Limbile
Pagini
Legal
AUXILIAR DIDACTIC
ED.IVASCU FLORICA
GRADINITA NR. 1
TURCENI
1
Ghicitori pentru copii
Ghicitorile, numite si cimilituri, sunt o creatie
populara, anonima. Ele se prezinta de obicei sub forma de
versuri in care se descriu metaforic o fiinta, un obiect sau un
fenomen care trebuie identificate. Sunt folosite metafore,
imagini sugestive sau jocuri de cuvinte care sa-l ajute pe cel
care vrea sa dezlege ghicitorile.
Ghicitorile solicita agerimea mintii omului pentru
identificarea, prin asociatii logice, a obiectului, a persoanei
sau a fenomenului redat. Ghicitorile sunt un joc al istetimii si
al perspicacitatii.
Ele sunt extrem de indragite atat de copii cat si de adulti si
au un caracter educativ.
Diversitatea ghicitorilor rezulta din bogatia temelor. In
aceasta carticica gasiti ghicitori despre animale, despre
pasari, insecte, plante, fructe, legume, flori, meserii, mijloace
de transport, numere si ghicitori cu teme diverse.
Pentru cei mici si cei mai mari, ghicitorile pot fi mereu
misterioase dar si un mijloc distractiv de a descoperi lucruri
interesante!Iata in continuare cateva sute de ghicitori strict
necesare in desfasurarea procesului instructiv educativ din
gradinita.
GHICITORI
DESPRE ANIMALE SĂLBATICE
Am o blană groasă, deasă,
Pentru iarna friguroasă.
Caut fagurii de miere,
Mănânc mure cu plăcere.
Ghici, cine sunt?
( ursul)
Eu sar iute pe crenguţe,
Cu alune în gheruţe.
Şi roşcată mi-i blănuţa,
În copac îmi fac căsuţa.
Ghici, cine sunt?
( veverita )
Mândru şi încoronat,
Prin poieni sunt împărat!
Soţioara-mi delicată,
E de lege apărată.
Când aleargă parcă zboară,
Pe poteci, o... căprioară!
Ghici, cine sunt?
( cerbul)
Mititel şi plin de ace,
Vin prin iarbă,-ncet, încoace.
Dacă simt vreun duşman,
Mă preschimb în buzdugan.
De-ai avea două cojoace,
Tot nu poţi scăpa de ace.
Ghici, cine sunt?
( ariciul )
Urechiat cu haine sure
Stau pe câmp şi în pădure!
Am codiţa mititică
Tremurând mereu de frică.
Urechi am, şi-s lungi de tot
Şi mustăţi am pe la bot.
Eu cu morcovi mă hrănesc,
Spuneţi voi, cum mă numesc?
( iepurele )
Am o coadă înfoiată
Şi chiar sunt foarte şireată.
( vulpea)
Pe Grivei de-l întâlnesc,
Eu cu grijă-l ocolesc.
Ghici, cine sunt?
( Vulpea )
Ce este ţepos şi mic,
Şi mănâncă şerpi?
(Ariciul)
Animal cu capu-n jos
Şi este foarte ţepos,
De vrei să-l ridici de jos.
(Ariciul)
Pleacă moşu-ncet la vie
Cu scai mulţi pe pălărie!
(Ariciul)
Are zeci de ace groase
Dar nu ţese nici nu coase.
(Ariciul)
Ghicitoarea ştiu că-ţi place.
Ce-i ca un burduf de ace,
Ca un pepene cu ţepi?
Ia gândeşte-te. Pricepi?
Şi răspunde-n doi, trei timpi,
Cine are mii de ghimpi?
Cui îi ustură şoriciul?
N-ai ghicit ca e…?
(Ariciul)
Mititelul plin de ace,
Vine pe cărare-ncoace.
Şi la mine dacă-l chem,
Iute el se face ghem.
(Ariciul)
Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A ieşit un ghem de scai
Ca sa caute furnici.
Ce sa fie oare, ghici?
(Ariciul)
Noi cu acul tragem aţa,
El cu ace-şi apără viaţa!
(Ariciul)
Trece paşa pe uliţe
Cu trei mii de suliţe.
(Ariciul)
Cine trece-ncet pe uliţi
Înarmat cu mii de suliţi?
(Ariciul)
Are capul plin de ace.
De-l atingi, el ghem se face!
(Ariciul)
Dar pricepi,
N-are păr, ci numai ţepi!
(Ariciul)
Se tot plimbă fără grabă
Şi prin iarbă are treabă.
Dacă simte un duşman,
Se preschimbă-n buzdugan.
De-ai avea două cojoace,
Tot nu poţi scăpa de ace.
(Ariciul)
Pe luncă şi prin zăvoaie
Scoate moşul muşuroaie!
(Cârtiţa)
În cojoc întors pe dos
Mormăind morocănos,
Umblă pustnic prin pădure
După miere, după mure.
Vara-l vezi după vânat,
Iarna stă-n bordei culcat.
Când dezgheţurile vin,
S-a trezit şi…
(Moş Martin)
Umblă moşul prin pădure
După zmeură şi mure!
(Ursul)
Ştiţi voi cine umblă după mure
Şi trăieşte în pădure ?
(Ursul)
În bârlog petrece iarna,
La prisacă merge vara.
Mor, mor, mor...
(Ursul)
Vara umblă după miere,
Iarna doarme să prindă putere.
(Ursul)
Cu cojoacă şi desculţ
Umblă mormăind prin munţi!
Lenevos cum e, nu şagă,
Doarme dup-o vară-ntreagă
Şi visează el, vezi bine,
Numai miere de albine.
(Ursul)
Mormăind de zor prin iarbă,
La albina vine-n grabă
Miere să îi dea şi lui
Să mănânce cu ai săi pui.
(Ursul)
Lenevos cum e, nu saga
Doarme dupa o iarna-ntreaga
Si viseaza, el, vezi bine,
Numai... miere de albine.
(Ursul)
Iarna-şi vâră nasu-n blană
Şi din unghii îşi sug hrană,
Iar vara, sus pe munţi,
Zmeură culeg desculţi.
(Urşii)
Blana roşcată,frumoasă,
Coada-i lungă şi stufoasă,
Vine noaptea prin gradină,
Fură-o raţă şi-o găină.
(Vulpea)
Cumetriţa cea şireată
Vine-adesea prin vecini
Şi-amatoare se arată
De a “cumpăra” găini.
(Vulpea)
Roşcovana cea isteaţă
Umblă pe la cotineaţă.
(Vulpea)
Are-o coadă înfoiată,
Hoaţă este şi şireată
Dar e vai de coada ei
Când dă peste ea Grivei.
(Vulpea)
Coada ei e stufoasă,
De găini ea nu se lasă.
(Vulpea)
Roşioară şi codată
Umblă noaptea prin poiată
Şi la noi şi la vecini,
Ca să „cumpere” găini.
De plătit, nu le plăteşte
Şi pe loc le jumuleşte,
Hoaţa aste, cum se numeşte?
(Vulpea)
În scurteică îmbrăcată,
Dă târcoale la poiată.
Şi tot umblă prin pădure,
Ca ceva-ceva să fure.
(Vulpea)
Ce să fure dacă n-are?
Pare moartă-n drumul mare.
Despre cine vorba este?
O cunoaşteţi din poveste.
(Vulpea)
Cine-i doamna roşcovană,
Ce-şi tot plimbă mândra blană
De ici, acolo prin vecini,
Rost să facă de găini?
(Vulpea)
Cu coada stufoasă,
Cu bot ascuţit,
La coteţul nostru
Des a nimerit.
(Vulpea)
Găini, pui şi raţe,
Ia tot ce găseşte,
Hoaţa asta spuneţi:
Ştiţi cum se numeşte?
(Vulpea)
Plimbă-te codată
Cu blana roşcată
Prin pădurea toată,
Dar nu prin poiată,
Că Grivei, de vine,
Va fi vai de tine!
(Vulpea)
Cumătra cea roşcată
Şi din fire e şireată,
Se furişează-n grădini,
Dând iama pe la găini.
(Vulpea)
Îl zăreşti cam de departe,
Că-i sticlesc ochii în noapte,
Lângă stână stă la pândă
Ca să-i pice-o oaie blândă.
(Lupul)
Pădurar cu şubă sură,
Ce păzeşte, asta fură.
Lacom, hrăpăreţ, avan
S-ar tocmi la oi cioban.
(Lupul)
Pădurile ocoleşte,
După miel se prăpădeşte
Şi tot strigă: hau, hau, hau!...
Multă pradă vreau să iau.
(Lupul)
Sare iute pe crenguţe
Cu alune în lăbuţe.
Şi roşcată e blăniţa.
Cin-să fie?
(Veveriţa)
O sportivă cu renume
Umblă-n pomi după alune.
(Veveriţa)
Tuş ghiduş, coadă roşcată
Peste cetini aruncată.
(Veveriţa)
Ronţăie nuci şi alune
Sare graţioasă,
Coada-i e stufoasă –
De-o ghiceşti, îndată spune!
(Veveriţa)
Roşioară flacără
Pe copaci se caţără.
(Veveriţa)
Toată lumea-aşa îi spune:
„Mâncătoarea de alune”.
Ronţăind cu dinţişorii,
Macină ca roata morii.
(Veveriţa)
Casă, ca o gospodină,
Are o cămară plină,
Crengile-o-ndrăgesc şi-o saltă
De pe una pe cealaltă.
(Veveriţa)
Flăcăruie, flacără
Iute se mai caţără!
Uite-o, nu e!
Uite-o, nu e!
Mică e, dar coada-i mare,
Pe copaci în fugă suie
Şi din creangă-n creangă sare.
Roade nuci, îi plac alune…
Cum o cheamă? Haide, spune!
De-i vezi flacăra-codiţă,
Strigi îndată…
(Veveriţă)
În copac se caţără
Şi pare că scapără
Ca o flacără,
Uite-o, nu ;
Roade-alune.
Cum îi spune?
(Veveriţa)
Este tare mititică,
O zăreşti prin rămurică,
Însa coada ei stufoasă
O face aşa frumoasă.
Cu alune se hrăneşte,
Spuneţi voi cum se numeşte?
(Veveriţa)
Are coada măturoi,
Ochii mici, foarte vioi,
La urechi cu cănăfei
Şi la bot mustăţi vreo trei.
(Veveriţa)
Fuge, chiar la deal mai bine
Şi se teme de oricine.
Este mic şi drăgălaş
Şi se cheamă…
(Iepuraş)
Cum mănâncă un morcov mare
Frica-l pune pe picioare
Două lungi şi două scurte
Cin’ să fie el poznaşul,
Dacă nu e...
(Iepuraşul)
La deal repede şi fără ocol,
Iar la vale rostogol.
(Iepurele)
Urechiat cu haine sure
Stă pe câmp şi în pădure!
(Iepurele de câmp)
Lungi urechi, picioare lungi,
Doar cu puşca îl ajungi.
Doarme-n lan ori sub tufiş,
Tot cu ochii mari, deschişi.
Mustăciosul acesta, oare, e
fricos?
Sau mi se pare?
(Iepurele)
Urechi lungi şi coadă scurtă,
Parcă-aleargă tot pe burtă.
Are-o hrană preferată:
Morcovi, varză şi salată.
(Iepurele)
Lungi urechi, mustăţi la bot,
O codiţă cât un ciot,
Ţopăie la vale,
Pe patru picioare
Câte două egale.
Cine-i oare? (Iepurele)
Urechi lungi, mustăţi, codiţă
Şi-o fărâmă de codiţă.
(Iepurele)
Fricos ca dânsul nu-i,
Se teme şi de umbra lui.
