Download - curs 3+4-biologia

Transcript
Page 1: curs 3+4-biologia

• BIOLOGIA INSECTELOR

• Insectele adulte nu mai cresc si nu mai naparlesc.In acest stadiu are loc reproducerea, adica perpetuarea speciei.

• Tipuri de reproducere la insecte:• -reproducere partenogenetică;• -reproducere pedogenetică;• -reproducere poliembrionară;• -reproducere hermafrodită;• -reproducere sexuată.

Page 2: curs 3+4-biologia

Reproducerea partenogenetică (virginogenă) este o înmultire asexuată, are loc fară o prealabilă copulaţie, iar dezvoltarea oului se face fară fecundare.

1.Dupa sexul urmaşilor se clasifică în:

- partenogeneză arenotocă- din ouă nefecundate aparnumai masculi ;

- partenogeneză telitocă – din oua nefecundate apar numai femele;

- partenogeneză deuterotocă- apar atât masculi cât şi femele (unela specii de lepidoptere).

Page 3: curs 3+4-biologia

2.Dupa modul apariţiei:

- partenogeneza exceptională (accidentală)- din ouale nefecundate apar indivizi de ambele sexe (Orthoptera, Lepidoptera) ;

- partenogeneza facultativă - înmultirea are loc atât prin ouă fecundate cât şi prin ouă nefecundate (Thysanoptera, Hymenoptera);

-partenogeneza obligatorie – înmulţirea are loc prin ouă nefecundate, masculii lipsind sau fiind foarte rari (unele specii de coleoptere).

Partenogeneza obligatorie poate fi: - constantă, când din ouă apar numai femele şi foarte rar masculi; - ciclică, atunci când apar alternativ mai multe generaţii partenogenetice şi una amfigonă (Aphididae).

Page 4: curs 3+4-biologia

Reproducerea pedogenetică - este o înmulţire sexuată întâlnită la unele insecte în stadiul de larvă (Miastor sp. - Cecidomyiidae) sau de pupă (Tanytarsus bohemicus - Chironomidae).

Reproducerea poliembrionara este caracteristica insectelor parazite şi constă în faptul că din oul depus în mod obişnuit apare un embrion care se divide în mai mulţi embrioni, astfel încât dintr - un singur ou rezultă un număr mai mare sau mai mic de indivizi (Hymenoptera).

Page 5: curs 3+4-biologia

Reproducerea hermafrodită - se caracterizeaza prin prezenta testiculelor si a ovarelor in corpul aceluiaşi individ.

Page 6: curs 3+4-biologia

Reproducerea sexuată - majoritatea insectelor se reproduc pe cale sexuata, gamogenetică sau amfigonică.

Page 8: curs 3+4-biologia
Page 9: curs 3+4-biologia

Ponta sau depunerea ouălor, la majoritate insectelor are loc în mediul extern.- pot fi depuse izolat sau grupat pe diferite substraturi , la suprafaţa substratului pe frunze, pe ramuri şi tulpini sau în interiorul substratului.

- insecte care depun ponta în sol sau în formaţiuni speciale numite ooteci.

Page 10: curs 3+4-biologia

Prolificitatea insectelor depinde de specie şi de condiţiile de mediu.

Ex. Gândacul din Colorado depune până la 3000 de ouă, matca albinelor până la 1000 de ouă zilnic, iar în cursul întrgii sale vieţi până la 1.500.000 de ouă; matca termitelor depune într-o singură zi până la 30.000 de ouă, într-un an poate ajunge la 10.000.000.

Page 11: curs 3+4-biologia

Dezvoltarea insectelor

Dezvoltarea unei insecte cuprinde totalitatea proceselor de creştere şi transformare care au loc de la ou şi până la moartea fiziologică a adultului. În dezvoltarea unei insecte se disting trei perioade:

- dezvoltarea embrionară ;

- dezvoltarea postembrionară ;

- dezvoltarea postmetabolă .

Dezvoltarea embrionară (embriogeneza) Se referă la dezvoltarea embrionului şi începe după fecundarea oului şi durează până la apariţia larvei.

Page 12: curs 3+4-biologia

În dezvoltarea embrionului se disting 4 faze:

- f a z a d e s e g m e n t a ţ i e;

- f a z a f o r m ă r i i f o i ţ e l o r e m b r i o n a r e sau g e r m i n a t i v e;

-f a z a f o r m ă r i i o r g a n e l o r sau o r g a n o g e n eza;

- f a z a d i f e r e n ţ i e r i i h i s t o l o g i c e.

Ieşirea larvei din ou este cunoscută sub numele de e c l o z i u n e.

