui Dimitrie

Cantemir contra lui (socotindu-1 ca critic, prote

stant).dorea

In problema religioasa Petru cel Mare AI faca

o reforma care as -1 serveaeci pe el, tratgnd lucru

rile ca pe cele de ordin administrativ spre pildat

n'a caUtat deloc pa patrunda mai adanc lucrurile gi

din cauza aceasta n'a reuqit.

In general, In vremea domniei lui cur t'oate re-

formele ce a facut, situatia Varanilor nu a fost

bunatiVitg, cu nimic, din contra et au devenit In cea

mai d&e k),,rte gerbi.Reformele occidentals auattni

nutai clasa nobililor gi fiinctionarklorgad&ncinA deo-

sebirea dintre ele gi popor.

---000---

ca

fm-

.

www.dacoromanica.ro

Page 445: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

446 --

pre2e42ea XXVII-a

nercuri, 23 Martke 193q

14wasi; lui Petre cel Mare

Familia lui Zetre eel Mare% In lectiunea de

azi vom vorbi despre urmaqii lui Petru cel Mare pang .

la domnia Bcaterinei a IIa, adice. de o epoca ce se

.intinde dela moartea lui Petru, 1725 pane. la 1762

card Bcaterina a IIa se ;Arca pe trop, cam vreo 37

de ani.

In aceastg perioada de aproape patru decenii,

au fost nu mai putin de gease stap5nitori al Rusiei,

care insti n'au mootenit dip tat in fiu tronuloci ei

au fost, cand dintr'o ramura, ,cand dintr'alta a Ro-

manovilor. Bete o epoc& ce 0i din punct de vedere

genealogic este foarte complicate.. Inainte Ins. de

a trece la expunerea faptelor, ea facem un tablou

genealogic, care ne va inlesni mai mult cele ce vent

explica.

-

www.dacoromanica.ro

Page 446: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

Vi aduceti aminte ca. Petru cand s'a suit pe

trop, a avut un frate cu care a domnit in tovaticie

sub tutela Sofiei, anume Ivan, care a murit de tang.ltau amandoi fiii lui Alexia, Petru din a doua cg-

slitorie, Ivan care cronologic era al V-lea cu acest

nume pe tronul Rusiei, era din prima casatorie.Ivan

al V-lea a fost gi el cds4torit avAnd din aceasta

cksItorie doll fete pe Ana gi pe Catarina care prin

casatorie, s'a numit Catarina de Meklenburg. Aceasta

a avut la randu-i o filet Ana, care a fost mama la

Ivan ce s'a intitulat ea tar Ivan al VI-lea.

SI trecem acum la spita lui Petru. El a fost

casatorit de dotal ori. Din prima ciislitorie cu Budo-

xia de care s'a despdrtit gi a trimis-o la o m&na-

stire,a avut trei copii: un fiu Alexia - mort inain-

te de tatiil ata -, care a avut gi el la randu-i un

fiu Petru al /I-lea ca tar, gi doua fete pe Ana,ma-

ma lui Petru al II-lea gi pe Elisabeta. Dintre a-

cegti membri ai familial Bomanovilor din ramura lui

Ivan al V -lea deoparte gi.a lui Petru .ale cealalta,

s'au ales urmagii la trop ai lui Petru cel Mare.Nu-

- 447 -

www.dacoromanica.ro

Page 447: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 448 -

mai o singura excepVie a intervenit; domnia.Mcateri-

nei a I-a care nu faces parte din aceast& familia de-

cat prin casatoria ei cu Petru cel Mare.

Cronologicecte iata can In eel 37. ant ce s'au

scurs dela Petru la Ecaterina a II-a, s'au Inqiruit

domniile acestora. Dupes Petru eel Mare a urmat s-

td Btaterkpa I-a;soVia lui, 1725-1727, apoi dupes ea,

Petru a1 II -lea fiul lui Alexia, la rgndul lui fiu al

lui Petru eel Mare, 1727-1730, dupe acesta vine la_

conducere un membru din familia lui Ivan al Ir-lee, a-

num filea lui Ai Tyanovna (dupe numele tatalui)

1730-1740. La moartea ei tronul /liana tot unui mem-

bru al aceetei ramuri lui Ivan al Vi-lea copilul Anei

Ma a Caterinei de Mekienburg urmace a lui Ivan al

V-lea, deci sores cu Ana Ivanovna, Ivan al VI-lea a

domnit numai un an 1740-1741. Deacum tronul trece iar

in ramura lui Petru cel Mare, la fiica lui niaabet4

Petrovm4 care a domnit Intre 1741-1761 ci se conti-

nig tot in aceasta ramura cu Petru al III-lea fiul

Aneipflica lui Petru eel Hare, deci nepot al Eliaabe-

tei,domnind Intre anti 1761-1762. Si prezentk acum

www.dacoromanica.ro

Page 448: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

449

acest tablou gi schematic pentru a putea fi si mai

bine ii4eles, sublibild pe cei care au domnit:

Alexia

Ivan al Va Petru I cel Eudoxia (primanara soVie trimisg

Ana Catarina \la mangstire)'730 -1740) de Mack

lembug Ecaterina Ia (m-e)

1725 7)Alexia Ana Eli abets

AnaPetru al Fetru al I1 leaIL:lea t1761-1f/"62)

(1727-1730)

Ivan al Vilea(I740 1j41)

Am socotit necesar sg. dau aceste schl4e atat

cea genealogicg si cea cronologica pentru mai depli

na intelegere a istoriei Rusiei, care in epoca acea.

sta, este deosebit de incurcatg.

MiNtInArea lui Petra cel pare. Toatg vieaVa

lui Petru a dorit sä aibe un fiu care sgi rgmand

urmasi, deaceea s'a si cgsgtorit a doua spare:, farg

rezultat insg. 21 avusese un fiu pe Alexia, dar

Fasc. 29

- -

\ (

-

___----

I

www.dacoromanica.ro

Page 449: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 450 -

acesta fusese creecut de mama sa, Budoxia, intreun

spirit cucernic, intr'un mediu bizantin, bisericesc

gi conservator gi deaceea el ram6sese neinVelegator

faVIL de reformele tat .lui eau. Petru cel Mare,care

pda acum nu se ocupase de educaVia fiului eau,obser

va acest lucre, dar prea tarziu pentru a mai indrep.

ta ceva. Totugi el incera sa occidentalizeze pe

fiul eau, dar rezultatul a foot ca a intdmpinat o

vie rezistenta care a ajuns nu peste multa vreme la

dugmanie. Alexie a preferat 85. fuei din Rusia dealt

sa cedeze reformelor statului facute de tatal eau.

Dupfi ce fusese la Neapole, Alexie fu Prins in 1715,

arestat gi inchis intr'un castel.

Adus in Vara, a fost judecat, gi fiind soco-

tit nedemn de a fi fdcut urmag al lui Petru, fu arun

cat la inchisoare, unde in imprejurari misterioare

a fost omorit. In felul acesta urmag direct in 11-

nie bdrbilteasca nu-i ramasese lui Petru I. Am fi

trebuit sa fie Petru fiul lui Alexie, dar era mic.

Obsedat de a avea un fiu, Petru cel Mare a avut-

chiar o intriga cu fiica lui Dimitrie Cantemir,Maria,

www.dacoromanica.ro

Page 450: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 451 -

0 femee foarte inteligenta vi cults, caruia Petru i-a

promis cE,k, o va lua in casatorie, daca_i va face un

baiat, pe care 1-ar face unmay. Lucrurile nu s' au im-

plinit vi aceasta datorita vi interventiei Ebateri-

,.

nei, care nu putea sa cu ochi buni legatura ta-

rului cu moldoveanca. Maria Cantemir fu Indata in16-

turata dela curte. Petru in cele din urma recunoscu

urmave pe sotia sa de a doua, Ecaterina, pe care in

cauza unor neintelegeri ivite vi de teams, de a nu a-

junge la tron oameni care hu le conveneau, nobilii au

recunoscut -o vi ei, alegand-o taring.

Ecaterina I (1725-1727). In felul acesta,dato-

rita imprejurarilor, livoniana prinsa in rasboiu Inca

de pe vremea luptelor cu Cuedezii, ajunge taring a

Rusiei, pentru prima data o femeie purtand adest

titlu in statul rusesc, Sofia sau sora lui Petru ca-

re condusese frinele statulUi in vremea minoratului

fratilor sai, fusese numai un fel de regenta, nu ta-

rind. Domnia Ecaterinei I a fost insd de scurta dura-

ta. NUmai de doi ani - 1725-1727. In timpul ei a con-

due de fapt favoritul sau, Mencicov.

www.dacoromanica.ro

Page 451: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

452

Petra II (1227-1730). Dup1 moartea el tronul

a ramas fiului lui Alexia, Petru al TIlea,nepotul

lui Petru I (1727-30) care fiind foarte tAmAr, tot

Mencicov a ramas la conducerea statului.CirAnd Iasi

s'a debarasat de tutela acestuia, Cu toate ca atunci

cAnd s'a suit pe tron nu avea dcc&t 14 anii, In jurul

scaunului eau se teseau fel de fel de intrigfirl in

fra boieri, care tots doreau conducerea. toti "doreau

sA albe influents mai mare. -Intro col mai puternici

era familia Dolgoruki, datoritA cAreia Mencicov este

inaturat, luAnduise megiile gi privileglile cl.

fiind exilat in Siberia. Familia Dolgoruki is in mai.

nile ei puterea gi dorind sI-1 lege pe tar de Intere

sole ei, cautfi sA-1 cAstitoreasca cu o fat& a lor,11

cAnduse chiar logodna. Planurile acestel familil

n'au reugit insa, fiindcA cu prilejul savArgirli ce

remonial aruncArii crucii in AIDA la BoboteazA,ta

rul a rAcit /Au si curAnd a gi murit, stingAnduse

astfel linia bArbliteascA a lui Petru cel Mare. Dupft

moartea lui urml la tron cealalta ramurA din Ivan al

V lea. Urma sA se fact" Ins o alegere gi eel care

- -

www.dacoromanica.ro

Page 452: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 453

trebuiau sa o fact erau boierii. Ei au cEutat cu a-

cest prilej sa-qi mAreascri puterile clasei lor, cfipfi-

tfind mai de vole mai de nevoie, o parte din drepturi-

le pierdute, dela cel pe care aveau e6-1 aleaggi. Au

Mut un fel de "pacta conventa" polonezA, &die& un

fel de tratate in care se arfitau punctele ti privile-

giile pe care noul ales trebuia sa be respecte prin

jurfimant. Nu se mai vfizuse pane acum in Rusia aka ce-

va.

Propuneau nobili prin acest pact, ca deacum sa

se aleagl din mijlocul for un inalt consiliu cu aju-

torul cfiruia Varul sa conduce. Tarul nu mai avea

dreptul sa Thal ce vrea, ci trebuia sa tine seama de

sfatul acestui consiliu. Deasemenea nu mai avea drep-

tul s& condamne sau 86 scoatil din functia for pe no-

bill, fAri avizul consiliului, etc. Dupfice au Mout

acest pact ei propun domnia atilt Anei cat Elisa-

betel ficele lui Petru I, dar ele n' au primit 86-§1

is asemenea angajamente.

Ana Ivanovna 01730-1740). In cele din urmfi a

font aleasa in 1750 Ana flica lui Ivan al VAaleardupfi

-

qi

www.dacoromanica.ro

Page 453: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

454.

care s'a gi numit Ana Ivanovna care a domnit pana la

1740. Eta o fiinVa foarte frumoasg, cu o fire energia

gi destul de inteligentii, reugind ugor sä se scuture

de jugul impus de nobilime la alegerea ei. Vumal la

un an dupA alegere, a gi reucit sa restabileasca au

toritatea tarului. Procedeul a fost simplu pentru a

scapa de consiliul nobilimii. A convocat intro sale

acest consiliu gi pe neagteptate s'au deschis nigte

uci alliturate ale unei alte sail, in care se gaseau

multi membrii ai nobilimii mica. Ea a Intrebat daca

cele ce au foet puse in pacta pe care a trebuit sti ju-

re erau facute cu voia gi adeziunea tutulor gi mem

brii nobilimii mici au inceput sa strige ca nu.Aiunci

Ana s'a prefacut ca este foarte indignata de fapta no-

bilimei marl, care ii ingelase buna credint6.

Din cauza aceasta ea socoate ca nu mai este 0

bligata cu nimic faVa de juramfinta prestat;pe motiv

ca nobilii insagi o fdcuserg sift jure pe lucruri false,

deoarece ea jurase in credinta ca privileGille cerute

in partaerau dorinta tutulor,- cand In realitate nu

erauill In felul acesta jucand o inteligenta comedie,

www.dacoromanica.ro

Page 454: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 455 -

Ana soap& de tutela nobililor. Se pare ea dintre no-

bilii care au sfatuit-o cum s& scape de autoritatea

impus6 ei de nobili, au fost pi urmapii lui Cantemir,

in special Antioh. Familia for cazuse In disgratie

catre sfarpitul domniei lui Petru cel Mare pi in tim-

pul domniei urmapilor lui imediati, in care vrempsta

se retrasese 1Romopie departe de curtea Varilor.Acum

s'au intors la curte. Antioh era un om foarte

invatat, scriitor distins, a fost trimis ambaeador al

Rusiei la Paris, unde avand manier& occidental& pi

cunoscand mai multe limbi, a Mout impreeie deosebit&.

Ana in domnia pe care a avut-o (1730-1740) e'a

inconjurat mai mult de Germani. Mai tati principii

rupi erau casatoriti cu principese germane pi invers.

Aceast& situatie a produs proteste din partea Rupilor

care se vedeau invadati pi condupi de straini. Cu toa-

te scaderile politicei interne, domnia Anei e Insem-

prin doua razboaie.

Col dintalu a fost purtat pentru succesiunea

Poloniei cel de al doilea cu Turcii. Cel pentru suc-

cesiumegi,Polonlei, s'a intamplat astfel:

insd,

nat&

www.dacoromanica.ro

Page 455: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 456 4--

VA aduceV1 aminte cfi Petru cel Mare reugise

sa repux In tron pe August al 11-lea. DupA moartea

acegtuia (1733) se punea iaragLaeigla_2roblema ca-

re educes mereu nesfargite certuri gi-meintelegulf

pentru alegerea urmagului.

Alegerea aceasta a unui urmag al lui August

al II-lea, era Ina. de foarte mare important) pentru

Rueia, care nu intelegea deloc piarda influen-

ta ce c5pAtase"asupra treburilor Polonlei. Dieta po-_

lona dupes multe dezbateri, hotarggte s6-1 aleaga pe

Stanislas Leszczynski, cel care fusee impus Poloni-

lor de Carol al X1I-lea, dar care fusese ftgonit de

antipatia nobililor ce vedeau in el un rege adus de

gi de Petru cel Mare. Era un om foarte Ma-

tins si invatat. Se refugiagaU.Zrapitar.in.pwincia

Lorena, iar fiica lui Maria core era foarte frumoasa,

a ajuns reginA a Frantei prin casAtoria cu Ludovic al

177-lea, ceeace facu sa creased prestigiul lui Sta-

tislas in octal Polonilor, care socoteau 06 prin ale-

t;area lui se asigurau de sprijinul Franteis Aceastii

aleGere DU putea 0A.S.anying-augilor, ctici Stanislas

strAini,

sA-$i

1

www.dacoromanica.ro

Page 456: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-457

doar fusese adversarul for gi de aceea Rusia a spri

jinit pe fiul lui August al IIlea, care ca rage s'a

numit August al IIIlea. In timp ce Stanislas e pri

mit cu pompa gi intra in triumf in Vargovia,genera-

lul MUnich este trimis cu armata de Rugi sa-1 alun

ge. Armata ruseasca reugegte sa-1 inlature pe Sta

nislas, caci Franta fiind prey departe nu putea sa-1

ajute. Stanislas LeszcZinski vazAnd ca ajutorul

francez intarzie s'a retras mai intdiu in oragul

Danzig, agezat la varsarea Vistulei In Baltica.Aici

a fost asediat de armata ruseasca care in cele din

urma a reugit sa is oragul, Stanislas insa s'a im

barcat pe o corabie franceza gi a plecat iar in

Franta, unde a gi murit. Dar cu aceasta nu s'a ter

minat conflictul, caci au intervenit Austriecii ca

re au lust partea lui August izbucnind astfel raz

boiul cu Framta impotriva careia Austriecii luptau

ac um aliati Cu Rugii.

In 1735 o armata ruseasca strabate prin Po

Ionia gi apoi prin Germania, ajungand p4na la Hei

delberg. Dar un conflict intre armata ruse §i cea

-

www.dacoromanica.ro

Page 457: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-458 -

franceza, nu s'a a.juns, .caci s'a incheiat pacea.Lore-

na este data de Franta lui Stanislas, iar August al

III-lea a ramas rege in Polonia, influents. Rusiei

mentinandu-se deci gi deacum Inainte asupra Polonilor:

Razboil0. austro-ruso-turc. Din acest razboiu,

ca o urmare a lui nascut un al doilea, de data a-

ceasta cu Turcii. Francezii facusera interventie la

Constantinopol ca Turcii sa sustind pe Stanielas4i

pe motivul acesta, in 1736-39 se incepe lupta.Austrie-

cii gi acum sukit aliatii ai Rugilor care comandati

tot de Manich, ataca Azovul pierdut prin paces dela

Prutriupgi infringerea dela Stanilegti. Azovul este

cucerit gi este atacat gi istmul Perekof ce leaga

Crimeea de Europa. Armatele rusecti au avant in

Crimeea sediul Tatarilor ci al hanului for este

cucerit. Abea in 1739 Rugii care igi pastrasera gar-

nizoana in Polonia se hotarise sa atace pe Turci in

Principate. Munich intrd in Moldova gi ataca Hotinul.

Se observes ca hotarele nu erau aparate de Moldoveni.

Turcii dupes tradarea lui Cdntemir se hotdrira sa

transform° Hotinul in riia, ca sa fie un punct de

s'a

ci

www.dacoromanica.ro

Page 458: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-459 -

sprijin contra vecinilor. Ariata ruse ins& le-a cu-

cerlt dupit lupta dela Staincenl nn sat in apropierea

Botinului. Prin victoria aceasta stapanirea Moldovei

era deschisa Rugilor. Inca din anti precedent', se a-

rata simpatia Moldovenilor cu Rusia.

0 ides nationals este de observat ca nu exi-

sta, dar acum ideea religioasa Linea loc de idee po-

litica. Poarte multi boieri a' au declarat in favoa-

rea Rugilor.

In vremea aceasta era down in Moldova Grigore

. Ghica, un albanez de origins care acum domnea pen-

tru a doua card. Inca din 1737 se trimisesera ccri-

sori tarinei atat de Moldoveni cat gi de Munteni,

pentru a fi luati sub obladuirea ei. Din Bucuregti

boierii cereau tarinei sa villa in tare gi sa-i scape

de Turci. Multi dintre Moldoveni au format cete ar-

mate care au trecut Indata in armata lui MUnich,Din

jurnalul lui Which - scris in limba franceza gi a-

cum publicat in colectia HUrmuzaki ca gi din cro-

nica lui Neculce, contemporan cu faptele acestea,so

www.dacoromanica.ro

Page 459: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

460

vede clar entuziasmul cu care au Post primiti Rugii

in Moldova. Printre partizanii de frunte al Rugilor

In Moldova, se numara insugi mitropolitul Moldovei

Antonie,care ia binecuvantat &Ind au venit la nos.

In armata lui Munich se mai aflau Moldoveni,dintre

aceea care se stabilisers in Rusia °data cu fuga lui

Cantemir din Moldova. Odat6 cu Cantemir venisera in

Rusia Si nepotii lui, fiii fratelui sau Antioh wort

la Constantinopol. Dimitrie gi Constantin cum se nu

meal acegti doi fii al lui Antioh Cantemir, au facet

dou'd cete de voluntari,care cele dintdiu au intrat

in Moldova O. in Iagi. Probabil ca ei urmdreau sa Ca-

pete tronul Moldovei in caz de victorie. Din cores

pondenta lui Antioh dela Paris, cu sora sa Maria,se

pare ca gi fiul lui Dim.Cantemir dorea tronul Moldo

veil &dts ii vorbegte de dreptul lui asupra domniei

in Moldova, sores sale. Dar ii placea totuci mai

mult Parisul unde se acomoda mai bine gi unde a gi

murit in 1743.

Cu toatil dorinta afigat6 de Moldoveni de a

trece de partea Rugilor, Iurtarea acestora cAnd au

www.dacoromanica.ro

Page 460: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

461

pus stgpanire In principat, a produs o adancg nemul

tumire gi dezaprobare, a Ingelat foarte rau nadejdile

Moldovenilor aceasta se vede clay din cronica lui

Neculce, In dare se &geese argtate gi conditiile ce

Tuseserg Rugii Moldovenilor. Iata punctele pe care

lea dat generalul MUnich cgtre Vara.' gi din care se

vede cg nu puteau in niciun caz ea product altceva

cleat nemOtumire: "1. 86 fie Moldovenii credinciogi

cu toatI inima imp. Rusiei. 2. Sg nu aibg Moldovenii

respundentie cu neprietenii imp. Rusiei. 3. Boierii

pribegi cu Grigore Vodg sg se.Intoarca toti pang in--

-tr'un an, iar carele nu soar Intoarce pang la anal,

lag nu aibe iertare. 4. Dougzeci de ail de caste sg

ierneze Cara-gi sa o hrgneascA. ea gad& grin tar

gull pre unde s'ar socoti. 5. Trei mil de salahorl eg

'nu lipseascg peete toti anii,. sg lucreze pre la ce.

tats la ce ar trebui. 6. Pentru oamenii de oaste ce

vor fi bolnavi sa cheltuiasca cu dangii la apticg

(farmacie, spiterie). SA le dea ()Vet gi usturoiu.

7. Ofiterilor ce vor fi cu acele dougzeci de mil Oe

,caste iarggi sg le dea ce lear trebui. 8. Muscal,

ci

--

www.dacoromanica.ro

Page 461: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

462

grec sau alti oament strains ea nu IncapA nici la o

dregatOrie in Vara, ce numai cu negutatorie. 9.CdVi

boieri gt cAVI slujitori ce n'or fi la vreo diregA

torte, sA Incalece sfi meared cu toVii la caste 01

leaf& s6 le dea ImpArAtia, iar birul gi nevoia

ce lear fl partea dea. 10. Boazeci de pungi

de bani sa dea poclonul lui Minich acum . 11.0

putA de pungi de bani sd dea masa lui Minich in tati

anti (carii bani flieea dou&sprezece mil de galbini

de our unguregti. Galbanul iabla patru lei pre

aceasth vreme). 12. Njme sa nu tAgAduiascA bucate

sau haine sau baifturcegti sau grecegti, c& cu ca

pul vor da swag.

Aceste poncturi au dat Minih boierilor gi

leau zis ca de nu vor Trimi aga, a da foc tArgului".

Be vede deci c& erau conditit la care boierii ce do

riser& interventia Rusiei, niciodat6 nu Oar fi gitn

dit.

Antioh scria-dela Paris unde era ambasador,c6

Franta este foarte prost dispusd faVA de Rusia (mai

mult feta de Austria gi indirect faVA gi de Biala).

tarsi,

sasi

www.dacoromanica.ro

Page 462: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

463/

In scrisoarea lui trimis6 in calitateai

care anuriVa ca Franta va lua chiar atitudine, e inte

rosant pesagiul In care zice ca aRusia este singura

putere care ar putea pune in cumpdna pe a Frantei gi

aceasta nu va pierde ocazia sa slAbeascd o putere

carei este opued".

Se inchea in cele din urmd pacea la Belgrad

(1739), fiind dezastruoasa pelAtru Austrieci, care

pierd Oltenia gi cuceririle din Serbia. Rugii au cdg

tigat Azovul dar au restituit Crimeea Tatarilor.

Cdderea Anei: Ivan VI si Elisabeta. In ultimii

ani ai domniei Anei, din ce in ce mai must s'a accen

tuat influenta francezd la Petersburg. Francezii ve

deau cu ochi rai influents Germanilor In Rusia gi

cdutau inlature. Sincura perrloand care le putea

ajuta la aceasta era Elisabeta Petrovna. La moartea

Anei este adus la tron minorul Ivan zis al VIlea,un

copil care nu donnegte decdt un an, caci sub influen

Va Frantei este rdsturnut de garda palatului *i in

locui este aleasd Elisabeta, Cu aceasta ocazie Sue

- -

oficialatin

ed-i

www.dacoromanica.ro

Page 463: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 464 -

dezii au crezut ca a sosit momentul ca sa recuce-

reasca tinuturile pierdute altadata. Dar Suedia acum

era dezorganizata gi nu a Post prea greu sa fie in-

frinta, ba sa mai plearda gi partea de sud a Finlan7

deipe care o stUpanea prin restituirea ce avusese

loc dupe padea dela Niestadt.

Epoca de douazeci de ani de domnie ai Elisa-

betel, este pentru Europa o epoch de turburari.Anume

este vremea de r6zboaie duse din initiativa regelui

Prusiei, Friderik II. El a profitat de ridicarea in

scaunul Austriei a Mariei Thereza pentru cucerirea

Sileziei gi a pornit lupta contra Austriei. Dou1

itzboaie a purtat el cu Austria. Primul numit u3

221q1U11111..A"...a0/14 gi el de al II-lea nu

mit zlataulatatal. In eel dintaiu Ru*ii n' au in-

tervenit, dar in eel de al doilea au facut-o, fiind

pentru prima data cand armatele Rusiei iau parte ac-

tive la un razboiu european. Intre 1256116LIAte,..1

deci un razboiu curopeant incare.Franta,Alletaagi

Rusia, luptau contra Prusiei aliata cu Anglia. Bra

de Mirare alianta Frantei cu dugmanii seculari

www.dacoromanica.ro

Page 464: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 465 -

Babsburgii, cu care atata vreme luptase. PrezenVa An-

gliei langa Frederik era determinate de dorinta de a

pune mans pe domeniile franceze din Canada gi India.

Imitata ruse nu s'a sfiit nici de data asta sa intro

in Polonia Para a cere voce. Generalul Apraxin coman-

dantul Rugilor, Intalnegte armata prusaca la Gross-

Jagerdorf, in care Rugii surit b6tuti cu pierderi

foarte mars la 1759. Dar o nou6 oaste ruseasc. in

1760 &tacit' pe Frederik care de data asta e infrant

la Ktinersdorft Rugii intrand chiar in Berlin.

Era prima data gi ultima cand oastea ruseasca

intra in capitala germane.

Victoria for foot Inlesnita mai ales de fap-

tul calarmata-pzusiana_grA imp6rtita pe mai multe

front9X s'ar fi terminat poate ran pen-

tru Frederik, daca nu s'ar fi intamplat cu Elisabeta

sa moara, lar in locul ei sa fie ales Petru al III-a

unmuuadAtIrAips_al regeluijrusiei. Petru al III-a

indatd ordon6 retragerea armatelor rusegti gi inchee

pacea cu Prusia,ceeace face ca Rusia sa nu mai parti

ripe la incheerea petit finale.---000---

Fasc. 30

_a

Lucrurile

www.dacoromanica.ro

Page 465: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-466--

Ytelegerea

Luni ?Ei Marti° 121§

Ecaterina 'II

Urcarea in scaun.Am aratat in lectiunea trecu-

ta, cum s'au perindat domnille in istoria Rusiei,in

tre stapanirea lui Petru eel Mare gi Ecaterina IIa.

Au'fost o eerie de suverani care nu au Mut reforva

ca Petru eel Mare; ba mai mult in vremea for a fost

chiar o reactie contra reformelor acestuia gi unele

din ele au cazut in desuetudine.

Opera lui Petru, data nu a easit sprijin te

meinic la unmagii lui, a fost continuata de Ecateri..

/la IIa. Aceasta era o principesa germana, din fami

lia Anholtzerbst. Dupa moartea Elisabetei, mocteni

tor ramane Petre al IIIlea care se casatoregtelaga

cum era obiceiul in inalta aristocratie rusa, Cu o

principesa germana. El a luat pe aceasta principesa,

care se numea Sofia Friderika gi numai dupa bote

zul ortodox, caci trecuse la ortodoxism, a luat nume.

XXVIII-a

-

www.dacoromanica.ro

Page 466: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-467 -

le de de Ecaterina. Cand s'a cgsgtorit cu PetrutEcateri-

na o femee foarte cults, inteligentg,cunogtea limba

francezd - nu avea deceit 15 ani. Sotul ei insg era un

om brutal, incult, care nu iegise niciodatg dintre zi-

durile cazgrmei, avand chiar unele apucgturi de nebun.

Se povestegte cg ()data Ecaterina intrand la el

in camera 1-a gasit spanzurand un gobolanv Cand 1-a

intrebat cg de ce face aceasta, el i-a r6spuns cg 1-a

pedepsit fiindc& 1-a speriat. Petru al III-lea nu dor-4*,

negte deceit pans in 1762 calci repede a fost inlgturat

de catre icaterina, ajutatg ci de cea mai mare parte

din nobili care erau de partea eigflindcg cu domniau-

nui om ca Petru, nimeni nu-gi avea siguranta. Intre

partizanii ei erau dot frati anume Grigorie gi Alexie

Orloff'_,. Cand Carina a ggsit ca momentul prielnic pentru,

inlgturarea lui Petru a sosit, prin ei a c&gtigat

mata. calla a intrat in mijlocul soldatilor, a fost

primitg cu striggtul de ntrgiasca Carina noastrg",ceea

ce 1-a silit pe Pet= pgrasit de toti, sa se predea.

A fost trimis la un- castel de varg, unde ceeace s'a

intamplat cu el nu se gtie, fapt cert este ca cu toate

1

ar-

-

www.dacoromanica.ro

Page 467: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 468 -

CI era foarte sUngtos and a fost adus la castel,nu-

'11122121221222-EA12021a..mair.e a-murit..de-apAplexiec

cum spunea versiunea oficiala. Este interesant c& s'a

plistrat o scrisoare, pe care Ecaterina, care evident

era bdnuitg de moartea lui Petru,

intr'o caset& in tot timR21.IlaUtt in care Alexia Or-

lof dela care o primise ii spunea: smatugca"-(in ro-

mdnecte s'ar traduce mama) nu vtiu cum ai s& and ierti,

dar 1-am omorit, nasidUEr29.eald (pe Petru).Stand

lamaidpLogjiisslatie aprinedram infierbdntati

am...1221122tru.,s1La milat-0, a tras sabia ci atunci

la fel am facut .51 eu; rezultatillandatazia26-

zut wort. S'ar pgrea deci ca nu cu voia tarinei -a

fost omorit; dar sigur e c& numai datorita mortis lUi

a ajuns taring ci aceasta i s'a reproqat.

121121.11,sares. sete,. =era un civic, pare caa incercat ea o scuze. Cdnd i s'a spur ca el un filo-

zof, cu idei aqa de inalte eta in corespondent& cu o

taring ce-ci datorecte tronul unui asasinat asupra

sotului ei, el a rdspuns ca a auzit cg i s'ar repro-

Ecaterinei anume tjwats412 in vieata ei particular&

mot__ ing,,aGcunsa

-......,

ga

www.dacoromanica.ro

Page 468: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 469 -

dar acestea pe el nu-1 intereseaza n'au nicio impor-

tantA.

Dar alAturl de aceasta bagatelA se rai af16

Inca una. Mai era In vremea aceasta Inca un prizo-

nier, caruia i se _zicea "prizonierul fárá nume" gi

care nu era decdt un alt.fost tar al Rusiei Si anune

Ivan al VI-lea. CAnd se suise pe tron Ivan al VI-lea

fusese un copil 0 a Post inlAturat de Elisabeta,care

nu 1-a omorit. ci la pus la inchisoere departe de

vieata politica, dar care acum devenise major gi ca

atare periculos. Ecaterina ca s6 scape de el a pus

de 1-a omorit. Pe lAng6 acegtia, la tronul caplitat do

Ecaterina maLarau.411.alki_pretendenti dintre care,

se pare o aventurierA, care a trezit imaginatia scriir

torilor, este vorba de principesa Tarakanova, care

pretindea ca e fiica tarinei Elisebeta, dintr'o cAsa-

torte morganaticd. Ea se refugiase la Raguza de unde

avea sprijinul Europei ca a is tronul Rusiei, dar

nu a avut prea mare rasunet ci cAnd Alexia Orlof a

trecut °data cu flota ruseasca prin Mediterana, tea

oprit i 3a Raguza. Ai.ci eX a ,ducat o comedieopunan-

www.dacoromanica.ro

Page 469: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-470 -

du-i ca e indragostit de ea, ca va lupta in Rusia

na isi va capata tronul, dar pentru aceasta sa se aa-

satoreacca cu el ci apoi sa villa in Cara. S'a ofi-

ciat chiar o asatorie cu un preo cargzu_gradecat

un marinar travestit si azand in cursa. principesa

Tarakanova a_yenit in Rusiay,unde a-fost arunc&ta la

inchisoare.

Reoltmele Ecaterinei. Cu toate ca a avut sea-.

dPri din cauza influentei favoritilor si a vigil ei

particulare, totusi se poate spune ca domnia Ecateri-

not a fort o domnie mare pentru Rusia. A intarit si

a marit statul sagjacandu-1 2.6-joace un rol impor-

tant in Europa de atunci.

Reformele acute de Ecaterina, cunt deosebite

de cele ale lui Petru. Reformele lui Petru erau lua- .

to din Europa care in vremea aceeA.sga,..inIT42kerioa-

O. de predoninare a lui, tudovic al XIV-lee, care fa-

cuse o orgaizarecamtraliet6:-si,.au-teoaticA.A.sd

lui sau, ceea ce se potrivea ci pentru Rusia, care

Insa ijunseso la aceasta situatie pe alta tale decat

aceea pe care aa6sese la ea Franta.

'A-

www.dacoromanica.ro

Page 470: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

471

Acum In sec. al XVIII-lea opiritul era deose-

bit, acum IA Europa predomina filosofia care de fapt

era mai mult sociologiet_in fruntea filozofilor ga-

sindu-se tot Francezii (Montesquieu, Voltaire,R6Us-

seau), la celelalte popoare Mind mai puVini numerosi

- In Anglia era "lobes. In genere este o epocd a idol-

lor filozofice, Veu1.22,j_u.inei cum a foot numit.Ce

63 intelege grin acest vedc al li'iainei? Se socotea

pan& acum ca regele este de origin& diving si misiu-

nea lui e de a conduce.

In secolul al XVIII-lea, un suveran nu mai

este stapiinul statului, socotit ca o proprietate a

sa cialftsit.gprvitorul statului, asa cum a spur

Friderik al II-lea, el nu este un pastrator al tre-

cutului, ci un reformator, un om care toata vremea

trebue Fa se gandeasca la reformele ce trebuesc fa-

cute. Observati ca O. la not au fort domni cu idei

de reformatori in concordarta cu ideile veacului lu-

minei, tat, Constantin Mavrocordat care a dat liber-

tatea serbilor. Suveranii deci trebue sa foloseasca

puterea for pentru a echimba lucrurile in biro

- -

run'

www.dacoromanica.ro

Page 471: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

472 --

in favoarea poporului lor. Acepti suverani au fost

numiti "suverani luminati",care totupi erau despoVi

Intre ei egta..41Ecate,P4naaIImra.

Dar dupg noile idei, trebuia acuri sa fie o

educatie care era diferita de aceea de 1)&334 In sec.

&del pe educaVie se.incepe a se pun(' baza

viitorilor cetateni.

Se vede bine cum Ecaterina a fost influents,-

ta de -suveranii europeni.

