Limbile
Pagini
Legal
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 1/42
Coroanele de
acoperireCoroana de acoperire metalica
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 2/42
• Alegerea unui anumit tip de material şi
design al restaurării depinde de mai mulţi
factori:•1. gradul de distrucţie coronară
•2. estetica
•3. controlul plăcii bacteriene
•4. retenţia
•5.aspectul financiar
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 3/42
•Metoda de terapie prin acoperire totala apelează la
coroana de înveliş care se agregă la suprafeţelecoroanei dentare pe care o acopera în totalitate.
•Coroanele metalice se pot confecţiona prin turnare (cu
sau fară grosime dirijată), ştanţare (procedeu istoric
care se practică azi izolat) şi printr -un procedeu
combinat (ştanţarea inelului şi tumarea capacului) la
coroanele din două bucăţi.
•Coroanele nemetalice, estetice sau fizionomice dinpolimeri, materiale compozite sau ceramicâ se
realizează prin polimerizare, sinterizare sau frezare(mecanică sau computerizatâ).
•Coroanele mixte prezintă o componentă metalicâ
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 4/42
Indicaţiile coroanelor de
invelisa)Indicaţii în scop de refaceremorfofuncţională şi profilactice;
•dinţi cu distrucţii coronare întinse sau cu obturaţiimultiple, pentru consolidarea mecanica a acestora
•când pierderile de substanţă dură dentară nu mai pot fireconstituite prin obturaţii, incrustaţii sau coroane
parţiale; •pentru prevenirea proceselor de uzură dentară datorită,fricţiunii exercitate de elementele de menţinere şistabilizare a protezelor mobilizabile;
•ca mijloc de prevenţie a cariilor secundare, circulare, decolet şi multiple precum şi in bruxism pentru stoparea
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 5/42
•pentru refacerea ariilor de contact când spaţiul
interdentar este de 2mm (se va confecţiona o coroană)sau mai mare de 2mm (când se vor realiza douăcoroane pe dinţi vecini);
• în zonele de sprijin pe structuri dure dentare cu
rezistenţâ scăzută la boala carioasa pentru a conferi oanumită protecţie mecanică;
• în abraziuni patologice, pentru reconstituirea şiconsolidarea reliefului ocluzal;
• în fracturi de cuspizi şi pereţi ai dinţilor din zona desprijin;
• în reconstituirea morfologiei dentare în zonele de sprijin
pentru refacerea şi menţinerea DVO;
•pentru refacerea reliefului ocluzal şi a planului de ocluzie
în terapia disfuncţiilor mandibulare după efectuarea
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 6/42
b)Indicaţiile protetice:
•ca elemente de agregare în protezarea fixă; •ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabilă; - in scop de imobilizare (ca elemente ale şinelor decontenţie);
•Contraindicaţiile coroanelor de înveliş vizeazăurmătoarele situaţii:
- pe dinţi cu parodonţiul marginal afectat, pânâ larezolvarea şi/sau finalizarea terapiei parodontale;
- pe dinţi cu mobilitate dentară avansată; - pe dinţi cu tratamente endodontice incorecte şi/sau cupatologie periapicalâ;
- In pierderi mari de substanţă dură care nu mai oferă
retenţia necesară acestui tip de restaurări protetice şi nici-
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 7/42
- pe dinţi cu modificări de poziţie peste 30° faţa de câmpul
ocluzal, care sunt supuşi unor solicitări anormale
permanente;
- pe dinţi cu resorbţii alveolare care ating treimea apicală;
- pe dinţi izolaţi fară antagonişti; •dinţi foarte scurţi, care după preparare nu mai prezintă
premize suficiente de retenţie la pacienţi cu afecţiuni
generale care nu suportă şedinţe lungi de preparări
•la tineri sub 16 ani, la care canalele dentinare
sunt largi, camere pulpare voluminoase,
dezvoltarea incompletă a rădăcinii şi închiderea
incom letă a a exului în asemenea cazuri se
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 8/42
•Etapele clinice constau în:
•examinarea pacientului în
scopul intervenţiei
stomatologice;
•diagnosticul şi indicaţia
terapeutică;
•preparaţia dintelui;
•amprentarea;
•proba şi adaptarea
coroanelor;
•cimentarea coroanei.•Etapele tehnice constau în:
orealizarea modelului;
oconfecţionarea machetei;
oconfecţionarea tiparului;
o
topirea – turnarea;odezambalarea;
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 9/42
Preparaţia coroanei dintelui •
•Obiectiv: obţinerea unei
figuri geometrice neretentive în
sens cervico – ocluzal.
