Download - Culturi Viticole, TCH

Transcript

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 1/20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Economie Agroalimentară

şi a Mediului

Sisteme Tehnologice

pentru Culturile Horticole

ro!e"or coordonator# Student#Şte!an Marcela Simion F

$eorgeta Cri"tiana

Seria C% $ru&a '(')

Bucureşti

*+)'+*

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 2/20

CUPRINS

1. Plantele viticole – importanţă ....................................................... 3

2. Justificarea abordării tematicii...................................................... 3

3. Obiectivele culturii viticole............................................................4

4.Sisteme de plantaţii viticole........................................................... 4

5. niţierea plantaţiilor viticole............................................................5!. "nfiinţarea plantaţiilor viticole........................................................!

#. "ntreţinerea plantaţiilor tinere.........................................................#

$. "ntreţinerea plantaţiilor %n producţie...............................................$

&.'ăierea viţei de vie..........................................................................&

1(. Str)n*erea+ ambalarea ,i depo-itarea recoltei.............................14

11. Soiuri de stru*uri cultivate...........................................................15

12.'enolo*ia vinificării....................................................................1!

//0O.................................................................................1&

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 3/20

1. Plantele viticole - importanţă

6iticultura este un sector intensiv al a*riculturii caracteri-at printr7un coeficient ridicat devalorificare a terenului. 6aloarea producţiei obţinută de pe un ectar+ cultivat cu viţa de vie ecivalea-ăcu 1(715 a de culturi cerealiere. 8ara noastră pre-intă condiţii pedoclimatice ,i de relief ce favori-ea-ă cultura viţei de vie. "nasemenea condiţii se asi*ură o productivitate ridicată ,i o eficienţă economică sporită+ deoarece

stru*urii ,i vinul au o mare valoare economică ,i alimentară. Importanţa viticulturii re-ultă ,i din următoarele aspecte97 valorifică foarte bine terenurile %n pantă+ nisipurile ,i solurile nisipoase+ considerate improprii pentrualte culturi :cereale+ plante tenice;.7 este sursă de materii prime pentru economia naţională. Stru*urii repre-intă materia primă pentruobţinerea vinurilor ,i distilatelor de vin+ pentru industria alimentară unde se obţin9 sucurile de stru*uri+mustul concentrat+ *emuri+ compoturi+ stafide+ etc.7 este sursă de produse pentru e<port. Stru*urii pentru masă+ vinurile+ distilatele+ ,ampania+ stafidele+sucurile de stru*uri sunt produse foarte solicitate la e<port.

7 este sursă de venituri pentru populaţie. O mare parte a populaţiei care trăie,te %n arealele viticole %,idesfă,oară activitatea %n viticultură+ de unde %,i asi*ură veniturile necesare vieţii.

2. Justificarea abordării tematicii

“Vinul pentru mine este pasiune, este familia şi prietenii mei. Căldura inimii şienero!itatea sufletului, vinul este arta şi cultura. "ste esenţa civili!aţiei şi arta de a trăi.#$%obert &ondori'

"n ultimele decenii+ viticultura ,i vinificaţia mondială s7au confruntat cu unele elemente de cri-ădeterminate de apariţia unui de-ecilibru %ntre cerere ,i ofertă. 'ot pentru ie,irea din actuala cri-a se preconi-ea-ă %mbunătăţirea substanţială a calităţii produselor viti7vinicole prin elaborarea unui comple<de măsuri care să contribuie la orientarea ,i educarea consumatorului %n aprecierea calităţii.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 4/20

6inul de stru*uri+ datorită compo-iţiei fi-ico7cimice ,i biocimice bo*ate este un produsalimentar cu %nsu,iri importante pentru activitatea vitală a or*anismului uman. Stru*urii+ princompo-iţia lor cimică+ au o influenţă po-itivă asupra or*anismului uman+ %ndeplinind un rol ener*etic+vitamini-at+ alcalini-at+ diuretic ,.a. ceastă plantă valorifică bine terenurile improprii altor culturia*ricole+ cum ar fi terenurile %n pantă supuse procesului de ero-iune ,i cele nisipoase slab productive.

(. )biectivele culturii viticole

"nfiinţarea unei plantaţii viticole roditoare solicită o investiţie ridicată+ un efort economicdeosebit. ecuperarea celtuielilor este necesar să se reali-e-e %ntr7un interval de timp c)t mai redus.=e aceea+ prin e<ploatarea plantaţiilor viticole roditoare se urmăre,te obţinerea unui profit c)t maimare. "n asemenea condiţii soluţiile tenice alese la %nfiinţare+ ,i mai apoi la %n*ri>ire+ vor determinaobţinerea parametrilor productivi prevă-uţi la proiectare.

'rebuie să a>utăm economia naţională prin %nfiinţarea de domenii viticole cu soiuri de calitate+adaptarea plantaţiilor viticole la cerinţele pieţei ,i cre,terea v)n-ărilor vinurilor de calitate deoarece

importurile sunt substanţiale :Spania+ talia;+ iar ca piaţă de destinaţie ermania este principala. "ncomparaţie cu alte ţări ne aflăm la mi>locul clasamentului+ primele locuri %n topul domeniilor viticoledin ţara noastră sunt ocupate de 9? @urfatlar +6incon+ Jidvei ,i Aotnari? spunea Ovidiu eor*e %ntr7un interviu Biare.com.

*. +isteme de plantaţii viticole

=enumirea de sistem a plantaţiilor viticole este definită prin desimea viţelor la ectar+ forma deconducere+ prote>area sau neprote>area %mpotriva temperaturilor de %n*eţ ,i de mi>loacele de susţinere

utili-ate. Se practică trei sisteme de cultivare :clasic+ intensiv ,i superintensiv;+ %nsă cel mai indicatsistem este cel clasic9

+istemul clasic sau etensiv. ste mult folosit+ distanţele %ntre r)nduri fiind de 272+#5 m+ iar per)nd este variabilă+ %n funcţie de soi ,i forma de conducere+ desimea oscil)nd %n acest ca- %ntre 15((7!((( butuciCa. ste sistemul care asi*ură condiţii bune proceselor de cre,tere ,i fructificare at)t

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 5/20

soiurilor pentru stru*uri de masa+ c)t ,i pentru cele de vin ,i permite de asemenea să se efectue-emecani-area lucrărilor de %ntreţinere.

+istemul intensiv de plantaţie. ste sistemul care stimulea-ă intrarea timpurie pe rod. Se practică distanţele mici %ntre plante+ desimea fiind de !(((71(((( butuciCa. Se pretea-ă acestui sistemsoiurile de vi*oare redusă :pentru vinuri curente;+ pe terenuri cu fertilitate slabă+ care se taie la cepi ,i

cordite+ nu sunt recomandate soiurile destinate stru*urilor de masă.