Ideile ei se v6A bine dintr'o lucrare publi

cata pi in limba francez4 al In germangi pi care in

romane4te s'a tig4rit-1A.Iap.3..aa1773r.intita

in ruseAlg:Nakaz"..4tavaVatura). Aceasta lucrare nu

cuprinde altceva decat instructiuni pentru comisia

insarcinat& sa stabileassappul.gaj2.11il cu Late

cuvinte in aceasta lucrare Ecaterina d& pringipiile

dupii Care comiL3UAvea....sii...fac1ie-eii,le. Cu toate ca

ea a fost o adept6 a principiilor liberale, a drep

turilor individuale, totupi aceste principii frik-

moase nu lea aplicat niciodat6. CAnd a scris lucra

rea Nakaz, Ecaterina s'a bazat pe dife

-

X/III,

prineiRlile

www.dacoromanica.ro

Page 472: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 473 -ritifor filozofi i .juriqti ai vremii zi in special

pe ale lui Montesquidt §i juristului Italian Becca-

ria.

In privinta organizarii sociale, in vremea,

Boaterineit ea s'a facut pe o scars mai strinsA qi

mai ordonata ca in timpul lui Petru cel Mare.Privile-

giul pe care ea 1-a dat nobilimii (1785), arata ca

in fiecare regiune va fi o adunare a nobilimii are

va alege unjef numit marecialul nobilimii din area

regiune.

S' au facut deasemenea o aerie de reforme cul-

turale si o opera de colonizare a Rusiei de sud, In

regiunea luata dela Polonij care pAna scum_ era auto-

noma,

tAndu-se t u de h- z acil4r, Ucraina

fiind alIpita ca -oricare alts regiune la Rusia.Pen-

truca afipirea sa fie mai durabila, mai bine fAcuta,

aceasta regime a Post colonizata mai ales cu SArbi

Germani. Dar toate reformele Icaterinei la un

nu au avut nicio urmare buns pentru patura tarsi

calletotdeefiin.

qi lo;

al

-

www.dacoromanica.ro

Page 473: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 474 -

principi {le din Europa erau pentru ri-

dicarea varanilor.

Rasc9ala lui Pugace.Nemultumirea taranilor,

la care se adaoga aceea a Cazacilor a caror autono-

mic fusese luata, regiunc_4 for fiind alipita Rusiei,

a dat nagtere la rascoale aangeroase. Cea mai vesti-

ta a fost a lui Emilian Pugacev. Acosta era un cazac

din regiunea fluviului Volga, din oragul Tzaritzin,

In care s'a nascut rascoala. Era cu totul un incult,

cu o putere foarte mare, care nu a facut altceva de-

cat sa repete rascoala lui Stehka Razim. Rascoala a

avut un caracter mai mult social, dar transfor-

mat mai Agui-intmLaalscoalLaL.xarei gef Tretindea

tronul. In 1773 cand a izbucnit revolutia lui Emi-

lian Pugacexa lumea ruseasca a aflat ca Petra al

/II-lea ar fi suprayjetuit gi acest Pugacev era

DesiGur ca n'a fost crezut de prea

multa lume, dar cei care aveau interes sa-1 creada

1-au proclavat_aa-Var. Mai multe ogtiri trimise

contra lui au fost invinse, in 1774 de oameni inar-

Ioasca dei

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 474: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 475 -

mati cu ce aveau la indemana. Pe incetul la armata

lui se adaogau forte noi, astfel ch. la Kazan el a a-

juns cu 150.000 de oameni. In cele din urmat vazand

infringerile celor trimigi sa ingbuge r6scoala,Ecate-

rina trimise pe generalul Euvarov, care ajutat pe de

alts parte gi de zeneralul Michelsohn, au reugit .96-1

inving6 pe Pugacev. Acesta s'a retras in regiunile

Uralilor, unde locuitorii 1-au predat. Flini adue la

Moscova,. a fost condamnat sa fie taiat in bucaVitspre ,

a fi dat exemplu, dar se spune ca in inflaograrea sa

calgul s'a grAbit sa-i tale intai capul, astfel ca

pedeapsa de a fi taiat bucsati nu mai avea rost.

In vreme ce poporul suferea aga de mult, incat

pornise rascoala, la curtea Ecaterinei era un lux

foarte mare, serbarile tinandu-so lanV, ceeace facea

sa se cheltuiasca foarte mult. Ecaterina tritia intro

vieata de cultures, intretinea corespondents cu capete-

le luminate ale epocii gi in special cu Voltaire.Ia

curtea ei a fost bine primita Enciclopedia francezit,

care fusese interzisa chiar in Franta. Insitli Diderot

a vizitat-o In Rusia.

www.dacoromanica.ro

Page 475: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-476..

,unea In

ceeace prive9te politica external Pcaterina a conti-

nuat cu mai multi energie luptele cu Turcii. Am ara-

tat cum Azovtil pierdut, fusese reluat pe vremea Anei.

Planul RuQilor era ca asigurandU-41 stipanirea Male-

gra, ai poata iegi la M. Meatterand. Apoi ideea pan-

alavista qi interesele religioase cu popoarele subju-

gate de Turci au Post deasemenea idea pe care Beate-

rina le-a dua la maximum. Toata atenVia ei ac um se

Indrepta spre Sud, fiindca regiunile dela Matta. e-

rau toate etapAnite de Ruqi. De rapt rizboaiele Cu

Turcii au Post o urmare a amestecalui Rusilor in Po-

Ionia.

La 1763 se punea in Polonia chestiunea alege-

rii unui nou rege, August al III-lea care domni-

se 30 de ani murise ci scum dieta se Intrunise pen-

tru a proceda la cele necesare alegerii urmasului.

Noul ales este ins, o persoana impusa de Rusialanume

fostul favorit al Tarinei Stanislav,August Poets-

towskis despre care Oa opus ca Scaterina 1-a'ficut

rege in Polonia, pentruch a vrut sa-1 /ndepArteze

Doloneza.

a.ci

www.dacoromanica.ro

Page 476: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 477 .

dela curtea din Petersburg. 31 este ultimul rege al

Poloniei. In timpul dommiei lui,,fire§te ca amestecul

Rusiei 131 treburile Poloniei a devenit dircce in ce

mai puternic i, aceasta a Mut 86 se nasca un ince-

put de rezistent6 contra influentii rusecti. Unit pa-

trioVi au vilizut ca stint ameninVati In independenVa

for s' au hotgrit sa fac1 o aerie de reforme care

aveau ca atop insdatoOrea tarii.

Dye. §tiVi al in Polonia era celebrul "Ins-

rum veto", care facea ca orice lege reformatoare, sa

poata fl 3mgied icata prig simpla rostire a cuvantu-

lui "We de un singur nobil chiar, care o fAcea

din interese personale §i adeseaori din intoresele

statelor vecine. Prin aceasta organizare se ajunsese

In Polonia, la un fel de anarhie nobiliara, nobilii

nedandu-ci seama ca prin aceasta amenittau echili-

brarea statului, ba chiar existents. lui. El credeau

ca salvarea numai de aici poate vent.

Par In sanul nobilimii polone se naecusera qi

marl neintelegeri pe cheetiunile relisioase. Polone-

zii eraucatolici, dar aveau in sanul for Qi nobili-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 477: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

478

me ortodox6 gi intro!) aceste doll& tabere s'a deschis

lupta "pro relifJonem et libertater , in contra or

todoxilor sustinuti de Rugi.

Contra Rugilor, pentru apararea patriei,s'a

facut de Polonii novili vestita "confederatie dela

Bar". Contra acesteia s'au ridicat ortodoxii care au

fast numiti disidenti, adicd cei de alter religie de

cAt cea catolicd, langA ei fiind gi protestanVii.A

cegtia firegte cereau EA se bucure de aceleagi drep

turi ca gi catolicii, cdci ei nu erau primiti in

func011e inalte ale statului. Confederatia din Bar

insa, a refuzat sd le dea drepturi gi atunci ortodo

xii s'au adresat Rusiei, care atat gi agteptai."S'a

produs o rascoalA in Ucraina unde nobilii Poloni

aveau mogii intinse, pc care Rutenii au desfagurat

rascoala lor. Rascoala aceasta a fost numita rascoa

la "haidamacilor", cuvAnt care e gi in limba noastra

cu sens pejorativ. Au avut cu acest prilejogrozave

pradaciuni. Armata rusA rugatd sA vina in ajutor de

tisculatii ortodoxi, primegte ordin se: parund6 in

Polonia pentru a restabili linigteatteeace gi face

si

www.dacoromanica.ro

Page 478: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-479 -

sub comanda lui Suvarov.

RiTabolul,ruso-turc 1769-1774. Dar erau multef

state cu interes ca Rusia s6 nu intre in mainile Rugi

for gi printre acestea era gi FranVa. Francezii inda-

ta intervin la Turd., ca acegtia s6 is partea Polo-

niel.Pe de alt6 parte membrii confederaViei din Bar

suet imprAgtiaVi gl o parte din ei se refugiaza in

Moldova, care era teritoriu turcesc. Rugli i-au urmA-

rit pang in principatul romdnesc gi aceasta a fAcut

sa se wised razbolul, cad calcasera farce a fi avut

vole in Vara turceasca. Razbolul a izbucnit in 1769

gi a tinut 'Dana la 1774.

La inceput luptele s' au dat in Crimeea care cu

greutate este supusA de Rugl. Ecaterina - care mut6

apoi lupta cu Turcii la not, avea douA planuri in

ceeace priveau statele romanegti, un plan redus gi

unul mare. Planul redus privea alipirea Moidovei la

Polonla ca mai ttirzlu impreuna cu aceasta sA fie ane-

xat6 la Rusia. In timpul domniei a mai facut gi alte

planuri, care se vAd din corespondenVa gl caetele sa-

le. A mai Post gl aga numitul plan dacic, in care

-

www.dacoromanica.ro

Page 479: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

se.cuprindeau Muntenia, Basarabia - Bugeacul cu ceta,

tile Tighina, Cetatea Alba, etc. -6 gi Toldova,unite

la un loc sub un rege care avea sa fie rue,. Insfarpit

catre sfarcitul domniei, ea s'a gandit ea alunge pe

Turci gi el formeze un nou imperiu de Rasarit un

nou imperiu bizantin pentru nepotul ei Constantintbo-

tezat tocmai pentru aceasta cu numele fundatorului

Constantinopolului care avea sa-i fie capitallt.

De Romani, Rugii erau priviti ca nipte libera-

tori ci de aceea cautau sa le dea ajutorul pe care

Insituatia lor, it puteau da. Nu trebue de loc sa-1

condamnam pentru aceasta, fiindca pe vmmea aceea nu

era ideea de nationalism aca cum it Inteiocen not

azi. Din Rusia veneau mereu agenti care erau calu-

grail mai, ales, pi imparteau manifeste. Printre acer-

ptia a font pi vestitul Nazarie Karazin, un alter

travestit In calugar.

Multi dintre boieri pi anume din familia Can-,

tacuzinilor (Parvu) pi chiar Ardeleni, trecusera de'

partea Rugilor gi alcatuisera o adevarata armata de

- 480 -

-

www.dacoromanica.ro

Page 480: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 481 -

Yoluntari. Domnii din aceast6 vremet Constantin MA-

vrocordat (in Moldova) gi Grigore Ghica (in Muntenia)

erau gi ei favorabili Rugilor gi au facut tot ce

le-au stat in putinta pentru a fi luati prizonieri,

lucrul acesta se vede gi din frumoasa purtare,pe care

au avut-o Rugii cu ei dupg ce i-au prins. Au Post

chiar delegatii de boieri romani cu oereri la curtea

din Petersburg, grin care Ecaterina era rugatti sE a-

lipiascd Varile noastre la Rusia, de a be scripa de

st6panirea turceascg., dandu-le libertatea gi de a re-

da Moldovel Chilia gi Cetatea-Alba.

- -- 000---

Prplererea xxikE

ElammLaa_allaa:222

Ecaterina II (continualx9)

.13k121131-contint.larel,. Rd-mdsesem, in lectiunea trecuta, cu povestirea eveni-

mentelor dela sfargitul rdzboiului cu Turcii, izbuc-

Fasc. 31

www.dacoromanica.ro

Page 481: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

482

nil In 1769.Armatele Ecaterinei au*patruns la not fg

rg sg Intdmpine nici o rezistenVil gi spuneam cg In

sugi Domnii s'au lgsat sg fie luati prizonieri,iar

boerii au trimes indata solii la Ecaterina care ii

cereau Inglobarea Principat-elor rom&ne ca gubernii

la Rusia, cu conditia insa de a se pgstra situaVia

de piing scum gi in plus sa se dea Moldovei cetatile

cucerite in-Basarabia de Turci. In aceste solii au

fost ci nigte cgluggri care neau lgsat descrieri ale

cglgtoriei la Petersburg.

Ei sunt Vartolomeuei Benedict de la mgnEsti

rea Moldovita:Au lgsat un jurnal, se pare scris de

Benedict, in care au notat tot ce au vgzut in drumul

for ei cum erau nigte oameni simpli, evident ca sunt

foarte multe lucruri naive, ca de pildg spun eiocum

au Intglnit pe Matei'Beizadea, fiul lui D.Cantemir,

proprietar in satul.Dimitrovca.La Petersburg au vgzut

palatul cu grgdinile sale ci cu interiorul sgu care

are pereVi zugrliviVi el...nun ceasornic care cand ba.e

to dupg figtecare ceas cant& ci in naiuri bat un

sfert de ceas.Este gi o masg care sincurg se eloboade

www.dacoromanica.ro

Page 482: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

ell megtegug, in casgle cele de jod gi de acolo vine

cu bucate iarggi in sus" era adica un aecensor pen-,

tru bucate,etc.(Publicat de Kogalniceanu in Archiva

Romoneasc6).

Cu venirea armatelor rusegti la noi se pare

c& a venit ci influenta franceza in principate,caci

sociotatea ruseasca era influentata foarte mult de

ideile franceze din acest timp.

In ultima vreme s'a constatat ca anume idei

de rascoala pentru libertate s'au nascut acum in

secolul.al XVIII-lea la noi,prin ofiterii armatei

rusegti.Atunci apare la noi francmasoneria care nu

era pe atunci cu aceleagi scopuri ca azi. Ea are de

swop liberarea oamenilor de jos, grin urmare, era

un fel de miccare revolutionara, care tind,,..i.,c6.tre

ridicarea'Clasei oropsite, a taranilor.In contact

cu boierii noctri ofiterii francmasoni,i-au initiat

gi pe -ecegtia in ideile for noi. In timpul ocupatiei

rusecti, la Iagi s'au gi blitut nicte medalii de lo-

je a ofiterilor rugi, cu urmatoarele inscriptiitin

ItaIlana "Nu mt tem de cei de sus gi nu disprotuesc

r483-

www.dacoromanica.ro

Page 483: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 484 -

pe cei de jos." Iagi 22 Aprilie 1772 *i o alta in

latina..."Calculum album Moldaviae adjecerunt majot,

res" adicanstrabunii au pregatit Moldovei o piatra

alba". Piatra alba in latinegte insemna 1.7emn bun,

fericire, era o expresie de bine, Cu alte cuvinte,

strabunii au pregatit fericirea Moldovel.ImportanVa

acestor medalii Pta in faptul ca ele fiind facute

intro loje din Iagi gi vorbindu-se de viitorul Mol-

dovei, trebue ca pe langa Rugia membri ai acestei

loji,sa fi fost gi Moldoveni.

Pe cand se petreceau aceste lucruri giRugil

credeau ca sunt definitiv stapani pe tarile noastre

raztipiul se mai purta Si pe alte pArVi.Rusii au fro-

cut o incercare indrazneata, trmiVand flota for in

Baltica in spre Constantinopol, incOnjurond Europa

ci intrdnd in Mediterana, sub comanda lui Alexie,Or-

lof, care acum s'a oprit pe coastele JDalmatiei la

Raguza, de unde au luat-o pe prinVesa Tarakanova gi

apoi pe cogstele grecegti uncle, Grecii gi Macedone-

nii vazand pe Rugi au prima si s'au ridicat

si ei contra Turcilor, trecand de partea Ecaterinel.

www.dacoromanica.ro

Page 484: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 485 -

S'a dat acum o luptd navald la Cesm4 in 1769 in care

flota turceased a Post infranta. Printre comandantii

rugi ce aflau di ofiteri Englezi.

Aceast6 victorie a avut mult rasunet, eget

Turcii erau Inca destul le puternici gi era impreelo-

nant faptul ca armata ruseasca, dupa ce ocolise Eu-

ropa, intr'o adTerata exDelitie,reugi sa c3gtige la

portile Constantinopolului in ape streine.Dar nici

acum Rugii nu au putut folosi victoria pentru cagtir

guri materiale Insemnate, csaci s'au ridicat Austria-

cii, care s'au aliat cu Turcii. Cu toate ca armata

ruseascd trecuse Dun'area, Enaterina se gandegte ed

incheie pacea cu Turcii gi aceasta gi are 1od dupE

o intelegere la Focgani,la Ruciuc-Kainargi in 1774..

Kuciuc-Rainargi este o localitate in Dobrogea de sud.

Prin pacea aceasta se rasa independenta Crimeei care

rdmane tot a TItarilor, iar,Rugii iau cateva puncte

pe coasts Marti Regre. Regiunea dintre Nipru gi Nis-

tru cetatea Oceacov la virsarea Niprului unde e

Odessalramanea gurile Nlprului Rusiei..

Deasemelrea pacea mai prevedea dreptul de interventie

furcilor,tar

ci

www.dacoromanica.ro

Page 485: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 486 -

al Rugilor in favoarea cregtinilor *i de a face anu-

mite propuneri-nu obligatorii- atunci sand va fi ne-

vole, in favoarea acestora.Atat la Iagi cat qi is

Bucuregti Rugii cer *i obtin de la Turdi dreptul de

avea agenti diplomatici. Natural ca dupa ce s'a acor-

dat acest drept Ruqilor,'s'au grabit *i alte state

sa-1 ceara *i gptfel de acum se incepe gi la noi sa

fie diplomaVi ai statelor europene,fiind reprezen-

tati la inceput Rugii, apoi Austriecii, Prusiehii,

Francezii gi Bnglezii. Acest fapt are deosebita in-

semnatate, pentru legaturlle ce ni se doschileau fa-

te de Apus.

In sfargit tot acum Rugii au capatat ci voia

de a naviga pe Marea Neagra.

Prima impartire a Poloniei.Cam in acelag timp

cand se intiamplau cheetiunile acestea la noi, la Nord

se intampla o noun drama; este vorba-de problema po-

lona. Am aratat cum confederatii din Bar au trecut

la noi, iscand prin aceasta razboiul Rugilor cu 'fur-

cii.

Ideia ImparVirii Poloniei a foet data de Fri-.

www.dacoromanica.ro

Page 486: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 487 -

derik II regele Prusiei gi deci is gi el parte la ea,

precum gi Austria. InVelegerea are loc la 1771 cand

se semneaza imparVirea POloniei, dar indeplinirea a-

cestui lucru nu..fire loc decat in 1775. Firegte ca a-

ceasta prima imparVire a Poloniei nu avea dece sa con,

vine Rugilor care prin Stabislas Poniatows%i pus de

ei rege sperau e4 Polonia va cadea toata in mainile

for ca un fruct copt.De fapt, ceeace au luat Rugii

scum dela Poloni nu insemna decat o intregire nation

la, caci n' au luat decat regiuni locuite numai de

Rugi. Din contra Frederic gi Austria au luat partea

leului.

Aoegtia iau Galitialfara Craooviao regiune

cu mult mai insemnata ca a celorlalti caci cuprindea

2.500.000 de locuitori. Frederic lua partea de Apus a

Poloniei, o regiune cu numai 900.000 de locuitoritiar

Rusia relua Rusia Alba, o regiune cu 1.500.000 de lo-

cuitori. Dupa imparVirea Poloniei, poftele imperialls-

te au continual. Se gtie ca pentru noi, una din urmk-

rile razboiului -uso-turc gi diplomatic ruso-austro-

tnro, a for` ci rapirea nuoovinei.(1775). Regiunea Co

www.dacoromanica.ro

Page 487: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-- 488 -

Nord a Moldovei a fost ceruta de Austria dela Turci

ca raeplata pentru interventia for in rtizboi gi Tur-

cii le-au dat-o, dealtfel o ocupasera ei mai Inain-

te de a fi data de Turci gi prin diferite falsuri an

luat mai mult cleat li se Muse. I-au dot numele de

Bucovina acestei tranturi din trupul Moldoveitdupa

padurile ei de fag.

Razboiul ruso-austro-turc.1787-1792.Dupa ac6-

stea a urmat o perioada de pace. Dar Rugii nu se

multumisera cu aceasta pace gi Ecaterina s'a gandlt

ea, se impace cu Austria gi sa imparts de asta data

Turcia. S' au provocat mai intaiu- pentru izbucnirea

conflictului rascoale in Crimeia. Pugii indata sub

pretext ca intervin sa linigteascI lucrurile patrund

In aceasta regiune, spunand Turcilor ca dupa

tirea spiritelor se retrag lucru la care Turcii se _

Invoiesc. Ecaterina numegte cu aceasta ocazie guver-

nator al Crimeei pe un favorit al ei printul qrigore

Potemkin,poreclit pentru aceasta gi Tauridskii dela

numele de Taurida pe care it -avea Crimeea in antichi

tate. In anul 1787, Ecaterina a vrut sa vadd organi-

www.dacoromanica.ro

Page 488: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

489

zatia pe care o -Meuse Potemkin.in aceastd provincie

gi insotita de un rege (Poniatowski al Poloniei)gi

de un imparat(Iosif al IIlea in vizia in Rusia)se

duse in Ucraina de Sud. Potemkin fdcuse aci drumliri

mai bune gi c5utase sd creieze sate model prin care

cei trei monarhi erau purta-ti de el. Se povegtegte

cum pentru a da impresia ca asemenea lucruri model

cunt in toat& Ucraina Potemkin a dat ordin ea se fac5

in zare nigte decoruri uriage de sate,pe care oamenii

lui le mutau pe tot parcursul ce trebuia .9.6 fie ins

pectat.A cautat sd dea iluzia celor trei monarhi ca

facuse mai mult decat ralizase in realitate.

In 1787 se pornegte cel de al doilea rdzboiu

al Ecaterinei cu Turcii,in care tot un dpi al MolMo-

vei igi are partea lui de contributie. Acum era Domn

Alexandru Mavrocordat poreclit "Firaris", adicd fuga-

rul, care temanduse ca va fi detronat gi omorat de

Turci, a fugit in Rusia. Cerut inapoi de Turci,Rugli

au refuzat s5-1 dea gi astfel ostilitdtile au ince

put. Acum in politica Ecaterinei s'a ndecut planul

Daciei. R5zbolul a durat ping in 1792 ci sinri5:1.1

- -

www.dacoromanica.ro

Page 489: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-490

mare eucces a fost luarea Oceacovului,azi Odessa.

Dacii RUgii in Moldova au intampinat o primire

favorabill dela Domnul numit de Turci Mamie Giani

Russet, care a trecut de partea lor,(a murit in Ru-

sia Si a fost Ingropat la Kerson)-obsery ca bicraina

era tot a Poloniei, dar Rugii treceau prin ea ca

prin teritoriul lorinesinchisindu-se de acest lucru,

mai ales ca nu intampinau nicio rezistent6,- in Munte

nia nu s'a mai Int&mplat acelag lucru.Domnul de acum

din Tara-Romtineasca era Nicolae Mavrogheni, un om

foarte brutal, putin cult, despuia pe boieri de bani-

se spun ca chema pe cute unul la el zicea ca a

visat ca i-a dat at&tea pungi de bani, far boierul

era dator 86-1 dea, aitfel era rdu el= tot.Dar Mavro-

gheni era In schimb un domn viteaz, a intarit mange-

tirile dela pasurile muntilor gi cagtiga-chiar cgteva

victorii. Austriecii erau acum aliatii Ecaterinei ci

Mavroghenid6 contra for o procltimatie cftre RomAnii

Ardeleni, care Prau sub stapilnirea Austriei, in care

le spunea ca si se rascoale gi sa se uneasca din nou

cu Cara dela care eau despArtit. Incurajtit de aceste

-.

gi-i

www.dacoromanica.ro

Page 490: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 491 -

victorii Nicolae Mavrogheni a pus pe cronicarul Per-

sa aerie o cronica, in care acesta it compara

cu Alexandru eel Mare. Intre Ramnic ci Focganiorma...

tele Turcilor ski Austro-Ragilor-comandate de printul

de Cobourg gi Suvarov- se ciocziesc gi Turcii aunt

Infranti. Muntenia cade in mainile Austriacilor far

Moldova in cele ale Rugilor. Mavrogheni trece DuLarea

dar pe nediept este facut ispagitorul Infrangefii ci

e ucis.

Armata ruseasca ramane In Moldova sub c- omanda

lui Potemkin care Incearca sa cagtige cat mai multi

pe Moldoveni. El a intemeiat o tipografie in Moldova

scoVand chiar gi un ziar intitulat "Courier de Mol-

davie" stria pe doua coloane, in franVuzegte gi roma

negte,culitere cirilice. Acest ziar a aparut la Iag.

dar din nefericire nu ni e'a pastrat la not nici un

numar din el. Se pare ca intro biblioteca din Rusia

se mai gasesc cateva numere. Este eel dintau ziar

romanesc. Tipografia lui Potemkin era anbulanta ci a

foot agezata apoi la Dubasaii pe Nietru fiind condu-

ea de curteanul Str3blicki. PoteviD se Iblolnavegte

siani

www.dacoromanica.ro

Page 491: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 492 -

la Ulla gi moare pe drum pre Rusia. A'fost adus ci

agezat cliteva zile la manastirea Golia, unde este gi

o insCriptiune care ne spune acest lucre.

Victoriile au9tro-rusegti au fost Ines de

scurtA durat5..Iar s'a Intamplat o Imprejurare exter-.

na, care a impiedicat pe Rugi ca gi pe Austrieci de

a staptini tarile noastre.

In Frantalizbucniserevolutiam ci toti suve-

ranil o priveau ca pe un mare pericol,mai ales Aus-

tria,cdci sora imparatului,Maria Antoinetta,era so-

tia lui Ludovic al XVI-a.Leopold al II-lea,temandu-

se de rezultatele revolutiei din Franta se hotarIcte

sa Incheie pacea cu Turcii, care are loc la 1791

la yigtov, lasand astfel Rusia singura.3caterina pre.

ferfi gi ea sa inceapti tratativele de pace:care au'

100 in Ucraina la Remirov gi Turcii trimet ca'repre-

zentanti pe Grecul Alexandru Moruzi. Ru§ii au propus

e li se dea ca graniti Pratul.Tedem ca cel putir

ca ideie scum apare faptul care se va intkipla mai

tarziu, rapirea de la Moldova a tinutului dintre

Prut 41 Nibtru. Turcii insa au refuzat cu arie a-

www.dacoromanica.ro

Page 492: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

493

ceasta,preferand sa continue razboiul. In cele din

urma se incheie pacea la Iagi in 1792. Prin ea Rugil

capatara Crimeea gi Oceacovul, inaintand pans is Nis-,

tru,pentru prima data atingand.ca granite o regiune

romeineasca. A doua imparVire a Poloniei va face ca

graniVa cu Moldova sa fie Nistrul aproape in intregi.

me, de undeacua atingerea cu Moldova era numai in

teun singur punct.

A doua impariire pj9;24e1.1792. In Polonia

acum se schimbasera spiritele. Ideea aristocraViei

de a lupta pentru pastrarea privilegiilor nobilimei

a inceput ea fie inlaturatat mai ales sub influenta

revoluViei franceze cu ideile de egalitate. Astfel

prea tarziu Polonia se degteapta gi vede prapastia

in care trebuia as cads. Dela 1789 papa la 1791 se

sine adunarea "Dietii"care s'a numit"cea lungs" gi

care di la 3 Maiu 1791 o Constitutie(data aceasta

a devenj.t sarbatoarenaVionala la Poloni) prin care

se desfiinVeaza "liberum veto". In ce privegte pe

rage, deasemenea se stabilegte ca tronul ea fie e

-

www.dacoromanica.ro

Page 493: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 494 -

reditar ci pe lgingd o adunare a camerei trebuia de

acum sd fie gi un senat. Confederatii nu se mai ad-

acestea Tadeau nactere la lupte civile.In

ce privecte raporturile nobililor cu tdranii,acectia

n'au fost eliberaVi din cerbie, ceeace la not se fd-

cuse cu vreo 30 ani mai devreme gi le-ar fi putut

servi de exemplu bun de imitat. Acest inCeput de eal-

vare a Poloniei a That inutil, din cauza unor nobili

care nu inVelegeau interesele tariff sau erau in ser-

viciul strdinilor. 0 parte din nobilii marl au venit

la Iagi-ca Branicki,Potocki,- unde s'au efdtuit cu

Racii, ce sd facti faVa de aceasta constitutie. Ei au

fost sfdtuiti sa facd o confederatie, care s'a numit

confederatia dela Tarroviga care sd caute sd rastoar-

ne constitutia cerand ajutorul Rugilor.Stanislas Fo-

niatovski s'a dovedit a fi un tradator cdci a trecut

ci el de partea aceetor confederaVii ci cu toatd re-

zistenVa patriotilor, Rucii lee invingatori, mai ales

cd ci Prusienii intraserd in Polonia.

In situaIda aceasta, a doua imparVire a Polo-

mit,c4ci

www.dacoromanica.ro

Page 494: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

495

niei este hotarita gi ea are loc In 1792.Ea are loc

Intre Prusia gi Rusia,Austria neputandu-de amesteca

deoarece 15regatea razboiul contra revolutiei france

ze. Acum Rusia is o foarte mare parte din Polonia,

intreaga Ucrainie, fara o mica regiune din Volhinia.

Deasemenea lQi rotunjegte gi regiunile locuite de

Rugace mai ramasesera Poloniei.din prima imparVire.

Prusia a luat regiunea Poznaniei gi coridorul Dan

zig croft de Poloni Inca din vremea luptelor cu Ca

valerii Teutoni. Atunci a avut loc celebra diet& po

lona dela Grodno. A fost convocata cu ordinul de a

vota impartirea tariff. Firegte ca tots erau contra,

dar Rugii au ameninVat cu tunurile localul gi timp

de o zi, ca o domonstraVie cel putin sub forma a

ceasta nimeni n'a vorbit, nici contratni6i pentru.

In cele din urma maregalul dietei, Bielinski a ci

tit textul gi a Intrebat cine este contra ea o spu

n& gi nimeni n'a r5spuna ceva. El a zis atunci ca

neraspunzand nimeni, aceasta inseamna ea tots apro;.,

ba.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 495: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

496

A treia Impartire.1792. In sanul poporuiui

s'a produe insa o reactiean mijlocul gleahtei s'a

ridicat un nobil care fusese in America,Tadeu Kos

ciusko un om de mare energie, care s'a dus la Craco

via, apoi la Vargovia gi a Inceput ea organizeze o

migcare de rezistenta. La prima ciocnire cu Rugii

a invins gi lea luat tunurile, intrand victorios la

Vargovia. Se spune ca atunci cand a intrat in capi

tals, nisi nu s'a uitat la rage, pe care-1 dispretu

ia.In cele din urma, Suvarov, care in urma victories

dela Ramnic, igi luase numele de Rimniski dupe mode

antics, a pornit contra for ci in lupta de la Mace

jovice, Polonii au fost infranti. Atunci se zice ca

Tadeu Kosciusko ar fi strigat cuvintele "Finis Polo,-

nice" dar in realitate el n'a spus acest lucru.Ace

ste lucrurl au adus_in 1795 i cea da a treia 5.mpar

tire a Poloniei, la care au luat parte toti trei to

varagi din prima impartire. Pugii iau regiunea In

tregei Iitvanii de tsti gi Polonia, pans aproape de

Vargovia. Partea dela Apus impreuna cu Vargovia a

fost luata de Prusieni.

www.dacoromanica.ro

Page 496: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 497 -

Austria is la randu-i regiunea Cracoviei cu

un-varf de Val% ce mergea pAngt aproape de Vistula,

Polonia disparAnd astfel dope harts Europe/.

Iia puVinA vreme dlipaimparVirea

1796, Ecaterina mare. In dltimii ani Ecaterina se

pronumVase contra revolutiei franceze, adica in con-.

tra ideilor pe care le acceptase ba Inca gi scrise-

se despre ele in anti de la inceputul domniei.

Prplegerea XXX-a

1.44,4 AprIlie 198

Culture 'Ns . In veacul al XV;II-lea

Pe masura ce inaintam in studiul istoriei .1/12-

slot, cercetarea culturii In amanuntele ei devine

mai complexa, din cauza cregterii malorii producVii-

lor intelectuale. Nu mai putem intra in amanunte,

ceeace ne-64:,duce prea departe, ne vom eargini la in-

dicarea curentelor mai importante in legaturl cU ?IQ=.111111.1111110.

. Fasc . 32

Polbnieitin

---000---

www.dacoromanica.ro

Page 497: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 498 -

voltarea istoriei Ruslei.

Cadrul acestei lectitini este agezat In epoca

aceasta de schimbarelcare s'a produs dupA moartea

lui Petru cel Mare (1725) gi pan& la. moartea Heateri-

nei a II-a (1796).

Intluenta apuseangi. Am vazut ca erau deosebirl

foarte marl intre domnia lui Petru gi a Ecaterinei.t

In timp ce domnia lui Petru era influentata ca ci a

altor monarhi dit Europa de Ludovic al XIV-lea, cen-

tralism politic a Ecaterinei a foot sub influenta I-

deilor filozofice ale vremii (despotismul luminat).

In vremea lui Petru eel Mare tot eeeace se publica

se facea din interes practic, pentru a servi anumite

scopuri ale tarului, acum sub Etaterina II, avem ten-

dinte artistice, literatura, filosofia. Deasemenea

e alta calea pe care influenta apuseana a patruns in

Rusia. In vremea lui Petre aceasta influents era, sue-

deza gi germana, cea francez/ diredta filnd aproape

inexistenta. Petru a cautat pe toate cane ea imite

pe Suedezi pe care-i numea pofesorii lui. In vremea

Ecaterinei a II-a insa, influents este cea francezii,

www.dacoromanica.ro

Page 498: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 499 -

aceeagi care cggtigase mai toate curVile din EUropa,

avAnd acum o intensitate aga cum niciodatg 411 mai a-

vusese. Pretutindeni se fgcea acum cOrespondenVa-In

limba francezA, care era la modg gi pang gi porta

incepuse a fi imitat dupes eel francez. Curentul care

predoming toate Virile este curentul filozofic.Dpx

data vorblm de aceastg influenVg in Rusia, trebue sg

ne gandim nuMai la class boierilor, plaza aristoora-

ticg, singura care putea fl influentatg.de buna

re de spirit din Europa. Celelalte clap ,duceau a-

ceeagi vies a veche ruseascg, moscovitg, deosebitg

cu totul de a aristocraViei. InfluenV6 strain in

Rusia s'adatorit gi mares afluente de strains ce

veniserg in diferite imprejurgri. Prin ucazul

1763, Bcaterina a II-a a dat prdin sl se dea mars

str6inilpr care se vor ageza in Rusia,

pieferindu-se aceea care se vor ocupa cu industria

gi comertul. In adevgr in urma acestui ucaz se con-

slat& cg 45% din fabrici erau ale strginilor ceeace

se socotea deloc ca ceva periculos, pentru socie-

,sta

din.

privilegil

bu

www.dacoromanica.ro

Page 499: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

500

tatea ruseascA, fiinda nu poate fi vorba de idei na

Vionaliste asemanAtoare color din vremea noastra.Dar

aceasta nu a avut o influenVA direct& asupra cultu

rii in Rusia.

