Download - Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Transcript
Page 1: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Copist: Dana Iliescu ([email protected])

Prezentul fis,ier reproduce cugetări culese de copist din întreaga operă a lui Petre t,ut,ea.

Cugetări memorabile de

Petre T, ut,ea

Se spune că intelectul e dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul e dat omului, după părerea mea, nu ca să cunoască adevărul, ci să primească adevărul.

Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu s ,i invers, că oamenii au practici sinistre în istorie.

Am avut revelat,ia că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esent ,ă, sediul lui nu e nici în s,tiint,ă, nici în filozofie, nici în artă. S , i când un filozof, un om de s,tiint,ă sau un artist sunt religios,i, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului.

Acum, mai la bătrânet,e, pot să spun că fără Dumnezeu s ,i fără nemurire nu există adevăr.

Au falsificat sută la sută alegerile. At,i citit “Complicat,iile tehnicii votării”? Nu puteam să votez nici eu, atât era de complicat! Păi ce-i acest ceus ,esc 89%

pentru nis,te golani care nu-s în stare să conducă nici o gară? Incapacitatea de guvernare a ăstora s-ar putea să fie s,ansa hoitului român să devină viu...

“Domnule t,ut,ea, dacă at,i fi fost ales pres,edinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care at,i fi luat-o?” – Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construct,ia celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci s,i priceput, s,i comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de aces,ti gigant,i ai lumii moderne. S, i as, fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spat ,iul valah. Că eu nu contest poporului român că limba lui s,i geniul lui intelectual îi permit să mute creat,iile speciei om la el acasă.

1

Page 2: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Omul, când e singur, poate face fel de fel de unelte. Adică devine american, spun eu. Eu as, scrie peste Statele Unite astfel: ”Omul este un animal care fabrică unelte. ”M-au întrebat unii care sunt foarte filoamericani ce cred despre americani. Sunt lăcătus,i cosmici, domnule, le-am zis. India, de pildă, este inferioară tehnic Americii. Nici nu încape îndoială: America o bagă la jiletcă. Da’ spiritual America e o Ghana; pe lângă India e primitivă.

Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmat ,i. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie la munit,ie răspunde în fat,a Senatului.

Eu nu pot fi americanofob decât în ceea ce prives ,te descompunerea religioasă în secte. Dar din punct de vedere politic... s,i noi s,i rus,ii ar trebui să avem în frescele din biserici un Columb, căci fără el învăt ,am acum nemt,es,te cu dict,ionarele pe genunchi.

În bels,ugul de-acolo nu poate apărea o gândire teologică. Americanii n-au vocat,ie; îl invocă pe Dumnezeu doar ca să le binecuvânteze prăvăliile. Ei gândesc negustores,te. Exercită stăpânirea lumii doar la casele de bani.

Antisemitismul nu e o react,ie spontană a românilor, a germanilor, a polonilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei ca spaimă, crezând că-l previn. Antisemitismul funct,ionează după principiul act,iunii s,i react,iunii. Păi dacă rabinul Moses Rosen, care e doctor s ,i face parte din Consiliul Mondial Evreiesc, îl înjură pe Eminescu... Păi ce ar zice el dacă eu l-as, lua pe Moise pe făras,?

Nu am fost s,i nu sunt antisemit, pentru că ar însemna să fiu anticres ,tin. Pentru că, să fim cinstit,i, Cristos nu e din Fălticeni.

O babă murdară pe picioare, care stă în fat ,a icoanei Maicii Domnului în biserică, fat,ă de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare as,a, dihor.

Eu când discut cu un ateu e ca s,i cum as, discuta cu us,a. Între un credincios s,i un necredincios, nu există nici o legătură. Ăla e mort, sufletes ,te mort, iar celălalt e viu s,i între un viu s,i un mort nu există nici o legătură. Credinciosul cres,tin e viu.

Ateii s,i materialis,tii ne deosebesc de animale prin faptul că nu avem coadă.

Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba.

2

Page 3: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrîn: Circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantităt,i, s,i te mis,ti în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie s,i prin toate imperfect,iile legate de orgoliu s,i de pofta de stăpân.

Nu pot evita neplăcerile bătrânet,ii s,i nu mă pot supăra pe Dumnezeu că m-a t,inut până aproape la nouăzeci de ani. Însă bătrânii au o supapă foarte înt,eleaptă: au dreptul la nerus,inare. O nerus,inare nelimitată. Când mă gândesc la suferint,ele bătrânet,ii, îmi dau seama că în natura asta oarbă cel mai mare geniu este geniul mort,ii. Faptul că murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

Eu sunt iudeocentric în cultura Europei, căci dacă scot ,i Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet, tragic. Fără Biblie, europenii, chiar s,i laureat,ii premiului Nobel, dormeau în crăci. S, tiint,a s,i filozofia greacă sunt foarte folositoare, dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare s ,i consolatoare pe continent – suverană – e Biblia.

Există o carte a unui savant american care încearcă să motiveze s ,tiint,ific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de s,tiint,ă cum am eu nevoie deSecuritate.

Luther, cât e el de eretic s,i de zevzec, a spus două lucruri extraordinare: că creat,ia autonomă e o cocotă s ,i că nu există adevăr în afară de Biblie. Mie mi-a trebuit o viat,ă întreagă ca să aflu asta. El nu era as ,a bătrân când a dibăcit chestia asta, că era călugăr augustin... Mie mi-a trebuit o viat ,ă ca să mă conving că în afară de Biblie nu e nici un adevăr.

Shakespeare, pe lângă Biblie, - eu demonstrez asta s ,i la Sorbona - e scriitor din Găes,ti.

În afara slujbelor bisericii, nu există scară către cer. Templul este spat ,iul sacru, în as,a fel încât s,i vecinătăt,ile devin sacre în prezent,a lui.

S, tii unde pot,i căpăta definit,ia omului? – te întreb. În templu. În biserică.Acolo es,ti comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi chipul s ,i asemănarea Lui. Dacă Biserica ar dispărea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar dispărea s ,i omul.

3

Page 4: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

În biserică afli că exis,ti.

Ce pustiu ar fi spat,iul dacă n-ar fi punctat de biserici!

În afară de cărt,i nu trăiesc decât dobitoacele s ,i sfint,ii: unele pentru că n-au rat,iune, ceilalt,i pentru că o au într-o prea mare măsură ca să mai aibă nevoie de mijloace auxiliare de cons,tiint,ă.

Ceaus,escu n-avea mască de golan, ci mască de golan fioros. Nu mi-am închipuit că un golan analfabet poate să aibă o asemenea poftă de luxurie. Vila lui de la Neptun... totul e de aur acolo. D-aia s-a s,i numit “epoca de aur”...

As,a-zisul triumf al proletariatului, care a sfârs ,it ca triumf al lui Ceaus ,escu, a fost triumful lui Golănescu s,i o trecere în întuneric. Asta a fost revolut ,ia proletară. Ce s-a petrecut în decembrie ’89 n-a fost o revolut,ie, ci o restaurat,ie: geniul politic al poporului român a atestat reas,ezarea în ordinea naturală. Asta s-a întâmplat atunci: o restauratio magna. Fără să ignor jertfele de la Timis ,oara, mă opresc la manifestat,ia din fat,a Comitetului Central, când mult,imea a huiduit tiranul. Atunci s-a întâmplat un fenomen fundamental: reintrarea în ordinea naturală a poporului român. Când mult,imea îi refuză tiranului încrederea, ăsta calcă în gol. As,a a călcat Ceaus,escu – în gol.

Cioran e o inteligent,ă pură. Păi, ca să te fât,âi ca el prin Paris, trebuie să ai inteligent,ă. Că acolo inteligent,ă este! Are o singură trăsătură inadmisibilă în fiint,a lui: e neconsolator.

Eu m-as, întâlni cu Cioran în nelinis,tile mele, care seamănă cu ale lui, iar el s-ar întâlni cu misticismul meu în lirismul lui.

În ce prives,te cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran să nu moară aici unde s-a născut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran îl văd împăcat în amurg cu sine, cu Sfântul Apostol Pavel s,i cu Absolutul Divin, pentru a nu muri în lumea aceasta.

Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinis,tea de a fi om, ci nelinis,tea de a fi român.

Comunismul e cea mai mare aflare-în-treabă din istoria omenirii.

Comunis,tii au vrut să ne facă fericit,i cu fort,a: bă, să fit,i fericit,i, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să dormi bine s,i la loc comanda!

4

Page 5: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Ca să constat,i că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în s,tiint,e sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă... vede tot s,i totul pute.

A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal. Comunis ,tii nu trebuie tratat,i ca infractori de drept comun. Ca hot ,ii de buzunare, ca tâlharii, ca violatorii de dame...

Comunismul e imanentism absolut: el mută complet omul în lumea asta. Comunismul înseamnă negat,ia omului total, că omul total apart ,ine la cele două lumi:lumea trecătoare s,i lumea ves,nică. Or, comunismul ancorează în dimensiunea lumii trecătoare s,i în felul ăsta nu e uman. Pentru că dacă îi spui unui om normal: mă, es,ti un animal rat,ional muritor s,i după tine rămân doar viermi s,i minerale – ît,i dă cu bâta în cap!

M-am gîndit să scriu un pamflet anticomunist s ,i m-am gîndit să iau anticii s,i modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i întâlnesc, s ,i să iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. S, i m-am gândit că e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. S, i am ajuns la o intuit,ie mult mai corectă pentru a defini orice mis,care comunistă. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita diviziune a infract,iunilor: crime, delicte s,i contravent,ii. Definesc crimele pe rând, delictele pe rând s,i contravent,iile pe rând, s,i scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universală, naturală prezentă în acest integral Cod Penal. Ei sunt infractori, comunis,tii, nu sunt oameni politici. De altfel, Douglas, ministrul de externe al Americii, a dat o definit ,ie a comunismului: există în dreptul penal crime continue s,i crime continuate; comunismul e o crimă continuă.

Comunis,tii sunt atât de teres,tri, că eu nu i-as, lăsa nici să se urce în avion, s,i între Bucures,ti s,i Moscova i-as, pune să meargă pe jos, umplând desagii cu mâncare din loc în loc...

Comunistul s,tie că e animal, s,tie că e rat,ional s,i s,tie că e absolut muritor. Dar în felul ăsta, cu toată rat,ionalitatea lui, între el s,i dihor nu e nici o deosebire.

Comunismul, unde a triumfat, te beles,te sistematic.

Rusia a demonstrat – tehnic, practic s,i teoretic – nulitatea comunismului.

5

Page 6: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Stalinismul e definit,ia comunismului. Unde nu e stalinism, după trei luni cad de la putere, că nu sunt în stare să dea nici... apă. Nu se poate impune comunismul decât cu bâta, cu parul!

Nu se poate face economie în comunism s,i de către comunis,ti. Ăs,tia nu sunt în stare să conducă nici o comună rurală. Încurcă apele, înfundă fântânile...

Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu.

Atât extrema stângă, cât s,i extrema dreaptă sunt falimentare. Comunismul, de pildă: premisa lui majoră e egalitatea reală, absolută a oamenilor. În nici unul din regnurile cunoscute nu există egalitate – nici în regnul mineral, că aurul nu e egal cu cărbunele, nici în regnul vegetal, că plantele nu sunt egale, s ,i nici în regnul animal, că pisica nu e egală cu leul, cel put ,in ca fort,ă. S, i nici în specia om nu funct,ionează, cu atât mai mult, principiul egalităt ,ii. E damnat esent,ial comunismul prin premisa lui majoră: egalitatea reală a oamenilor, care este o utopie. S, i încă... da, vorba lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu stă în construct ,ia lor, ci în faptul că toate sunt realizabile. E un paradox, însă este adevărat că paradoxul este limita până la care poate merge inteligent ,a umană, dincolo de care apare nimicul.

Comunis,tii sunt văcari: consideră oamenii ca văcarii cirezile. Cum pot ,i gândi egalitatea absolută – că as,a trebuie s-o gândes,ti ca să fii comunist – când nici nu ies,i bine în stradă s,i te-ntâlnes,ti cu ea, cu inegalitatea?

S, i la comunis,ti sunt stăpâni s,i slugi, dar ei sunt ipocrit,i, pentru că s,tiu că inegalitatea oamenilor nu poate exista nicăieri; sunt perfect escroci, tocmai pentru că afirmă că esent,a comunismului este egalitatea reală a oamenilor. Premisa egalităt,ii absolute e nulă, iar socialis,tii adaugă put,in sifon în vinul ăsta.

Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmăresc. Comunis ,tii urmăresc egalitatea anarhică finală. Ăs ,tia sunt comunis,tii – anarhis,ti! Prin finalitatea lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru că nu pot ,i fi egalitar decât dacă es,ti anarhic.

