Download - Curs 9 Contab Financiara Cap 6 Trezorerie

Transcript
  • Curs 8 Contabilitate financiar:

    Contabilitatea trezoreriei

    Conf. univ. dr. Sorin Adrian ACHIM

  • Coninutul i structura general a trezoreriei

    Contabilitatea trezoreriei asigur evidena existenei i micrii investitiilor financiare pe termen scurt, disponibilitilor n conturi la banc i n cas, creditelor bancare pe termen scurt i a altor valori de trezorerie

    Structura elementelor de trezorerie.

    investitiile financiare pe termen scurt disponibilitile n conturi la bnci i n cas, n lei i n devize creditele bancare pe termen scurt i alte valori de trezorerie

  • Conturi de trezorerie

    Contabilitatea sintetic a trezoreriei se organizeaz cu ajutorul conturilor din clasa 5

    50 Investiii pe termen scurt51 Conturi la bnci53 Casa54 Acreditive58 Viramente interne59 Ajustri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

  • Contabilitatea investiiilor financiare pe termen scurt

    Investiiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate n hrtii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui ctig n urma vnzrii acestora la un pre mai mare dect cel de cumprare.

    n categoria investiiilor financiare pe termen scurt intr: aciuni emise de ctre societi din cadrul grupului sau din afara acestuia, care sunt cumprate pentru a fi vndute n termen scurt pentru obinerea unui ctig; aciuni proprii, care sunt rscumprate cu scopul de a fi anulate sau revndute; obligaiuni emise de ctre unitate care sunt rscumprate la scaden n vederea anulrii acestora; alte investiii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automat, certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate de depozit, etc.

  • Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu n parte

    Caracteristici:negociabile, purtatoare de drepturi i obligaii, liber transmisibile, pot fi cotate la burs

    Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli

    Evaluarea titlurilor de plasament se poate face :

    la valoare de intrare (cost de achizitie); la valoare de inventar; la valoare de nchidere a conturilor; la valoare de ieire din patrimoniu.

  • 50 Investiii pe termen scurt cuprinde501 Aciuni deinute la entitile afiliate505 Obligaiuni emise i rscumparate506 Obligaiuni508 Alte obligaiuni financiare pe termen scurt i creane asimilate,care se detaliaz pe dou conturi de gardul II, respectiv:5081 Alte titluri de pasament5088 Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament509 Vrsminte de efectuat pentru investiiile pe termen scurt,care se detaliaz pe dou conturi de gradul II, respectiv:5091 Vrsminte de efctuat pentru aciunile deinute laentitile afiliate5092 Vrsminte de efectuat pentru alte investiii pe termenscurt pe termen scurt

  • EXEMPLUO filial achiziioneaz, n scop speculativ, un pachet de 1000 aciuni emise de o alt filial din cadrul aceluiai grup, la costul de achiziie de 5 lei/aciune, pe care le achit prin banc. Ulterior vinde, cu plata n numerar 600 aciuni la preul de 5.5 lei/aciune i 400 aciuni la preul de 4.8 lei/aciune.

    1. Achiziionarea aciunilor: 501 = 5091 5000 (1000 X 5)2. Achitarea aciunilor:5091 = 5121 5000 3. Vnzarea cu ctig a aciunilor: 5311 = % 3300 (600 X 5.5) 501 3000 (600 X 5) 7642 300 (600 X 0.5) 4. Vnzarea cu pierdere a aciunilor: % = 501 2000 (400 X 5) 5311 1920 (400 X 4.8) 6642 80 (400 X 0.2)

  • Contabilitetea obligaiunilor emise i rscumprate

    Obligaiunile reprezint titluri de credit negociabile, emise, de regul, de ctre societile pe aciuni. Obligaiunile emise de o entitate i vndute terilor trebuie rscumprate la scaden i ulterior anulate.

    Evidena obligaiunilor rscumprate se ine cu ajutorul contului 505 Obligaiuni emise i rscumprate.

  • EXEMPLU

    O entitate rscumpr 1000 buci obligaiuni, a 5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaz.

    1. Rscumprarea obligaiunilor: 505 = 5311 5000 (1000 x 5)2. Anularea obligaiunilor rscumprate: 161 = 505 5000

  • Contabilitatea obligaiunilorO entitate pot cumpra obligaiuni emise de alte entiti n vederea obinerii de venituri financiare sub form de dobnd sau pentru a le specula la burs, prin vnzarea lor la preuri superioare celor de cumprare (similar aciunilor).

    506 Obligaiuni.

  • EXEMPLUO entitate cumpr 2000 obligaiuni la un pre de 50 lei bucata. Ulterior le vinde astfel: 1000 buci cu 60 lei bucata, iar 1000 bucai cu 49 lei bucata.

