Limbile
Pagini
Legal
A fi mama este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.
Dar oare cum este sa nu fii mama?
In momentul in care o femeie devine mama sau este mama “in devenire” , sufletul ei se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din propria-i copilarie sau chiar temeri.
O bucurie foarte mare este sa fii mama.
Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata.
Ma simt de parca m-as fi nascut cu suflet de mama.
Un suflet de mama a dat nastere altuia.
De noi,femeile, depind aceste mici suflete.
as princ tamas simona bogdana 1
Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.
Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.
Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru promovarea sanatatii.
FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
- Conditii prenatale
as princ tamas simona bogdana 2
o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- Familiao Asigura securitatea fizica si psihicao Sustine dezvoltarea sociala si afectiva
o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamenteo Da informatii despre lume si societate
- Nutritiao O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si
dezvoltarea ulterioara- Odihna, somnul, activitatiile fizice- Experienta de viata si procesul de invatare- Mediu
o Climao Conditiile de locuito Situatia economica
ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII
PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTEIntrauterina
- Perioada embrionara 1-3 luni - Corespunde organogenezei
as princ tamas simona bogdana 3
- Perioda fetala 3-6 luni
- 6-9 luni
- Se produce dezvoltarea de baza a unor sisteme si aparate, a capacitatii functionale
- Apar primele miscari active percepute de mama la 4 ½ luni
- Dezvoltarea sistemului nervos central si a centrilor respiratorii
- Cresterea in lungime si greutate- La sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterinaNou nascut 0-30 zile - Creste in prima luna cu aproximativ 4
cm- In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc scaderea fiziologica
- La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu aproximativ 750 g
- Sunt prezente reflexele arhaice Deglutitie Supt Orientare Moro - reflexul de
tresarire De apucare De extensie a capului
- Reactioneaza la stimuli senzoriali
as princ tamas simona bogdana 4
- Plinsul este un mijloc de comunicare Discomfort Foame Sete
Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive si psihosociala in ritm rapid
- Se trece de la un comportament reflex la unul constient
- Progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se aplece, sa se ridice
- Progrese auditive si vizuale- Dezvoltarea limbajului
Copil mic 1-3 ani - Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile cu usurinta
- Motricitatea fina ii permite sa deseneze
- Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea intuitiva
- Stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza
- Vocabulary imbunatatit- Numste culoril, partile corpului
as princ tamas simona bogdana 5
- Construieste fraze- Cauta contacte sociale- Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative- Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva
- Au loc transformari comportamentale de personalitate
- Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea, auzul
as princ tamas simona bogdana 6
PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI
- Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunto Permeabilizarea cailor respiratorii superioareo Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilicalo Aprecierea starii fatului la nastereo Profilaxia oftalmiei gonocociceo Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatiio Stabilirea sexuluio Masurarea si cintarireao Stabilirea sexului
as princ tamas simona bogdana 7
o Stabilirea identitatiio Ingrijirea tegumenteloro Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele efectuindu-se cu multa blindete
Etape de executie Timpi de executieAspirarea secretiilor din nas si din gura
- Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton numarul 12-14
- Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii
Pensarea si sctionarea cordonului ombilical
- Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei
- Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala
- Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de 2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii
- Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea
as princ tamas simona bogdana 8
nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie
- Se tamponeaza bontul cu betadinaPansarea bontului ombilical - Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate- Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical
- Se trage o fasa peste pansamentul ombilical- Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in
primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie
Aprecierea starii fatului la nastere
- Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie, coloratia tegumentelor
as princ tamas simona bogdana 9
Scor 0 1 2Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau
perioade de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la puternic
Cianoza Absenta La respirarea de aer
La respirarea de oxigen 40%
Geamat axpirator
Absent E aude cu stetoscopul
Se aude fara stetoscop
Murmur vezicular
Clar Diminuat Abia perceptibil
Scor > 8 = probabilitate mare de decesScor = 7 = pronostic rezervatScor < 6 = pronostic bun
- Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare
Prevenirea oftalmiei gonococice
- Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau musetel
- Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de argint 1%
- Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
Examinarea sumara a n.n - Se stabileste sexul- Se cerceteaza integritatea organismului pentru
descoperirea eventualelor malformatii vizibileDeterminarea datelor antropometrice
- Se masoara cu pediometrul
as princ tamas simona bogdana 10
- Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu centimetrul
- Se cintareste
Stabilirea identitatii - Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de identificare pe care se inscriu datele masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor - Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald
as princ tamas simona bogdana 11
- Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva infectiilor si a pierderilor de caldura
Infasarea - Se infasa in scutece sterile , incalzite
Transportul la sala de nastere
- Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica
- Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE
- Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri energice evolueaza spre moarte
as princ tamas simona bogdana 12
- Cauzeo Imaturitatea sistemului nervoso Hemoragii cerebraleo Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiuo Malformatii congenitale pulmonareo Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturienteio Nasterea prelungita
Acordarea ingrijirilor necesare in Tehnici de efectuatApnea tranzitorie
- Eliberarea cailor respiratorii de secretii
- Ameliorarea functiei respiratorii
- Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor
- Se va evacua continutul gastric prin gavaj
- Se efectueaza masaj toracic- Se aseaza in pozitie decliva
Asfixia albastra- Eliberarea calior respiratorii- Ameliorarea functiei respiratorii
- Este asezat in pozitie decliva pe cimpuri sterile si incalzite
- Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor
- Se face respiratie artificial- Se administreaza oxygen
as princ tamas simona bogdana 13
Asfixia alba - Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterile incalzite incalzite, in pozitie propice intubatiei endotraheale
- Asistenta ajuta medical la efectuarea intubatiei
- Se adapteaza un insuflator manual, efectuind 30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen
- Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuind o infundare de 10-20 mm
- Se cateterizeaza artera sau vena ombilicala sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a se fixa pozitia venei
- Copilul reanimt va fi urmarit prin monitorizarea functiilor vitale pe monitor
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON
- Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de deficientele functionale specific acestei , de alimentare
as princ tamas simona bogdana 14
- Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale
Obiective Etape de executieAsigurarea conditiilor de mediu in scopul
- Prevenirii infectiilor- Stimularii cresterii si dezvoltarii- Prevenirii complicatiilor
determinate de aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a varsaturilor
- Se repartizeaza nou nascutul in sectia de nou nascuti
- Se respecta normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicasti
- Se asigura conditiile optime de microclimat : temperature, umiditate, luminozitate, aerisire
- Se asigura patul cu lenjerie curate si incalzita
- Va fi culcat in decubit lateral care se schimba la 2-3 ore
- Se supravegheaza regiunea oro-nazala pentru a se inlatura eventualele mucozitati care se pot scurge
Observarea clinica generala a nou nascutului pentru
- Depistarea malformatiilor congenitale
- Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe toate partile corpului, observindu-se eventualele anomalii