+istemul superintensiv de plantaţie. Se practică %n pre-ent %n scop e<perimental+ folosindu7sesoiuri cu vi*oare mi>locie ,i mare+ plantate pe solurile fertile+ bo*ate %n substante nutritive+ cu desimede 1((((725((( butuciCa.

. niţierea plantaţiilor viticole

Plantaţiile viticole impun re-olvarea mai multor probleme de ordin tenic ,i economic. Plantaţiare-ultată trebuie să fie bine %nceiată+ să cuprindă plante vi*uroase care pot asi*ura rodirea timpurie+ producţii mari ,i de calitate.

Principalele probleme de care depinde %nfiinţarea unei plantaţii viticole se referă la ale*ereacorespun-ătoare a terenului+ or*ani-area ,i amena>area antiero-ională+ pre*ătirea terenului pentru plantare+ stabilirea %n teren :prin picetare; a distanţelor dintre viţe ,i plantarea propriu7-isă.

/leerea terenului se face %n -ona %n care să se asi*ure minimum 1&( -ile de ve*etaţie+ sumatemperaturilor active să fie de cel puţin 25((73(((DA+ suma orelor de strălucire a soarelui din perioadade ve*etaţie să fie de minimum 15(( ore+ iar precipitaţiile anuale să varie-e %ntre 5((7#(( mm ,i să%nre*istre-e minimum 1!( de -ileCan fără brume ,i %n*eţuri. 6iţa de vie valorifică foarte bine pantele%nsorite cu e<po-iţie sudică ,i solurile nisipoase.

)rani!area terenului are %n vedere e<ploatarea raţională a terenului prin %mpărţirea acestuia%n tarlale ,i parcele+ care să poată fi lucrate mecani-at. Se proiectea-ă reţeaua de iri*aţie ,i comple<ul

de măsuri pentru amena>ările antiero-ionale+ care include lucrări de orientare corectă a tarlalelor +drumurilor ,i r)ndurilor de viţă+ paralel cu curbele de nivel.

Preătirea terenului pentru plantare cuprinde următoarele lucrări9 defri,area ve*etaţiei ,inivelarea terenului+ fertili-area de ba-ă+ tratarea terenului contra nemato-ilor+ desfundarea terenului.

Pre*ătirea terenului %ncepe cu curăţarea acestuia de ve*etaţia lemnoasă precedentă :arbori+arbu,ti+ tufări,uri;+ după care terenul se nivelea-ă cu a>utorul nivelatoarelor.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 6/20

Fertlizarea de bază se va face av)nd %n vedere faptul că plantaţia de viţe este o cultură permanentă care ocupă terenul peste 25 de ani ,i ca atare trebuie să i se asi*ure substanţele nutritivenecesare. 0a fertili-area de ba-ă se vor aplica *unoiul de *ra>d ,i %n*ră,ămintele cimice cu fosfor ,i potasiu care sunt mai *reu solubile.

Dezinfectarea terenului se face %nainte de desfundat pentru a preveni atacul de nemato-i %n

timpul e<ploatării plantaţiei. "n acest scop se pot administra insecticide de sol :uradon 5! – #& E*Ca; pentru a distru*e larvele de viermi s)rmă :*riotes sp.;+ larvele cărăbu,ului de mai :@elolontamelolonta;.

Desfundatul terenului se e<ecută toamna+ %nainte de venirea %n*eţului+ cu scopul de a reali-aun strat de sol af)nat ,i de a %ncorpora %n*ră,ămintele %n profun-ime la nivelul de plasare a rădăcinilor.d)ncimea de desfundare este de !(– &( cm. "n terenul desfundat se acumulea-ă apa din ploile detoamnă ,i cea re-ultată din topirea -ăpe-ilor+ solul se mărunţe,te datorită %n*eţului ,i de-*eţuluiastfel %nc)t primăvara buta,ii pot fi plantaţi %n condiţii bune.

Nivelarea de exploatare se e<ecută %naintea plantării pentru uniformi-area terenului desfundat+cu nivelatorul tractat F' 2+$ la care se ata,ea-ă o *rapă stelată.

Distanţele de plantare se materiali-ea-ă prin operaţiunea de picetare a terenului+ prin care sestabile,te locul fiecărui buta, plantat.

Plantarea viţei de vie se face primăvara devreme pe solurile *rele ,i umede sau toamna pesolurile u,oare ,i uscate.

Pregătirea viţelor pentru plantare. O viţă bună pentru plantare trebuie să %ndeplineascăcondiţiile de calitate9 puritatea biolo*ică de 1((G+ minimum trei rădăcini de 15 cm lun*ime ,i deminim 2 mmH cordiţa principală de minimum 15 cm lun*ime ,i de cel puţin 4 mm *rosime %n dreptul

celui de7al doilea internodH să fie sănătoase+ cu ţesuturi ver-i ,i fără vătămări mecanice.

Pre*ătirea viţelor portaltoi %n vederea plantării constă %n fasonare+ mocirlire ,i parafinare.=upă fasonare ,i parafinare urmea-ă mocirlirea viţelor care constă %n introducerea rădăcinilor %ntr7unamestec păstos format din păm)nt ar*ilos+ de>ecţii proaspete de bovine ,i apă. @ocirlirea are rolul de areali-a un contact c)t mai bun %ntre rădăcini ,i sol.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 7/20

0. nfiinţarea plantaţiilor viticole

Executarea plantării. roapa se va săpa cu 273 luni %naintea plantării pentru ca plantarea să se facă %ntr7un păm)nt reavăn. ropile se e<ecută toate de aceea,i parte a picetului+ c)t mai aproape de acesta.Păm)ntul re-ultat se a,ea-ă pe o sin*ură parte la toate *ropile.

"n peretele *ropii dinspre picet se sapă o copcă+ iar cu păm)ntul re-ultat se va face un mu,uroi pe fundul *ropii+ pe care se va a,e-a viţa cu rădăcinile răsfirate+ astfel %nc)t cordiţa să vină l)n*ă picet+iar locul de inserţie al cordiţei să fie la nivelul solului. Peste rădăcini se tra*e un strat de păm)nt reavăn,i se tasea-ă u,or cu piciorul pentru a pune rădăcinile %n contact cu solul. Se administrea-ă la *roapă 475 E* de *unoi de *ra>d bine descompus+ se udă cu 571( l de apă+ iar după infiltrarea apei se completea-ă*roapa cu păm)nt. "n final+ peste cordiţă se va face un mu,uroi din păm)nt mărunt ,i reavăn.