Când se vorbes,te de totalitarismul comunist e o contradict ,ie în termeni. Totalitari nu pot fi decât oamenii care pleacă de la întreg la parte – după formula aristotelică. Or, comunis,tii, nu sunt totalitari. După ce mă orientez? După Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia ros ,ie. Acolo se spune că idealul lor e o societate fără stat, fără clase, concepută ca o asociere

6

Page 7: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

liberă de indivizi. E incendiul anarhiei finale, sfârs ,itul Manifestului, cum zice Kaut,ki. Comunis,tii sunt anarhis,ti la finalitate. Totalitari sunt fascis ,tii, hitleris,tii s,i Biserica Catolică, pentru că s,i ea pleacă de la principiul aristotelic: întregul premerge partea. Ăs,tia sunt totalitari. Mi-a spus un ziarist: Nu mai spunet ,i asta, că zăpăcit,i tineretul! Dacă tot,i îi consideră pe comunis,ti totalitari, nu pot să dau pe post asta... Dar eu – ce-i în gus ,ă s,i-n căpus,ă. Nu mă dau înapoi. Nu pot să mint.

Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare. Dar, de multe ori, adaptarea la împrejurări se cheamă conformism s ,i conformistul se deosebes,te de plos,nit,ă doar prin aceea că ea n-are rat ,iune... Cei care nu se conformează trag consecint ,ele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea t,ine mai mult de biologic decât de spiritual. De pildă eu mă situez în fluviul inform al stanilismului, care se revarsă prin stanilismul haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dacă încerc să judec acest fluviu inform al stanilismului care situează omul în regnul animal, cum pot eu să scap de acest animalism? Prin orgoliu, mă opun – s,i intru în temnit,ă. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, să s,tit,i un lucru: în lupta cu evenimentele politice majore omul basculează între eroism s,i las,itate. Te supui evenimentelor, s,tiind că singur nu le pot,i înfrânge; s,i nu-t,i convine să candidezi la eroism.

React,ionar e cel vetust s,i învechit. Conservatorii mari nu sunt react ,ionari, pentru că au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.

Cred că acum la noi, ar fi optimă o conducere conservatoare, realizată însă întrun climat democratic. Adică un partid conservator, tradit ,ionalist, nat,ionalist, într-un climat liberal. Ca să nu facă din conservatorism instrument de tiranie, că eu nu pot să accept în numele nici unei idei să asupresc o singură celulă dintr-un om.

Constitut,ia liberală din 1923 nu e o operă, e o capodoperă. Un rege puternic, înfăs,urat într-un stat al normelor liberale: separat,ia puterilor s,i libertăt,i câte dores,te nea Nit,ă; nici nu poate duce atâtea libertăt,i!

Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias , de geniu, fiindcă materia îi premerge. Prima idee de creat,ie reală, au adus-o în istorie cres,tinii.

De creat doar zeul crează, iar omul imită. Eu când citesc cuvântul creat ,ie

7

Page 8: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

– literară, muzicală, filozofică – les ,in de rîs. Omul nu face altceva decât să reflecte în litere, în muzică sau în filozofie petece de transcendent,ă.

Cum să fie creatura creator? “Hai tată, să-t ,i arăt mos,ia pe care t,i-am făcut-o când nu eram în viat,ă...” Păi cum să fie creatura creator?

Omul e un animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. S , i uneori nimeres,te, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal s ,i succesiunea fenomenului din el sunt cres ,tinii. Cres,tinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Cres,tinismul este pur s,i simplu. Despre cres,tinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem cres,tini fără să vrem. S, i când suntem atei suntem cres,tini: că respirăm cres,tinismul cum respirăm aerul.

Cres,tinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia e expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit.

A fi cres,tin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfint,ii sunt cres,tini absolut,i. Altminteri, cres,tinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut.

Suveran fat,ă de natură, supus Divinităt,ii, nemuritor s,i liber prin depăs,irea extramundană a condit,iei sale – acesta este omul cres,tin.

Nimic nu poate înlocui cres,tinismul; nici toată cultură antică precres ,tină. Eu sunt de părere că apogeul Europei nu e la Atena, ci în Evul Mediu, când Dumnezeu umbla din casă în casă. Eu definesc strălucirea epocilor istorice în funct,ie de geniul religios al epocii, nu în funct,ie de isprăvi politice.

Iisus Christos este eternitatea care punctează istoria.

Dacă nu cunos,ti revelat – prin grat,ie divină – sau inspirat, nu cunos,ti nimic. De pildă, povestea cu mărul lui Newton, care a căzut. Nu s ,tiu unde am citit eu stupiditatea asta: “Il tomba dans une méditation profonde qui l’a conduit jusqu’a la loi de la gravitation universelle”. S , i eu spun: dacă Newton gândea până la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai înt ,elept. Când a fost întrebat cum a descoperit gravitat,ia, a zis: Am fost inspirat. Păi scrie pe măr, sau scrie undeva în natură “ legea gravitat ,iei”? Fenomenele lumii interioare s,i ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom s ,i orgolios crede că explorează lumea interioară s,i exterioară cu jocul lui de ipoteze s,i că descoperă

8

Page 9: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

ceea ce vrea el. El caută; dar eu spun că el caută, nu că află. Sau dacă află, trebuie să fie ca Newton, inspirat.

N-ar trebui să se vorbească as,a mult despre democrat,ie. Eu, în materie de democrat,ie, nu am nici o părere personală. Mă bizui pe doi gânditori clasici. Pe Platon s,i pe Aristotel. Platon sust,ine că sunt trei forme de guvernământ degenerate: tirania, oligarhia s,i democrat,ia. Aristotel spune că democrat,ia este sistemul în care face fiecare ce vrea. S, i eu am spus: după cum se vede.

Bergson e mai cuviincios ca Aristotel s ,i zice că democrat,ia e singurul sistem compatibil cu libertatea s,i demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de select,iune a valorilor. Deci democrat,ia e sistemul social în care face fiecare ce vrea s,i-n care numărul înlocuies ,te calitatea... Triumful cantităt,ii împotriva calităt,ii. Bergson a fost acuzat în micul dict ,ionar filozofic al lui Stalin că e fascist.

Fără să gândesc în stilul darwinismului social, nu pot să rămân indiferent la incapacitatea democrat,iei de a asigura select,iunea naturală a valorilor. Democrat,ii gândesc corpul social aritmetizat: numără capetele toate s ,i unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e părerea mea despre democrat,ie.

În democrat,ie, numai întâmplarea nas,te un mare s,ef. De pildă, un mare conducător în democrat,ie a fost Clemenceau, care a condus politic primul război mondial.

Eu, cât as, fi de aristocrat în gândire, politic trebuie să fiu democrat. Masa e absolută; fiecare prost luat în parte e un prost s,i atât. Dar tot,i pros,tii ăs,tia, luat,i împreună, sunt un principiu istoric.

Prin însăs,i ordinea ei ideologică, democrat,ia îl obligă pe idiot să stea alături de geniu s,i să-i poată zice: ce mai faci, frate? Partea proastă este că oamenii de except,ie pot ajunge captivi în cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masă se exprimă specia. Prin individ se exprimă personalitatea. Numai că, uneori, un individ ajunge să influent ,eze foarte mult asupra maselor. Aces,tia sunt ales,ii. Istoria este făcută de ales,i. Paradoxul societăt,ii umane este că mult,imea îi produce pe conducători, iar aces ,tia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricărei democrat ,ii burgheze. Asta e fort,a constantă a democrat,iei. Iar extremelor – fie extremei

9

Page 10: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

stângi, fie extremei drepte -, care violează ideea de echilibru social, democrat ,ia le este ostilă.

Eu nu sunt democrat. Am asemănat democrat ,ia cu jigodia la câine: nu scapă decât cei care sunt tari.

Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fat ,ă de poporul român. S, i până la urmă mi-am modificat pozit ,ia: nu sunt democrat, sunt demofil, iubitor de popor.

Democrat,ia totală e cimitir istoric. Noi nu suntem în pericol, că n-avem nici măcar democrat,ie; un cimitir istoric presupune un trecut de viat,ă care să fie îngropat.

S, i totus,i cel mai bun sistem social e cel care pleacă de la respectul măs ,tii de om: democrat,ia. Democrat,ia e imperfectă, dar fără ea e greu de viet ,uit. Este un soi de haos suportabil.

Democrat,ia este sistemul social care face posibilă existent ,a idiotului alături de geniu. Dar ea se deosebes,te de egalitarismul comunist prin lege. În democrat ,ie legea funct,ionează, în vreme ce în comunism legea nu există; e tiranie.

Eu cred că omul e făcut de Dumnezeu s ,i cred că Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el. Nu pot să spun că Dumnezeu a făcut un om purtător de drac. Dacă omul e făptura lui Dumnezeu, dracul intră ocolit acolo, nu intră cu voia Lui.

Un filozof care se zbate fie să găsească argumente pentru existent ,a lui Dumnezeu, fie să combată argumentele despre inexistent ,a lui Dumnezeu reprezintă o poartă spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Când îl întreabă Moise pe Dumnezeu: Ce să le spun ălora de jos despre Tine? – Dumnezeu îi spune: Eu sunt cel ce sunt.

În fat,a lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul.

Binele s,i răul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat,ă de oameni.

Dumnezeu s-a revelat, dovadă că este. De fapt, vânzoleala asta haotică a lumii actuale, frământarea lumii actuale, mă convinge că nu există decât Dumnezeu. Că totul e muritor, s,i universul s,i omul, s,i că lumea a fost făcută de Dumnezeu din nimic s,i o va spulbera din orgoliul divin de-a o face din nou – considerând că prima lui ispravă s-a înecat istoric.

10

Page 11: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

În celebra Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen a Revolut ,iei franceze, prima propozit,ie e o idiot,ie absolută sau în cel mai bun caz un sofism: Oamenii sunt egali de la natură. Asta e ca s ,i cum Kant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii sunt inegali de la natură. Sunt inegali îns ,is,i membrii unei familii, în care unul poate fi genial, altul mediocru s,i altul imbecil. Substant,a ereditară e un mister.

Egalitatea e cel mai mare dus,man al libertăt,ii.

Principiul egalităt,ii, pe care-l vehiculează democrat,ii din lume, funct,ionează în mod real numai în religie, fiindcă numai religia cres ,tină consideră oamenii egali în fat,a lui Dumnezeu.

Eminescu, despre care Iorga spune că-i expresia integrală a nat,iunii române, iar Blaga că reprezintă “ideea platonică de român”, e românul absolut. L-am definit eu: sumă lirică de voievozi.

Noica a fost o personalitate, dar a spune “epoca Noica” e ca s,i cum ai spune“epoca Ghit,ă Popescu”. Nu a fost nici măcar o epocă “Nae Ionescu”, cu toate că el într-adevăr, putea face epocă. La fel Eliade, Cioran. Face oare epocă un profesor universitar la Chicago? Iar Cioran a spus: Eu sunt cazul Cioran – s ,i nu cred că s-a izmenit când a afirmat asta, pentru că, e evident, n-at ,i auzit de “ciorănism” în România. El este, ca de altfel s ,i Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea însăs,i. Însus,i Iorga, din acest punct de vedere, i-a rămas inferior lui Maiorescu, pentru că Maiorescu a punctat epoca lui. Sămănătorismul lui Iorga a marcat, dar nu a făcut epocă, ci poate fi considerat doar un eveniment.

Europa e formată din trei familii de popoare: familia popoarelor germane, a celor latine s,i familia popoarelor slave. Părerea mea e că dominanta e latină s ,i spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. Latinitatea e dominanta europeană. Nu Germania. S-au zbătut germanii, dar sunt tot subalterni, ca s ,i slavii.

As,a, dacă gândes,ti omul ca european, au nemt,ii o expresie: a vorbi de puritate germană, poloneză, franceză este ridicol, pentru că popoarele Europei sunt die Fruchte einer Promenademischung (Progeniturile unei corcituri), adică două babe surde, cu doi câini, stau la taifas s ,i după două zile află că tot ,i căt,eii fătat,i de căt,elus,ă nu seamănă cu fiul babei.

11

Page 12: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Evreii au geniu religios. Ei au creat două religii, iudaică s ,i cres,tină. Mai glorioase nu văd religii în lume... Sunt o rasă superioară, sunt părint ,ii religiei noastre. Pentru ei cultura înseamnă religie. Restul este artă s ,i s,tiint,ă. Cultura înseamnă la ei spirit s,i numai ei au lăsat cultură pe unde au stat, ovreii. Cultura Europei e iudaică s,i civilizat,ia e multiformă. Iudeo-germanolatino-slavă.

De ce au existat întotdeauna resentimente fat ,ă de ovrei? – Stilul lor de viat ,ă. Când în Antichitate, au intrat în contact cu romanii, aces ,tia îi înt,elegeau la nivelul sticlei. Nu s,tiau ce sunt. Nu semănau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic: pur s,i simplu nu-i înt,elegeau.

În Evul Mediu, pe vremea când europenii aveau meserias ,i-bijutieri, rus,ii mâncau paie. Fără tradit,ia asta adâncă, nu se poate face supercivilizat ,ie modernă. Xenopol spune as,a: Viciul esent,ial al istoriei românilor, din cauza războaielor neîntrerupte cu turcii, e absent,a de dospire îndelungă a Evului Mediu.