as princ tamas simona bogdana 15
- Depistarea unor deficient functionale La nivelul aparatului respirator
La nivelul cardiovascular
La nivelul tubului digestive
La nivelul sistemului nervos
- Se controleaza cavitatea bucala, calea libera a esofagului
- Se controleaza deglutitia- Se controleaza regiunea anala
- Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul respirator, amplitudinea, frecventa
- Se va obsrva respiratia copilului la interval de maxim 3-4 minute
- Se vor urmari tegumentele pentru a recunoaste crizele de cianoza
- Se va urmari daca exista reflexe de deglutitie sau de supt
- Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore
as princ tamas simona bogdana 16
- Se va urmari tonusul muscular, daca se observa hipotonie sau atonie muscular se va atentiona medical
- Se va urmari reactia copilului la lumina, zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicare de obiecte calde sau reci
- Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se raspunsul copilului
as princ tamas simona bogdana 17
Masurarea functiilor vitale si vegetative - Se vor efectua la indicatia medicului
ATENTIE!!! Instalarea deficientelor functionale pe aparate se poate face rapid , iar rolul asistentei medicale este de radar in depistarea acestor semnale de alarma
Recunoasterea modificarilor fiziologice tranzitorii
- Scaderea fiziologica in greutate
- Icterul fiziologic
- Va fi cintarit si masurat zilnic pentru aprecierea somatic
- Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit scade in greutate si durata scaderii curbei ponderale
- Se observa culoarea tegumentelor icterica
as princ tamas simona bogdana 18
- Criza hormonala
- Descuamatia fiziologica
- Intensitatea scazuta arata debutul icterului
- Coloratia urinei, a scaunului- Starea generala a nou nascutului- Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor modificari se pot aplica comprese umezite pe sinii tumefiati si se asigura igiena zonei urogenitale
- Pentru indepartarea descuamatiei se asigura igiena normal a tegumentelor
Recunoasterea unor boli specific perioadei neonatale
- Se vor semnala aparitia si accentuarea polipneei, prezenta semnelor de greutate
as princ tamas simona bogdana 19
in respiratie- Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize de agitatie – sindrom neurovascular
- Se va atrage atentia in caz de aparitie a trismusului – copilul nu mai poate suge – ziua 5 pina in a 12 – symptom al infectiei tetanice
- Se vor recunoaste simptomele infectiei aparatului respirator, digestive
- Se vor semnala aparitia culorii icterice a tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid la 2-3 ore de la nastere , culoarea urinei, starea generala alterata – boala hemolitica a nou nascutului
Ingrijirea tegumentelor nou nascutului - Inaintea caderii bontului ombilical tegumentele se curate cu atentie, cu comprese de tifon, ungindu-se apoi cu ulei de parafina
- Se face zilnic baia partial insistind in regiunea fesiera, genital, a plicilor inghinale, evitindu-se zona ombilicala
- Dupa caderea bontului ombilical se efectueaza la 2-3 zile baia generala
as princ tamas simona bogdana 20
Asigurarea igienei lenjeriei - Se va schimba de cite ori este nevoieAlimentarea nou nascutului - Se recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme in primele 24 ore
- In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa
- Mama va fi invatata cum sa alimenteze copilul
Ingrijirea plagii ombilicale- Inaintea caderii bontului ombilical
- Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile dupa nastere
as princ tamas simona bogdana 21
- In caz de infectii – gangrene umeda
- Dupa caderea bontului ombilical –
cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile
In caz de infectii ca- In blenoragie ombilicala
- Va fi controlat de mai multe ori pe zi- Va efectua pansamentul ombilical
- Asistenta va controla evolutia bontului, va aprecia mirosul care se amana din plaga, starea generala a nou nascutului
ATENTIE!!!! Termometrizare- Va observa tumefierea bontului, cu
inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care se emana din plaga
- Va efectua toaleta cu apa oxigenata- Va atinge bontul cu pansament innmuiat
in tincture de iod- Va introduce un praf de sulfamida in
plaga- Va aplica compresa sterile de tifon- Va fixa comresa cu fasa- Se vor aprecia fundul, marginile plagii,
tesutul cellular subcutanat si tegumentele din zona periombilicala
- Se aplica pansament steril si se fixeaza cu fasa pina la cicatrizare
- Se observa secretia seroasa sau purulenta
as princ tamas simona bogdana 22
- Granulom
- Omfalite
pe fundul plagii- Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata- Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
- Va aplica pansament steril- Va observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga- Va efectua toaleta cu apa oxigenata- Dupa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat cu suprafata zemuinda
- Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint 5%
- Va aplica poi pansament steril cu alcool 70 grede
- Va observa secretia purulenta din plaga cu inflamatia tesuturilor din jur
- Va anunta medical si va aplica tratamentul recomandat
- Va aplica peste plaga pansament inmuiat in alcool 5%
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partial in sectia de nou nascuti dar se continua la domiciliu copilului
PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII
Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea
omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.
as princ tamas simona bogdana 23
Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.
Obiective Interventiile asistenteiPregatirea psihica a mamei in vederea alaptarii
- Se dicuta cu mama- Se vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului- Se vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a prevenirii obezitatii
- Se vor inlatura factorii, elementele care ar putea creea emotii negative asupra mamei
Pregatirea sinilor pentru alaptare prin
- Stimularea secretiei lactate
Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este golirea sinilor
- Se va aduce copilul la sinul mamei cit mai repede posibil in primele 24 de ore dupa nastere
as princ tamas simona bogdana 24
- Prevenirea incidentelor
- Se va lasa copilul sa suga cit mai des – metoda alaptarii la cerere cu respectarea repausului nocturn
- Se vor expune sinii cit mai mult la aerul camerei
- Ritmul circadian al suptului se regleaza de la sine dupa circa 4 saptamini
- Se va explica mamei inca inaintea nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al mamelonului
- Igiena mameloanelor se face cu apa fara sapun
- Se vor sterge cu un prosop mai aspra mameloanele trebuie stoarse pentru a mentine permeabilitatea canalelor galactofore
- In cazul aparitiei ragadelor mameloanelor se acopera cu un ungvent si apoi cu o compresa sterile, laptele se da muls copilului
Asigurarea dietei mamei care alapteaza - Se va asigura mamei un regim echilibrat
as princ tamas simona bogdana 25
- Evitarea administrarii substantelor care pot trece prin lapte
- Nu se recomanda cura de slabire- Consumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese- Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-
800 ml/zi fata de normal- Nu se vor administra mamei care
alapteaza medicamente decit la prescriptia medicului
- Se va educa mama privind rolul nociv al nicotinei,
alcoolului asupra evolutiei copilului
Alaptarea copilului- Asigurarea conditiilor de igiena
necesare- Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare
- Copilul se va schimba cu scutece curate- Se va imbraca mama cu un halat curat- Se va aplica masca de tifon pe fata
- Se va spala pe miini- Se va efectua igiena sinilor- Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte- Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral
as princ tamas simona bogdana 26
- Dupa citeva zile va sta pe scaun
Alimentatia propiu-zisa
- Favorizarea eructatiei
- Mama va pune copilul la sin
- Daca doarme va fi trezit- Mama va observa daca are sufficient
lapte- Copilul va fi lasat sa suga pina cind se
satura- Dupa supt mama ridica usor copilul in
brate, capul va fi sustinut- Se va tapota usor, asteptind eructatia
as princ tamas simona bogdana 27
Asigurarea repausului dupa alaptare - Va infasa copilul- Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
- Va urmari copilul in permanenta spre a observa eventualele regurgitari, varsaturi, colici abdominal, scaune postprandiale
Efectuarea igienei sinilor - Mama va spala sinii cu apa si ceai de musetel
- Daca copilul nu a supt tot laptele din ambii sini , mama va extrage manual sau cu pompa de mulgere
as princ tamas simona bogdana 28
- Dupa alaptare se recomanda mamei un repaus de 15-20 minute
- Pe areola mamara expusa la aer se va aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe mameloane
EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".
Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul BCG – scurta istorie
Istoria vaccinului antituberculos incepe cu anul 1908, cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena.
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga. Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii
as princ tamas simona bogdana 29
vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti. Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.