. ntreţinerea plantaţiilor tinere

"n primii trei ani după plantare viţele au nevoie de lucrări a*rotenice ,i fitotenice speciale+care să le a>ute să se fortifice ,i să7,i forme-e elementele butucilor. 'ot %n această perioadă %n plantaţiese instalea-ă sistemele de susţinere necesare.

/nul după plantare"n acest an sunt necesare unele lucrări speciale care se e<ecută at)t asupra solului c)t ,i asupra

viţelor. Scopul acestor lucrări este de a crea cele mai bune condiţii pentru de-voltarea sistemuluiradicular ,i a celui aerian.

3ucrările solului

"n urma plantării solul răm)ne tasat ,i necesită o lucrare de af)nare. "n timpul perioadei deve*etaţie se e<ecută 475 pra,ile mecanice pe intervalul dintre r)nduri ,i 374 pra,ile manuale pe r)nd+ prin care se menţine solul curat de buruieni ,i af)nat. 'oamna după căderea frun-elor se e<ecută arăturade toamnă la 1571$ cm ad)ncime.

Controlul ieşirii lăstarilor din muşuroi. =acă la unele viţe lăstarii %nt)r-ie să iasă dinmu,uroi+ se spar*e crusta de pe mu,uroi pentru a u,ura apariţia lăstarilor. =acă ,i după această operaţielăstarii %nt)r-ie să apară+ se desfac mu,uroaiele+ după care se reface mu,uroiul.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 8/20

ste necesară udarea locală a viţelor cu 571( l apăCviţă.3eatul şi plivitul lăstarilor. 0e*atul se face de 273 ori %n cursul ve*etaţiei. A)nd lăstarii au

4(75( cm lun*ime+ se face primul le*at+ le*)nd lăstarii cu rafie sau alte de,euri te<tile de tutorii care auservit la picetat. Au oca-ia celui de7al doilea le*at se vor plivi ,i lăstarii mai puţin de-voltaţi+ lăs)nd lafiecare viţă 374 lăstari %n funcţie de vi*oarea soiului ,i a viţei.

Copcitul viţelor are drept scop de-voltarea sistemului radicular %n profun-ime. Pentru aceastase va e<ecuta o copcă %n >urul viţelor ,i se vor tăia cu bricea*ul rădăcinile superioare. "n acest ancopcitul se e<ecută de două ori9 prima dată %n iunie ,i a doua oară %n luna au*ust.

4ertili!area. Pe l)n*ă %n*ră,ămintele administrate la *roapă cu oca-ia plantării+ la nevoie se pot administra %n ve*etaţie %n*ră,ăminte foliare %n lunile de consum ma<im :iunie7iulie;.

Completarea olurilor se face %n lunile au*ust7septembrie cu viţe fortificate la *ivece %nsolarii.

&uşuroirea viţelor se face toamna după căderea frun-elor+ c)nd %n >urul fiecărei viţe se vae<ecuta cu sapa un mu,uroi de păm)nt care le va prote>a de *er peste iarnă.

/nul după plantarePe l)n*ă lucrările aplicate solului ,i viţelor+ o lucrare importantă %n acest an este instalareasistemului de susţinere.

Spalierul vertical are următoarele componente9 st)lpi din beton de 2+# m care se fi<ea-ă %n sol pe ad)ncimea de #( cm+ la distanţă de #7$ m unul de altul :din 4 %n 4 viţe;H 3 s)rme ori-ontale+ primafi<ată la !( cm %nălţime faţă de sol+ iar următoarele la #( cm una faţă de altaH s)rme oblice la un un*ide 45D+ pe care se diri>ea-ă lăstarii. S)rmele oblice se fi<ea-ă prin ţăru,i la ba-a butucilor+ iar capătulsuperior se lea*ă de s)rma superioară a spalierului.

3ucrările solului %ncep primăvara devreme cu de-mu,uroitul+ urmat de arătura de primăvară+la 1471! cm ad)ncime+ cu răsturnarea bra-delor spre mi>locul intervalului. "n perioada de ve*etaţie se

e<ecută 475 pra,ile pe interval ,i 374 pra,ile manuale pe r)nd. 'oamna+ după căderea frun-elor see<ecută arătura ad)ncă de toamnă cu răsturnarea bra-dei spre r)ndul de viţe+ după care butucii semu,uroiesc.

Tăierea în uscat se e<ecută %nainte de pornirea viţelor %n ve*etaţie %n mod diferit %n funcţie desistemul de susţinere practicat. "n ca-ul spalierului vertical ,i a piramidelor la fiecare butuc se lasă 172cepi.

Plivitul lăstarilor se face de două ori pe vară %ndepărt)nd lăstarii de prisos+ lăs)ndu7se 57!lăstari pe butuc.

Copilitul i legatul lăstarilor. 0e*atul lăstarilor pe mi>loace de susţinere se face de 47! ori %ntimpul ve*etaţiei după fiecare spor de cre,tere. Au oca-ia le*atului se vor %ndepărta ,i copilii %n fa-aerbacee+ sub prima frun-ă de la ba-ă+ pentru a stimula de-voltarea lăstarului principal.

Co!baterea filoxerei galicole. @a>oritatea portaltoilor sunt sensibili la filo<era *alicolă+ careatacă frun-ele ,i lăstarii. Aombaterea se face prin suprimarea frun-elor cu *ale ,i arderea acestora.

Fertilizarea. "ncep)nd cu acest an+ %n funcţie de fertilitatea solului+ se administrea-ă do-e micide %n*ră,ăminte cimice9 5( E*Ca P2O5 ,i 5( E*Ca I 2O+ aplicate toamna %nainte de arătură.

Aompletarea *olurilor se face cu viţe stas %n ca-ul %n care această lucrare nu a putut fi făcută %nanul .

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 9/20

/nul după plantare"n acest an lucrările aplicate asupra viţelor ,i a solului sunt acelea,i ca ,i %n anul precedent+ cu

unele mici diferenţieri. 'ăierea %n uscat constă %n scurtarea coardelor formate pe capul butucului la cep+lăs)ndu7se 374 cepi %n funcţie de vi*oarea soiului.

5. ntreţinerea plantaţiilor 6n producţie

Prin lucrările care se e<ecută %ncep)nd cu anul patru după plantare se urmăre,te menţinerea potenţialului de producţie al butucilor o perioadă c)t mai %ndelun*ată. 0ucrările de %ntreţinere see<ecută %ncep)nd de la sf)r,itul iernii ,i p)nă toamna t)r-iu.