Blau fAcut statistici care sA arate ce consu

matie de cArti trine se fAcea in Rusia in vremea

asta 41 s'a constatat ca s'a cheltuit intr'un an o

su1i 6 de 200.000 de ruble pe cArIi francezo,ceeace

seamna oa mai mult franceza era uzitatA acum.

Numai o carte a- lui Voltaire a fost desfAcuta

In Rusia In 3000 de exemplare. Nu mai vorbesc despre

port sau despre dansuri care erau imitate dup5 Pa

ris, oraqul care da semnalul in aceasta directie.To0

erau'de parere ca cineva pentru a se socoti om cu

educatia completft trebuia BA cunoascii limba francezA.

Atunci se fundeazA vestitul Institut pentru domni

coare nobile,wIng.titutul S7o1nlIi", pentru educarea

domnicoarele din Inalta societate, dupA model fran

cez Acest institut imita institutul creat in Franta

sub InfluenVa dnei de Maintenon, favorita lui Ludo

vie al XIVlea, numtt "InsIltqui Sa4ntCyr",

www.dacoromanica.ro

Page 500: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 501 -

Tga,ryiji Presa. Deasemenea este adus in Ru-

sia gi teatrul francez. In vremea lui Petru cel Mare

exists un teatru in piaVa numitg "Stogie", der acum

este adus la curtea Varinei.

Aici se jucau tot felul de piese care erau

scrise intr'un stil pseudo-clasic. Dintre scriitorii

rugi pseudo-clasici este gi Ecaterina II-a, care imi-

tfi pe Shakespeare, pe care nu-1 cunogtea din engle-

zegte, limbA pe care nu o vorbea, ci din traducerile

franceze gi germane. Deasemenea imitg pe scriitorii

francezi intre care Corneille gi Racine.

Mai toate aceste piese ale Ecaterinai nu au

nicio valoare. Unele din ele au titluri gi subl ete

luate din vechea istorie a Rusiei, ca de pildE "Ru-

rik si Oleg" sau o alta (pe vremea luptei contra

francmazonilor) "2 ;9mpora# 9 mores".Se vede cu ugur.

chi nu era o societate prea rafinatg, in

privegte estetica, gi nici nu prea igi da seams acea-

eta societate,ruseascA de valoarea teatrului, cAci

ni s'au pAstrat unele documents In care cineva se

plangea el se vorbea prea tare in gala in care se

rinta c.

,

www.dacoromanica.ro

Page 501: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 502 -

juca aga ca nu mai auzea nimic, sau in timpul specta-

colului unit din spectatori spargeau nuci. Ba chiar

doamnele dela curte nu vroiau s vine la teatru ci

sunt pentru aceasta amenintate cu amend6 pentru a fi

determinate ea asiste la spectacole.

Presa is ci ea scum o deosebita desvoltare,dar

nu prin ziare ci prin publicatii de revista ce avecu

unele din ele - caracter literar aca cum se intam-

pla cu revista numita "Pictorul". Chiar Lcaterina a-

Yea o asemenea revistlistctKoye Bicttinset care s'ar

traduce cu "de toate", "amestecate". Apoi erau o se-

rie le publicatii politice. studiile istorice n'au

foot DeGlijate. Bovicov a pubiicat acum vechile cro-

nice rusegti, Incepand tiparirea izvoarelor istorice

rusegti.

Literature. In ce privegte literatura,acum e-

ra un mediu favorabil dezvAtarii ei, totugi caracte-

rul pe care-1 are este acela al lipsei de originali-

tate. Firecte ea poporul rus care era aca deose-

bit (IA popoarelo apusene putea da sublecte mumeroase

orie;luale, fnsg sCriltorii crau prea inTlueraVati de

-

9

$1Y.

d'e

www.dacoromanica.ro

Page 502: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 503 -

Occident ca sa se indrepte spre poporul din care fa-

ceau parte ci sa cerceteze gi sa observe lucrurile

care-i Inconjurau ci in care puteau gasi subiecte

admirabile. Din cauza aceasta lucrarile literare ca-

re imitau ci ele Apusul, au un caracter de st%)erfi-

cialitate. Apusul se gasea din nefericire gi el s-

cum destul de slab, predominat fiind 1e genul neo-

clasic, care &luta sa invite personagille entice. In

Rusia In aceste timpuri, fiind la inceputurile ei,

literatura ne prezinta scriitori care nu se pot con-

centre pentru a da lucruri tameinice. Scriitori ca-

re lucreaza au credinta ca trebue ea scrie ce-

va gi cat de repede, Ears sa se eindeasca gi la cu-

litatea scrisului lor. Este cove asemanator cu epo-

ca din literatura noastra, pe vremea lui Heliado

RAdulescu, care spunea c. 61 se scrie .eat de mult,

ca sit ajungem po celelalte popoare care ne-au Meat

mult In urma. Cantitatea Ins& a stricat calitatii.

Dintre scriitorii din secolul al XVIII-lea, trebua

ea amintim pe LttigliCjianikx, socot ca cel din-

Ulu scriitor be4.etristic, in limba rasa, prin Ca :IL

www.dacoromanica.ro

Page 503: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 5004 -

rile sale. 3ra prieten cu Tedfan Procopovici autorul

reformei bisericesti din Rusia. Antioh Cantemir a in-

trat in contact direct cu Occidentul, fiind numit am-

basador la Londra si Paris. A avut aici corespondenVA

cu Voltaire si se cunosc cloud scrisori ale for in_le-

Gatura cu un lucru destul de interesant, anume cu pri-

vire la originea familiei Cantemiregtilor. Card Vol-

taire aerie "Istoria lui Carol al XII-ledloomeneste

si de D.Cantemir pe care-1 arata ca Mind de origin

greceasca. Antioh atunci i-a scris ca gregeste cdnd

spune aceasta, caci familia lui e de origin tatara

(de rapt nici el n'avea dreptate ). Voltaire ii ras-

punde atunci, cam ironic, ca va face in lucrarea sa

cuvenita rectificare, dar adaoga el ca poate tot e

bine sa descinza din Pericle, dealt din Tamerlan.

Din satirele sale, se vede ca Antioh era un om

caruia ii placea sa nu prea aiba multa bataie de cap,

ea traiasca bine $i in societate-aleasa, cults, un

adept al mixaktisaglai liste influenVat mai ales de

Boileau.

mai

www.dacoromanica.ro

Page 504: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 505 -

Dintre scriitorii ce-i uimeaza, trebue 61 men.

Vionez pe doi din ei, originari din regiunile foar-

te Indepartate ale Rusiei, tocmai din Astrahan.Unul

este Trediakovski ci celalalt Lomonosov. Propriu zis

ei nu au fost scriitori beletrietici, ci numai au-

tori de gramatici, au fost profesori la Petersburg

si Moscova, uncle au cautat sa faca manuale pentru

elevii lor. Trediakovski are chiar un manual despre

puritatea limbii, in care da semnalul luptei impo-

triva meologismelor. Interesant faptul ca Tredia-

kovski a fost primul profesor rus la Academia din

Moscova - incolo erau numai strain ci acectia s'au

opus la numirea lui, pe motiV ca el ar putea Impie-

dica influenVa Apusului, daca va capata un asemenea

post.

Celalalt Lomonosov a scris si poezii intre

care poezia mpg la lure. Uotinulu &" (1739). Era

ci profesor de Chimie in care domeniu a facut ci u-

nele descoperiri ca spre exemplu in legatura cu pro-

pAgarea luminii,etc. A studiat in Germania ci avea

cunoftinVe In multe domenii,era un enotelaodist.

www.dacoromanica.ro

Page 505: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

506

DacA in privinta gcolii gi a primelor incer

cart literare, Trediakovski gi Lomonosov au fost cei

mai insemnaVi, dintre cei care au pus bazele in a

ceste domenii, apoi in teatru avem un alt scriitor

anume, Sumarokov. Acesta a ajuns directorul teatre

lor gi in aceasta situatie a trebuit sa eerie piese

de teatru pentru scena sa. A fost dealtfel foarte

fecund. Din cauza aceasta, fiind scrise pentru a a

vea ce se juca pe scena, pie sole lui Sumarokov so r3

simt fiind facute la comanda. 31e erau imitate in ma-

re parte dupe cele apusene, dar unele din aceste pie-

se aveau subiecte rusegti. Numarul mare de piese

scrise de el (ca valoare n'a ramas aproape niciuna

In literature) a facut sa se inradacineze acest gen

in literature ruse.

Sumarokov insa, era foarte mandru gi se soco

tea de aceeag valoare cu MoliOre gi Shakespeare.Spu

nea ca ar fi o minunata opera data el ar fi ajutat

sa intreprinda o calatorie in Europa, pe care apoi

sa o descrie cu pana lui maiactra, neuitand s adao

go aceasta n'ar costa decat vreo 300,000 de ruble.

ci

ca.

www.dacoromanica.ro

Page 506: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- "07 -

Care sfarqitul vigil sale, a inceput sa se ocupe

41 cu satira, servindu-se pentru aceasta de diferite

tipuri reale, functionaril sate un personagiu d4la

curte, etc.

Dintre scriitorii din aceasta perfoada de In-.

cercare, de pregatire, unul singur a ramas ca valoa-

re realer in literature rued, este un scriitor tot dp

pies& de teatru, dar de comedii, este vorba de 7.10...

Vitin care era un Lerman de origins, cum it arata,p1

numele de altfel. Intre comediile lui mai insemnate

aunt doa-"Brigadiruln §inyilamBr, ambele cu carac-

tersatiric dar cu o acViune nu prea inchegata.

Idelie revolutionare. In ceeace prive§te in-

fluenta In idei a Apusului, mai ales c6tre cfargitul

domniei Ecaterinei, ideile politice revoluViopare,

n'au putut ramane straine Rusilor. Bcaterina a

inceput era. dea to poi LuJmeeace_privecte acele marl

privilegii Qi reforme, pe care le prea slavea 18,1n-

ceputa domniei. Cand a izbucnit RevoluVia francezil

(1789)4 atunci qi Icaterila speriat qi a inter-pia

www.dacoromanica.ro

Page 507: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

508

zis patrunderea to Ruei& a tot ceeace ar fi putut pu

ne la curent pe Ruqi cu aceste idei. Dar cu toate a

Cestea nu s'a putut impiedica patrunderea for in Ru

sia. Este adevarat ins& ca ele erau cunoscute tocmai

de aceea care nu aveau nici un interes sa be aplice,

adica de aristocraVie, dar s'au gasit totugi printre

nobili, oameni mai generogi care au cautat 0, be a

plice qi in Rusia. Dintre aceea care au dorit aplica

rea acestor idei au fost doi mai insemnati anume

Agzigicimaalgsz i NIC2;a9 142V1COV.

Despre Radicev s'a spus chi era cam excentric

§i ca in opera sa sunt aqa de mUlte contraziceritin

cat a fost banuit ca ar fi chiar nebun. In realitate

nu e tocmai aqa. In 1790 a atria el lucrarea cu sume

Jenia de contraziceri "giasjejagatsiaLnagjti

MotroW, care a provocat nedumerirea, in ce privea

facultdtile lui mintale. Este adevarat ca el netraind

in Franta, nu prea vedea clar lucrurile qi aceasta

explica acele-contraziceri din lucrarea sa.In unele

locuri Radicev laud& libertatea individuals pentru ca

nu prea departe ea spun cuvinte frumoase despre auto-*

gi

www.dacoromanica.ro

Page 508: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

509

era-0.a sfanta din Rusia. al socotea ca aceste dote

notiuni se pot impriza foarte bine gi de aceea le

lauds.

In genre Radicev a fost influe4at de ideile

franceze, dar nu le poseda prea bine; igi facuse stu

diile in Germania $i 1 citise gi insusise pe Voltaire

0 ideie clara ins& pentru el era desflInVarea

gerbiei, lucru ce nu trebue totugi facut pe tale re

vol4ionargi dupa parerea sa, ci prin vointa Varului.

El este deci un precursor al revolutiunei fora

fie un revolutionar complet, in Rusia.

Pentru ideile sale socotite periculoase de

Ecaterina, Radicev a fost trimis in Siberia ca pe

deaps64 care de altfel era prea grave. el ne filnd un

om periculos, deoarece era un simplu intelectual gi

nicidecum un om de actiune.

Celalalt N.Novicov a fost un scriitor fecund.

El a publicat izvoarele istoriei rusegti, zis Bi

blioteca a vechilor scrieri rusegti. Avea gi o tipo

grafle, in care a publicat o eerie de lucre:x.1 cu ca.

racter educativ ci chiar ziare. Era de toate, un tel

- -

sa

www.dacoromanica.ro

Page 509: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 510 -

de Beliade RAulescu al nostru, ziarist, scriitor,edi-

tor,etc. A Infiintat o societate culturara, 1+.422142:

talLuzazziaga, ce avea drept scop Incurajarea tipa-

jului ci a scos ziarul "Gazeta de Moseove. Prin-

tre ideile sale au fost cdteva asem&atoare cu cele

filozofice apusene. Socotit periculos, a fost ares -

tat ci apoi pus in libertate. De team& s& nti fie con-

damnat, Novicov a 'renuntat de a mai eerie i a fost

uitat. In vremea asta trebue sä spun c& printre aceea

care au easp&ndit ideile de libertate ale revolutiei

frandeze, au fost i francmazonii.

Spuneam de Intemeierea primei 101 francmaso-

nice din Iavi, cam tot in vremea asta se Intemeiaza

ci prima loje in Petersburg *i intemeitorul este tin"

sag, Schwartz, din Ardeal. Sian renrutat din acestea

cei mai Insufletiti revolutionari ai Rusiei, cu toa-

te c& deocamdatti nu Be constata miccari care s& ame-

ninte pe 'tar. Aceasta fiindca ideile venite din Fran -

a In patura de jos, care nu le dUno-

ctealinca, ci numai nobilime, care le luase"mai

mult ain diletantismt.enu pentru a le vine In practia.

yi

nulprinseserd

www.dacoromanica.ro

Page 510: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

511

Pentru, ca ci pAtura de jos sa le cuboasca bineta

foot nevoie de contactul direct eu armata francez1,

rAzboaele cu Rusia, armatA care a ajuns chiar in

Rusia, ci astfel fermentul revoluVii ea se prindAr

aci.

Prelemerea XXXIa

EaTILIELALAIN2J1140.1112

Rusia. R a fivalgs....=4116-..

a

Ecaterpaa I; Revolutia Franceza. ArAtam In

lectia precedents cum in timpul.Ecaterinei a II:a,

ideile revoluViei franceze, care incepuserA sA se

yiapAndeascl in Rusia, o fAeuserd pe taring sAgi

schiMbe pArerea qi sA is considere ca o primejdie 01

pentru tronul Varilor. Astfel de unde entuziasmul

pentru reforme fusese foarte mare la Inceputul dem--

Mei sale, la sfargitul domniei, este din contra o

pcginire de represiune care sA impiedice rAspandires

ideilor revoluViei franceze. Se ,tie ca scopul prio.

in

$i

-000---

si Napoleon I

si

- -

www.dacoromanica.ro

Page 511: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 512 -

mordial al revolutionarilor era ca ideile revolutiei

sA nu as margineased numai la Franta, ci sA fie du-

se in toate pArtile, sift fie cunoscute de toti oame-

nii de pe pdmant. Ca o reactie, diferitii suverani,

in special principii germani gi Austria s'au unit

formiind at* numitele coalitii contra Frantei revolu-

tionare. La cea dintaiu coalitie Rusia nu a luat par-

te, nici nu s'a amestecat in acest conflict al Fran-

tei cu Europa gi aceasta atitudine a durat tot tim-

pul domniei Ecaterinei, care a avut cumintenia de a

eta de o parte.

Este interesantA de vAzut situatia Rusiei

in legaturd cu apucul european.

P41 I - 12g6-18014 Cand Napoleon s'a Latins

in Europa, interesele Rusiei s'au izbit de ale Fran-

Vet in Orient. Lupta aici incepe Intre Pranta gi Ru-

slat dupes 1796 in vremea lui.Paul I fiul Ecaterinei

ci al lui Petru al III-lea. Asupra acestuia soarta

tatAlui sdu Petru al III-lea a avut o adancA influen-

td, din cauza aceasta, el era un om foarte nelinigtit

gi bAnuitor. Era gi la el aceeagi formatiune psihicA

4,11

www.dacoromanica.ro

Page 512: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 513 -

ce se intalnegte la intreaga familie a Romanovilor

- care mai ddduse cativa membri al tronului ruses°,

nesanatoyi. Paul I era un om cu nervii zdruncinaVi

Qi din aceasta cauzU foarte influentabil. La incepu,

tul domniei sale a avut cateva acte de marinimietlis

berand pe unii din arestatii politici din domniile

precedente, cautand astfel ea repare unale din gre-

elile mamei sale in aceasta privintl. Corpul tata.

lui sau Petru al III-lea a Post adus din ordinul lui

in capital dintre arestaVii eliberati cel mai

insemnat este Kosciusko eroul polonez. Deasemenea

pe Stanislaa August fostul rage al Poloniei 1-a adus

la Petersburg.

In momentul urcarii lui in scaun in Europa,

situatia era astfel. rattea cea mai Brea, mai sange-

roasii a revolutii franceze se terminase acum gu-

verna Directoratul care tocmai trimisese in Italia

pe ,ylitorui consul Bonaparte a c6rui expediVie este

ineununatil de success In urma infringerii, Austria

inchee la 1797 pacea dela Campo-Formio. Aceasta pace

Faso. 33

4i

si

www.dacoromanica.ro

Page 513: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 514 -

cuprIndea un articol care atingea influenVa Rusiei

in Orient. El se referea la fostele stapAniri ale

republicei VeneViei asupra insulelor Ionice,dintre

care cea mai importanta era Corfu. Aceste forte

stapaniri ale Venetieitau Post puse sub protectia

Frantei. In felul acesta FranVa a ajuns sa aibe cu-

-glint 41 mai milt sa puna chiar picior militar in O-

rient, ceeace a spaimAntat pe Ru§ii care socoteau

pand acum ca Orientul era terenul for exclusiv.

Armate franceze intra in Orient cu prile4u1

expediViel generalului Bonaparte in Egipt (1798),

cAnd in trecere flota lui s'a oprit in insula Malta

ocupata pAna acum de ordinul Gavalerilor Ioani%i,de

la care e luata qi anexata FranVel. Cavalerii Insa

s'au dus la Petersburg unde au oferit lui Paul I tit-

lul de mare maestru (titlul pe care it purtau gefii

lor) socotindu-1 pe -arul Rusiei ca cef de cruciata

contra Turcilor.

Flota generalului Bonaparte debarca in Egipt

unde invinge pe Mameluci, vasalii Turcilor. Din a-

ceasta cauza, Turcia declare razboiu FranVei ci cum

www.dacoromanica.ro

Page 514: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 515 -

forVele ei nu erau suficiente pentru a lupta cu

Franta, Sultanul cere ajutor dela Rugi, in afara de

ei ne.mai avdnd la tine altul sa apeleze. Deci din

dugmani seculari, Rugii devin prieteni cu Turcii.Fa-

VA de cererea de ajutor a Turcilor, Rugii raspund ca

vor intinde mana for protectoare Turciei. Bonaparte

cu acest prilej al conflictului cu Turcia, a dat o

serie de proclamaVii in arabegte catre populaViile

din Egipt gi Siria, aratand ca a venit ca sa elibe-

reze pe cei oprimaVi de jugul stapanitorilor.Acestc

proclamaVii traduse grecegte gi romanegte au circu-

lat la noi. Cam in 1798 are loc a doua coalitie im-

potriva Fran ei, de data aceasta iau parte gi Rugii,

alaturi de Anglia, Austria, Olanda gi o serie de

state germane. We. hotarit chiar ca la aceasta coa-

litie Rusia sa participe cu o armata foarte mare

gi in fruntea ei a Post pus cel mai insemnat general

pe care 11 avea in aceasta vrene Rusia, batranul Su-

varov. Armata acestuia se unegte cu cea Austriaca

gi se indreapta spre Italia in Nordul careia, Lom-

bardia, devenita re,ublica Cisalpla prin cucerirer

www.dacoromanica.ro

Page 515: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 516 -

franceza, era scopul cuceririi lui Suvarov. Armata

franceza era inferioara ca numar gi In luptele dela

Verona gi ca decisiva dela Cassano, Francezii sunt

Infrinti, astfel ca Suvarov igi poate face o intrare

triumfala In Milano. Francezii nu vor sa cedeze ugor

gi Directoratul Tidied o noua armata, pe care o tri-

mete sub comanda lui Jaubert contra RuSo-Austriaci-

lor, dar acesta este gi el infrintaproape complet

la Novi, astfel ca. Lombardia ramane a lui Suvarov.

Dupes ce aliatii au cucerit Italia, s'au On-

dit sa atace Franta prin doua parti, o armata sa por-

neasca pests Alpi din Italia 0 alta prim Elvetia.

Boa aranjat in aga fel Incat Rugii sa atace prin El-

vetia, gi cei care au propus aceasta au Post Austrie-

cii, pe motiv ca Rugii sunt mai obignuiti cu gerul gi

cu zapada - uitiindu-se totugi ea mu erau obignuiti

cu regiunile muntoase.

In fruntea armatei franceze din Elvetia se a-

fla generalul Mssena care ayea o armata mai mica

deciit a Rugilor, dar el a gtiut sa profite de doug

imprejurari extrem de favorabile oferitede teren.In

www.dacoromanica.ro

Page 516: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

517

primul rand de schimbul ce trebuia sa se faca Intre

armata austriaca ci cea rus4, care venea sAI is lo

cul ci in al doilea de drumurile foarte grele pen

tru comunicatie in munti. Massena nu a dat o blt6lie

decisivat el a profitat de momentul card armata ruse

lua local celei austriace ci atunci a atacat in mai

multe locuri deodata. Toate aceste atacuri ale lui

Massena suet cunoscute sub numele de lupta dela ZU!..

rich (1799). Armata rued este infrinta in aceste a

tacuri, totuci Suvarov care avea acum 70 de ani reu

ci sa se retragat e adevaratt cu pierderi foarte

fiind aproape Bata sa fie distrust dar putAnd

panfi in cele din urma ea scape de armata franceza.

A fost o retragere cu mari pierderi, dar to

tusi glorioasit cu toot& blitranetea lui Suvarov.

Aceasta infritgere Ins a fAcut pe Auatriaci di nu

mai aibe curajul de a trece in Pranta ci astfel a

ceasta a scApat de pericolul ce o ameninVa.

De pierderea suferita de Ruql Varul Paul a

acuzat pe Ausiriaci ca au trimis Ruql acolo, undo ei

nu cunovteau locurile. In timp ce aliatii nu se 11*-i

marl,

www.dacoromanica.ro

Page 517: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

518

pacau infra ei, Bonaparte s'a intors pe o corabie

din Egipt, a rAsturnat IndatA Directoratul ci se

proclamd prim consul. Dula aceia intrA in tratative

cu Rusia gi izbutegte sA-1 faces pe Paul sA Se retra

gd din coalitie, promitandut sprijinul gi facdnd

din el aproape un aliat. Dar pe neagteptate Paul a

Post asasinat. Cum insd nu se gtie,deca numai c&

principalul vinovat a fost un oarecare nobil Pahlen

Dar desigur ca acesta nu din proprie initiative a fa-

cut faptul, se pare ca vor mai fi fost gi altii,cAci

asentimentul garzii 1a avut, deoarece n'a fost im

piedicat sa intre la tar, unde cu tovaragil sdi 1au

silit sd abdice, ceeace pe tar 1a fdcut sa ridice

oabia. Lupta a fost scurtd gi inegald, iar tarul a

Post ucis. A rAmas tar Alexandru fiul mai mare al

lui Paul. Se pare al Alexandru gtia de complotul pen-

tru detronarea tarului Paul, dar nu se agtepta ca se

va termina astral.

alvandaIL1221=a211L Acest lucru a avut

o mare influent& asupra lui Alexandru, care toatd

ci font urmdrit de uciderea lui Paul.IspAgi

- -

vieata-

www.dacoromanica.ro

Page 518: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 519 -

rea faptei sale 1-a transformat intrlun mastic gi cu

twit& cultura gi finetea sa niciodata n'a putut sea--

pa de imaginea asasinarii fostului tar. Chiar data

adevaratul motiv al asasindrii nu se cunoagte,fapt

cert este ca de moartea lui Paul a avut de profitat

In primul rand Anglia ale carei interese fusesera

astfel servite din plin. Ba chiar jurnalul oficial

dela Paris spunea straveziu Ca e ugor de inteles ca-

re e puterea sub ingrijirea careia s'a pus la tale

asasinarea tarului.

Can(' Alexandru I a Post ales tar, Napoleon a

trimes gi el reprezentanti la incoronare. Cu toate

ca tarul Alexandru spunea ca va cauta sa fie un me-

diator litre Franta gi Anglia, totugi partida engle-

zo-fila a avut destul influent& pentruca in curand

sa-1 faca sa fie contra Frantei, uncle spunea ca se

gasea la conducere un uzurpatorL a carui stapanire

nu era justificata prin nimic legal. Napoleon nu se

multumegte cu situatia de prim consul ci in 1804 se

incoroneaza ca imparat. Acum se face o nova coalitie

contra Frantei, ura cea de aIII-a coalitie la care

www.dacoromanica.ro

Page 519: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 520 -

luau parte Anglia, Rusia gi Austria. Aliatii spetau

ca vor invinge, dar repeziciunea lui Napoleon el

zicea ca "victorille mele le-am cagtigat cu picioa-

rele soldatilor mei" - a dejucat planurile lor. Arms-

tele franceze au silit repede pe coalizati sa cede-

ze. Austriecii smolt atacati chiar la ei in imperiu,

in Boemia. Tarul Alexandru trecuse cu armata prin Ga-

litia peste Carpati gi in Cehoslovacia de azi se in-

.talnegte cu imparatul Francisc, armatele for unindu-

se gi astfel ajungand cam la vreo 80.900 de oameni.

Armata lui Napoleon cu toate ca era ceva mai

mica - 70.000 de soldati - totugi era superioara mai

ales ca artilerie. Lupta hotaritoare se da la Auster-

litz la 2 Decembrie 1805 gi inainte de inceperea a-

tacului, aliaVii erau siguri de victorie. Locul pe

care s'au desfagurat ostilitatile era aga: in cen-

tru era un platou, dejur imprejurul lui erau o Eerie

de mlagtini inghetate nu prea gros. Atat platoul cat

gi ter6imul mlagtinos erau in stdpcanirea armatei

austro-ruse. Scopul lui Napoleon a Yost de a patrur-

de cat mai repede la centru gi de a pure mana pe

www.dacoromanica.ro

Page 520: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

521

platoul de aici, de unde putea sd &mine vagiunea,de

aceea atacul lui cu teat& vigoarea spre acest punct

a That indreptat gi a reugit ca platoul din centre s&

cad& in mana lui. Faptul acesta a hotarit rezultatul

luptei, aci de pe platou cu ugurin-VA putea bondbarda

Cu artileria in vale, izbind in plin pe dugmani. Pe

deasupra ghea-Va mlagtinilor fu gi ea spart& de arti

lerie, contribuind astfel la distrugerea armatei a

liatilor, care in mare numar se gi inceavt_ in retra%

,gerea dezordonatE din fate armatelor franceze victo

rioase. S cea mai mare victoria a lui Napoleon.Rugli

pierdeau 20.000 de oameni gi 30 de steaguri In acea

et& luptd, iar imp. Austriei trebui sA inchee pacea

care avu be la Presburg,azi Bratislava. Prin aces

et& pace, Venetia gi Tirolul aunt luate de Franta.Cum

Austria deocamdatA nu mai insemna o forVE pe .care a

liErVii se sprijine, Anglia gi Rusia s au gandit sE rt.

dice in locul ei alt dugman contra lui Napoleon.Ace

sta a fest, dealtfel un yacht adversar al FravVellg&

sit indata in Prusia gi astfel se nagte coaltVia a

ITa.

- -

www.dacoromanica.ro

Page 521: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 522

81-

tuatia era Brea pentru Alexandru, caret el incepuse

tot atunci razboiul cu Turcii, impartindu-§i deci

fortele pe doua gtentuil:;1 de data aceasta armata

lui Napoleon a *Met mai repede decat aliaVii. In

scurtA vreme Prusienii fiind batuVi la Iena, Napo-

leon Tatrunde in Berlin, de unde apoi se puns in ur-

mArirea Ru§ilor, trecand prin Prusia Orientala O. in-

triad in Polonia. Cum Ru§ii au intarziat pe drum

aunt ajun§i ciocnirea are loc la Eylan in 1807

In luna Februarie.

Cum vremea era foarte rea, iarna,pe un crivdt

in care abea se vedeau oamenii unit cu.alVii, lupta

a ramas nehotarita, dar cum vemf primavara, armatelc

se ciocnesc din nou, de data asta la Friedland pe

raul Ale §i victoria ramane tot de partea lui Napo-

leon, Varul fiind astfel obligat ea cedeze. Napoleon

ici da in aceste momente seama de imposibilitatea 41

absurditatea unui plan de cucerire al Rusiei - ceea

ce nu se va mai intampla ceva mai tarziu - de aceea

s'a gandit sa se impace cu Ru411 ba chiar 0-1

-

RAzboiul franco-ruso-prusiaa (1806-1807).

136

gi

www.dacoromanica.ro

Page 522: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 523 -

facd prieteni, pentru aceasta inchee cu Alexandru o

pace in cele mai favorabile condiViuni pentru Rugi,

toate greutaVila suportandu-le Prusienii.

Pacea s'a incheiat pe o plutd in mijlocul

raului Niemen, langa Tilsit la 1807, pe malurile a-

pei fiind deoparte armata francezd, de cealaltd res-

turile armatei rusegti. Pe plutd s' au intalnit cei

doi impArati Napoleon Si Alexandru pentru a discuta

conditlile pacuu. Venise - crezand ca va putea lua

parte la discuVii gi regele Prusiei Frideric Wilhelm

al III-lea, dar el n'a fost primit gi a trebuit a

ramand cdlare pe mal. In urma intrevederii celor doi

impdrati, soarta Prusiei a fost foarte rea,pentruca

Napoleon treat atat la Apus cat ci la Rasdrit ca

to un stat sub influents. Frantei gi prin care putea

fi Vinuta in Priu. La Apus luase astfel nactere sta-

tul Westfaliei, ce fu dat unui frate al lui Napoleon,

cuprinzand o mare parte din Germania, iar la Rasarit

fu refdcut statul Poloniei, dar nu sub acest numelci

sub cel de ducatul Vargoviei. Napoleon avusese acest

stat gi din motive de datorie de recunogtinVA,

i-a

cat;www.dacoromanica.ro

Page 523: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 524 -

multi Poloni luptau allituri de Francezi in armata

lui Bonaparte. ;i aceasta era un motiv in plus care

determinase dugmania Rusiei fa-Vh de Napoleon gi care

o flicuse sa participe la coantille de panA acum.Ma-

role ducat al Vargoviei, fusese format din regiunile

pe care Prusienii le luasera dela Poloni cu ocazia

imp6rVirii tarn acestora gi in fruntea lui a foot

pus un principe din calm de Saxonia,Frederic August.

In schimb Rusia nu pierdea nimic din conflictul cu

FranVa terminat defavorabil pentru ea pe campul de

lupta. Singura condiVie ce-i fusese impus6 era adera-

rea la Blocusul Continental, care era o easurrl luata

de Bonaparte contra Englezilor, Inca de and intrase

in Berlin. Prin aceasta eisura nici nn popor din Eu-

ropa nu mai trebuia sa primeasca in porturile pe ca-

re le avea vreo corabie angleza. Lucrul acesta era

Ins6 foarte greu de Vinut, totugi Rugii au promis

c. se vor Vine de obligaVia pe care gi-au luat-o prin

pacea dela Tilsit, dar prin interzicerea leg6turilor

cu Anglia, Rusia igi fdcea un rau foarte mare,rui

nahrt comerVul sdu care se indrepta prin Baltica sprc

www.dacoromanica.ro

Page 524: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- -525

Anglia.

Irljaagataxarilai era acum.o chestiune,

aceeaa Orientului. Franta pusese piciorul 14 Rasgri-tul Europei gi unii din Francezi 1-au sfatuit pe Na-

poleon dea manft libera Rusiei in aceste parti ale

Estului, dar se zice ca Napoleon le-a raspuns ca nu

may gAndesc la aga ceva, caci aceasta ar insemna sta.-

panirea Constantinopolului de Ruci gi stApanirea a-

cestui orag Inseamna stApanirea lumii.

In 1806 izbucni rdzbolul ruso-turc. In vremea

aceasta Francezii trimisesera la Constantinopol ca

reprezentant pe generalul Sebastiani. Acesta trecand

prin Bucuresti a facut un raport &Ore Napoleon,prin

care-i arata ca ambit domni gi C.Ipsilanti gi MO-

ruzi din Muntenia si Moldova, - pe cel din 'Irma

nu-1 vazuse insa - cant infeudaVi Rusiei, dar ca se

Gasesc si boieri care vad cu simpatie pe Francezi.

Ba mai mult chiar printre familiile fanariote care

domniser6 sau puteau sa domneasca in tgrile noastre,

se gaseau francofili, aga de exemplu familia c3utu

sau Calimachi.

sa

www.dacoromanica.ro

Page 525: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 526 -

Deasemenea familia Manu dela un membru al ca-

reia Napoleon a primit o scrisoare de felicitare pen-

tru victoria contra Prusiei, la care Napoleon a ras-

puns din Berlin, multumindu-i gi facand aluzie ca va

veni vremmied intervinA in principate. Cum au aflat

de intentia lui Napoleon, boierii nogtri 1-au ci

stria, rugandu-1 sa libereze principatele de Turci ci

sa formeze din ele o republics. Napoleon nu prea a

dat atentie cererii for gi pare a nici nu prea

i-a InVeles bine cine sunt, ce vroiau gi de aceea a

pus urmatoarea apostila - cam ridicules, pe cererea

boierilor: *Demander & ce ipdividus, ce quo je pour-

rais faire pour leui service*, Dar mai tarziu a vazut

Napoleon ca not i-am fi putut servi mult gi Sebastia-

ni -core sultanului schiMbarea domnilor dela noi,ceee

ce in adevar se Intampla, fiind numiVi in locul for

domni francofilii: Scarlat Calimach gi Alexandru vu-

Vu. Aceasta schimbare de domni a provocat razboiul

cu Rusia, Ipsilanti s'a refugiat in Rusia, iar ro-

ruzi s'a ascuns. Informati ca este completes anarhie

In Turcia, Rugii socotira ea acum este momentul sa

www.dacoromanica.ro

Page 526: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-527

luilte contra Otomanilor. IndatA ei intervin gi cer

energic Turcilo= td readucii pe fogtii domni. La de

mersul Rusiei se anturg gi Anglia care ci trimite pe

amiralul flotei ei din Mediterana in fate Constanti

nopolului. Dar aceasta ameninVare n'a Vinut prea mult,

&ddi du/A trei zile flota se retrace de teams sa

nui fie tAiat& calea inapoi. Astfel concomitent cu

luptele. francoruse din Prusia Orientals incepe gi

rAzbolul rusoturc. Armatele Rusiei patrund la not

gi pun in fruntea Varilor noastre pe C.Ipsilanti ca-

re eta cateva luni down peste amandoug Virile rom5

negti.

0 alt6 Imprejurare care a Incurcat pe Turci

acum a Post rascoala Sarbilor.

