Cancerul - perspectiva globala

• 1 din 8 decese se datoreaza cancerului

• In intervalul 2005- 2015 numarul de decese estimat: 84 milioane

• A-2-a cauza de deces in tarile dezvoltate

• Decese prin cancer > TBC+ SIDA + malarie

Cancerul - perspectiva globala

In 2009 :

- 12,9 milioane cazuri noi

In 2020:

- 16,8 milioane de cazuri noi

In 2030:

- 27 milioane de cazuri noi

- 17 milioane de decese prin cancer

Pot fi salvate :

- 2 milioane de vieti in 2020

- 6,5 milioane de vieti in 2040

40% dintre cancere pot fi prevenite !!!

Care sunt cele mai frecvente cancere?

Realitati despre cancer

• In ultimii 30 de ani incidenta cazurilor noi si nr. deceselor prin cancer s-au dublat

• Costurile asociate cazurilor noi de cancer in 2009

> 286 bilioane $

Costuri pentru cercetare in cancer:

19 bilioane $

Lupta impotriva cancerului se desfasoara la doua nivele

• Impotriva dobandirii cancerului (preventie)

• Impotriva decesului prin cancer

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

• Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

• Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

• Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA ≠ DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii.

- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi

Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global PerspectiveWCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

• Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului• Consum moderat de alcool.• Evitarea expunerii excesive la soare.• Respectarea masurilor de protectie a muncii in

activitatea profesionala.• Recomandari legate de dieta si stil de viata:

- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,

- Mentinerea greutatii normale

- Activitate fizica

- Regim alimentar «  anticanceros »

Fumatul

Fumatul si cancerul

• Cresterea consumului de tutun din anii ‘80 este cauza care a generat cea mai mare rata de cresterea a nr. de cazuri noi si decese prin cancer in intreaga lume

• CBP cauzeaza cele mai multe decese prin cancer .

• Cresterea consumului de tutun se reflecta in statisticile epidemiologice in 40 de ani

Numarul de decese datorate fumatului va creste in continuare

Fumatul si cancerul

• In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost produs de fumat.

• Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului, faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii biliare.

FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control

Conventia- cadru privind controlul fumatului

Mai 2003:• 192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii• 40 tari au ratificat tratatul• Tratatul a devenit, formal, o lege internationala• Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au

ratificat.

ALIMENTATIA

Substante carcinogene din alimente

• Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse;

• Aflatoxine in alune• Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume• Acetaldehida in bauturile alcoolice• Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite

sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente, dar sarace in fructe si legume.

Alimentatia si cancerul

Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor. Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta

inadecvata.• Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite

printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin mentinerea unei greutati corporale optime.

• Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.

• Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni ≥ 20% din totalul cazurilor de cancer.

Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viata

Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

• Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.

• Mentinerea greutatii corporale: se va evita atat subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

• Activitate fizica zilnica moderata: ≥30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti ≥ 60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si adolescenti).

Rezumatul recomandarilor dietetice (2)

• Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.

• Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se consuma se va limita la maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)

• Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si mirodenii.

Rezumatul recomandarilor dietetice (3)

• Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile.

• Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).

• Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional: carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne conservata si afumata.

ACTIVITATE FIZICA ZILNICA

• Include activitatea fizica in activitatea ta zilnica ori de cate ori este posibil.

• Incearca sa mergi pe jos sau pe bicicleta pana la serviciu sau pana la magazin dacat sa iei autobuzul sau masina.

• Urca si coboara pe scari in loc sa folosesti liftul.• Plimba cainele• Activitatile gospodaresti precum aranjatul patului,

curatatul si spalatul reprezinta activitati fizice zilnice benefice.

ALCOOLUL SI CANCERUL

• Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala, faringe, laringe, esofag)

• Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hapatic.

• Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal.

• Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumul de alcool si alte cancere.

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

CE ESTE DEPISTAREA ?• Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare: Depistare in masa = act de sanatate publica

Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica

Scop: împartirea populatiei în 2 grupe- Grupa cu testul (-)- Grupa cu testul (+): necesita alte

investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer

Depistare individuala (“oportunista”)- orientata de factori de risc- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,- este recomandata de medicul specialist

Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:

• Boala - grava dar curabila• Prevalenta inalta in stadiu preclinic• Istoria naturala a bolii este cunoscuta• Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala

declarata

• Testul de diagnostic: - sensibil si specific - simplu si ieftin - lipsit de risc - sigur (fiabil)

• Diagnostic si tratament: - Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea

mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

• Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate

• Radiologice: mamografia• Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica• Metodele biologice

- interes public mare; interes medical redus- Markerii biologici – nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii

• Examenele citologice:- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal în depistarea cancerului de col uterin- citologia exfoliativa – c. bronsic, vezical,

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE

• Dificil de facut un raport cost/ eficienta

• Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar

• Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE

IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR

Screening - pentru care cancere?

• Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal este bine documentata.

• Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin cancere cu aceste localizari.

• Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA) poate reduce incidenta cu pana la 90%.

Cancerul mamar

• Nu este clara posibilitatea preventiei primare.

• ScreeningMamografieExamen clinic mamar (executat de medic)Auto-examinarea sanului

Cancerul mamar

• Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar

- este cel mai bun instrument de detectie precoce- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti

corespunzator• Mamografia poate arata:

- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila- mici depozite da calciu la nivelul sanului

Indicatii:• Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

Reduce mortalitatea cu 30-35%

Cancerul mamar• Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):

- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%- face parte din examenul medical de rutina- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani) -

caracteristicile anatomice ale gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini, alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni).

• Auto-examinarea- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice

modificare aparuta la nivelul sanilor- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)

Cancerul de col uterin

• Cauze si preventie primara:-activitate sexuala precoce- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de

infectie cu virusuri cu transmitere sexuala)- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human

papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza impreuna cu alti factori)

• In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire a cancerului cervical.

Cancerul de col uterin

• Testul Papanicolaou ( Pap smears):- test simplu, nedureros care detecteaza celulele

anormale de la nivelul colului si endocolului uterin-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul

colului si fundurilor de sac - se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la

microscop pentru detectarea modificarilor celulare Senzitivitate: 51% Specificitate: 98% Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa Descriere

I Fara celule anormale

II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate

III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru maligniatate

IV Citologie sugestiva pentru malignitate

V Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954

Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin

Papanicolaou class system

World Health Organization

CIN Bethesda System

Class I In limite normale

Class II Modificari celulere benigne; ASC

Class III Displazie usoara

Displazie moderata

Displazie severa

CIN 1

CIN 2

SIL de grad scazut

CIN 3 SIL de grad inalt

Class IV Carcinom in situ CIN 3

Class V Carcinom microinvaziv

Carcinoma invaziv

Carcinom invaziv

Carcinom invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous intraepithelial lesions

From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)

Cancerul de col uterin

• Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator;

• Intervalul de screening este de 3 ani • Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala

activa• Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.

Testul sangerarilor oculte in scaun

• Screening in masa bine organizat

• La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani , fara risc familial

• Indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancer colo-rectal

Varsta > 50 aniPolipi coloniciColita ulcerativa Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume

si fructe Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibreFumatul Istoric familial de cancer colo-rectal

Preventia cancerului colo-rectal

• Cancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura prin dieta si stil de viata.

• 66%-75% din cazuri pot fi evitate prin dieta si stilul de viata recomandat