7e!muşuroitul este o primă lucrare care se e<ecută %n acele -one %n care butucii au fost

prote>aţi peste iarnă prin mu,uroire. 0ucrarea se e<ecută cu sapa+ av)nd *ri>ă să nu rărim butucii.8ăierea 6n uscat se e<ecută după sistemul scurt+ pe butuc răm)n)nd numai cepi. Prin acest

sistem de tăiere se asi*ură cre,teri ve*etative puternice. Aepii cei mai corespun-ători sunt cei care au172 oci lun*ime. 0ăsarea unor cepi de 374 mu*uri conduce la %nălţarea scaunului butucului. "nainte detăiere se e<ecută copcitul prin care se %ndepărtea-ă de pe butuc lemnul multianual uscat după care sescurtea-ă cu foarfeca %n cepi de 172 oci porţiunile de coardă rămase %n urma recoltării coardelor portaltoi. Se va avea %n vedere ca cepii răma,i să fie reparti-aţi c)t mai uniform pe scaunul butucului.

%evi!uirea sistemului de susţinere se face %n fiecare primăvară. Au această oca-ie se%nlocuiesc st)lpii rupţi+ se %ndepărtea-ă dei %nclinaţi+ se %ntind ,i se completea-ă s)rmele lipsă.

3ucrările solului. O primă lucrare este arătura de primăvară+ care se e<ecută după tăiere+ laad)ncimea de 1571$ cm cu răsturnarea bra-dei spre mi>locul intervalului. "n timpul ve*etaţiei solul semenţine af)nat ,i curat de buruieni prin 475 pra,ile mecanice %ntre r)nduri ,i 374 pra,ile manuale per)nd. 'oamna după recoltarea coardelor se e<ecută arătura de toamnă la 1571$ cm cu răsturnarea bra-dei spre r)ndul de viţe+ form)ndu7se astfel un bilon %n lun*ul r)ndului care va prote>a viţele petimpul iernii.

"rbicidarea se e<ecută toamna sau primăvara devreme %n ben-i late de 5(7!( cm+ de7a lun*ulr)ndurilor urm)nd a lucra mecani-at numai intervalele dintre r)nduri.

4ertili!area este lucrarea necesară+ deoarece din plantaţiile viticole odată cu producţiile maride coarde se e<portă anual ,i cantităţi mari de substanţe nutritive care trebuie compensate prin aplicarea

%n*ră,ămintelor. O dată la 374 ani se administrea-ă *unoiul de *ra>d %n do-e de 3(74( tCa după care*unoiul se %ncorporea-ă %n sol cu oca-ia arăturii de toamnă.3ucrările şi operaţiile 6n verde care se e<ecută %n perioada de ve*etaţie au drept scop

favori-area cre,terii lăstarului principal. O primă lucrare este plivitul lăstarilor+ prin care se %nlăturămanual lăstarii de prisos. Primul plivit se face c)nd lăstarii au 1572( cm oca-ie cu care se lasă pe butucsarcina de lăstari stabilită. 0a nevoie lucrarea de plivit se repetă c)nd lăstarii au 3(74( cm lun*imelăs)ndu7se pe butuc $712 lăstari. Aopcitul ,i le*atul lăstarilor sunt lucrări %n verde foarte importante

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 10/20

care se e<ecută de mai multe ori %n cursul ve*etaţiei. ste indicat ca odată cu copcitul să se %ndepărte-e,i c)rceii de pe lăstar pentru a u,ura recoltarea coardelor toamna. Aoncomitent cu copcitul se e<ecută ,ile*area ,i diri>area lăstarilor pe mi>locul de susţinere astfel %nc)t să fie stimulată cre,terea %n lun*ime aacestora. 0ăstarii se diri>ea-ă ,i se lea*ă %n mănunciuri pe s)rmele oblice ale spalierului. O altă lucrare%n verde este c)rnitul lăstarilor care se e<ecută la sf)r,itul lunii au*ust+ %nceputul lunii septembrie. aconstă %n suprimarea v)rfului lăstarilor cu ultimele $7& frun-e+ care nu au a>uns să fie e<cedentare pentru a stopa cre,terea ,i a favori-a maturarea lemnului. 0ucrarea se poate e<ecuta cu m)na+ cufoarfecele de tăiat via sau mecani-at.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor este necesară pentru combaterea filo<erei *alicole+ aomi-ilor defoliatoare+ mai rar a acarienilor ,i foarte rar pentru combaterea manei.

%ecoltarea coardelor portaltoi se face toamna la 273 săptăm)ni după căderea frun-elor. =upărecoltare coardele se fasonea-ă+ se lea*ă %n pacete ,i se păstrea-ă peste iarnă stratificate %n nisip sau %ndepo-ite fri*orifice.

9. 8ăierea viţei de vie

8ăierile efectuate la butucii de viţă de vie seclasifica dupa mai multe criterii:

7upă scop şi v;rsta butucilor: 8ăierile de formare sunt indicate %n primii 375 ani de cre,tere a butucilor de viţă de vie.

le au scopul de a da o anumită formă butucilor.• 8ăierile de fructificare sunt aplicate %n perioada de cre,tere ,i fructificare ,i urmăresc

scopul obţinerii unei recolte stabile ,i calitative.• 8ăierile de reenerare sunt indicate %n plantaţiile viticole bătr)ne+ %n perioada de

declin. le au ca scop refacerea butucilor pentru o perioada scurtă :57# ani; %n scopulunor recolte relativ stabile. cest tip de tăieri trebuie combinate ,i cu alte lucrăria*rotenice.

• 8ăierile speciale se efectuea-a %n ca-ul butucilor afectaţi de accidentele climatice+ cum

ar fi temperaturile >oase din timpul iernii+ %n*eţurile tar-ii de primavară+ *rindină+ bolile etc.

7upă modul de eecuţie:

• 8ăierile manuale se reali-ea-ă de către persoane calificate+ cu a>utorul foarfecelui ,i

ferestrăului.• 8ăierile semimecani!ate se efectuea-ă cu a>utorul unor foarfece pneumatice+ care

u,urea-ă efortul fi-ic depus.• 8ăierile mecani!ate se utili-ea-ă mai mult in plantaţiile roditoare+ prin utili-area unor mi>loace

mecani-ate de tăiere+ de tipul cositoarelor. Se e<ecută cu scopul de a u,ura munca manuală. 7upă starea de veetaţie a butucilor:

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 11/20

• 8ăierile 6n uscat. Sunt utili-ate %n intervalul de dupa căderea frun-elor :toa!na; ,i p)nă la

mi*rarea sevei : pri!ăvara;.• 8ăierile 6n verde se e<ecută %n perioada de ve*etaţie după afectarea de diferiţi factori abiotici

sau biotici ,i %n ca-ul formării rapide a butucilor.