(Iepurele)
Codiţa mi-e mititică
Şi tremur mereu de frică.
Urechile-lungi de tot
Şi mustăţi am pe la bot.
Eu cu morcovi mă hrănesc,
Spuneţi voi, cum mă numesc?
(Iepurele)
Urechi lungi, mustăţi la bot
Coadă nu mai am de loc.
Sunt fricos nevoie mare,
Am doar morcovi de mâncare.
(Iepurele)
Urechi lungi, picioare lungi,
Nici cu puşca nu-l ajungi.
E fricos nevoie mare
Şi de-o frunză el tresare.
(Iepurele)
Motan cu blana tărcată
Şi cu coada mult scurtată,
La urechi are-agăţaţi
Doi cercei catifelaţi!
(Râsul)
Mândru şi încoronat,
Prin poieni este-mpărat!
(Cerbul)
În aer ramurile-şi are
Acest trofeu de vânătoare.
(cerbul)
Vaca neagră, coarne late,
Îndreptate mult spre spate,
Vara umblă să se scalde
În mlaştini cu ape calde
(Bivolita)
Cenuşiu şi tare mic,
El se teme de pisic.
Stă pitit, deoarece
Se numeşte…
(Şoarece)
Mic, cu inima haină,
Roade sacul de făină!
(Şoricelul)
Roade peste tot ce-apucă
Şi-şi târăşte coada lungă.
Roade toată ziulica
Până îl prinde pisica.
(Şoricelul)
Umbla dansa prin gradini
Cautand mereu gaini.
( vulpea )
Prin padure,prin zavoaie,
Dansul oile jupoaie.
( Lupul)
Si codat,
Si coltat,
Si istet,
Si-ndraznet.
(Lupul)
Noaptea ochii ii stIcleste,
Si cand urla te-ngrozeste.
(Lupul)
Ce este:
De trait traieste,
Dar fara ochi se hraneste?
(Cartita)
Mandru de coroana lui,
Imparat al codrului,
De departe il zaresti
Purtand coarnele regesti.
( cerbul )
Ca un fulger prin copac
Printre crengi s-a strecurat,
Cautand mereu alune,
Fiindca-i plac,
Ca-s tare bune.
( veverita )
Ramator cu coltii mari
Dupa fructe de stejari
Padurea din deal o scurma,
Parc-ar fi trecut o turma.
(mistretul )
Umbla singur prin padure,
Cautand miere si mure.
( ursul)
Urecheatul campului,
Tinta vanatorului,
Altul ca el nimeni nu-i :
Fuge si de umbra lui.
(iepurele )
Ghem de ace umblator
Prin padure si ogor.
( ariciul )
Rozator mititel –
Toti se sperie de el.
( soarecele )
Prin paduri,la munte sus,
Printre crengi el sta ascuns.
Stii cumva numele lui ?
(E opusul plansului !)
(rasul)
Umbla mosul prin padure
Sa culeaga fragi si mure
Pe valcea si pe carare
Se vaita mereu ca … moare
( ursul )
Are-o coada infoiata,
Hoata este si sireata
Dar e vai de coada ei
Cand da peste ea Grivei.
( vulpea )
Nu-i tractor, dar e în stare
Poieni, lunci, păduri să are!
(porcul mistreţ)
Curelusa verde
Prin iarba se pierde.
( soparla )
Ciocoi ţeapăn şi hapsân,
El se vrea-n turmă stăpân!
(lupul)
Sprintenă şi delicată
Se adapă-nfiorată!
(căprioara)
PASARI SALBATICE
Cine umblă mult prin lume
Şi tot se strigă pe nume?
(Cucul)
Singuratic şi hai-hui,
Îşi cântă numele lui.
(Cucul)
Tot îşi strigă numele
Sus, în pădurice;
Puii însă creşte…
Mica pitulice!
(Cucul)
Doar primăvara-n crânguri
I se-aude numele şi cântul.
Cântă des, însă puţin,
Puii-i ies în cuib străin.
(Cucul)
Toată ziua zboară-n zare
Şi din pliscu-i ciripeşte,
Iar când plouă se opreşte,
Sub streşini se zgribuleşte.
(Vrabia)
Lacomă, gălăgioasă
Ţopăie pe lângă casă!
(Vrabia)
Cip, cirip, cip, cirip,
Se aude-n pădurice.
Cine cântul dulce-şi zice?
Cine, ca n-o văd la chip?
(Vrabia)
Duce veste
Ca-n poveste
Şi oricui el ştie-a spune,
Că e semnul păcii-n lume.
(Porumbelul)
Pe picioare lungi, înaltă,
Paznică e peste baltă.
(Barza)
Să-mi ghiciţi o ghicitoare:
Înaltă, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are,
Peste broaşte e mai mare!
(Barza)
Cine crezi că este oare?
Cine-ntruna numai sare?
Ea trăieşte şi în lac
Şi tot strigă: oac, oac, oac!
(Broasca)
Oac, oac, oac,
Se-aude pe lac.
De te-apropii –
Cântăreţii iute tac!
(Broscuţele)
Umblă fără picioare!
Nu zboară, doar cu aripioare!
Ochii privesc,
Nici nu clipesc!
(Peştele)
Zână albă ca o vrajă
Lin pe apă ea pluteşte,
Între trestii stă de strajă
Şi în apă ea priveşte
Cine e? Cine-o ghiceşte?
(Lebăda)
O săgeată de cărbune
Zboară iute peste lume!
(Rândunica)
Sol de primăvară!
La trup, curată;
În zbor, săgeată;
Coada crestată…
Toamna pleacă iar,
Departe de ţară.
(Rândunica)
De cu primăvară,
Ca săgeata zboară,
Doamna noastră nouă
Cu coada în două.
(Rândunica)
Negre şi-albe-s penele,
Coada parc-ar fi un V.
Pleacă de la noi din ţară,
Primăvara vine iară.
Zboară iute, este mică
Şi se cheamă…
(Rândunică)
Coada ca o furculiţă,
Roşioară sub bărbiţă.
Toamna plec de-aici din ţară,
Primăvara mă-ntorc iară.
(Rândunica)
Lângă voi stau fără frică
Şi mă cheamă...
(Rândunică)
Pasăre galbenă-n cioc,
Fluieră un cânt cu foc!
(Mierla)
Ce moţată, dragii mei,
A prins Creangă într-un tei?
(Pupăza)
E doctor vestit în crâng,
Dă cu ciocul târnăcop
Poc, poc, poc din loc în loc.
(Ciocănitoarea)
Către soare se avântă
Dimineaţa-n zori şi cântă.
(ciocârlia)
Şoricel cu aripioare
Poartă numele de floare!
(Liliacul)
Poartă-n spate o cetate
Şi din ea doar capu-l scoate!
(Ţestoasa)
Farfurie umblătoare
Cu cap, coada şi picioare.
(Ţestoasa)
Voinicel cu cornişoare
Umblă cu casa-n spinare.
(Melcul)
Cine umblă pe cărare
C-o cetate în spinare?
Are coarne, dar nu-mpunge,
Orice gâză-l poate-ajunge,
Că el mere-agale, agale,
Şi la deal, dar şi la vale.
(Melcul)
Cu căsuţa în spinare
Să alerge, nu e-n stare,
Dar pe unde trece lasă
Fire lucii de mătase.
(Melcul)
Stă întotdeauna-n casă,
Iar de ploaie nici că-i pasă
Şi, deşi n-are picioare,
Merge-agale pe cărare.
(Melcul)
Casa mare-şi duce-n spate,
Pe tălpici adevărate,
Iar pe unde trece lasă
Fir de-argint şi de mătase.
(Melcul)
Are coarne, dar nu-mpunge,
Şi pe leneşi îi ajunge!
(Melcul)
Merge, merge, greu ajunge!
Are coarne, dar nu-mpunge,
Iar când iese la plimbare,
Îşi ia casa în spinare. Cine-i?
(Melcul)
Duce singur casa-n spate.
Vezi cât e de mic, şi poate!
Da, dar vezi, şi casa-i mică
Ei, da’ totuşi o ridică
Mai ales că el nu are
Mâini, o coadă sau picioare.
Merge-ncet, nu se grăbeşte
Că e greu şi oboseşte
Seara nu-şi aprinde becul
Ci se culcă-n casă...
(Melcul)
Cine umblă-n ziua mare
Cu căsuţa în spinare?
(Melcul)
Nu e mire, nici mireasă,
Are trenă mătăsoasă
Cu bănuţi frumoşi, verzui,
Hai ghiciţi numele lui!
(Păunul)
Zburatoare
Cu patru picioare.
(Liliacul)
Nu e pasare dar zboara,
Si poarta nume de floare.
( liliacul )
ANIMALE DIN JUNGLĂ, DE LA
POL
Nu e peşte, nici vapor
Uriaşul mărilor!
(Balena)
Nu-i pisică, nici motan
E vărgat şi roşcovan!
(Tigrul)
Uriaş cu nasul mare
Poartă oameni în spinare!
(Elefantul)
Are trompă,- i uriaş,
Merge leneş pe făgaş
Şi îi place după ploaie
Să se scalde în noroaie.
Cel din Asia e mai mic
Şi mai jucăuş un pic,
Cel din Africa-i mai mare
Şi de nimeni teamă n-are.
(Elefantul)
Animal cu chip de om
Ţopăie din pom în pom!
(Maimuţa)
Animal cu trup tărcat
Şi cu gât nemăsurat!
(Girafa)
Cărţile cu poze, toate,
Se întrec să ne-o arate.
Haina ei de stropi e plină
Şi-are-un gât cât o prăjină.
(Girafa)
Toată ziua poţi vedea
Un căluţ în pijama.
(Zebra)
Alb, greoi, cu părul fin,
Seamănă cu Moş Martin!
(Ursul polar)
Sunt „cumetre” cu grămada,
Însă albe ca zăpada!
(Vulpile polare)
Cine poate să-l ajungă
Pe acest alergător,
Care-şi poartă puii-n pungă?
Îl ghiciţi foarte uşor!
(Cangurul)
O sopirla de cinci coti,
Hai, ghiceste-o daca poti
(crocodilul)
Parca-i un curcan golas
Si fricos si urias!
(strutul)
Cureluşă rece,unsă,
Sub pământ şade ascunsă,
Iar atunci când iese afară
De-o priveşti te înfioară!
(şarpele)
Nu e cal, dar are coamă
Şi-i puternic fără seamă.
Îl ghiceşti uşor, când vrei,
Că e scris pe banii mei!
(leul)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila)
Elefant scurt-n picioare
Intră-n apă la răcoare!
(hipopotamul)
Nu-i pisică, nici motan
E vărgat şi roşcovan!
(tigrul)
Sprinten si vargat,
Pare un calut ciudat.
(Zebra)
Are gâtul foarte-nalt
Şi picioarele cam lungi
Dacă vrei să-i dai o floare
E cam greu la ea s-ajungi.
(girafa)
Am o trompă lungă, lungă,
Pân' la frunze să ajungă.
Şi nu am asemănare,
Pentru că sunt cel mai mare!
Ghici, cine sunt?
( elefantul)
Degete în loc de gheare,
Să m-ajut la căţărare.
Banane aş tot desface
Şi să te imit îmi place.
Ghici, cine sunt?
( maimuta )
Nu sunt cal, dar am o coamă
Şi-s puternic fără seamă.
Mă ghiceşti uşor de vrei,
Ca sunt scris pe banii tăi!
Ghici, cine sunt?
( leul )
Burduhos, voinic si gras,
Am un corn înfipt în nas!
Ghici, cine sunt?
( rinocer )
GHICITORI
DESPRE ANIMALE
DOMESTICE
Este un prieten bun,
El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru şi cu şa,
Iarna-mi plimbă sania.