•Coroana proprie a dintelui
preparată cu forma
caracteristică fiecărui dinte,este numită „bont dentar”.
•Configuraţia secţiuniitransversale la orice nivel se
înscrie în cea a zonei de colet.
•Faţa ocluzală a coroaneidintelui este redusăaproximativ 1,5mm, cu
respectarea morfologiei. Feţelelaterale sunt orientate prin
şlefuire uşor convergenteocluzal cu as ect lan.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 10/42
•Fig.Coroana de învelis metalica cu grosimetotală: cei doi cuspizi de sprijin au o grosime de
l,5mm,iar cuspizii de ghidaj de 1mm.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 11/42
•In indicarea tipului de coroană de înveliş, amaterialelor din care se confecţionează şi atehnologiei folosite se au în vedere următoarele
variabile:- scopul urmarit: restaurarea morfologiei şi funcţieicoronare, agregarea unei proteze fixe, ancorarea
unei proteze mobilizabile etc.,
- topografia dintelui pe arcadă: în zona frontala saulaterală,
- starea pulpei şi a parodonţiului marginal,
- condiţii clinico-tehnice: dotarea cabinetului şi a
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 12/42
•Realizarea bontului:
•tehnica modernă = turbină cu 350-400.000
rotaţii/min
•tehnica clasică = piesa cu 20-60.000 rotaţii/min(la micromotor) electric sau cu cioc comprimat
•Trecerea de la piesa de mână la micromotor a
fost intermediată de o piesă ce era acţionată cuaer comprimat.
•Tehnica clasică este recomandată pentru medicila debut, fără experienţă, fără posibilitate de
apreciere a formelor şi dimensiunilor, este
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 13/42
•Tehnica clasică – utilizează instrumentarul
abraziv diversificat din punct de vedere al
formelor si dimensiunilor
•Tehnica clasica : Instrumentarul este reprezentat
de:
odiscuri plane, concave, convexe, active pe o faţă, pe
doua feţe sau pe muchie;
opietre în forma de roată de moară sau carborund
(Hetless) sau diamantate de 10mm diametru, fixate la
piesa dreaptă;
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 14/42
• Tehnica modernă – utilizează instrumente abrazive
diversificate din punct de vedere
al formelor si dimensiunilor:
-instrument diamantat cilindro-
conic cu vârf rotunjit, instrument
diamantat cilindro-conic cu vârf
plat, instrument diamantat efilat
lung, instrument diamantat efilat
scurt, instrument diamantat în
formâ de roată de moară
-instrument diamantat pentru
chanfrein, freza pentru chantrein,
instrument diamantat în forma de
flacără, freza în formă de flacără
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 15/42
•Etapele de preparare ale unui dinte
pentru o coroană turnată sunt
următoarele:
•1. Şlefuirea reducţională a suprafeţeiocluzale.
•2. Şlefuirea reducţională a feţelor proximale.
•3. Şlefuirea feţelor vestibulară şi orală.