8ăierea viţei de vie pentru fructificare "n viticultură+ %n scopul obţinerii unor recolte stabile ,i calitative ,i pentru limitarea polarităţii

lon*itudinale+ e<istă urmatoarele metode de tăiere9 8ăiatul scurt, care constă %n aceea că %n fiecare an lăstarii pentru recoltă se taie scurt+ la 273

oci. ceastă metodă are cateva avanta>e+ %ntruc)t punţile de rod %n fiecare an se lun*esc cu uninternod. ănile sunt mici+ fiindcă tăiatul se face prin lemn de doi ani ,i le putem locali-a dintr7o partea punţii de rod. ceastă metodă de combatere a polarităţii se folose,te %n re*iunile unde butucii au ocre,tere slabă. 0a noi %n ţară ea se folose,te %n plantaţiile de portaltoi ,i plantaţiile altoi de tip intensiv.

/rcuitul coardelor 6n timpul leatului 6n uscat. Aonform acestei metode la tăiatul %n uscat selasă cor-i de rod de $712 oci+ care ulterior se arcuiesc. =acă coarda va fi le*ată vertical+ mai vi*uro,i

vor fi lăstarii crescuţi %n v)rful cor-ii+ iar lăstarii din ocii de mi>loc ,i de la ba-ă au o cre,tere foarteslabă sau nu se de-voltă. 0e*)nd cor-ile de rod ori-ontal sau arcuit+ lăstarii pe această coardă se vor de-volta uniform. stfel+ mai intai se neutrali-ea-ă v)rful fi-iolo*ic al coardei+ prin arcuire+ o parte dinvasele conducătoare se deformea-ă+ ceea ce favori-ea-ă repartiţia e*ală a apei ,i elementelor nutritive pentru toţi lăstarii de pe această coardă. Corzile de rod la legatul în uscat trebuie arcuite, fapt ce

stimulează considerabil fructificarea butucilor . Principiul &arconi. Pe cordon se lasă un cep tăiat la 4 oci+ din care doi de la ba-a se orbesc.

=in ocii superiori se de-voltă doi lăstari ,i+ fiindcă %ncărcătura e slaba+ se de-voltă ,i lăstarii din ociiun*iulari. "n al doilea an+ tăiatul se face %n felul următor9 din lăstarii de-voltaţi la v)rful cepului selasă o coardă sau două pe rod+ iar unul din lăstarii de-voltaţi din ocii un*iulari se taie la patru oci+

din care doi de la ba-ă se orbesc. "n al treilea an ,i mai departe+ coardele cu lăstari ce au fructificatse %nlătură de la ba-ă+ iar din lăstarii de pe cep se formea-ă 172 cor-i de rod+ iar unul din lăstarii cecresc din ocii un*iulari scurt)ndu7se la 4 oci.

Principiul <veriga de rod # este o metodă mi<ta ce include elementele din toate trei principiidescrise mai sus+ %nlaturand nea>unsurile pe care acestea le au+ fiecare %n parte. Aepul de %nlocuire ,icoarda de rod locali-ate pe puntea de rod poartă denumirea de veri*a de rod. ltfel spus+ pe puntea derod se lasă un cep de %nlocuire a doi7patru oci ,i o coardă de 5715 oci. Aepul de %nlocuire %ntotdeaunase plasea-ă mai >os de coarda de rod. Pentru a forma cepul de %nlocuire ,i coarda de rod+ se ale* numailăstari anuali maturaţi. Se folose,te %n re*iunile unde cre,terea butucilor este puternică. "n *eneral+tăierea viţei de vie după principiul "veriga pe rod# poate fi e<primată %n felul următor9 anual+ pe cepulde %nlocuire de anul trecut se formea-ă :din lăstarii anuali !aturţti; o nouă veri*ă de rod+ iar coarda derod de anul trecut cu toţi lăstarii :anuali$ !aturati; amplasaţi pe ea se %nlătură. 0ăstarii anuali maturaţide-voltaţi normal sunt acei care au lun*imea de (+$72+( m ,i *rosimea de !713 mm. Aepulde %nlocuire %ntotdeauna se lasă mai >os dec)t coarda de rod.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 12/20

8ipurile de tăiere re-ultă din combinaţia dintre sistemul de tăiere ,i forma de conducere+ av)nddiferite denumiri.

+istemul de tăiere se caracteri-ea-ă prin felul ,i mărimea elementelor de rod+ lăsate la tăiere pe butuc.

%iste!ele de tăiere practicate %n viticultură pot fi *rupate %n97 sistemul scurt+ care folose,te numai cepi de rod+ de 2 7 3 ociH7sistemul mi<t+ care se caracteri-ea-ă prin pre-enţa veri*ilor de rod+ formate din coarda de rod+

de $ 7 14 oci lun*ime ,i cep de %nlocuire de 2 oci lun*imeH7sistemul lun*+ care folose,te la tăiere coarde de rod lun*i de $ 7 1! oci.iecare din cele trei sisteme de tăiere poate fi practicat pe forme de conducere >oasă+ semi7%naltă

,i %naltă+ re-ult)nd tipurile de tăiere.8ipurile de tăieri folosite %n ţara noastră sunt urmatoarele97 tăierea tip Tere!ia+ caracteri-ată prin pre-enţa pe butucii condu,i %n formă >oasă a cepilor de

rod :! 7 $;+ cu timpul form)ndu7se aproape de nivelul solului o %n*ro,are e<a*erată a butuculuiH

& cordonul speronat + cu cepi de rod de 3 7 4 oci+ amplasaţi pe cordoane uni7 sau bilaterale+ proiectate pe tulpini semi7%nalte :!( 7 $( cm;H

Tăierea de for!are"n anul al 7lea de la plantare se lasă o sin*ura cordiţa de 374 oci. "n vară se ale* 273 lăstari

care se palisea-ă de tutori+ restul suprim)du7se."n anul al 7lea se proiectea-ă tulpina+ scurt)ndu7se coarda cea mai vi*uroasă+ dreaptă+ sub

prima s)rma. estul coardelor se taie. "n ca-ul c)nd coarda re-ervată pentru proiectarea tulpinii are*rosime de peste $ mm pe o porţiune mai lun*ă dec)t lun*imea necesară formării tulpinii+ se procedea-ă la formarea cordonului+ coarda scurt)ndu7se fie la lun*imea e*ală cu 1C2 din distanţa %ntre

butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de $ mm."n anul al 67lea+ din două coarde cu po-iţie superioară se formea-ă cele două cordoane+scurt)ndu7se fiecare la lun*imea e*ală cu 1C2 din distanţa dintre butuci pe r)nd. "n ca-ul c)nd %n anulanterior s7a format un cordon+ pe acesta se vor scurta coardele la 3 oci+ reali-)ndu7se cepii de rod ,i seva forma ,i cel de7al doilea cordon.