Extrema dreaptă, ca s,i cea stângă, e falimentară. Omul nu e dispus, de dragul unei minorităt,i numite elită, să ajungă iobag. Nici ultimul măturător nu este dispus să renunt,e la libertate pentru că în frunte se află un tiran care e înt ,elept ca Platon. Înt,elepciunea ăluia e de două parale. Dacă ăla se realizeză utopic pe sine, cel de pe stradă suferă.

Gres,elile gândirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confiscă personalitatea, s,i mai ales ignorant,a în ceea ce prives,te onestitatea lui Hitler, acestea au fost gres,elile. Hitler a spus: Nu respect decât un singur cuvânt, cel dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat că Germania n-are nevoie de prieteni, ci de supus,i. Păi cum pot,i să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism?

Orice extremă este socialmente insuportabilă, pentru că e lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăt ,i bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violează ideea de echilibru social.

S, i poporul, s,i foarte mult,i intelectuali nu pot suporta extremele, iar democrat ,ia este ostilă extremelor, care confiscă – s,i extrema stîngă s,i extrema dreaptă – personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită în paralel cu cea stângă, cum se face. Extrema dreaptă nu confiscă proprietatea,

12

Page 13: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

personalitatea legată de proprietate. Extrema stângă e egalitară; egalitatea coercitivă e sterilizantă.

Nu s,tiu dacă fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca să fii fantastic trebuie să fii transsenzorial, în afară de concret s,i de real. Însă fantasticul nu e totuna cu misticul s,i la o adică el e mult mai aproape de senzorial s ,i foarte îndepărtat de mistic: pentru că lui îi lipses,te relat,ia cu misterul.

Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubes ,ti pentru farmecul lor, s ,i în al doilea rând le iubes,ti pentru că fac oameni.

Eu încerc o experient,ă: încerc să mă deparazitez de filosofie, de păduchernit,a metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, des,i face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar foloses,ti sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren, nu înseamnă că zeul meu e calea ferată.

În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii s ,iret,i teoria adevărului dublu: secundum fidem – adevărul după credint ,ă s,i secundum rationem – adevărul după rat,iune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că pot,i, în filozofie, să rătăces,ti până devii năuc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adevăr.

La urma urmelor, are s,i filozofia acces la adevăr, pentru că situarea spiritului în adevăr e vocat,ională.

Babele evlavioase merg la absolut rugându-se, iar filozoful trăncănind silogisme.

Francmasoneria dores,te puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religios ,i, au o singură religie: propria lor doctrină. Pe dus ,mani îi anulează social. Au o structură supranat,ională, deci sunt antinaturali. Tot,i cei care aspiră la unitatea speciei om anulează principiul competit ,iei între popoare; anulează însus,i principiul civilizat,iei moderne, născută prin luptă.

Generat,ia se nas,te as,a: apare un cap – sau poate mai multe deodată, care sunt ancorate în acelas,i ideal. S, i dacă idealul este strălucit reprezentat, devine formă modelatoare pentru cei care-l urmează. Trebuie acceptată ideea de oameni-model. În vreme ce apostolii se topesc în absolut, modelele se topesc în generat,ii. Cei ce devin modele sunt creatori de epocă s ,i de curente s,i astfel hotărâtori pentru cetate.

13

Page 14: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Noi am fost o generat,ie favorizată: ne-am plimbat prin toate universităt,ile, peste tot,i scriitorii, peste tot,i gânditorii... S, i am ajuns la limitele scepticismului autohton de tip ciorănesc. Adică nu suntem, deocamdată, făuritori de sisteme general valabile.

Generat,ia mea a debutat în euforia realizării României Mari s ,i a murit în închisorile comuniste. Voi, care nu at ,i trecut prin închisori, s ,tit,i cum arată s,i cei care închid s,i cei închis,i. Avet,i o perspectivă totală.

Tineretul de azi e net superior generat,iei noastre. S, i asta pentru că nu este us,or pentru el, în climatul ăsta fioros, as ,a cum ne-a fost nouă, într-o lume mai normală. Păi noi am trăit sub regalitate, scriam pe Palatul regal “De închiriat” s ,i nu păt,eam nimic! A venit bols,evismul rus cu armele peste el, peste tineret, s ,i el se scutură la mal ca rat ,a de apă. S-a văzut acum în răscoala din ’89... Generat ,ia actuală e grea de glorie. Ca să te scuturi de bols ,evism în plin bols,evism – păi cum se cheamă asta?

Geniul e relief, noutate, invent,ie, creare de epocă s,i stil. Nu e neapărat un înt,elept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în măsura în care originalitatea e posibilă. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin încercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat,ă de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sunt în măsura în care e apropiat sfântul.

În fat,a lui Dumnezeu nu există genii, Dumezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni.

Gheorghiu-Dej a fost o maimut,ă revolut,ionară; a crezut că face s,i el revolut,ie, des,i imita bols,evismul rusesc. Adică: să arestez oameni fără judecată, să-i t ,in indefinit în temnit,ă, să-i pun în regim de exterminare, să-i ucid dacă vreau – asta numea el revolut,ie. As,a făcea Stalin. S, i Dej, imitându-l, credea că e revolut,ionar. De fapt a fost o maimut,ă balcanică – a tiranizat poporul român la adăpostul armelor ruses,ti. Nu? Ce originalitate are revolut ,ia românească? Dar n-are nici cea rusească originalitate... Păi s ,tit,i cum am definit eu revolut,ia rusească? Iacobinism tătaro-mongol! Teroarea iacobină mutată în stil tătăresc la Moscova.

Dumnezeu a făcut lumea s,i pe om; s,i cu om a încoronat creat,ia sa. S, i l-a însărcinat să cunoască lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. – Originea

14

Page 15: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

primordială a capacităt,ii de a determina numele lucrurilor, care este o operat ,ie logică; originea mistică a gândirii logice.

Aparit,ia unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdărit s,i se spală. Gândirea este o “spălare” a creierului. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din creier s ,i că acest creier e numai un sediu... De ce gândirea nu e produsă de creier, care e numai un sediu? Fiindcă n-o produc toate creierele. Dacă inteligent,a ar fi produsul creierului, atunci între Goethe s,i nea Ghit,ă n-ar mai fi nici o diferent,ă.

Eu am spus că sunt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerată crimă antinat,ională. Păi ia închipuit,i-vă că tot,i brutarii din România fac grevă! Nu mai mâncăm pîine?! Există zone ale economiei unde greva trebuie să fie, în principiu interzisă.

Mare noroc că există oameni care sunt idiot,i! Funct,ia idiotului e pozitivă, pentru că fără el n-am înt,elege nici geniul, nici normalitatea. Păi cum am cunoas,te noi un om pe care-l numim desăvîrs,it, dacă n-ar fi prezent,i ăs,tia, idiot,ii?

Iliescu se află în treabă. Pentru activis ,tii de partid aflarea în treabă e metodă de lucru. Ăs,tia sunt activis,ti de partid – e neobols,evismul actual al României... Păi el a declarat în platforma-program că admiră valorile ideale ale comunismului! Cum ai spune: sunt încântat de dulceat ,a s,i de deliciul produs în mine de cancer...

Corpul social e atât de afânat, încât, ca s ,opârlele se furis,ează la conducere s,i ajung acolo impostori. Există fisuri în aparatul social s ,i de stat prin care se prelinge încet, inevitabil, impostura. Chiar s ,i în cele mai strălucite cetăt ,i. Ce, credet,i că în Frant,a ajung sus numai personalităt ,i remarcabile? Când e vorba de personalităt,i, n-ai încotro, trebuie să le imit ,i. Fiindcă imitat,ia e un fenomen social inevitabil. Dar nu pot,i să imit,i un prost, nici un impostor. Cel mult îl compătimes,ti.

Am auzit odată un profesor de la Politehnică; am avut impresia că asist la un balet de urs,i. Dacă într-un salon, într-un colt,, unul fumează s,i tace, ăla e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Când i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, că s-a mai găsit o aplicat ,ie, el a spus: care e, mă? Uite care... - Ca să vezi, nici nu m-am gândit!

15

Page 16: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Inteligent,a, oricât de mare nu e suficientă pentru a te curăt,a de prejudecăt,i. Cu cât inteligent,a e mai mare, cu atât prejudecata e mai voinică, pentru că ai aparat s-o justifici.

Se spune despre Nae Ionescu că scuipă inteligent,ă.

Definit,ia lui Nae Ionescu e aceasta: meditat ,ia metafizică mutată la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a făcut asta în presă până la el, nici măcar Eminescu. Des ,i a fost un foarte mare gânditor s ,i des,i rămâne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat în publicistică.

Călinescu, fat,ă de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocat,ie filosofică nici cât un măturător. Nae Ionescu nu se măsura în vremea lui cu nimeni. Era el însus ,i.

Nae Ionescu trebuie definit comportamental, în sensul că avut o atitudine justă fat,ă de toate evenimentele din România. N-a gândit însă just întotdeauna. Eu l-am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.

Întrebat fiind cum înt,elege gândirea, în formă pură sau în exemple, Nae Ionescu a răspuns: exemplele au fost lăsate de Dumnezeu pe pământ pentru ca ideile să fie sesizate senzorial s,i de pros,ti.

A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu mă screm s,i lui îi vine...

Nu s,tiu de ce gluma asta de-a face istorie se practică atât de mult. Dacă ai cultul istoriei, ai cultul aparit,iei s,i disparit,iei; e consolator acest joc? Istorismul, adică perspectiva istorică asupra viet,ii s,i lumii, a dus în cimitir. Ne înecăm în istorie. Pentru că istoria nu te învat ,ă numai să faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce însemnezi în interiorul unui popor devine discutabil prin faptul că nu pot ,i, la infinit, să lucrezi la facerea ta, ci dispari s ,i apare altcineva care, chiar dacă nu te înlocuies,te, te prelucrează. S, i dacă nu pot,i ies,i din devenire, nu pot,i scăpa de tristet,e; tristet,ea metafizică e fructul devenirii. Sunt pros ,ti istoricizant,i care se consolează prin devenire. Devenim mai civilizat ,i, nu? Sau mai cult,i... Adică murim ca s,i caprele, numai că e mare lucru că există Kant, Descartes, există Newton, mă rog, atât,ia mari creatori de cultură, s ,i există s,i făuritorul de religie, Christos – dar nu ne interesează!

Istoria e întemeiată pe istoria dintre Eva s ,i dracul. As,a începe istoria, această rătăcire a omului, ca o damnat,ie. Iar la aparit,ia lui Christos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat s,i divinitatea om s,i istoria a fost anulată.

16

Page 17: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Cioran are o afirmat,ie extraordinară: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Cres,tinismul a punctat supraistoric, des,i a apărut în istorie.

Sunt două mari discipline guvernate de principiul ireversibilităt ,ii: termodinamica s,i istoria.

Kant spunea că el e propriul său legiuitor s ,i stăpân. Lucru la care eu am făcut as,a: pîrt,! As,a e el legiutor s,i stăpân cum sunt eu popă în cartier.

Nu e om, Kant. N-a reus,it să fie om cu toată stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizează cu clopotele de la biserică, e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant.

Eu am citit Cronica rat,iunii pure ca student s,i am înlemnit de emot,ie. Acum am fat,ă de ea, ca mistic biblic, considerat ,ia pe care am avut-o fat ,ă de Informat,ia Bucures,tiului. Dar a trebuit să fac 80 de ani...

Legionarismul era în înses,i ideile epocii, dar legionarismul nu putea să iasă câs,tigător deoarece avea la bază o eroare – nat,ionalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nat,ionalism li s-a tras sfârs,itul legionarilor.

La comunis,ti, dacă nu es,ti cu ei – sau nu mai es ,ti cu ei – înseamnă că es ,ti legionar. De ce acest “sindrom legionar” la bols ,evici mă întrebat,i? Fiindcă legionarii sunt singurii români care n-au avut în dict ,ionar la litera G cuvântul glumă s,i când îi prindea pe comunis,ti era vai de cozonacul lor. Dar de fapt, nici comunis,tii nu s,tiu de glumă; ăsta-i punctul lor comun cu legionarii.

Nu se poate spune că mis,carea legionară n-a fost puternică! N-a avut rezultate pozitive fiindcă extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici nat,ional-socialismul german n-a durat s,i erau similare cu mis,carea legionară. Deosebirea dintre ele s ,i mis,care este aspectul religios al mis ,cării legionare. Nici fascismul s,i nici nat,ional-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. Într-o întrunire se spune,Mussolini s-a uitat la ceas s,i a zis: Îi dau ultimatum lui Dumnezeu ca în câteva minute să mă trăsnească dacă există! S , i apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele s,i a demonstrat că Dumnezeu nu există.

Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru că asigură elita conducătoare, triumful personalităt,ii, triumful elitei conducătoare, nu-i as,a, s,i nu deranjează cu nimic mersul dogmatic al lumii cres ,tine. În climatul creat de

17

Page 18: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

liberali se poate respira spiritual s ,i se poate progresa material, valorile mis,cându-se nederanjate de nimeni. Democrat,ia înseamnă mai put,in decît liberalismul, care are într-un anume fel s ,i un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul Liberal astăzi, poporul român nu poate să evite liberalismul, fiindcă îi datorează crearea statului român modern s ,i a societăt,ii române moderne. Mă interesează liberalismul biruitor în Statele Unite, în Japonia s ,i în vestul Europei. El devine, prin această biruint ,ă, ispititor pentru vânzoleala din spat,iul răsăritean.

Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinat ,ie. Liberalismul favorizează corpul social: te instalează în sistem s,i n-ai încotro...

E un fenomen istoric, dar punctează timpul s ,i spat,iul istoric cu constantele lui extraordinar de utile. Liberalismul oferă constantele în timp s ,i în spat,iu ale ordinii umane, cu toate că a apărut istoric. As ,a cum cres,tinismul a apărut istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul s,i spat,iul.

Pe spat,iul domului ăstuia foarte mare care se cheamă întreprinzător, pe pas ,ii ăstuia se nas,te toată civilizat,ia modernă. În urma liberalismului se află uniformitatea, care economices,te e sterilizantă, iar în fat,a lui nu se află decât haosul.

Singurul sistem suportabil, fiindcă e compatibil cu demnitatea s ,i libertatea umană, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurent ,a ca o competit,ie de valori, s,i nu confiscarea umană. El are un singur defect: prin competit,ia dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată aparit ,ia des,eurilor sociale, adică a neajutorat,ilor. Orice sistem social rămâne până la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ s,i societate care să n-aibă nici un rest.

Unde e omul, în imanent,ă, absolut liber? Într-o bisericut ,ă din lemn din Maramures,, unde sacerdotul cres,tin vorbes,te de mistere, de taine, s,i se lasă învăluit de ele ca s,i credincios,ii.

Omul e liber s,i eliberat numai în templul cres ,tin, acolo, în ritual, când se comunică tainele care îi învăluiesc deopotrivă s,i pe sacerdot, s,i pe credincios,i.

Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuies ,ti infinitul s,i autonomia gândirii cu credint,a în Dumnezeul cres,tin: “Robes,te-mă Doamne, ca să fiu liber!” (Imitatio Christi)

18

Page 19: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agăt,ată de undeva, de sus. Te pot,i urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale cres ,tine, sau pot,i să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertăt,ii. După cres,tini, libertatea este vehicolul cu care pot,i să cobori în întuneric, dacă es,ti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru că ei nu sunt adaptabili la morala zilnică s ,i o calcă fiind liberi. Am învăt ,at la închisoare că omul e un animal stupid, deoarece confiscă libertatea semenilor săi. Tiranul e un om absurd s ,i lipsit de rus,ine. Nu îi e rus,ine să îs,i chinuie semenii. Oricum suntem captivi în univers. Ne ajunge această grozăvie. Dar să intensifici această captivitate până la nivelul pus ,căriei – numai omul e capabil de asemenea nebunie.

Liberatea omului e partea divină din el.

Limba română are virtut,i complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea pot ,i deveni vultur sau cântăret ,

de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu s,tiu dacă e posibil acest mars, istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. S , i asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipses,te este îndrăzneala.

Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când es ,ti lucid es,ti în fat,a cimitirului. A fi lucid înseamnă a-t,i da seama perfect de limitele s ,i neputint,ele tale. Luciditatea este o categorie dizolvantă. În măsura în care Dumnezeu trebuie primit, s,i nu înt,eles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

Mă întreba Marin Preda cum era cu macedoromânii s ,i i-am zis: domnule Preda, macedoromânii nu sunt români, sunt super-români, români absolut ,i. Atât de năpăstuit,i s,i gonit,i, au instinct nat,ional de fiară bătută. Iar eu s,i dumneata pe lângă ei, avem fort,ă domestică de rat,e. Măcăim. Am stat cu macedoromâni în temnit,ă. Îi băteau până îi omorau, dar nu declarau nimic. Au o bărbăt ,ie perfectă.

Manifestul comunist e evanghelia ros,ie a comunismului. Chiar unul din autori îl numes,te “evanghelia” lor: as,a evanghelie la as,a autori. E cea mai crâncenă manifestare umană din câte am citit. Nu-i interesează pe Marx s ,i pe Engels decât distrugerea legică a burgheziei în istorie, nimicirea unei clase, chiar dacă în burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu cât un secretar de stat sovietic. Da’ n-are important ,ă. Să piară burghezia! Ăsta e tot cont ,inutul Manifestului. Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemt ,esc de la

19

Page 20: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Baltica la Creta într-o noapte s ,i a salvat poporul român de la dezastru. Mihai, regele românilor, a pus pumnul în balant,a fort,elor, înclinândo în lagărul democrat,ilor, într-un moment în care nu se s ,tia în care înclină, nici în senatul francez, nici în cel american. Că am redus războiul cu un an, pentru ca Hitler să nu facă arme speciale, că-n Anglia nu mai rămâneau atunci decât iepurii din vizuini...

Ceea ce e curios în persoana mea e că sunt un mistic industrialist. În planul meu din anii ’40 aveam paisprezece miliardari români. Atâta plănuisem eu. Ăia făceau cât paisprezece state române de astăzi. O linie ferată dublă Bucures ,ti – Episcopia Bihorului ăia o fac în două veri, iar statul în vreo nouă ani. E un viciu de sistem, de structură aici. Noi a trebuit să copiem haosul muscălesc.

S, tit,i ce înseamnă un bun ministru? Nu să fii bun funct,ionar, ci să ai vocat,ie de stăpân. Când un ministru e funct,ionar, se încurcă în hârtii. Iar ca primministru, trebuie să port,i în geantă imaginea ideală a României, spre care să te mis,ti asimptotic.

Un mister care se leagă s ,i se dezleagă devine o problemă s ,i nu mai e mister. Misterele sunt supranaturale s,i sunt singurele mijloace de ies,ire din înlănt,uirea cosmică, din limitele comunităt,ii s,i din mărginirea personală. În orice caz, dacă un mister este comentat s,i i se găses,te un răspuns, atunci misterul se cheamă problemă s,i răspunsul, solut,ie.

E adevărat că misterul nu e comod, te nelinis ,tes,te. Dar dacă misterul ar fi absent, nelinis,tea metafizică a cunoas,terii ar dispărea s,i omul ar deveni mineral. Funct,ia pozitivă a misterului este incitat ,ia spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect s,i mister se datores,te nu numai intelectului, vocat,ional, ci s,i misterului. Trebuie să recunoas,tem că suntem tâmpit,i...

Sacerdotul cres,tin nu e mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează falsa lectură a viet,ii s,i universului – s,i asta se cheamă mitologie. Preotul cres,tin nu tălmăces,te misterele, ci le comunică, fiind învăluit ritualic de ele, ca s,i credincios,ii. Dogma euharistiei, dogma Trinităt ,ii... ce, e de nasul unui popă să le comenteze, comportă asta comentarii?

Mistica nu e altceva decât vehicularea misterului.

A s,ti la scară umană, poate fi folositor – dar în nici un caz mântuitor.

20

Page 21: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

E mai mântuitoare o rugăciune într-o biserică din Găies,ti decât Platon.

Ideea mort,ii absolute stă la baza smintelii moderne.

Heidegger spune as,a: ca să ies,i din anonimat, trebuie să trăies,ti nelinis,tea perspectivei neantului zilnic. El te îndeamnă, Heidegger, să trăies ,ti murind absolut în fiecare zi!

Moartea mă determină să fiu esent,ial. M-a impresionat foarte mult sunetul pământului căzând pe cos,ciugul lui Nae Ionescu.

Mort,ii antici nu sunt deloc frumos,i. Numai mort,ii cres,tini sunt. Am găsit totus,i la Homer un mort de toată frumuset,ea: Pentensileea, regina amazoanelor, omorâtă de Ahile. S, i plânge Ahile că a omorât frumuset ,ea asta de femeie... S, i-atunci Tersit – vocea poporului muncitor – se apucă să insulte cadavrul Pentensileei. Ahile îi dă un pumn s,i-l omoară – pe poporul muncitor– că-i obraznic s,i că insultă cadavrul ăleia. Aici am văzut as ,adar o frumuset,e, des,i în principiu, mort,ii antici nu sunt frumos,i. Cres,tinii sunt cei care au introdus masca frumoasă a mortului.

Cine slujes,te lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.

Sigur că forma ideală de guvernământ e monarhia. Monarhia ar presupune s ,i alegeri, s,i partide s,i ar presupune un arbitru: acest arbitru, văzând fort ,ele politice în conflict, alege el, de fiecare dată, dar n-o alege pe cea mai populară, ci pe cea mai adecvată interesului general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a făcut România Mare, iar democrat,ia a mai redus-o.

Omul e guvernat pe pămînt de două morale: de morala dogmelor, care e cres,tină s,i eternă, adică absolută, s,i de morala normelor, care, ca morală laică, e construită pe put,inătatea s,i imperfect,iunea omului. Morala laică nu poate fi desprinsă de morala absolută s,i ea arată că omul se mis,că asimptotic la perfect,iune, pe care n-o poate atinge niciodată.

Morala în sine, autonomă, e mai primejdioasă pentru religie decât ateismul. s,tiint,a moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egală cu zero. Seamănă cu Mersul trenurilor, după părerea mea. Pot,i s-o schimbi, ca pe tren, la care stat ,ie vrei. Omul autonom nu e capabil să creeze o ordine morală. O primes ,te de sus, sau nu o primes ,te deloc. Cum e

21

Page 22: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

posibilă morala publică? Prin înstăpânirea absolută a moralei religioase cres,tine. Dogmele cres,tine trebuie să poruncească normele morale, care, fără ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publică într-un stat cres,tin trebuie să stea sub imperiul certitudinii dogmelor cres ,tine reflectate imperfect de omul mărginit. Dacă nu situăm Biserica deasupra statului, ne aflăm în trebă s,i face fiecare ce vrea.

Cateheza poate să furis,eze morala – cum spune Dante – ca s,arpele în răzoare.

Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecăt,i. Cei care fac silogisme sunt fat,ă de adevăr, cum sunt curcile alea care se încurcă printre popice.

Napoleon face adevărata istorie a Revolut ,iei franceze. Un om care a refăcut ordinea naturală, punând parul pe haimanalele de pe ulit ,ă. Când a fost întrebat cum îs,i explică intrarea armatelor sale în T, ările de Jos ca pe bulevard, în timp ce regii Frant,ei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a răspuns: N-au intrat armatele Frant,ei, ci ideile revolut,ionare de pe drapel! Începuse o nouă filozofie a istoriei, cu Napoleon.

Am fost acuzat,i, noi, ăs,tia de dreapta, că exagerăm puterea nat ,iunii. Toate popoarele fac as,a. Nemt,ii se consideră buricul pămîntului, englezii două buricuri ale pământului, francezii trei buricuri s ,i jumătate. Fiecare crede că neamul lui e buricul pământului.

Românismul a însemnat, pentru generat ,ia noastră, să fim noi îns,ine. Că a fi la stânga înseamnă a fi în pom. Fiecare popor vrea să fie el însus ,i. S, i am vrut s,i noi, ăs,tia de dreapta, să fim români.

Sunt român s,i ca român mă socot buricul pămîntului. Că dacă n-as , fi român, n-as, fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substant,a spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocat ,ie. Tot ce gândesc devine românesc.

Dacă există o s,tiint,ă a nat,iunii, eu sunt de meserie român.

Nat,ionalismul poate fi practicat s,i cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor să-s,i trăiască tradit,ia s,i istoria cu gloriile s,i înfrîngerile ei. Pârvan zice: etnicul e punct de plecare s,i universalul punct de sosire. Eu, ca nat,ionalist, am

22

Page 23: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

gândit multă vreme că nat,iunea e punctul terminus al evolut,iei universale. Când dispar popoarele, intrăm în Turnul Babilonului.

Fără nemurire s,i mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacă nu are în substant,a lui ideea nemuririi s,i mântuirii, nu e liber. Seamănă cu berbecul, cu capra, cu oaia...

Omul a depăs,it condit,ia de animal abia atunci când în el a apărut ideea nemuririi, care nu trebuie confundată nici cu pemanent ,a speciei, nici cu concept,ia estetică a gloriei.

Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal rat,ional s,i vorbitor, care vine de nicăieri s,i merge spre nicăieri. S, i el rămâne as,a chiar dacă este laureat al premiului Nobel sau măturător. Când, unde s,i în ce scop a apărut el în calitatea asta de om? Dacă se întreabă singur s,i nu e un zeu în dreptul casei care să-i reveleze data începutului, înseamnă că omul rămâne un biet animal rat ,ional care vine de nicăieri s,i merge spre nicăieri.

Omul istoric mos,tenes,te pe cel primordial, care, jucându-se pe frânghia libertăt,ii, a împletit purul cu demonicul, viat,a cu moartea, lumina cu întunericul, libertatea cu înlănt,uirea s,i, rămânând captiv, jocul dintre el s,i lume, pepetuu neîmplinit, este un amestec de sfânt s ,i drac, chiar dacă pare a fi integru. Suferă de toate bolile s,i viciile imaginabile. Nu poate ies ,i singur din el s,i din natură.