(Calul)
La caruta trage, „
Hi, ha, ha", el face?
Cal)
Roade oase,
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă.
(Câinele)
E lânos şi stă la stână
Şi pe oi el le adună.
(Câinele)
Pe stăpân el îl păzeşte,
Pe duşman îl încolţeşte.
(Câinele)
Când e frig, stă covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un năzdrăvan!
(Câinele)
Stă în lanţ, doarme în cuşcă,
Doar pe hoţ îl muşcă
Şi vesteşte pe oricine
Vine-n vizită la mine.
(Cainele)
Ham, ham, ham,
Ce nume am?
(Câinele)
Slujba în gospodărie
El o face credincios
Şi primeşte drept răsplată
Câte-un… os.
(Câinele)
Un prieten credincios,
Fără frică, bătăios,
Hoţul frică de el are
Când îi iese în cărare.
Poţi să spui cum se numeşte
Cel ce curtea ţi-o păzeşte?
(Câinele)
Face sluj şi dă din coadă,
Ştie oasele să roadă,
Stă in curte, doarme-n cuşcă,
Te şi latră, te şi muşcă!
(Câinele)
Animalele din casă
Umblă adesea pe sub masă,
Dar când se întâlnesc,
Tare rău se mai sfădesc!
(Câinele şi pisica)
Are blana mătăsoasă,
La căldură toarce-n casă;
La lăbuţe-are ghetuţe –
Stau ascunse în pernuţe.
(Pisica)
Cocoloş pe sub măsuţă
Îşi ia coada în lăbuţă
Şi isteţ precum e el
Îl prinde pe şoricel.
(pisoiul)
Are şi mustăţi şi gheare,
Uneori ca tigrul sare.
Lângă mine n-o mai las!
Am şi-acuma semn pe nas!
(Pisica)
Cu pernuţe la lăbuţe,
Cine calcă-ncetişor
Parcă umblă pe covor?
(Pisica)
După sobă la bunica,
Toarce-ntruna mitica
Şi o cheamă Miaunica.
(Pisica)
Iată, bieţii şoricei
Fug iute din calea ei ?...
(Pisica)
Albă, neagră, pestricioară,
Sforăind în mustăcioară,
Dar când simte-un şoricel,
Ţup! Îl prinde sprintenel.
(Pisica)
Te zgârie, te ciupeşte,
Mereu se linguşeşte.
Pe şoareci îi pândeşte,
Din casă nu lipseşte.
(Pisica)
De-i mai pun: ochi de sticlă,
O mustaţă mică,
O ureche
Cu pereche,
Gura mică,
Se numeşte Miaunica.
Cine-i oare?
(Pisica)
Toarce-ntruna pe cuptor,
Fără fus, fără fuior,
Dar cum simte-un şoricel
Se repede după el.
(Pisica)
Să stea lângă sobă-i place,
N-are furcă, dar tot toarce.
Pe şoareci îi nimereşte,
Dar de câine se fereşte.
(Pisica)
Are mustăţi şi gheare,
Şoricelu-i de mâncare!
(Pisica)
Are coadă, are gheare,
Merge în patru picioare
Şi când nu-i acasă,
Joacă şoarecii pe masă.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Pisica)
Labe moi, trec pe oriunde,
În lăbuţe, gheare-ascunde!
(Pisica)
Cine îndrăgeşte focul
Şi-şi spală mereu cojocul,
(Pisica)
Toarce-ntruna cu mult spor
Fără furcă şi fuior?
(Pisica)
Toarce zi şi noapte.
(Pisica)
Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar viţei mititei
Se numesc copiii ei.
(Vaca)
Este mare, coarne are,
Hrănită bine e-n stare
Să-ţi dea lapte şi smântână,
Brânză proaspătă şi bună.
(Vaca)
Laptele ce-l bei
Este tot al ei.
“Muu” e vorba ei,
Ghiceşte, dacă vrei!
(Vaca)
Un dovleac pe patru beţe,
Geme şunca în coteţe!
(Porcul)
Butoiaş cu patru beţe,
Ce mai carne de ospeţe!
De nas poartă un inel
Şi drept coadă, un cârcel.
(Porcul)
Cu râtul ei scormoneşte
Pământul îl răscoleşte,
El creste în bătătură,
Ne dă carne şi untură?
(Porcul)
Vara buruieni îi dai
Toamna, boabe şi mălai,
Cartofi, sfeclă furajeră.
Grăsanul nostru de-aici
Iarna dă la schimb, şorici,
Cârnaţi, caltaboşi, cărniţă,
Şi-o gustoasă şunculiţă.
(Porcul)
Gât semeţ,
Picioare zvelte,
Poartă şaua în spinare
Şi duce omul călare.
Cine-i oare?
(Calul)
Roşcat, negru sau bălan
Cu potcoavă la picior,
Face-ntruna tropa-trop
Şi aleargă la galop.
(Calul)
E un animal cuminte,
Nu-i place însă ploaia,
Paşte-n turmă şi dă lapte,
Dă şi lână şi e…
(Oaia)
Bucălaia de la stână
Ne dă miel, lapte şi lână!
(Oaia)
Are lâna lungă, creaţă,
Paşte iarba sus la stână
Şi-ţi dă caş şi brânză bună.
(Oaia)
Cu copite încălţată
Şi-n cojoc e îmbrăcată.
Rumegă la iarbă-ntr-una.
Ne dă carne, lapte, lână,
Adăpostul ei e-n stână.
(Oaia)
Blana ei e bună
De ciorapi de lână.
Bunicuţa-i face,
Pe când lână toarce.
Ghiceşte!
(Oaia)
E păzită zi şi noapte
Când mănâncă sau dă lapte,
Sau când doarme (că-i firesc)
De un câine ciobănesc.
Puiul i-l sacrificăm
Când de Paşte îl mâncăm.
De e neagră sau bălaie
Ştim cu toţii că e..
(Oaie)
Clăi de lână-n patru beţe
Pasc răzleţe prin fâneţe…
(Oile)
Trece badea mânios
Cu cojocu-ntors pe dos.
( berbecul)
Are coarne şi bărbiţă,
Părul aspru şi-o codiţă.
Ea pe pomi se caţără,
Iedul drag îşi apără.
(Capra)
Are două mici corniţe,
Coadă scurtă şi bărbiţă,
Bea într-una multă apă,
Oare cum se cheamă?
(Capră)
Cărăuş vestit în turmă,
Duce oile din urmă.
(Măgarul)
Cu oile stâna-mparte
Şi cară desagi-n spate.
(Măgarul)
Roşcăţel, negru sau bălan,
Cu potcoavă la picior,
Face-ntruna tropa-tropa
Şi aleargă la galop.
(Calul)
Urechiat cu blana deasă
Stă mai mult pe lângă casă!
(Iepurele de casă)
E fricosul cel mai mare
Iute-aleargă-n depărtare,
Dar la morcovi de îl chem
Vine, doar să-i fac un semn!
(Iepurele de casă)
Urechi lungi si coada scurta
Parca-alearga tot pe burta.
Are-o hrana preferata:
Morcovi, varza si salata.
(Iepurele de casa)
E un dobitoc
Foarte incapatanat
Urechi lungi,
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
(magarul)
Toarce lelea-ncetisor
Fara furca si fuior!
(pisica)
Un dovleac pe patru bete
Geme şunca în coteţe!
(porcul)
Cand e viu el trage carul
Iar taiat dintr-a lui piele,
Face talpa tabacarul
Si cismarul talpi, pingele.
(boul)
Are coama si nu-I leu,
Il conduc unde vreau eu.
Pe spate ii sunt samar
Si-l inham si la docar.
(Calul)
Are coarne bucalate
Si cu alti semeni se bate.
(Berbecul)
Are barba, nu-i barbat,
E gata de cocotat.
(capra)
Merge tantos, ingamfat,
Increzut ca e barbat,
La bufet cand lumea-l cere,
Ospataru-l da cu bere.
(Tapul)
Cu oile stâna-mparte
Și cară desagi în spate.
(Magarul)
Are două mici cornițe,
Coadă scurtă și bărbiță
Bea într-una multă apă
Oare cum o cheamă?
(Capra)
În noroi se tăvălește,
Cu porumb el se hrănește,
Are coadă covrigel
Și la rât are inel.
(Porcul
Am aici în bătătură
O uzină cu untură,
Care umblă prin ogradă
C-un şurub în loc de coadă.
(porcul)
PASARI DE CURTE
Cât e vară - cucurigu!
Cucurigu - când dă frigul!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheamă?
Poţi să-mi spui?
(Cocoşul)
Nu sunt ceas, nu cânt tic, tac,
Gălăgie însă fac,
Zorile eu le vestesc
Şi pe toţi eu vă trezesc?
Cocoşul)
La cap pieptene
Şi la coadă secere,
La grumaz coş cu grăunţe.
(Cocoşul)
Cine este pintenat ?
Şi ne cântă de pe gard ?...
Cucurigu!
(Cocoşul)
La cap pieptene,
La trup pepene,
La coadă secere,
La picioare răşchitoare.
(Cocoşul)
Cavaler împintenat,
Sus, pe gard, stă cocoţat
Şi tot strigă prin vecini
Că e şef peste găini!
(Cocoşul)
Roşior, împintenat,
Este primul la sculat.
Calcă ţanţoş, ostăşeşte,
Poartă cuşmă haiduceşte,
Cântă de te asurzeşte.
(Cocoşul)
Am un ceas cu pieptene
Şi-n coadă c-o secere.
Cine-i?
(Cocoşul)
Orologiu pintenat
Dimineaţa cântă-n sat.
(Cocoşul)
Ziua cotcodăceşte,
Ouăle şi le cloceşte,
Cu boabe ea se hrăneşte,
Ziceţi voi, cum se numeşte?
(Cloşca)
Cu ghearele scormonesc
Şi râme ştiu să găsesc.
Prieten îmi e cocoşu’,
Cel frumos cu pinten roşu,
Sigur sunt că mă ghiciţi,
Dar vă rog nu vă pripiţi?
(Găina)
Face ouă zeci si sute
Dacă-i dai grăunţe multe.
(Găina)
Ghemuleţ cu fraţi mai mulţi,
Piuind umblă desculţ,
După apă şi mâncare.
Puf de aur, puf de soare.
Cine-i oare?
(Puiul de găină)
Motocel, mititel, auriu,
Cu glasul viu,
Strigă tare: piu, piu, piu!
(Puiul)
Cioc, cioc, cioc în fortăreaţă
Sparge zidul către viaţă!
Ghemotocul auriu:
„Unde-i mama? Piu, piu, piu!”
(Puiul)
Am o pasăre rotată
Stă cu coada învolburată
Şi te-aleargă în curtea toată.
(Curcanul)
Cine-i mândru şi-nfoiat
Şi cu moţ de nas legat?
(Curcanul)
Am şi moţ, am şi mărgele,
Vai, cum mă mândresc cu ele!
În pene mă umflu tot
Şi sunt roşu, roşu, foc!
(Curcanul)
Se roteşte şi pufneşte,
Prin curte el se mândreşte
C-are coada evantai
Şi mărgele cum tu n-ai.
(Curcanul)
Ba îşi umflă penele
Şi-şi pune mărgelele,
Ca să facă pe măreţul,
Ba pe urmă, cântăreţul,
Cu gâtul lui costeliv,
Devine cam guraliv.
(Curcanul)
Atunci când sunt în ogradă
Ga, ga, ga se iau la sfadă,
Iar când sunt pe lângă lac,
Baie întruna fac.