TEHNICA INGRIJIRII COPIILOR PREMATURI
- criterii de definire a prematurului
o criteriul temporal – virsta de gestatie mai mica de 37 saptamini
o greutatea la nastere mai mica de 2500 g cu cele 4 grade de prematuritate- gradul I=2000-2500 g- gradul II=1500-2000 g- gradul III=1000-1500 g- gradul IV=sub 1000 g
as princ tamas simona bogdana 30
o criterii morfologice + neurologiceo dezvoltare incompleta a functiilor organismuluio lungimea prematurului este sub 47 cmo perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cmo capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
o fruntea incretita, fata mica, gura deschisao torace mic, abdomen mare , evazato tesut adipos subcutanat foarte slab dezvoltato este acoperit abundent cu lanugoo dorm mult, miscarile sunt lente, glasul slabo tulburarile de respiratie sunt evidente si starile de apnee mai frecventeo este tahicardic cu 140-160 de pulsatii/mino hemoglobina scazutao sistem nervos slab dezvoltato termoreglarea este imperfecta, prezinta tendinta permanenta la racireo rezistenta la infectii este redusa
as princ tamas simona bogdana 31
- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale - ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologiceo asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavireo asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturio la nastere
incubator incalzit alaturi de sala de travaliu corpul in pozitie decliva cu capul mai jos aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14 ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati de 50-60 ml singe in plus din placenta
scutece sterile , calde in care va fi primit- pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,
umiditate 50%, in pozitie decliva fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei
gonococice masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai
tirziu dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de
prematuritate prelevari si investigatii imediate
glicemia calcemia hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae ,
ombilicale pentru examen bacteriologic +/- virusologic grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate minore
intirzierea primului tiato stimulare manuala a toraceluio oxigen sub masca cu presiune controlata o urmarirea scorului APGAR
majore moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratoriio intubatie si ventilatie asistatao punerea unui cateter ombilical venoso prelevare de singe pentru ASTRUPo injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml,
inainte de rezultatul ASTRUPo perfuzie cu glucoza 10%
as princ tamas simona bogdana 32
o oxigeno in primele 48 de ore
va fi transportat la salon salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50% cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare
deschiderea incubatorului daca este posibil trebuie evitata sunt prevazute si cu cintare propii care permit cintarirea fara sa fie
miscat din loc ingrijirea prematurului nu este conditionata de incubator neaparat
daca temperatura copilului scade sub 35 grade C se vor putea utiliza baile progresiv incalzite pina la 40 grade pe timp de 15 minute , care pot fi repetate din 3 in 3 ore pina se stabilizeaza temperatura copilului
se vor supraveghea ritmul, tipul si frecventa respiratorie – respiratie periodica fara
pauze prelungite cu sinergie toraco-abdominala si frecventa maxima de 45 respiratii pe minut
cotatia Silverman se va aprecia in caz de tulburari respiratorii
Scor 0 1 2Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de
apneeTiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la
as princ tamas simona bogdana 33
puternicCianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de
oxigen 40%Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara
stetoscopMurmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil
Scor > 8 = probabilitate mare de decesScor = 7 = pronostic rezervatScor < 6 = pronostic bun
in caz de pauze respiratorii stimularea bazei toracelui ventilatie cu masca
in caz de detresa respiratorie supravegherea frecventa a pH si gazelor sanguine radiografii toracice corectia acidozei administrare de oxigen +/- ventilatie asistata
control regulat al glicemiei alimentatia se va incepe variabil dupa 12, 24, 36 de ore sau in functie
de gradul de prematuritate
se vor face prelevari din
as princ tamas simona bogdana 34
urina meconiu lichid gastric
in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce, ulterior in functie de antibiograma
o in prima saptamina se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va
institui tratamentul in functie de valori fototerapie fenobarbital albumina umana +/- esangvinotransfuzie
debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare profilaxia infectiei este esentiala
dezinfectia incubatorului la 10-15 zile sterilizarea corecta a instrumentarului manevre manuale si instrumentale sterile igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire +
controale bacteriologice periodice imbracaminte sterila pentru prematuri antibioterapie dupa antibiograma la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi ,
in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei infectii
profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential
- imbracamintea trebuie sa tina seama de stabilitatea termica a prematurului- se confectioneaza din materiale moi, calduroase, usor lavabile – cu croiala speciala- rufele prematurului trebuie incalzite in mod obligatoriu inainte de a le imbraca
Infasarea prematurului si controlul temperaturii
- schimbarea prematurului se face cit mai rar- in timpul infasatului se tine acoperit partial
as princ tamas simona bogdana 35
- scutecul curat va fi incalzit inainte- in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore- toaleta generala se face la 24 ore- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical- inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie bunao temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanentao pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
2-3 oreo cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonareo pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa
se faca lejero la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului- combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutuluio aceasta se datoreaza carentei de vitamina Ko hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva –
melena, hematemezao combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
K mameio imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia medicului
- prevenire infectiiloro este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematuriloro rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectiio se izoleaza de ceilalti copii in saloane specialeo aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minuteo curatenia in saloane se face cu matura umedo mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectanteo incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuarto se interzice intrarea persoanelor straineo la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapuno vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 oreo vor pune un halat de protectie o peste pantofi vor imbraca botoseio echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematuro hainele prematurului se splala separato cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copilo o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumenteloro baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnico plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei sterilo la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
as princ tamas simona bogdana 36
- alimentatiao trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritieo organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltateo musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutieo capacitatea stomacului este foarte redusao prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se- cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorpo pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
- ritmul de administrareo diferit fata de nou-nascutul la termeno in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimico in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in orao a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zio alimentatia se incepe in functie de greutatea copiluluio prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore- tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individualeo prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 mino mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghiio sinul va fi spalat cu ceaide musetelo cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavajo alimentatia prin sonda – gavajul
poate fi continua sau discontinua se foloseste in general la prematurii mici
greutate la nastere sub 1500 g virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt
+/- deglutitie se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10 se prefera introducerea sondei pe nas dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se
va administra o noua cantitate de lapte daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere
cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie prematurul primeste si retine ratia calculata
as princ tamas simona bogdana 37
la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul continuu prin sonda nazo-gastrica
ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in general 0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
se vor lua precautii suplimentare tubulatura se schimba la 8-12 ore laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul
gastric prin aspiratie pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica
radiologico in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mameio laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repedeo dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramaseo se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghereo daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte prafo la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 go numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV 10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II 8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I
BAIA SI INFASATUL SUGARULUI
- Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor- Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
- In baie sugarul va fi sprijinit pe mina stinga a mamei si va fi spalat cu mina dreapta
as princ tamas simona bogdana 38
- Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute- Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat
TEHNICA ALIMENTATIEI SUGARULUI
Nutritie: totalitatea modificarilor suportate de alimente in organism, sau totalitatea schimburilor dintre mediul extern si organism.Ratia alimentara zilnica: totalul hranei si a apei primite de un copil in 24 ore. Se compune din ratia cantitativa si ratia calitativa.Ratia cantitativa (calorica): calorii/kgc/zi; sugar: 100-115kcal/kg/zi.Factori care influenteaza ratia:tipul alimentatiei, temperatura mediului, activitatea motorie, starea de boala, constitutia.Ratia calitativa: totalitatea principiilor nutritive care alcatuiesc ratia cantitativa, cuprinde trofinele alimentare (proteine, lipide, glucide), fibre alimentare, apa, minerale si vitamine. Este influentata de aceeasi factori ca si ratia cantitativa. In practica se tine cont in mod special sa se asigure un raport echilibrat intre trofine, raport care se modifica in functie de varsta.
Alimentatia naturalaAlaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
as princ tamas simona bogdana 39
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine, 45g lipide, 70g glucide, 2g minerale. Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser (60%)- imunoglobuline. Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol; Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L de oligozaharide. Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca, Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o absorbtie optima (raport Ca/P=2/1). Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K. Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol bacteriostatic).Valoarea calorica: 700kcal/LSuperioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”) avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide; are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi; previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS), la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min. Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa aceasta varsta- pozitie sezanda.
as princ tamas simona bogdana 40
Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit. Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la cerere”, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la san: biberonul, suzeta, tetina.Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza: femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz demameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la orice nou-nascut si sugar.Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv); Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline, ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina dupa luna a 6-a.Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria; icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat, eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.Obstacolele din partea mamei:
as princ tamas simona bogdana 41
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului (mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul doar temporar; galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa la san va fi suprimata.Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita dezobstructie naso-faringiana.Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80; 70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g; n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi, trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8 scaune/24 ore; intre supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana, in primul trimestru de viata.Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte: Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere; urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare. Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa nastere. Uneori este nevoie de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a aprecia cantitatea de lapte de mama primita.Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu- 0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.Incidentele si accidentele alaptarii exclusive: Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la subalimentatie si malnutriti; Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt); Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna (orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen. Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si nu prescriu nici un tratament; Refuzul sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
as princ tamas simona bogdana 42
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza calmante, uneori laptele muls; Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce determina reflex conditionat de defecare;Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze; sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san; Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a duratei suptului; Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
Alimentatia artificiala si diversificata
- Alimentatia artificiala .Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte (substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia, anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina: suprasolicitarehepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu suprasolicitare renala;Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte: dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor (obezitate).Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea, zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta, recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a –
as princ tamas simona bogdana 43
II a) de la 4 –6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule speciale (“ lapturi – medicament” ); IV - formule pentru prematuri.