•4. Rotunjirea muchiilor.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 16/42
1. Şlefuirea reductională a
suprafeţei ocluzale reprezintă
primul timp, oferind
urmatoarele avantaje:
•vizualizarea lungimii
viitorului bont orientând
astfel prepararea
suprafeţelor axiale conform
principiilor biomecanice;
•vizibilitate mai bună asupra
zonei gingivale;
•şlefuirea unor suprafeţe
axiale cu dimensiuni
verticale reduse solicitâ mai
puţin pulpa dentară;
•accesul la suprafeţele axiale
este uşurat, mai ales in
zonele interproximale;
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 17/42
•Prin preparare se urmareşte crearea unui spaţiuinterocluzal între bont şi dinţii antagonişti care să
ofere grosime suficientă metalului şi sa permită
refacerea morfologiei ocluzale în acord cuocluzia funcţională.
•Şlefuirea trebuie să se faca uniform, urmărind
reperele anatomice, cuspizii şi şanţurileintercuspidiene. Şlefuirea aplatizată contravine
principiului conservârii ţesuturilor dure
dentare, reduce retentivitatea bontului prin
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 18/42
•Mărimea spaţiului interocluzal trebuie să
fie mai mare în dreptul cuspizilor de sprijin
(1,5-2 mm) decât la nivelul cuspizilor de
ghidaj (1-1,5 mm).
•Tennicile de slefuire pot fi:1.Din aproape in aproape
2.Cu ajutorul unor santuri de
orientare(ghidaj)
3.In treapta- slefuirea intr-un prim timp a
fetei ocluzale la nivelul cuspizilor
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 19/42
b) Realizarea şanţurilor de
orientare ocluzală
• este utilă iniţial efectuarea unor orificii cu adâncime de
aproximativ 1mm in fosetele
centrale, meziale şi distale;orificiile adâncite pot fi apoi unite
astfel încât sâ se formeze un şanţ care trece de-a lungul şanţuluicentral şi se extinde pânâ în
crestele marginale, mezialâ şidistală. • şanţurile de orientare sunt apoiplasate în şanţurileintercuspidiene vestibulare şi
orale şi pe fiecare creastă
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 20/42
c)Se recomanda ca reducerea ocluzală să fie realizatâ în două
etape. Jumătate din suprafaţa ocluzală este redusă iniţial, astfel încât
cealaltâ jumatate poate fi menţinută ca o referinţă convenabilă. Odată
ce reducerea impusă primei jumătăţi s-a realizat, se finalizează
reducerea jumătaţii care a rămas.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 21/42
Controlul şlefuirii suprafeţei ocluzale se efectuează după
următoarele criterii:
•pentru orientare asupra profunzimii preparării se fac controale
radiologice pe baza cărora se pot aprecia conturul şi dimensiunea
camerei pulpare;
•controlul şlefuirii sub aspectul distanţei de antagonişti se poate facecu hârtie de articulatie , de 0,25mm, care împăturita în 3,4 sau chiar în
6 şi interpusă între arcadele dentare marchează punctele reliefate care
mai necesită să fie şlefuite;
•se mai poate folosi şi o placă de ceară transparentă încălzită, care este
strânsă între dinţi, în ocluzie de intercuspidare maximă. După răcireaşi îndepărtarea plăcii, se observă prin transparenţă zonele unde stratul
de ceara este mai subţire, ceea ce denota un insuficient spaţiu la
nivelul respectiv;
•controlul şlefuirii trebuie efectuat nu numai în intercuspidare maximă
ci şi în mişcările de lateralitate şi de propulsie, cu scopul de a asigura
un spaţiu suficient între suprafaţa şlefuită şi dinţii antagonişti în cursulmişcărilor
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 22/42
2.Şlefuirea feţelor proximale.
•Metoda clasică
Se acţionează asupra feţelor proximale care se şlefuiesc
pentru a deveni paralele cu axul dintelui şi totodatătangente la colet.