Omul nu se poate autodefini. El se defines,te prin semeni. Constatăm actul individuat,iei, dar nu ne dăm seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu, Petre t,ut,ea, spun ce cred eu despre mine s,i când rămân singur cu mine uit s,i unde m-am născut; s,i în singurătate as, muri de melancolie ca maimut,a lui Andreev. Prezent,a mea e definită de contemporanii mei.

Drama omului este dualismul existent,ei lui; e alcătuit din corp s ,i suflet s,i joacă între corp s,i suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar dacă este, nu e convingător. Dar nici corpul nu este, în nici un fel convingător. Capul nu are biruint,ă definitivă; faptul că e muritor îi anulează esent ,ialitatea. Tot ce există în noi s,i nu ne obligă să ne sinucidem din disperare, se cheamă spirit.

Renas,terea italiană, unde omul este situat în centrul universului, este eretică din punct de vedere cres,tin. Autonomizarea puterii omului este în sine

23

Page 24: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

demonică. Părerea mea este că omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.

Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisfăcută la grad biopsihic, omul e etern trist.

Autonomia spirituală a omului este iluzorie s ,i ea se mis,că perpetuu între Dumnezeu s,i dracul. Fără credint,ă s,i Biserică, omul rămâne un simplu animal rat,ional s,i muritor, rat,ionalitatea având doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condit,iile cosmice decât restul dobitoacelor. Când zici că omul e un animal rat,ional, s,i muritor, rat,ionalitatea având doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la condit,iile cosmice decât restul dobitoacelor. Când zici că omul e un animal rat,ional, atributul rat,ionalităt,ilor îl distinge de restul vietăt,ilor, nescot,ându-l din perspectiva mort,ii absolute. Moartea devine relativă, ca o trecere numai prin religie – s ,tiint,a, oricât de savantă, nescot ,ând omul decât aparent din regnul animal. Nici o consolare că eu mă deosebesc de elefant sau de capră pentru că fac silogisme, dacă apar s ,i dispar în mod absurd din natură.

Scara valorilor umane cont ,ine: sfântul, eroul, geniul s ,i omul obis,nuit – dincolo de aces,tia situându-se infractorul. Sfântul, eroul s,i geniul sunt fără voia societăt,ii, care e obligată să-i recunoască. Nimeni nu-t ,i contestă dreptul la existent,ă dacă es,ti om obis,nuit, dar nimeni nu trebuie să facă confuzie între tine, sfânt, erou s,i geniu. Oamenii sunt egali în fat,a legii, adică trebuie respectat,i ca atare, dar nu confundat,i, nu făcut,i identici, că e o gogoas,ă... Nimeni nu-t,i contestă dreptul la o viat,ă normală dacă port,i masca de om. Numai că dacă es,ti mediocru, nu trebuie să te instalezî în vârf, pentru că nu e nici în interesul tău. Acolo trebuie să stea cei dotat ,i. Sfântul stă în fruntea tablei valorilor pentru că el face posibilă trăirea absolutului la scară umană. Eroul se consumă făcând istorie s,i nedepăs,ind sfera laicului. Eroul este admirat – as ,a cum este s,i geniul – dar nimeni nu i se închină, chiar dacă fapta lui aduce foloase reale omului. În vreme ce sfântul se situează dintru început în eternitate, eroul moare în istorie, pentru că urma pe care o lasă el, ca om împlinit, este fixată doar în timp s,i în spat,iu.

Omul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. Că nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul

24

Page 25: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

osos. Omul, ca întreg nu poate fi gândit decât biblic; s ,tiint,ific, nu. Moise e mai valabil decât ultima noutate evolut,ionistă a s,tiint,ei.

Eu disting între omul modern s,i omul istoric. Omul etern este omul primordial, integral creat de Dumnezeu după chipul s,i asemănarea Lui. Iar omul istoric e omul care devine, s,i raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenia lui. Că nu se poate, din cel ce am fost întreg, să fiu dumicat în epoci, în zile s,i în clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor, zilelor, s,i orelor din timpul lui s,tefan cel Mare sau de când vorbesc eu acum, ci s,i al clipelor care îl definesc ca neom. Că trebuie să acceptăm: omul etern are un sinonim, homo religiosus. Omul religios e omul etern. Omul s ,tiint,ific e neomul istoric. Tot ce face el poartă pecetea preaomenescului lui. Umanitatea o iubes,ti lesne. Pe om mai greu.Ordinea nu trebuie să fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea în afara adevărului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simt ,i. Chiar când vezi un polit,ist, ca o statuie, pe stradă, el nu-t ,i apare coercitiv, ci regulator.

Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt decât idiot ,ii. Altminteri doar Dumnezeu e original, iar Aristotel nu e original, că nu face decât să descrie opera lui Dumnezeu. Dar Aristotel, nu încape îndoială, e un geniu, pentru că descrie genial opera lui Dumnezeu.

Personalitatea e acel individ înzestrat cu capacitatea de a se dărui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-s,i mai apart,ine.

Personalitatea e un ins care influent ,ează ambiant,a prin simpla lui fort,ă charismatică. Un om cu har. Nu e nevoie să fie savant, ci să aibă har.

În majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolvă nimic. Dialogurile lui sunt aporii, adică înfundături. Platon e în impas permanent. În asta se vede geniul lui, fat ,ă de Kant, care e mai plăvan: el are impresia că rezolvă. Platon îs ,i dă seama că nu rezolvă nimic.

Eu am afirmat odată într-un salon, că Platon este mis ,carea spiritului înlăuntru eternităt,ii. Când gândim, tot,i suntem platonicieni. Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să mut Biblia în universul înghet ,at al ideilor platonice. Asta înseamnă meditat,ia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios în fat ,a esent,elor.

25

Page 26: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Fat,ă de măret,ia lui Cristos, Platon e un personaj mărunt ,el s,i cuviincios. Pe Platon pot,i să-l scuturi s,i constat,i că arhetipurile lui sunt filozofice, dar dacă mut,i arhetipurile acestea în religia lui Christos, devin modurile în care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru că la el divinitatea e un simplu “demiurg”, ceea ce în greces,te înseamnă “meserias,”.

Când Charles Maurras a spus la politique d’abord (politica mai întâi), a spus un mare adevăr. Fără politică suntem pierdut,i. Adică ne împungem ca berbecii unii pe alt,ii. Un mare om politic e un om care are har. El face posibilă existent ,a comună a oamenilor prin spiritul lui de organizator s,i legiuitor.

Partidele politice sunt cai la carul de aur al istoriei românilor; când devin gloabe, poporul român le trimite la abator.

Poporul român, din punct de vedere politic, e greu de glorie.

Păi dacă îi adunăm pe tot,i minis,trii români de la 1900 la 1918, noi am fi putut furniza Angliei s,i Imperiului Britanic cel put ,in cinci minis,tri... Iar când vorbesc de Ionel Brătianu, ar trebui să mă ridic în picioare, as ,a a fost de mare ca om de stat! S, i a fost inginer... Ceea ce înseamnă că politica e o artă, o vocat,ie.

Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. S ,

tii cum văd eu diferent,a dintre omul politic s,i cel economic? Omul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rat,a de jos care se uită la el.

Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români.

La întrebările fundamentale “de ce?” s ,i “în ce scop?” aporetica rurală românească răspunde: “d-aia”.

A venit odată un frant,uz la noi, cu nis,te mas,ini, iar una nu funct,iona tocmai cum trebuie. Dar românul zice: merge s,i as,a! Trebuie să scăpăm de acest “mege s,i as,a”; că “merge s,i as,a” înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând s,i nu orice.

La pus,cărie am demonstrat vreme de două ore că istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor e egală cu zero. Că doar voievozii nu s-au bătut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

26

Page 27: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Prima condit,ie a unui român este să creadă că poporul român este as,a cum sunt pomii, cum sunt animalele, cum e regnul vegetal sau animal... Ce face poporul român e mai put,in important decât faptul că el este pe lume.

Poporul român nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. Că n-avem un Göethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornit ,a din spat,iul în care s-a desfăs,urat istoric poporul român ne arată că suntem unul din marile popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parcă – n-am fost noi “în calea răutăt,ilor”? A reus,it vreo invazie să-s,i impună stilul s,i credint,ele aici?

În Consiliul de Minis,tri am vrut să lămurim problema aceasta, cum să se limiteze cres,terea populat,iei, iar eu am fost de părere că românii trebuie să se înmult,ească ca sardelele, să creeze o superindustrie ultramodernă, să se înarmeze până în dint,i s,i să se ducă în vizită războinică la popoarele vecine, culcându-le la pământ. S, i asta am gândit-o în România! Îmi spunea un ministru: Suntet,i cinic, domnule director. I-am răspuns: Nu. Sunt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu gândeam ca nat,ionalist, bineînt,eles. N-am avut încotro. Sunt un imperialist...

Eu am făcut un haz ca secretar al Comisiei economice, spunându-le: Domnilor, eu as, vrea să crească populat,ia României, până-ntr-acolo încât la Athénée Palace să poată să mănânce tot,i mămăligă cu fasole!

Eu aveam nis,te planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei s ,i a Ucrainei, într-o fază istorică, s,i mai târziu vom mai vedea... Dar nu pot,i cuceri cu minciuni democratice s,i cu un popor din care cinci milioane mănâncă doar de trei ori pe săptămână...

Cum văd participarea românilor de acum la mântuirea lor? – Simplu.Ducându-se la biserică. S, i folosind s,tiint,a ca periut,a de dint,i. Tot ce spune s,tiint,a să nu-i lase cu gura căscată s ,i tot ce spune un popă de la Cucuiet ,ii din Deal să considere adevăr ritualic.

La români prostia e o infract ,iune, căci vorba-ceea: ”Pot,i umbla două ore în galop prin Bucures,ti s,i să nu dai de un prost”.

Întotdeauna când gândesc în spiritul poporului român, mă mut cu arme s ,i bagaje cu sperant,a în viitor. Un grec, mi se pare, a spus nu s ,tiu dacă la Atena sau aici, în Bucures,ti: noi nu mai suntem, dar voi, românii, vet,i fi.

27

Page 28: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Grecii, când îs,i citesc istoria gândirii din spat,iul lor, ar trebui, vorba lui Cioran, să se sinucidă. Capătă sentimentul inutilităt,ii s,i al decadent,ei. Adică nu mai poartă numele de greci decât în mod geografic. Atât! Ceea ce nu e cazul cu noi.

Am făcut o mărturisire într-o curte cu s,ase sute de ins,i, în închisoarea de laAiud. Frat,ilor, am zis, dacă murim tot,i aici, în haine vărgate s,i în lant,uri, nu noi facem cinste poporului român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!

Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci 13 ani de temnit ,ă pentru un popor de idiot,i! De asta numai eu am fost în stare...

În principiu, am certitudinea invincibilităt,ii poporului român; s,i că as,a cum a ies,it din impas cu Ceaus,escu, va ies,i din orice impas. As ,a cum a făcut Unirea Principatelor, împotriva a trei mari puteri, otomană, austriacă s ,i rusă s,i a făcut unitatea înaintea unităt,ii Italiei... E atât de viguros neamul ăsta al nostru, că nu mă îndoiesc că virtut,ile îl scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui îmi dă argumente în sprijinul credint,ei mele că poporul român nu poate fi înfrânt.

Dumezeu e român sau dacă nu, sunt împotriva lui! În lumea valorilor prietenia este câteodată o primejdie: ea falsifică ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicit,iei se defines,te o valoare, ci prin rangul uman la care-t,i ridici comunitatea din care faci parte.

Mi-ar fi plăcut să fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamănă cu un tâmplar că ia un lemn murdar din noroi, îl spală s ,i face mobilă de lux.

Progresul tehnic nu e un adevăr, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util s,i pentru greci avionul, să nu se ducă dintr-o cetate într-alta călare pe măgar.

Nu e de conceput libertatea fără proprietate. Orice om trebuie să fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar dacă nu posedă nimic.

Pot să fie ciuperci partidele, dar să binevoiască să respecte doi termeni: t ,ăranul stăpân la sat s,i întreprinzătorul stăpân în comuna urbană. După aia putem urla ca la terasă.

28

Page 29: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

De cele mai multe ori pros,tii sunt atei, intelectualis,ti până peste poate, comunitaris,ti s,i foarte tolerant,i, în sensul unui dezmăt, al libertăt,ii. Au o mare rezervă fat,ă de cei care vorbesc în termenii credint,ei s,i ai nat,iunii.

Pros,tii reprezintă ideea de repetit,ie goală: o iau în totdeauna de la început. Sunt invariabili ca orice lucru neînzestrat.

Protestantismul este o religie coborâtă la rangul de morală pentru grădinit ,a de copii.

Pudoarea cres,tină e atât de pură, încât carnea eroticului cres ,tin, capătă pecetea spiritului, ceea ce până la cres,tini n-a realizat nimeni.

Ce este rat,iunea de stat? Este exercit,iul nelimitat al puterii, aparent legitim, care îmbracă masca interesului public s,i care se exercită dincolo de bine s ,i de rău, adică dincolo de ordinea religioasă, morală s ,i de drept. Când e vorba de stări except,ionale, ca războiul, insurect,ia, calamităt,ile naturale, ea îl transformă temporar pe cetăt,ean – subiect purtător de drepturi – în obiect al puterii politice. Rat,iunea de stat nu trebuie confundată cu tirania, stare abuzivă, cu durată nelimitată – “anarhia canaliei de sus”, cum a definit-o un francez.