(Gâştele)
Papucii ele caută
Şi fac o gălăgie…
Cu capul sunt sub apă,
Cine să fie?Cine să fie?
(Gâştele)
Jupâneasa durdulie,
Cu rochiţa cenuşie,
Lucrată din pene lucii,
Caută pe lac papucii.
(Gâsca)
Te-asurzeşte
Când grăieşte,
Spune-ntruna: ga, ga, ga,
Parcă numai s-ar certa.
(Gâsca)
Cred că macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
După atâta mac-mac-mac
Pleacă să înoate-n lac.
(Raţa)
Toată ziua stă pe lac
Şi ne cere mereu ... mac!
(Raţa)
Când o cauţi e pe lac.
Toată ziua: mac, mac, mac!
Şi te scoală dimineaţa!
Mac, mac, mac! Este …
(Raţa)
Lipa, lipa, talpă lată.
Maca, maca, ziua toată.
Trece lacul goană,
La înot e campioană.
(Raţa)
Balta o iubeşte,
Apa o doreşte,
Măcăie de zor,
Cine-o fi? Azor?
(Raţa)
Legănat e mersul meu,
Puii mei sunt "bobocei”
Şi la baltă merg cu ei.
Cu gâsca sunt rudă bună
Şi-n coteţ stăm împreună.
Dăm foloase omului,
Creştem lângă casa lui.
(Raţa)
Are mersul legănat,
Dar mai mult ea stă pe lac.
(Raţa)
E o pasăre ce-noată
Şi măcăie prin ogradă.
(Raţa)
Cine are ciocul lat,
Are mersul legănat,
Se îndreaptă către lac
Şi tot face...
Mac, mac, mac?
(Raţa)
Cine şade în cuibar
Ca un cocoloş de var?
(Oul)
Are mama o ulcea
Cu ceşcuţe lângă ea.
Ceştile sunt toate vii,
Drăgălaşe, aurii!
(cloşca cu pui)
GHICITORI DESPRE INSECTE
Roşie pe aripioare,
Cu buline pe spinare
Când copiii o găsesc
Repede aşa rostesc:
-“Unde vei zbura
Acolo m-oi mărita!”
(Buburuza)
Primăvara el apare
Zboară lin din floare-n floare
Are aripi colorate,
Cu praf fin, uşor pudrate.
(Fluturele)
Suplă si cu corp dungat,
Harnică la adunat
Strânge-ntruna cu mult spor
Mierea dragă tuturor.
(Albina)
Pe la stup, lui mult îi place
Insă miere, zău nu face!
E leneş, stă in zadar
Numele lui e…
(Bondar)
Seamănă cu o albină
Insă miere nu adună,
Are-un ac in coadă pus
Şi te-nţeapă pe ascuns.
(Viespele)
Neagră si supărătoare
De microbi e purtătoare,
Bâzaie si nu-ti dă pace,
Dai cu pliciul, si-apoi tace!
(Musca)
Harnică si srângătoare,
Cară boabe in spinare,
Te-nvaţă cu bucurie
Lecţia de hărnicie.
(Furnica)
O insectă nu prea mare,
Vara de-obicei apare,
Te-nţeapă cu acul lui,
Te scarpini, si plăcut nu-i
! (Ţânţarul)
Domnul cu vioara,
Cânta vesel toata vara,
Iar când toamna a sosit
Stă singur si necajit.
(Greierele)
Gândac mic, cu dungi pe spate,
In grădină lui îi place
Roade iute, cu mult spor,
Frunzele cartofilor.
(Gândacul cartofului)
Are-un ac micut si fin,
Zboara lin din floare-n floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(Albina)
Mici pitici cu felinare
Umbla noaptea pe carare.
(Licurici)
Toata ziua leneveste
La albine locuieste.
(Bondar)
Care gâză stricătoare
Apare în luna mai
Şi face pagubă mare,
De ţipă copacii: "Vai"!
Noi muncim vara intreaga,
Sa o dam din casa afara,
Ca-i urata si murdara!
(Musca)
Turma mica, târâtoare,
Paste-n pomi, nu pe ogoare!
(Omizile)
(Cărăbuşul)
Colorat e ca o floare,
Trupul fin si mic el are,
Zboara vara pe câmpie,
Spuneti ce-ar putea sa fie.
( fluturele)
Mică, dar voinică,
În spate ridică
Sacul cu povară,
Să-l ducă la moară.
(Furnica)
Cine cânta toata vara
Prin fânete cu chitara?
(Greierele)
Iedul cu şase picioare
Vrea ca lanul să doboare!
(Lăcusta)
Gospodinei cand nu-i place
Curatenie sa fie,
In odaie el ii face
Ditamai... tesatorie.
(Paianjenul)
Cine-i mic, mititel,
De te sperii de el?
(Puricele)
Slabanog ca si o scama,
Unde pisca, lasa rana!
(Tantarul)
Pare-albina, dar nu prea,
Fiindca-i lenesa si rea!
(Viespea)
Zi si noapte prin faneti
Auzi mii de cantareti.
(Greierii)
Scanteioara
Albastrioara,
Zboara pe-ntuneric, zboara;
Lumineaza ici-colea.
Ce-i: felinaras sau stea?
Licareste... licareste...
Numele cine-i ghiceste?
( licuriciul)
Ce-i mic ca si-un fir de mac,
Si sare-n sus ca si-un tap?
( puricele)
Rosie mi-am luat rochita
Cu buline negre, vezi?
Desi-s ca o copilita
Iti spun soarta si tu crezi
( buburuza)
Are dânsul şi picioare
Dar e-obişnuit să zboare;
Ţin, ţin, ţin şi pişcătura...
Cine-i obrăznicătura?
(ţânţarul)
GHICITORI DESPRE FLORI
Are ţepi, dar este floare
Si parfumul cel mai tare!
Cine-i oare?
(trandafirul)
Mă găseşti în poieniţă,
Pe câmp şi în grădiniţă;
Şi să ştiţi sunt bun la toate.
Dau la oameni sănătate!
(muşeţelul)
Cică iarna a plecat,
Şi sătul de aşteptat,
El în ţară acum vesteşte,
Primăvara că soseşte.
(Ghiocelul)
Pare tare supărat,
Şi cu spini s-a îmbrăcat.
Ţine florile-n ciorchini,
Chiar de-i un copac cu spini.
(Salcâmul)
Într-o măciulie,
Stau seminţe o mie.
Pe câmp el mai creşte,
Şi tare se înroşeşte.
(Macul
Pe obraz şi-n tufa deasă
Se aprinde, că-i sfioasă.
(Floarea de bujor)
Cupe albe, parfumate
Pe un lujer aşezate
Dacă le vei mirosi
Nasul ţi-l vei gălbeni.
(Crinul)
Japonezul o-ndrăgeşte,
Românul cu drag o creşte,
Fiindcă iernii îi zâmbeşte.
(Crizantema)
Ziua cât este de mare
Stă tot cu faţa la soare
De la pălăria ei
Poţi s-aduni ulei cât vrei.
(Floarea soarelui)
Galbenă e la culoare
Frumoasă nevoie mare
Şi se uită după după soare.
Pe câmp ea este plantată
Care-i floarea căutată?
(Floarea soarelui)
Care floare
Parcă-i soare?
(Floarea soarelui)
O mie de frăţiori,
O mie de dinţişori
Stau înfipţi câte şi-o mie
Într-un fund de farfurie.
(Floarea soarelui)
Stau pe baltă ouă sparte,
Între frunze mari şi late!
(Florile de nufăr)
Clopoţel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara.
(Ghiocelul)
Cin’ se naşte-n primăvară
Sub o dalbă plăpumioară?
(Ghiocelul)
Clopoţel mititel,
Scoate capul din zăpadă,
Primăvara să o vadă.
(Ghiocelul)
Voinicel cu haină albă
Iese primul din zăpadă.
(Ghiocelul)
Cupe albe, sângerii,
Stau pe lujere înfipte,
Parc-ar fi nişte făclii!
Hei, ghiceşte-le, de le ştii!
(Lalelele)
Clopoţei mititei,
Albi şi frumuşei,
Pe o rămurică
Foarte subţirică
În rând aşezaţi,
Foarte parfumaţi.
(Lăcrimioarele)
Este-o floare parfumată
Într-un copac cocoţată
Albă, mov sau rozulie
Nume de animal ea poartă
Care-i floarea căutată?
(Liliacul)
Primăvara când s-arată,
Prin grădini apar deodată
Ciorchini albi şi albăstrii
Din steluţe, mii şi mii!
(Liliacul)
Ca o flacără apare
Pe mirişti şi pe ogoare
Cu ale sale petale
Farmecă pe fiecare.
(Macul)
Sub o măciulie
Locuiesc o mie.
(Macul)
Ban de aur colorat,
Cu pene înconjurat,
Îl puteţi ghici îndată,
Că are nume de fată!
(Margareta)
E o floare-nmiresmată
Cu-o legendă-ndelungată
De Narcis ne aminteşte
Şi de Paşti ea infloreşte.
(Narcisa)
Rochiţa-i catifelată,
Ce păcat că e …bălţată.
(Panseluţa)
Floricea catifelată,
Seamănă c-un chip de fată!
(Panseluţa)
Ban de aur la-nceput,
Glob de puf când e trecut,
Suflă-n el să îl destrami
Şi-ai să afli mai mulţi bani.
(Păpădia)
Zeci de umbreluţe mici,
S-au unit să fac-o floare,
Dar trecu vântul pe-aici
Şi le risipi în zare.
(Păpădia)
Dintre vârfuri verzi de săbii
Ies liliachii corăbii!
(Stânjeneii - Irişii)
Violet şi parfumat
De iarnă s-a săturat.
(Toporaşul)
Mititei, năstruşnicei,
Şi firavi ca vai de ei,
Se ascund, dar îi trădează
Florile ce parfumează.
(Toporaşii)
Colorat, catifelat,
Parfumat şi înfoiat,
De spini este apărat.
Care floare are gheare
Şi parfumul cel mai tare?
(Trandafirul)
Floare frumos parfumată
Foarte divers colorată
De spini ea e apărată
Care-i floarea căutată?
(Trandafirul)
Stele-albastre-n fir de iarbă,
Au doar a-nflorii treabă,
Pâlcuri mici pădurea-ncarcă,
Vremea lor iute-o să treacă.
(Viorelele)
Atrag roiuri de albine,
Fluturaş pe ele vine,
Cu flori multe, parfumate,
Alb, bleu, roz sunt colorate.
(Zambilele)
Pâlnii roşii şi albastre
Stau pe gardurile noastre!
(Zorelele)
Cocoţate sus, pe sfori,
Noaptea ne ascundem faţa,
Şi când ne trezim în zori,
Spunem: Bună dimineaţa!
(Zorelele)
Trei petale la o floare
Şi încă trei de altă culoare.
Parcă-s fraţi toţi adunaţi,
Numai că sunt cam pătaţi.
(Trei fraţi pătaţi)
În răzorul cel de flori,
Am plantat multe comori.
Florile sunt dantelate,
Şi sunt foarte colorate.
(Garoafa)
O steluţă minunată,
Cu parfum înmiresmată.
Cam de Paşti când înfloreşte
De Narcis ne aminteşte
Ştii tu cum ea se numeşte?
(Narcisa)
GHICITORI DESPRE FRUCTE
.Creangă chiar ne aminteşte,
Copil fiind el ce păţeşte:
Nică a mers pe la mătuşa
Dar nu ca să-i dea bineţe,
Ci să fure la…
(Cireşe)
.Să vă spun ce am aflat,
Despre un fruct cam pistruiat.
Este roşu, parfumat
Pe pământ el stă culcat.