Durata dezvoltării embrionare sau i n c u b a ţ i a este foarte variabilă, în raport cu specia şi condiţiile de mediu. Ea poate dura de la câteva ore până la mai mult de un an. Astfel, la musca de casă dezvoltarea embrionară este de 8 - 12 ore, la unele specii de lepidoptere ajunge la 9 luni, iar la unii reprezentanţi ai familiei Phasmidae - Orthoptera durează până la 2 ani. La majoritatea insectelor însă durata dezvoltării embrionare este de câteva zile sau de câteva săptămîni.

Page 13: curs 3+4-biologia

Dupa locul unde are loc dezvoltarea embrionului, la insecte deosebim urmatoarele forme:

- oviparia - dezvoltarea embrionului are loc în afara aparatului genital;

- ovoviviparia cand dezvoltarea embrionului incepe in caile genitale materne şi continuă şi în mediul extern.

- viviparia sau larviparia când dezvoltarea embrionului are loc numai în interiorul corpului femel, insecta naşte pui vii.

Page 14: curs 3+4-biologia

Dezvoltarea postembrionara incepe odata cu iesirea larvei din ou şi se încheie cu apariţia adultului.

În timpul dezvoltării postembrionare, până ajunge la adult, insecta suferă o serie de transformări cunoscute sub numele de metamorfoză.

Metamorfoză incompletă sau hemimetabolă se carcterizează prin aceea că insectele trec prin 3 stadii : ou - larva - adult.

Page 15: curs 3+4-biologia

Metamorfoza completă sau holometabolă, la care insectele în cursul dezvoltării lor trec prin 4 stadii: ou – larvă – pupă – adult.

Page 16: curs 3+4-biologia

Stadiul de larvă, la insectele holometabole, este o perioadă de hrănire intensă, timp în care se înmagazinează în corp mari cantităţi de substanţe hrănitoare. În funcţie de specie şi mediu, durata stadiului este de câteva zile (Diptera), până la câţiva ani (Cerambycidae, Scarabeidae, Elateridae). Creşterea larvei are loc prin năpârliri succesive, când cuticula veche (exuvia), care constituie o piedică în creşterea corporală, este înlocuită cu una nouă; intervalul dintre două năpârliri succesive se numeşte vârstă larvară.

Larvele insectelor holometabole sunt grupate în funcţie de prezenţa şi numărul de picioare, precum şi de caracteristicile capsulei cefalice astfel :

- larve protopode ( viespi parazite).

Page 17: curs 3+4-biologia

Larve polipode

Page 18: curs 3+4-biologia

Larve apode

Page 19: curs 3+4-biologia

Larve oligopode

Page 20: curs 3+4-biologia

Larve postoligopode

Page 21: curs 3+4-biologia

Stadiul de pupă Pupa este stadiul imobil şi inactiv sub aspect trofic al insectelor holometabole, în care au loc profunde şi complexe procese interne, de histoliză şi histogeneză, prin care si produce transformarea larvei în insectă adultă (imago).

Procesul de histoliză constă în distrugerea parţială sau totală a unor organe sau ţesuturi specifice larvelor, prin fagocitoză (celule sanguine), liocitoză (disocierea ţesuturilor prin acţiunea fermenţilor secretaţi de fagocite) şi prin autoliză (autodizolvarea ţesuturilor larvare).

Histoliza afectează puternic sistemul muscular, sistemul digestiv şi corpii adipoşi şi, într-o măsură mai redusă, sistemul nervos şi sistemul circulator. Prin histogeneză se formează o serie de ţesuturi şi organe noi, specifice adultului .

Page 22: curs 3+4-biologia

Tipuri de pupe

Page 23: curs 3+4-biologia

Dezvoltarea postmetabola corespunde perioadei cuprinse intre aparitia imagoului si moartea fiziologica a insectei.

Insecta adulta nu mai creste , nu mai naparleste, dar sufera o serie de transformari progresive si regresive.

Procesele progresive corespund perioadei de maturatie sexuala, iar cele regresive periodei de imbatranire.

Durata dezvoltarii postmetabole sau longevitatea adultilor variaza dupa specie, de la cateva minute la cativa ani.

Page 24: curs 3+4-biologia

In functie de timpul necesar dezvoltarii unei generatii, insectele se clasifica :

- insecte monovoltine, care au o generatie pe an (Zabrus tenebrioides, Eurygaster sp.)

-

Page 25: curs 3+4-biologia

- Insecte bivoltine cu două generaţii pe an (Eurydema ornatum, Hyphantria cunea)

Page 27: curs 3+4-biologia

Ciclul biologic reprezinta succesiunea stadiilor şi uneori şi a generaţiilor unei specii la capatul carora insecta se găseste într-un stadiu identic cu stadiul de la care a pornit dezvoltarea.