    1. Cumprarea de obligaiuni: 506 = 5121 100.0002. Vnzarea de obligaiuni la un pre mai mare dect cel de nregistrare: 5311 = % 60.000 (1000 x 60) 506 50.000 (1000 x 50) 7642 10.000 (1000 x 10) 3. Vnzarea de obligaiuni sub preul de nregistrare: % = 506 50.000 (1000 X 50) 5311 49.000 (1000 X 49) 6642 1.000 (1000 X 1)

  • Contabilitatea altor investiii pe termen scurt i a creanelor asimilate

    n aceast categorie intr: aciunile deinute la alte entiti (din afara grupului),certificatele de depozit i altele.508 Alte investiii pe termen scurt i creane asimilate 5081 Alte titluri de plasament 5088 Dobnzi la obligaiuni i titluri de plasament

  • EXEMLPUCumprarea unor elemente de natura altor investiii financiare: 5081 = % 5.000 5121 2.500 5311 500 509 2.000 Plata vrsmintelor de efectuat: 509 = 5121 2.000Vnzarea altor investiii financiare la un pre mai mare dect cel de nregistrare: 5311 = % 6.000 5081 5.000 7642 1.000Vnzarea altor investiii financiare la un pre sub cel de nregistrare % = 5081 5.000 5311 4.500 6642 500

  • EXEMPLUAchiziionarea unui certificat de depozit: 5081 = 5121 3.500nregistrarea dobnzii cuvenite la scaden:5088 = 766 350ncasarea certificatului de depozit i a dobnzii, la scaden: 5121 = % 3.850 5081 3.500 5088 350

  • Contabilitatea decontrilor fr numerar

    51 Conturi la bnci, care cuprinde conturile:511 Valori de ncasat512 Conturi curente la bnci518 Dobnzi519 Credite bancare pe termen scurt

  • Contabilitatea valorilor de ncasatEfecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadenta in disponibilitati.Cecuri de incasat 5112Efecte de incasat5113Efecte remise spre scontare 5114

  • EXEMPLU: CECURI DE INCASAT

    Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de cec emis de client.

    1. Emitere factura prestari 4111 = 704 10.0002. Primire cec si depunere la banca 5112 = 411110.0003. Incasare cec5121 = 5112 10.000

  • Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare si credite pe termen scurt

    512. Conturi curente la bnciA 5121. Conturi la bnci n lei 5124. Conturi la bnci n valut 5125. Sume n curs de decontare 518. DobnziA 5186. Dobnzi de pltit 5187. Dobnzi de ncasat 519. Credite bancare pe termen scurtP 581 Viramente interneB

  • EXEMPLESe primeste un credit bancar pe termen de o luna de la BRD 2.000 lei, dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda

    Primire credit de la banca5121 = 5191 2.000Ridicare numerar581= 5121 200Depunere numerar in casierie5311 = 581 200Dobanda datorata666 = 5198 100Rambursarea creditului si a dobanzii% = 5121 2.1005191 2.0005198 100

  • Contabilitatea decontarilor in numerar

    531. Casa 5311. Casa n lei 5314. Casa n valut 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale si postale 5322. Bilete de tratament si odihn 5323. Tichete si bilete de cltorie 5328. Alte valori Caracteristici generale decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta

    Alte valori asimilate trezoreriei Bonuri valoriceTimbre fiscale si postaleBilete de tratament si odihnaTichete si bilete de calatorieTichete de masaAlte valori

  • EXEPLU1. Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in consum timbre in valoare de 100 leiCumparare timbre postale 5321 = 5311 300Utilizare timbre postale626 = 5321100

    2. Se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consumaAchizitie bonuri de combustibil 5328 = 5311 1.000Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil 3022 = 5328 300Consum combustibil 6022 = 3022 300

  • Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

    541. Acreditive 5411. Acreditive n lei 5412. Acreditive n valut 542. Avansuri de trezorerie

    Acreditivul este o forma de decontare care asigura furnizorului garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate prin rezervarea disponibilitatilor banesti in conturi distincte din care, pe masura licvrarilor, se fac decontarile.-In lei -In valutaAvansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii, in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare, detasari, delegatii, servicii postale, taxe de telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si protocol, precum si alte sume -In lei -In valuta

  • EXEMPLU - ACREDITIV

    Se deschide acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul acreditivului se anuleaza.Deschidere acreditiv 581 = 512120.000 5411 = 581 20.000Plata furnizorului 401 = 541115.000Restituirea acreditivului neutilizat 581 = 5411 5.000 5121 = 581 5.000

  • EXEMPLU AVANS SPRE DECONTARE

    Se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700, iar restul se depune in casierieAcordare avans 542 = 5311 1.000Justificare avans % = 542 800 624 100 604 700Depunere avans nejustificat 5311 = 542 200