In 1804, Earth, care nu mai aveau niciun fel

de drept politic, pornesc acum ajute autono

mia ci chiar independenVa. Multi din ei se ocupau cu

negotul in special cel de porci. Dintre acegti ne

gustori s'a ridicat unul anume Caragheorghe sau Cer

nigheorghe, din care se trace familia domnitoare din

Serbia. Acesta a format o oaste, pe care o inarEato

sasi

.

www.dacoromanica.ro

Page 527: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

328

cu ce a putut gi fiind un om foarte viteaz, a reugit

la inceput sa bata pe Turci gi a format un stat,care

firegte nu putea rezista prea multg_ vreme Turcilor;

de aceea el a cerut ujutor dela domnii nogtri ci in

adevgr C.Ipsilanti it ajutg cu bani gi apoi cere

ajutorul Rugilor, care vin in principate cu prilejull

inceperii rdzbolului. Cu prilejul pacii dela Tilsit,

Napoleon indeamng pe Var sa inchee pacea cu Turcii,

ceeace Alexandru nu avea interes sg facd.

Se intamplg cg dela o vreue socotelile lui Na

poleon se incurcard mai ales din cauza Spaniolilor,

cgrora el voia sd le pund un rece (Iosif Bonaparte),

pe care ei nu-1 vroiau.

Din cauza aceasta Bonaparte e:,te nevoit sd dea

mans liberg Rugilor in Orient irrlieind cu ei un tra

tact la Erfurt (1808), care _Lea de fapt un adiViona/

al pacii dela Tilsit F;I: prin care se nvoia la recu

noacterea supreme-gel rusegti in Rgsdrit.

- -- 000 - --

ci

www.dacoromanica.ro

Page 528: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

:-529

Prelegerea XXXIIa

Luni 11 Aprilie 1938

Rapirea Basarabiei ei expediVia lui

Napoleon in Rusia (1812)

RAzboiul rusoturp_isoptinuarel. La sfArcitul

lectiei trecute arAtam cum dupli urma razboaielor cu

Napoleon ajunsese Rusia intr'un mare rAzboiu cu Oto

manii, care schimbaserd sub influents lui Napoleon,

pe domnii din tdrile noastre, Cu altii simpatizanti

ai Francezilor. Totuei Rueii n'au avut cine etie ce

victoria in acest rAzboiu, fiindca cetatile turceeti

rezistarA cu indArjire ei se pare ca et generalii

care comandau armata tarului din principate erau

slabi. Doi au Lost acecti generaliruci care au lup

tat in acest razboiu cu Turcii: Michelson el

Cel dintAiu era prey bAttrAn; se distinsese

Fasc. 34

Milora-

dovici.

www.dacoromanica.ro

Page 529: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 530 -

cu prilejul rascoarei lUi Pugacev, cel de al doilea

era un om foarte petrecaret *i se time( numai de ni-

micuri. Scrisese pe o sable ca titlu ca el e "Sau-

veur de Bucarest", ceeace a facut pe boierii no*tri

sa-i zica "le sauteur de Bucarest", fiindca ii pla-

teau daneurile ci balurile. In Muntenia, in intelege-

re *i.cu Ru*ii, boierimea in frunte cu C.Filipescu a

aranjat inlaturea lui C.Ipsilanti repus in scaun oda-

ta cu venirea Ru*ilor. Ei au'raspandit evonUl ca vin

Turcii pi C.Ipsilanti de frica a fugit, dar cum a-

cectia n'au venit, el s'a facut de ris prin fuga sa

nu s'a mai putut intoarce in scaun. A intervenit

ins& la tar 1 era gata sa reu*ealsca.sa se razbune pe

eel care-1 facusera de ris. Interventia lui la tar

o facu printreun secretar al sau, un francez foarte

cult, anume marchiiul de Saint-Aulaire, care a pre-

zentat Varului un memoriu, aratandu-i nevinovatia

lui Ipsilanti gi nedreptatea faouta de boierii gi de

generalii rugi din Buouregti, fietandu-1 tot deodatA

gi o propunere in sensul de a creea un stet roman in-

dependent format din unirea prinoipatelor sub pro--

pi

www.dacoromanica.ro

Page 530: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 531 -

tecVia Rugilor, avAnd in frunte un principe roman

sau grec identificat cu interesele romAnegti. Dease-

menea organizaVia noului stat sa fie fAcutti in chip

occidental. Pentru cAtfiva vreme tarul 11 restabile-

gte pe C.Ipsilanti, dar el intrAnd dip nou in con-

flict cu Rugii din Tara RomAneascA, in cele din urmA

este scos din scaun pi exilat la Kiev, unde a pi mu-

rit. Un fiu al lui a intrat in armata rued, luptAnd

gi distingAndu-se in rdzboiu gi el a Post vestitul

Al.C.Ipsilanti conducAtorul eterigtilor greci.

Dupa tratatul dela Erfurt prin care Napoleon

dadea marl concesii Rugilor in Orient, tarul a in -

cercat ea continue lupta Cu Turcii. De data asta ar-

mata este comandatA de generalul Kutuqov.In 1809

este cuceritii Braila, dupg care Rusii au trecut Du-

ndrea in Dobrogea. In 1811 la Slobozia langa Gtur-

giu se dtt o lupta, in care Rucii au lAsat la lnce-

put pe Turcii de peste Dundre sa treacd in oarecare

masurA gi deodata an treout la atad, luAndu-i prin

surprindere pe ostagii care apucasera ed ajullei din-

ooace, rupandu-le podurile gi impingandu-i in apA.

www.dacoromanica.ro

Page 531: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 532 -

A Post o victorie completA care aducea stapAnirea

DunArii in mAinile Rugilor. Ei tree fluviuloamenin-

VAnd Balcanii. Dar curAnd armata tarului este opritA

de Napoleon.

Conflictul cu Franta. ImpAratul francez soco-

tea ca in Europa nu trebue sA fie decAt douA puteri

marl, in Apus Franta, in RAsArit Rusia, dar pe ince-

tul prietenia cu Varul se stricase.

Motivul era 'ca." din aceasta prietenie numai Na-

poleon era eel care avea de cAptigat mai ales Ca Ru-

sia era obligati sA adere la Blocul Continentaloprin

aceasta Rupii pierdeau pi mai mult, comertul for

fiind 63/Ault, pieata cea mai important& de cumpArare

gi vAnzare a for fiind Anglia. Apoi mai era incb. ce-

va. Cele mai multe familii nobile din Rusia gi insApi

familia Romanovilor aveau foarte multe rude in state-

le germane pe care Napoleon be cucerise gi inlitura-

se dela conducere pe rudele Rupilor. In sfArpit ulti-

ma nemultumire era provocata de creearea ducatului

Varqoviei, care fusese merit prin mai multe timuturi

luate dela Austriaci, ceeace firepte mAreau puterea

www.dacoromanica.ro

Page 532: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 533 -

statului nou, care prin dorinta Polonilcr, putea de-

veni o noua Polonie primejdioasa Rusiei.

Cee'ace a facut ca definitiv Oa' se strice prie-

tenia intre cei doi monarhi, a fost luarea unei ma

suri de catre Alexandru, care da voie Englezilor sa

intro in porturile rusegti. Atunci Napoleon face o

mare armata cu care in 1812 porneste din Dresda con-

tra Rusilor ce se gaseau tocmai in razboiu cu Turcii.

Pacea dela Bucuresti. Pentruca sa fie fiber cu

Napoleon, tarul cauta sa inchee pacea cu sultanul si

locul ales pentru aceasta este Bucuresti. Astfel Ca

la 16 Mai 1812 delegaVii color doua state se intal-

nesc in capitala Tarn Romanesti la Hanul lui Manuc

care era pe locul actualului hotel Dacia. Au foot

multe discutii cu privire la aceasta pace.

In primul rand un cronicar moldovean Manola-

che Draghici care a scris. o lucrare "Istoria Moldovei

pe 300 de ani", arata ea cu acest prilej a fost o

tradare din partea delegatilor turci, care s' au la-

sat cumparaVi de Rusi. ReprezentanVii Turcilor erau

tot nista Moruzegti anume Dimitrie marele dragoman 4i

www.dacoromanica.ro

Page 533: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 534

Panaioti Moruzi. Draghici spune ca Napoleon care in

acest moment printr'o scrisoare delegaViei turcecti

sa nu inchee pace, caci el pornegte lupta contra Ru-

pilor. Scrisoarea ins& este dositti de Moruzepti pi

astfel ca Rusii au scapat cu fata curates. Dl.Iorga in

lucrarea sa "Moruzegtii ci r6pirea Basarabiei" in

An.Ac.Rom.- a cautat Ga arate ca Moruzegtii nu sunt

vinovati, pe naotiv ca nu a existat nicio scrisoare

trimisa de Napoleon, deoarece in corespondenVa ace-

stuia nu exista aga ceva. Fapt cert este insil ca de-

legaVii turoecti au pldtit cu capul iscglirea pacii,

gi se *tie c a Moruzegtii erau rusofili convinpi.

Prin pacea aceasta se spune ca. apa Prutului

va desparti deacum inainte imperiul otoman de Rusia,

iar mai jos apa Duni-1th va fi hotar.

Deacum regiunii dintre Nistru pi Prut i se eta

numele Basarabia dela numele pe care-1 purta pAna a-

cum regiunea ce era sta./Anita de Turci, Bugeacul.In

felul acesta se rapegte o bund parte din Moldova de

catre Rug/. In celelalte puncte ale tratatului se mai

prevedea intre altele ca Rugii vor evacua principa,-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 534: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-535

tele care timp de doi ant vor fi ecutite de impoz1te.

Corgbille rusegti vor putea pftrunde pe Duna-

re numai oat tine stapanirea lor, adicA pang la vitr-

earea Prutului in Dunare. Deasemenea nu. se vor mai

cladi cetkti nos, tar cele vechi vor fl darimate,

Regiunea aceasta r6pit'd de Rugi cu--.Ldon. de

rapt trei partil prima parte din oent2u cea mai

mare era luat'd dela Moldova, a dory dola 3ud el a

treia dela Nord - raiaua Hotinule fusesera luate

dela Turci. AU fest unite torte trei la un lcc.Noii

regiuni i s'a recunoecut caraeterul de provincie ro-

maneasoA prin faptul ca tarul a dat o proclamatie,in

care spunea intre altele cA...."86opul meu sta intrl

aceasta, ca sd-i 0:rues° ei (Basarabiei) o politi-

ceasca ocarmuire, potrivitA cu moravurile si obioe-

turtle populatiei ei."

Cu alte cuvint,) Basarabiei i se va da o orga-

nizatie potrivitli Ja populatia romaneaseA a ei.Foar-

te multi din locitorii tInutului rtipit au fugit po-

ste Prut gi tarul ii sfituecte ea vi.n laapoi,

11 so va int5mpla mimic. Basarabia pin& pela 1810t

-

§

ca

-

*a

0

www.dacoromanica.ro

Page 535: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 536 -

avut o autonomie a sa, in care puterea o avea nn di.

van de boieri romani care o conduceau. Administratia

bisericeascA a rants tot romaneascd, aga cum se in-

tamplase cu cea civilL In fruntea bisericii Basara-

biei -este numit Gavriil Banulescu, origin= din Buco-

vina, gi el a fost acela care a serfs in limbs romA-

3311 proclamatia tarului prin care invita populatia set

nu mai fugal proclam4ie ce a fost citita in toate

bisericile din Basarabia, tot el a infiintat gcoli

gi tipoGrafie de earti rom&nesti in Basarabia. Rusi-

ficarea s'a incercat numai mai tftiziu.

Campania lui Napoleon in Rusia. S6 ne intoar-

cem Inset la rAzbolul tarului cu Napoleon. In ciocni-

rile de pand acum cu impiiratul Frantei Rugii nu puse-

sera prea mult suflet, deoarece chiar infrinti ori-

cit de greu, tam for nu era in primejdiettiind de-

parte de teatrul evenimentelor. Und infra razboiul a

venit In Rusia si chiar Moscova a fost invadata de

Francezi, fires te ci twit& Rusia s'a des teptat cu do-

rinta de a izgoni ducmanul din sanul ei. Rezultatul

www.dacoromanica.ro

Page 536: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 537 -

a fort oa napoleon e infrint.

Napoleon igi da seama ca Rusia era greu de cu-

cerit datorita marimii ei, climei pe care o aveatapoi

departarii prey mars de baza lui de operatiune gi de

aoeea a crezut ea victoria nu-i poste fi adusa cleat

numai de viteza operatiunilor sale militare pi asta

inainte de a veni iarna. El a vrut sa atraga armata

rues contra sa gi s'o convinga inainte de a se retra-

ge. Apoi sa slabeasca Rusia formand un stat in coa-

eta lor, anume refacerea Poloniel. 0 parte din gene-

ralii Rugi erau de parere ca o luptd cu Francezii,ca-

re erau in numar de vreo 600.000 din care oaste fa-

ceau parte qi aliatii (Prusieni, Austriaci), care mai

de vole, mai de nevoie trebuisera sa is parte la ex.--

peditie, la camp deschis ar fi o distrugere completa

pentru Rusia ci din aceasta cauza e mai bine sa se e-T

vite acest lucru. Cel mai bun mijloc du/A parerea for

era de a-1 atrage pe Napoleon in Rusia, unde Para in-

dotal& ca va avea soarta lui Carol al XII-lea, cum

s'a ci intamplat.

Armata tarului era impartita in cloud: cea dela

www.dacoromanica.ro

Page 537: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

538 -

Nord era comandata de generalul Bagratton,cea dela

end, la vreo 60.000 de soldati de generalul Barclay.

Oastea lui Napoleon era pe ldnga Tilsit, se indrept?t

repede spre Vilno, avand pe marginile sale diferite

corpuri conduce de diferiti generali care trebuiau

sa sustind aripile gi sa prevind un atac din flan-

curi, de pildd era un corp austriac care venea din

Galitia sub comanda lui Schwartzberg, altul care ve-

nea dealungul Balticei.

In feta acestui pericol, tarul Alexandru a

dat indatd o proclamatie prin care ardta ca Rusia e

in primejdie gi ca dugmanul trebue sa gdseasca in on

ce rue Pojarski - eel care aparase cu eroism la

1615 Moscova atacatd de Poloni. Catastrofa se apro-

pia gi Vilno fusese ocupat, fdra prea mare rezisten-

Aidi Napoleon a cunoecut toata nobilimea lit vans,

caruia ii. amintt de trecutul tarn ei, promitand oa

din nou va face statul polono-litvan, dar cu conditla

sa nu ajute pe Rugi. Cele doutt armate ale tarului e-

rau amenintate sa fie taiate de Napoleon, daca nu stir

-

:un

VEk.

www.dacoromanica.ro

Page 538: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-539 -

fi unit. CAnd se producea acest fapt, armatele ru -

segt1 au Yost surprinse gi silite a da o luptd la

picaensk, care a durat patru zile cu rezultatul fi-

nail retragerea Rugilor care nu mai puteau Vine

piept. Dar victoria nu fuse decisivd gi Napoleon a

declarat ca -gt dtt seama ca este atras in interior,ce-

eace firegte ea nu voia.

AliaVii Francezilor Austriacii gi Germanii au

inceput sd dezerteze gi sd atace la randu-le armata

francezd ci mai ales trupele cu provizii. Pe de altd

parte se mai ivi un neajuns pentru Bonaparte,armatele

laterals ale sale Inaintau prea Incet ci numai cea

din Baltica ajunsese la Riga. In acelagi timp In oa-

stea rued se iviserd nemultumiri, pe motivul c a armai

to for se retrage din faVa lui Napoleon. S'a spus ci

aceasta retragere poate fi socotita drept o 'agitate

gi ca ea nu e damn& de un stat ca Rusts, deaceea se

cerea cu insisten0 ca ea se dea o luptd decisiva.

Asaltat de parerile acestea, Varul se hotdrigte sa

schimbe oomandamentul armatel, punand in locul gene

ralilar Bagration al Barclay pe lattueov care a ales

www.dacoromanica.ro

Page 539: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

540

locul luptei la satul Borodino langa Moeoova (Fran

oezii ii zic acestei lupte, lupta dela Moscovatadica

dela raul Moscova care trece prin orag, Rugil ii zic

dela Borodino). Lupta care s'a dat la 7 Septembrie

1812, a fost una din cele mai mars batalii ale im

paratului francez. Napoleon avea o armata de 115.000

de oameni, iar Rugii 110.000 de ostagi intariti pe

Muntele Rogu. La inceput atacul a fost favorabil lui

Napoleon, care era gata sa dea lovitura de gratie

Rugilor, dar pentru aceasta el trebuia arunce in

luptA gi rezervele gi garda sa gi se pare ca in a

ceasta situatie Napoleon a ezitat, caci se gandea

cat era de depairte de Frantal, de unde ar fi avut a

jutorul prea tArziu, deci truce rezervele.Ru

gii din nou reugesc ea se retraga, fiind iar in

vingi, dar nu distrugi, lasand drumul liber spre

Moscova, pe care Napoleon o cuceregte, agezanduse

la Kremlin. Armata rusa s'a retras spre Sud, spre

Riezan, pentru ca astfel 86 fie aparate regiunile

Uorainei mai bogate gi care puteau asigura aprovi

zionarea. La Moscova indata incep incendiile. Ora

-

sa

sa-ci

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 540: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 541 -

eul e cuprins qi insupi Napoleon era ea piara in fie-

cari, astfel ca armata franceza ramane far& adapo-

stunt, sub cerul liber. E o mare discutie in privin-

ta incendierii Moscovei. Unit spun ca Francezii au

aprins oracul, altii din contra ca. Ru4ii in retrage-

rea for 1-au dat foc la indemnul guvernatorului ora-

qului, Rostopcin. Este' putin probabil insa ca Rugli

au Mout acest lucru dupe un plan bine stabilit,dar

cete de ale for in retragere,i -au aprins. La Borodi-

no s'a dat lupta la 7 Septembrie, iar la 14 Sept.

are loc intrarea in Moscova, in plina toamna,ceeace

pentru Napoleon era primejdios. El credea ca dace va

cuceri Moscova, va sill pe Ruci ea inchee paceatteea

ce nu s'a intamplat. Tarul face apel la tarani 41

continua rezistenta, astfel ca Napoleon intra intr'o

situatie disperata. Din aceasta cauta el incepe ea

intrebuinteze diferite mijloace pentru a-qi face

prieteni, intaiu cauta sa &tree( prin promisiuni pe

nobilii ru4i, apoi pe gerbi, fagaduinduvle libera-

rea 41 chiar pe 'Math din Crimeea, cauta sa-i

ispiteasca printr'o proclamatie in care le promitea

www.dacoromanica.ro

Page 541: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 542 -

independenta. Dar n'a izbutit. Sla gandit chiar sa

se indrepte epre Petersburg, dar era qi mai rau,caci

it apuca iarna pe drum. Cu disperarea in inlet .tre-

bui s4 se retragA. La inceput a cautat sa apuce pe

alte. drumuri decat cele pe care venire, insa Kutu-

sov Intr'o lupta ce a avut loc la Molo-Iaroslave,l-a

oprit, astfel ca el a trebuit sa se intoara tot pe

uncle venise, &lie& in regiuni pustiite de lupte.Nu

e nevoie s4 mai povestesc toate greutatile westei

celebre retrageri , in care armata frEoceza rapusi

de hiirtuelile Ruqilor, dar mai ales de foame 0 de

frig, a pierit mai toatti pe drum. In situatia aeea-

sta nenorocita pentru Francezi, Kutusov se decide O.

atace armata lui Napoleon, crevind c4 va inmormanta

pe Bonaparte in Rusia. Lupta are loc la trecerea Be-

rezinei (In Rusia Alb4) qi disperarea, da forte not

armAtei elute de foame qi frig 0 Napoleon reueleqte

treacd apa dar cu pierderi extraordinare. Trei

sute de mil de Francezi pieriser4 in luptele din Ru-

sia ci rezultatul acestor lupte a fost pierderea

sit

www.dacoromanica.ro

Page 542: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 543 -

prestigiului armatei franceze, coborirea lui Napo-

leon de pe primul plan politic si ridicarea lui

Alexandru, din care aceste imprejurari fac un arbi-

tru al Europei.

---000---

Prelecerea XXXIII-a

Miercuri.13 Aprilie 1938

Pacea dela V ei_13a(1j2ls.81 8ffints

Alianta

Campania din Germania (1813). Dupa pafrin.

gerea lui.Napoleon n Rusia, situaVia Rusiei era de-

etul de nelimuritii. Se punea acum Intrebarea,dup&

victoria contra lui Napoleon ce trebue sä faci Ru-

sia? - sra-1 urmAreascil pe Napoleon, eau sa se mul-

tumeascii numai cu izbanda militara. Cati vreme lupta

e'a dat in Rusia, Rucii luptau pentru interesele na.

tionale, dar de acum acesta_fusese inlaturatorma-

www.dacoromanica.ro

Page 543: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 544 -

rirea lui nu mai avea rezonanVa sufleteasca pe care o

avusese lupta in inima Rugilor," (And patria fuses°

ameninVat4. Apol o expediVie a Rutglor in Europa ar

ti putut 41 aibe un rezultat mai putin favorabil,mai

ales cá Franta era mult mai bine organizata putea

oricdnd sg recruteze o oasts mare care eA o apere.Du-'

pA infringerea suferita de Francezi dela Ruc1, s'a

ascut in suflEltul celorlalte popoare ideea ca vor

putea sa se elilbereze bAtAnd ci ele la rAndu-le arma-

tele lui Napoleon. Cel dintdi popor care a inceput o

miccare de liberare contra lui Napoleon, a Post po -

porul german. In 1813 se ridicard Germanii ci forma-

ra o mare armatA, in vreme co Austria rgmAne neutrA.

Se dau mai multe lupte inn Saxonia, in care la ince-

put victoria era.de partea lui Napoleon. In urma lup-

telor dela latzen *1 Bauzen se inchee un armistiViu

qi cancelarul Austriei, Metternich cAuta o msdiaVie,

dar care de fapt nu era cleat eulteptarea prilejului

prielnic de a intra qi Austria de partea aliatilor.

Cu toate sfortArile sale, Napoleon se gAsea arum In

inferioritate armatd ;1 din punctul de vedere al

$i

www.dacoromanica.ro

Page 544: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 545 -

Aume.rului si din cel al calitatil soldatii cei mai

buni pierisere po campul Rusiei. Lupta decsiva as

de. la Leipzig la 18 Decomv. 1813 si e cunoscuti sub

numele de nbatellia natiunilorn in care Napoleon este

infrant si pierdo hegemonia in Europa. El rename nu-

. mai cu Polonii - care 1-au urmat pane. la capet - ca

aliatil ceilalti fiind numai contra sa.

Iosif Poniatowsklinepotul ultimulul polon,a

luptat cu pretul vietil in armata impiratului Fran-

Vei, rescumparand gloria familial sale. A turit ins-

cat in bAtelia dela Leipzig si a fost proclamat mare-

04 al Frantei dupil moarte.

Cap pania din Franta 1814. Dusmanii toti ne-

velesc in rranta si niciodata Napoleon nu a aritat

genial, eau militar mai mult deceit acum. El a izbutit

cu putini soldati se. opreasca pe dugmani si se pare

ca multi dinsprincipii din armatele aliatilor vazend

aceastil rezistenta, se hotarisera sd inchee pacea

cu Franta. Cel care a deterninat pe tot/ se. mearg6

cu toate fortele spre Paris, a Post tarul Alexandru.

Fasc. 35

-

www.dacoromanica.ro

Page 545: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-WNapoleon cu mares lui pricepere s'a gi gemdit cum sa

loveasca pe aliati, socotind eá cel mai bun lucru era

sti mitt' in spatele for dupe ce vor antra in Franta.

Se tala In felul aceeta retragerea gi soarta luptei

era pecetluita, in locuri pe care el le cunogtea cu

precizie. Socoteelu lui era bunk., dar credinta ce se

punea era ca Parisul, tinta aliatilor, sa fi rezistat

incercarilor de cucerire, Oat ce inaintarea armatei

franceze sear fi terminat. Dar acest lucru nu s'a in-

tamplat, Parisul s'a predat gi Napoleon a renuntat la

rezistentti. Sosind la Fontainebleau el. igi lua rAmas

bun dela soldatii sat gi abdica, in locu-i fiind a-

dus Ludovic al XVIII-lea. In aceasta vreme aliatii

intrar& in Paris vi tarul a foot primit cu 1ingugire,

spundndu-ise de unit nobili cgs. de mult agteptau

vad6 fata. La aceasta, foarte indignat

de fapta acestora, tarul a raspuns cgt gi el ar fi do-

rit de mult vadA, dar ca 1-a Impiedicat vitejia

armatelor Frantei.

Congres41 e1Q Viena. WaterlQq 18;5. Duplf a-

ceasta are loc la Viena_un congres la care Rugii puit

f*ri-

zienii

-

s4-i

sA-1

www.dacoromanica.ro

Page 546: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

reprezentati de printul Adam Czartorieki polonez -

de grecul Capo d' Istria care trate la curtaa tarului

qi a ajuns mai tarziu pregedinte al republicei gre-

cegti gi Inca vreo caViva alti delegati rugi. In a-

cest congres Rugii au o situatie cu mult superioara

gi cum ei nu aveau motiv sa doreasa distrugerea

Frantei, au cAutat sd tempereze pe aliatil care c6u-

tau sa profite de situatie pentru a o inGenundhia de-

finitiv. Ceeace vroiau Rugii in primul rand era tu-

catul Vargoviei gi tarul a cerut ca el sa fie acela

ciiruia sa i se recunoasca titlul de rege al Poloniei,

ceeace a gi obtinut tarul delegand cu conducerea re-

gatului pe fratele s6u Constantin numit vice rege al

Polontei. Dar pe cand se discutau aceete lucruri la

Viena, se aude deodata cal Napoleon s'a intors in

Franta unde a Lost primit cu mare pompa, dupace st5,

tuse o vreme in insula Elba unde fusese exilat.Alia-

tii au uitat de toate discutiile din Viena, tots au

reluat armele gi au pornit contra Frantei. Au loc

din nou lupte siingeroase care se termina inainte de

sosirea Rugilor. In cele din ura la Waterloo Saar

547- -

www.dacoromanica.ro

Page 547: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

Belgia (1815), Napoleon este definitiv

'OA patrund iar in Franta gi in tamp ce Napoleor es-

te exilat la Sf.Elena, tarul intra in Paris. La in-

cheerea pacii,Alexandru continua atitudinea sa de

mediator,de frau fats de aliatii, care doreau distru-

gerea Frantei. Ludovic XVIII este repus Jar pe tro-

nul Frantei.

glassl_iligatAA Spuneam ca tarul Alexandru e-

ra un mistic, un om vegnic chinuit de remugcari gi

catre sfargitul vietii sale a fort foarte mult in-

fluentat de o doamna, autoare de romane pioase,doam-

na de KrUdenev. Sub influents idehlor acestei doam-

ne, Alexandru sta gAndit sa formeze o aliantri la ca-

re 66 ha pare to-0, cregtinii pentru apararea idei-

lor cregtine gi contra razbolului.

In felul acesta s'a nascut Sf.Alianta. In a-

cost plan al Sf. Aliante, Alexandru nu avea dealt 1.7

del pur religloase ci morale, dar alianta aceaeta a

fort indepartat& dela idehle et fundementale de Yet

ternichtcancelarul austriac. 31 a apllcat -o impotri-

va tuturor migcgrhlor revolutionare, oricare ar fi

- 548 -

infrdntlalia-

www.dacoromanica.ro

Page 548: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

,549

fost, fie chiar nationals, in special pentru binele

Austriei, statul format dintr'un conglomerat de po-

poare, astfel ca Sf.AliahVA a devenit de fapt un fel

de jandarm contra tuturor popoarelor oprimate din

Europa.

In fiecare an trebuiau sti se adune Intr'un

.congras membrii Sf.AlianVe gi eel dintai congres a

fast in 1818 la Aix-l&-Chapelle, al doilea eel dela

Karlsbad (1819), unde s'a discutat chestiuni in le-

gaturg cu Germania, apoi eel dela Leibach (Liubliana)

In 1821 in care pe prim plan a fost chestiunea revol-

tei Italienilor, iar in 1822 aavut lac congresul la

Verona, unde s'au lust mAsuri fatI de revoluVia din

Spania cu linigtirea cAreia a fost insArcinat regale

l'rantej Ludovic al XVIII-lea. CAtA vreme migarile

revolutionare au fast in Spania, Italia sau Germania,

firegte ca i-a venit ugor lui Alexandru s& intervi-

nAIn contra revolutionarilor, Stet IntAmplat Ins& ca

au venit gi timpuri in care interesul Rugilor as fie

mai mare gi atunci evident cA lacrurile s'au cam in-

- -

www.dacoromanica.ro

Page 549: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 530 -

curcat. Obsery c& din aceast& Sf.Aliant& nu faceau

parte nici Turcia, ca p&gabl, §i nici Anglia,care o

dezaproba, pe motiv c& era o tars democratia, In ca-

re regimul, din statele Sf.AlianVe a fort desfiinVatt.

Be care este contra oprim&rii de popoare, nu poets

lua parte la o asemenea alianV& care inabuge orice

migeare de a sapa de sub jugul asupritorilororice

mificare de libertate.

Ch'_24,1tiunearior81In Serbia incepuse la 1815 migcarea lui Milog Obre-

novici, care facuse din ea un stat semi-independent

(vasal Turcilor). Dup& SArbi Ina., au inceput yi al-

te popoare de sub st&panirea Turcilor s& se miqtetin

primul rand Grecii, care erau destul de bogaVioracand

comer in mai toata. Europa. La Viena apareau chiar

ziare gi reviste in grecegte. Toti Grecii bogati si

culti din Europa s'au gAndit sa formeze o societate

cu scopul de a lupta pentru liberarea Greciei, socie-

tate pe care au numit-o Eteria.In fruntea for era

Capo tar mai tarziu in Rusia s'a ridicatd'Istrie,

www.dacoromanica.ro

Page 550: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 551 -

Alexandru Ipeilanti,care ajunsese prin culture ci

gloria military - fusese rinit in mai multe lupte a-

le Rusiei cu Napoleon, luptind vitejegte - s& fie

foarte cunoscut in societatea inalt& ruseascg in ca-

re a ggsit multe promisiunt de ajutor. El s'a dus in

sudul Rusiei unde - se pare cu gtirea Rugilor - a

str&ns o armat& de voluntari cu care sub ochii auto-

ritgVilor rusecti, a trecut in Moldova unde e primit

bine de domnul Mihai Fuu gi apoi in Muntenia unde

luase nactere migcarea lui Tudor Vladimirescu. Poli-

tica ruseascg in Pen.Balcanica era de a provoca tot-

deauna rascoale pentruca apoi sg poatg interveni pe

motiv cg face linigte, dar in realitate pentru a cu-

ceri mereu teritorii dela Turci. De data aceasta in-

sal, nu s'a inamplat aca. Agentul Rusiei in Bucu -

regti anuntass cg Rusia este favorabil& rdscoalei

Grecilor - era gi el un grec Pints - lucrurile insg

nu erau adeVg.rate.

Tarul a declarat ca dezaprobg migcarea lui

Ipsilanti, pe care it consider& ca pe un dezertor ci

www.dacoromanica.ro

Page 551: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 552 -

a dat o proclamatie prin care arat& ca s'au spus min-

ciuni cand s'a anuntat ca el va sprijini re Qmcci pi

A de altfel lui Ipsilanti i s'au luat toate dreptu-

rile de ofiter in armata ruses. Aceasta a produs o ma-

re deziluzie in tabira creptinilor pi prbbabil ca a-

°east& atitudine a tarului 1-a determinat pe Tudor

Vladimirescu, care la inceput nu vedea cu ochi rill

rascoala Grecilor, s& spun& ca locul Grecilor este in

Vara Grecilor pi di not n'avem nimic comun cu ei. Se

punt. intrebarea, dece tarul n'a urmat politica tradi-

tionalti pi n'a dat deci ajutor lui Ipsilanti? Se pa-

re ca au Lost aceleap motive, care 1-au flout s& in-

fiinteze Sf.Alianta, adied de a nu ajuta pe nipte re-

volutionari in contra stgip&nilor lor.

Cu toate c& mipcarea greceasca avea multi slx-

patizanti printre aristdcratii rupi, totupiAlexan-

dru a refuzat sprijinul Esau. Se *tie care a Post ur-

marea acestui refuz. A1.Ipsilanti a Post infrant in

principate la Dr6Ocani. /ex in patries Grecii aunt

b&tuti la asediul c3tatii Missolonghi la 1824 pi poa-

te luerurile ar fi Post pi mai rele pentru ei,dac&

www.dacoromanica.ro

Page 552: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

553

n'ar fi murit Alexandru la 1825.

Politica interns. Inainte de a trece 14 dom

nia lui Nicolae I, ea vedem situatia interns a Ru

siei in domnia lui Alexandru I:arul Alexandru era

un om care s'a lAsat influelqat de minigtrii sgi in

special de Adam Czartoryekl. Acesta era un principe

polon, tetras la curtea Varului, gi care credea ca

1'olonia.nu se va reface ca stat, cleat numal prim

interventia pe cale pagnicg la Rugi ci se pare ca

Alexandru ii gi promisese aceasta. Fusese numit mi

nistru de externe.In timpul guvernArii lui s'au lust

o seams de mAsuri importante, in primul rand s'a

dat vole ca tinerii sA meargA in strainAtate la stu-

dii, cAci pang acum fuseserA opriti sub Paul I ca

sg nu mai ving cu idei revolutionare.

Deasemenea s'a incetat cu prigonirea Rascol

nicilor formaVi cu prilejul traducer ii not a cArVi

lor bisericegti sub patriarhul Nicon, pe care el nu

le admiteau. S'au desiinVat colegiile lui Petru cel

Mare (un fel de comitete),fiind inlocuite cu minis

tere, In care conducgtorul era un singur ministru

- -

www.dacoromanica.ro

Page 553: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 554 -

ajutat de o eerie de functionari. Vechiul eenat for-

mat dintr'o multime de membri din nobilime este in-

locuit deacum cu un "Consiliu de .tat" imperial.

La 1806, Ozartosyski cade in dizgratie. El

vedea ca dorintele Poloniei nu erau satisfacute de

Alexandru, care refuza sa se ocupe de ea in sensul

in care vrea primul sau ministru qi atunci Czarto-

ryski s'a Bandit sa se retragi. A ranag totuqi in

termeni buni cu Varul, pe care 1-a reprezentat in

Congresul dela Viena. In locul lui a fost numit Spe-

ranski, un om clar la minte, profesor de matematici

qi mare admirator al lui Napoleon. Cand s'a facut pa.

cea dela Tilsit, el a cautat sa introduca o aerie de

reforme dupe. modelul celor din FrenVa qi prittre a-

ceatea a fost ci introducerea Codului civil. Se ctie

ca din ordinul lui Napoleon s'a alcatuit codul ci-

vil francez, care mScar din punctul de vedere al

principiilor, Mac& nu in intregime, a fost introdue

mai tarziu in toate tarile Europei. Speranski din

cauza simpatiei lui pentru Francezi, era banuit ca

vrea ea introduce. 0 in Rusia liberarea qerbilor.

www.dacoromanica.ro

Page 554: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 555

P&n& la 1812 el a izbutit 81 se menVin& la c&rm&odar

cans Napoleon a pornit spre Rusia, el care era pe fa-

admiratorul imperiului francez, a Post sacrificat.

Suntem in epoca in care Alexandra se g&sea sub in

fluenta amantei sale, doamna Widener, Tarul se cre

dea arum mai mult decit era mai inainte, mai ales du-

p& victoria asupra lui Napoleon as socotea liberato

rul Europei de pericolul napoleonian ci mai ales chi

p& infiinVarea Sf.AlianVe inchipuia c& Europa

face ceeace vrea el.