Page 28: curs 3+4-biologia

Înmulţirea afidelor este holociclică, adică unele generaţii se înmulţesc sexuat, iar altele se reproduc partenogenetic.La speciile nemigratoare ciclul evolutiv este monoecic, deoarece se desfăşoară pe o singură plantă gazdă, iar la cele migratoare este dioecic deoarece are loc pe două plante gazdă.

Page 31: curs 3+4-biologia

Dupa modul cum intervine:

- facultativa care are loc accidental si este determinata de aparitia unor conditii nefavorabile ale mediului.

- obligatorie cand se manifesta intodeauna in dezvoltarea unor insecte indiferent de evolutia factorilor de mediu.

Factorii mediului ambiant care pot determina intrarea in diapauza:

- temperatura, care poate induce la insecte diapauza hiemala si diapauza estivala.

- lumina care are un rol determinant in aparitia sau evitarea diapauzei.

Page 33: curs 3+4-biologia

Ecologia insectelor

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul legilor interactiuniiorganismelor cu mediul.

Factorii ecologici se impart in :

A) factori abiotici ;

B) factori edafici;

C) factori biotici;

D) factori antropici.

Page 34: curs 3+4-biologia

A) Factorii abiotici sau anorganici sunt reprezentati de factorii climatici.

TEMPERATURA-insectele sunt animale heteroterme, au temperatura corpului variabila in functie de mediul in care traiesc.

Activitatea biologica a insectelor are loc la tempertauri cuprinse intre 5 - 45 grade C.

Aceasta activitate incepe la un anumit grad de temperatura numit PRAG INFERIOR (to) si inceteaza la un anumit grad ridicat de temperatura denumit PRAG SUPERIOR (T).

Zona cuprinsa intre cele 2 praguri biologice se numeste zona biologica.

Zona letala=zona aflata sub pragul inferior si peste pragul superior.

Page 35: curs 3+4-biologia

Temperaturi scazute - insectele nu se mai hranesc, isi pierd mobilitatea.

Moartea poate surveni datorita procesului de hidratare a protoplasmeisi din cauza inghetarii apei libere, care iese din celule si patrunde in spatiile intercelulare

Temperaturi ridicate-activitatea insectelor se reduce treptat datorita coagularii substantelor albuminoide.

In cadrul zonei biologice, intre cele 2 praguri, activitatea insectelor se desfasoara in functie de temperatura mediului in care traiesc.

Insectele au un prag de prolificitate (O) exprimand temperatura la care sexele devin fertile si un prag termic optim(O1) reprezentand gradul de temperatura la care dezvoltarea se produce in cel mai scurt timp si prolificitatea este maxima.

Page 36: curs 3+4-biologia

Cele 4 praguri de dezvoltare impart zona biologica in 3 subzone:

- rece;- optima;- calda.

Subzona rece=cuprinsa intre pragul inferior si pragul de prolificitate.Insectele se dezvolta, dar raman sterile.

Subzona optima=cuprinsa intre pragul de prolificitate si optimul termic.Odata cu cresterea temperaturii, durata dezvoltarii se scurteaza, numarulgeneratiilor si prolificitatea creste. Aceasta zona la majoritatea insectelor este cuprinsa intre 20 si 30 grade C.

Subzona calda=cuprinsa intre optimul termic si pragul superior.Odata cu cresterea temperaturii, durata dezvoltarii creste, iar numarul generatiilor si prolificitatea descresc.

Page 37: curs 3+4-biologia

Umiditatea si precipitatiile au un rol important in cresterea si dezvoltarea insectelor.

Dupa preferinta pentru umiditate, insectele se impart:-higrofile, care populeaza zonele umede cu 85%-100% umiditate.-mezofile, care traiesc in zonele semiumede, cu 45%-85% umiditate.-xerofile, care prefera zonele secetoase,sub 45%umiditate.

Precipitatiile pot favoriza dezvoltarea unor daunatorii prin marirea umiditatii releative a aerului

sau a umiditatii solului.

Page 38: curs 3+4-biologia

Lumina determina schimbari esentiale in unele procese biologice(aparitia sau evitarea diapauzei) sau in comportamentul insectelor.

Radiatiile solare actioneaza prin energia radianta, care coboara sau ridica temperatura mediului ambiant si indirect prin declansarea reactiilor fotochimice din organism.

Curentii de aer (vantul) contribue la intensificarea evaporarii apei din corp si impiedica sau favorizeaza zborul, hranirea , copulatia. Rol important in raspandirea si migrarea unor specii.