"n anul al 67lea se %nceie formarea butucilor+ lăs)ndu7se pe ambele cordoane cepi de rod de 3oci.

Tăierea de fructificare"n următorii ani tăierea se face numai %n cepi de rod+ av)nd *ri>ă ca ace,tia să fie amplasaţi c)t

mai aproape de cordon pentru a evita de*arnisirea cordoanelor.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 13/20

7 tăierea în verigi de rod '(u)ot ;+ fiind pre-ente pe butucul condus %n forma >oasă veri*ile derod+ %n număr de 2 :uot dublu; sau 3 7 4 :uot multiplu;H

uot pe semitulpină+ la care veri*ile de rod %n număr de 4 7 ! se *ăsesc amplasate pe o tulpinăde !( 7 $( cm lun*imeH coardele de rod se lea*ă de primul r)nd de s)rma dublă a spalieruluiH

uot pe tulpină+ la care veri*ile de rod se formea-ă pe o tulpină de 1+(( 7 1+2( 7 1+5( mH

Tăierea de for!are"n anul al 7lea dupa plantare+ %n primăvară+ se taie la 2 cepi a 273 oci+ sau la un sin*ur cep 7 %n

ca-ul viţelor mai puţin vi*uroase."n anul al 7lea de la plantare se re-ervă pe butuc+ din coardele crescute pe cepii din anul

anterior+ 2 cordiţe a 47! oci sau 2 coarde ,i 2 cepi a 273 oci+ av)nd po-iţie inferioară cordiţelor.

Tăierea de fructificare

"n anul al 67lea de la plantare+ socotit primul an de intrare pe rod ,i tăierea de formare%nceiată+ se lasă pe butuc 374 veri*i de rod formate din coarde a 1(714 oci.

Aepii se formea-ă din coardele lacome sau ciar roditoare+ situate inferior coardelor de rod ,i

care se scurtea-ă la 2 oci.

& cordonul Cazenave$ uni& sau bilateral + cu veri*i de rod formate din cordiţe de 3 7 4 ocilun*ime ,i cepi de %nlocuire+ pe o tulpină de !( 7 $( cm %nalţimeH

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 14/20

Tăierea de for!are

0a cordonul Aa-enave+ elementele de rod sunt veri*ile de rod formate din cordiţă :47! oci; ,icepul de %nlocuire.

"n anul al 7lea de la plantare+ la taiere se lasa o cordita de 57! oci."n anul al 7lea de la plantare se proiectea-a tulpina semi%nalta+ scurtindu7se sub prima s)rma a

spalierului sau se reali-ea-ă ,i un cordon+ dacă *rosimea coardei depă,e,te $ mm *rosime. Au e<cepţiaa doi oci din v)rful tulpinii+ restul se orbesc+ ca ,i ocii de pe partea inferioară a cordonului+ dacă s7areali-at.

"n anul al 67lea se formea-ă două cordoane sau+ %n ca-ul c)nd s7a format de>a un cordon %n anulanterior pe acesta+ coardele se scurtea-ă la cepi de 273 oci.

"n anul al 67lea coardele crescute .din cordoanele proiectate %n anul anterior se scurtea-ă la cepide 273 oci. "n ca-ul cordonului pe care anul trecut au fost lăsaţi cepi+ %n acest an se formea-ă primele

veri*i de rod. =e pe fiecare cep coarda cu po-iţie superioară se scurtea-ă la 47! oci :cordiţa;+ iar ceacu po-iţie inferioară la 273 oci :cep;.

"n anul al 67lea se poate considera+ %nceiată formarea prin lăsarea pe ambele cordoane acordiţelor ,i cepilor de %nlocuire.

Tăierea de fructificare"n fiecare an+ la tăiere se va avea in vedere lăsarea elementelor de rod c)t mai aproape de

nivelul cordonului ,i+ %n măsura posibilităţilor+ re%ntinerirea formaţiilor de rod prin cepii lăsaţi direct pecordon.

'ăierile de formare pot fi reduse cu 172 ani+ dacă plantele sunt uniforme ca vi*oare+ cu cre,teri

normale+ inc)t să fie tratate toate %n mod asemănător. "n această situaţie+ tulpinile 7 ca ,i o parte acordoanelor 7 pot fi reali-ate %ncă din anul al 7lea+ iar %n anul al 7lea să se forme-e completcordoanele."n ca-ul c)nd se practică cultura semi7prote>ata :mu,uroind butucii;+ la ba-a tulpinilor seformea-ă c)te un cep de si*uranţă de 2 oci+ iar coardele re-ultate din acesta se prote>ea-ă toamna+ prinacoperire cu păm)nt.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 15/20

7 cordonul 0en-7@oser+ uni7 sau bilateral+ cu acelea,i elemente de rod ca ,i cordonul Aa-enave+cu deosebirea ca %nălţimea tulpinii este de 1+(( 7 1+2( 7 1+5( m :tulpina %naltă;H

'ăierile de formare sunt asemănătoare celor efectuate la tipul Aa-enave+ :%n veri*i de rod+ cucordiţe ,i cepi;+ cu deosebire că tulpina va fi proiectată la 171+2 m.

'ăierea de fructificare se practică %n acela,i mod ca la tăierea Aa-enave+ lăs)ndu7se pe cordoaneveri*ile de rod formate din cordiţe :47! oci; ,i cepii de %nlocuire+ amplasaţi c)t mai aproape de cordon.

Pe forme %nalte cu tulpina de 171+2 m se pot practica ,i tăierile %n veri*i de rod :coarde de 1(712714 oci ,i cepi de %nlocuire;+ %n cordon speronat etc+ ,i %n coarde lun*i :sistemul de tăiere lun*;.

7 cap %nălţat+ cu cepi de rod+ formaţi pe semitulpină :!( 7 $( cm;.0a aceste tipuri de tăieri pot fi incluse ,i tăierile %n forme artistice+ %nt)lnite %n *rădinile de pe

l)n*ă casă :bolţi+ semibolţi+ cio,c etc.;

1=. +tr;nerea, ambalarea şi depo!itarea recoltei

Culesul :recoltarea; la momentul optim confirmă valoarea alimentară a stru*urilor. =ataculesului stru*urilor se stabile,te după *radul de maturitate al stru*urilor.