Aceasta li.a determinat sä retrag& o aerie din

reformele facute de Czartoryski ai Speranski s&

pun& piedici ideilor liberale de a intra in Rusia fi-

r& de a putea face ca aceasta s& nu alba asunet in

Rusia.

In ultimil ani, Varul Alexandru a inceput

sa fie tulburat de vechile lui mustrari de constiin

t& qi adesea p&r&sea palatul plecand din Petersburg

ai (hind impresia c& vrea ea. fuga de domnie. La un

moment se afla la Taganrog In sudul Rusted, uncle pe

nealiteptate a murit. Irileg&tura cu aceasta

VI

idi

§i

sal

s'a

-

ra

www.dacoromanica.ro

Page 555: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 556 -

spandit svonul ca tarul sta Ondit ca e vremea ELK re-

nunte la putere si-a anunVat el a murit, pe cared in

realitate s'a imbracat cu o haina de calugfiroince

pind ski mearea din sat in sat, ca sI-§i isptipascli

vechiul sfia pacat, ce-i sta pe congtiint6 in legatu-

rii cu moartea tat/Saul eau. Dar lucrul acesta este o

poveste veche, prea des intilnit6 in istoria Rusiei,

pentru a putea fi crezutil ca fiind adevgrattl.

Dupa moartea lui Alexandru, trebuia sit vine

la ttonul tarilor, fratele s'au Constantin vice rege-

le Poloniei. CALA i s'a propus acestuia domnia, el

a refuzat, astfel ca a Post adus Nicolae I fratele

for mai mic.

-

- 000-----

www.dacoromanica.ro

Page 556: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-557-

Prelegerea MN -aMuni 2 Maiu 1938

Inceputurile migcarii democratice in

Rusia (1825). Razboiul ruso turc 1828.-

1829).

asabratit. Origina migcarii lor. Ajunse-

sem in ultima lecViune, cu povestirea evenimente -

lor din istoria Rusiei, pans la moartea lui Ale -

xandru I, care s'a intamplat in anul 1825.Aceasta

este o data deosebit de importanta pentru Rugi,

fiind socotita ca inceputul istoriei eontemporane

a Rusiei. La inceputul cursului acestuia am soco-

tit gi not aceasta data ca atare gi aceasta fiind-

ea in epoca ce urmeaza istalnim un factor ce o

deosebegte de celelalte etpci din istoria Rusiei

www.dacoromanica.ro

Page 557: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 558 -

qi anume de acum incepe o miecare in contra abeo.

lutismului tarilor, miecare ce are un caracter on

totulinou.

Au mai f ost p&a& arum astfel de miqc&ri,

dar ele erau f&cute de p&tura aristocrats, de nobi-

liamea care dorea s& capete puteri mai sari in stat

in detrimentul puterii tarului. Acum ins& se ince-

pe o miecare in contra absolutismului tarilor,miq-

care se are un caracter cu totul nou.

Csnd s'a pornit aceasti miecare in anul

1825, ca orice tnceput as nu a reueit. Fiindel s'a

pornit in luna lui Decembrie s'a numit miecarea

NDecabrist&n, iar cei cu care an pornit-o "Deca.

brietio.

Si vedem care au foss imprejur&rile care au

favorizat izbucnirea acestei revolte qi cauzele

care an determinat-o.

Fireete ci toate miec&rile ce an loc acum in

Europa-in unele t&ri aceste miec&ri an un caracter

www.dacoromanica.ro

Page 558: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 559 -

nationalist, in altele, ca In Rusia, tin 'caracter po-

litic intern - fireqte ca. toate lai au originea in

Revolutia Francezi. Ideile acesteia au Post rAspAndi-

te in primul rand de a±matele lui Napoleon care at

strAbAtut Europa In lung ci in lat, astfel ca se poa-

te spune ca Napoleon - poate ara sA vrea - a Melt

ca aceste idei la inceput numai frantuze§ti, sa devie

ceva european. In jurul tarului, ajunsese sA se for-

meze o clash de intelectuali alcAtuita mai ales din

mica nobilime §1 din class mijlocie, negustoreasca,

cu anume idei din acestea europene. Aceste idei vent-

sera in Rusia in .primul rand tot prin armata france-

zA, dar §1 printr'un alt izvor i anume prin Germani,

care totdeauna au avut o influent6 in Rusia.

In epoca de decadere a lui Napoleon incepuse

in Germania o mi§caremoui, care a dat in literatura

german& romantismul, in filozofie pe Fichte, Jar in

politick a fAcut srk se nascgt nationalismul german,

provocat de fapt de Napoleon, care cu ale lui cuce-

riri asupra teritoriilor germane, a fAcut pe toti

Germanii sA se ridice pentru liberarea de stApAnirea

www.dacoromanica.ro

Page 559: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 560 -

franceza. Este perioada ce incepe cu anul 1813.

In vremea aceasta foarte multi Rugi se duceau

pentru studii in Germania, unde au putut ugor cunoa-

gte idei ca ale lui Schiller ci Fichte care dezavuau

Urania, conducerea despotioi.Este adevarat insa,ca

In aceasta epoca dela Inceputul sec. al XIX-lea, pa-

tura influentata de ideile europene ale vremii, era

destul de mica fat& de imensitatea Rusiei, dar cum

aceasta patura era masata in anumite ceptre, in ca-

re vieata pulse mai intens, ea Ici capata importanta

ei, pe care altfel n'ar fi avut-o.

Majoritatea populatiei Rusiei era in cerbie,

muncind pamantul nobilimei gi,in urma,in primul rand,

dupa planul acestei clase cu idei europene, - care a

pornit migcarea din decembrie 1825, - liberarea po-

porului din starea de v)rbie.

In al doilea rand, trebuie inlocuiti forma de

conducere a statului gi anume trebuia inlaturat abso-

lutismul gi intronata, de preferinta, conducerea re-

publicans dacrA nu o alta - bazata pe o constitutie.-

www.dacoromanica.ro

Page 560: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 561 -

Cat a domnit Alexandru I mai ales la inceputul

domniei s'a inconjurat de intelectuali, de care

s'a servit la conducerea statului cgruia ii acorda

se gi o eerie de reforme. La sfargitul domniei, sub

influenta cancelarului Austriei, Metternich, Alexan

dru a restrins foarte multe din aceste reforme.

In epoca aceasta asistam la o drama in isto

ria Rusiei, la lupta dusa de clasa aceasta mica de

reformatori formats dintr'o infima parte a nobilimii

contra despotismului, pentru liberarea poporuluitca

re a Vinut aproape 100 de ani pawl in 1917 Dintre

decabrigti dot aunt mai insennaVi: un german Pestel

gi al doilea un rust care se tragea dintr'o veche

families anume Nikita Muraviev. Intre ei degi aman-

doi revolutionari luptand pentru liberarea de qer

bie a poporului exi-sta totugi o deosebire gi anu

me, in timp ce Pestel era un revoluVionar care vroia

reforme integrale, dup& modelul Frantei, cu un parlay

ment format din cloua corpuri,iar forma de guvern6m84

O. fie rqublicana, celalalt Muraviev, era mai

Faso. 36

-

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 561: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 562 -

traditionalist; facuse chiar un proect de constitutie

in acest sens, prin care el vroia sa se introduce

vieata parlamentara in Rusia. Dar aceasta constitu-

Vie,-care nu s'a aplicat niciodata firegte -, nu pre-

vedea Ins& votul universal. Votanti puteau sa fie nu-

mai gtiutorli de carte In primul rand, iar Varanii,

patura de jos era foarte putin admisa la vot,fata de

numarul ei mare gi in comparatie cu celelalte ClEase.

Cum aceste idei nu puteau fi scoase la lumina din

cauza cenzurii, revolutionarii au cautat sa le ras-

pandeasca pe cale tainica. Astfel s' au nascut socie-

tattle secrete, din care doua au Post mai importante:

"Uniupea salvarlaj" cu sediul in capitala Rusiei, ci

"Societatea sudului" cu centrul in regiunea Podoliei.

Blgcarea prinsese niult printre intelectuali, dar ea

spera sprijin puternic dela militarii printre care

se gaseau foarte multi adepti, care puteau aduce pen.

tru sustinerea luptei mai multe regimente de sol

daVl.

Egauaganjltuamaxal Evenimentele ca-

re au precipitat actiunea eceasta Inca necoapta,s'au

-

www.dacoromanica.ro

Page 562: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 563 -

ivit cu prilejul mortis tarului Alexandru I.Acesta mu.

rise in sudul Rusiei la Taganarog gi trebuia sal-1 fie

urma4 fratele sdu, Constantin, care renuntase la trop

printrib intelegere ce avusese loc intre el gi Ale -

xandru, in favoarea lui Niculae, cdruia nu i se spu-

sese nimic despre acest lucru. Alexandru nu avusese

time se° Med, deoarece murise pe neagteptate.Constan.

tin renuntase la trop dintr'o cauzd sentimentalii. El

se cdatorise cu o polonezd, care nu era de sange re-

gal gi deci nu put ea fi fdcuta taring; se multumise

cu titlul de vice-rege al Poloniei gi sta la Vargo-

via unde guverna in numele tarului. Auzind de moartea

lui Alexandru, care nu mai putuse lua mdsuri privi -

toare la succesiunea sa, Niculae nectiind cine este

urmagul, s'a grdbit sd meargd la catedrala, unde a

depus jurdmiintul de credintd fatd de fratele sdu Con-

stantin, pe care-1 considera ca urmag de drept,fiind

mai mare. Au fost unit care i-au spus cd nu trebue sa

face aceasta, fiindcA el va fi tar, dar el n'a vrut

sa tine seams de ce i se spunea gi ca sift fie sigur,a

trimis la Constantin ca sa afle cum stou lucrurile.www.dacoromanica.ro

Page 563: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 564 -

rang sa v,na raSpunsul din Polonia, au trecut cateva

zile, in care Rusia n'a avut Var. Intro timp se ras-

pAndise svonul ca Nicolae ar fi mai putin favorabil

liberarii gerbilor, decat Constantin, ba mai mult ca

el ar vroi s6-1 impiedice pe Constantin de a ajunge

Var. Spiritele fiind agitate, s'a pornit tiscoalatre-

volutionarii strigand "triliased Constantinlitriiasott

Constitutia". Populatia insa era foarte putin preg6-

tita in ce privea un regim constituVional.In legtu-

ra cu aceasta, un adversar al constitutiei zice In

memorille sale, c a a intrebat pe un rasculat, ce in-

telege el prin constitutie. Aceasta foarte naiv i-a

raspuns, cum ce este constitutia?! Bine, dar aceasta

este sotia lui Constantin?!

Cu prilejul.acesta au fost marl vtirsari de

sange. Acum a murit generalul Miloradovici care fuse-

se poreclit la Bucuregti "le sauteur de Bucarest".E1

era guvernatorul Petersburgului in care calitate a

incercat sa potoleascil revolta. In cele din urea lu-

crurile s'au linigtit, iar Niculae fu ales tar. Pe

www.dacoromanica.ro

Page 564: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 565 -

incetul s'a descoperit firul revoltei gi o mare parte

a membrilor societlitilor secrete au fost executaVi,

iar o altg parte au fost deportati in Siberia.

Z1.9.2112.1(12221-1=1.§1giltatiune4 Orientu-

lui Tarul Nicolae I domnegte din 1825-1855. Revo-

luIia cu care a inceput domnia lui a avut darul sA-1

faces foarte banuitor; Spre deosebire de Alexandru I,

el era un om mult mai realist, care §tia foarte bine

ce vrea. Era un om sobru, cu o vieatg foarte retra-

sg; trgia cu aproape nimic ca hrang, ea pat gi imbra.

cgminte; ca un cglucgr departe de sgomot gi multime.

31 credea cg trebue sa 6uve1neze in mod absolut, iar

poporul trebue sa fie apgrat de ideile apusene gi

din cauza aceasta domnia lui din ce in ce a fost mai

absolutes, mai bazatg pe teroare. Acum au avut loc ce

le mai mUlte execuVii gi deportgri. Se pare ca la

inceput a fost favorabil libergrii gerbilor, dar pe

incetul situatia Varanilor a ajuns gi Mai rea. Mai

multv el a oferit sprijinul chiar statelor europene,

.care vroiau eg restabileascg domnia absolut g, fares

ca prin aceasta sä aibe vreun fobs direct, de ey,

www.dacoromanica.ro

Page 565: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 566 -

Austria.

Am aratat ca Alexandru I nu vroise sa ajute pe

rasculatii Greci, contra Turcilor, dintr'o gregita in-

terpretare a principiilor pe care se incheiase Sf.

Alianta.

Nicolas I care principial era ci el pentru Sf.

Alianta, fats de revolts cregtinilor din Balcani a a-

vut insa alta atitudine, pe motiv ca cu acectia lucru-

rile tau altfel.

31 a spus.ca Grecii se revoltasera contra unei

stapaniri a unui popor impotriva earuia luptau cregti-

nii, deci se revoltasera ca crectini contrapaganilor

care nu puteau fi cupringi in Ef.Alianta, care avea

la baza preceptele Bibliei. Din cauza aceasta Gredii

trebuesc ajutati. Astfel Nicolas I revenia la vechea

politica traditionald a Rusiei. Degi revolutia greaca

fusese oprimata, mai ramasescra cAteva.focare ce con-

tinuau sa tina spiritele treze. Turcii devenisera an-

tipatici Europe, prin actele for de nemaipomenita

cruzime Cu prilejul Inaburirii revolutiei, Grecii a-

www.dacoromanica.ro

Page 566: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 567 -

trig&nd simpatia Apusului. Au fort oameni de gtiint6,

savanti chiar, care au intervenit pe calea gtiintei

pentru Greci, spuand ca nu se cuvine ca urmagii ve-

chilor Greci BA alba o asemenea soartai In baza cla-

sicismului simpattile pentru Greci cregteau ci multi

invitati au luptat in rindurile revolutionarilor

greet, Unii .ca Byron - au murit chiar pentru a -

cegtia.

La inceput Nicolae nu a putut interveni di-

rect, fiinda era incurcat in nicte lupte in Persia

(unde lupta mareglul Paskievici).

Tratatul din Bucuregti nu fusese intru totul

aplicat de Turci, fiindca garnizoanele turcegti r5.-

masesert gi mai inainte In Belgrad gi in intreaga

Serbie cu toate ca aceasta captitase independenta.

Aceasta a facut pe Sarbi sa protesteze, ceeace Ineemna, o mat nemultumire contra Turcilor in Balcani,

allituri de a Grecilor. In fruntea Serbiel se gasea

in vremea asta Milog Obrenovici. Sarbii cer Ruvi-

lor sa intervia pentruca Tureli sa-ci retrag gar-

nizoanele gi sift se conformeze tratatului din 7tuour..

-

www.dacoromanica.ro

Page 567: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 568 -

regti'gi acegtia atat agteptat. Se'Inchee In cele

din urma o intelegere la Ackerman'(1826), prin care

Turcli trebuiau ea recunoased libera plutire a vase-

lod de comerV ruseqti pe M.Neagrg gi se mai adsoga

la tratatul din Bucurecti Inca o masura in baza cgl-

reia dorr'l In principatele noastre vor fi ale§i pe

geepte ani ci cu avizul Rusiei - ceeace oferea posi-

bilitatea de amestec oricand Rusiei in treburile

Turciei.

In 1827 arc loc lupta dela 3rivat care pune

capat conflictult_ u Persia, dupes care Rusia ne

mai fiind snnarata in Orient - are many libera in

politica ce ducea fat6 de Turci. In Grecia micarea

revolutionary era in curs de inabwire masacrele

fdcute de 1urci tinuau. Pentru salvarea femeilort

copiilor, batranilor, etc., Englezii, 'Fra=ezii,etc.,

trimA serie de corabii pe care aCe4tia sa ;e pea-

ta refugia. Rugii au trimes gi ei doug corabii.Sia

intamplat ca intro corabille de ajutor 'trimese de

A..luseni in apele grecegti ci flota turceasca - de

rapt 'aceasta era !iota lui Mehemet All paga a1 !gip-

an

-

gi

www.dacoromanica.ro

Page 568: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

569

tului, care o trimesese sub comanda fiului salt Ibra

him, in ajutorul Turcilor sa se nasca un conflict

care a dus la totala distrugere a flotei turcegti.

Conflictul a avut loc la Navarin In 20 Octombrie

1827. Este de mirare cum s'a nascut aceasta lupta,

date Mind relatiile de prietenie ale Englezilor ci

Turcilor. Nici azi nu se cunosc cauzele care au de

teTminat ciocnirea, fapt cert este c6 la un moment

dat a izbucnit un foc de area dupa o coretie engle

za ci cum Turcii au raspuns, incidentul s'a trans

format intro catastrofd pentru flota turceasca.Ci

ne va fi fost vinovatul in acest conflict nu se

gtie. unii gi altii s'au acuzat ci e de amintit

ca amiralul englez care comanda corftiile engleze

aici a fost admonestat de -ara sa. Lupta ()data ince

put& a continuat gi mai departe tot greul fiird due

deacum de Rucia, atat EnGlezii cat gi 'rancezii re

fuzand ea mai is parte. Francezii au trimes numai

cateva detagamante in T1oreea §t atata tot.

EAEWILIMIlt=1120:2: In razboiui acesta

inceput in 1823 cu,Rugii, Turcii au &ratat cat taunt

- -

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 569: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 570 -

de slabiti. Armatele rusegti au fost la inceput sub

comanda generalulni Wittgenstein care fu inlocuit

apoi cu Diebici. Rugii intraVi in principate au dat

o proclamaVie in acelag sensoin care mai dadusera gi

alta data: solidaritate ortodoxa impotriva paganilor.

In principate erau acum domni Ion Sandu Sturza In

Moldova gi Grigore Ghica in Muntenia. Despre acesta

se spunea ca e rusofil; I.Sandu Sturza insa, era

francofil gi nu-i lubea pe Rugi, deaceea i-a primit

rau. Cand Rugii au intrat in Iasi, el a fost poftit

sa mearga la Chiginautpentru care lucre i s'a tri-

mes o garde care sa-1 Insoteasca. Domnul moldovean

a refuzat -o spunand ea n' are nevoie de ea. Acura Ru-

gil nu mai erau socotiti ca altadata, drept libera-

tori, ci ca nigte cotropitori. Cu toate acestea gi

acum au fost Romani entuziasmati care s'au strins

in cete de voluntari gi It s'au atagat. Intro condu-

cgtorii acestor cete au fost unit care au jucat un

rol insemnate mai tarziu in istoria noastri:, este

vorba de Magheru gi Solomon care, ca gi Odobescu,au

ajuns la gradul de colonel in epoca dela 1848. Nu.

www.dacoromanica.ro

Page 570: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

571

cu prea mare greutate Braila e cucerita de Rug' gi

distrusa, fiind reconstituita dupa plan rusesc. IS

urmeaza apoi Giurgiul, armata turca flind aruncata

peste Dunare. Armata ruses trece Dunarea gi ataca apai

$umla, care ins& nu poate fi luata, cu toate ea Ru

gii mai cagtiga o victorie aproape de umla la Cu

levees. Generalul Diebici se Ondegte la un plan In

drazneV; ace].a de a Visa in urma sa dugmanul, inta

rit la Si ea se indrepte catre Adrianopole,In

fate sa ne mai avand nicio alts Wire turceasca ce

ar fi putut sa-1 Impiedice. Vazand ca Rugii au tre

cut Balcanii giau intrat in Adrianopole, Turcii pro-

pun pacea.

Pa_cea dela Adrillumal 1829., Rugii datorita

faptului ca intre timp Austria se gandea sa intervi

a, se grabesc sa o primeasca ci astfel se ajunge la

tratatul din Adrianopole din 1829. Aceeta este foar

te important pentru istoria Orientului gi mai ales

pentru noi. Prin el Grecia este declarata indepen,-

dental ca forma de guvernamant devenind republics.

Primul el pregedimte a Yost fostul ministru al lui

- -

$umla

-

www.dacoromanica.ro

Page 571: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 572 -

Alexandru.I Capo-d'Istria, care insa D'a stat mult

in aceasta situatie, gasindu-se in dificulte din cau-

za unor conflicte cutzeleablvechile familii grecegti.

Este In cele din urma asasinat, iar Grecia devine re-

gat. Rusia capata regiunea Caucazului din Asia,atri-

buindu-i-se gi gurile Dunarii. La sfargitul tratatu-

lui a Post pus gi'un protocol privitor la principate.

Ralalele din ele vor fi cu toatele depfiintate ele

aveau de scop supravegherea domnilor din tarile noa-

etre. Cele din Moldova fusesera desfiintate mai de-

mult prin alipirea Basarabiei la Ruda. In Muntenia

erau in =Mar de treis la Braila, Giurgiu pi la Tur-

nu (Magurele) . Sunt cedate apoi Tariff Romanegti opt -

zeci, de insule din cursul punarii care devine

Se stabilegte deasemenea ca monopolul turcesc asupra

comertului romanesc sa fie desfiintat. In acelag tim;

s'a hotarit sa ee dea o noun organizare tarilor noas-

tre, care urma sa fie stability mai tarziu, gi In

sf&pciV se mai stabilea protectoratul rusesc asupra

noastra, ceeace era egal cu euzeranitatea turceasct:.

Fates de Turci not nu mai aveaM lecat obligatla de a

-

liber

-

www.dacoromanica.ro

Page 572: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 573 -le plati tributul.

Dea.cum inainte insa, domnii principatelor erau

sa fie alegi pe vieaVa. Intrucot se mai prevedea prin

tratat gi o mare despagubire de r.asboiu, care rata

Post platita decat foarte tarziu de Turci, Rugii au

hotarit ca armatele for sa ramana in principate pans

la achitarea despagubirei, astfel ca dela 1829-1834

tarile noastre served° de gazda armatei rusegti. In

vremea aceasta Rugii numesc un guvernator, care a

Post ales in persoana generalului Pavel Kiselef, un

om foarte luminat, care a cautat liberarea

fiind influentat de ideile Apusului. A trait o

vreme gi la Paris (ca ambasador al Rusiei), ajungandsa vada unirea principatelor,` intervenind chiar pen-

tru inlesnirea acestui lucru. 'Nu este cazul sa fac

istoricul ocupatii rusegti, care' ne-a dat "Regu-

lamentul Organic", primul inceput de constitutie ce-

prevede §1 un parlament. rtin prevederile tratatuluidin Adrianopol, prograraul politic al lui Nicolae

incepea ea se implineasca.

Revolta polona,i1 va indepa'rta insa din now

de acest program. ---000

.

aici

I'

clacaci-

lor,

www.dacoromanica.ro

Page 573: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 54 -

Pre XXXV-a

Itercuri 4 thiu 1938

BEIMUTIQUILLILlails.11848

rolona dire Prin tratatul dela

Viena, situatia Poloniei, am aratat ca era intrucat-

va deosebit6 de aceea creata prin ultima impartire a

ei. Partea polona ce fusese data Prusiei, cu Vargovia

gi o portiune din cea data Austriei se transformasera

intr'un regat,ce fusese atribuit Rusiei, al carol tar

era gi regele acestei noui Polonii, 0 mare parte a

fostei Polonii ramasese ins5 tot sub stapanirea 2e-

lora care luasera parte la impartirea el, deslipita

deci de statul nou format. Astfel Galitia ramAsese

Aastriacilor, Danzigul Prusiei, Lituania gi Rusia Al-

bk gi de sud tot sub stapanirea Rusiei. Tarul stapa-

nea acu cloud feluri de regiuni polone: regiunile

luate prin impartirea Poloniei anexate Rusiei, gi re-

.

Revolutia 187,0a

www.dacoromanica.ro

Page 574: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 575 -

giunile ce alcatuiau regatul Poloniei. Polonii ane-

xaVi Rusiei duceau o vieata foarte grea,fiind opri_

mati mai ales din cauza tendinVelor for naVionaliste,

care au facut sal fie foarte multe deportgri in Sibe-

ria. Printre exilaVi a fost vestitul poet polon

Mickiewici, deportat in Crimeea, unde a sorts renu-

mitele sale "sonetele Crimej.i". Intre aceste soneto

este unul "Stenele dela Akerman" , in care el spune

ca este o aga de mare linigte In aceste regiunisincat

lui i se pare eh aude un glas care-i goptegte tainic

tocmai din Vara sa.

Pang la 1830 a funcVionat la Vilno o universi-

tate - era infiinVata de tefan Bathory, dar fu de -

sfiinVat6.

Fratele tarulul marele duce Constantin, era

vice regele Poloniei.

Cu toate cg-i mergea numele c6 e un democrat

iubitor al Polonilor, a fost de fapt un aaupritor al

acestora;avea spioni pretutindeni, undo credea cg

poste exista un nucleu nationalist polon. A That in

privinVa aceasta, foarte mult ajutat de ministrul

*i

www.dacoromanica.ro

Page 575: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

576

situ BOvosiltov. Dup6 obiceiul de atunci din Europa,

al societ6tilor secrete, ext'ins din Italia, uncle eta

societatea secrets vestit6 a "Carbunarilorn,-stau

infiintat gl in Polonia societEkti secrete. Card au:

Post descoporite, membrii lor, pe'un capgt au Post

trimigi in Siberia. Totugi ele au pregatit spiritul

pentru o rezisten0 dared.

Oeeace a unpins spiritele la reVoltg 4 fott

migcarea decabrista din Rusfa, printre membrii care-

la au Lost Si Poloni, cad_ ideile revolutil france

ze an patruns mai inainte in Polonia dectlit in Ru

sia gi deci'Polonli erau Mai pregatiti pentru a le

priori g/ aplica.

In 1830 izbucnegte in Franta revolutia care

aduco la tron in locul'Bourbonilor cealalta. ramur6

a familial grin Ludovic Filip de brldams. Acdast6

revolutie a foct imitata gi in ali6 tgri; in 3elgla

mai inthu gi-in acelag timp gi in Italia. In aces

momente gi-Polonii tu crezut c& a timpul-votiqvit

unei migcari con-era stapanirii rusegti a lui

www.dacoromanica.ro

Page 576: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

577Constantin gi astfel In 23 Noemvrie 1830 tzbucnegte

revolutia care in istoria Poloniei este cunoscuta sub

numele de "revolutia din Noemvrie", spre deosebire de

cea de mai tiarztu din 1863, numit& "revolutia din 1,a-

nuarte", fiindc& a izbucnit in lunia Ianuarte. Ele -

mentul principal al migcarii ii formau ele vii gcoalet

militare din Vargovia care pueesem& la cale asastha-

rea marelui duce Constantin .

In randurile revoluiionarilor se afla gi fo-

stul prim ministru al lui .41exandru I Adam Czarto

ryski. Acesta fusese prietenul fostulut Var al Rustei

dela care spera ca grin mtjloace pacinice sa fie re-

flout& Polonia. VZ.z&nd c& eltberarea patriei sale, ca-

re it fusese promte& de Alexandru, nu mai devenea

fapt indeplinit, Czartoryski parast Rusia st se sta-

bili in Polonia, unde In sourt tiEp, datorit& averit,

numelut gi culturit sale,fu socotit ca gef al miecti-

rii poloneze. Atacul indreptat contra lui Constan-

tin nu a reugit Insa, atentbrii necutoscandu-1 a

fost omorit din gregeal& un ofiter, fratele Varulut

lase. 37www.dacoromanica.ro

Page 577: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 578 -

avand timpul BA fmgd in Rusts. Revolutionarii,care

cuceriserd citadela formatd la Vargovia gi in care

se gases garnizoana rusa, au format un guvern provi-

zoriu in fruntea cdruia se gdsea Czartoryski.Incd

dela inceput insd cdpetenille revoluVii nu stau In-

Voles Intro elk. Ozartoryski ci cu o parte din ei e-

rau de pLrere sa se opreasca lucrurile in faza a-

ceasta, incetAndu-se revolutia qi sa se caute a in-

bra in legdturi cu Rugi ca prin tratative duse pe ca-

le pagnicd sá se inVeleagd Cu Varul in privinVa eli-berdrii Polonlei, sperand cd Nicolae I va fi un om

inVelegator care nu se va opune acestui fapt. Cealal-

ta parte, mai numeroasd sta ridicat contra acestei

pdreri, avand un program mai radical, inliiturarea

completd a puterii rusegti, prin continuarea razbo-

kului contra Rusiei. Intre tole doud particle mai era

o deosebire: Adam Czartoryski ci partizanii pdrerii

lui erau nobili gi intelegeau o conducere a statului

polon, ca gi cea de odinioaral in care puterea nobi --

lilor sa fie mai mare gi fostul ministru rus, nu ar

www.dacoromanica.ro

Page 578: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 579 -

fi vizut cu ochi rai daca i star fi dat coroana Pu-

loniei, familia lui fiind inrudita cu a regilor Po-

loniei.

Cealalta partida insa era din clasele cele

Mai de jos, dorind o conducere liberal& ca in Fran-

Va, republica fiind forma de guvernamant pe placul

lor. In eels din urma ei au reugit sa se impuna

gi guvernul fu format de generaIulCblopicki, care

a proclamat caderea Romanavilor pi deslipirea Polo-

niei de Rusia. Cam armata rusa trebuia sa soseasea

din moment in moment, Polonii au cerut ajutorul An-

gliei gi Fran'ei, care insa nu s'au mipcat. In

schimb Austria pi Prusia au inVeles sa sprijine pe

tovaraga lor de impartire a Poloniei, Prusienii per-

miWd armatelor lui Nicolae I sal patrunda in Polo-

nia grin teritoriul lor, izbind astfel pe revolu-

tionari pe la spate. In fruntea armatei rusegti se

afla generalul Diebici numit Zabalkanski,adica cel

care a trecut Balcanii. Acesta n'a putut da o lupta

botaritoare, deoarcco sea imbolnavit pi a murit.In

www.dacoromanica.ro

Page 579: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

580

locul lui a fost numit generalul Pasehievici, care

se distinsese In luptele din Persia.. Lupta hotarI-

toare se date la 24 Maiu 1831 la Ostroletka, In ca-

re Polonii au fost Infranti de prea marele numar al

Rugilor. Totugi Rugii n'au putut sa cucereasea vim--

govia deeat toemal in toamna, aceasta fiindca Polo-

nii reugisera formeze o mica dar foarte bung

armata pe care populaVia civil& o ajuta prin conti-

nua rezistenta pe care o opunea Inaintarii Rugilor

gi pe deasupra Rugii trebuiau ea sa cucereasca qi o

serie intreaga de cetati in care Polonii se Intari-

sera gi se aparau cu darzenle.

In sfargit in toamna Rugii au intrat in car,-

tierul Praga din Vergovia, unde a avut loc un masa-

cru groaznic, care a dus la predarea oracului. E ve-

stit anuntul cuceririi Vargoviei trines de Tasehie-

vici tarului, ii care-i spune simplu ca i cum nu

ar fi costat atatea vieti, ca "ordinea domnegte la

Vargovia". Regatul polon es to ler desfiintat ci de-

acum Inglobe.t la Rusia. universitatiledel a piano

- -

sd-gi

www.dacoromanica.ro

Page 580: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 581 -

qi Varlovia aunt desfiinVate. Garnizoane rusegti au

fost pose peste tot, iar liMba ruse a devenit limba

oficiala a Poloniei. Pedepsele gi exilurile se Vi-

neau land.

Emigratia polonI. 0 mare parte dintre revolu-

Vionarii de frunte emigrara in Apus unde au inceput

o mare propaganda. Intro ei erau oameni dintre cei

mai distingi, posesori ai unei distinse culturi,ca-

re au reugit sa deschidd ochii Europei nu atat &,su-

pra nedreptatii (acute Poloniei de Rusia, cat mai a-

les au reugit sd raspandeasca ideia ca Rusia era o

Vara periculoasd pentru statele cu idei liberale,

prin tendinVa ei de cucerire, de imperialism in -

dreptate spre Europa apuseana. In hotelul Lambert a-

gezat in insula Saint-Louis (in mijlocul Senei in

cursul ei prin Paris), s'a stabilit Czartoryski Yi

aici s'a agezat gi sediul emigranVilor. Czartoryski

area o mulVime de agenVi pretutindeni gi mai ales in

caplvalele mari la Londra, la Constantlnopol, - unde

era Czaika Czaikowski. Acesta a fost col dintai ca-

www.dacoromanica.ro

Page 581: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-582-re a intrat in legaturi cu RomAnii, socotind CI

protectoratul rusesc care nemultumise pe sRomaniteste

un prilej de a-i atrage pe acegtia alaturi de Po-

loni. Dintre gefii nationaligti romani contra Rugi-

lor din aceasta vreme Ion Campineanu, a fost acela

care a avut legaturi mai de aproape cu Polonii.li-

qcarPa inset la not n'a reugit gi Campineanu a fost

Prins gi trines is manastire. Dintre Polonii care

au facut propaganda cea mat intensa, poetul, Adam

Mickiewici se numari printre cei dintaiu. Acest

gralie talentului sIu literar ci cunogtintelor vaste

pe care le area a fost foarte emnascut in Apus, lu-

crarile lui fiind traduse gi mult raspandite. A fost

numit proresor la Collage de France la catedra de

istorie a Slavilorodin care a Mut un mijloc de

propaganda contra Rusiei.

El a emis teoria libertatii popoarelorarin

care toate popoarele au dreptul la vieata ti nu se

cuvine ca unele set fie subjugate de alteletteoria

14'ertatii nationale. d avut o multine de elevi,din!

www.dacoromanica.ro

Page 582: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 583 -

tre care far& indoiala c4 an Post si dintre Romanii

care se duceau la Paris.

Cbestiunea Orientului. Nu mult dupa pacea de-

la Adrianopol prin care Turcii arfitaserl slAbiciu-

nea lor,s'a deschis din nou problems Orientului.

0 piedica pentru ca Varul realizeze pla-

nurile asupra Orientuluivera amestecul statelor eu-

ropene care socoteaa as trebue sd intervina, mai a-

les din motive de ordin economic, cAci comertul ar

fi fost impiedicat in aceste pArti, dace. Ruaia ar

fi *wit victorioasl. Cei mai inzeresati eras din a-

cost punt de vedere Englezii. Pe lane. aceasta Fran.

to '4,4)&1a:eau ochl rot inttnderea Rusiei in Europa.

S'a int&mplat el pe neaqteptate izbucneqte un rags-

boiu intre Btatul turceac qi Egiptul lui Mehemet-A-

li, a effirui flat& fuses, distrusl la Navarin. Mehe

met simtindu-ad mai tare ca Sultanul, i-a cerut a-

cestuia biria, cum sultanul n'a Yrut sa i-o des s'a

deschis razboiul 'Sumo- ogiptean oare n'a lipsit

mult as se termine au victoria lui Mehemet, al c5.-

a& -qi

www.dacoromanica.ro

Page 583: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

5.e4

rui fiu Ibrahim era un foarte priceput militar.Pe

data insa Ru9ii s'au deiteptat gi de teama unei re

generari a imperiului turtesc prim victoria Egiptu

lui au oferit sprijinul for Sultanului, ceeace era

extraordinar, caci dintr'o data din dugmaml li s'au

oferit ca amici. Cum sultanul a primit oferta a

ceasta, s'a incheiat un tratat in acest sens la thil*

kiarSkilessi (nu inseamna decat portul Unkiar pe

turcegte) (1833), in care se face jocul Rusiei care

aparea ca protectoare a Sultanului. In eels din urra

ma s'a incheiat pacea, dar in 1839 conflictul iz

bucnegte din nou arum cu urmagul lui Lehemet, cu

Ibrahim care ridica gi el pretenViile tatalui sau,

reugind sa ajunga fara prea mare greutati cu arma

tele prim Siria gi Asia erica pang aproape de Con

stantinopole. De data aceasta n'a lipsit malt ca lu-

crurile sa se transforme intr'un conflict european.