Page 40: curs 3+4-biologia

C.Factorii biotici

a) hrana;

b)zoofagii;

c)epizootiile.

Hrana sau factorul trofic este principalul factor biotic care conditioneaza viata insectelor(cresterea si dezvoltarea, inmultirea si raspandirea).

Dupa regimul hranei, insectele se clasifica:

1. insecte fitofage sau vegetariene;

2. insecte zoofage;

3. insecte pantofage.

Page 41: curs 3+4-biologia

1.Insectele fitofage sau vegetariene se hranesc cu diferite organe ale plantelor, verzi,uscate sau pe cale de descompunerea;radacini, tulpini, ramuri, lastari, frunze, seminte.

a).Dupa natura plantelor cu care se hranesc:- insecte xylofage, se hranesc cu lemn sau scoarta;

- insecte cletrofage (seminifage);

Page 42: curs 3+4-biologia

- insecte filofage, care se hranesc cu frunzele plantelor;

-

Page 43: curs 3+4-biologia

- insecte saprofage, care se hranesc cu materii organice in descompunere (specii de Silphidae );

Page 44: curs 3+4-biologia

b) Dupa numarul de specii de plante pe care le ataca:

-insecte monofage - se hranesc cu o singura specie de planta sau cu mai multe specii de plante care apartin unui singur gen ;

Page 45: curs 3+4-biologia

-insecte oliogofage, se hranesc cu diferite specii de planta din cadrul aceleiasi familii;

Page 46: curs 3+4-biologia

-insecte polifage, se hranesc cu diferite specii de plante din diferite familii.

Page 47: curs 3+4-biologia

c).Dupa numarul organelor pe care le ataca:

-stenomere, se hranesc cu un singur organ al plantei;

Page 48: curs 3+4-biologia

- eurimere, se hranesc cu mai multe organe ale plantelor;

Page 51: curs 3+4-biologia

3. Insecte pantofage sau omnivore au un regim de hrana zoofag si fitofag

- cantitatea si calitatea hranei au o mare influenta asupra dezvoltarii insectelor;

- substantele proteice din hrana scurteaza durata dezvoltarii, in timp cehidratii de carbon prelungesc dezvoltarea.

Page 52: curs 3+4-biologia

b)ZOOFAGII-sunt reprezentati de diferite organisme animale cunoscute ca pradatoare si parazite care traiesc pe seama altor specii.

- Pradatorii, se hranesc cu alte animale (victime) pe care le devoreaza si le produc moartea brusc.

- Parazitii se dezvolta pe seama unor animale (gazde), carora le produc moartea lent, in cursul dezvoltarii lor.

Din grupul mare al zoofagilor:

-entomofagii;

-acarofagii;

-vertebratele rapitoare si insectivore.

Page 53: curs 3+4-biologia

Entomofagii aprtin ordinelor: Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera,Diptera.

Heteroptera -speciile Perillus bioculatus si Podisus maculiventris, pradatori acivi ai gandacului din Colorado.

Page 54: curs 3+4-biologia

Coleoptera-speciile Calosoma sycophanta, C. inquisitor, care se hranesc cu larvele unor defoliatori.Cocinellidae care ataca afidele si Chilocorus bipustulatus care distruge diferite specii de paduchi testosi.

Page 55: curs 3+4-biologia
Page 57: curs 3+4-biologia

Majoritatea insectelor parazite apartin ordinelor Hymenoptera si Diptera.

Hymenoptere: Aphelinus mali, parazit pe larvele paduchelui lanos;Prospaltella perniciosi parazitează paduchele din San Jose.Trichogramma evanescens, parazit oofag la speciile de buha semanaturilor.

Page 58: curs 3+4-biologia

Acarofagii fac parte din clasa Arachnida.Phytoseiulus persimilis, pradator activ al speciei T.urticae.

Animalele vertebrate,rapitoare si insectivore se hranesc cu diferite specii de daunatori (pitigoii, cucul,graurii).

Page 59: curs 3+4-biologia

Epizotiile sunt boli ale insectelor cauzate de virusuri si de diferite microorganisme entomopatogene (ciuperci, bacterii, etc.)

-viroze, boli produse de virusuri;-micoze, produse de ciuperci;-bacterioze, boli produse de bacterii.

Dintre speciile de ciuperci care produc imbolnaviri la insecte: Beauveria bassiana si B. tenella

Dintre bacteriile entomopatogene mai importante sunt : Bacillus popilliae la viermii albi, B. thuringiensis patogena la diferite specii de omizi.