Eu cred că războiul nu e făcut de oameni; e mult prea serios. Îl face Dumezeu. Cum ne dă s,i cutremure, ne dă s,i război.

Îi spuneam unui comunist sub Ceaus,escu: uite, mă, s-ar putea ca într-un viitor război să ne bată cu măturile dus ,manii, să n-aibă nevoie de arme! At ,i plantat pe spinarea fiecărui cetăt,ean câte o piele de iepure. Păi atunci, s-a terminat cu soldatul.

Cei mai crânceni s,i mai strălucit,i soldat,i sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândes,ti că te duci la strămos,i. Dar o armată care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, în care fiecare soldat avea o cruce la gât pe care scria Gott mit uns.

Prima funct,ie a unei religii reale este consolatoare, fiidcă religie am lătra precum câinii. Ne nas,tem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrînim s ,i murim. S, i întreg peisajul speciei om culminează în cimitir. Destinul uman nu e o invitat ,ie la fericirea de-a trăi. Singurul mod de-a evita nelinis ,tea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.

29

Page 30: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Cine n-a putut fi înlocuită? Religia! Iar filozofia care speculează autonom, face onanie mintală. S, i dacă vrea să scoată, să extragă esent ,e din s,tiint,ele naturii, e parazit. Atât! Nu îndrăznes,ti să spui despre religie, teologal vorbind, - dacă es ,ti cinstit – că a fost înlocuită de filozofie sau de s,tiint,ă. Un cres,tin ît,i spune că adevărul se defines,te prin jocul celor două lumi: cea de aici o oglindes ,te imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dacă pot,i!

Religia este principiul uniformizator al speciei umane s ,i este singura salvare în care se poate vorbi despre egalitate.

Nu pot,i să spui că un pigmeu este egal cu mine, pentru că el nu-l are pe Dumnezeu, nu e un om întreg.

Religia transformă poporul într-o masă de oameni cult,i.

Între un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet s ,i a rămas religios s,i un t,ăran analfabet nu există nici o diferent,ă.

Nivelul meu intelectual, chiar dacă sunt savant, nu depăs ,es,te nivelul unui popă obscur din Bărăgan. Pentru că preotul ăla, în ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatră, stă de vorbă cu absolutul.

S, tiint,a se mis,că asimptotic la absolut. Arta se mis,că asimptotic la absolut. S ,

tiint,a este sediul folosului s,i arta este sediul plăcerii.

Religia este sediul adevărului transcendent în esent,ă s,i unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situează peste ultimele speculat,ii teoretice ale s,tiint,ei, prin adevărul absolut unic, care e Dumnezeu. Să vină un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o să-mi spună el? O babă care cade în fat ,a icoanei Domnului străbătută de absolut e om, s,i ăla e dihor laureat.

În Ispita de pe munte – retro satana – Iisus spune: “Împărăt,ia mea nu e din lumea aceasta”. Asta-i nemaiauzit! Du-te în împărăt ,ia Lui cu trenul sau cu racheta dacă pot,i. Nu pot,i! Înotăm în Univers ca mormolocii, s,i lumea lui Christos se situează transcendent ca-n Ispita de pe munte, în mod etern.

Tot ce se face în afara teologiei este onanie de prestigiu.

Revolut,ia este o înaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat după facerea lumii; doar dacă te situezi în afara ei s ,i creezi o lume nouă. Revolut ,ia nu adaugă nimic Ideilor lui Platon.

30

Page 31: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Revolut,ia franceză n-a fost o revolut,ie, nici revolut,ia rusă n-a fost o revolut,ie.Nu există revolut,ii, ci doar tehnici insurect,ionale în bătălia pentru putere(Curzio Malaparte). Dacă e o “restructurare” a omului, aceasta s-a întîmplat o singură dată în timp, la aparit,ia lui Christos.

As,a am spus eu în temnit,ă: Domnule colonel – eram s,ase sute de ins,i într-o curte închisă – nu vét,i fi voi, comunis,tii, niciodată revolut,ionari până nu vet,i imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Christos. În parabola cu oaia rătăcită, un păstor părăses,te o turmă întreagă în căutarea unei oi. Să s,tit,i, asta se cheamă “unanimism moral cres,tin”. Fiindcă în universul lui Christos o celulă care mai palpită într-un muribund e mai valoroasă decât toate galaxiile posibile.

Poarta spre Dumnezeu este credint ,a, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea. Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândită cres ,tin, rugăciunea ne arată că umilint ,a înalt,ă, iar nu coboară pe om.

Am spus eu odată că dacă un preot din Bărăgan, când se roagă, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ăla înlocuies,te toată Academia Română...

A încercat să-mi explice mie un diplomat rus precum că Moscova îs ,i trage rădăcinile de la Roma. I-am spus că nu se poate, pentru că tot ,i romanii ar fi

înghet,at de frig la Moscova. Am fost întotdeauna foarte ostil rus,ilor, pentru că s,i ei ne-au fost nouă. Îmi aduc aminte că, într-o societate de diplomat ,i, mi s-a spus că rus,ii sunt un popor mesianic. Le-am răspuns că nu: rus,ii sunt un popor

numeros cu o obrăznicie mesianică s,i care au preluat Bizant,ul, considerându-se continuatorii strălucirii bizantine.

Rus,ii au un fel de umanitate indefinibilă. Am fost la Moscova s ,i nu pot spune despre ei că sunt individual tirani, des ,i au practicat tirania. Pe de altă parte, nu cred să fi întâlnit vreun rus care să fie normal; asta nu mi-o pot explica decât prin faptul că, probabil s-au corcit cu tătarii.

Ce-s,i închipuie rus,ii? C-a fost pus jos Hitler s,i ei sunt vaccinat,i? Au intrat întrun teren minat: în spat,iul planetar al intereselor anglo-saxone, al negustorilor ăstora. Dacă es,ti în calea unui automobil anglo-saxon, apare războiul. Păi ce-s ,i închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învăt ,at, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii – s,i muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem!

31

Page 32: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

I-am asemănat odată pe rus,i cu vacile care dau douăzeci s,i cinci de chile de lapte pe zi s,i apoi se baligă în s,is,tar.

Rus,ii sunt la fel de imperialis,ti ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rus ,ii sunt mai perfizi. Când te ocupă s,i te declari de acord, spun că es,ti progresist, iar când le rupi fălcile, că es,ti fascist s,i react,ionar. Rus,ii sunt mai abili politic decât germanii. Dovadă că au reus,it să facă din bras,oava asta ros,ie, din rus,inea asta care e bols,evismul, o supraputere mondială, să impună Statelor Unite situarea bols,evismului la rang de supraputere.

Mă întreba un rus cu ani în urmă: Domnule t ,ut,ea, cum vă explicat,i dumneavoastră că noi, rus,ii, întindem mâna Europei s,i ea o refuză sistematic? – Foarte simplu, avet,i un cancer mintal, se chiamă cancer ideologic marxist-leninist. Aruncat,i cancerul ăsta la gunoi s,i Europa nu numai că vă salută, dar vă s,i recunoas,te, cum tradit,onal at,i fost recunoscut,i, ca parteneri egali. S, i atunci Europa se va întinde de la Atlantic la Vladivostok, iar America va fi a doua Albanie...

Rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am făcut afirmat,ia asta, pe care ulterior am retractat-o (ca să nu se creadă că e vorba de tot,i rus,ii, de marele popor rus), gândindu-mă la Gorbaciov. Pentru că el spune: Situat,ia economică a Uniunii – vasăzică după 70 de ani de marxismleninism – e catastrofică. Punct. S, i apoi optează pentru leninism! Adică pentru cadavrul din Piat,a Ros,ie, care a creat dezastrul ăsta...

Cultura sătească este aparent anonimă; anonimatul în această sferă este o simplă ipoteză de lucru. Nu pot,i spune că la sat oamenii gândesc în cor; oamenii nu gândesc în grup... La baza culturii t,ărănes,ti este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonimă, nu ca orăs,enii, care se semnează unde vrei s,i unde nu vrei, pe garduri s,i hârtie. Adevărurile din lumea rurală răsar as,a, ca brazii, ca fagii...

T, ăranii formează o comunitate s ,i orăs,enii o societate. Comunitatea e de natură organică s,i societatea oras,ului e de natură construită. Orăs,enii sunt juxtapus,i, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviet,uire, prin asigurarea sănătăt,ii s,i echilibrului mediului ambiant. Obs,tea t,ărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul T , ărănesc s,i a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că

32

Page 33: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

“domnul s,i doamna Mihalache vor ajunge la Câmpulung într-o săptămână cu carul de boi...”

E foarte greu, când ai responsabilitatea a ceea ce faci, să te pui pe scris, fiindcă scrisul te definitivează, în sensul că te arată fără posibilitate de ies ,ire. Sfântul are fort,a de coeziune a pietrei.

Un sfânt poate fi s,i analfabet, dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de sfint,enie e legată de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face isprăvi, nu minuni. Lumea, acum e ancorată în cultul genialităt ,ii ca slăvire a progresului în afară. Atât. Or, cu cât suntem mai avansat ,i, mecanic s,i material, cu atât suntem mai departe de esent,a reală a lumii, de sfint,enie.

Singurii oameni care nu pot fi suspectat,i că se înfioară în fat,a mort,ii sunt sfint,ii.

A fi sfânt înseamnă a fi suveranul tău perfect.

M-a întrebat odată Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. S , tii ce i-am spus? – Ăsta nu-i om, domnule, este toată Mediterana.

Social-democrat,ia este laptele bătut al comunismului.

S, tit,i ce vor social-democrat,ii? Să facă s,i bine, dacă se poate, dar să nu facă ce trebuie. Social-democrat,ia e anticamera comunismului. Numai că, dacă prin social-democrat,ie s-a intrat în comunism, nu se poate ies ,i din comunism tot pe-acolo. E ca o us,ă care se poate deschide numai dintr-o parte.

Social-democrat,ii n-au fort,ă activă de luptă. Păi n-au guvernat Germania social-democrat,ii? Drept care au făcut pe ei!

Trei ore am vorbit atunci în curtea închisorii, de Platon s,i despre Christos.Zice colonelul: Vă rog să scriet,i ce-at,i vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Drăghici să spună că sunt solidar cu dumneavoastră. – Domnule colonel, cum să fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, că nu suntem solidari unii cu alt,ii...

Am fost în tineret,e de stânga din generozitate. Pentru că, vorba-ceea: dacă până la 30 de ani nu es,ti de stânga, n-ai inimă, dacă după 30 de ani mai es ,ti de stânga s,i nu es,ti conservator, es,ti cres,tin. Confudam în tineret,e comunismul cu comunitarismul.

Stânga nu poate guverna. Când vine la putere e pustiu.

33

Page 34: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Toate formele de stânga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu.

Acum vor să-l sfint,ească pe S, tefan cel Mare... A fost cea mai mare personalitate politică s,i militară pe care au dat-o românii în istoria lor. Carol I zicea: Nu vet,i mai da unu’ ca ăsta chiar dacă mai trăit ,i încă un milion de ani. Da’ cum să faci sfânt din el? Că el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva... Un erou nat,ional fără egal. Cel mai mare. Da’ sfânt... Cum să faci sfânt din el?!

Este incorect să ai dispret, fat,ă de tehnică. Eu nu sunt tehnocrat, însă recunosc că în bătălia pentru adaptare, tehnica este universal utilă. Dar asta nu înseamnă că tehnica poartă în ea dimensiunea infinitului.

Când va dispărea ultimul t,ăran din lume – la toate popoarele, vreau să spun– va dispărea s,i ultimul om din specia om. S, i atunci or să apară maimut,e cu haine.

T, ăranul este omul absolut.

Nae Ionescu îl concepea pe român ca pe un t ,ăran învăt,at, dens de credint,ă. Păi nu e realitate! Cum putem muta un om în cioareci în Academia Română?Nu pot,i absolutiza t,ăranul. Îl pot,i iubi că e viguros s,i că e român autentic. Că sigur e român! Dacă eu, că tata a fost popă s ,i maică-mea t,ărancă, s,i tot mă îndoiesc că sunt român, dar de un t ,ăran în cioareci nu trebuie să te îndoies ,ti, dă-o încolo de treabă! Ăla e român prin definit ,ie. Ăla duce cioarecii la primărie s,i îi dă certificat de român... Eu mă gândesc la t ,ăran bio-istoric. Pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără cioarecii lui, aici trăiau tătarii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii... Pe cioarecii lui stăm. Eu nu sunt un om pitoresc, eu sunt un om grav. Cred că suntet ,i de acord că, la rangul mint ,ii mele, nu sunt pitoresc. Dar în presă apar pitoresc. S , i moare de plăcere mass-media când cites,te gogos,ile astea. Zice: aoleu, ce drăgut, e ăsta! Eu nu sunt un om drăgut,, eu sunt un om solemn.

I-am spus eu părintelui Stăniloaie că nu mă consider un Socrate. Dar cum vă socotit,i? Popă, zic. S, i unde avet,i parohia? – N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.