Ratia alimentara se va calcula dupa nevoile calorice (trim.I:110-120kcal/kg/zi, trim.II: 100- 110kcal/kg/zi, trim.III-IV: 90-100kcal/kg/zi) sau dupa nevoile lichidiene (150-180ml/kg/zi, fara a depasi 1 litru). Numarul de mese: 6-7 mese in luna I, 6 mese in luna II-III, apoi 5 mese pana la varsta de 1 an.Practica alimentatiei artificiale: se folosesc biberoane, preferabil de sticla, usor sterilizate la cald sau rece, tetine cu orificiu adaptat (curgerea picatura cu picatura), se prepara instant si se pot tine la frigider 24 ore in biberoane etanse, folosesc ca lichid de dilutie apa fiarta si racita la 50 –60%, concentratia este de 4.5 – 5 g la 30 ml de apa (3 masuri la 90 ml pentru o concentratie de 13 –15 %).Alimentatia artificiala va fi suplimentata cu vitamina D, fier, eventual fluor. Laptele de capra, bivolita, oaie, sunt improprii sugarului.Incidentele alimentatiei cu substitute de lapte matern. Intoleranta la laptele de vaca –incident rar, se manifesta sub diverse forme: soc anafilactic (stare de soc, colaps, varsaturi explozive, diaree eritem urticariform, edem facial), diaree dupa orice ingestie de lapte, intoleranta la proteinele LV (pierdere de sange prin scaun, anemie). Anorexia – destul de frecventa, se administreaza sucuri defructe, laptele se aciduleaza, se scimba preparatul. Colicile abdominale – consecinta prezentei lactoglobulinei in laptele de vaca. Supraalimentatia – prin administrarea unor preparate de lapte praf in concentratii mai mari decat este recomandat cantitativ si calitativ. Subalimentatia – consecinta diluarii prea mari a LV sau a nerespectarii indicatiilor din prospect. Constipatia – digestia defectuoasa a cazeinei din LV. Rahitismul, malnutritia, anemia carentiala si bolile diareice – sunt mai frecvente.
- Alimentatia diversificata - trecerea de la o alimentatie predominant (exclusiv) lactata la alimentatia consistenta. Momentul diversificarii difera in functie de laptele primit de sugar si este la: 5- 6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule de lapte, 4 – 4 ,5 luni pentru cel alimentat cu LPstandard sau LV.Conditii de diversificare : sugar perfect sanatos, introducere progresiva mai lenta (5 – 7 zile) pentru sugarul diversificat la 4 – 4,5 luni si mai rapida la cel diversificat peste varsta de 5 luni, primele alimente sa fie lichide sau semilichide, folosirea linguritei pentru alimente solide, pregatind astfel sugarul pentru etapa superioara, evitarea introducerii a doua alimente noi in aceeasi zi, nu se folosesc conservanti, hidratarea intre mese cu alimente neindulcite, nu se va
as princ tamas simona bogdana 44
adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb, orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic. Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).
Alimentele folosite in diversificare vor fi alese in functie de starea de nutritie a sugarului:a) Pentru sugarul eutrofic: cereale (orez Nestle), supa si piure de legume (morcov, patrunjel, telina, cartof, dovlecel, spanac, fasole verde, soia, linte, mazare, salata verde, rosie), supa de oase, carne (pui, vitel, vita, ficat de pasare), piure de fructe: mere, portocale, piersica, gref, banane, ananas.Sunt evitate: zmeura, capsunile, fragii (datorita potentialului lor alergizant), perele, prunele, pepenele, ciresele (risc de diaree), afumaturile, prajeli la cuptor, alimentele solide dure, mici,rotunde sau lipicioase (stafide, nuci, seminte, floricele de porumb datorita riscului de aspiratie si inec). b) Alimentatia sugarilor cu stare de nutritie deficitara va fi diversificata cu un fainos cu lapte (faina de orez) cu valoare energetica crescuta sau - ideal – cu cereale fortifiate cu fier.
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la inceput (sursa de proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si ciorba de perisoare. Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari. Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
as princ tamas simona bogdana 45
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic). Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici sau cu piure de legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de smantana.Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar (se evita iaurturile cu fructe din comert). Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil. Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume). Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate. De evitat:
dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani, bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri, sosuri grase, condimente, alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti), alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).
Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite in decurs de 24 ore de la deschidere.Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.
as princ tamas simona bogdana 46
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL MIC
- urmarirea functiilor vitale si vegetative la copil este de maxima importanta, avind in vedere ca in functie de acestea se inscriu debutul unei boli, evolutia bolii, complicatiile ce pot surveni
- functiile vitale si vegetative la copil ca si la adult sunt urmarite de asistenta medicala careia ii revine sarcina sa le noteze si in F O
- foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor
as princ tamas simona bogdana 47
Obiective Tehnici de efectuatSupravegherea temperaturii
- pregatirea materialului necesar- asigurarea dezinfectiei termometrului
- masurarea temperaturii
- se pregateste termometrul individual- inainte de intrebuintare termometrul
va fi clatit si sters si se va controla nivelul mercurului, care trebuie sa fie la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu cloramina 5%, care se schimba din 2 in 2 zile, dupa spalarea borcanului
- temperatura in cazul in care nu sunt indicatii special se masoara de 2 ori in 24 de ore , dimineata intre orele 6-7 si seara intre orele 17-18
- tehnica de masurare – termometrul se introduce in rectal la sugar si copilul mic
temometrul lubrefiat se mentine in rect 10 minute timp in care termometrul si copilul vor fi fixate de catre cel care masoara temperatura
temperature rectala este cu 0, - 0,5 grade Celsius mai mare decit cea axilara
Supravegherea pulsului- ritmul masurarii
- se realizeaza prin comprimarea unei artere pe un plan dur ( radial, cubitala, temporal, humerala, femurala, caotida)
- in mod obisnuit pulsul se masoara de
as princ tamas simona bogdana 48
- tehnica masurarii dupa virsta
- interpretarea valorilor obtinute prin masurare in raport cu virsta
2 ori pe zi odata cu temperaturaATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele luni de viata se va masura in timpul somnului la nivelul fontanelei
- la copil pulsatiile inimii se pot percepe si numara aplicind mina pe regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil n n =130-140 1 an=100-120 2 ani=100-110 3-4ani=90-110 5-7ani=80-100 8-10 ani= 80-90 11-16 ani=80
Supravegherea respiratiei- Tehnica masurarii respiratiei
- Interpretarea valorilor obtinute prin masurare
- Se realizeaza prin inspectie in timpul somnului
- Se dezbraca pe fata anterioara a abdomenului si toracelui si se aplica mina pe toracele copilului
- Respiratia se masoara de obicei dimineata si serara, dar si de cite ori este nevoie la indicatia medicului
- Nn=45-55- 1 an=30-40- 3 ani=30- In plus se va urmari
simetria miscarilor respiratorii frecventa respiratorie ritmul respirator amplitudinea respiratory
Supravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului pentru copii, procedind ca la adult
- la copii TA se poate calcula orientativ dupa formula
- T=80+2A A= virsta copiluluiSupravegherea scaunului la sugar si copilul mic
- Aprecierea scunului nou nascutului
- Aprecierea scaunului sugarului
- In primele zile dupa nastere nou nascutul elimina un scaun de culoare verde-brun inchis – meconiu - care prezinta produsul secretiilorglandelor intestinale, amestecate cu bila si cellule descuamate din timpul vietii intrauterine
- Sugarul alimentat la sin elimina scaune de culoare galben aurie, care prin oxidarea bilirubinei in contact cu aerul devine verzuie
as princ tamas simona bogdana 49
- Aprecierea scaunelor modificate
- Notarea scaunului in foaia de observatie a copilului
- Scaunul sugarului se prezinta ca o pasta moale , omogena, cu grunji mici, albi sau galbui – aspect de jumari de oua – cu miros acru
- Numarul scaunelor in 24 ore este de 3-4 pina la 6 luni
- Daca sugarul este alimentat artificial scaunul va avea culoare galben deschisa , va fi mai consistent si indor
- Numarul scaunelor in 24 ore se va reduce la 1-2
- Din momentul in care se vor introduce fainoasele in alimentatia sugarului scaunul devine brun inchis
- Scaunele patologice prezinta modificari de consistent, cantitate, compozitie si culoare
Scaunele muco-grunjoase au consistent semilichida , neomogena, cu particule solide cu mult mucus sub forma de filamente si flocoane, au culoare galben verzuie, ele se pot elimina in numar de 5-10 in 24 ore
Scaunele lichide si semilichide sunt eliminate in jet si prezinta un caracter spumos, pot sa contina grunji sau mucus numarul lor poate sa creasca pina la 30 /24h
Scaunele mucoase sunt lichide , cu mucus sub forma de gramezi viscoase , galbui, cenusii sau sub forma de placi
scaunele muco-purulente contin mucozitati si puroi, au culoare galben verzuie
scaunele muco-sangvinolente pot fi formate din mucus, grunji de
as princ tamas simona bogdana 50
materii fecale si singe in cantitate mai mica sau mai mare , sau numai din mucus si singe
pe linga numarul scaunelor se va nota si aspectul scaunelor
o scaun normal Io scaun semiconsistent /o scaun apos –o grunjoas Zo mucos Xo scaun cu singe S, se noteaza cu
culoare rosie suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o foaie separata /24 h, va fi trecuta in foaia de temperature la rubric scaune corespunzator aspectului de exemplu 12X adica 12 scaune mucoase/24 h