=upă cules+ stru*urii sunt condiţionaţi prin operaţille de sortare ,i ambalare. Sortarea se facedupă preferinţe+ concomitent cu sortarea ciorcinilor se e<ecută ,i ci-elarea stru*urilor+ respectiv%ndepărtarea boabelor prea mici+ acelor necoapte+ sparte sau muce*ăite.

mbalarea se face imediat după sortare+ %n lădiţe cu capacitatea de apro<imativ 5 E*. "n acestscop stru*urii se a,ea-ă %n lădiţe unul l)n*ă altul cu pedunculul către interior+ %n a,a fel %nc)t să nurăm)nă spaţii *oale %ntre ei.

=upă ambalare+ lădiţele se eticetea-ă ,i se depo-itea-ă %n vederea transportului+ care trebuie

or*ani-at rapid pentru a preveni deprecierea stru*urilor.Stru*urii de masa se pot păstra 1+575 luni %n stare proaspătă+ dacă se folosesc depo-itelefri*orifice.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 16/20

11. +oiuri de struuri cultivate

=in sortimentul viticol al omaniei fac parte cateva soiuri autotone valoroase+ păstrate %ncultura+ precum ,i o serie de soiuri straine.

=in *rupa soiurilor autotone fac parte9

• pentru vinuri albe9 rasa de Aotnari+ eteasca albă+ eteasca re*alăH

• pentru vinuri rosii9 /ăbeasca nea*ră+ eteasca nea*răH

• pentru vinuri aromate9 'ăm)ioasa rom)nească

"ntruc)t sortimentul viticol constituie un factor de ba-ă al calităţii ,i diversităţii vinurilor+ vom facereferiri la principalele soiuri de stru*uri cultivate ,i la vinurile care se produc.

4eteasca albă este un veci soi rom)nesc+ pre-ent de foarte mult timp %n cultură ,i bine adaptatcondiţiilor de climă. Se crede că a fost obţinut prin selecţie populară din soiul etească nea*ră. Producevinuri seci sau demiseci+ cu conţinut ecilibrat %n alcool :tărie 11+5 7 12DA; ,i aciditate+ caracteri-ate

prin mare fineţe.

4eteasca reală s7a impus rapid datorită valoroaselor sale %nsu,iri ,i se bucură %n pre-ent de olar*ă răsp)ndire %n plantaţii+ %ntalnindu7se %n aproape toate pod*oriile. 6inurile se %ncadrea-ă %n modobi,nuit %n *rupa celor de calitate superioară+ uneori ,i %n cate*oria celor de consum curent. le au otărie alcoolica de 1(+5 7 11+5DA+ sunt seci+ se caracteri-ea-ă prin prospeţime+ vioiciune dată de oaciditate mai ridicată+ aroma specifică foarte plăcută.

4eteasca neară soiul face parte din veciul sortiment al omaniei. 6inurile de etească suntseci sau u,or demiseci+ au o tărie alcoolică de 12 712+5DA+ pre-intă o culoare ro,ie intensă cu nuanţerubinii+ o aromă specifică+ comple<ă ,i ori*inală .

>ăbeasca neară veci soi autoton. 6inurile de /ăbească nea*ră fac %n *eneral parte dincate*oria celor de consum curent+ av)nd o tărie alcoolică de 1( 711AD. le au o culoare ro,ie7vie cunuanţe strălucitoare+ sunt le>ere ,i fructuoase+ pre-intă o bună aciditate.

8ăm;ioasă rom;nească se cultivă de foarte mult timp %n ţara noastră+ ceea ce >ustifică%ncadrarea sa %n *rupa soiurilor autotone. ste un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. Pretinde

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 17/20

condiţii speciale de climă ,i sol. 6inurile sunt vinuri dulci sau demidulci naturale+ au o tărie alcoolicade 12 712+5DA ,i o nuanţă impunătoare+ de mare ori*inalitate+ conferită de culoarea lor *alben7aurie.

0ista soiurilor de stru*uri pre-entate este departe de a fi completă. 0ipsesc %n primul r)nd din eac)teva soiuri rom)ne,ti+ cu importanţă locală ,i e<tindere mai limitată+ dintre care amintim albena deOdobe,ti ,i Plavaie+ cultivate %n pod*oriile 6rancei+ B*iara de Ku,i+ @ustoasă de @aderat+ rancu,a+

/usuioaca de /ootin s.a. 0ipsesc+ de asemenea+ c)teva soiuri introduse mai de cur)nd %n sortiment+a,a cum ar fi soiul pentru vinuri ro,ii /ur*und mare+ care7,i afirmă buna sa comportare %n condiţiilenoastre.

12. 8e?noloia vinificării

8e?noloia prelucrării struurilor sau vinificaţia propriu7-isă cuprinde un ansamblu de operaţiicare asi*ură transformarea stru*urilor %n vin. "n urma vinificării se obţin vinuri albe+ ro,ii sau aromate.ndiferent de *rupele de vinuri ce urmea-ă a se obţine este obli*atoriu ca prelucrarea stru*urilor să seefectue-e c)t mai rapid ,i complet. 0a o prelucrare lentă apare influenţa dăunătoare a o<i*enului ,i atemperaturii+ care favori-ea-ă %nmulţirea mai rapidă a unor microor*anisme+ %n deosebi a celor pato*eneH cel mai bine este atunci c)nd de la recoltat ,i p)nă la prelucrare nu a trecut mai mult de 4 ore.

*drobitul strugurilor. Bdrobitul stru*urilor constă %n distru*erea inte*rităţii boabelor+ %nvederea eliberării sucului pe care7l conţin+ fără a făr)miţa pieliţele+ seminţele ,i ciorcinele. "n urma

acestei operaţii+ microflora+ respectiv levurile+ e<istente pe suprafaţa pieliţei boabelor+ sau a ciorcinilor este pusă %n contact cu masa de mustuială. erarea care are loc %n timpul -drobirii+ favori-ea-ă%nmulţirea levurilor+ permiţ)nd o bună pornire %n fermentaţie a mustului. =upă -drobire+ recolta poate fisulfitată %ntr7un mod omo*en ,i u,or veiculată prin pompare. =e asemenea+ maceraţia+ veri*ăimportantă %n producerea vinurilor aromate ,i ro,ii+ are loc %n condiţii optime+ deoarece suprafaţa decontact dintre fa-a licidă ,i cea solidă este mult mărită. Ln -drobit complet permite să se obţină un bun randament la scur*erea mustului ravac ,i la presărea rapidă a bo,tinei.