S, i eu sunt un om greoi de munte, ca Eminescu, fără să am îndrăzneala să mă compar cu el – un pisc. Dar s ,i eu sunt un om greoi de munte; s ,i de aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin dacă mă uit în trecutul meu, cu suflu de destin

34

Page 35: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

în mod necesar, ci totul este întâmplător. De aceea am fost condamnat să condamn adevărul. Nu sunt spontan, caut continuu, nu sunt vizitat de inspirat,ie, totul e init,iere, efort continuu rat,ional, că asta e init,iere, căutare personală; caut metodologic mereu o cale către adevăr s ,i nu ajung deloc la el. S ,

i până la urmă mă rezum la ce se întâmplă în templu, în biserică, în materie de adevăr. E vorba de adevăr, nu e vorba de comoditate. Că sunt incomod, că sunt bătrân, că biologia vârstei mi-a luat unele virtut,i pe care le-am avut în tineret,e, asta nu mă deranjează. Ceea ce mă deranjează enorm, e că nu ajung la adevăr căutându-l. Fiindcă cel care-l caută nu-l află, s ,i-l caută neaflând s,i, vorbind socratico-cres,tin, s,tie nes,tiind.

Nae Ionescu le zicea unora că ar trebui să facă as ,a ca ăla, arătând cu degetul către mine. Da’, zice, ăla ne va conduce în viitor... S , i într-adevăr, i-am condus pe tot,i... la pus,cărie!

Eu sunt aristocrat prin adopt,iune – că maică-mea era t,ărancă. Cum spuneTudor Vianu despre Titu Maiorescu: a fost el boier? Dacă nu se duceau la Viena s,i în Germania, rămâneau doar nis,te balcanici extraordinar de inteligent ,i... S, i eu la fel, dacă n-as, avea cultură filozofică germană, as , fi un s,iret din Câmpulung, mi-as, permite să mă joc de-a t,urca. Noi suntem germani de limbă română!

Se zice că s,i animalele, unele simt nevoia de companie; cică elefantul s ,i măgarul nu iubesc singurătatea. Eu mă compar cu ei. Nici lor nu le place să trăiască singuri. Dar ei au superioritate fat ,ă de mine. Sunt foarte invidios pe elefant s ,i pe măgar: ei mor singuri. Se izolează când mor. Moartea măgarului e cea mai glorioasă. Print,ii s,i regii mor în fat,a asistent,ei: mor ca nis,te vaci...

Sunt nelinis,tit de bătrânet,e s,i însingurat. Am un regret: că nu m-am însurat, să am s,i eu un copil. Chiar dacă sunt nis,te javre, copiii, dar oricum... Sunt carne din carnea... sunt javre din carnea ta. As,a o fi vrut Dumnezeu.

Eu n-am tins să devin filozof. Am vrut să devin “legiuitor” – ceea ce e cu totul altceva -, adică să mă mut în alt,ii. Legiuitorul este unul care îs,i lichidează autoinsatisfact,iile revărsîndu-se, formal sau juridic, în alt ,ii. Asta am vrut eu. Eu m-am văzut întotdeauna legiuitor, des,i n-am avut ocazia să fiu. Am fost sfătuitor la diferit,i tâmpit,i minis,tri. S, i alunecam peste ei ca apa peste rat,ă... Uite, ca să ajungi legiuitor într-un stat nu-i suficient să fii un mare gânditor juridic, adică gânditor al formelor ordinii în societatea umană, ci trebuie să ai s ,i

35

Page 36: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

o spurcăciune de partid. De unul singur pot,i să scrii tratate întregi... scrii cărt,i, dar nu faci cetate.

Des,i sunt bolnav s,i neajutorat, nu îmi pare rău că exist. Încerc eu să-mi pară rău, dar n-are sens. S, tit,i de ce? Pentru că eu constat, în mod evident, că exist. Ceea ce mă confiscă pesimismului de a mă autonega este evident ,a existent,ei mele. Omul care se sinucide n-a constatat că e om. N-a reus ,it să intuiască existent,a sa. Să se trăiască pe sine. Eu nu mă pot sinucide – indiferent de starea mea, sănătate sau boală – fiindcă nu m-am făcut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. S, i nici n-am să plec de voie din ea. Ăsta este jocul fundamental al existent,ei mele.

Am o consolare – că în grandoarea istorică a poporului român eu sunt o rotit ,ă invizibilă, dar sunt... As, fi fost neconsolat dacă n-as, fi trăit convingerea fermă că îmi face cinstea suferint,ei un mare popor. Asta m-a salvat de la nebunie. Adică nu fac pus,cărie pentru că reprezint un trib de negri, ci un mare popor, greu de istorie s,i de viitorul lui strălucit. Asta m-a consolat.

Eu, în tineret,e, am fost un om de extremă stângă. S, i la maturitate, de extremă dreaptă. Iar acum mă consolez cu calitatea mea de român întreg. Jocul acesta pe scara de valori politice nu mă mai interesează. S-a stins în mine acum setea de putere. N-o mai am. M-as, bucura însă de un lucru – e chiar ceea ce nu mi-a plăcut s,i am fost toată viat,a silit să fac, fiindcă sunt sărac: să fiu sfătuitor. Atât.

Eu, dacă mă bate un român, mă consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu în nici un individ. Pentru mine, tot,i românii sunt egali români. Nu s,tiu dacă sunt înt,eles: românii n-au nici un viciu după mine s,i sunt egali.

... Dumnezeu s,tie cât de Socrate sunt! Eu nu mă socotesc decât o oarecare fiint,ă gânditoare. Gândesc s,i spun ceea ce gândesc. E bine? E rău? Eu spun ceea ce cred că trebuie să spun. N-am făcut niciodată altfel, dar, în comunism, nimeni nu lua în seamă ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei grijă să mi le facă... arhivă. Cine va vrea să-mi studieze gândirea va trebui să bată la us,a acestei onorabile institut,ii. Sper că odată s,i-odată us,a asta se va deschide. Nu numai pentru consemnarea “gîndirii lui T , ut,ea”, ci s,i pentru alte consemnări.

Nu-mi pot face autobiografia, fiindcă nu mă interesează trecutul meu, pe care îl detest! N-am nimic comun cu mine în trecut. S , tit,i când începe viat,a mea?

36

Page 37: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Acum, când vorbesc cu dumneavoastră... S , i as,a mereu. Trăiesc ca să scap de amintirile gret,oase care punctează existent,a mea; trăiesc, ca să mă detas ,ez, principiul actualităt,ii. Ca să scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgustător pe anumite laturi, nu-i as ,a, s,i neomenesc – mă situez în principiul actualităt,ii. V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, trăiesc principiul actualităt,ii permanente... Eu am fost Petre T, ut,ea.

Am avut s,i discipoli... Nu se putea să nu am discipoli, fiindcă sunt un om vorbăret,. Toată suferint,a mea se datores,te poftei mele de a vorbi fără restrict,ii...

A fost întrebat un t,ăran, în închisoare: ce înt,elegi din tot ce spune Petre T , ut,ea! Zice: nu înt,eleg nimic, dar e o grozăvie!

Eu, de la vârsta de cinci ani, - as ,a mi s-a spus mereu – eram cam inteligent. Am intrat în s,coală cum intră leul în cireadă: o mănâncă toată. Singurul lucru pe care nu l-am putut face în s,coală a fost idiot,ia part,ială, plastică: nu puteam desena un ou.

Când am văzut, în închisoare, că tot regimul care mi se aplică e inoperant– puteam eu, ca om, să-mi explic asta? S , i atunci m-am gândit că există o fort,ă supracosmică, transcendentă, numită Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu să scap de înlănt ,uire. Pentru că, personal, nu mă pot dez-lănt ,ui s,i elibera. Iar a viet,ui acolo, la închisoare, fără asistent,a Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a născut în mine credint ,a nelimitată în atotputernicia s,i atotbunătatea divină.

Am devenit un gânditor cres,tin când mi-am dat seama că fără revelat,ie, fără asistent,ă divină, nu pot s,ti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu. Nu pot s,ti de unul singur. Când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu pot,i cunoas,te sensul existent,ei umane

s,i universale.

Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu operează la mine. Întâmplările au alergat peste mine, dar n-au reus ,it să mă nimicească. Asta m-a dus cu gândul la Dumnezeu, care e situat deasupra întâmplărilor viet,ii mele.

Eu am fost asemănat cu Socrate. Atât el, cât s ,i eu, în actele căutării, căutăm la scara noastră de oameni neaflând s,i s,tim nes,tiind. Atât. Socrate a fost pentru

37

Page 38: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

mine un model existent,ial. Dar raportat la Iisus îs,i pierde semnificat,ia. El a căutat un zeu. Eu, de plidă, nu-l caut, că-l am.

At,i întâlnit cumva, prin locurile pe care le-at,i străbătut sau pe vreun bulevard, cuvântul “t,ut,ism” sau “t,ut,ianism”? N-am făcut s,coală, des,i s,i Nae Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat în contact cu mine fără să ia ceva în traistă.

Am o rugăminte fat,ă de Cioran: să nu mă mai supradimensioneze, pentru că această exagerare, venind de la o personalitate ca a lui, îmi sădes,te în suflet, sau intensifică în mine, sentimentul dureros al neîndeplinirii. Acest sentiment este fructul întâlnirii dintre eul concret s,i ideal.

Eu am scris mult la viat,a mea, dar nu cred că scrierile mele sunt antologice s ,i nici elocvente pentru evolut,ia spirituală a personalităt,ii mele. Poate eu însumi m-am împiedicat să mă realizez.

M-a întrebat cineva odată: Mă Petrică, tu când te as,ezi la masa de scris cum scrii? – Sunt emot,ionat de fila goală. Prima mea grijă e să nu fiu pândit de demonul originalităt,ii. Urmăresc să nu fiu original s,i să fiu cuviincios. – Es,ti inspirat? – Nu, nu stă niciodată un zeu în colt,ul camerei mele când scriu eu. Sunt foarte nelinis,tit. Eu, care sunt cres,tin... Am două nelinis,ti; să nu se afle în expunerea mea nici o inadvertent,ă terminologică s,i nici o impietate.

Nu mă interesează dacă memoria mea se va păstra ves ,nic sau dacă or să mă uite oamenii. Eu, care sunt mistic, am două feluri de păgânism: nu pot suporta pros,tii, adică nu mă pot detas,a de deliciile inteligent,ei; s,i pe urmă, în vreme ce la cres,tini suferint,a e calea regală a mântuirii, eu nu pot suporta nici o suferint ,ă fizică. Or, ăsta e model homeric, model păgân.

Nu mă interesează trecutul. De câte ori mă întreabă cineva când m-am născut, spun că într-unul din anii trecut,i.

De când am ies,it din pus,cărie mi se fac din când în când perchezit ,ii s,i sunt luat la Securitate pentru anchetă. La început mă anchetau grade mici. Acum am ajuns la nivel de colonel. Unul din ăs,tia m-a întrebat zilele trecute de ce ponegresc regimul la Restaurantul Scriitorilor. I-am răspuns: Domnule colonel, eu la Restaurantul Scriitorilor întâlnesc tot felul de lume: oameni des ,tept,i, imbecili, scriitori, curve s,i popi. Eu nu s,tiu cu care din ăs,tia stat,i dumneavoastră de vorbă. Dar, decât să vă spună ei, mai bine să vă spun eu cine sunt: sunt român, nat,ionalist, cres,tin, ortodox s,i militarist. Părerea mea este următoarea:

38

Page 39: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

trebuie să ne înmult,im ca sardelele, să ne înarmăm pînă-n dint ,i s,i să terminăm cu popoarele limitrofe, căci n-au ce căuta în Europa. Visul meu e ca fiecare babă română să mulgă vaca cu cască militară pe cap.

Eu nu sunt orgolios deloc. Dar dacă cineva mă calcă pe nojit ,e, mi-aduc aminte ce-am fost.

Toată viat,a am dorit să ajung în clanul conducător, pentru a face oamenilor binele cu carul...

Treisprezece ani de închisoare... Aveam doar o hăinut ,ă de pus,cărias,. Ne dădeau o zeamă chioară s,i mămăligă friptă. M-au bătut... M-au arestat acasă. Nici nu t,in minte anul... Când m-au anchetat am les ,inat din bătaie. Iacătă că n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost după aceea laJilava, la Ocnele Mari s,i pe urmă la Aiud. Eu mă mir cum mai sunt aici. De multe ori îmi doream să mor. Am avut mereu las ,itatea de-a nu avea curajul să mă sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot să povestesc tot ce-am suferit pentru că nu pot să ofensez poporul român spunându-i că în mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozităt,i.

M-a întrebat un anchetator: De ce ai vorbit împotriva noastră, dom’le? – N-am vorbit, dom’le. – Cum n-ai vorbit? – Păi împotriva voastră vorbes ,te tot poporul român. Ce să mai adaug eu? S , i mi-au dat 20 de ani muncă silnică fără motive. Mi s-a prezentat sentint,a de condamnare ca să fac recurs. La cine să fac recurs, la Dumnezeu?