•Instrumentarul utilizat:
-discuri abrazive, fixate la piesa dreaptă, care pot fi plane,
active pe o singură parte atunci când există dinţi vecini cetrebuie menajaţi sau active pe ambele părţi, utilizate cândse desfiinţează punctele de contact prin taiere în felie.Discurile pot fi impregnate cu praf de carborund,
diamantate sau tip Horico;
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 23/42
•Când există punct de contact :
1.se utilizează discul activ pe o parte (Horico), care se introduce
la nivelul punctului de contact, dinspre ocluzal spre spaţiul
interdentar si cu mişcări rotatorii, cu înaintare spre colet, secaută să se învingă punctul de contact, in mod progresiv.
2.metoda secţiunii în felie “slice-cut”, contraindicată pentru
unele pericole pe care le prezintă, dar utilizată de alţi autori.
Instrumentele folosite sunt discul diamant abraziv pe muchiesau discul de carborund, abraziv pe ambele feţe.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 24/42
•Metoda modernă
Şlefuirea feţelor proximale se poate efectua cu viteze înalte
cu un diamant conic subţire sau diamant flacără, porninddinspre lingual şi dinspre vestibular spre punctul decontact, care se desfiinţează cu mişcări de ferestruire, cu
grijă pentru a nu leza dinţii vecini .
Obiectivele şlefuirii proximale sunt: •Paralelizarea feţelor mezială şi distală cu axul de inserţie
al coroanei de înveliş, pentru a contribui la retenţiaacesteia;
•Crearea unui spaţiu suficient de mare, pentru a asigurarezistenţa microprotezei, conferindu-i o grosime
corespunzătoare;
•Un acces interdentar nestânjenit, în vederea rotunjirii
muchiilor i pentru prepararea eventualelor an uri,
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 25/42
Controlul şlefuirii feţelor proximale se efectuează
astfel:
•cu latul sondei, de la colet către ocluzal, pentru a se
constata lipsa de retentivităţi;
•se examinează profilul bontului cu oglinda, pentru a
controla forma deretentivizată a pereţilor proximali; •se controlează feţele proximale pentru a constata dacă
dinţii vecini nu sunt afectaţi de carie.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 26/42
3. Şlefuirea feţelor vestibulară şi orală
Metoda clasică
Folosind viteze şi instrumentar convenţional prepararea se desfăşoarăconform succesiunii următoarelor manopere:
•se şlefuiesc feţele vestibulară şi orală cu pietre roată, Hetless saudiamantate, de 1-1,5 cm. diametru, fixate la piesa dreaptă
•cu pietrele roata se suprimă numai convexităţile mari situate lanivelul ecuatorului dintelui;
• în continuare, feţele vestibulo–orale se şlefuiesc cu pietre de formăcilindrică, sprijinite vertical şi paralel cu axul dintelui respectiv;
•şlefuirea cu pietre cilindrice din carborund şi diamantate se face începându-se cu forme mari şi continuând cu pietre de diametre dince în ce mai mici, spre a avea acces cât mai aproape de dinţii vecinişi de colet;
• feţele vestibulo–orale se mai pot şlefui şi cu pietre în formă de coninvers, active atât pe bază cât şi pe feţele laterale.
• folosind o piatră con invers activă pe bază, de dimensiune mică,fixată la piesa în contraunghi şi sprijinită pe faţa vestibulară, se
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 27/42
Metoda moderna
• Iniţial se realizează şanţuri de
orientare pentru reducerea
axială. Pe suprafeţele
vestibulara şi orală se plaseazacâte trei şanţuri de orientare cu
ajutorul aceluiaşi instrument
diamantat cilindrico-conic cu
vârf rotunjit. Unul este amplasat
in centrul suprafeţei, iar câte
unul in apropierea unghiului detranziţie spre suprafaţa meziala,
respectiv distală.
• tija instrumentului diamantat
trebuie să fie paralelă cu axa de
inserţie propusă a restaurării.
Acest lucru produce automat o
convergenţă între pereţii axiali
ai şanţurilor de orientare care
este identică cu gradul de
conicitate al instrumentului
diamantat .