Francezii au socotit ca e bine sa is partea Egiptu

lui, in vreme ce Rusia o luase pe a Sultanului.

Cand s'a auzit de amestecul Frantei in a

ceasta chestiune a Orientului, faptul acesta a fa,

-

www.dacoromanica.ro

Page 584: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 585 -

cut a se rasa marl sperante ci la noi, dar mig-

care:ice luA nagtere fu repede Inabusita. FranVa

este silitA sä cedeze fiindca toate statele marl

ale Europei tree de partea Rusiei ci conflictul se

terming. printr'o "Conventie a stramtorilor" (1841)

prin care se stabilea libertatea stramtorilor si

comertului pe Maleagra.

Autoritatea sultanului rimane gi pe mai de-

parte asupra stramtorilor ci a regiunilor vecine,

fiindca la toVi convenes faptul ca ele sa se et-

seascA in maini mai slabe care sa. nu le impiedice

interesele, ceeace nu s'ar fi intamplat dace Rugii

ar fl reucit sa le ocupe. Din nou Rusla este Ali-

t& sa cedeze, neputand profita de situatia

nicer ce i se oferise cu acest prilej, de a-Si a-

tinge scopul sau faVa de imperiul turcesc. la

nol s'a nascut acum o miccare care dorea un stat

democratic. Ideile franceze facusera pe Romani sa

urascA pe Rust fiindcA acum Romanii Isi dau singurl

seams ca intentia Rucilor nu era alta decAt ea cu-

priel-

Ci

www.dacoromanica.ro

Page 585: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 586 -

cereasca noastre nu od le ajute. Deja o par-

te din Cara noastra fusess lipita statului wrist

si acum mai venire $i protectoratul rusesc care apa-

sa afa de greu, ceeace a deschis ochii a for noctri.

Romanii, in urma acestor fapte, preferau

acum de suzerani pe Turcii carora nu trebuiau s- le

plateasca decEit tribut si de care nu mai aveau mo-

tin sa. se team& ne mai fiind asa de puternici. 1-

cestea erau ideile Isla baza revolutiei din 1848

dela noi. In Moldova acteasta miscare a fost repede

inlibusita si capii rvoluVii au fost nevoiVi sa se

imprdstie. In Muntenia ins6 lucrurile au fost mai

serioase si organizarea revolutiei mai bine facuta,

astfel ca a fost mai insemnati. Rusia nu putea

terveni repede cu armata la noi ca a labuse migc6-

rile acestea care luaserg nastere, fiindca dup4 tra-

tatul din Adrianopol, niaveau dreptul Jsa tin& oaste

in principate. Pe deasuprao intervenVie armata

aysa.mostul fiindotx revolts s'apstrecuttacbip

in-

nu-41

tarile

Eivolutia dela 1848 in Princinatele_romane

www.dacoromanica.ro

Page 586: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 587 -

pagnic, far& varsari de stinge prin abdicarea lui Bi-

bescu gods gi formarea unui guvern provizoriu.

Din cauza aceasta Rugii au cerut Turcilor

sa intervina. Se gtie cum,s'au petrecut lucrurile.A

venit la inceput in Tara Romaneasca Soliman Paga ca-

re a Post primit in triumf la Bucuregti gi care vb.-

zand ea migcarea elite pagnica gi nu contra Turcilor,

a ascultat pe revoluVionari gi a hotarit ca Vara s5

fie condusa /ana la not dispozitiuni de o locotoner-

Va domneasca. Rugii ins& nu s' au mulVumit cu aceste

fapte, au cerut sa fie trines alt page care ea vada

cum stau lucrurile gi in adevar a Post trimes Omer

rari, la venires caruia nu s'a putut evita vdrsarea

de sange In urma incidentului din Dealul Spirei cu

pcmpiettiL (13 Septembrie 1848). Acest lucru era ag-

teptat de Rufi"Olhpe data armatele for care intrase-

ra in Moldova, au patruns ci in Muntenia. Revolutio-

nurii romani nefiind bine organizaVi din punct de

vedere militar, n' au putut rezista. In Oltenia se

infiripase o ogtire sub conducerea lui Mogheru, der

www.dacoromanica.ro

Page 587: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

588

n'a incercat nicio rezistenVg. Garnizoanele ruse

rgmAn in Vara pang pe vremea lui Gr.Ghica si ;tir

bey, in tiLp ce capii revolutionari sunt siliti sg

pargseasca Muntenia. In 1849 se inchee c9nventia

BaltaLimen intre Rusia ci Turcia, prin care se

stabilea ca Regulamentul Organic sa rgmAng $i mai

departe in vigoare, domnii insg vor fi aleci pe,

ceapte ani, iar 64teasca adunare a fost suspendatg.

Interventj Dar

armata rusg lgsata la noi, mai avea o menire,aceea

de a supraveghea migcarea ce se ngscuse in Ardeal

ci Ungaria. In Austria, acest mozaic de neamuri,se

ngscusera o eerie de revolte,dintre care cea mai

insemnatg a fost a Ungurilor sub conducerea lui L.

Kosuth.Austriadii in luptA acum ci cu Piemontul,

s' au Vgzut gran ameninVaVi in existenVa for ca stab

ci an cerut ajutorul Rusilor.Ferdinand abdicA

qi lasg coroana fiului au, Frantz Iosif- ca

re era in virstg numai de 18 ani, La apelul

flout de acesta cgtre Ruci,Nicolae I, credincios

32,AlianVe pi avand pi interesul sa ajute sa nu so

- -

.12

Pusdilor In Ungaria _(1849).

do.

www.dacoromanica.ro

Page 588: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 589 -

desmembreze Austria, pentru a nu se pure astfel in

libertate regiunile poloneze de sub stapanirea Ebbs-

burgilor, primegte sa faca aceasta, Polonii igi da,

dusera seama de ce insemna pentru ei desmembrarea

Austriei gi de aceea multi luptau in armatele revo-

lutionarilor gi chiar oastea ungureasca era con,,;.sa

de un polon, generalul Hem care a cucerit Ardea-

lul. De acolo trece in Moldova la Targul-Ocnagunde

a dat o proclamatie in limba romans, spunand ca vi-

ne sa dea libertatea Romanilor asupriti. S'a sperat

la un moment dat ca sa se facg un regat in princi-

pate, a carei coroana sa fie data lui Hem. Armata

ruse condusa de generalul Liders a intliat in Ardeal

gi dupe ce o serie de detagamente rusegti trimese

inainte fusesera infrante, in 1849 in jud. Arad la

§iria, in unguregte Vilaasz, Rugii sub con3ucerea

lui Paskivvici inconjoara armata ungara care trebue

sa se predea. a:x(3a fu restabilitg in Austria gi

Habsburgii gratie Rusiei igi recapatara puterea. E

caracteristica interventia Rusiei pentru ttlumful

ideii despotice in Austria, undo altfel nu avea

,

www.dacoromanica.ro

Page 589: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

390

niciun interes direct as sa intervie.

Faptul chi tarul Nicolae ajunsese acum toc

mai in mijlocul Europei, incepu sa fie socotit ca

un real pericol pentru ]Europa de celelalte state,

mai ales cri. la Intfirirea acestei 1npresii contri

buia in larga mAsur6 pi propaganda pe care o f6cea,1

Polonii. Nicolae I Incepu s6 fie v6zut cu ochi 76i

0 nu peste multa vreme Rusia va trebui sa suporte

consecintele politicei ei extern, care nemultumise

pe Apuseni, consecinte care se vor concretiza in

r6zbolul ce va urma, cunoscut sub nunele de rgzbo

iul Crineii.

--- 000- --

www.dacoromanica.ro

Page 590: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 591 -

Prglege;ea

loupdaMaiu 1938

berar

C'jatejagia_arazLijal.laniat'51 In lectic

trecuta am aratat interventia facuta de tarul Ru-

siei atat la not cat qi in Ungaria in favoarea

Austriei Cu prilejul revolutiei dela 1848. Am va-

zut cum aceasta interventie trezise In Europa banu-

iala ca tarul nu urmarea numai sa dea ajutor pentru

reiztronarea absolutismuluil dar ca se Oxidea la o

expansiune sip() mijlocul 3uropei, ceeace fireqte ca

neliniqtea statele apusene. Ca qi acum statele Eu-

ropei de atunci erau legate I ;tre ele de anume afi-

nitati care priveLu situatia for interna. Astfel de

o parte era o altahta a statelor Oemocratice (Fran-

tat Anglia) qi de alta statele a caror conducere

XXXVI -a

Orimsii si serbpor.

www.dacoromanica.ro

Page 591: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 592 -

era despotica. ImpAratul FranVei din vremea aceas-

ta, Napoleon al III-lea era un om care trgise multa

vreme in exil in Italia, unde fusese in legaturi

cu revolutionarii italieni, cars doreau unirea po-

porului Italian. Se pare ca el gi-a luat un angaja-,-

ment rata de acegtia ca atunci cdnd va ajunge in

fruntea statului francez sa ajute la unirea Ita

liei. La baza politicii lui Napoleon III sta prin-

cipiul naVionalitaVilor pe care Napoleon al III-lea

1-a urmat, continuand in privinVa aceasta politica

unchiului sill Napoleon I. A avut o politica roman-

tica - este vremea romantismului care e caracteri-

zat prin ignorarea realitatii - gi e o intrebare

data Franta trebuia sa se sacrifice pentru alVil

- aceasta i -u adus de altfel gi infringerea din

1870. Fapt este ca Franta purta dugmanie Rusiei,

latura in care se intalnea ca Anglia, in care dom-

nea acum regina Victoria. In timpul acesta Anglia

de rapt era condusa de ministrullialmeraton.lotivul

care fAcea pe Englezi sa fie alaturi de Franta nu

-

www.dacoromanica.ro

Page 592: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

593

era un idealism ca cel franeez, de a egtuta elibe-

rarea popoarelor subjugate, ci era un motiv ca toa,

te cele care au dominat politica de totdeauna a An-

un motiv pur de inheres comercial, care le

dicta a& lupte pentru a nu fi cucerit Imperiul 0-

tomaar cAci data Dardanelele pi Bosforul ar fi et-

zut Rupilor ar ri Post mai grew st-pi ar

sigure accesul in Orient, cum o fiiceau acum cand

Imperiul Otoman era stapanul M.Negre. Deaceea

produs o apropiere de Frantz& cu scopui de a opri

Rusia in imperialismul sau. Lucrul era necesar,caci

-se ytzuse clar ca tarul urma un program bine sta

bilit cu-tinta rtnalt de a cuceri Imperiul Otoman.

Aceste planuri ale tarului s' au. dat pe fa0.

eu ocazia unei convorbiri care a avuu loc la o se,

rats in Petersburg, Intre tarul Nicolae pi ambasar.

dorul englez.

Cu prilejul acesta tarul i-a spas reprezen-

tantului Angliei et In Europa es.te un om bolnav

care curl:bad, curand era trebui :36 moara, deaceea e

Fare. 38

- -

egliel,

In mantle

s'a

-

www.dacoromanica.ro

Page 593: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 594 -

bine sA se gandeasca la mvytepirea luiaa convorbi-

rea aceasta particular& Biculae aminti e& er fi bine

sa ImparTA =Anglia statal turcesc. Se puns Intre-

barea dae&-ceeace a fAcut, dup& aceasta cozvorbire

personalt, adbaSadorul Argliei, cadre cu buns ere -

dinVA st-cU un gentlmen englez, totugi reprezentan-

tul englez a crezut chi e bite a& pun& la ourent gu-

vernul Eau cu cele ce g&ndea tarul Rusiei in IegAtu-

rA cu statul turcesc. In Anglia s'a tient mult 48Z

In jurul acestorinfcmmaliii mult.trAmbitate prin ziar.

re. Rug/1 au protestat ca. o coniorbire intim& a foot

divulgat& qi a devenit

Indat& dupe- aceasta- s'a nAscut un conflict

Intre Rugi gi Turci, conflict mult aorit de Rugiga

cArui zauz& an lost cteile SfMbrmant. Chestiunea a-coasta a That tozdeauna un punt de discordie pentru

cregtini, fiecare dorind aranvagii dela Sultan. Cu a-

cesv prilej sultanul a considerat c& o apropiere de

catolici este mai potrivivd pentru statul Eau qi de

aceea a dat oheile gi protectoratul catolicilor din

otoman, Francezilor. Rugli pe dat& an cerut

publics..

imp;riul

www.dacoromanica.ro

Page 594: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 595 -

zi el si le acorde proteatoratul asupra ortodoxilor

din imperiul otoman, ceeace nu era tot una pentru

sultan, catolicii fiind numai In numAr de cateva

mli, pe cilt& vreme artodoxii alc&tuiaa o bun& parte

a locuitorilor iiuperiului tutees.° deaceea se r&spun-

se negativ trimisulai rusesc, Mencicov, care venise

la Constantinopol s& arate pretentiilo Rusiei. Re -

zultatul aceatei*intervenVii rusegti refazate, este

Inceperea r&zboiului in Iulie 1853 gi conform obice-

iului Principatele aunt ocupate de Rugi. Austriacii

an propus mediatiune qi malt& vreme st stet in cum-

pAnti, pan& cand In cele din arm& se produce o ruptu-

res gi Rugii atac& pe Turci. Se des blit&lia naval& de-

la Sinope, In care flota tare& este infrintli. Acum,,

asentimentullZurcilor, flota franco-englez& intr

Intl.Nbagra pentru a ajuta pe sultan. Se Incearc& o

noll& mediatiune de atre Napoleon al III-lea, care

trimete o scrisoare lui Nicolas I, prin care-1 roag&

s4 fac& pace cu sultana; Rusia Ins& nu primegte.

tu

www.dacoromanica.ro

Page 595: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-596_

RAzboiul Crime ii (1854-1856). Indat& se Ines

chee o alien intro Englezi, Francezi qi Turci ca-

re garant& teritoriul turcesc qi avea s& lupte con!.

tra tendirtii de cucerireruseascl. In acelaq timp

se mai inches o aliant& cu Austria qi Prusia, ca

re-qi luau angajamentul c& vor.sta neutre, astfel

Rusia rimane singur1. Aliatii se ciocnese mai in -

t&iu cu Ruqii in Dobrogea, unde armata turceasefi co-

mandatA de Omer Paqa, eel care provocase incidental

din DeaInl Spirei, este ajutat& la asediul Silistrei.

Cartierul general turcesc era la *umla, unde a vomit

qi o aerie de delegati roani in frunte Cu Tell qi

Eliade, care an cerut Turcilor s& se fact o legion

de ostaqi roman, care s& lupte al&turi de Turci

acest risboiu, ceeace Turcii au refuzat pe motiv c&

taunt destul de tars qi a: of Francezii qi Englezii le

vor da ajutorul de care er avea nevoie. Adev&ratul

motiv al refuzului era de fat altulowela de a nu

creea vreo obligatie a statmlui turcesc rat& de Ro-

mani, care ajut&ndu-i in r&zboin, rata indoial& ca

er fi cerut qi ei apoi o r&splat& pent= aceasta.

ci

5n

www.dacoromanica.ro

Page 596: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 597 -

Au fest Romani care totuyi an must parte la acest raz-

bolt. Singurul mai de seam& dintre ei, a frost Grigore

Sturdza riul lui Mihail Sturdza, fostnl damn al Mol-

dovei, fapt care de altfel a racut sa se ridice gla-

suri care sa-i conteste dreptul de a mai putea candi-

da la tronul tariff Cu prilejul alegerii lui Cuta,can-

didatura la care totuyi a roost amis. In randurile a.

liatilor an luat parte yi Polonii, Cu toate ea Turcii

iTau reruzat ci pe ei pentruca sä nu se supere Austria.

Totuyi an foot Poloni care socotind ca totul

poate fi sacrificat cniar ci demnitatea for cand

era vorba de a lupta contra Rusiei, au cerut EA fie

primiti sa lupte nu ca Poloni, ci ca Turci, ceeace a

fest admis de Poe rte. Firegte ea turcirea era numai

de forma. Printre acectia se aria ci Czayka Czaykow-

ma, care $i-a luat numele de Sadik Paya, ca fo-

stul comandant al armatelor ungureyti, generalul Bem

Armatele engleze yi franceze au debarcat repe.

de pe coastele M.Begre, la Varna, la Constantaletc.,

ci au acest prilej au tost deatui ofiVeri invatati

ri

-

www.dacoromanica.ro

Page 597: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-598-care au descris luptele ce Blau purtat aici. Ei pome-

nese in descrierile for despre un monument antic care

p&na acum nu fusese cunoscut Europei apusene gi care

nu este altul dealt monumentul dela Adam-Klissi.Alia-.

tii au avut rose de suferiv in Dobrogea, aci izbuc-

nise holera.

Rugii se retrag din principate pi fac acest

lucru nu atilt din cauza armatelor aaglo-francezegat

mai ales din canna Austriei care ameninta a va intra

in razboiu, data nu parlisesc %Aril, noastre. Principe..

tele raman astfel libere pi ar fi putut fi ocupate de

trupe de ale aliatilor dar acectia au socotit a nu

e bine s4-pi lase din armata aici tend aveau nevoie

de forte in lupta Cu Rupii. In aceastri situatie,Au -

striacii au cerut atunci s4 le ocupe ei pi cum acest

lucru admis de atre aliati, armata for a intrat

in principste sub conducerea generalulUi Coranini.eu

mare greutate abia la sfargivul razboiulut au Post

mai apoi conknpi 81 le evacueze, lucru care a produs

o mare agtiatie prints patriotii romlni entuziasmati,

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 598: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 599 -

do victoriile aliatilor contra RuOlor.

Deocamdata armatele aliate nu se hotArlsera un-

de sa ataoa pe Rutici.Sevorbea de un atac prin

undo fusesera ocupate insuleleiCand qi niQte tru-

ce patrunsesera pana In M.Alba, ba chiar la gura Amu-

rului au fost bombardate o serfs de aqezari ruse0i

din Siberia. In cele din urma sta. luat botarirea ca a-

tacul sa porneasca spre Crimeea, aceasta it primul

rind pentrnca armatele aliate sa nu alba cumva soarta

lui Napoleon I, care a Post arras in centrul Rusiei

pentru a fi twins. Sta cAutat ca planul sa fie

bun un. centru vital al Rusiei in partile Marti Ile-

gre qi a fost ales Sebastopolul din Crimeea. Planul

a fost inspirat mai ales de Englezi, care eve= tinta

ca sA distrugA intAriturile de aici ale Rusiei ci ast.

fel al impiedice vtoica owninVare ce atarna asupra

Turcilor qi a Strimtorilor. In 14 Sept. 1854 trupele

aliate debarcA in Crimeea, unde se da lupta dela Al-

ma, in care Ruqii suet Invin§i. Se pare ca ei au fost

gasiti nepregatiti, caci Sebastopolul nu era IntArit

M.Balti-

cA,

=

-

www.dacoromanica.ro

Page 599: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 600 -

din toate p5rtile.

Cum Ins& dupe aceasta victoria aliatii nu au

pornit Indata asupra ormolus, ci au aqteptat.sa 1e

'Tina nog. Intariri Ruqii au avut vreme destulli

sa-1 Intareasca pentru rezistenta la atacurile ce a-

veau El urmeze. A fost necesar un an de zile apoi

pentru a fi cucerit. Fortificatorul Sebastopolului

a fost generalul Totleben, care era aqa de mult so.

cotit ca un specialist in aaamianea lucrgri ale trUPe*

lor de.goniu gnat, card in 1877 Turcii au rezietat

asa de viguros la Pbovna, a fost chemat ca sa cola-

boreze la plantl de atac, Impreuna cu principele Car..

rol al Romaniei. Armatele franco-engleze nu au /noon.

jurat de aqa nature Sebastopolul /neat s4-1 impiedi-

ce de a se putea aproviziona. Ruqii lasasera o arma-

ta in afar& de intaritura, care a eitt mult de lucru

aliatilor. Cu aceast6 armata s' au dai lupte la Bala-

klava qi Inkerman, dar Ruqii nu au izbutit sai arunce

pe aliati-In Marea Beagra.-Cum area pierderi foarte

marl flota pentruca sa nu cad& In manila aliatilor

ca.

-

www.dacoromanica.ro

Page 600: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 601 -

o scutundard - tarnl a cdutat sa se sinucidd qi motels'

tea lui a samdnat cal putin cu un asemenea act dis-

perat. A ieqi* dela o receptie la Petersburg incilait

in frig afarN undo $i -a descheiat mantaaa inspire:11d

aerul_rece. Doctorul Eau i-ar fi atras atentia 04 ar

putea sa se imbolndreascA - avea $i o Tarst& destul

de Inaintat& dar el i-a rdspuns ca -1 Intelege pe

doctor sa-qi feted datoria sa, dar sa -1 lase pe el

facd datoria de tar - adicd de a muri. A capa-

tat in urma acestei Imprejurari, o pneumonia ci ammir

tit In 3- martie 1855.

Dupa Bicolae I a vent la tron Alexandra II

un reformator adevarat al Rusiei. Este cea mai fru-

moasd figura dintre tarn. Rusiei. Acesta propuse a-

liatilor dar este refuzat. to fruntea armatei

apusene din Crimeea este pus arum un francez foarte

priceput, generalul ftlissier, totdeodat4 mai alatu-

rfindu-se la rdzboiu ci regatul Piemontului de sub

domnia regelni Victor Emanuel II, care cants astfel

sa calictige.simpatia ali tilor si si creeze obligatii

-

s&-4i

paces,

www.dacoromanica.ro

Page 601: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-602-

lui Bapoleon al III-lea, de care doreau sA se serveas

cA la unirea Italie/. In Septembrie 1855 se da un a-

tag general al Sebastopolului care este respins din

toate pArtile, numai turnul Molakof cAzu in mdinile

aliaVilor. Astral lanVul de forturi fiind ruptorma-

rusa fArA a fi silit ski se predea, se retrase din

Sebastopol spre Nord, ora,aul fiind apoi ocupat de a-

liaVi. Cum pierderile erau foarte marl qi de o parte

§i de alta s'a hotarit s& se incheie pace.

Racea dela Paris (186). Se fAcu un congres la

Paris, 4upii care urma pacea din aceeaqi localitate

in 1856. Singurul popor care a profitat de pe urma

acestui rAzboiu au fost RomAnii, iar dintre aliati

Englezii.

Prin pacea dela Paris, Rusia renunVa la pro-

tectoratul asupra Principatelor, care sunt puce sub

garantia VArilor din Apus. In ceeace privegte into -

gritatea noastra, ea deasemenea era garantatA de ma-

rile puteri. Ca schimbare teritoriala se stabilefte

ca din sudul Basarabiei trei judeVes Cahul, Bolgrad

--ba

www.dacoromanica.ro

Page 602: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

603

qi Ismail - sa fie restituite Moldovei qi aceasta

pentru motivul de a indepdrta Rusia dela gurile Du-

narii, care fluviu devine international, infiintandu-

se acum o comisie internationalA in grija careia es-

te data Dunarea qi care fiinteaza qi azi.M.Beagra de-

vine neutrd; de acum inainte nici o corabie de rgtz-

boiu ne mai avand dreptul sa pluteased pe apele ei;

deasemenea nici o cetate nu se putea intari pe malu-

rile ei.

In ceeace privea pe ortodoxi din Imperiul 0-

temaa, acegtia au facut obiectul unui articol- prim

care Turcii se obligau 136 le acorde libertatea reli-

gioasa cu adaosul c&nerespectarea acestui articol

nu implica dreptul,nim&nui de a se amesteca in tre-

burile TUrciei, pentru ei. Sta. atins *i chestiunea

unirii Principatelor, ceeace coincidea cu dorinta

lui Napoleon III, care Troia sa injghebeze o soli-

daritate a popoarelor latinelAiar-ateasta a dat na, -

qtere la discutii aprinse, la inceput Austria opu-

nandu-se probalyil gindul c a unirea Principatelor vs

- -

www.dacoromanica.ro

Page 603: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 604 -

atrage mai terziu unirea cu Ardealul gi Bucovi-

na. Tot asa $i Englezii spnneau cg Romani/ odati

uniVi vor-awea mereu alte pretenVii, de pilde Jude-

pendenta,-414de ar atinge integritatea imperiului

Otoman, aparate de ei. Deaceia chestiunea sia ama-

nat pentru a fi Intrebat gi poporul roman ce doregte

$i ctiVi cum a rdspuns prin DiVanurile ad-hoc convo-

cat% pentru aceasta. Rgspunsul a adus in cele din

=ma, dupe marl greutlqi unirea dela 1859.

Liberarea qerbilor (1b61). Odate cu Inscauna

rea lui Alexandru al U -lea, In Rusia venue un mo-

narh cu idei mai liberale, cu mai multe bunavoinVe

fate de popor, care curb1,nd dupe rezboiul orimeii

dat reformele ce i-au atras numele de narul Libera-

torn, ceci a desfiintat §erbia.

Numgrul cerbilor era in Rusia de 47.200.000,

liberarea for era deci cea mai -mare reformi socialA

a sec. al XII-lea din Europa. Aproape 20.000.000 de

serbi eran numai pe moqiile imperiale, svand drept o

situatie mai bung, cu conancetori proprii si china

i

a,

www.dacoromanica.ro

Page 604: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-605-nn fel de adanare lecalarvreo 21.000.000 erau pe

mogiile nobililor,1.5004000 erau oameni de servicii

(vizitii, lucratoriotc.), vreo 4.700.000 erau in-

trebuinaVi in-indastrie gi alte feluri de manci.leap-

tal care a dus la eliberarea gerbilor, a fost Ears

indoiala gi.razboiul Crimeii. pupa atatea lupte ale

Rusiei s'a putut constata el ostagii nu se luAcu

nima, cu dorinta de a invinge, deaceea Rusia cu toe,-

to marimea ei era o forVa-putin insemnata. Ceva era

putred in acest mare stat gi s'a ajums la concluzia

ca taranul trebue facut liber ca sa,gi iubeasca pa -

mantul pe care-1 apara de dugmaa. inzestrati cu

mai malt& culture erau cu toVii pentru liberarea ger-

bilor gi indreptarea situatiei interne, In care cei

insarcinati cu functil de incrodere erau oameni

mali care cautau s4 fac4-efaceri. Opinia pablica

era pregatita pentru nova reformat mai ales ea Ale-

xandra al II-lea &Muse libertatea presei, care a

cautat sa lumineze lucrurile in acest seas. Tarul a

cautat sa nu fee& o liberare brusca, ci SA impace of

i-

uei

ye-

_

www.dacoromanica.ro

Page 605: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-606-

pe unii *i pe altii. La inceput a convocat un comi-

tet numit "comitetul pentru imbunatatirea soartei

Oranilor"fin care sl.a discutat chestiunea liberEtrii

qerbilor 41, multi nobili s'au declarat pentru ea.Ba

unii dintre-marii proprietari, din-Livonia mat ales,

au,facut_eliberarea-aceasta din proprie initiative.

Comitetul superior din 3-Martie 1861 stabili derini-

tiv eliberarea Oranilor din gerbie.

Dependenta de un proprietar de acum- e de--

sfiintata, dar in schimb trebuia sa se dea t5ranilor

peeibilitatea de mune& qi atunci ii s'a dat *i for o

parte din pamantul st5panit proprietar qiapea-

sta prinegpropiere. Amantul acesta s'atotarit sic

fie cumparat de tarani au o sums de bani plat/bird

intrian termen lung. S'a desfiintat obrocul care era

o-danie ce se da boierului de tarani qi s'au Infiin-

tat mijloace de credit,-care sá le...punl.taranilor la

dispozitie banii ca sa-qi rescumpere pamantul.Acea-

eta reforms a foss un lucru de mare importaatti to

istoria Rusiei qi este o intrebare dac6 ea nu a avat

1e

www.dacoromanica.ro

Page 606: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-.607-

rAsunet peste hotare, in special la noi, nude in

1864,adicA numai la 3 alai dupd pea din Rusia, are loc

impropriethrirea VAranilor de cAtre Cuza qi

Peanut care evident s'a fAcut in_ alte conditiuni,dar

a putut sa aibe un exemplu in cea rusA.

--000---

Prelegerea XXXV1I-a

Miercuri 11 Maiu 1938

Cultura r-useasca in prima pmAtate

a sec. XIX-lea

Influentele din afarA. Iiz lecViunea de azi ne

vom opri asupraliteraturii ci curentelor de idei in

Rusia in prima jumatate a sec. al XIX-lea. Cum am

spur qi cu altd ocazie nu voiu cAuta sA intru in de-

talii prea mult, intrucAt nu acesta este scopul cursu.

lui nostvu. Ceeace ne intereseazA pe not in prima

$i

Kogiilui-

www.dacoromanica.ro

Page 607: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 608 -

rind este progresul spiritual al scale-041A rusegti

Ili cum aceasta societate diferitA de cea din secolele

trecute este reflectat& in literatura ruses.

Am ardtat c4 in vremea Ecaterinei a II-a,ince-

puss in BusisLimitarea =dolor franceze - firegte e

vorba de 'Altura care-gi putea permite aceasta. Mani-

festOrile spirituale aveau modele in cele franceze.

Sub aceasta influenta se nagte in_Rusia teatrul care

incepe s4-gi is avant; apar apoi reviste literare,o

serie de ziare, nureleoto. In literatura ruses dela

sec. al XVIII-lea nu easim ins& opere de mare valoa-re, .cd_sunt numai opere de adaptare a spiritului a-

pusean, iar servitors care, apar acum aunt numai cu

o valoare de incepOtori ai drumurilor, pe care vor

vent cei care apar mai taftiu. in prima jum&tate a

sec..'al XIX-lea incep ins& salspar& scriitori de va-

loare ca Pugkiu, 4ogo1 gi Turghenier. In epoca a -

ceasta avem in Europa o nouil scoal& literary Roman-

tismult care a cuprins toate tarile, int&lnindu-se

acum in Europa un romans ism englez In care a strOlu-

www.dacoromanica.ro

Page 608: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-609.cit-Lord Byron qi Walter Scott, un romantism german

In frunte cu Schiller in literaturA ci Hegel In filo-

sone, un rom'antism francez cu un Victor Hugo , etc.

Este acum o epoc& in care acest curent al romantismu-

lui sla manifestat in toate ramurile de activitate

ale spiritului; astfel a existat-e muzicA romantics,

o literature& romantleA, o art& roman ice qi -chiar o

iolivicA romantic& (liberalismul romantic). Este un

icurent caracterizat In primal -skid grin lirism. Pana

aeum sufletul omenesc nu era neat liber sa aparg.

individual In arts qi acum a 1. isbuoneqte ea o

sere de sentimente In toate domeniile de activitate.

0 altA caracteristicA a curentului este traditia me .

dieval& care este acum la modA din ea inspirandu-se

operile de arta. Se renuntA la inapiratia din clasi-

cismul depArtat qi rece. Literatura are amain un ca-

raoter national, fiecare popor inspirAndu-se din is-

toria sa nationalC Forma In acest curent este data.

Intr'un chip strAlucit, dar lipseqte ceeace clasi-

cismul a avut - o adAncime sufleteased a lucrurilor,

Faille. 39

remit.?

-

www.dacoromanica.ro

Page 609: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 610 -

este ceva stralucitor de tineresc, aar de foarte mul-

te on superficial. Mai este Inca ceva. Ati auzit la

literal ura do formula romantics pe care romanticii

ntau aplicat-o /nag. arta pentru arta. Dupi aceasta

formula artistul treouia sa se inspire qi sa creeze

opera sa fara de nisi un alt considerent deceit acela

de a servi arta, sa lucroze numai pentru a atinge

scopul pur artistic. De fapt romanticii an socotit

ca un artist este un proporaduitor 61 ideilor nou&

care trebuiau_rasp&n.dite in popor qi in acest stop

an pus arta in serviciul acestui stop. Astfel stau

lucrurile on ideia national& de pilda, care la not

ca qi la Polonezi qi-a Osit rasunetul In arta ro -

mantica. Duandu-se o luptA - in domeniul politic -

pentru eliberarea popoarelor subjugate de alto po

poare, romanticii sprijineau astral qi demooratia,ei

suBvinAnd qi eliberarea poporului de impilatoril-de

stalAnitori de veacuri. Cam acestea suns ideile prin.

cipale ale curentului romantic, pe care le intalnim

in anume lavuri qi In Rusia.

-

-

www.dacoromanica.ro

Page 610: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 611 -

Curente de idei. Am aratat c pe vremea lui

Alexandru al II-lea, au rosy eliberati gerbil. din si-

tuatia for de pang. acunci. Am v&zut cum opinia publi-

c& a contribuit qi ea la eliberarea gerbilor, in

truntea ei gasindu-se in primul rand scriitorii vre-

dintre care multi an rai-colit trecutul, inspi-

randur-se din traditia poporului rus, aratand creatia

artistic& a taranului rus astfel an contribuit la

cuncagterea mai deplin& a vietii tir&negti strivit&

la stn moment dat de gerbie, care in urm& ale consta-

tat c& trebue desfiintata_pentru a se da dreptul la

ideata liter& gi poporului de jos.

In afar& de problema t&r&neasca, mai era a

problem& care s'a pus. Deosebirile dintre Rusia gi

Europa faceau-e4-se pun& Intrebareas ce atitudine

trebuia Rusig,s5. ia, s& cause s& primeasc&

tia apusean& integral sau s&-qi continue echea ei

civilizatie? In aceast& privint6 s'eu produs dou6

-curentes primul a fost curentul napadniciloru (Za.-

Ali,

si

civiliza,

www.dacoromanica.ro

Page 611: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

612

pad in rusegte = apus) gi cel de al doilea curentul

celor care au reactionau contra Zapadnicilor. Curen

tul Zapadnicilor era fevorabil indreptArii spre Apus.

Zapadnicii spuneau ca Rusia a rAmas in urea feta de

Apus gi ue aceea trebue sA se face sfortAri pentra a

fi pusA la curent cu civilizatia apuseanA care tre

bue adoptata in Rusia. Se aduceau argument° cu care

se artlitau motivele penum care Rusia a rams IA armA

feta'. de Apus (d.ex. nAvalirea tatarilor, absolutis

mul). Prin imitatia Apusului, In primal rand scrii

torii trebuian sa fie corifeii aceatui curent. Dar

stau &sit ci scriitori care au opus alti teorie.

cegtia ziceau ca nu este ucor sa taci un popor atat

de mare rAspandit pe o supratatA aproape cAt_Spropa,

sA renunte la deprinderile ci trecutul lui qi seal

silegti sl primeascA o civilizatie care nu e a lui,ou

care nu se poate aaopta. Apoi este o gregealA sA se

creadA ca numai ceeace vine din Apus este bun, iar

ceeace este rusesc este prost. Poporul rus are o ci

vilizatie a lal proprie, mo4tenitA dela vechii Slavi,

- -

A-

www.dacoromanica.ro

Page 612: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- b13 -

ce duceau o ',teat& patriarhal& continuator dealungul

yremurilor si sunt nepotrivite cu sufletul lui ciyili-

zatiile altora, care 1-ar sili sa renunte la a lui pen

tru a le primi pe 616. Mai era pe deasupra si religia

poporului ius care-1 indeparta si mai mult de Apusul

Europei, cAci religia ortodox& este deosebita ca spi-

rit de catolicismul ci protestantismul apusean.

stArsit mai argumentau ei c& vieata 14rAneasca, este

la drept vorbind super/oar& celei indastriale din A-

pus si deci n'are tici un rost Ea se renunVe la ea .