- semnele ce pot insoti eliminarea scaunului dureri abdominal, tenesme vor fi comunicate medicului
Controlul diurezei - se va recolta urina / 24 h, folosindu-se o tehnica cit mai putin traumatic
- se va insista asupra spalarii si dezinfectiei zonei genito-urinare
- se vor folosi recipient special pentru recoltarea urinei
as princ tamas simona bogdana 51
- nu se va recolta urina prin sondaj ureteral, deoarece tehnica preteaza la infectii iatrogene
- se vor acorda ingrijiri necesare tegumentelor iritate din cauza aplicarii pungilor pentru colectarea urinei
TEHNICI DE INGRIJIRE A COPILULUI MIC
SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII PSIHOMOTORII A COPILULUI
- scop – aprecierea gradului de dezvoltare motorize si psihica a copilului, in concordant cu virsta
- se va urmario motricitatea generala si cea fina
o comportamentulo dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU
- asigurarea conditiilor de mediuo camera separate, calduroasa, mobilier limitat
- alimentatiao sa se faca la aceleasi oreo stimularea participarii active a copilului
as princ tamas simona bogdana 52
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virstao respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
- igiena corporala – baiao zilnic la aceeasi ora, de preferat searao vanita va fi utilizata numai in acest scopo temperature camerei 22-24 0 c o temperature apei 370c
o durata nu va depasi 5-8 minuteo nivelul apei sa nu depaseasca umerii copilului
o linga vanita vor fi pregatite cele necesareo dupa baie uscarea se face prin tamponare
as princ tamas simona bogdana 53
o stergerea ochilor se face cu compresa sterile dinspre exterior spre interioro orificile nazale si auditive se vor curate cu tampoane de vata
- somnulo respectarea orelor de somn in functie de virstao asigurarea unui mediu adecvat pentru somn
- regimul de viatao trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatateo se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracaminteao lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac
o va fi adecvata virstei si anotimpuluio usor de manevrat
as princ tamas simona bogdana 54
o spalat zilnic, fiarta si calcata- educarea sfincterelor
o dupa virsta de 5-6 luni copilul va fi asezat cu regularitate pe olita, la aceleasi ore, dupa alimentative sau cind se trezeste
- aprecierea dezvoltarii fiziceo greutatea, inaltimea si perimetrele vor fi masurate periodico se vor aprecia functionalitatea diferitelor organeo se va urmari eruptia dentara
- aprecierea dezvoltarii psiho-motoriio constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervoso aprecierea cuprinde
motricitate postura
as princ tamas simona bogdana 55
coordonare dezvoltare senzoriala comportament limbaj
- aprecierea gradului de nutritieo elemente de referinta
tesut dipos turgor tegumente si mucoase
- climatul familialo parintii vor creea un climat de afectivitate, protective, calmo se va evita atitudinea hiperprotectoare, restrictive sau de respingere
- calirea organismuluio factori utilizati
apa
as princ tamas simona bogdana 56
aer
soareo se incepe de la 2-3 lunio de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile activeo contribuie la cresterea rezistentei specific a organismuluio se fac dupa calendarul stability de MSo principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parintio sa se evite plasarea copilului pe scauno sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni micio sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichideo sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gurao alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdareo sa nu se plaseze prea multe perne in patul copiluluio sa nu se lase la indemina copiilor medicamenteo sa se tina copilul in brate cu ambele miini
o sa se protejeze prizele electriceo sa se indeparteze obiectele taioase, ascutiteo in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului
as princ tamas simona bogdana 57
o in timpul transportului cu masina sa se imobilizeze copilul in hamuri
Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutilor si sugarului asistenta medicala trebuie- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijiriilor necesare- sa verifice intelegerea informatiilor- sa motiveze importanta acestor ingrijiri- sa evalueze starea de sanatate a copilului, gradul de crestere, dezvoltare si maturitate
SARCINILE ASISTENTEI PEDIATRE PRIVIND INGRIJIREA COPIILOR IN SECTIA DE PEDIATRIE
- activitatea asistentei medicale in sectia de pediatrie cuprinde o serie de sarcini bine conturate, a caror realizare implica o responsabilitate deosebita
- ingrijirea copilului implica o serie de actiuni menite sa inlocuiasca mama, in cazul in care copilul este internat fara mama
- pentru fiecare copil internat trebuie planificat timp sufficient- munca asistentei medicale pediatre pe linga o foarte buna pregatire profesionala, cere
si foarte multa dariure si dragoste pentru copiii
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIEAsigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari- Verifica lenjeria - Va instala copilul in pat
as princ tamas simona bogdana 58
Ingrijirile generale necesare copilului bolnav - Asigura toate ingrijirile generale necesare
- Asigura igiena corporala prin baie partial ori de cite ori este nevoie
- Copilul se aseaza pe saltea rezistenta in decubit dorsal, fara perna
Supravegherea bolnavului
as princ tamas simona bogdana 59
- Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice si motorii
- Evaluarea clinica generala
- Evaluarea simptomelor spacifice bolii
- Apreciaza dezvoltarea somatica a copilului la internare prin cintarire, masurarea lungimii si a perimetrelor
- Inregistreaza valorile in foaia de observatie
- Observa din punct de vedere clinic copilul
- Masoara functiile vitale si vegetative si le inregistreaza in foaia de temperature
- Anunta medical despre orice modificare aparuta
- Observa in mod deosebit prezenta si evolutia simptomelor specific bolii pentru care este tratat copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra simptomelor bolii
- Comunica medicului toate modificarile survenite
Recolteaza produsele biologice si patologice - La indicatia mediculuiAdministreaza medicamentele - La indicatia mediculuiAlimentatia copilului
- Asigurarea igienei corespunzatoare alimentarii
- Asigurarea regimului prescris
- Respectarea tehnicii corecte de alimentare corespunzatoare virstei
- Imbraca echipamentul de protective corespunzator pentru alimentatie
- Verifica daca alimentele trimise de la bucatarie sunt corespunzatoare
- Are grija ca temperature alimentului sa fie potrivita
- Verifica orificiul tetinelor la sugari- Repartizeaza alimentele in vase
separate pentru copii mari- Alimenteaza correct sugarii si copii
mici
as princ tamas simona bogdana 60
- Aprecierea tolerantei digestive a copilului
- Inregistrarea cantitativa a consumului de alimente
- Supravegheaza alimentarea copiilor care se autoservesc
ATENTIE!!! Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe spate , care maninca singuri in acest modNu se bruscheaza copii sa maninceNu se introduce cantitati exaggerate de alimente in gura copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza apetitul copilului, prezenta greturilor, varsaturilor si a scaunelor diareice
- Apreciaza cantitatea de alimente ingerate
- Inscrie in foaia de observatie cantitatea de alimente consummate
- Transmite medicului observatiile cu privire la alimentare
Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in timpul spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii copilului asistenta medicala pediatra este obligate sa se poarte blind cu copilul
OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV
- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda urmatoarelor obiective
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIEObservarea faciesului si a starii generale - Se observa faciesul pozitia in pat,
comportamentul
as princ tamas simona bogdana 61
Observarea tegumentelor si a mucoaselor - Se observa starea de igiena, integritatea, culoarea, umiditatea, elasticitatea, prezenta eruptiilor
Observarea sistemului ganglionar limfatic si recunoasterea aparitiei manifestarilor patologice
- Se va percepe prezenta principalelor grupuri ganglionare
- Anunta medical despre orice modificareObservarea sistemului osteoarticular - Controleaza integritatea membrelor si
scheletului in general
Observarea aparatului respirator - Observa conformatia toracelui, prezenta simptomelor functionale respiratorii - durere, dispnee, tuse, expectoratie – ritmul respirator
Observarea aparatului cardiovascular - Recunoasterea simptomelor de
imbolnavire
- Recunoaste complicatiile afectiunilor cardiace
- Se urmareste prezenta simptomelor cardiac – dispnee la effort, palpitatii, durere, cianoza
- Masoara pulsul si tensiunea arterial la indicatia medicului
- Observa aparitia simptomelor de insuficienta cardiac – cianoza, agitatie, dispnee, tuse, vene jugulare turgescente
- Apreciaza evolutia simptomelor amintite in raport cu medicatia si alimentatia
Observarea tubului digestive- Recunoasterea unei afectiuni a
tubului digestive
- Observa zona abdominal – dimensiunea abdominal, participarea la miscarile respiratorii, prezenta de ude peristaltice
- Prezenta simptomelor functionale digestive – varsaturi, diaree, constipatie
- Evolutia acestor simptome in raport cu
as princ tamas simona bogdana 62
- Recunoasterea simptomelor de deshidratare
- Recunoasterea simptomelor de abdomen acut
alimentatia si medicatia- Apreciaza tensiunea fontanelei la sugar,
scaderea in greutate, persistent pliului cutanat, fata trista cu ochi infundati in orbite, uneori febra
- Se sesizeaza urmatoarele Durere intense sub forma de colici Oprirea emisiunii de fecale si gaze Meteorismul abdominal Varsaturi repetate – ocluzia Durere intense cu aparitia duritatii –
de lemn – a peretelui abdominal – peritonita
Asistenta anunta de urgent medicalATENTIE!!!!!!