Bolile virotice la insecte sunt numeroase.Majoritatea speciilor de virusuri sunt nucleare, un numar redus sunt citoplasmatice si granulare.

Page 60: curs 3+4-biologia

Factorii antropici reprezinta influenta directa si indirecta a activitatiiomului in dezvoltarea organismelor vegetale si animale.

- lucrarile de defrisare, destelenire, desecare, irigare schimba componenta floristica si faunistica.

- speciile de insecte care nu se pot adapta la noile conditii se intalnesc mairar sau chiar pot sa dispara,iar altele se pot inmulti in masa si produc pagube.

-rotatia culturilor impiedica inmultirea unor daunatori, araturile de vara contribue la distrugerea larvelor, pupelor sau a adultilor la unele specii. (Mamestra brassicae, Plutella xilostella).

Page 61: curs 3+4-biologia

Raspandirea insectelor si a altor animale daunatoare

Formele de baza ale raspandirii organismelor pe suprafata terestra sunt statia si arealul.

STATIA=acea parte dintr-un teritoriu caracterizata printr-un anumit complex de factori ecologici, ocupata de populatia unei specii.Ex. Statia lacustei calatoare o formeaza Delta Dunarii, iar statia carabusului marmorat, terenurile nisipoase.

AREALUL sau zona de raspandire cuprinde teritoriul in care se gaseste specia daunatoare, indiferent de densitatea ei numerica.

Page 62: curs 3+4-biologia

ECOLOGIA POPULATIEI

Populatia si caracteristicile ei

Caracteristicile populatiei sunt:

- efectivul;

- densitatea;

- structura pe clase de varsta;

- natalitatea;

- mortalitatea.

Efectivul populatiei se refera la numarul de indivizi care alcatuiesc o populatie oarecare la un moment dat al timpului.

Page 63: curs 3+4-biologia

Densitatea populatiei reprezinta numarul de indivizi ai populatiei unei specii,la un moment dat, pe unitatea de suprafata, de lungime, volum sau greutate.

In practica agricola se determina prin diferite metode de control;vizual, prin curse luminoase, cu momeli alimentare sau prin sondaje.

Pentru fiecare specie in parte exista o anumita limita critica sau un prag de densitate a populatiei, de la care nivelul pagubelor produse depasesc pragul economic de daunare (PED) impunandu-se aplicarea unor masuri de combatere.

Sructura populatiei se refera la componenta populatiei pe cele trei clase de varsta:- juvenili;- adulti;- batrani.

Natalitatea si mortalitatea caracterizeaza populatia in orice moment al timpului prin aparitia si disparitia indivizilor.

Page 64: curs 3+4-biologia

DINAMICA POPULATIEI-include toate schimbarile cantitative ale parametrilor biostatici ai populatiei.

Doua categorii de factori determina dinamica populatiei:

- Factorii nereactivi - cuprind factorii abiotici care actioneaza asupra populatiei independent de densitatea indivizilor ei (Ex.gerurile din timpul iernii cauzeazamoartea indivizilor hibernanti).

- Factorii reactivi-reprezentati de factorii biotici ai mediului (dusmani naturali,hrana) sunt factori de reglare a populatiei.

Page 65: curs 3+4-biologia

Tipurile dinamicii populatiei

-Stabil;

-Sezonier;

-Multianual.

Tipul stabil intalnit la specii de carabusi, gandaci se caracterizeaza prin aceeaca efectivul si densitatea indivizilor sunt mai mult sau mai putin constante pe intreaga perioada de vegetatie.Populatile speciilor acestui tip de dinamica au constanta de reproducere scazuta, iar constanta de supravietuire ridicata.

Prognoza aparitiei acestor daunatori se bazeaza pe datele de raspandire si densitate, stabilite prin sondajele efectuate toamna in camp.

Page 66: curs 3+4-biologia

Tipul sezonier se caracterizeaza prin aceea ca efectivul si densitatea indivizilor cresc brusc in timpul periodei de vegetatie. Cresterea populatiei acestor specii este asigurata fie de prolificitatea lor ridicata , fie de numarulmare de generatii.

Prognoza aparitiei daunatorilor se face pe baza sondajelor efectuate toamnacand efectivul si densitatea populatiei sunt ridicate.

Tipul multianual se caracterizeaza prin aceea ca schimbarea efectivului si densitatii populatiei se produce in decursul a cativa ani.

Dinamica populatiei multianuale se desfasoara in 4-5 faze :

-faza minimului sau depresiunii, daunele produse sunt neobsevabile;

-faza de crestere , daunele produse sunt neinsemnate;

-faza maximului, daunele sunt insemnate;

-faza de reducere, daunele se reduc brusc.