Bdrobitul se poate face manual+ cu a>utorul unui mustuitor sau mecanic+ folosind ma,ini de-drobit+ numite -drobitoare. =upă or*anele care reali-ea-ă -drobirea se deosebesc9 -drobitoare cu

valţuri ,i -drobitoare cu arbore rotativ cu palete.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 18/20

=esciorcinator cu -drobitor de stru*uri

=esciorcinatul+ constă %n deta,area boabelor de ciorcine ,i eliberarea separată a sucului ,i a boabelor pe de o parte ,i a ciorcinilor ,i resturilor ve*etale pe de alta parte. Pre-enţa ciorcinilor poate avea numeroase de-avanta>e %nsă de sortimentul de vin care urmea-ă a se produce. Prin%ndepărtarea cirocinilor se evită pre-enţa unor ţăr)nuri ce imprimă vinului un *ust ierbos+ iar %n plus prin %ndepărtarea ciorcinilor se evită %mbo*ăţirea mustului %n eventuale resturi de pesticide ce ram)nde la tratamente aderente la ciorcine.

=esciorcinatul mecanic *enerali-at %n practica vinicolă se poate efectua prin intermediul unor a*re*ate numite -drobitor desciorcinator prin intermediul cărora procesele de -drobire ,i

desciorcinare au loc la o sin*ură trecere a stru*urilor prin a*re*at ciar dacă uneori ele se desfă,oarăsuccesiv.

%epararea !ustului de botină. "n tenolo*ia producerii vinurilor albe+ separarea mustului dinrecolta -drobită este o operaţie esenţială ,i de mare influenţă asupra calităţii. "n prima fa-ă mustul sesepară prin scur*ere+ purt)nd numele de must ravac+ iar in cea de7a doua fa-ă prin presarea bo,tinei+fiind denumit must de presă.

"n practica vinicolă mustul re-ultat se colectea-ă de obicei separat %n trei cate*orii ale căror denumiri ,i proporţii faţă de cantitatea totală sunt urmatoarele9

•

@ust ravac+ %n medie !(GH• @ust de presă+ %n medie 3(GH• @ust de la ultimă presare+ %n medie 1(G.

8e?noloia prelucrarii mustului. lături de tenolo*ia de prelucrare a stru*urilor+ %n calitateaviitorului vin mai contribuie ,i lucrările ce se aplică mustului %nainte de fermentare+ lucrări ce se fac cuscopul de a obţine %n final un vin sănătos+ bine constituit ,i ecilibrat.

7/23/2019 Culturi Viticole, TCH

http://slidepdf.com/reader/full/culturi-viticole-tch 19/20

Prelucrarea mustului cuprinde mai multe etape tenolo*ice9 limpe-irea sau deburbarea+depi*mentarea :%n ca-ul unor musturi pătate;+ corectarea compo-iţiei ,i adău*area unor stimulatori ,ifactori de cre,tere pentru levuri.

Deburbarea se face cu !oderaţie. "ndepărtarea totală a fra*mentelor de pulpă ,i pieliţe+ care sunt purtătoare de arome+ se răsfr)n*e ne*ativ asupra caracteristicilor or*anoleptice ale vinurilor. O altă

problemă a limpe-irii radicale+ cu eliminarea totală a burbei+ este prelun*irea e<a*erată a fermentaţiei+care sta*nea-ă %nainte de epui-area conţinutului %n *lucide. "n ca-ul unei recolte sănătoase serecomandă o deburbare parţială+ menţin)ndu7se %n must sursele de potenţare a aromei ,i e<tractului.

+i!pezirea !ustului se poate reali-a prin adău*are de SO2+ prin supunerea mustului acţiuniifri*ului+ prin folosirea en-imelor pectolitice+ cu a>utorul bentonitei+ prin centrifu*are+ prin flotaţie.

Depig!entarea se aplică musturilor MpătateM. "n acest sens re-ultatele bune dă tratamentul cucarbune activ :5(7#( *Cl;+ *elatină :571( *Cl; ,i bentonită :5(71(( *Cl;+ administrate concomitent %nmustul sulfitat.

Aorectarea compo-iţiei mustului se reali-ea-ă la mustul limpede+ iar %n ca-ul unor recolteatacate de putre*aiul cenu,iu se adau*ă a-ot amoniacal sub formă de fosfat monoacid de amoniu ,isulfat de amoniu :2((73(( m*Cl; ,i tiamină :(+57(+! m*Cl; pentru stimularea multiplicării ,i cre,teriilevurilor+ urmată de fermentarea mai puternică a *lucidelor.

Fer!entaţia alcoolică a :*lucidelor; musturilor albe trebuie să fie lentă. 'emperatura defermentare trebuie să fie mai mică pentru a se evita contactul mare cu aerul.

Tragerea de pe dro,die se face la sf)r,itul fermentaţiei alcoolice+ e<cept)nd unele tipuri devinuri la care pentru evitarea declan,ării fermentaţiei malolactice+ reducerea K2S ,i formarea *ustuluide dro>die+ operaţia se face preventiv+ urmată de o sulfitare le>eră.

"n timpul stocării+ volumul vinului varia-ă datorită oscilaţiilor de temperatură+ precum ,idatorită evaporării acestuia prin porii budanelor+ astfel %nc)t la partea superioară a vasului se formea-ă

frecvent un spaţiu *ol. Spaţiul format datorită aerului pe care %l conţine influenţea-ă nefavorabilevoluţia vinului+ astfel %nc)t %n practica vinicolă s7a statornicit re*ula că prin umpleri periodice vaselesă fie menţinute pe c)t posibil complet pline cu vin.

Pritocul vinului este operaţiunea de tanva-are a vinului dintr7un vas %n altul cu scopul de a7lsepara de dro>die. 0ucrarea %n sine nu este complicată+ dar %n ca-ul %n care nu este efectuată la timp ,inici %n condiţii bune+ calitatea vinului va fi profund afectată. <istenţa %n dro>die a unor mari cantităţide substanţe or*anice de*radabile+ provenite %n principal din levuri ,i bacterii conduce cu timpul laapariţia de *ust ,i mirosuri neplăcute+ ce constituie pentru vin defecte *reu de remediat.

"n timpul pritocului are loc o aeraţie moderată a vinului+ dar care este suficientă pentru a activaen-imele ,i bacteriile aerobe. "n consecinţă+ este absolut necesară blocarea acţiunii ne*ative a

o<i*enului prin tratarea vinurilor cu SO2.

>>3)@%/4"