Am fost solicitat, în închisoare, să scriu pentru revista Glasul patriei, ca s ,i Nichifor Crainic. Mi s-a părut ciudat să fii arestat s ,i să scrii, să meditezi. Adică să spui: vă mult,umesc că m-at,i arestat! Asta era o porcărie nemaipomenită, să obligi un det,inut să scrie. El poate să-s,i scrie memoriile, dar nu pentru tine, ăla care-l persecut,i...

Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de t ,ăran dinMuscel. La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc de râs. S , i tot,i din generat,ia mea au simt,it această grijă. Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc că sunt tâmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit până la moarte. Eu nu s ,tiu dacă vom fi apreciat,i pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar declarativ,

39

Page 40: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

ci că am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să suferi pentru un ideal în mod fizic.

Am o legendă, dar legenda mea nu acoperă ideea de statuie. Nu sunt candidat la rangul de mare personalitate. Oricum, mi-e groază de o posteritate pur legendară. Înainte eram obsedat de ideea rămânerii a ceva după mine. Acum mă mai interesează ce rămâne după mine ca zăpada de anul trecut. M-am fât ,âit as,a, un pic, în epocă... Eu nu îmi supraviet ,uiesc. Ca să rămâi în epocă trebuie să fii genial, or eu am fost numai inteligent.

Definit,ia mea este: Petre T, ut,ea, românul. Am apărat interesele României în mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire s ,i suferint,ă. S, i convingerea mea este că suferint,a rămâne totus,i cea mai mare dovadă a dragostei lui Dumnezeu.

Eu n-adun nimic. Îmi spunea un popă, zice, păi dumneavoastră vă risipit ,i as,a, vă poate fura oricine... Zic: uite, părinte, eu, zic, am adoptat concept ,ia regelui Frant,ei în materie de risipire a ideilor mele. Concept ,ia lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, t,ăranii nu-i cultivau. “Să mâncăm noi buruiana asta din pământ...” Ce a zis regele Frant ,ei? “Mă, seamănă, mă, cartofi pe mos ,ia mea s,i, când or vedea t,ăranii că îi păzesc, or să-s ,i dea seama că-s lucru bun. Lăsat,i-i să fure, că as,a se răspândesc cartofii în t,ară.”

Odată, în hol la Athénée Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv că fac speculă. Cu ce? i-am întrebat. Nu mi-au răspuns. S , i atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: “Cu idei, frate, cu idei!”

Uneori mă preocupa ideea “operei” mele. Pentru că om de stat nu am fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da’ atunci – ce sunt? Că nici ultimul parazit care cres,te în cutele societăt,ii nu sunt... Pesemne că sunt cineva dificil de fixat.

“Ce mai facet,i, domnu’ T, ut,ea?” – Mă simt asemeni unui vultur trist, care înălt,at la zenit urinează asupra veacului douăzeci cu un dispret, cres,tin.

Am purtat ideile s,i credint,a precum poartă vântul microbii.

Un umanist pur, adică indiferent religios, practică formele viet ,ii de junglă, împingând cruzimea până la forma gratuită a bestialităt ,ii tigrului. Vremea noastră este plină de astfel de exemplare.

40

Page 41: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Umanismul este una din formele grave ale rătăcirii omului modern, care pleacă din antropocentrismul Renas,terii. În Renas,tere, “titanii” s-au umflat prin autocunoas,terea necunoas,terii. Ei nu se cunos,teau pe ei îns,is,i s,i au crezut că s-au descoperit ca oameni.

Omul – javra asta bipedă, pe care eu îl consider “animal prost”, homo stultus– atunci când se screme să facă singur ordine, adică când practică umanismul, îl înlocuies,te pe Dumnezeu cu el. Nicăieri Dumnezeu n-a avut de furcă cu dracul mai mult decât în sacrul spat,iu al Italiei. Acolo, adică, unde s-a născut umanismul în Renas,tere.

Cu ungurii nu putem avea probleme militare: dacă dăm drumul la tot ,i caii din Ardeal, fără călăret,i, în două ceasuri se pis,ă în Budapesta.

(Vlad t,epes,) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe S, tefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că l-a s ,i bătut. S, i are mai ales meritul că a coborât morala absolută prin t ,epele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap s ,i t,i-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voivod absolut, Vlad t,epes,. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajis ,te cu miei!

Regăsirea frumosului pierdut

“Frumuset,ea va mântui lumea” (Dostoievski) „E multă frumuset ,e în lume, dar oamenii orbi nu o văd. Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât, pentru a o învinge, a fost nevoie de marea dragoste s ,i jertfă a Dumnezeului întrupat.” (Ernest Bernea)

Mihai Eminescu: „Gres,elile în politică sunt crime”.

Dacă nu colonie, atunci ce?!

18 January 2013

Ilie S, erbănescu

“Concret, pret,urile externe sunt cele cu care centrul colonial vest-european, lipsit de gaze proprii, se aprovizionează din afară, îndeosebi din Rusia. S , i atunci ce înseamnă liberalizarea pentru România?! Consumatorului român i se interzice de fapt să beneficieze de gazul mai ieftin exploatat intern, des ,i este gazul lăsat de Dumnezeu românilor, urmând a-l plăti la pret ,ul pretins de Moscova pentru gazele ruses,ti. Frumos, nu?!

41

Page 42: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

Inutil de subliniat că cineva anume câs ,tigă copios din faptul că proprietarul resurselor (poporul român) ajunge să nu se mai aleagă aproape cu nimic din exploatarea resurselor sale! În România este vorba de nume precise: OMV, Gaz de France, E.ON, care vor încasa renta diferent,ială între exploatarea mai ieftină a resurselor românes,ti s,i desfacerea lor la pret,uri internat,ionale (ruses,ti)! Câs,tiguri fără eforturi, fără muncă s,i complet necondit,ionate de valorificarea unor oportunităt,i de piat,ă sau a unor abilităt,i manageriale suplimentare!

Cu alte cuvinte, România, trecând de la o rată de 1 din 17 la una de 1 din 30 sau chiar 1 din 50, riscă să se aleagă din exploatarea resurselor sale minerale cu absolut nimic! S, i atunci la ce bun să mai exploateze resursele minerale?! Numai de dragul altora?! Ce proprietar s,i-ar pune la bătaie resursele fără a se alege practic cu nimic?! Ci doar cu epuizarea resurselor, fără a trage măcar un folos?! Ar trebui să fie comunist de-a binelea! Dar parcă ni se spune că trăim în capitalism! În epoca economiei de piat ,ă, a eficient,ei, competitivităt,ii s,i profitului! De fapt însă, trăim în colonialism!” (Ilie S , erbănescu, Dezavantajul de a avea resurse)

“Actualul program stabilit de FMI pentru România are două scopuri: în primul rând liberalizarea pret,urilor la energie, care are un calendar deja stabilit, s ,i care are ca scop final ca românul să plătească pe propriile lui resurse tot atât cât îi costă pe occidentalii din Uniunea Europeană să se aprovizioneze din Rusia. Deci, e un fel de interdict,ie pentru români de a beneficia de propriile resurse la pret,uri mai mici, mai ieftin, s,i asta se face în numele liberalizării la ansamblul UE. Mă rog, mie mi se pare ceva abject, dar nu contează, ăsta este primul scop.

S, i toată treaba asta este făcută, eu zic deschis, în calitatea de agent ,i de vânzări pentru capitalul vest-european, rol de agent ,i de vânzări pe care îl joacă s ,i FMI-ul s,i Comisia Europeană. Comisia Europeană nu joacă pentru România, joacă pentru cei care conduc UE – în primul rând pentru Germania.

Al doilea scop este lichidarea ultimelor rămăs ,it,e de economie românească din economia din România. O să vedet,i privatizările CFR Marfă, Oltchim, precum s ,i un s,ir întreg de privatizări a unor act,iuni minoritare, toate în energie, care vor scoate din joc, de fapt, decizia statului român din acest sector suprastrategic s ,i supraimportant, ultimul în care, pe partea de product ,ie, mai avea un rol s,i statul român.” (Ilie S, erbănescu, Ponta, ca s,i Boc, lustruies,te pantofii FMI)

42

Page 43: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

“Dacă toate acestea nu sunt de ajuns, să adăugăm o altă listă ce atestă statutul s,i rolul de colonie al României: prin liberalizările impuse fort ,at de la centrul

vest-european, pret,urile au ajuns la fel în periferia România, numai salariile au rămas în urmă la niveluri de câteva ori mai mici (acesta fiind mecanismul

principal prin care centrul absoarbe seva economică de la periferie); liberalizările operează doar în domeniile în care este interesat centrul (produse,

servicii, capitaluri), dar nu s,i în ce prives,te fort,a de muncă din România; companiile vestice îs,i permit în România ceea ce nici prin gând nu le-ar trece să

facă în t,ările lor de origine; companiile străine (de fapt mai toate vest-europene) îs,i arogă dreptul de a factura românilor produse s,i servicii în moneda centrului, cu toate că plăt,ile în România nu sunt permise, prin lege, decât în lei (astfel autorităt,ile române sunt de fapt obligate să nu utilizeze cursul valutar

pentru ajustări economice spre avantajul firmelor străine!); nici una dintre companiile vest-europene care au preluat companii de stat românes,ti nu s,i-a

respectat obligat,iile de mediu s,i de investit,ii asumate la privatizare s,i cu toate acestea nici una nu este penalizată; băncile occidentale practică în România nis,te dobânzi astronomice la credite, pe care le justifică oficial cu „riscul de t,ară“, des,i, dintr-o demagogie nesfârs,ită, sunt înscrise ca persoane juridice

române (este una din clasicele extract,ii de substant,ă economică de la periferie de către centrul colonial); băncile occidentale ment,in sistematic dobânzi

jefuitoare la credite printr-un cartel pe care autorităt ,ile române, în urma unor presiuni externe, se fac a nu-l vedea; tot în urma unor presiuni, este interzisă în România emiterea de titluri guvernamentale către populat,ia autohtonă pentru

ca nu cumva, prin concurent,a făcută băncilor străine, acestea din urmă să piardă posibilitatea de a capta s,i folosi în interes de profit propriu bruma de

economisire de pe piat,a periferică numită România; în plină criză, singurei bănci de stat (CEC) i s-a refuzat la Bruxelles, sub pretextul că ar fi ajutor de stat, o

majorarea modică a capitalului pentru a fi în măsură să sprijine IMM-urile, exact în timp ce guvernele occidentale cheltuiau sute de miliarde de euro pentru a

împrumuta sau chiar nat,ionaliza bănci proprii; structura pe destinat,ii a fondurilor europene n-are absolut nici o legătură cu nevoile reale de dezvoltare ale României, ci numai s,i numai cu nevoile firmelor străine pentru expansiunea

în România. Dacă nu colonie, atunci ce?!” (Ilie S, erbănescu, Dacă nu colonie, atunci ce?!)

43

Page 44: Cugetări memorabile de Petre Țuțea.docx

“Într’un stat, care politices ,te e vasal s,i-s,i varsă sângele la comanda altora, care etnic e o cloacă internat,ională s,i economices,te o colonie, care îs,i trimite – prin decalaj, concesii, dobânzi – peste granit,e prinosul brazdei s,i prisosul muncii, ar fi o nebunie să munces,ti mai mult decât strictul necesar. Statul român actual nu apără bogăt,iile t,ării s,i nu garantează munca nat,iunii. Nu, pentru că nu e sfatul nat,ional al Românilor ci, statul sucursală la gurile Dunării al burgheziei apusene. Creat cu ajutorul ei, pentru interesul ei, sub sugestiile ei imperative s ,i după modelul furnizat de ea – statul acesta nu ne apără pe noi de străini, ci pe străini de noi: sigurant,a transporturilor, creditelor, plasamentelor, funct,ionarilor lor. Ca’n colonii.” – Petre T, ut,ea, “Manifestul Revolut,iei Nationale”

vezi s,i: Radu Golban: Colonialismul monetar al BNR

Vezi s,i: Marea minciună a productivităt,ii comasării terenurilor agricole.Vânzarea de t,ară

Solut,ia de care avem nevoie: întreprinderile de tip cooperatist

Mihai Eminescu: „Avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc, fat,ă cu românul care amenint,ă a cădea în robia celui dintâi”

Dumnezeu ne dăruies,te oameni pe care să-i iubim s ,i lucruri pe care să le folosim

„După 1989, în loc să reclădim un sistem de învăt ,ământ clasic, al cărui scop ar fi educarea elevilor în spiritul a ceea ce are mai bun tradit ,ia culturală românească s,i universală, s-a trecut la un învăt ,ământ alternativ, facultativ, futurist s,i vag. S,

coala de acasă e o alternativă la “alternativă” care,...

Statul român actual nu apără bogăt,iile t,ării s,i nu garantează munca nat,iuniiMay 20, 2013

Mihai Eminescu: „Gres,elile în politică sunt crime”.

„O nat,iune care nu-s,i respectă trecutul s,i obiceiurile cres,tine, un popor care-s,i pierde credint,a s,i nu cultivă iubirea fat,ă de mos,ie s,i strămos,ii săi este un popor condamnat la pieire” (Nicolae Iorga)

Sfârs,it

44