Page 67: curs 3+4-biologia

La tipul multianual al dinamicii apartin numeroase specii de insecte:

-Dociostaurus maroccanus, Calliptamus italicus, Leptinotarsa decemlineata,Agrotis segetum, etc.

Page 68: curs 3+4-biologia

ECOLOGIA ECOSISTEMULUI

Biotopul = locul de trai al populatiilor diferitelor specii de plante si animale.

Biotopul este alcatuit din substrat si microclimat si cuprinde elemente ale litosferei, hidrosferei, atmosferei si energiei solare.

Substratul biotopului constitue suportul material al biocenozei.

Microclima este rezultatul interactiunii dintre macroclima, biocenoza si sol si este formata din numeroase elemente ca: iradierea solara, lungimea zilei, reflectarea luminii, precipitatiile, evaporarea, etc.

Biocenoza reprezinta o unitate functionala, delimitata spatial, caracterizata prin specii de plante si animale, legate intre ele prin conexiuni reciproce, ca rezultat al procesului evolutiei, cu rol de transformare a materiei si dotata cu un mecanism de autoreglare.

Page 69: curs 3+4-biologia

Componentele trofice ale biocenozei:

a)- producatorii sunt organisme autotrofe care transforma combinatiile anorganice in combinatii organice.

b)- consumatorii sunt organisme heterotrofe care asimileaza moleculele organice si le transforma in molecule specifice tesutului lor. - consumatori primari (insecte, mamifere erbivore si alte animale

fitofage, etc.) care consuma hrana primara, respectiv producatorii.

- consumatori secundari, reprezentati prin zoofagi, bacteriofagi, care consuma organismele fitofage;

- consumatori tertiari reprezentati de animalele carnivore de varf; - saprofagele (unele specii de ciuperci si animale) care se hranesc cu

materie organica moarta fara sa o transforme in materie anorganica.

c)- descompunatorii, reprezentati prin microorganisme reducatoare (unele specii de bacterii si ciuperci) care descompun substantele organice din cadavrele plantelor si animalelor si redau biotopului substantele organice.

Page 70: curs 3+4-biologia

Lanturile trofice si tipurile lor

Lant trofic=populatiile de organisme ale biocenozei, prin care materia circula de la baza trofica spre ultimul consumator.

1.Lantul fitofagilor si pradatorilor:plante verzi animale fitofage pradatori;

2.Lantul fitofagelor si parazitilor:- plante verzi animale fitofage paraziti;

3.Lantul saprofagelor si pradatorilor:- material organic mort de provenienta vegetala sau animala animalesaprofage pradatori.

Page 71: curs 3+4-biologia

ECOSISTEMUL

Biotopul si biocenoza formeaza ecosistemul.

Tipuri de ecosisteme:

-ecosisteme spontane;

-ecosisteme antropogene.

Ecosistemele sunt sisteme dinamice in continua transformare.Dinamica lor consta in schimbari aritmice, ritmice si succesiuni.

Schimbarile aritmice sau accidentale-produse de variatiile factorilor fizici, ca de ex. ingheturile tarzii, inundatiile, etc.

Schimbarile ritmice sunt variatii structurale ale ecosistemelor, care se repeta la diferite intervale de timp.

Succesiunile ecologice sunt rezultatul contradictiilor interne dintre componentele ecosistemelor, care se desfasoara pe fondul schimbarilor fizice.

Page 72: curs 3+4-biologia

VĂTĂMĂRI, PAGUBE ȘI EVALUAREA LOR

Vatamari produse la plante de catre insecte pot avea un aspect deschis sau inchis. Caracterul vatamatrii produse la plante este in legatura directa cu conformatia aparatului bucal al insectei.

Tipurile de vatamari provocate de insecte, dupa organele atacate sunt:

FRUNZA :- roaderea neregulata sau totala a limbului foliar;

Page 73: curs 3+4-biologia

- scheletuire, când este ros limbul foliar printre nervuri (larve de Aporia crataegi)

Page 74: curs 3+4-biologia

-roaderea frunzelor marginal sub formă de figuri.

Page 75: curs 3+4-biologia

- perforații, când limbul prezintă orificii de diferite mărimi și forme.

Page 76: curs 3+4-biologia

- Sub formă de ciuruiuri.

Page 77: curs 3+4-biologia

-răsuciri sau deformări ale frunzelor.

Page 78: curs 3+4-biologia

- minarea frunzelor, când parenchimul este ros sub formă de galerii.

- musca minieră a plantelor de seră.

- molia verzei.

Page 79: curs 3+4-biologia

- sub formă de pete.