•Cu un instrument diamantat de
4 R t ji i fi i hiil
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 28/42
4.Rotunjirea şi finisarea muchiilor
În această fază se realizeaza netezirea şi rotunjirea
muchiilor rezultate la trecerea între feţele proximale şi cele
vestibulo –orale
•Metoda clasică
Utilizează viteze convenţionale, pietrele con invers,
discurile convexe sau concave.•Metoda modernă
Se folosesc freze de finisat de carbid - tungsten de forma
adecvata tipului de preparare, în chanfrein sau fara prag. Altetipuri de instrumente: freze diamantate cu granulaţie finâ, discuri
concave(abrazive pe faţa concavă sau convexă), freze diamantate
con invers.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 29/42
5. Şlefuirea la nivelul zonei terminale.
a) Prepararea fără prag ( preparare
tangenţială, in „muchie de cuţit", „de daltă", în „pana") Zona terminală in „muchie de cuţit" rezultă in urma
preparării bontului cu instrumente diamantate foarte efilate(„în flacără").
Avantaje:
•Sacrificiu relativ redus de ţesuturi duredentare cu menajarea pulpei dentare.
• în caz de deficienţe ale adaptării
restaurării pe bont spaţiul marginal nu se
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 30/42
Dezavantaje:
•Limita de preparare este imprecisă, atât pe bont cât şi pe model. •Marginile subţiri ale machetei de ceară se pot deforma în cursul
îndepărtării de pe model şi/sau în timpul ambalării. •Marginile restaurtării vor fi foarte subţiri; ele se pot deforma sub
acţiunea forţelor ocluzale şi cimentul se va dizolva. •Pentru a asigura o grosime suficientă marginilor restaurarii,
tehnicianul realizează adesea supraconturări cu consecinţe
nefavorabile asupra parodonţiului marginalIndicaţia majoră se referă la
•suprafeţe linguale ale dinţilor laterali inferiori,
•dinţi care prezintă suprafeţe axiale foarte convexe, suprafeţe
dentare greu accesibile,
•dinţi cu diametre reduse (de exemplu incisivii inferiori)
•dinti basculati
Prepararea tangenţială se indică in cazul restaurărilor metalice
turnate şi ca linie terminală la coroanele parţiale
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 31/42
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 32/42
b) Preparare cu prag
Pragul gingival clasic este o suprafaţă terminalăorizontala care formează un unghi de 90° cu axul
lung al dintelui. Joncţiunea dintre marginearestaurării şi prag este de tipul „cap la cap". Se
prepară cu un instrument diamantat cilindric saucilindro-conic cu vârful plat.
Avantaje:
- Limita de preparare este precisa, cu vizibilitatebună.
- Oferă tehnicianului suficient spaţiu pentru oprelucrare corectă şi estetică a materialului dincare se confec ionează restaurarea.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 33/42
•Dezavantaje: - Prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de
ţesuturi dure şi este traumatizantă pentru pulpa dentarâ. .
- Distanţarea marginii restaurării de prag datoritadificultăţilor de refluare a cimentului de fixare.
- Unghiul intern bine exprimat, de 90°, concentreazăstressul in ţesuturile dentare. Indicarea pragului este
condiţionată de materialul din care se confecţioneazărestaurarea. Dacă marginile sale oferă rezistenţâ doar la ogrosime apreciabilă, se indică prepararea cu prag. Unastfel de material este ceramica, care necesită o grosime
de 0,75-1 mm.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 34/42
•Prepararea bontului cu prag se indica in :
- Restaurările integral ceramice. Laţimea mare apragului oferă rezistenta la acţiunea forţelor
ocluzale şi reduce stressul care ar putea duce lafracturarea materialului.
•CMMC, pe faţa vestibulară şi pe jumătatea
vestibulară a feţelor proximale ( dacă margineavestibulară a restaurării e realizata din ceramica)
•- Evoluţia unei carii în zona cervicală, exereza
ţesuturilor afectate impunând conformarea unuira .