Proaspăt, cu frişcă sau fiert
Este bun pentru desert.
(Căpşuna)
Piersica e soră bună,
Cine se aseamănă se adună!
Vara se coace la soare,
Despre cine-i vorba oare?
(Caisa)
Seamănă c-o zărzărea,
Da-i mai mare decât ea!
(Caisa)
Se coace vara la soare,
Piersica-i sora mai mare.
Parfumată şi cărnoasa
Face dulceaţa gustoasă.
(Caisa)
Cu hăinuţa ca de puf,
E zemoasă parfumată,
Nu e caisă, că-i roşcată!
(Piersica)
E zemoasă, parfumată
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată.
(Piersica)
Cu hăinuţa lui cea verde,
Stă grăsuţul pe câmpie.
Când tai din el o felie,
Apar sâmburi, parcă o mie
(Pepenele verde)
Fratele e verde, mare
Iar el mai micuţ să ştii,
Poţi să-l tai şi în felii.
Şi e galben spre roşcat,
Numai bun pentru mâncat.
(Pepenele galben)
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustacioară
Si se cheama…
(Para)
Un rotund putin turtit,
In livada gazduit,
Are frunza şi codita,
Mustati, dar nu-i pisicuta.
Pe-o jumatate-i infocat,
Pe cealalta-i luminat.
(Marul)
Rotunjoare, colorate
În cămară sunt păstrate
Şi cu ele curăţate,
Faci plăcinte minunate.
(Merele)
Verde, auriu sau roş’,
E ascuns printre frunzare.
Îl culeg şi-l pun în coş,
După ce s-a copt la soare.
(Mărul)
Stă pe viţă brobonat
Şi e dulce la mâncat.
Să fie un ciucure?
Fugi de-aici, că-i…
(Strugure
Ciucur verde sau roşcat
Pe arac stă agăţat,
Cine este? L-aţi aflat?
(Strugurele)
Boabele ii sunt margele,
Insa in ciorchini stau ele.
Must si vin din ele fac,
Cui ii dai, zau ca ii plac !
(Strugurele)
Toamna-i vânată, brumată,
Iară iarna-i afumată!
(Pruna)
Acrisoare sunt si bune
Brumarii li se mai spune.
Si la fiert daca se pun,
Faci cel mai gustos magiun.
(Prunele)
Miezul doar e de mancat.
Coaja e de aruncat.
Si in sac se pot pastra.
Sparte doar se pot manca.
(Nucile)
In barcute stau culcati
Laolalta patru frati.
Cand ii simt in cozonac.
Mie cel mai mult imi plac.
(Nuca)
Patru fraţi stau într-o casă
Şi de ploaie nu le păsă.
(Nuca)
In gradina lui Pandele,
E un pom plin de margele,
La culoare-s rosii toate,
Cu codite-mperecheate.
(Ciresul)
Bilişoare roşioare
Strălucesc frumos la soare,
Cu codiţele perechi,
Să le pui după urechi.
(Cireşe)
Ascuns in camasa verde
Miezul de foc nu se vede
Cand mananci o feliuta
Parca sufli-n muzicuta.
(Pepenele)
Mure albe sus în pom,
Hai, copii, să le luăm!
Dar ce nume să le dăm,
Oare cum să le strigăm?
(dudele)
O căsuţă gogoneaţă,
Învelită cu verdeaţă,
Înăuntru miere ţine,
Nu-i făcută de albine.
(pepenele verde sau lebeniţa
. Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.
(castana)
Prin pădure sau grădină
Între fructe e regină,
Roşie şi pistruiată,
Cu aromă delicată.
(fraga sau căpşuna)
Ou de lemn (nu-i nucă)
Aşezat în cupă,
De-l pui la rodit
Naşte un voinic,
Cu plete în vânt,
Vesel fremătând.
(ghinda)
Pepenaşul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui!
(gutuia)
GHICITORI DESPRE LEGUME
Rosu, lung si mustacios
Mai subtire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat
Rege-i peste zarzavat.
(Morcovul)
Nas la omul de zapada
Iepurele vrea sa-l roada.
(Morcovul)
Buni sunt copti, fierti şi prajiti
Si-s aproape nelipsiti,
Cand dorim o garnitura
Langă orisice friptura.
(Cartofii)
Sade mandra-ntr-un picior,
Laudandu-se oricui,
Ca ea poarta-n al ei spate,
Camasi albe si verzui.
(Varza)
Trupul, capul mi-e totuna
Pe-un picior stau totdeauna.
Am camasi nenumarate
Si le port toate-mbracate.
(Varza)
Intr-o cusca-s multi catei,
Toti sunt albi şi rotofei,
Mama-i pune la mujdei.
Ia ghiciţi. Cine sunt ei ?
(Usturoiul)
Catei are, dar nu latra
Si nu-l tii legat la poarta!
(Usturoiul)
Avem o copilita
Cu multe rochite,
Cand o dezbracam,
Din ochi lacrimam.
(Ceapa)
Frunze n-are
Nu-i nici floare
In paduri si pe ogor
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu intr-un picior.
(Ciuperca)
Dupa ploaie, la plimbare,
Cu umbrele mici… de soare!
(Ciupercile)
Verde, rosu! Cine esti?
Lung ,subtire, gras ori dulce
Iute,
Poti sa mi-l ghicesti?
(Ardeiul)
Nu-i ca varza infoiata,
Dar e sora ei, gatita
C-o rochita incretita.
(Conopida)
Nu e carne, dar e grasa
Cocotata pe arac.
Numai toamna intra-n sac.
(Fasolea)
Cand o tai, e cu temei
De ce plangi de mila ei?
(Ceapa)
Soarele când îl zăreşte,
Pe dată se înroşeşte.
O culegem vara toată
Tare-i bună în salată!
(Roşia)
Ce buruiană când o atingi
Îţi face numai băşici?
(Urzica)
Ţăruş galben ascuţit
În pământ şade înfipt.
Cine este? L-aţi ghicit?
(Morcovul)
Are pleata verde moşu’
Nasul lung, hazliu şi roşu,
Pleata flutură în vânt,
Nasu’ roşu e-n pământ.
(Morcovul)
Trebuia s-ajungă-n ciorbă,
Însă fără nici o vorbă,
Unui prieten de afară,
Nas eu l-am făcut să pară.
(Morcovul)
Nasul roşu în pământ,
Coada verde, sus, în vânt.
(Morcovul)
Sade mosul în camara
Cu mustatile afara.
(morcovul)
O ridiche albă, dulce,
Vara-n fabrică ajunge,
O dezbracă de cojoace
Şi în zahăr o preface!
(Sfecla de zahăr)
Am cămăşi nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(Varza)
Din ale ei multe foi
Fac sarmale pentru voi.
(Varza)
Am o babă înfoiată
Cu o sută de cojoace
(verzi şi albe) îmbrăcată.
(Varza)
Are foi, când este mare,
Când e mică, e o floare.
(Varza)
Am cămăşi nenumărate,
Le port toate îmbrăcate.
Iepuraşii când mă văd
Să mă roadă se reped!
(Salata)
Miezul e floare spumoasă,
Iar în jur frunze de varză!
(Conopida)
Mulţi căţei strânşi la un loc,
Eu îi fac mujdei pe loc.
(Usturoiul)
Cu o droaie de căţei,
Ia ghiceşte? Acesta…ce-i?
La această întrebare
Ai răspunsul în … mâncare.
(Usturoiul)
Îmbrăcându-se ciudat,
Poartă rochii peste rochii,
De-o dezbraci imediat,
Lacrimile-ţi umplu ochii.
(Ceapa)
Guguloi în haine multe,
Să nu plângi, desfă-le iute!
Ceapa)
Am o domnişoară
Cu rochiţa roşioară.
Când începe a dezbrăca,
Toţi apuc-a lăcrima.
(Ceapa)
S-a-nvelit baba-n cojoace,
Cine vrea să o dezbrace,
Îi curg lacrimi pe obraz –
Lacrimi fără de necaz!
(Ceapa)
Bulgări în pământ crescuţi,
Tare mult vă plac prăjiţi.
(Cartofii)
Vineţie, înfoiată,
De codiţă atârnată
Bună-i coaptă în salată!
(Vânăta)
Cine-i Verde-Împărat
Şi-i bun crud, dar şi murat?
(Castravetele)
Creşte vara în grădină,
E roşie şi zemoasă,
Dac-o uzi la rădăcină
Faci cu ea ciorba gustoasă.
(Pătlăgeaua roşie)
Verde, lung, din vrej l-aduni,
Toamna la murat să-l pui.
(Castravetele)
În grădina de legume
Creşte un ardei anume.
Este roşu şi bombat
Şi-l pui toamna la murat.
(Gogoşarul)
Într-un pomişor
Arde-un focuşor!
(ardeiul iute)
Roşu ca focu’
Iute ca dracu’.
(ardeiul iute)
Copăiţe cu bobite,
Agăţate printre viţe!
(Păstăile de fasole)
Ce-i rosu, mar nu-i;
Creste-n
pamant, ceapa
nu-i?
(sfecla)
Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)
FRUCTE EXOTICE
Cu un gust deosebit,
Nu degeaba-i renumit,
Şi de noi este poftit!
„Fructul Îngerilor” i se spune,
Tu mai ştii şi un alt nume?
(Papaya)
.E rotundă, e şi mică,
De departe e venită,
Şi de copii mult dorită.
La masă când o gustăm,
Sigur o apreciem.
Sora ei e portocala,
E cu miezul roş aprins,
Cum o cheamă?Hei!…te-ai
prins?
(Mandarina)
De departe e venită,
Coaptă e mai renumită.
Cum arată stai că-ţi spun?
Doar ascultă-mă acum:
E o pară mai zbârcită,
Ca desert e mult dorită.
Maronie la culoare
Cum se cheamă ştii tu oare?
(Smochina)
De prin ţări de peste mări,
Au ajuns nişte ciorchini.
Fructele de sunt uscate,
Pot fii chiar şi măcinate.
„Hrana zeilor” le spune,
Noi le dăm însă alt nume.
(Curmale)
Tărtăcuţă aromată
Ca un morcov colorată,
Din ţări calde cumpărată!
(Portocala)
O minge portocalie
Să o mănânci te-mbie;
Din ţări calde e adusă
Şi-n fructieră este pusă.
(Portocala)
Suntem fructe colorate,
Suntem foarte parfumate,
Suntem cam zemoase,
Dar suntem foarte gustoase.
Una-i acră, alta-i dulce,
Din ţările calde ni s-aduce?
(Lămâia şi portocala)
Seamănă cu-n castravete
Dar e galbenă, nu-i verde.
Maimuţica de-ar avea
Toată ziua ar mânca.
(Banana)
De vorbeşti de ea, pe dată
Gura-ţi lasă numai apă;
Galbenă şi parfumataă
Bună e la citronadă!
(Lămâia)
Suntem fructe colorate,
Suntem foarte parfumate,
Suntem şi foarte zemoase,
Dar sunt şi mai gustoase.
Una-i acră, alta-i dulce,
Din ţările calde suntem aduse?
(Lămâia şi portocala)
Iarna-n frig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!
(bradul)
Sus pe coama munţilor,
Munţilor, cărunţilor,
Stă voinicul cel ţepos
Veşnic verde şi frumos.
(bradul)
Sus pe culmi înalte creşte,
Lumea-n case îl pofteşte,
Îi dă daruri să le ţină
Şi potire de lumină!
(bradul)
GHICITORI DESPRE
ANOTIMPURI
Zăpada s-a topit,
Ghiocelul a răsărit,
Pomul a înmugurit.
Ce anotimp a sosit?