Page 80: curs 3+4-biologia

-hipertrofieri ale țesutului în urma cărora se formează gale.

Page 81: curs 3+4-biologia

La muguri (foliari si florali) si flori

- roaderea mugurilor si bobocilor florali;

Page 82: curs 3+4-biologia

- roaderea organelor florale.

Page 83: curs 3+4-biologia

Vătămări în fructe - rozături externe

Page 84: curs 3+4-biologia

- galerii în interiorul fructelor sau semințelor

Page 85: curs 3+4-biologia

-deformări și decolorări ale fructelor și semințelor

Page 86: curs 3+4-biologia

La tulpini si ramuri

- rozaturi externe sub forma de orificii, continuate sub forma de galerii in scoarta sau lemn;

Page 87: curs 3+4-biologia

- deformări cu aspect canceros.

Page 88: curs 3+4-biologia

- galerii interne de diferite forme;

Page 89: curs 3+4-biologia

La radacini si alte organe subterane

- rozaturi externe de diferite forme;

- galerii superficiale sau interne.

Page 90: curs 3+4-biologia

- deformațiuni sub formă de gale.

Page 91: curs 3+4-biologia

Dăunări produse de nematozi

- decolorarea frunzelor , talie redusă.

Page 92: curs 3+4-biologia

-formarea galelor pe rădăcini.

Page 93: curs 3+4-biologia

Dăunări produse de acarieni

- apariția petelor pe frunze în urma atacului.

Page 94: curs 3+4-biologia

- Formarea unor gale cu aspect pâslos.

Page 95: curs 3+4-biologia

- Galerii în bulbi sau tuberculi.

Page 96: curs 3+4-biologia

Pagube

Vatamarea=rezulta de pe urma actiunii agresive a insectei si are un caracter fiziologic;Paguba=pierdere cu caracter economic.

Evaluarea vatamarilor si pagubelor

Frecventa atacului (F%) =reprezinta numarul de plante sau de organe ale plantei atacate(n), exprimate in procente fata de numarul total de plante sau organe vegetative cercetate (N). n x100F%= N

Page 97: curs 3+4-biologia

Intensitatea atacului (I) reprezinta procentul in care este atacata o planta sau este vatamat un organ al plantei (expresie calitativa) sau pierderea de recolta inregistrata de o planta sau de o cultura pe unitatea de suprafata (expresia cantitativa).

Intensitatea atacului se exprima prin note :de la 0-4 sau 0-5 raportate la procente de atac.

Acum se foloseste scara cu note de la 0-6.-nota 0-planta nu este atacata;

-nota 1-atac in proportie de 1-3%;-nota 2-atac de 4-10%;

-nota 3- atac de11-25%;-nota4- atac de 26-50%;

-nota 5-atac de 51-75%;-nota 6- atac de 76-100%.

Page 98: curs 3+4-biologia

Gradul de atac (Ga) reprezinta gradul de imbolnavire sau de suferinta exprimat procentual in functie de frecventa (F%) si intensitatea atacului(I%).

F%.I%Ga= 100

Paguba sau pierderea (P) se calculeaza pornind de la produsul dintre frecventa plantelor atacate (F%) si intensitatea atacului expresie cantitativa (I%).

Page 99: curs 3+4-biologia

Controlul fitosanitarSe executa in timpul vegetatiei, stabilindu-se:-densitatea populatiei;-frecventa si intensitatea atacului.

Densitatea numerica se stabileste prin control vizual, prin control prin frapaj, cu ajutorul capcanelor feromonale.

Sondajele-sunt operatii de determinare pe loc, a unor probe de sol, de daunatori si de plante atacate in scopul obtinerii unor date statistice privitoare la raspandirea, dinamica, gradul de atac, prognoza si combaterea daunatorilor.

Page 100: curs 3+4-biologia

Sondajele constau in urmatoarele:

-gropi sapate in sol pentru daunatorii care traiesc in pamant,pentru stabilirea densitatii numerice, a frecventei si intensitatiiatacului.

-analiza unei suprafete de teren, de regula din cadrul ramei metrice, pentru determinarea densitatii numerice a daunatorilor pe sol, pe plante sau in plante.

-analiza probelor de scoarta, ramuri, muguri, frunze, boboci florali, flori si fructe din diferite parti ale pomilor, butucilor de vie, etc. pentru stabilirea densitatii, frecventei si intensitatii atacului.

Sondajele se fac in sol, pe sol, pe planta sau in interiorul plantei.

Metodele utilizate sunt: in sah, in zig-zag, diagonala.

Page 101: curs 3+4-biologia

• PROGNOZA=prevederea cu mult timp inainte de aparitia speciilor de • daunatori.