Aderentii acestui curent deldei se numeau slavian

fill.

In ceeace privecte influcaVa4)ccidentalli9 in

Rusia a existat pe langa cea trancez& roarte puterni-

c& pe vremea Ecaterinei, si cea germana si engleza.

Dintre autorii engiezi, in afar& de Shakespeare suet

cunoscuVi mai ales romanticii Lord Byron si Walter

Scott care g. -a ales "mate subiectele din literatura

medieval3..

In ce prive4te pe Germani, mai mult filozofii

In-

www.dacoromanica.ro

Page 613: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 614 -

aunt cnnoscuti, in special Hegel care este propova.

duitorul individualismului, fiind continuatorul lui

Kant a carpi filosorie o completeaza. Teoria lui me-

taiizica a intarit ideea demmitapi omului ca indi -

vid, ridicandu-1 la dorinta de a fi liber,ceeace spri

jinea democratia.

Scriitorii mai insemnaVi.Cel mai insemnat

scriitor rus din acasta perioada este AlePugkin

(1799-1837), care dupa cum se vede a murit foarte *li-

ar. Era nu om cult, care cunogtea bine pe Apuseni.

varsta de 21 de ani lougkin a scris o opera foarte

insemnata, wand ca model pe romariticii francezitin

titulata qluslana gi Liudmilan. Aceasta nu este cleat

o poem& plina de fantezle in care nu se vede vieata

poporului rus, dar care i-a atras mare dugmanie din

cauza ideilor de libertate al carer rezultat a Post

exilarea lui in Basarapia.

Ideile liberale ale acestei opere 1-au facut

sa stea ovreme In Chiginu, care exit ins& i-a fo-

losit, caci aici el a intrat in contact on foarte

La

www.dacoromanica.ro

Page 614: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 615 -

multA fume deosebitA de cea pe care o cunogtea.

Intro a1 ii a cunoscut pe Caragheorghe exilat din

Serbia, a cunoscut pe Costache Begruzzi gi Aleatt

Donici qi amAndoi an fost influentati de ?Lakin,

deasemenea a putut vedea pe Grecii lui 11.Ipsi -

lanti. In afar& de asta a putut sA cunoasel. Dom

porul roman, qi pe Tigani despre care a scris wa

poem. Tot In vremea cAnd se gAsea aici la Chiqi

nAu, s'a gandit BA faca o eerie de lucrAri cu ca-

racter istoric, din vieata poporului rue gi astfel

a scris mai tArziu poemul istorie "Boris Gudunov"

gi o aerie Intreaga de balade ea spre pada

lul Regrun tradus gi de Begruzal in romanegte.Cea

mai insemnatA lucrare a lui este un poem In care

se oglindeqte vieata dela tar& In Rusiavanume "Eu-

geniu Oneghinfl scris in 7000 de versuri ce on

lucruri frumoase, dar simple.

Intors la Petersburg, rugkin a avut o soar-

tä tragic& fiinded evAnd un duel a fost ucis.

Dintre scriitorii romantici din epoca lui

-

.

"21

, -

wind

www.dacoromanica.ro

Page 615: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 616 -

Puskin demn de amintit este Yukovski,care pe lane&

faptial c& era un romantic qi el, a prezentat o not&

particular& in literatura rusd,prin aceea c& el a

Post unul din rarii scriitori care an cunoscut vieata

qi literatura oriental&,In special persan& qi cauca,-

zian1. Multe din luorgrile sale s'au inspirat din a-

cest isvor. YUkovaki era un pesimist qi tocmai moti-

vele orientate sum acelea care mai lumineaz& pesi-

mismul baladelor sale. Krglov a Post un fabulist, ca-

re 1-a influentat qi pe Donici. Insarsit voiu pome-

ni ci pe lermontov care este continuatorul lui Puqkla

El este autorul unui mare poem pesimist anume nemo-

nul". TOV1 acecti scriitori de care am amintit swot

primul rand peeti qi poezia este inspirat& mai a-

les din literatura gpuseang, ins& constatft c& ei in-cearca totuqi sr* cunoasc& qi vieata ruseasca, r&sco-

lind din legendele, traditia sau In trecutul istoric

GSC

Acei care ad reuqit ins& a face mai bine a-

cest lu3rn au Post nu atat poeVii at mai ales proza-

in

,

www.dacoromanica.ro

Page 616: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

. 617 -

torli. Dintre prozatori cel mmi insemnat e N.GoRol

ale c&rui scrieri, mai toate sunt traduse gi ro-

mAneste. El a saris Testital roman din Tiata c&zA-

zeasc& "Tares Bulbar dar cred ca mai interesant&

decat acest roman este romanul nSuflete moarten,in

care este Torba de gerbi. Din cinci in cinci ani se

facea sate o noua inregistrare de atre stat,pen -

tru a riaica d&jdiile, a gerbil-or de pe mogiile ru-

segti. Pan& la o noua inregistrare se inampla c&

unii dirk cei inregistrati,mureau, cu toate acestea,

st&p&nul continua sä plateasca penta2u ei pang la

noua inregistrarepcind erau gtergi gi_acevtla sunt

sufletele moarte to aleatuesc subiectul lucrfirii in

care se Torbegte de un personagiu care cump&ra a-

ceste suflete anerta dela coieri, pentruca.apoitur-

mgrind c&gtigul sk le 'and& statului. Dar romanul

nu este interesant prin actiunea acestul personagin

cat prin faptul ca ne inf5tigeaz& diferime regiuni

ci aspecte ale Tietii rusegti in drawl din mogier

inmogier.al-acestuia. Sate o opera oe penti pri-

ma data o putem numi realist& in aceast& epoch de

,

www.dacoromanica.ro

Page 617: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-618 -

romantism. Este cea dintAiu opera in. care apare carao-

teristica prozei rusegti, care dA,--aoele figuri bine

studiate pathologic, care de la Gogol va ajunge la e-

roii marilor psihologi ruci care tormeazA gloria li -

teraturii rusegti, Tolstoi, Dostoiewskitetc:

Zapadnicii. Spuneam cA in literatura rusA e-

rau della .curante acum, unul de a adainci cunoacterea

trecutului, a traditiei, ci altul de a se indrepta qi

priori influenta Apusului. Dintre Zapadniei, doi aunt

mai insemnati: Cadaiev gi Biellnaki.

Primal a fost un catolic gi a aerie o lucrare

numitA "scrisori filosorice" in care a incercat sA a-

rate cauzele izolArii Rusiei de Europa, intre care- a

pus pe primul plan ortodexismul, de aceea el prepovA-

duia trecerea la ea-colic/an-care singer fi putut

da Rusiei e ea cea europeanA. Era de pAre-

re el de rapt ar trebui 7sA se ajungA la o singurA re-

_ligie cemunA pentru toti oamenit. Lucrarea i-a Post

foargle 'Run _criticata gi -cum-era. gi firesc, mai ales

de ortodox/. Slat ajuns pan& acolo incat i Oa opus ca

i-ar

civilizatie

www.dacoromanica.ro

Page 618: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 619 -

e nebun gi interzis BA mai scrie. Totugi el a

mai scris qi o a doua lucrare numitA "Apologia vriui

nebun" in care aratA cA deoparte de a fi nebun e un

om eu idei sAnAtoase care doregte binele tacit sale.

Cel de al- doilea Bielimski, a avut idei mai aproape

de realitate, care ar putea fi apltcate.Xn calitate

de -critic literar, el ajunsese chiar la o autoritate

aga de mare IncAt, dacI o carte ce apArea era criti-

-eat4-famForabil de el se -bueura de succes, data era

negativ criticatA, cAdea. Acest critic literar a II-

cut o lucrare de critic& istoricA, In care aratA In-

ceputurile influentii apusene in Rusia, ajungand la

concluzia cA ceeace a facut Petru eel Mare prin in-

troducerea civilizatiei apusene nu a reugit decat sadea o hainA superficiala, eAci in realitate sufletul

rue nu s'a transformat cu nimic. El este ace la care

Intrebat cut revine cinstea de a fi socotit spri-

jimitorui Apusului in Busia dintre eei

dot Petra? (e vorba de Petra Moyila aitropolitni

Kievului gi Petru ael Mare tarul). El socoate cA pri-

influentii

1

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 619: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 620 -

mile lucrdri cu adevarat serioase in literatura ru-

seasca aunt ale lui Antidh Cantemir, care spume Bie-

linski, se vede ea e roman fiindca nu pone in ele

nimic rusesc.

Slovianofilii.Fata de acest idealism In care

Zapadnicii arata fericirea ce s'ar fi realizat prin

introducerea gi imitarea operilor apusului, s'au ri-

dicat ceilalti care doreau cunoagterea trecutului

ci tradiViei rusegti dintre care cel dintaiu a Yost

un istoric anume Karamzin.

El este autorul raai multor nuvele gi poezii,

dar opera is principals este "Istoria Rusiei", facu-

ta dupa un calapod foarte desvoltat, in unele edi-

Vii cu 12 vol, bazata pe documeute, dar care nu

merg decat pang la 1613, Gaud Incepe domnia Romano-

vilor.

In aceasta opera el cauta-sa arate ca. vieaVa

trecuta a Rusiei se deosebegte total de cea a Euro-

poi. intrebuinteaza extrase intregi din cronici gi

as ton istoricii romantici este foarte iubitor de

www.dacoromanica.ro

Page 620: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

621 -

anecdote gi fapte pitoregti, pe care le puree in ope-

ra sa. Dintre acegti sustinAtori ai ideii deosebirii

Ruslei de Europa au fort mai insemnati fratii Axacov

a oaror teorie se numegte slovanofilie iar ei slova-

nofili. Ce se intelege prin aceasta?

Slavanofilie nu este altceva cleat prietenia

pentru Slavi. Ei au austinut ca poporul rus tragAndu-

se din Slavi a mogtenit dela acegtia un suflet gi o

civilizatie deosebita de Europa gi ar fi o gregeard

sa-Se impuna in Rusia o civilizatie care nu se potri-

vegte cu sufletul ei, curer ems. cea spuseana. Ei erau

intrsun rel romantic nationaligti gi cAutau sa arate

originatitatea poporului rus. Nu erau sustinatorii

absolutismului, fiind de pArere ca gi garbia sa fie

desfiintatA. Autoritatea ruseasca i-a socotit mai pu,

tin. periculogi deat pe zapadnici pe care i-a tratat

ca pe revoInVionari. In teoria AXacarilor, se face o

deosebire intre public - care este condus de dema -

gogi gi popor -r care trAegte in vieaVa patriarhald

departe de frAmAntArile in care traegte "publicul" qi

-

www.dacoromanica.ro

Page 621: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 622 -

deei mai fericit. AceastI idee a fost teluat6 cu mai

molts strAlucire qi talent genial de Dostoiewski,in

a doua jumAtate a Teacului al XIX-lea. Acestea aunt

in general problemele importante, care prim literatu-

r& gi critic& zguduiau societatea miss in prima jualk.

tate a veacului al XII.lea.

- -000-*.

www.dacoromanica.ro

Page 622: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-623..

Prele:erea XXXVIII-a

Luni 16 Maiu.122§

Alexandru II (continuare)

Reformele. In lecVia trecutA ne-am ocupat cu

literatura rusA §i ideile din epoca romanticA in Ru-

sia in prima jum&tate a sec. al XIX-lea. Be Tom in-

toarce Emus la-evenimentele politica din Rusia. Am

aratat cum s'a ridicat Alexandru al II-lea in scaun,

tocmai in vremea razboiului Crimeii 4i in urma mor-

Vii, care semAna mai mult cu o sinucidere, a lui Ai-

colae. Primul act politic pe care 1-a flout Alexan-

dru, spuneam ca a fest liverarea glerbilor. Dupes a-

cast act, speranVele celor care credeau ca deacon Ru-

sia Ta fi dusa pe drumul care area s a o pun& la rand

cu statele Europei, au crescut Inca mai maltose a4tep

tau ca in'curAnd Varul va acorda poporului rus qi un

www.dacoromanica.ro

Page 623: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-624parlament, dar aceasta nusla Int&mplat, sperm:4(4e

ramanand zadarnice in acest sons. In jurul Varului

se gaseau membrii din ambele curente din Rusia ci

care cdutau ca el sd reugeascd sa -1 feed pe Vara sd

apuce pe drumul trasat de ei. In cele din utei, In

loo-de parlament, Varul Alexandra a clutat sd arga-

nizeze un fel de adundri locale numize zemstra,dar

care nu se puteau asomina cu un parlament apusean.

Zemstrele erau de doud feluri, unele mai mici, ale

jadeVelor, gi altele mai marl., ale gtterniilor. La

ele luau -parte trei feluri de deputaVi alegi pe cla-

sp sau pe colegii cu se ziceau la noi. Era colegiul

whinier, al negastorilor ei al Varanilor. In con-

ducerea politica aceste adundri locale nu areau prey

mare impertanVa. Brat' Insamnate cu deosebire din

punctul de vedere gospoddresc, ele ocuptindu,sel mai

ales cu intreVinerea drwnurilor, facereapodurilor,areau grija Inlesnlrei semdnAtariler prin procura-

rea seminiAriilor necesare,etc. in aceastt laturi

s' au Neat progrese datoritd acestor zekstre gi

www.dacoromanica.ro

Page 624: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 625 -

ideea for a fost buns. mai spuneam 06 intro reformele

lui Alexandru al II-lea, a fost gi desfiintarea cenzu-

rei. Aceasta insd nu era facutd complet. Ziarele pu-

tean stria orice, dar trebuiau sd aibe un reprezen -

taut responsabil de tot ce scriau, care atunci cand

apareau lucruri ce nu plateau conducerii putea fi

tans la rdspundere.

Sta falcut gi o reform& a gcoalelor, in sensul

cd s'au impartit scolile secundare in doud ramuri,una

in care se accentua latura qtiintificd, cealalta la-

tura clasicd, literal°. Feta de ace-ste reforme s'au

ridicat gi alte pretentii. Sub ascultarea absolutis-

mului tarist erau gi alte neamuri decat Rugii, gi

cestea doreau libertate mai multd. Cu alto cuvinte a-

ceste popoare reclamau drepturi cu caracter national,

care nesatisfAcute de tarul care pornise pe drumul

reformelor dela inceputul domniei, oricand ar fi dat

natere la revolutii.

Revola (1863). Intre popoarele a-

cestea subjugate de Rugi cei mai organizati erau Ft-

Faso. 40

a-

www.dacoromanica.ro

Page 625: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-626

lonli, care vAzand intelegerea de care Alexandra al

II-lea (Muse dovadA fat& de nevoile de reformA in-

terns, au venit cu incredere la el sA cear6 gi ei

libertate, dar speranVele le-au fort de scurt4 dura-

tA, cAci Varul le-a spas BA nu -$i faces iluzii,cdci

el are p politic& bine trasatA de inaintagul sAu,pe

care are de gAnd s'o urmeze. Cu tot acest raspuns,in

special ministrul Gorciakov - care in timpul cAnd

a fast conducAtorul politicii externe a avut un rol

important gi in politica din J3alcani - a cautat ca,

far& sA inlAture autoritatea Varului in Polonia,s&

dea Polonezilor o oarecare autonomie. In Polonia e-

rau_douA partide; mu' care dorea lupta cu Rugii gi

altul care vedea libertauea Poloniei obtinutd numai

pe cale de inVelegere cu acegtia, deasemenea qtiVi

ca. VAranii din Polonia nu mai erau gerbi dar nici

proprietari nu erau, cici nu se Meuse o exproprie-

re, totugi ei puteau arenda mogii dela boierii lati-

fundiari. Marti proprietari au format "societatea a-

Fronomica" care sub aceastA infAVigare care ..arAta

-

www.dacoromanica.ro

Page 626: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-62'7 -

CA motivele care duseserd la infiintareaei erau de

ordin gospodaresc, agricol, ascunde de fapt un nu -

cleu politic. In fruntea acestei societdti, si in ge-

neral gi a partidului alcatuit de marii proprietari

era cunoscutul marchiz Wielopolski. Acesta a cdp&tat

in multe randuri funcVii gi putere mare dela Var,caru-

ia reugise cdstige increderea 'And intriatft in-

cat a fost numit in cele .din urma chiar guvernator al

Poloniei. In ceeace priveste conducerea Poloniei,Ale-

xandru a fost foarte nenotdrit. Uneori numaa ca gu

vernator un militar energic, care condudea cu o auto-

ritate dug& pans la asprime, pentruca apri sa-1 inlo-

cuiasca cu un civil, uneori chiar polon care aducea o

destinderea prin o conducere mai bldndd, mai ingadui-

toare. Cu toavd organizaVia ei secrets, societatea a-

gronomics, n'a putut face o revoltd insemnata,cdci a

fost innusita ci in cele din urmd este numit de tar

ca guvernator fratele sdu marele duce Constantin (ca-

re nu e tot una cu cel care renuntase la tronul Ru-

siei ciind fusese ales Varul Nicolae). Wielopolski ii

fu dat ca ajutor si penGru a se impiedica revoltele

sa-i

-

www.dacoromanica.ro

Page 627: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 62 -

in Polonia, tarul Alexandru a introdus recrutarea

In Polonia,hotdrind ca tinerii din familiile nobile

de Folonezi sd faces obligatoriu armata in Rusia,ce-

eace nu convenea Polonilor care se vedeau astfel in-

departati din Cara lor. Pentruca sA nu fie totugi

luati cu sila, tinerii au luat calea codrilor,unde

a'au format o multime de cete, care abacau pe Ruqi,

qi astfel incepe cea de a doua mare revolutie a Po-

lonilor, pentru libertate. Este revolutia numita

din lanuarie, iar anul izbucnirei ei este 1863. A-

ceastd revolutie este o incercare disperatd a unor

bande, fiindcd acum Polonii nu mai aveau o armata

organizata ca in prima revolutie, bande care nu se

puteau mdsura cu o armatd ruses in camp deschia.To-

tuqi luptele au durat aproape un an gi jumAtatewSe

formase chiar un consiliu superior revolutioner ca-

re avea sediul in Varqovia, de unde conducea osti-

litatile. Cu toate incercdrile Rugilor, membrii a-

cestui consiliu reugeau sd nu fie pringi. In acest

consiliu se luau notariri, care apoi erau executate

www.dacoromanica.ro

Page 628: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 629 -

cu promptitudin.e*idaboritaordinelor lui, multi Ru*i

din posturile de conducere au fost asasinati. Se ho-

tArise sa se poarte doliu in toata Polonia *i se pa-

re ca membrii care hotirira aceste lucruri iqi aveau

sediul chiar in localul Universitatii. Dupes anul 186L1

Ins& membrii acestui consiliu au fast priu*i *i

condamnati la moarte. Nuslau des cu acest prilej

lupte marl, ci an fost numal hartz.eli carora in tale

din urma. Ru*ii le-au pus capat pram =lair ea unui ga-

ve rnat or in Lituania, cu o Diana e fiel care a in -

cercat la sange mi*carea. Este vorba de Muraviev ca-

re a lost poreclit "calAul din ninon.

Martirul Polonilor a tre-

zit insA simpatia Apusenilor. Daces Bismark, canoe-

larul 'de Fier al Prusienilor inchisese granitele rru-

siei pentru refugiatii_din Polonia, celelalte state,

.b'ranta, Anglia, *1 spre mirarea tuturor, chiar Aus-

tria, i-au primit cu simpatie. Toate t-ei aceste sta-

te an trimes o notes Eusiai, prin care cereau tarului

sl Inceteze odata cu anuprxrea olonilor *i sa le far-

ca oarecari reforne. Tarul gi-a dat insa seamy de

InterrentiasEuropei.

www.dacoromanica.ro

Page 629: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

630

platonismul interrentiei acesteia 'gi We. Vivant cont

de' ea. Se pare cg. Napoleon al III -lea ar fi flout un

plan atunci contra Rusiei, care prin oarecari indi,

screVii a fost cunoscut de gazete qi care ne priveqte

gi pe noi:

Planul ar fi fost inceperea unui razbeiu cu

Rusiadupg care sa se refaces Polonia priwamexarea

provinciilor respite de Rusia, iar Austria sg dea la

randu-i GaliVia, In scnimb ca despgigaire sg i se dea

principatele noastre.

Dar lucrurile au ramas bait& gi se pare ca noi

Polonii n'au fost inaintati de acest plan. pit t Cf

qeful Polonilor pribegi ce luptau pentru libertatepe

alto meleaguri flylese Adam Czartoryski care murise gi

dela 1858 locul lui fusese luat de fiul sgu

Acesta a avast o intrevedere cu loan Alecsandri,fratele

poetului V.Alecsandri, la Paris, cgruia i-a alms cl

noi Polonii nu consimVim sa egpAtam libertatea cu

preVul subjugArti altui popor" ii de fapt noi vrem sg.

avem spzijinul Rom&nilor in migoarea ce o room.

- .

Yladislay.

www.dacoromanica.ro

Page 630: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 631 -

Cum dupe acest plan principatele erau peri-

clitate, Cuza gandit la o interTenVie indraznea-

V1.. El scrise chiar lui Napoleon al III-lea, carula

ii mulVumeste pentru cats a Mut pentru principate,

iar referitor la plan. I/ spun ca despre cele ce se

spun prin ziare, crede-ca suet niste calomnii, caci

nu poate sa-si indhipue ea Napoleon care a creat star

tul condus de el, Cuza, ar area acum de gaud sa-1

distruga. Adaogi deasemenea ca ciao& e Torba de un

rAzboiu cu Nusia, atunci principatele Tor avea un

rol insemmat, caci :trancezii acum Tor putea sa ate,-

ce pe aici pe Rusi qi spume mai departe ca arfi fe-

ricit sa. lupte alaturi de soldaVii lui Napoleon III,

imingatorii dela Magenta si Solferino. Cu aceastd

misiTA, a Post special trimis la Paris Yasile Alec-

sandri, care a Lost primit in audienta de Napoleon,

lucru pe care-1 povesteste el mai tarziu. Intro al-

tele, Napoleon, care avea o hart& dinainte, 1-a in-

trebat pe V.Alecsandri, care aunt regiunile in care

mai locuesc Romani. Aleasandri aratandu-le a adaogat

ca ar fi o opera frumoasa din partea lui Napoleon,

www.dacoromanica.ro

Page 631: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 632 -

daca ar ajuta la unirea lor. La aceasta ins& Napoleon

i-a ra3pums evasiv, ca deocamdata nu este vorba de un

razboiu, dar tine *tie, poate mai tarziu.

Lupta dela Costangalia. Un episod ce a avut

loc in legatur& cu noi, in vrenea revolutiei aceste-

ia din "lanuarie" a Polonilor, este un conflict ar-

mat intro un grup de Poloni *i osta*ii domnitorului

Coza-loda. Spuneam ca. multi Polonezi intrasera in ar-

mata turca cu prilejul rdzboioloi Crimeii, numai ea

s& poata lupta contra Ru*ilor. Cu prilejul revolutiei

ei ca'utarisa is parte la lupte i sa ajute pe fratii

din patrie. Intre acecti Poloni dirTurcia se gases.

*i scriitolul un romancier anus Milkowski (care

ca scriltor semna Yez). Acesta a format o armata pe

care vroia o treac& prin Dobrogea care era a Tar-

cilor *i apoi priu Basarabia in Podolia. Partea de

Sus. a Basarabiei era scum ins& a Romauilor, dupa tra-

tatul dela Paris. Aceasta trecere ar fi insemnat o

violare a neutralit&tii Rom&nilor, ceeace fire*Te nu

-

.d

www.dacoromanica.ro

Page 632: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 633 -

convenea lui Cuza.4foda, care dace ar fi permis tre-

cerea, star fi vazut deodata in conflict cu Rusia,

ceeace ar fi fost o adevarata nebrunie. Prin urmare,

In Situattlraceasra Cuza tfa perms -trecerea qi a -

tunci Polonii au cautat sa forteze trecerea.

Cuza a trimes indarg armata astfel nu poa-

te ri evirarli ciocnirea, care are loc is Constaw.

galia in jud. Ismail, in care Polonii au trebuit

se predea. Se vede bine ca Al.Cuza era favorabil Po-

lonilort din faprul c a dupe ce a lost luat prizonier

Milkowski, a fost primit in audienta de domnul rowan

In aceast4 audienta Cuza a cautat dojeneasca

amintindu-i, cã cu -Coate ea gria ea Milkowski

se afla in Vara cu familia sa, nu i-a facut malt,

iar el drepr multumire s'a purtat astfel cu Cara ca-

re 1-a primit. Polonezul i-a rkpums ca el nu *1-a

facut all ceva decAt datoria IstA de patria sa

1-a dat sable, domnitorul roman. insa i-a dat-o ina-

poi spanandu-i pastreaz..o ca poste ea mai ai nevoie

de ea.Polorezii au fost opriti de a trece in grup

gi

sI

putin,

gi

sa -1

www.dacoromanica.ro

Page 633: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 634 -

dar Cuza a litchis ochtLpentru cot care au trecut in-

dividual, asttel ca multi din el au putut lua parte

la revolutia din patrie. Din cauza ea nta permis Po-

lonilor sa treaca grin tarats'au gasit oameni care

1-au aeuzat pe Cuza de rusofilism qi printre acuza.

tori se numari Roaetti qi I.Bratianu.

Reaotia in Rusia. Dar reeolta Polonilor nu a

produs simpatie numai Sin Europa. In Ruaia partarea

autoritatii feta de Poloni, a uemultamit pe multi

qi au foot democrati, ca Bacunin de pilda, care atm

pronuntat deschis favorabili Polonilor. Aceste ne -

multUmirt 1=11-au produs in sutletul tarului liberate.

for 0 reactie. De unde 'Ana acum tusese de principii

liberale, de RC= inainte, qi sub intluenta contelui

Tolstoi (nu are rimic comun cu scriitorul Tblstoi ca-

re qi el a fest conte) a inceput sa mai infraneze

arantul luat pe, drama liberzatii de societatea ru-

seasca. W. a inceputdi owziarele, apoi a venit ran.

dul color 6u-idei liberale qi in special al studen.

tilor care davediti ca atare idei pe data erau dati

- _1

www.dacoromanica.ro

Page 634: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 635 -

afar& din universitate.Au fost acum multi oameni

trimeqi in Siberia. In cele din urea a inceput sa as

Lissa& o opozitie contra tarului. Sistemeie de

lupta- din Apus au pdtruns in Rusia. Cam pe la

1865 a Ineeput In Rusia socialismul, panel arum no-

cunoscut nici ca o miqcare mai larga.Socialiqtli la

ineeput au cautat as activeze In chip legal.

Au trimis pecitii tarului, au tinut intru-

niri, Ins& cand au vtzut ca sumt impiedicati, au inf.

ceput sa intrebuinteze metode neobicinuite in Europa

qi anume teroarea a fost metoda for tea mai dbignui-

ajungandu-se astfel ca sfargitul domniei lui

AleXandru al II-lea sa fie presarat cu atentate.

Anainte de a vedea rezultatele acestei mi -

§cari teroriste, sa trecem la politica extern& a

lui Alexandru al II-lea.

Politica-extern a lui Alexandru II.Alexsn-

dru al II-lea se urcase pe tronul Rusiei In momentul

umei mars infringeri, cu toate acestea Rusia pe In-cetul slaTeacut Datorita lui Gorciacov, RUela a

clutat o apropiere de FranVa. Acest lucre a conti-

t5.,

www.dacoromanica.ro

Page 635: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 636 -

nuot pans pe la 1863 and se produce o schiMbare,

din conza simpatiei trezite In Franta de Poloni.Cum

se atlas's de planul de razooiu al Frantei cu

Gorciacov se Tazu silit sa cite o alts prietonie ci

a gasit-o in statul care se ri.dica acme, este vorba

de Prusia condusa de cancelarul Bismarck, care va

reugi sa impunA statul sAu Europei, prin infringe-

rea Austriei In chestia suprematiei intre statele

germane, conflict provocat de pretends asupra du-

catelor Schleswig ci Holstein.

Ideia imperiului german prinsese ci se infi-

ripa dup6 victoria asupra Frantei in 1870. In acest

rEtzboiu diferiti agenti francezi in special Thiers

au vent in Rusia pentru a o face sa intervina pen -

tru Franta, argtand ca Frusia e inn pericol, dar ta-

rul a retuzat, ba dap& victoria deia Sedan 1-a ci

felicitat pe Wilhelm I regale Frusiei. Din acest

rdzboiu, J a care Rusia Wit itat partea niciunaia

din adversari, Gorciacov a autat totugi sa cactige

ceva pentru faptul ca Rug .t au stat in neutralitate

Rusia,

www.dacoromanica.ro

Page 636: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 637 -

gi a obtinut revizuirea tratatului din Paris. Unul

din ppnctele care izbeauinteresele Rusiei prin a-

cest tralat ;era neutralitatea Malegre gi Inlaturarea

cetatilor de malurile acastei mari. Acum Rugii obtin

dreptul de a construi cetrati gi a tine o flota de

razboiu pe MaTeagra. Pentru aceast6 revizuire s'a

convocat un congres la Londra (18y1), in care Fran -

ta fiind invinsa a trebuit sa cedeze, tar Anglia ra-

masa singurazuaputut face altfel cleat Franta. In

felul acesta Rusia intra iar pe drumul pe care o ca-

lauzise panA arum dorinta de a puns mana pe Turcia.

Cum toate acestea indicau g&ndurile Rusiei de a face

un nou razbotu Turcilor, Gorciacov gi-a dai seama

ea trebue sa urmeze un drum care sa nu ducts la o

noun lupta ca razboiul Crimeii. Fentru Rusia,deocam-

data. Franta nu era un pericol, cu Germania Rusia era

prietena gi se pare ca tarul a stat in neutralitate,

ritnaca-gi luase acest angajament fat& de Germania,

cu conaitia prooabil ca Wilhelm la randul sau sa se

.poarte la fel in caz ea Rugii vor Incepe lupta cu

www.dacoromanica.ro

Page 637: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

. 638 -

Turcii. Tarul chiar se Intalnia cu ImpAratul Germs-

niei, and se pare ca se aranjase aceste lucruri .

Austria nu s'a amestecat fiind satuitA de Germania

in acest seas, iar Angliei ii lipsea curajul sa in -

cerce singurA o aventur& contra Rusiei. In aceste

conditiuni.Rusiaputea sa pregAteased In- linigte

rAzboiul, iar in Balcani agentii sAl iacepurA- ski

curgA pentru a pregAti spiritele.

RAzboiul fn Orientan 1874 Incepu in Bosnia

o rAscoald gi numai un an mai tArziu (1875) izbucni

gi in Bulgaria. Turcii fAcura gregala de a aduce Inaceste regiuni o eerie de trupe nedisciplinate pen -

tru a face ordine, trupele de Cerotezi, care Ingro-

zir& lumea cu barbariile lor, astfel ca autoritatea

turceasa Incepu sA apar& Intro° lumina defavorebil&

gi din mantra interventia Rusiei pentru Slavi s6 fie

privity cu multA simpatie. SArbii conduct de princi-

pele Mihal Obrenovici, declararA rAzboiu Turcilor,

dar cu Coate CA la rAseoala SArbilor se addogarl gi

Muntenegrenii, Turcii reugira repede sa Inving6 pe

www.dacoromanica.ro

Page 638: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-639 -

rAsculaViyi al ajunga pAn4 aproape de Belgrad,spre

surprinderea.Ruyilor care-i dredeau destul de slabi.

In Noemvrie 1876 taral tine un discurs in care arata

ca toatA simpatia lui merge cu fraVii Slavi ci ca va

lupta contra barb/1010i Turcilor. Statele Apusene &au

gAndit sA InlAture raisoolul qi astfel se stringe la

Constantinopol o conferi4I In care ?urcii sent sfA-

tuiti sa faces reforme.

Sultanul chiar des o constituVie care /ma a

nemulVumit qi mai mult spiritele, caci cAuta sa inglo

beze la statul turcesc yi provinciile ce se bucurau

de attonomie, spre pildA tarile noastre. In cele din

urmA Ruyii declares rAzboiu qi deschid lupta in 1877,

dar ca sA se beta cu Tura/ armatele for trebuiau sA

treactt pe la not. Este adevArat ca RomAnii tiind

salii Turcilor, Ruyii puteau s& spun& ca an intrat

intryun stat duyman qi deci sa nu mai ceara vole ,

dar aceasta nu putea conveni tarului, cAci RomAnii

se puteau opune, in aceste timpuri ei Wind o bung

armatA qi apoi ar fi dat loc la UemulOmiri mai ales

va-

www.dacoromanica.ro

Page 639: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

ea familia domnitoare in Germania ne daduse un.v11 -

star la domnie noua. Din cauza aceasta Rugii au cau-

tat La ducts tratative ca sa Obtina trecerea.

In principate erau spiritele roarte puffin

hotarite,multi erau contra razboiului, dar toti igi

dadeau seama ca o opunere contra Rusiei era absurda.

Atunci principele Carol a trimis in Crimeea pe Ion

Bratianu, care la Livadia, la srargitul anului 1b76

a avut mai multe intrevederi cu Gorciacov, care s' au

redus numai la nista simple convorbiri de caracter

verbal, neflind nimic consfintit in scris .Se pare ea

Bratianu ui -a dat seama ea Rugii urmaresc sa reea

sudul Basarabiei; dealtfel Gorciacov a lasat sa se

intrevadd pnelA lucrurl, caci i-a spus lui Bratianu

ea Dca e ei un om inteligent gi poti vedea care suet

planurile Rusiei pe care uu ti le pot spune.Fata de

aces to aiuzii printul Carol s'a aratat roarte neli-

nigtit gi cand belidov a venit la Bucuregti sa in -

chee un tratat cu Loi i s'a cerut ca o conditie si-

ne qua non ca Rusia ea recunoasca integritatea RDmA-

- 640 -

www.dacoromanica.ro

Page 640: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 641 -

pia qi Rusia a trebuit s to face. FaVA de aceastil

necundaqtere Rusia a obiect mai tarziu ca integrita-

tea recunoscuta de ea nu privea Basarabia, ci ci a

In Voles sa lac& aaest lucre garanydnd integritatea

numai fa$ de Turci. Explicatia era fireqte cam ma-

enlavelica, der ei erau mai tart qi orice protest.

ar fi rost zadarnice, astfel ca pumatul lar de vede-

re reuqi.

a"'"w'000"'".

Prelearea TXXIX-

22..m a 1.1.u4§

AlmALTAILigagtimArtLaiAlexardru III

Razho 3Lralabno-r -turn 187771521.Incepusch

la sfargitul lecViunei trecute sA ant cum a 12bInnit

rizbolul ruso-turc din 18 ??. Se *tie care au f oat re-

zultatele intrevederti dela Livadla: Rucilor 11 s' a

Fasc. 41

www.dacoromanica.ro

Page 641: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 542-

permi6 sa treacd sere Balcani, pe la not. Turcii au

bonSiderat acest lucru'ca un act de ostilitate din

partea noastra qi atunci au bombardat orayle de pe

Dunare. Raspunsul nostru a fost bombardarea oray-

lor de paste Dunare proclamarea imediata a Inde-

pendentil, facut& de parlament qi ratificata de Domn

Participarea noastra la razboiul din 1877, a

dat navtere la multe discuVii In istoriografia nouI.