- Daca nu se iau masuri in maximum 6 ore de la aparitia acestor simptome bolnavul poate deceda
- Atenuarea durerii dupa citeva ore si aparitia meteorismului abdominal sunt semen de agravare in evolutia bolii
Observarea aparatului urogenital
- Recunoasterea simptomelor
- Se observa regiunea urogenitala- Se masoara diureza- Se apreciaza macroscopic urina- Se efectuaza examenul sumar de urina- Se masoara densitatea urinei- Se observa numarul mictiunilor si
prezenta simptomelor care arata o infectie
- Se informeaza medicalObservarea sistemului nervos si a organelor de simt
- Se observa motricitate generala
as princ tamas simona bogdana 63
- Se sesizeaza deficientele vizuale, auditive, de sensibilitate tactile, termica si dureroasa, precum si tulburarile de comportament
Participarea asistentei medicale pediatre la examinarea copilului
- Pentru a fi examinat medical copilul va fi sustinut in pozitile corespunzatoare
- Va fi tinut in brate , fiind imobilizat la membre
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR LA COPIL
- Se efectueaza in conditii mai deosebite- De multe ori se intimpina greutati datorita reactiilor de aparare si a lipsei de colaborare- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor- Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care
survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si a apartintorilor in acest sens
as princ tamas simona bogdana 64
Obiective Timpi de executieAdministrarea orala a medicamentelor
- Pregatirea asistentei in vederea administrarii medicamentelor
- Cresterea accesibilitatii de administrare
- Pregatirea copilului in vederea administrarii medicamentelor
- Asistenta se spala pe miini
- Pregateste lingurite de dimensiuni adecvate – lingurita 5 g, lingura de supa 15 g
- Piseaza tabletele si le divide dupa indicatia medicului- Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,
lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos
NU SE ADMINISTREAZA TABLETE, DRAJEURI NEPISATE LA COPII SUB 2 ANI
- Aseaza in jurul gitului un prosop
as princ tamas simona bogdana 65
- Administrarea medicamentului
- se asigura pozitia corespunzatoare virstei copilului, decubit dorsal cu trunchiul usor ridicat pentru sugari si pozitie sezinda pentru copilul mic
- asigura imobilizarea cu blindete si rabdare- se ia lingurita cu medicamentul pregatit pentru
administrare- asigura deschiderea gurii prin stimularea buzelor sau prin
comunicare verbal- introduce lingurita aproape de baza limbii si varsa
continutul avind grija ca aceasta sa intre pe calea digestive
- premite inchiderea cavitatii bucale retagind lingurita din cavitatea bucala
NU SE ADMINISTREAZA CONTINUTUL LINGURITEI IN TIMPUL INSPIRATIEI
- urmareste deglutitia medicamentelor prin observarea miscarilor de inghitire
- face controlul cavitatii bucale- repune copilul in pozitie comoda- aduna materialul folosit- supravegheaza efectul imediat al medicamentului
IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
Administrarea
as princ tamas simona bogdana 66
medicamentelor prin injectii intramusculare
- pregatirea psihica a copilului
- alegerea locului injectiei
- imobilizarea copilului cu ajutor
- explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau, neascultator
- masa muscular fesiera cadranul superoextern
- nu se administreaza pe fata anterioara a coapsei- se aseaza copilul in decubit ventral- se fixeaza membrele inferioare cu mina pe fata
posterioara a articulatiei genunchiului si regiunea toraco-lombara
NU SE PREGATESTE MATERIALUL PENTRU INJECTIE IN FATA COPILULUISE EXPUN CIT MAI PUTIN SERINGA SI ACUL IN FATA COPILULUI
Administrarea supozitoarelor
- asigurarea igienei
- pregatirea supozitorului
- pregatirea pozitiei
- asistenta se spala pe miini- dezbraca copilul observind zona perianala- inspecteaza daca acesta nu prezinta leziuni, infectii ,
urme de fecale- efectueaza igiena regiunii perianale- dezambaleaza supozitorul, apreciindu-I dimensiunea si
gradul de lubrefiere- se adapteaza dimensiunile supozitorului la posibilitatiile
copilului
as princ tamas simona bogdana 67
copilului
- administrarea supozitorului
- supravegherea copilului
- se aseaza copilul in decubit ventral- se departeaza usor cu mina stinga fesele copilului- se introduce cu mina dreapta complet supozitorul in
orificiul anal
- stringe apoi fesele intre police si degetele miinii drepte asteptind 1 minut
- supravegheaza reactiile copilului , iar daca acesta este mai mare ii explica cum trebuie sa invinga pentru moment senzatia de defecare
- asistenta aduna aterialele folosite- se spala pe miini
as princ tamas simona bogdana 68
Administrarea intravenoasa a medicamentelor
- se spala pe miini- pregateste materialul necesaro mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare),
tăviţao renală, aleză;o tampoane sterile;o fluturaş, canule, vacu-test;o seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat
(verificare sau prelevare de sânge);o trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;o soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;o anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%).- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena jugulara
as princ tamas simona bogdana 69
- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea venei
- Efectueaza injectarea intravenoasa sau montarea perfuziei
- In cazul apliarii perfuziei, imobilizeaza copilul pentru mentinerea perfuziei astfel
o Pentru brat , picior fixeaza atelao Pentru venele epicraniene infasa copilul cu
bratele pe linga corpo Fixeaza un colac sub capul copilului
LA INDICATIA MEDICULUI COPIII AGITATI SUNT SEDATI IN PREALABIL PENTRU A EVITA INCIDENTELE SAU ACCIDENTELE DE TEHNICA
Organizarea muncii pe sectie in vederea administrarii medicamentelor la copii
- Asistenta medicala adduce medicamentele prescrise de medic de la farmacie
- Verifica medicatia la farmacie - Verifica daca in ambalaj corespunde medicamentul- Verifica termenul de valabilitate al medicamentului
NU SE ADMINISTREAZA MEDICAMENTE CARE PREZINTA MODIFICARI DE TRANSPARENTA, CULOARE, MIROS SAU CU DETERIORARI ALE AMBALAJULUI
as princ tamas simona bogdana 70
- Repartizeaza pe sectie medicamentele in cutiute special pentru fiecare copil separate
- Verifica doza prescrisa de medic pentru administrarea per doza
- Verifica intervalul recomandat pentru administrare- Cuprinde toate tratamentele cu orele de administrare
specific fiecarui bolnav- Efectueaza personal tratamentul fiecarui bolnav- Supravegheaza bolnavul si observa aparitia reactiilor
alergice saa de intolerant- Anunta pe loc medical in cazul aparitiei unor simptome
suspecte- Inregistreaza in caietul de predare pacientul,
medicamentul, doza , ora si reactia bolnavului
PENTRU PREVENIREA INTOXICATIILOR MEDICAMENTOASE ACCIDENTALE
- NU SE LASA MEDICAMENTELE LA DISCRETIA COPIILOR IN SALOANE
- MEDICAMENTELE SE PASTREAZA IN ORDINE SI IN LOCURI INACCESIBILE COPIILOR
INGRIJIREA COPILULUI CU RAHITISM
Rahitism – boala metabolic generala, determinate de carenta de vitamina D
- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni
as princ tamas simona bogdana 71
- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si prezinta anemie carentiala
- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata numai in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele obiective generale
Obiective Timpi de executieEvaluare
- Conditiile de mediu- Regimul de viata pe care il are familia
- Verifica si consemneaza in caietul de lucru carateristicile incaperii in care traieste copilul, avind in vedere volumul, luminozitatea, gradul de poluare a aerului din camera, temperature, umiditatea, gradul de igiena
- Verifica si apreciaza daca regimul de viata al copilului este stability pe baza idicatiilor medicului, daca se respecta si cum se respecta
- Invata mama cum sa pegateasca alimentele
- Explica tot ce considera ca nu se aplica correct
Administrarea tratamentului medicamentos - Respecta schema terapeutica recomandata de medic si inscrisa in fisa medicala
o Tratamentul injectabil cu vitamina D se efectueaza si in cursul imbolnavirilor preadaugate, exceptie insuficienta hepatica si renala
o Nu se efectueaza in timpul vaccinarii antipoliomelitice (AP)
o Tratamentul oral cu vitamina D este contraindicate in tulburarile acute si cornice de digestive
o Vitamina D administrate oral se poate face in timpul administrarii vaccinului AP, forma uleioasa administrate oral
as princ tamas simona bogdana 72
se absoarbe mai bine daca se asociaza cu laptele, in timpul meselor
o In timpul tratamentului cu vitamina D se urmaresc somnul, tegumentele, , scaunul, varsaturile, apetitul copilului
o Nu se efectueaza tratament cu 10-14 zile inainte de cura heliomarina
o Se informeaza de cantitatea de vitamina D luata de copil prin preparatele de lapte imbogatite cu vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical copilul pentru consultative si tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului pentru efectuarea tratamentului, daca medical recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character general, pentru vindecarea rahitismului
- Efectueaza sau demonstreaza apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotroficeo Exercitii simple de stimulare
neuromotorie corespunzatoare virsteio Exercitii de corectare a sechelelor
as princ tamas simona bogdana 73
dupa virsta de 15 luni – pentru piciorul plat
- Explica exercitiile si miscarile interzise de medic
- Verifica daca se respecta aceste recomandari
Educatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza o mediul si regimul de viata al copiluluio tratamentul medicamentoso ingrijirile generale necesareo alimentatia corecta
- metodele de realizare a educatiei se aleg corespunzator cu nivelul cultural al familiei
Transmiterea tuturor datelor obtinute cu ocazia vizitei medicului la copilul bolnav
- in cazul vizitarii copilului la domiciliu se consemneaza rezultatul in caietul de lucru si se informeaza medical despre situatia gasita pe teren, consemnind datele si in fisa copilului
INGRIJIREA COPILULUI CU TULBURARI ACUTE DE DIGESTIE
Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.