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 35/42
Variante de praguri:
• pragul înclinat. Unghiul format de peretele gingival cu
peretele axial este un unghi obtuz (120°). Marginea
restaurării va întâlni astfel muchia marginală în unghi
ascuţit.-Se recomanda CMMC la incisivii maxilari
•0 altă variantă este pragul cu unghi intern rotunjit
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 36/42
•Pragul gingival nu se indică la coroanelede înveliş metalice turnate, deoareceposibilitatea apariţiei unui hiatus între
marginea restaurării şi pragul gingival albontului este foarte mare
c)Pragul cu bizou
•Pragul cu bizou s-a preconizat pentru a
compensa contracţia metalului in cursulturnarii. Prezintă toate avantajele pragului
"
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 37/42
•Avantaje: - Limita preparării este bine definită.
- La nivelul pragului tehnicianul are suficient spaţiu pentru modelarea machetei. - Mici deficienţe ale închiderii marginale nu apar ca hiatusuri deoarece limita depreparare este in unghi ascuţit. -Bizotarea elimină smalţut nesusţinut de la muchia marginală a bontului.•Dezavantaje:
- este destul de dificil de realizat- Există riscul de lezare a parodonţiului marginal în cursul preparării. - Impune plasarea marginii restaurării in şanţul gingival, pentru a mascacolereta metalică
•Terminaţia bizoului in„muchie de cuţit" crează difîcultăţi în modelarea
marginilor restaurării. •Pragul cu bizou este indicat in :
-zona vestibulară şi partial proximală a CMMC şi CMMP
- în zona terminala gingivală la cavităţile proximale preparate pentru inlay şionlay;
- la pragul ocluzal al onlayului şi al coroanei 3/4 la mandibulă;
- când ra ul in ival este de a rezent rintr-o carie inci ientă sau restaurări
d) Chanfrein-ul
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 38/42
)Sinonime: chamfer, preparare escavată, „en conge“
-este o terminaţie gingivală care formează un unghi
obtuz rotunjit, de aproximativ 135° cu axul lung aldintelui
Avantaje:
- Limita preparării este definitâ.
- Oferă tehnicianului spaţiu suficient pentru modelareamarginilor restaurării.
- Nu necesită sacrificiu mare de ţesuturi dure dentare şi
menajează biologia pulpei.
- In cursul agregării restaurării pe bont, cimentul areposibilităţi de refluare.
- Micile deficienţe ale închiderii marginale sunt
compensate de forma în unghi ascuţit a liniei terminale.
•Prepararea este relativ simplă
•
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 39/42
•Dezavantaje: •- La coroanele dentare care au dimensiuni
reduse pot apărea probleme legate deretenţie.
•- Dacă adaptarea restaurării pe bont este
deficitara pot aparea zone de retenţionarea plăcii bacteriene.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 40/42
•Chanfrein-ul oferă o închidere
marginală bună şi o grosime sufîcientă
marginilor restaurării - concentrarea de stress in zona terminala
este foarte mica, fară a afecta stratul de
ciment.
•Chanfrein-ul este indicat în mod deosebit
pentru coroanele metalice turnate şi
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 41/42
6. Finisarea finală se face cu instrumente abrazive cu
granulaţie foarte fină şi cu discuri de hârtie, sub jet de apă.Se urmăreşte netezirea neregularităţilor şi asperităţilor apărute m cursul şlefuirii reducţionale.
•Examinarea finală a preparaţiei se face prin:
•- inspecţie directă şi indirectă (în oglindă);
•- palpare cu vârful şi latul sondei dentare;
•- tehnica dentimetriei;•- aprecierea amprentei, prin urmărirea in „negativ" acontururilor şi mai ales pe modelul de lucru, pe baza
unei amprente. Această metodă este deosebit de utilă in
preparări multiple.
7/30/2019 Curs 4 Protetica Andreea
http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-protetica-andreea 42/42
Top Related