In ultima vreme a aparut lucrarea Dlui G.BrAtianus

"Les problemes des frontilres russo-roumaines pen-

dant la guerre de 1877-78 et au congres de Berlin"

1933, in care se arata de ce au preferat Romanii sa

participe la acest razbolu, ce nu be putea da decAt

un profit, acela al independenVii, care de fapt era

consfintit prin tratatul dela Paris, numai cu condi-

tia 'de a plati tribut Turcilor. Romania voiau sit *pa*

ticipe, flindei se punea problema relugril Basara-.

blei de Rufi IA caz de victorie pentruca BA nu

se intample aceasta, loan Bratianu ca domnitorul Ca.

rol q3-au ficut socoteala ca prin participarea r

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 642: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

64-3

noastra , se.' oblige astfel moralicegte pe Rugi

la respectul faVA de teritoriul unui aliat. Se pare

ca tocrnai de aceastai obligaVie se fereau gi Rugii,

cand au refuzat sprijinul armatei romane. Totugi ar

mata noastra, chiar daca era mai Melt, bind aproape

de centrul operaVillor militare, ar fi fort de un roe.]

folos Rugilor, ale cgror ajutoare trimise din patrie

ar fi trebuit sa strabatift atata drum. Nefiind Ins

primita, armata noastra s'a retras in Oltenia.

Nu voiu insista asupra pArticiptaii noastre la

acest razboiu, caci lucrurile 116 sunt cunoecute Dvs.,

socot ca e deztul sa arat momentele lui mai insemna

te. Armata turceasa era formats din mai multe cor

puri agezate insa in diferite puncte izolateltoate

sub comanda unui general mediocru dealtfel .anume

Abdul Herlm.

Dintre aceste corpuri trei erau mai insemnatet

cel din Serbia sub comanda lui Soliman Pagatapoi un

altul agezat la Vidin, sub comanda celui mai price

put dintre comandantli turci de acum, Osman Paga gi

- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 643: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

644

cel de al treilea care se gIsea cu cartlerul la ;um,.

la 41 era comandant de Mehemet All ra4a.

Ru411 I4i fficuser& planul ca bizandup-se pe v1

teza de execute a& treacA repede Balcanii 41 sfi la-

se in urma for armatele turce01, avand astfel drumul

deachis spre Constantinopol, t&ind astfel drumul ar

matelor turce4t1 de a merge s5. apere ora4u1 pe care

detayamentele rusecti 1ar fl atacat. Armata Varulul

indata trece Dun:Area pe podul fficut la ZImnicea,a

vand in fruntea ei pe marele duce Nicolae, care dupl

cateva ciocniri, repede ajunge 4/ cucerecte in urma

unui violent atac pasul §1pca din Balcani. Be 'Area

dup& aceasta ca ceeace se intamplase la 1829 la Idris

nopole se va repeta, dar pe nea4teptate eta produe

un lucru la care Ru4ii nu se agteptau.

Cele trel armate. turce4ti pomenite mai sue,

reuyesc BA comunice 41 ea tale retragerea Ruollor

spre Dunare. Prin Unirea celor trei corpuri do arma

t& fella turceascO crectea 41 Osman lese din Vidin

41 se intirecte in Plevna ceva mai la sudest de Vi

- -

www.dacoromanica.ro

Page 644: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 645 -

din, in vreme ce XishOmet reu§eqte cfiteva victorli

contra 1111411or. In situatia aceasta4 Ru411 s' au ho-

tfirit ea atace Plevna, dar aceasta rezistfi color douE

asalturl date la 20 §i la 30 Iulie 1877. Ou aceasta

ocazie a avut loc apelul ficut Romanilor de a vent

in ajutorul armatei ruse§ti prim depega trimisi de

marele duce Nicolae, domnitorului Carol. Se zice a

Nicolae ar fi scris principelui Carol sfi treaci Du-

nfirea "pe made va vrea" qi in condiViunile In care

va vrea, "cfici Turcil ne prfipildesc". In realitate el

/1 scrie "Treci DunArea aqa cum al volt..." nand

prin aceasta aluzie la dorinVa noastra dela incepup-

tul rfizbolului de a merge de partea Ruvilor in lup-

tat dorinti re;uzatfi de acegtia.

Armata romans participfi la asediul Plevneledu-

pa ce trecu ql ea Dunfirea tot pe la Zimnicea. Fortfi-

reaVa turceasca s'a dovedit foarte bine intfiritfitcfici

a rezistat atacurilor du4mane qi a fost adus de Ruqi

chiar specialistul Totleben, cel care intfirise Sebao-

stopoluIr pentruca sa studieze aceasta intfirituri §1

www.dacoromanica.ro

Page 645: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 646 -

sa-i gaseasca punctul slab, care ea dea posibilita-

tea de cucerire. La luptele de aici, principele Ca-

rol a participat personal, indurand multe lipsuri,

intre care lipsa unei locuinVe bune a fost cea mai

simVita. El a participat personal nu atat din dorin-

Va de a se acoperi de glorie militara, cat mai ales

pentru faptul, avandu-se in vedere ca domnitorul Ro-

manilor avea gradul cal mai inalt gi se tragea din

tr'o famine domnitoare, lui i-a fost incredintatA

comanda armatelor ruso-romane. Nu insist asupra ase-

diului Plevnei care a fost foarte greu.

Atacul dela 30 August (20 Sept. et.nou) a fost

un egeo general, in afar& de c8gtigarea unei singure

redute de catre Romani gi anume reduta GriviVa. Dar

de multA folosinti nu era Lief acest cagtig, caci

s'a dovedit cA in spatele acesteia se mai afla o re-

duta, Grivita nr. 2, foarte bine mascata de prima

care a oprit inaintarea. Abea la 10 Dec. (28 Noem-

vrie), Plevna e cucerita gi aceasta fiindcA Osman

Pao lipsit de proviziuni pentru iernat a incercat

www.dacoromanica.ro

Page 646: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 647 -

o lecire din Pleyna, dar care Mind respinsa, dupa

catva timp el capitula Situ4la acum, dupa caaer3a

Plevnei , era urmatoarea:

Armata din N. de Balcani era distrusa. Pasul

§ipka ce fusee foarte mult disputat zadarnic, a ra-

mas tot in mainile Rugilor. Dar cu toate ca armata

turceasca era infrinta, mai erau garnizoane turcesti

in N.Nici Vidinul, ndcl Rusciucul eau ;umla nu fuse-

sera lupte ci aceste lucruri puneau la incurcitura

pe Rust data ar fi inaintat spre Constantinopol. In

contra parent! multora dinfre general! cl. a lui Tot-

leben insuci, marele duce Nicolas a hotarit a lase

In contra acestor garnizoane, o parte in trupele ru-

segti ci cu grosul armatei sa pleCe spre Constanti-

nopol. Se qtie ea Romanii au.fost insarci

cu asediul garnizoanei din Vidin, cu ca-

re prilej Romanii au dat cateva lupte imam,

tre care cea dela Smardan. In scurf timp Ruqii

iau Sofia, apoi Filipopolt qi Adrianopolevajungdnd

naVi

-

www.dacoromanica.ro

Page 647: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

64-8

la inceiutul lui lebruarie in faVa Constantino-

polului. PaV1 de aceasta situatie de lucruri, state-

le Zuropei natural c& intervin. Am arltat ca Gorcea-

coy reuese sa neutralizeze orice posibilitate de

intervenVie europeana. Singuril care nu aveau garan-

Vie In privinta aceasta fat& de RUci, erau

3t an amenintat Rusia ca vor interveni in

razbolu 01 an ci trimie flota for care a intrat in

M. de Marmara. Ruei insa 0-au dat seama ca Engle-

zii neavind o armat& de uscat, nu sunt periculoyi

0 au amenintat la r&ndu-le c& vor asedia oraqul

sillnd astfel pe Turci s& inchee pacea.

DAtatelp 491a San Stefano i BeillacAceasta

a avut roc inteuna din mahalalele Constantinopolu-

lui, anume mahalaua San-Stefano la 3 Martie 1878 yi

s'a incheiat numal lntre Ruyi yi Turci, far& parti-

ciparea celorlalte popoare care luaser& parte la

rizbolu, ca de pild& not sau Sarbii.

Punotele mat insemnate ale acestei p&ci sunt:

Rombilieca 0 Serbia dob&ndeec IndependenVa. Munte-

- -

Englezii.

,

www.dacoromanica.ro

Page 648: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

649

negrul este marit cu o facie ce nergea pane la A

driatica, iar Serbia cu o facie pang la Aril.* Ceeace

este mai important este ca se .formeaza *cum un

nou stat si anume statul bulgar, care &la acum

Inca din vremea lui Mircea cel Batran fusese atacat

imperiului otoman. Cuprindea, in afar& de regiunea

dela 11." de Balcani, Macedonia si Rumelia ajungand

pang la M.Egee. Era un stat cu mult mai mare ca

azi, card insa, trebuia Ea plateasca tribut Turci

lor, dar avea ea fie sub protecVia Rusilor. Cele

trei judeVe de sud ale Basarabiei ne erau luate in

schimb ni se 'Ridea de catre Ruci carora le fusese

incredinVata, Dobrogea veche (sud Tulcea i Constan-

Va).

Pacea aceasta, cum era ci firesc, a ridicat

multe nemultumiri..In privul rand nenultumiVi eram

nol, care oram tratati ca dusmani, prin rapirea ce

lor trei.judeVe. Era chiar Bata ea izbucneasca de

aici un conflict cu Rusil, act prinVul Carol era

hotarit sä trimeata armata in Basarabia sudiapen

www.dacoromanica.ro

Page 649: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-650

tru a se opune intrArii Rugilor in cele trel judete

rom&negti. Dar mai important& a Post nemultumirea

statelor Buropei, decat a noastra. Snglezil au reu

git sa convinca pe celelalte puteri ca inactivita

tea for face stil crease& puterea Rugilor, care in

situatia de fatal, oricand vor putea pune mama pe

Constantinopol gi deci pe Orient. In acest moment

de fapt imperiul german era arbitrul Suropei, prin

cancelarul eau Bismark. dnglia c&gtigii de partea ei

pe Bismark gi atunci, pe tale diplomatic& Rusia fu

silitA s& eeaeze mult din cele c* cktigase prin

pacea dela San Stefano gi s& primeasc& o revizuire

a acestul tratat, hotarinduse peratru acuasta ccn

vocarea unui Congres la Berlin, care a avut loc in

lunge Iumie-aulie 1878. La acest congree au luat

parte toate puterile marl ale Europa in frunte to

Prusia q1 Anglia. Snglezii au fist aceia care au

cdctigat cel mai mult din acest congres. Si au ce

rut intre altele Runlet sa renunte la DrueecVii

Bulgariei, a caret autontAie a lost mentinnt&I dar

www.dacoromanica.ro

Page 650: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-651-al card. teritoriu a Post revizuit in sensul ca Bul-

garia a ramas numal cu fagia dintre Balcani 41 Du-,

nare, Rumelia formand alt stat, care insa la 1885

s'a unit iar cu Bulgaria. Dela imperiul Otoman,prin-

tr'un tratat secret, Englezii au obtinut ei in-

sula Cipru 41 tot aga ustriacii, au capatat Bosnia

41 Bertegovina. Astfel au Post stabilite chestiunile

ce interesau marile puteri, ramanand discutii pen-

tru celelalte chestiuni socotite secundare, care au

'ost rezolvate favorabil Ru4ilor, cum a cost ches-

tiunea Basarabiei. Este adevarat ca Romanii au tri-

mea §1 ei, doi delegati la Berlin, pe Ion Bratianu

ci M.Kogalniceanu, dar nu li s'a permis sa is parte

activa la congres. Li s'a dat vole sa citeasca un

protest pentru rapirea Basarabiei, care insa n'a

gasit nici un rasunet 41 deci n'a foot tinut In

seams. Dobrogea insa, data, in schimbul celor trel

judete basarabene, de Rusia - a ramas Romanilor.

qfarsitul domniel 1u1 Alexandru II. Sa me

www.dacoromanica.ro

Page 651: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-.652-

Intoarcem, dupa acest semi-Emcees rusese socotit ast-

fel nu din punctul de vedere militar, ci in cel de

vedere diplomatic la istoria interne a Rusiel. In e-

poca aceasta formele violente ale opozitiet aunt din

ce in ce mai accentuate, mai dese. Se plea ea aureo-

la caqtigata de tar prin izbanda contra Turcilor va

abroga simpatia poporului sau, Ines n'a fost aqa.Este

adevarat ca patura care era conservatoare, nu voia

schimbarea Rusiei dupa felul Europei, era de partea

tarului, dar totwi elementele de teroare, care erau

mai putine, erau Ins& mai puternice. In vremea acea-

sta s'a nascut teoria politica a nihilismuLli, care

sustinea ca tot ceeace a lost pale scum in Rusia e-,

rau 01 ca pentru a se ajunge in ritmul vremii, la

forme not ci mai simple, trebue ca totul de pima s-

cum ea tie distrus. Spiritul nihilist e deserts de

Twgheni9v in romanul °Parintii si Corti"' r care far.

ce portretul umui nihilist Bazara. !nitre-

buintau teroarea ca arta politica. In situatia, a.

ceasta, tarul a facut apel la popor prin acele adu-

Tihill4tif

www.dacoromanica.ro

Page 652: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 653 -

nazi numite zemstve, ca sa se poatti face laravi lini§-

te, dar apelul a rams fara ecou, ba unele dintre aces-

te adunIri au rIspuns prin cereri de noui reforme.Va-

zand aceasta resimul -Varlet a recurs §i el la teroare.

Mata cu cnutul, deportarile in Siberia ci condamna -

rea la moarte, erau padesse care au Inceput O. se Vi-

a. land. Atunci pe neaqteptate s'a publicat In Rusia

condamnarea la moarte a Varului de datre terori*ti.

Atentatele au inceput BA curga. De doul on Vi-

ral a scapat ca prin minune; prima data fusese mint

palatul In care locuia, a doua oar& un tren in care

se ctia ca va calItori, calatorle la care a renuntet

In ultimul moment, a Post aruncat in aer. Tarul se

gandegte ca trebue sa c4tige simpatia poporului cu

orice prey 01 deaceea numecte In posturile de condu-

cere pe generalii ce se fIcusera eimpatizati in urma

campanlilor armatel rusecti. Astfel la Odessa numi pe

Totleben, la San Petersburg pe Gurko, la Marko,' pe

Loris Melikof, care se dietinsese In luptele pentru

cucerirea Vinuturilor din Caucaz. I s'a dat acestuia

www.dacoromanica.ro

Page 653: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 654 -

la un moment dat, chiar puteri dictatoriale, dar tero-

n'au Post impiedicati deloc ea continue cu me-

toda lor. In cele din urma tarul s'a hotarit sa dea o

constitutie, dar hotarirea a venit prea tarziu,caci

in 13 !iartie 1881 Alexandru al II-lea a Post asasinat,

aruncandu-se o bomb& pe cand el trecea pe stradi cu

cupeul, care ins& nu 1-ar fi atins, daca din motive

de umanitate el n'ar fi deschis uca trasurii

pentru a vedea ce se intamplase celor care-1 insoteau,

in care moment o noua boMba aruncata i-a pus capat

vietii. Tarul Alexandru al II-lea a That unul din cei

mai liberali tars ai Rusiei, dar de un caracter mai

nehotarit, care s'a lasat depa§it de cele doua curen-

te politice care dominau Rusia, luptandu-se intre ele.

Do multe on s'a lasat influentat de ele §i in fate.

sistemului terorist a dat imapoi.

Alexanary. W. 1881-1894. Dupa el a urmat Ale-

xandru al III-lea 1381-1894, un om de o constitutie

fizica aproape uria4e, lipsit de legaturi deiorice

natura cu Apusul qi care prin teroare a volt sa pa -

streze prerogativele tarului. Din aceasta perloada'

ri*tii

www.dacoromanica.ro

Page 654: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 655 -

se pot explica formele extrem de violente la care s'a

ajuns in revolutia ruseasca din zilele noastre.

Alexandru al III-lea a spus ca va continua po-

litica liberal& proectatA de tatAl sAu gi c. va menti-

ne la conducere pe Loris Melikof, dar erau in jurul lui

multi care-1 sfAtuiau sä is atitudine contra acelora

care ucisesell pe tatAl sAu gi care numai dealt trebu-

iau pedepsiti. Printre col care sustineau cA nu trebue

nici o concesie pentru asasinii Varului era qi genera--

lul Ignatief care din lupta cu Loris iese invinglitor

in spiritul Varului care-1 aduce in locul lui Melikof.

Dar odati ajuns la conducere, Ignatief insAgi sta. spe-

riat de actiunea terorigtilor ci a cAutat sA introducA

reforme, ceeace i-a adus inleturarea. Caracteristica a-

ceasta a domniek-absolute de teroare dusts de Alexandru

al III-lea nu a fost singura trAsAtur& insemnata a sta.

pAnirei sale, 0 fat& de popor s'a dus o politic& de

Opresiune. incercat mai ales rusificarea popoare-

lor subjugate, chiar a acelora care se bucurau de o oa.

Ste

www.dacoromanica.ro

Page 655: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 656 -

recare autonomie, de pildA In Finlanda.san in Basara-

bia. Tot in aceastA vreme Rusia a inaintat foarte malt

in Asia. In ce priveyte peninsula Balcanied, Ruyii au

edutat pe tale paynicA sA cA§tige teren, intrAnd Inrelatii In primul rand cu noi. RomAnii erau ins& pu-

in in Ruyi, ceeace ne-a facut sA intrAm

in Tripla AliantA (Germania, Austria, Italia), care

cAytiga teren in Balcani, devenind astfel adversary

a Rusiei. Austriacii cAytigau simpatia Bulgariei lui

Alexandra de Battemberg care intra sub influenVa

Austriei. Rusia nu mai avea acum influent& in Bal -

cani decAt asupra Serbiei lui Milan Obrenovici. Ba

in aceaste. vreme sta iscat yi un rAzboiu Intre SArbi

yi Bulgari, din care SArbii au ieyit InfrInVi (1885),

dar Battemberg, la intervenVia Ruyilor este silit sA

pArAseascA scaunul Bulgariei. A fost adus in locul

sAu principele Ferdinand de Coboux yi e interesant

el arum se pusese chestiunea daci nu era bine s671

aleaga Bulgarii pe regale Carol (devenise rage in

1881) al nostru, care ins& se pare ca a refuzat pro-

increzatori

www.dacoromanica.ro

Page 656: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-657-

punerea. Ruyii nu s'ar fi invoit la aceasta,caci

ar fi insemnat o intindere mai mare a influentii Tri-

plei Aliante spre Rasarit. Orientarea Rusiei acum in

spre Europa, a suferit o noua schimbare prin alianVet

cu FranVa. In Europa acum avem doua grope de alianVet

deoparte Tripla Alianta in care intrau pe rang& Ger-

mania, Austria yi Italia yi alte state mai mici ca

Romania; de alti parte Tripla ratelegere in care Ru-

sia se adaoga Frantei yi Angliei.ln legaturii cu a-

ceasta noua orientare a politicei extern a Rusiei,

Varul era .36 faces chiar o calatorie la Paris, dar nu

ajunse s'o faces fiindca muri in Noemvrie 1894 la Li-

vadia.

Faso. 42

Nici

-

www.dacoromanica.ro

Page 657: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-658-

Prelegerea

Miercuri 25 Maiu 198

Nicolae II . Rusia asiatica qi razboiul

ruso-japonez

Expansiunea Rusiei in Asia. In lectiunea de

astdzi, care va fi qi ultima a cursului de anul ace-

sta, vom vorbi despre domnia ultimului tar al Rusiei,

Nicolae al II-lea (1894-1917) . Inainte insd de a vor-

bi de domnia acestui tar, ski DB intoarcem putin qi sä

cercetam Intinderea stapAnirii ruseqti in Asia, Care

este in legdturd cu un eveniment destul de insemnat

qi anume cu razboiul ruso-japonez. Am ardtat cum in

sec. XVI gi XVII a ineeput expansiunea ruseasci in

Asia. Siberia la inceput era destul de slab populatd

cu triburi t&tare. Cei dintaiu care au pftruns in Vt.'

11ra

www.dacoromanica.ro

Page 658: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-659nuturile ei plinand mans pe unele din regiunile ce au

fost ataqate Rusiei, au fost Cazacii care au luptat

contra Tdtarilor. Am valzut ea pe vremea lui Alexie a-

ceste regiuni din Asia au fost descrise de spdtarul

N.Milescu care le-a strdbatut in timpul unei

facute in China.In secolul al XIX-lea expansiu -

nea Rusiei in Asia s'a fdcut in trei directii. Priaa

inspre regiunea Caspicel qi Caucaz, sere oragul

Tiflis qi regiunea petroliferd a orasului Baku, debt

in regiunea Transcaucazului locuita de Georgieni.Cu -.

cerirea ruseasc& in aceste regiuni, a fost terminate

in 1878 (dela Turci). 0 a doua directie a fost in -

spre regiunile de dincolo de Caspicd, regiuni de ste-

pd necultivate, locul de ba§tind al Tiltarilor, de

unde au pornit Gingiskan ci Tamerlaa. Inca din 1864

un general .rus Cernaief a pdtruns dupes multe greutati

aici, unde a int&lnit hanatele dela Bukara i pe cel

delanlina(pe Amu Darla) . In aceste pdrti mai multe

trupe rusecti au avut de suferit mart pierderi, mai

cal to-

rii

www.dacoromanica.ro

Page 659: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-660-

ales din cauza naturii - locurile erau cu deosebire

lipsite de apa - decat din partea locuitorilor.Abea

pe la 1870 regiunile Bukara gi Chiva suet cucerite.

Insfargit Rugii au ajuns la podigul din centrul Asiei

cucerindu-se pe la 1881 oragele Merv, samarkandopen-

truca apoi in 1891, cel mai malt podig din lumeopo-

digul Pamirului sa fie ocupat. Aceasta, intindere a

Rusiei in Asia a nelinigtit pe Englezii care stapa-

neau India. Stapanirea for in Asia ar fi fost peri-

clitata data Rugii ar fi reugit sa -$i intinda puterea

spre Afganistan gi Belucistan, c6ci in felul acesta

ar f i ajuns la Oceanul Indian. Cared in 1885 a izbuc-

nit conflictul Rusiei cu Afganistanul, Anglia de tea-

ma ca Rugii sa nu-1 cucereasca, au amenintat sa intpr

vina, dar conflictul a fost rezervat nu pe calea ar-

melor, ci prin Pentru a -ui asigurastapa-

nirea in aceste regiuni, Rugii au facut o tale ferata

numit& -11:212.2220timA care lega aceste regiuni si a-

poi mai tarziu se lega gi cu linia cea mai lung& de

diplomaVie.

www.dacoromanica.ro

Page 660: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-661-

cafe ferata din lame care lega Vladisvostoki, punc-

tul extrem al Siberiei in Orient cu Rusia Europeand,li-

nie ce numit TrsnsiberiarA, fiindca strabatea 1n-

treaga Siberia. Aceasta inaintare a Rusiei qi cladirea

de cai de comunicatie in regiunile cucerite, au fdcut

pe Rusi sa creadd °act suet destinati sa stApEtneasca

Asia qi ideea aceasta apare qi la scriitori chiar.Ast-

fel un scriitor rus care a cunoscut bine aceste re-

giuni, printul Okhtomski a saris o carte despre mi-

siunea pe care o are Rusia in Asia, care trebuia a&

fie mogtenitoarea lui Gingischan qi Tamerlan. El sus-

tinea 06 dealtfel ei sunt indrept&titi de aceasta qi

pent/Nil fdptul ca sunt mai aproape de sufletul asis4Ac,

mai obignuiti cu caracterul asiaticilor, av&ad qi ei

unele_ trdsaturi din caracterul asiatic, de aaeee mi-

siunea de civilizator al Asiei, Rusiei ii revine.Gene-

ralul Skobelef &WU chiar ideea infiintarii unei ar-

mate uriage de cavalerie Cu care sa porneascd la cu-

cerirea Asiei qi is izgonirea Englezilor din India.

Inaintarea Rusilor in Asia, de altfel n*a fost oprita

sea

www.dacoromanica.ro

Page 661: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

.662-de Englezi, ci de un alt popor, la care Rusia nu se

aotepta. Tarismul Iqi intinsese stapanirea p/ni depar.

to la Vladivostok (la Oceanul Pacific), in regiuni pe

care deocamdata nu le stapaneau definitiv,avandu-le

numai sub, protectia lor, cum era actualul stat Man-

ciuko (Manciuria) pe atunci al Chinei de la care capa-

tasera dreptul de a face cal ferate i de a ridica

fortarete. Astfel ridicara in aceste parti fortareata

dela Port Arthur care Linea intro ea qi Vladivostok

peninsula Coreea, altadata a Chinei. In Coreea la un

moment dat se nascu o micare separatists de China,o

miocare de independenta pe care Japonezii au spriji.

nit-o, ceeace le-a adus protectoratul Coreei. De aici

s'a nascut conflictul cu Rusia care socotea ca Japo.

nia nu avea sa-i reziste prea mult. Rucii au cautat

la Inceput sa.i Incurce pe Japonezi in 1894.5 intrlun

razboiu cu China, din care, .pre mirarea tuturor,Ja.

ponia ese totugi Invingatoare. la aceasta situatie

care nu putea place Ru4iloraciaea§teptau la a via_

www.dacoromanica.ro

Page 662: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 663 -

torte a colosului chinez Rusia a intervenit impu-

nand astfel tratatul intre China gi Japonia care stet

inoheiat la Simonoraki. Prevederile aceatui tratat

deloc nu conveneau Japonezilor, care time de 10 ani

an stat intrto continua neInVelegere cu Rugii, Rugii

cerind Japoniei sä evacueze Coreea gi rovers, Japo-

nia Rusiei a& evacueze Manciuko.

Rizboiml ruso-japonez (1904-5). Spiritele fiind

incordate, in 1904 a .nceput rdzboiul. Port Arthur

este atacat de Japonezi, dar nu poate fi luat dela

inceput. Flota ruses era impartita in douaz o parte

la Port Arthur, cealalt& la Vladivostok. Japonezii

eiutau s& le impiedice s& se uneasa, reugind chiae

s& distrug& flota ce fusese inchis& la Port Arthur.

Tn vreme ce amiralul Togo facea aceste ispr&vi, arma-

ta de uscat japonez& trecea sub comanda generalului

INgi in Asia, indreptinduse spre locurile care car

re tintea si armata ruses destul de greu transportat&

aici cu transiberianul. Comandi Ruvilor aici o area

generalul Kuropotkin..

www.dacoromanica.ro

Page 663: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 664 -

Seau dat doua bdtglii mai insemnate: cea dela

Yalu (un rau) si dela Mukden capitala Manciuriei,in

care Rusii au fort invinsi, mai ales in ultima cu

pierderi foarte marl. Aceasta victoria japonezd a

sttrnIt o neasteptatd mirare in Europa, unde se cre-

dea el Japonezii vor fi striviVi de Rusi. Albii ere-

dean 'And acum ca numai rasa for este aceea rostit&

as conduca destinele omenirii, dar an vdzut acum ca

;i alte rase pot Ea se opund si sa se amestece la

conducerea aceasta, cu succes. Acum sta emis teoria

pericolului galben, care ameninta Europa.

Rusii care isi vdzusera armata si flota for

distrusa, an ficut o ultima sfortare pentru salvarea

Port Arthyrului. An trimis flota for din Europa (Bal-

tica), tocmai in Asia. Anglia care ajuta din inte-

res pe Japonia, nu a permis ins& trecerea prin ca-

n41u1 de Suez, de aceea aceasta flotd a trebuit sd

ocoleascd Africa si dupd mai multe luni de drum obo-

sitor sperau sa ajungd la Port Arthur inainte ca ase-

diul lui s& se fi terminat. Dar portul a cdzut inain-

www.dacoromanica.ro

Page 664: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

- 665 -

te de a fi primit ajutorul, astfel ca data aceasta s'a

oprit In Madagascar,care era st&panit. de Frantatalia-

ta Rusted, ceeace a fdcut pe Japonezi sa protesteze.

Flota rusa era superioara-1,elei japoneze, dar era obo-

sita de drum. Locul ales de amiralul Togo pentru a da

lovitura flotei.rusegti a fost in strimtoarea dintre

Koreea qi Japonia. Lupta se numegte dupa numele insu-

lei in jurul caruia s'a dat, anume lupta dela Tugima.

Pe neagteptate atacati, Rugii n'au avut vreme sa se a-

geze in ordine de bataie gi pe deasupra vasul amiralu-

lui a fost printre primele scufundat, iar el s'a sal-

vat pe o corabie mica, care a fost prinsa repede de Ja-

ponezi. in situatia aceasta flota a fost complet in -

frintd, terminandu-se razboiul cu o victorie total& a

Japoniei. Japonezii totugi gi-au dat seamy ca era ab-

surd sa urmareasc& pe Rugi in Siberia pentru a profita

la maximum de aceste victorii, caci se temeau de soar-

ta lui Napoleon san Carol al III-lea gi de aceea n'au

facut-o. Apoi mai era ceva; au intervenit gi Statele

Unite care vedeau ca gi azi, cu ochi rai ridicarea Ja-

www.dacoromanica.ro

Page 665: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-666-

poniei. In urma acestui rIzboiu Japonezii au cagtigat

Jura:tate din insula Sakalin qi anume partea de sud si

protectoratul asupra Coreii (mai tarziu anexata).

Revolutia dela 1902.- Infringerea Rugilor aici

a avut repercusiuni adanci in politica intern.

Cagi dupa razboiul Crimeii s' au ridicat gla -

suri care sa strige contra organize:0.e' sociale,ajun-

gandu-se chiar la o revolt& mai mica cleat cea de azi,

in 1905. Toatklumea era de parere ca absolutismul sI

fie inlaturat *i se pare ea la inceput multimea a ma-

nifestat pacinic in fats palatului, dar garda fare

socoteala a tras in multime, facand astfel sa curd,.

mult sange. Important ea flota din M.Neagra s'a re-

voltat, incepand cu vasul Potemkin, care a venit la

ConstanVa unde s'a predat Romanilor, dar not resti-

tuindu-1, marinarii au plecat in site parVi.

In conducerea Rusiei a fost adus un guvern sub

conducerea contelui Witte cu care sfatuindu-se Varul

a hotarit sl formeze un parlament. In acest parlament

duns. , la inceput parlamentarii poloni luase superio-

qi

-www.dacoromanica.ro

Page 666: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-667-

ritate, ei fiind oameni mult mai pregdtit4vegnic

luau cuvlintul.gi vorbeau cer&nd libertatea tariff lor.

S'au format in aceasta adunare, mai multe partide,in-

tre care partidul absolutist gi de alto parte parti-

dul .cadetilcr (cregtini democrati) erau cele mai in-

semnate. La acegtia s'au adaogat socialigtii revolu-

tionari, impartiti mai tarziu in douli: mengeviciodi-

cA cei care se multumeau cu reforme mai mici in fa-

voarea muncitorilor gi maximaligtii sau bolgevicii,

cei care doreau mai mars reforme cu dictatura prole-

tariatului. Aceste partide au 4=s la mare autorita-

te in Dula. Reformele de pan& az= au fost socotite

ca insuficiente gi s'au cerut altele fats de' care ta-

rul dand inapoi, Witte a trebuit se.' lase locul altuia.

Tarul gindit sa strings frinele gi de aceea a a-

dus pe Stolipin, care a dizolvat Duna gi a schimbat

legea electorali, diind mai mare numAr deputatilor VI-

rani gi micgor&nd nud&rul reprezentantilor muncitori-

lor. Dar indati a reinceput sistemul teroarei. De soo,

is la o reprezentatie de gala la teatru la Kier sa Si.

s'a

www.dacoromanica.ro

Page 667: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-668 -

nal. 1-a ucis pe Stolipin.

Cauzele revolutiei ruseyti. In aceasta situatie

intern& se gases. Rusia, tend a intrat in rAzboiul mon-

dial.. A urmat apoi revolutia din zilele noastre.Nu est

insa cazul sa povestssi razbolul *i revolutia ruseas-

ca, pe care mare parte le cunoa*tem fiind de domeniu

recent. Sa vedem insa cauzele revolutiei. In primul

rand trebue sa pornim dela clasele sociale. Clasa tara-

nilor nu era intr'o situaVie prea fericita, caci chiar

dace se facusera unele improprietAriri, pAmantul dat

le era putin, apoi lipseau mijloacele de muncA. Dar cu

toata starea lor, se poate spine ea nu dela ei a por-

nit revolter, se poate spuhe chiar ca aceasta clasa a

fost pasiva cu ocazia revolutiei. Lucrul este explica7.

bil datorita raspandirei Varanilor pe o suprafava a0a

de mare, care nu permitea unirea for la un loc. In Ru-

sia mai fusesera revolte tarAnegti, dar care tocmai

din aceasta cauzA au feet inabuyite; aceaa a lui Stm-

ka Razim *i a lui Pusacev. De fapt revolutia ruse a

pornit dela armata, care singura avea mijloacele de

www.dacoromanica.ro

Page 668: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-669-

lupta, far fermentul ei a fost burghezia qi mai ales

au fost proletarii industriagi, care erau cuprinqi

de ideile socialiste *i comuniste. Acegtia erau foar-

te numeroqi in anume regiuni ca in regiunea Donetului

*i in capitally astfel ca nu mai putea fi vorba de

inconvenientul)arItat mai sus la clasa V4ranilor. Re.

volta aceasta a fost pregatitii ci de literatura ruses.

Intre scriitorii care au pregdtit-o sunt cdte-

va figuri care doming literatura mondiald. Am ardtat

ed incd din sec. al XVIII-lea scriitorii ruci incepu-

sera ad scrie roman realiste. Dintre cei care tre-

buie sä-i fie mentionati aici avem pe Tolstoi, care

totuci a fost un spirit aanc religion. In scrierile

lui nu a cdutat sa impingd_larascoald, dar el a

saris lucruri din vieaVa ruseascd, argtand suferin-

Vele poporului, ceeace a contribuit indirect la pre-

Otirea spiritelor.Firevte CA el nu s'a g&ndA nick.

odata ca scrierile -gale vor contribuit la revolta.

Dintre cei care au fost contra revolutiei sunt de

www.dacoromanica.ro

Page 669: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

-670-

amintit cei care erau contra introducerii ideilor a-

pusens, avand ca talent cu adevarat genial, pe Dos-

toiewski. Acesta a fost exilat 14 Siberia unde a

scris o luarare "Casa Mortilor", in care povesteste

amintirile din ristiVa'petrecuta in aceste pahi.In-

torcandu-se de acolo el a emis teoria ortodoxismului

rusesc, in care el arata ea ideile revoluVionare tre-

buesc inlaturate si a scris o carte "Diavolii" la ca-

re a pus moto un pasagiu din Evanghelie, in care se

vorbeste de spiritele necurate scoase de Eristos din

oameni si bagate intrfo turma de porci care s'an a-

runcat in mare. Face aluzie vizibila prin acest moto

la Rusii cu idei revoluVionaxe pe care-i compare cu

porcii posedati de diavoli.

Privity mai de aproape dupe cele vazute in

cursul nostru, fireste ca s'ar parea explicate revo-

luVia ruseasca dar si absolutismul wrist isi are ex-

plies:Pa lui. In. cele din urea sta ajuns la caderea

absolutismului, revolutia ruse ui -a intrecut scopu-

www.dacoromanica.ro

Page 670: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

rile sale. Reactia contra stapanirii tariste a provo

cat acessta revolutie, aceasta migcare disperata,care

explica imprejurarile gi faptele de azi care se pe

tree in Rusia, prin cele din trecut. Acest lucru a fa

cut sit insist asupra faptelor istorice din trecutul

vecinilor nogtri care aunt asemanatoare cu cele din

istoria noastra pentru a se peTmite o intelegere mai

bun& a for.

-000..-

FINE

- 671 -

www.dacoromanica.ro

Page 671: Curs de Istoria Rusiei 1937-1938

www.dacoromanica.ro