Obiective Etape de executieAsigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare pe tot parcursul vizitei medicului la copilul bolnav
- avind in vedere numarul crescut al scaunelor si varsaturilor se ingrijeste ca exista suficiente schimburi de corp si pat pentru a mentine copilul in
as princ tamas simona bogdana 74
permanenta stare de igienacopilul nu se lasa in scutece sau haine murdare de fecale si urina- verifica la intervale scurte de timp
daca copilul a prezentat emisiuni de fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si il ajuta sa foloseasca olita
- se verifica aspectul scaunului dupa fiecare emisie
Prevenirea si ingrijirea eritemului fesier - in conditiile in care scaunele copilului sunt foarte frecvente si acide tegumentele din zona perineala se irita repede si intens
- asistenta aplica dupa fiecare baie partial a regiunii perineale ungvente cu amidon, jecolan
as princ tamas simona bogdana 75
NU SE APLICA PUDRA DE TALC DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI ACCENTUEAZA IRITATIA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea nespalata de materiile fecale
Supravegherea copilului bolnav- evaluarea clinica generala
- recunoasterea simptomelor functionale digestive, prezentei sau aparitia simptomelor de deshidratare
- copilul va fi cintarit zilnic- se va inregistra in foaia de
temperatura greutatea- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal- se observa daca apar simptome de
deshidratareo facies toxic
o pliu cutanat persistent
as princ tamas simona bogdana 76
o prabusirea TAo pierderea cunostiinteio tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirateo vene colabate- se masoara TA- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor- se observa starea de constienta- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la locul injectiei
Recoltarea produselor biologice si patologice - recolteaza scaun la indicatia medicului pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia medicului
Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa de medic, avind in vedere ca medicamentul sa fie ingerat in totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa procedeze cu grija si rabdare astfel ca dupa administrare medicamentul sa nu fie varsat – dizolva medicamentul in solutie usor indulcita, din care se administreaza treptat cu lingurita toata cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se administreaza numai dupa recoltarea coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu permite administrarea orala a medicatiei se incearca mai intii restabilirea tolerantei digestive
o se pregateste o solutie de glucoza cu
as princ tamas simona bogdana 77
ser fiziologic, din aceasta solutie se administreaza cu lingurita la intervale scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml, observindu-se tolerant digestive, apoi se observa daca copilul poate ingera 2-3 lingurite odata fara a mai avea senzatie de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel copilul poate ingera lichide fara a mai varsa
o din acest moment se poate incerca cu multa grija administrarea medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA- nu se respecta administrarea solutiei
in cantitati mici cu lingurita- nu se respecta intervalul de timp
dintre administrariAlimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat
de medic- copilul nu va fi grabit si nici bruscat- se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreazao prepararea si administrarea
alimentelor dieteticeo modul administrarii medicamentelor
prescriseo mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotoriio posibilitatea administrarii vitaminei D
si a vaccinarilor in curs la sugar si copilul mic
- explica regimul de viata al copilului convalescent
INGRIJIREA COPILULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA
Malnutritie – tulburare secundara a cresterii si dezvoltarii postnatale datorate imposibilitatii organismuluide a-si acoperi necesitatiile nutritionale.
as princ tamas simona bogdana 78
Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale,
rahitism, alte avitaminoze.
Obiective Etape de executieRecuperarea tolerantei digestive si a pierderilor hidroelectrolitice
- monteaza o perfuzie la indicatia medicului
- supravegheaza bolnavul- administreaza regimul alimentar
dietetic recomandat de medic- observa tolerant digestive a copilului
pentru fiecare aliment in parte- observa si inregistreaza cantitatea de
preparate dietetic tolerate de copil pe masa si pe zi
Recuperarea deficitului ponderal si statural- asigura alimentatia corespunzatoare
virstei si tolerantei digestive - alimenteaza copilul respectind recomandarile medicale de regim
- urmareste in permanenta tolerant digestiva a copilului la imbogatirea cantitativa sau calitativa a regimului alimentar
- se cintareste zilnic copilul si se inregistreaza valoarea in foaia de observatie
- masoara lungimea si perimetrele in ritmul cerut de medic
- sesizeaza toate modificarile privind evolutia ponderala si tolerant digestive a copilului
- informeaza medical despre toate
as princ tamas simona bogdana 79
- prevenirea consumului de calorii prino agitatieo termoreglereo infectii
modificarile- se ingrijeste sa asigure liniste si
atmosfera calma in jurul copilului, evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature aerului din salon
Prevenirea infectiilor- respectarea masurilor obligatorii
privind igiena personala
- respectarea circulatiei personalului
- depistarea, izolarea, tratarea tuturor infectiilor survenite la copii pe parcursul internarii
- imbraca echipament steril- poart masca formata din 4 straturi de
tifon care sa acopere nasul- masca se schimba dupa 30 minute de
folosire- nu intra in salon daca prezinta infectii
ale cailor respiratorii, tulburari digestive, afectiuni septic cutanate
- interzice circulatia personalului sanitary mediu , auxiliary de ingrijire de la compartimentele de septic in sectia de distrofici
- efectueaza curatenie generala si dezinfectie ciclica saptaminal
- urmareste aparitia simptomelor specifice diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in salonul contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale- rahitism
- anemie- avitaminoze
- efectueaza profilaxia rahitismului respectind dozajul prescris de medic
- respecta alimentatia- efectueaza tratamentul antianemic
prescrisadministrarea fierului oral poate produce scaderi ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa parintii sa efectueze alimentative bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare corespunzatoare virstei pentru copii care prezinta retardari
Educatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie alimentat si ingrijit copilul pentru prevenirea infectiilor si a complicatiilor
INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
as princ tamas simona bogdana 80
Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de pierderea cunostintei.
Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct sau indirect sistemul nervos central.
Asistenta medicala trebuie sa recunoasca un acces convulsivant sis a sties a intervina in caz de urgenta.