(Primăvara)
Cine aduce iar în ţară
Mândre păsări călătoare,
Îmbracă grădina-n floare
Şi-ncălzeşte vremea afară?
(Primăvara)
Ziua se măreşte,
Zăpada se topeşte,
Grădina a-nverzit,
Ce anotimp a sosit?
(Primăvara)
Ghioceii sunt pe câmpuri,
Rândunelele în crânguri,
Copacii înmuguresc,
Pe cine vestesc?
(Primăvara)
Spicele înalte şi bogate
Pe câmpii stau înălţate,
Iar la munte şi la mare
Merg copiii să stea la soare.
Cred că-i uşor de ghicit
Ce anotimp a sosit?
(Vara)
De arşiţă mare
Se coace grâul sub soare,
Copiii merg la scăldat,
În ce anotimp am intrat?
(Vara)
Este cald şi veselie,
A-nceput vacanţa mare,
E plăcut să stai la soare,
Dar, ce anotimp e oare?
(Vara)
Are raze, străluceşte,
Chiar de sus ne dogoreşte?
(Soarele)
Anotimpul frunzelor uscate,
Lăzilor cu roade încărcate.
Anotimpu-n care noaptea creşte
Şi în care vremea se răceşte.
(Toamna)
Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit
Plouă, plouă-ntruna
Cine a sosit?
(Toamna)
Ştiţi voi oare, copilaşi,
Cine lasă pomi golaşi?
Cine-aduce ploi mărunte
Şi nespus de multe fructe?
(Toamna)
Când culesul
E în toi
Şi la şcoală
Mergem noi?
(Toamna)
Frunza-ngălbeneşte,
Vremea se răceşte,
Vacanţa s-a sfârşit,
Cine a venit?
(Toamna)
Cine vine cu steluţe
Albe-n frunte
Dinspre munte?
(Iarna)
A venit baba din munti
Peste rauri facand punti
Si a prins spunand povesti
Flori de gheata la feresti.
(Iarna)
Totu-i îngheţat în drum,
Florile-s pe geam acum,
În sobă focul trosneşte,
Spune, ce anotimp este?
(Iarna)
Primii fulgi de nea
Stau în palma mea.
Te întreb, că sunt grăbit,
Ce anotimp a venit?
(Iarna)
Parc-ar fi niste petale,
Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
Si pe gene ti le asaza.
(Fulgii de nea)
Tot cu vârfu-n jos
Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos!
Gerul îl ocroteşte!
(Ţurţurul de gheaţă
Cine-i meşter iscusit
Şi cu iarna a venit
Şi-n fiecare dimineaţă
Îmi pictează flori de gheaţă?
(Gerul)
Moale, alba si pufoasa
Pentru camp e haina groasa.
(Zapada)
Am un pom. Deşi e mare,
Numai patru ramuri are:
Una florile-nfloreşte,
Alta fructele rodeşte,
Alta frunza-ngălbeneşte,
Iar a patra friguroasă
Prinde strai de-argint pe casă.
(anul cu anotimpurile)
Am un copac cu patru crengi:
Una înverzeşte,
A doua rodeşte,
A treia vestejeşte,
A patra se usucă.
(Cele patru anotimpuri)
Tata soare
Patru fete are:
Prima îngheţată,
A doua dezgheţată,
A treia rodeşte,
A patra strânge şi agoniseşte.
Împreună soarele nu le-
ntâlneşte;
Să vedem, cine ghiceşte?
(Anotimpurile)
Surori patru sunt pe lume
Care n-au acelaşi nume;
Una trece prin ninsori,
Alta calcă printre flori,
Una seceră secară,
Alta-acasă rodul cară.
(Anotimpurile)
Suntem patru surioare
Omului folositoare.
Îi aducem daruri mii,
Bucurii pentru copii!
Ghici ghicitoare, cine sunt cele
patru surioare?
(Anotimpurile)
Patru surori gemene
Par să nu se-asemene.
Una ţese flori pe ramuri,
Alta ţese flori pe geamuri;
Una coase în câmpii,
Holde galbene-aurii.
Cealaltă ne cheamă-n vie
La cules de razachie.
Patru surori gemene
Par să nu se-asemene,
Dar noi ştim de mult că toate
Sunt la fel de minunate.
(Anotimpurile)
Doisprezece fraţi aleargă,
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se-ajung.
(Lunile anului)
Albă plapumă şi moale
S-a întins pe deal, pe vale,
Iar când vine primăvara,
Se topeşte plăpumioara.
(Zăpada)
În văzduh plutesc,
Pământul eu îl albesc.
De mă prinzi în mâna ta,
Las o lacrimă pe ea. (Zăpada)
Ca făina, alb se cerne,
Alb covor ea se aşterne.
(Zăpada)
Nu-i făină, dar se cerne.
Nu-i covor, dar se aşterne.
(Zăpada)
Ce e alb şi cade din cer iarna?
(Zăpada)
Din argint, cernut din cer,
Ţese iarna lăicer,
Şi-l întinde, alb şi mare,
Să-ţi ia ochii până-n zare.
(Zăpada)
Sunt albă şi pufoasă,
Mă aştern pe străzi, pe case,
Bulgări moi eu fac din ea
Şi un mare om de nea. (Zăpada)
Cine-i meşter iscusit
Şi cu iarna a venit
Şi-n fiecare dimineaţă
Îmi pictează flori de gheaţă?
(Gerul)
Pe fereastră prinde flori
Şi-n obraji lasă bujori. (Gerul)
Cine pune peste noapte
Un pod zdravăn peste ape?
(Gerul)
Tot cu vârfu-n jos
Creşte, mereu creşte,
Soare-l dă jos!
Gerul îl ocroteşte!
(Ţurţurele de gheaţă)
Om făcut de mâna mea,
Cu ochi negri şi lulea.
Nici-un viscol nu-l răstoarnă,
Că e sprijinit de…iarnă.
(Omul de zăpadă)
Stă în curte, lângă pom.
Îi zici om, dar nu e om;
Şi când soarele-ncălzeşte,
Nu-l mai vezi, că se topeşte.
(Omul de zăpadă)
Stă pe loc şi nici nu-i pasă
Şi-i atâta de răcit!
Dar nu vrea să vină-n casă...
Că nu-i place! - L-aţi ghicit?
(Omul de zăpadă)
Când nu e zăpadă
Doarme în ogradă,
Dar când ninge-afară
Cu copiii zboară. (Sania)
Are tălpi, n-are picioare,
Fuge iute doar la vale,
Iar la deal, urcă agale. (Sania)
Cu ea iarna sus în deal
Vin iute nu am habar,
Pe zăpadă alunec tare,
Nimeni nu ne stă în cale?
(Sania)
Fără cai şi fără roate,
O nălucă cu tălpici
Fuge pe şosea de lapte...
Ce-o fi asta?... Ghici! (Sania)
Intră pe horn şi sub brad
Îţi lasă un cadou. Cine e?
(Moş Crăciun)
Intră pe horn
Noaptea când dorm.
(Moş Crăciun)
E un moş,
Cu nasul roş’.
Iarna lasă jucării
La cei mai cuminţi copii.
(Moş Crăciun)
Cine-i oare moşul bun
Ce dă daruri de Crăciun?
(Moş Crăciun)
MIJLOACE DE LOCOMOTIE SI
TRANSPORT
Nici pe apa ,nici pe sine
Il ghiceste orisicine
El te-nalta sus spre soare
Si te duce-n departare
Ca gandul,ca vantul
Ocolind pamantul.
(avionul)
Seamana cu un vapor
Si merge tot cu motor
Dar cand pleaca-n departare
El se lasa incet in mare.
Si strabate calea toata
Facand drumul pe sub apa .
(submarinul)
Nu e tren, nu e masina
Dar alearga tot pe sine
Si te duce cand il iei
Tot orasul daca vrei.
(tramvaiul)
Nu e pusca, dar pocneste
Nu e porc ,dar scormoneste
Trece mandru prin campii
Si in urma-I curg felii.
(tractorul)
Noi o facem din hartie
Pluteste pe apa argintie,
Pescarii o fac din lemn, panze si
sfori,
Plecand cu ea sa pescuiasca-n
zori. ( barca cu panze)
U,u,u si pleac acum
Cu vagoane merg la drum;
Fug pe sine, stau in gara
Si te duc intrega tara….
(trenul)
Mergi cu ea, dar roate n-are
Nu e tren, dar sine are
Iarna bucurii aduce,
Sus o urci ,si-n jos te duce….
(sania)
Cameră pe groase roate
Duce călători în spate!
În oraş şi în afară
Chiar şi în întreaga ţară!
(autobuzul)
Un vultur voinic, de fier,
Poartă oameni pe sub cer!
(avionul)
Am o raţă
Fără viaţă,
Trece apa cât de mare,
Ba te duce şi-n spinare.
(barca)
Care gâscă n-are viaţă
Şi pe apă se răsfaţă?
(barca sau luntrea)
Are roţi, dar nu-i maşină,
Aleargă fără benzină,
Şi te duce de-a călare,
Nu-i pasă de depărtare.
(bicicleta)
Două roate-n lanţ legate
Duc iute un om în spate!
(bicicleta)
O căruţă mare, grea,
Netrasă de boi şi cai,
Cară tot ce pui în ea!
(camionul)
O maşină zburătoare
Cu elicea pe spinare!
(elicopterul)
Nu e pasăre în zbor
Si nu e nici avion
El te urcă uşurel,
Înălţându-te spre cer
Si e mândru tare, tare,
Că are elice pe spinare.
(elicopterul)
Care casă zburătoare
Se ridică pân-la soare?
(racheta)
Nu e tren, nu e maşină
Dar aleargă tot pe şine
Şi te duce când îl iei
Tot oraşul dacă vrei.
(tramvaiul)
O căruţă fără cai
Merge bine, dar pe şine
Şi se numeşte... tr___i!
(tramvaiul)
Am o trăsură mare,
La vale fuge tare,
La şes înnebuneşte
La deal gâfâieşte.
(trenul)
Şir de camere pe roate
Fuge pe şine cât poate!
(trenul)
Un balaur mult de fier
Aleargă pe multe roate
S-arunce pe şantier
Mărfuri multe, de departe!
(trenul)
U, u, u şi plec acum
Cu vagoane merg la drum;
Fug pe şine, stau în gară
Şi te duc întreaga ţară...
(trenul)
Care casă plutitoare
Peste mări e călătoare?
(vaporul)
Şi pe fluvii şi pe mare
Duce lumea în spinare!
(vaporul)
Merge încet pe ogor,
Duduind de mare zor.
(tractorul)
Sus fir, jos şine,
De eşti grăbit, te iau cu mine.
(tramvaiul)
Plec şi eu şi am motor,
Sus pe cer pornesc în zbor,
Am şi aripi şi elice
Si pilotul e aice.
(avionul)
Nici pe ape, nici peşine,
Il ghiceşte orişicine,
Că te-nalţă sus spre soare
Si te duce-n depărtare,
Ca gândul, ca vântul,
Măturând pământul.
(avionul)
Umblu eu pe patru roate,
Fără roate nu se poate
Si mă trage un căluţ,
Di, căluţule drăguţ.
(căruţa)
GHICITORI CU OBIECTE
Urechi are, dar n-aude,
E micut si tot impunge.
(acul)
Nu-i baiat ca sa nu-l stie.
Faurit e din hartie,
Vant puternic vrea si sfoara
Si-atunci zbarnaie si zboara.
(zmeul)
Tortul, untul, fripturica
Le-a varat in el mamica,
Pare un dulap vopsit,
Inauntru-i ger cumplit.
(frigiderul)
Ce dihanie ciudata,
Cu gat lung si gura mare,
A-nghitit, asa, deodata,
Tot ce-i pulbere-n covoare?