• Prognoza:-de lunga durata;• -de scurta durata.

• Prognoza de lunga durata cand prevederile inmultirii in masa a unui daunator, pe un anumit teritoriu se fac cu cel putin 2-3 luni inainte de

• izbucnirea invaziilor.

• Prognoza de scurta durata cand aparitia populatiei unei specii se prevede cu cateva zile sau sapatamani inainte.

Page 102: curs 3+4-biologia

Elaborarea prognozei de lunga durata

Scari de estimare= gradarea densitatii numerice sau a gradului de atac pe intervale de clase.

In protectia plantelor se foloseste scara de estimare cu patru clase:

1-atacul lipseste=0 indivizi/mp.; nu exista risc;2-atacul lipseste =un numar redus de indivizi/mp.;risc

intolerabil (nu se planifica tratamente).3-atac mijlociu =numar mijlociu de indivizi/mp.;risc intolerabil (se planifica tratamente).4-atac puternic =numar mare si foarte mare de indivizi/mp.;risc mare (se planifica tratamente).

Limita critica de la care se intervine cu tratamente este limita daunarii economice, caracterizata prin atac mijlociu si reprezinta PED.

Page 103: curs 3+4-biologia

Harti de raspandire si de prognoza

Harta de raspandire reprezinta harta unui teritoriu, intocmita pe baza densitatii numerice sau a gradului de atac.

Harta de prognoza reflecta densitatea numerica in functie de conditiile meteorologice din timpul iernii si de activitatea zoofagilor in cursul perioadei de vegetatie.

Hartile de raspandire reflecta prognoza probabila, iar hartile de prognoza reflecta prognoza reala.

Biotermogramele=harti care prezinta grafic raspandirea si gradul de inmultire a unei specii in raport de temperatura efectiva.

Page 104: curs 3+4-biologia

Elaborarea prognozei de scurta durata

Se realizeaza cu ajutorul criteriilor de avertizare si evidenta biologiei.

Criteriile de avertizare :

-criteriul fenologic;

-criteriul ecologic;

-criteriul biologic.

1.Criteriul fenologic=consta in stabilirea termenelor de avertizare dupa o anumita faza fenologica a plantei gazda sau a altor plante“indicatoare”de cultura sau din flora spontana( ex. gargarita mazarii apare in cultura la inceputul infloritului).

Page 105: curs 3+4-biologia

2.Criteriul ecologic = consta in stabilirea datei avertizarilor dupa unele particularitati ecologice:durata dezvoltarii, suma de temperatura efectiva, ciclul biologic, bioclimogramele si prognogramele.

Durata dezvoltarii in zile (Xn) reprezinta un raport intre constanta termica (K) si temperatura efectiva (tn-to.

Suma de temperatura efectiva se foloseste in avertizare in cazul stadiilor daunatoare ale insectelor.

Ciclul biologic=reprezinta grafic activitatea biologica si caracteristicile ecologice, respectiv aparitia si succesiunea stadiilor si generatiilor in functie de suma temperaturilor efective corespunzatoare.

Bioclimogramele=expresia grafica a legaturilor dintre cerintele populatiei unei specii si conditiile meteorologice dintr-o anumita localitate.

Page 106: curs 3+4-biologia

3.Criteriul biologic consta in stabilirea datei avertizarilor si termenelor de combatere dupa anumite particularitati biologice ale daunatorilor: curba de aparitie, curba de zbor, ecloziunea larvelor.

Curba de zbor se stabileste pe baza observatiilor asupra materialului biologic recoltat direct din culturi cu ocazia sondajelor periodice.

Curba de zbor se stabileste pe baza capturilor realizate cu ajutorul capcanelor luminoase, alimentare sau feromonale pentru specii bune zburatoare.

Incubatia –in cursul dezvoltarii embrionare, se pot observa unele particularitati biologice, care pot servi ca mijloc de avertizare.Ex. la viermele merelor modul dezvoltarii embrionului permite ca pe suprafata oului sa se vada un punct negru, faza numita “cap negru”.

Page 107: curs 3+4-biologia

Evidenta biologiei daunatorilor

Se tine cu ajutorul fisei biologice si a tabelului de sinteza.

In fisa biologica se opereaza zilnic prin semne conventionale, stadiile de dezvoltare observate.

In tabelul de sinteza se trec datele centralizate, calculate dupa fisa biologica, privind data primelor si ultimelor aparitii.

Pe baza datelor din tabelul de sinteza se intocmeste schema ciclului biologic.

Schema ciclului biologic este alcatuita din bioclimograma si biociclul sau ciclul biologic propriu-zis.