Obiective Etape de executieAsigurarea asistentei medicale - va chema medicalAsigurarea unei perfecte linisti ambiante - va indeparta cu tact apartinatorii
adunati in jurul copiluluiImpiedicarea autotraumatizarii - va culca copilul pe pat cu capul intr-o
parte- va introduce intre arcadele dentare o
spatula invelita in fasa, batistaImpiedicarea strangularii prin imbracamintea de corp
- va desface haina la git
Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii libere
- se va fixa limba pentru evitarea inghitirii
- se vor aspira secretiile cu ajutorul aspiratorului de secretii
Supravegherea bolnavului - va observa simptomatologia din timpul accesului spre a putea transmite medicului
- va masura pulsulEvitarea unor greseli de tratament - nu se va administra oxygen
as princ tamas simona bogdana 81
- nu se vor efectua manevre de resuscitare cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice cardiovasculare
Administrarea unor medicamente- in febra- in colaps
- la indicatia se medicului se administreaza Diazepam
- nu se administreaza fenobarbital- daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce stop cardio-respirator
- paracetamol, aspirina- adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta - va lasa bolnavul linistit dupa criza convulsivanta
- va efectua toaleta partiala
RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA PEDIATRICA:
Un adult care necesita resuscitare cardiopulmonara de obicei sufera de o tulburare cardiaca primara sau de aritmie care a stopat activiatatea inimii.
Un copil care necesita resuscitare, de obicei sufera de hipoxie cauzata de dificultati in respiratie sau chiar de oprirea respiratiei.
Majoritatea crizelor pediatrice care necesita resuscitare pot fi prevenite. Acestea includ accidente rutiere, inecare, arsuri, inhalare de fum, caderi, otraviri, sufocare ( ingerare de corpuri straine mici, ca jucariile si mancarea).
Alte cauze care stau la baza opririi respiratiei la copii includ laringospasmul, si edeme din cauza infectiilor la nivelul tractului superior respirator, si sindromul mortii subite la copil.
Avand la baza acelasi pricipiu, resuscitarea atat la adulti cat si la copii si nou-nascuti, are ca scop sa restaureze functia cardiopulmonara, pompand inima victimei, si ventiland plamanii pana cand functia lor naturala se reia. Totusi tehnicile de efectuare a resuscitarii difera de la caz la caz daca este vorba de copii, adulti sau nou-nascuti.
Sansele de supravietuire cresc cu cat resuscitarea este initiata mai rapid, si cu cat sunt mai repede implementate sistemele avansate de suport al vietii. Totusi, oricat de repede s-ar vrea sa se actioneze aplicand manevrele de resuscitare asupra unui copil, mai intai trebuie sa se determine daca in deficienta respiratorie a pacientului este vorba de o obstructie mecanica sau de o infectie,( ca de exemplu epiglotita).Epiglotita nu necesita resuscitare dar necesita interventie medicala imediata.Resuscitarea se aplica doar cand copilul nu respira.
Materiale necesare :
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat pacientul
Implementare :
se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a asezat deja singur in aceasta pozitie)
as princ tamas simona bogdana 82
se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata coloana vertebrala
Eliberarea cailor aeriene:
se va ingenunchea langa umarul copilului. Se va pune o mana pe fruntea copilului si cu cealalta mana i se va deschide usor gura apasandu-i-se pe barbie
se va evita presarea gatului copilului cu degetele pentru a nu-i obstructiona caile aeriene
nu se va lasa niciodata gura copilului total inchisa daca se suspecteaza o afectare a gatului, se va folosi manevra de deschidere a gurii
actionand asupra falcilor pentru a nu misca gatul copilului. Pentru a face asta, se va ingenunchea langa capul copilului . Se vor tine coatele pe pamant, se vor pune degetele mari de la maini la colturile gurii copilului si se vor plasa doua sau trei degete ale fiecarei maini sub falca inferioara, apoi se vor trage falcile in sus
in timp ce se va mentine o cale aeriana deschisa, se va pune urechea langa gura si nasul copilului pentru a-i simti respiratia.Se va urmari daca pieptul se misca, se asculta expiratia si se incerca sa se simta aerul expirat pe obrazul resuscitatorului
daca copilul respira, se va mentne calea aeriana deschisa si se va monitoriza respiratia daca se suspecteaza ca exista o obstructie mecanica care blocheaza respiratia,
indiferent daca copilul este constient sau nu, se incearca eliberarea caii aeriene asa cum s-ar proceda in cazul unui adult, dar cu doua exceptii: nu se va folosi manevra de cautare oarba a obiectului ( sa fie cautat cu degetele daca nu este intai vizualizat deoarece poate complica lucrurile), si se vor adapta tehnicile la dimensiunile copilului
Restaurarea ventilatiei :
daca copilul nu respira, i se va mentine gura deschisa, se va inspira adnac , se va apasa cu doua degete pe narile copilului pentru a i le pensa si apoi se va acoperi gura copilului cu cea a salvatorului
astfel pozitionat, salvatorul va efectua doua expiratii lente si cu pauza intre ele daca prima incercare de acest fel esueaza in a-i reda copilullui respiratia spontana, se
va repozitiona capul astfel incat sa aiba gura deschisa si se va incerca din nou daca si a doua incercare esueaza se poate deduce ca exista un obiect care obstrueaza
caile respiratorii si se vor repeta pasii de eliberare a cailor respiratorii daca se inlatura corpul strain, se verifica apoi respiratia si pulsul.Daca nu are puls , se
aplica manevra de compresie a pieptului
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :
se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
as princ tamas simona bogdana 83
apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si muschii sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura, oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului, inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in acel loc si indexul langa el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la o rata de 100 de presari pe minut
dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt doi
dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3 secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul
Consideratii speciale :
calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz, simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta specializata
se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea obiectului strain
Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an ) Eliberarea cailor aeriene :
as princ tamas simona bogdana 84
pentru a indeparta o obstuctie la acest nivel, se va tine copilul cu fata in jos pe antebratul, tinandu-l cu capul mai jos fata de trunchi. Antebratul se va sustine pe coapsa
se va folosi podul palmei de la mana ramasa libera si se vor aplica 5 lovituri usoare intre umeri. Bataile acestea pe spate sunt mai sigure la nou-nascuti decat actiunile la nivel abdominal, din cauza dimensiunilor reduse ale ficatului, a apropierii prea mari cu organele vitale, si din cauza masei musculare abdominale reduse
daca calea respiratorie ramane blocata, salvatorul va pune copilul intre mainile si antebratele sale si ii va aplica lovituri usoare pe spate
pastrandu-i-se capul mai jos fata de trunchi, i se vor aplica 5 lovituri usoare in zona mediana a sternului, folosind doar al doilea si al treilea deget de la mana, pentru a creste presiunea intratoracica suficient incat sa-i declanseze tusea, prin care va elimina obiectul care blocheaza calea. Se va tine capul copilului ferm ca sa se previna ranirea lui in vreun fel
se va repeta operatiunea pana cand obstructia este indepartata sau pana cand copilul isi pierde cunostinta
nu se va face manevra de cautare oarba a obniectului strain fara a fi vizualizat, deoarece, la un nou-nascut aceasta manevra poate impinge obiectul mai in spate pe calea respiratorie agravand obstructia. Se va indeparta doar un obiect care se va vedea clar
Revenirea cunostintei copilului (readucerea lui in simtiri) :
daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de indepartare a obiectului strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei :
se va etansa nasul si gura copilului cu gura salvatorului se va aplica o respiratie usoara si scurta pentru ca plamanii unui copil mic acumuleaza
un volum de aer mult mai mic decat in cazul adultilor. Daca pieptul copilului incepe sa se ridice si sa coboare, inseamna ca acea cantitatea de aer oferita de este adecvata
se va continua respiratia gura la gura aplicandu-i cate o respiratie la fiecare 3 secunde (20 respiratii/minut), daca i se poate detecta pulsul
Restaurarea batailor inimii si a circulatiei :
se va evalua pulsul copilului palpand artera brahiala, localizata pe interiorul partii superioare a bratului, intre cot si umar. Daca se simte pulsul, se va continua respiratia gura la gura dar fara a initia compresiile pieptului copilului. Acestea se vor incepe doar daca nu se poate detecta pulsul copilului
pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa
as princ tamas simona bogdana 85
fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100 compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut
BIBLIOGRAFIE
1. LUCREŢIA TITIRCĂ: TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI – Editura Viaţa Medicală Românească
2. LUCREŢIA TITIRCĂ: GHID DE NURSING - Editura Viaţa Medicală Românească
3. GEORGETA BALTĂ: TEHNICI DE ÎNGRIJIRE GENERALĂ A BOLNAVILOR – Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti
4. C. MOZES: TEHNICA ÎNGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medicală, Bucuresti
as princ tamas simona bogdana 86