(aspiratorul)
Pe batrani ii sprijinesc,
Pe calatori intovarasesc,
Pe cei rai ii pedepsesc.
(bastonul)
Zi si noapte,
Stau de paza;
N-am picioare
Si tot umblu;
N-am nici mana
Si tot bat.
(ceasul)
Sub padure gramadita
Sade lumea invelita
Ziua de soare fugita,
Noaptea de luna pitita.
(casa)
Chip de om, dar minte n-are
Nici nu cere de mancare.
E indragita de copii
Ca le-aduce bucurii.
Oare ce e?
(papusa)
Mic, mititel
Ingradeste frumusel.
(acul)
De ziua ta tu il primesti.
Oare ce o fi el?
(cadoul)
Mititelu-ntr-o ureche
Face noua haina veche.
(acul)
Iarna te incalzeste,
Vara te umbreste,
Poftim de ghiceste!
(pomul)
Patru frati intr-o camasa
imbracati.
(nuca)
Mama sau bunica-l face,
Il framanta si il coace.
Cu stafide, nuci sau mac.
Ati ghicit! E...
(cozonacul)
Cine are o singura ureche
Dar nici cu aceea nu aude?
(acul)
Sunt rotunda sau patrata
Ascut creionul indata.
(ascutitoarea)
Petale de flori micute,
Asezate-n cutiute,
Sa putem picta cu ele
Oameni, case, floricele.
(acoarele)
Sus pe coama muntilor,
Muntilor, caruntilor,
Sta voinicul cel tepos
Vesnic verde si frumos.
(bradul)
Intr-o scorbura uscata
Sade o catea turbata.
(sabia)
Iarna fuge,
Vara zace.
(sania)
Cand nu e zapada
Doarme in ograda,
Dar cand ninge-afara
Cu copiii zboara.
(sania)
Doua lemne odobele,
Celelalte - maruntele.
(scara)
Am un prieten priceput
De toata lumea stiut;
Imi da sfaturi si imi spune
Tot ce se petrece-n lume
(ziarul)
Nu-i pasare si totusi zboara
Daca-l tii bine de sfoara.
(zmeul)
Slabanoaga fanu-l frange,
Iar coltata-n urma-l strange!
(coasa si grebla)
N-are maini si totusi bate,
Bate-ntruna zi si noapte.
Sade oriunde l-ai pune
De-l privesti timpul iti spune.
(ceasul)
Bucatica de carbune,
Cu vesmant de lemn,
Pe hartie lasa urme
Scriind orice semn.
(creionul)
Nu sunt carte, dar am foi
Pregatite pentru voi
Cu linii sau patratele
Sa puteti scrie pe ele.
(caietul)
Scurta, groasa, un-te duci?
Ars in fund, ce-ai sa ma-ntrebi?
Unde eu ma duc,
Tot tie-ti aduc.
(ceaunul si cofa)
Are foi si nu e pom,
Iti vorbeste ca un om
Si cu cat o indragesti
Tot mai mult o folosesti.
(cartea)
Ticaie la capul tau
Si te trezeste mereu
(ceasul)
Are foi si scoarta
Dar nu e copac,
Cine-o intelege
Minte are-n cap.
(cartea)
Din pamant ma nasc,
In apa mor,
In aer ma vestejesc,
Si la foc ma vestejesc.
(caramida)
Am o fetita
Sarutata de toti pe gurita.
(cana)
Retevei rotund
Strange paru-n fund.
(caciula)
Incarligat si-ntortocheat
Si de urechi e agatat.
(cercelul)
Am o frunza care te omoara.
(cutitul)
Bunicutul de la tara
Are un prieten bun
Bate cu el multe cuie,
Face gardul de la drum.
(ciocanul)
Cine bate si nu e batut?
(ceasornicul)
Cine zi si noapte tutun fumeaza
Si nu se mai satura?
(cosul)
Sade mosul sub uluc
Si fumeaza din ciubuc;
Apoi, dupa ce-a fumat,
Il hranesc cu aluat.
(cuptorul)
Mosnegut cu pielea goala
Tine vinul de navala.
(dopul)
Alba si suleimenita
Cand urata, cand iubita;
Vara nu vor sa ma vada,
Iarna toti ma-nbratiseaza.
(soba)
Am o luna cu maner,
Am furat-o de pe cer;
Straluce ca o vapaie
Si mananca numai paie.
(secera)
Ce-i mai inalt decat calul
Si mai mic decat porcul?
(saua)
E facut de muncitori
Si traieste pe ogor;
Toata ziua el munceste,
Urla de te-nebuneste.
(tractorul)
Toata ziua: cica - cioca;
Vine seara boca - boca.
(toporul)
Doua surioare
Foarte taietoare.
(foarfecele)
N-are limba si nici gura,
Si arata orice faptura.
(oglinda)
Ce-i gata
Si tot trebuie gatit?
(patul)
Cine are dinti multi
Si nu poate musca?
(pieptenele)
Eu cu apa fac clăbuc,
Lunec ca un tăvălug
În lighian mă învârtesc
Să te curăţ mă grăbesc.
(Săpunul )
Sub apă eu fac clăbuc ;
Mâinile eu le albesc,
Murdăria o gonesc,
Ştiţi, oare, cum mă numesc ?
( Săpunul )
Zzz,zzz,zzz,zzz
Eu sunt subţirică
Dar tare voinică
Frec dinţii cu putere
Nu simţi nici o durere
Ca să fie sănătoşi
Albi şi luminoşi.
( Peria de dinţi )
Pif, pif, pif, paf
Iau firele de praf
Ca să ai părul curat
Şi cu grijă pieptănat.
( Pieptenele )
Care-i acel stol de fraţi
Ce ne cheamă-n ajutor
Să-i ţinem albi şi curaţi?
( Dinţii )
Una fără alta n-au să reuşească
Ca să spele dinţii şi să-i
îngrijească
Sunt de ajutor, de neânlocuit
Iar la bine stau într-un loc ferit.
( Pasta şi periuţa de dinţi )
Cănd plecăm departe
Ce punem de-o parte
Ca să-ngrijim gura
Mai ales dantura ?
( Paharul şi periuţa de dinţi )
Zi de zi o surioară, face
curăţenie
Freacă pietricelele, de sclipesc
ca stelele
Ghici cine este?
( Periuţa )
În mici tuburi se găseşte dinţii
bine-i săpuneşte
Şi-i spumeşte, şi-i albeşte ghici
cine este?
( Pasta de dinţi )
Am două şiruri de mărgele
Când le spăl lucesc ca nişte
perle
Ghici cine sunt?
( Dinţii )
Un arici mititel
Curăţă dinţii cu el
Ghici cine sunt?
( Periuţa de dinţi )
Îl transportă pe bolnav
La spital, dacă e grav
Deci, numiţi-o natural
Taximetru medical.
( Ambulanţa )
Eu cu apă fac clăbuci
Lunec ca un tăvălug
În lighian mă învârtesc
Să te curăţ, mă grăbesc.
( Săpunul )
Fără cuie, fără cleşte,
Potriveşte, netezeşte,
Fără pluguri sau tractoare
Taie în desiş cărare
Cine-i oare?
( Pieptenele )
Chiar un an de te priveşti
Tot pe tine te zăreşti.
( Oglinda )
Gâl, gâl, gâl, gâl,
Aştept ca să te spăl
Sunt proaspătă şi rece
Nimeni nu mă-ntrece.
( Apa )
Fâr, fâr, fâr, fâr,
Peste tot mă vâr
Şi te şterg de apă
Nici un strop nu-mi scapă.
(Prosopul)
Fin, fin, fin,
Eu îndată vin
De pe ghete iau noroiul
Şi petele de tot soiul.
(Peria de ghete)
O jivină mică
Cu mult păr în chică
Hainele le şterge
Dar de mers nu merge.
( Peria de haine )
Ce-ncăpere are cadă
Apă rece, apă caldă
În care când ai intrat
Ieşi mai alb şi mai curat?
( Baia )
Spre stânga de-i suceşti nasul
El îndată-ţi umple vasul.
( Robinetul )
Cine îţi deschide gura
Şi pe loc îţi ia durerea?
( Medicul stomatolog )
Nici nu creşte, nici nu scade
Şi pe loc de fel nu şade ;
Picioare n-are,
Umbra nu i se vede.
( Apa
GHICITORI CU PARTI ALE
CORPULUI
Fetele si femeile n-au
Si nici nu doresc sa aiba;
Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
Incearca sa se curate de ea.
(barba)
Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)
El e sus, are si ochi
Nas si gura de-l deochi.
(capul)
Cinci pitici
Cinci voinici...
Cat ii vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Impletesti,
Palate construiesti.
(degetele)
Am o rasnicioara
Toata ziua rasneste
Si noaptea se odihneste.
(gura)
Ce fuge mai repede decat toate?
(gandul)
Bate fara incetare,
Incepand de la nascare;
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
(inima)
Ce apa este in lume
Fara nisip?
(lacrima)
Ce sede in apa
Si tot se adapa,
Omul imbatraneste,
Ea nu putrezeste.
(limba)
Nu e laie,
Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)
Furculita cu cinci dinti
Capatata din parinti.
(mana)
Ce nu poti cantari?
(mintea)
Am un ciocanas de piele
Cu doua gaurele.
(nasul)
Am doua ape-aprinse,
Sub doua paturi intinse.
Ghici ce sunt?
(ochii)
Am doi frati,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare.
(sprancenele)
GHICITORI DESPRE CULORI
Am un măr rotund şi mare
Copt e rumenit la soare
Să-mi răspundeţi la-ntrebare :
Mărul ce culoare are ?
Aţi ghicit, bătut de soare,
Măru-i roşu la culoare.
Iată altă întrebare :
Iarba ce culoare are ?
Iarba-i verde, dar uscată,
E în galben colorată.
Să vă-ntreb si altceva :
Primăvara, de sub nea,
Ies la soare violete,
Dar să-mi spuneţi ce culoare
Au aceste mici buchete ?
Violeta cum să fie ?
Violet ! Cine nu ştie ?
GHICITORI DESPRE MESERII
Ea ne e a doua mamă
Şi ne învaţă doar la şcoală.
(învăţătoarea)
Cumpăna si cu mistria
Îi arată meseria.
(zidarul)
De n-ar fi el să umble la motor,
N-ai sui în ascensor.
(mecanicul)
Ţevi,conducte instalează
În perete le fixează
Iar în urmă el ne lasă
Apa şi căldura-n casă.
(instalatorul)
Ciorbe, supe, sărmăluţe
Sosuri calde, chifteluţe
Pregăteşte iscusit
Că e meşter la gătit.
(bucătarul)
Înaintea cui
Trebuie să-şi scoată fiecare
pălăria?
(frizerul)
Tunde cu îndemânare
Şi îţi face şi cărare
O frizură să-ţi stea bine
Nu-l întrece orişicine.
(frizerul
Dimineaţa îţi zâmbeşte
Când la grădiniţă vii
Pentru şcoală pregăteşte
Grupa-ntreagă de copii...
(educatoarea)
Când nu este semafor
Strada poţi trece uşor
El maşinile opreşte
Pentru ca tu să poţi trece.
(agentul de circulaţie)
Stă cu spatele la rege
Dar regele nu se supără.
(birjarul)
Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare.
Din cuptorul dogorit
El o scoate mulţumit.
(brutarul)
Foloseşte ac şi aţă,
Foloseşte foarfece,
Face totul cu măsură,
Despre cine este vorba?
(croitorul)
Uite panze minunate
Care-au fost de el pictate,
Sunt imagini pitoresti
Sa tot stai sa le privesti.
( pictorul)
Tunde cu indemanare
Si iti face cu carare
O frizura sa-ti stea bine
Nu-l intrece orisicine.
( Frizerul)
Orice vreme-ar fi afara
El, cu tolba subsuoara
Ne-aduce ziare noi,
Telegrame si scisori.
( postasul)
Sta la intersectie
Si supravegheaza
Din orice directie
Cum se traverseaza.
( agentul de circulatie)
Te ivata sa citesti
Sa scrii si sa socotesti
Munca sa o pretuiesti
De vrei bun si drept sa cresti.
( invatatoarea)
Te consulta si-ti prescrie
Potrivita doctorie,
Cum sa nu fii bucuros
Cand te face sanatos.
( doctorul)
Toată ziua, el tot sapă
Din adâncuri, ca să scoată
Pentru ţară mult cărbune
Cine ştie cum îi spune?
( Minerul)
Cu ciocan, clesti şi rindea
Face mobila, aşa.
Ca să-ţi placă ţie, mie
Să ghicească cine ştie?
(Tâmplarul)
.
Toată ziua el vopseşte
Pereţii-i împodobeşte.
(Zugravul)
Sub pământ adânc coboară,
DDin zori şi pană-n seară.
Când urcă la suprafaţă
Negru-i tot, pe mâini, pe faţă.
(Minerul)
Cum îi spune celui care
Pune trenul în mişcare?
(Mecanicul)
În costumele ciudate,
Pe sub ape-nvolburate,
Caută orice noutate.
Toţi copiii s-o aflăm,
Lucruri noi să învăţăm.
(Scafandrul)
Un „covrig” mare roteşte
Pe la curbe-ncetineşte,
Doar în staţii mai opreşte,
Apoi iar la drum porneşte.
(Şoferul)
Cu undiţa stă să prindă
Peştişorul năzdravan,
Care vrea să se ascundă
Iute, sub un bolovan.
(Pescarul)
La bunica-n sat trudeşte
Calul nărăvaş struneşte
Copita îi îngrijeşte
Şi pe loc o potcoveşte.
(Potcovarul)
GHICITORI MATEMATICE
Şase fluturi în grădină
Se rotesc lâng-o sulfină.
Mâţa stă şi mi-i pândeşte,
Hector latră şi-i goneşte.
Doi din fluturii zglobii
S-au ascuns în bălării,
Ceilalţi zboară tot mai sus.
Socotiţi-i: câţi s-au dus?
Socoteşte binişor:
Dacă Miţu-Miţişor
Ar bea şase ceşti cu lapte
Şi-ncă una? Ar bea.......
Opt broscuţe stau la sfat
Că vor să intre în lac.
Două nu vor, că-s fricoase,
Şi-au intrat în apă...... .
Doi copii merg la scoala,
Unul intra-n clasa.
Ia socoteste-acum,
Cati mai sunt pe drum?
Trei broscute stau la soare,
Una in apa sare.
Acum priveste spre mal,
Cate broaste-au mai ramas?
La bunica in ograda
Patru catelusi fac zarva.
Azorel, mai suparat,
Repede-a fugit in sat.
Sa numaram inca-o data:
Cati catelusi sunt in ograda?
Cinci petale floarea are.
Una s-a scuturat.
Cate au mai ramas?
Mama n-a-mpartit frateste
Punga cu mere:
Din sase unul mi-a dat,
Cate au mai ramas?
Sapte struguri am cumparat,
Unul am mancat.
Sa-mi spui, frate,
Au ramas doar...
Opt randunici stau pe gard.
Una a zburat,
Se scalda la soare.
Cate mai sunt oare?
Noua flori au rasarit,
Una s-a ofilit.
Ia sa socotim din nou
Au ramas doar
Vrabiuta are-n cuib
Opt puisori galbui.
Vine, iaca, inca unul.
Cati sa fie oare...?
Am luat de la alimentara
Sapte ciocolate-odata
Si una e la cuptor.
Sa faca oare...
Sase pestisori inoata
In acvariul de la poarta,
Dar n-am numarat bine:
Unul este-n plus,
Ce bine!
Socotiti acum, copii,
Cati pestisori or fi?
Din copac
Cinci mere am luat
Si unul l-am gasit pe craca,
In copacul de la poarta.
Imi puteti spune mie
Cate mere am in cutie?
Patru iepurasi
Mici si dragalasi
Alearga pe campie.
Iaca unul vine!
Cati iepurasi pe campie
Merg dupa merinde?
Pe-o crenguta stau la sfat
Doua vrabii si-un bondar.
Scoteste acuma, draga,
Cate sunt pe craca?
Doua caiete am cumparat,
Tata unul mi-a mai dat
Si le-a pus deoparte.
Cate sunt de toate?
O floare am desenat,
Inca una am taiat.
Ia spune, Dane,
Cate sunt de toate?
În mănuşă sau ciorap
Câte degete Încap?
(cinci)
Cartea ce-o păstrezi ca nouă
Câte scoarţe are?
(două)
Numără pe Îndelete
Roţile a trei triciclete.
(nouă)
Câte colţuri, În total,
Are micul tău penar?
(opt)
Câte stele lucitoare
Strălucesc În Carul Mare?
(şapte)
Câte, câte mici picioare
Harnica albină are?
(şase)
Tricicleta lui Andrei
Câte roţi Învârte?
(trei)
Roaba care-o Împingi Întruna
Câte roţi ea are?
(una)
Degetele, buni frăţâni
Câte-s la-amândouă mâini?
(zece)
Cine-mi spune dintr-o dată
Câte colţuri are-o roată?
(zero)
„Cinci copiii pe-o sănioară
De pe deal ca vântul zboară
Ajungând în jos râzând
Doi în sanie mai sunt!
Socotiţi: câţi în zăpadă
Au căzut pe drum grămadă?”
„Mândră e pestriţa mea!
N-are nimeni pui ca ea
Patru umblă-ncolo-ncoace
Doi abia ies din găoace.
Iar sub aripă mai are
încă patru ouşoare
Socotiţi şi veţi afla
Puişori, câţi va avea?”
Vine-o raţă pe un lac
Şi începe-a prinde peşte,
Apoi una mai soseşte.
Adunate câte fac?
Pe câmpie sunt doi miei.
Negrii şi cu clopoţei.
Unul alb născut în urmă
Se adaugă în turmă.
Vreau acum să-mi spui şi mie:
Câţi mieluţi sunt pe câmpie?
Patru şoricei pe câmp
Ronţăie grâu şi porumb.
Dup-un timp mai vine unul
Caţi servesc acum dejunul?
Am cules azi din pădure
Cinci coşuleţe cu mure.
Mai culeg un coşuleţ.
Spune-mi , dacă eşti isteţ
Care coşuri am cu mure
Adunate din pădure?
Într-un cuib sunt şapte oua.
Vor ieşi deci şapte pui.
Vine cucul din pădure
Şi depune oul lui.
Câte-s toate, poţi să-mi spui?
În poiana e o floare
Roşie e la culoare.
Încă noua-s galbene.
Socoteşte repede.
Câte flori cu toate sunt
Şi se leagănă în vânt?!
Am trei morcovi în paner
Şi unul în frigider
Câţi sunt toţi? Dacă vei ştii
Un măr galben vei primi.
Patru şoricei pe câmp
Ronţăie grâu şi porumb.
Dup-un timp mai vine unul
Caţi servesc acum dejunul?
Am în coş şase alune.
Dacă Irinel aduce
Încă o alună dulce,
Câte-s toate,de vei ştii,
Un mar roşu vei primi.
Într-un cuib sunt şapte oua.
Vor ieşi deci şapte pui.
Vine cucul din pădure
Şi depune oul lui.
Câte-s toate, poţi să-mi spui?
Pe o scoarţă de copac
Sunt opt gâze lucitoare.
Mai iese una la soare,
Adunate, câte fac?
Cine e ca o sageata
Care este despicata ?
(cifra 1)
O roata si inca-o roata
Cate fac ?Spune o data !
(1+1=2)
Tricicleta fuge tare!
Roti,imi spuneti,cate are?
(2+1=3)
Cati pereti are-o odaie
Si cate picioare-o oaie ?
(patru)
Un lacat cu toarta-n jos
Cine e,ma rog frumos ?
(cifra 6)
Doi covrigi scosi de la copt
Seamana cu cifra…
(cifra 8)
Cine este desenat
Ca un sase rasturnat ?
(cifra 9)
Dintr-un cuib cu şase pui
Doi din ei pleacă haihui.
Sosind mama-rândunică.
A rămas înmărmurită.
Spuneţi, dacă aţi ghsit.
În cuib-câţi pui a gasit
Răspuns:4pui
2) O răţuşcă şi-un răţoi
Având şapte pui vioi
Au pornit cu veselie
Spre lacul de pe câmpie.
Trei puiuţi mai ştrengărei
Au plecat de lângă ei.
Ceilalţi pui, fiind cuminţi,
I-au însoţit pe părinţi.
Spuneţi, dacă-aţi calculat,
În lac, câţi pui au intrat?
Pe câmpie sunt doi miei
Negri şi cu clopoţei.
Unul alb, născut în urmă
Se adaugă la turmă.
Vreau acum să-mi spui şi mie:
Câti mieluţi sunt pe câmpie?
În poiana minunată
Stau de vorbă doi bursuci.
Deodată-n graba mare
Se zăreşte pe cărare
Un bursuc mai mititel.
Spuneti, voi copii, acum
Câţi bursuci vor fi pe drum?
Trei alune şi o ghindă
Veveriţa vrea să strângă.
Câte fructe va avea
Veveriţa-n scorbura sa?
Am trei mere în paner
Şi unul în frigider.
Câte-s toate?
De vei ştii
Un măr galben vei primi.
Patru şoricei pe câmp
Ronţăie grâu şi porumb.
Dup-un timp mai vine unul.
Câţi servesc acum dejunul?
Am cules azi din pădure
Cinci coşuleţe cu mure.
Mai culeg un coşuleţ.
Spune-mi, dacă eşti isteţ
Câte coşuri am cu mure
Adunate din pădure?
Am în coş şase alune.
Dacă Irinel aduce
Încă o alună dulce,
Câte-s toate?De vei ştii
Un măr roşu vei primi.
Într-un cuib sunt şapte ouă.
Vor ieşi deci şapte pui.
Vine-o mierlă din pădure
Şi depune oul ei.
Câte-s toate?Poţi să-mi spui?
Pe o scoarţă de copac
Sunt opt gâze lucitoare.
Mai iese una la soare.
Adunate, câte fac?
Nouă raţe şi-un răţoi
Numără din doi în doi.
Adunate, câte fac
Păsările de pe lac?
Nouă berze stau pe baltă.
Dacă numai una pleacă ,
Câte vor mai fi pe baltă ?
Spune, dacă ştii ,îndată!
În cuibarul său ,găina,
Are cinci ouă acuma.
Vine gospodina ,care,
Duce două la mâncare.
Câte vor rămâne ,oare?
Cinci pisoi cam negrişori,
Şi alţi doi cam albiori,
Vin acum la numărat,
Dar, Petrică a uitat !
Spuneţi bine, fără frică:
Cati pisoi are Petrica?
Am tot stat, şi-am numărat,
7 raţe înoată-n lac.
Dacă una ar pieri,
În lac câte vor mai fi?
La tulpina unui castan ,
Stă la pândă un motan.
Mai colea lângă portiţă ,
Stau opt motănaşi şi-o mâţă.
Calculaţi acuma voi,
Membrii familiei:”PISOI”
4 pitici merg la plimbare,
Unul e în depărtare.
Spuneţi câţi pitici vor fi ,
Dacă ei s-or întâlni?